SurSe foto: iStock International Inc., Photodisk, Phovoir

PESCUIT

RolDepartamentele pentru Politică sunt unităţi de cercetare care asigură consultanţă de specialitate pentru comisii, delegaţii interparlamentare şi alte organisme parlamentare.

Domenii politiceAgricultură şi Dezvoltare Rurală Cultură şi Educaţie PescuitDezvoltare RegionalăTransport şi Turism

DocumenteVizitaţi site-ul web al Parlamentului European

RO

BA

-80-09-662-RO

-C

GHID PRACTIC

DEPARTAMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNEB

DEPARTAMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNEB

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2009

ISBN 978-92-823-2669-5

© Comunităţile Europene, 2009Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Luxembourg

TipariT pe harTie inalbiTa fara clor

Parlamentul European

GHID PRACTIC

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2009 — 100 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-823-2669-5

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații de vânzare:prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact ale acestora • vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând • http://ec.europa.eu/ sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

— PESCUIT

GHID PRACTIC

Politica comună în domeniul pescuitului

DEPARTMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNEB

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

AUTORJesús Iborra Martín, Departamentul Tematic B: Politici Structurale şi de Coeziune, Parlamentul European

VERSIUNI LINGVISTICE Original: FR.Traduceri: BG CS DA DE EL ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV

IMAGINIShutterstock, iStockphoto, Parlamentul European

DESPRE EDITORPentru a contacta Departamentul Tematic sau pentru a vă abona la buletinul de știri lunar al acestuia, scrieți la adresa: poldep-cohesion@europarl.europa.eu

Manuscris finalizat în aprilie 2009.Bruxelles, © Parlamentul European, 2009.

PRECIZĂRI LEGALEOpiniile exprimate în prezentul document constituie responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Parlamentului European.

Reproducerea și traducerea în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiția ca sursa să fie menționată și ca editorul să fie înștiințat în prealabil și să fi primit o copie.

2

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

CONTEXT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

PRIORITĂȚILE CELEI DE-A ȘAPTEA LEGISLATURI: REFORMA POLITICII COMUNE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

DEPARTEMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SUSȚINERE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B ÎN DOMENIUL PESCUITULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

ALTE SURSE DE INFORMARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

LISTA ABREVIERILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

ORGANIGRAMA DIRECȚIEI GENERALE PENTRU AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

ANEXĂ CARTOGRAFICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

CUPRINS 3

4

„Numai o criză - reală sau percepută - poate aduce schimbări reale. Când are loc o astfel de criză, măsurile întreprinse în acel moment depind de ideile disponibile. Cred că acesta este principalul nostru rol: să creăm alternative la politicile existente şi să le asigurăm viabilitatea şi disponibilitatea până când ceea ce este imposibil din punct de vedere politic devine inevitabil din acelaşi punct de vedere.”

Milton Friedman, (1982).

„În momentul în care începi să-ţi pui întrebări legate de voinţă, de decizie sau de opţiuni, ştiinţa bate în retragere.”

Noam Chomsky, (1978).

5

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Stimate deputat,

Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă ura bun venit în Parlamentul European și pen-tru a vă oferi câteva informații în legătură cu resursele interne disponibile în ceea ce privește consultarea experților. O activitate parlamentară eficientă se bazează pe informații specializa-te, obiective, actualizate și de bună calitate. În acest scop, au fost create cinci unități însărcina-te cu cercetarea, cunoscute sub denumirea de „Departamente Tematice”. Activitățile acestora acoperă toate domeniile de competență ale Parlamentului European. Acestea produc studii independente de înaltă calitate, realizate fie de experți interni, fie de experți externi.

Departamentul Tematic B: Politici Structurale și de Coeziune se ocupă în mod special de cinci domenii de politică: agricultură și dezvoltare rurală, cultură și educație, pescuit, dezvoltare regională și transport și turism. Departamentul furnizează o gamă variată de instrumente, de la analiza aprofundată a aspectelor legislative complexe la scurte note informative și chiar la ateliere în care experții sunt invitați să facă prezentări directe. Aceste instrumente sunt menite să susțină activitatea organelor parlamentare, de exemplu contribuind în mod direct la activitatea legislativă a unei comisii anume sau oferind informații generale pentru vizitele în delegație ale deputaţilor. Exceptând câteva documente confidențiale, toate textele elabo-rate de Departamentul Tematic B: Politici Structurale și de Coeziune sunt publicate pe site-ul Parlamentului, în folosul tuturor membrilor și al publicului larg.

În această publicație veți găsi informații pe scurt privind evoluțiile principale ale politicii din domeniul pescuitului din ultima legislatură. Sunt abordate, de asemenea, provocările cu care se va confrunta politica din domeniul pescuitului în viitorul apropiat. În cele din urmă, vă oferim o prezentare a opțiunilor care vă stau la dispoziție în ceea ce privește consultanţa specializată oferită la nivel intern și extern de către Departamentul Tematic B.

Lectură plăcută!

Ismael Olivares Martinez Director

Direcția B: Politici structurale și de coeziuneDirecția Generală Politici Interne ale Uniunii

CUVÂNT ÎNAINTE

7

8

CONTEXT

PESCUITUL EUROPEAN

În pofida reformei ambițioase a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) adoptată în 2002, situația în domeniul pes-cuitului comunitar nu a cunoscut îmbunătățiri semnificative. O mare parte din resursele halieutice sunt în continuare ex-ploatate excesiv. Flota de pescuit este încă supradimensionată și, în căutarea rentabilităţii, încearcă să depășească limitele de activitate pescuind mai departe, mai adânc și pești mai mici. Dificultățile economice s-au agravat ca urmare a creșterii cos-turilor, a presiunii exercitate de importuri (60% din consum) și a sporirii influenței marilor distribuitori.

Criza cu care se confruntă sectorul este cauzată de o combinație de factori. Pescuitul este afectat de reducerea cap-turilor, ca urmare a situației critice a resurselor halieutice și a restricțiilor de acces la unele dintre acestea. Efectele cumulate ale supracapacității și ale nivelului redus al numeroaselor re-zerve au drept consecință un randament economic scăzut în ceea ce privește capturile și o rentabilitate modestă pentru un număr semnificativ de flote.

De asemenea, rezultatele economice în sectorul pescuitu-lui sunt afectate de sporirea costurilor ca urmare a creșterii prețului carburanţilor și a evoluției pieței. Aceasta din urmă este afectată, printre altele, de importurile provenind din țări terțe, de concentrarea distribuției și de scăderea puterii de cumpărare în rândul consumatorilor. Amploarea și rapiditatea cu care evoluează criza din sectorul pescuitului sunt impresi-onante. Între 2005 și 2007, valoarea produselor proaspete in-cluse în organizarea comună a pieței (OCP) s-a redus cu 50%, iar cantitățile comercializate cu 60%.

După o creștere continuă, capturile mondiale par să fi atins un plafon de 145 de milioane de tone. La începutul anilor ‘90, capturile din Uniunea Europeană reprezentau 7% din pes-cuitul mondial, UE fiind astfel al treilea producător mondial după China și Peru. Între 1992 și 2006, se observă o reducere progresivă cu 21% a producției europene, în pofida extinderi-lor succesive, până la nivelul de 5,3 milioane de tone. În 2005, producția comunitară reprezenta 6% din capturile mondiale. În 2006, acestea se repartizau astfel: 75% din capturile comu-nitare erau realizate în Atlanticul de Nord-est, 11% în Marea Mediterană și în Marea Neagră, 8% în Atlanticul Central și de Est și 3% în Oceanul Indian de Vest.

Extinderea din 2004 la zece noi state membre a avut drept consecință o creștere a capturilor Uniunii Europene cu 9%. Însă această creștere provenea în proporție de 97% din capturile ce-lor patru state riverane mării Baltice. Dintre aceste patru state, doar Lituania menținuse o stabilitate a capturilor pe parcursul ultimei decade, în timp ce capturile din Polonia se diminuaseră cu 54%, cele din Estonia cu 34% și cele din Letonia cu 21%.

În 2006, cinci state membre (Danemarca, Spania, Franța, Ma-rea Britanie și Țările de Jos) reprezentau 60% din producția co-munitară. Între aceste cinci state există diferențe structurale importante. 69% din producția Danemarcei și 6% din cea a Marii Britanii sunt destinate uzului industrial, în principal fabri-cării de făinuri de pește. În Spania, Franța și Țările de Jos, toată producția este destinată consumului uman. Valoarea capturi-lor și forţa de muncă din sectorul pescuitului reflectă perfect această situație. De exemplu, valoarea unitară a debarcărilor în Spania este de șapte ori mai mare decât cea a debarcărilor realizate în Danemarca.

9

DEPENDENȚA ECONOMICĂ A REGIUNILOR DE ACTIVITĂȚILE DE PESCUIT (NUTS 2, 2005)

Sursă: Pavel Salz, Framian bv,

Graeme Macfadyen, Poseidon Ltd.,

Regional Dependency on Fisheries,

Parlamentul European, 2007.

10

130

120

110

100

90

80

70

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Producţia totală Acvacultură Capturi

CONTEXT

Producția totală de produse piscicole reflectă evoluția regre-sivă a capturilor, iar acvacultura nu este în măsură să com-penseze această diminuare. Anul 2002 este un an de referință datorită adoptării ultimei reforme a PCP și a strategiei pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene. Cu toate aces-tea, producția acvaculturii stagnează de atunci, iar capturile continuă să scadă.

Producția acvaculturii pare să fi atins o limită maximă. În 2006, cu 1283 de tone, acvacultura reprezenta 19% din producția totală. Valoarea producției acvaculturii europene atingea trei miliarde de euro, din care 46% corespundea peștilor de apă dulce, 31% crustaceelor și moluștelor și 23% peștilor de mare. Acvacultura comunitară se concentrează în principal pe

patru specii: midii, păstrăvi, somoni și stridii. Cu toate acestea, asistăm la dezvoltarea producției de specii precum lavracul, dorada sau calcanul. Cinci țări (Franța: 20%, Spania: 17%, Ita-lia: 14%, Marea Britanie: 14% și Grecia: 8%) asigură 74% din volumul de producție al acvaculturii comunitare. Moluștele bivalve (midii, stridii și scoici) predomină în Spania, Franța și Italia, dar speciile variază de al un stat la altul. În ceea ce privește Marea Britanie, aceasta produce în principal somoni și păstrăvi, în timp ce Grecia prelucrează în principal produse din alte specii piscicole marine. Distribuția speciilor este cea care explică diferitele valori ale producției din acvacultură. Franța reprezintă 19% din valoarea producţiei, Italia ţi Marea Britanie 17%, Grecia 12% și Spania 10%.

Flota europeană este foarte diver-să, variind în funcţie de diversitatea condițiilor de pescuit în apele comuni-tare. În Belgia, Ţările de Jos sau Lituania domină navele de pescuit de mari di-mensiuni, în timp ce flotele de pescuit din Portugalia, Cipru, Grecia, Bulgaria și România sunt alcătuite în principal din nave de dimensiuni mici. În orice caz, în cadrul flotelor din aproape toate statele membre există, de asemenea, o mare diversitate.

Rezultatele PCP în ceea ce privește con-trolul supracapacității flotei de pescuit sunt slabe. Capacitatea de pescuit de-pinde, în primul rând, de instrumentele de pescuit folosite, însă, pentru gestio-narea flotei, UE utilizează exclusiv tona-

Evoluţia producţiei în cele 27 de state membre. 2002 = 100

11

25 %

20 %

15 %

10 %

5 %

0 %ES IT NL FR UK EL PT DE LT DK IRL PL SE LV FIN BG MT ET CY BE RO SN

% Nave % TTN % kW

jul și puterea. Flota de pescuit comunitară se reduce progresiv, atât în ceea ce privește numărul de nave, cât și tonajul sau pu-terea totală. Cu toate acestea, capacitatea de pescuit a flotei sporește ca urmare a înlocuirii navelor de mici dimensiuni prin cele de tonaj și putere mai mari și datorită progreselor tehnice.

Supracapacitatea flotei de pescuit produce consecințe politi-ce, având repercusiuni și asupra performanțelor economice.

Aceasta generează în special presiuni politice de majorare a cotelor dincolo de recomandările științifice. În mod frecvent, statele membre sunt înclinate spre o abordare pe termen scurt și preferă menținerea activității flotelor mai degrabă de-cât gestionarea durabilă a activităților de pescuit. Atunci când rentabilitatea scade din cauza reducerii capturilor, presiunile se intensifică, iar cercul vicios se închide.

Distribuţia flotei de pescuit 2009

12

POLITICA COMUNĂ ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

in 1970, CEE stabilise, pentru toți pescarii, condiții de egalita-te în ceea ce privește accesul la zonele de pescuit din statele membre, rezervând în același timp o fâșie a zonei costiere pen-tru activitatea pescarilor locali. CEE instituise bazele pieței co-munitare a produselor piscicole și ale unei politici structurale pentru a moderniza flota de pescuit și infrastructurile. În 1976, statele membre, ținând seama de evoluțiile internaționale, și-au extins zonele de exploatare a resurselor marine de la 12 la 200 de mile. Chiar dacă statele membre recunoșteau avan-tajul de a transfera Comunității gestionarea pescuitului și re-prezentarea acestora în negocierile internaționale, extinderea din 1981 a avut drept rezultat amâna-rea creării PCP până în 1983.

La început, PCP depindea în mare mă-sură de politica agricolă, iar acest lucru este încă valabil în Tratate. Totuși, pe parcursul reformelor succesive, PCP a ajuns să se diferențieze de PAC, dobân-dind conținuturi specifice. Din moment ce populațiile piscicole nu țin seama de frontierele naționale și depind de eco-sistemele marine partajate, PCP confe-ră Comunității competențe extinse în ceea ce privește gestionarea resurselor naturale marine.

PCP dispune de o serie de instrumente de tipuri foarte diferite. Cu toate aces-tea, integrarea acestor instrumente nu

a fost întotdeauna optimă, în detrimentul sinergiilor dorite. În 2002 s-a realizat o reformă a PCP în scopul de a garanta dez-voltarea durabilă a activităților de pescuit dintr-o perspectivă ecologică, economică și socială. Procesul de decizie s-a modi-ficat, fiind bazat pe avize științifice și asociat sectorului de pes-cuit și organizațiilor neguvernamentale din cadrul consiliilor consultative regionale (CCR). De asemenea, reforma din 2002 avea ca obiectiv stabilirea unei coerențe cu politicile europene de mediu și de dezvoltare. În pofida reformei, nu s-au consta-tat ameliorări semnificative la nivelul sinergiilor necesare, ca de exemplu între gestionarea flotei și conservarea resurselor.

Noua reglementare de bază a PCP a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2003. Principalele sale aspecte sunt următoarele:

CONTEXT

13

CONSERVAREA RESURSELOR

PCP prevede câteva restricții privind accesul la ape și la resur-se. De exemplu, până în 2012 se va aplica o zonă de restricție privind pescuitul de 12 mile, în care vor avea acces doar vasele care practică pescuitul costier tradițional. Există și alte exem-ple de restricții ale accesului, precum zona Shetland. A fost menținut principiul stabilității relative, care guvernează acce-sul la resurse și se bazează pe atribuirea fiecărui stat membru a unui procentaj fix din capturi pentru fiecare rezervă.

PCP este departe de a fi atins pe deplin rezultatele așteptate în ceea ce privește conservarea resurselor. În prezent, 30% din rezerve se află în afara limitelor biologice de securitate. Randamentul pescuitului s-a redus pentru 80% din rezerve, ca urmare a unei presiuni excesive.

Obiectivul reformei din 2002 era aplicarea progresivă a gesti-onării pescuitului bazate pe ecosisteme. Reforma a adoptat o viziune pe termen mai lung și punerea în aplicare a planurilor multianuale de reconstituire sau de gestionare a rezervelor. Cu toate acestea, implementarea abordării ecosistemice este îngreunată de instituționalizarea deciziilor de stabilire a cap-turilor totale permise (TAC) și a cotelor în cadrul Consiliului și, uneori, de lipsa datelor științifice suficiente pentru a permite aplicarea acesteia.

Principalele măsuri de conservare au fost mai tradiționale, sta-bilind valorile capturilor totale permise (TAC), limitarea efor-tului de pescuit și măsurile tehnice (instrumente de pescuit și dimensiuni minime de debarcare). Aceste măsuri impun, de asemenea, obligația de a înregistra și notifica debarcările și capturile.

14

În Uniunea Europeană, 63% din debar-cări reprezintă specii care fac obiectul sistemului TAC. Majoritatea acestora (44% din capturi) sunt specii pelagice (hering, șprot, merlan albastru, macrou, stavrid, hamsie, pește-spadă și ton roșu), iar 19% din debarcări reprezintă spe-cii demersale (ţipar, morun, merluciu, cambulă, langustină, cod negru, morua, merluciu norvegian, merlan, limbă-de-mare, pește-undiţar, crevete nordic, vulpe-de-mare, halibut negru, limandă, cardină, sebastă de adânc, polac, calcan, calcan-neted și somon). Sistemul de TAC și cote are ca efecte secundare un nivel foarte sporit al ratelor de aruncare îna-poi în mare, aducând astfel prejudicii grave rezervelor halieutice și ansam-blului ecosistemelor. Consiliul este cel care stabilește posibilitățile de pescuit. Aplicarea principiului stabilității relati-ve și supracapacitatea flotelor încurajează statele membre să își sporească cotele în detrimentul durabilității activităților de pescuit.

Pentru a permite pescarilor să își desfășoare activitatea pe termen lung, resursele halieutice sunt gestionate în conformi-tate cu planurile de gestionare multianuale. În cazul în care rezervele depășesc pragul biologic de securitate, acestea fac obiectul planurilor multianuale de reconstituire.

Diferite planuri de acțiune au fost adoptate pentru a limita im-pactul pescuitului asupra habitatelor sensibile, a proteja speci-

ile nevizate de pescuit, a reduce capturile accidentale nedorite și a elimina aruncarea înapoi în mare a capturilor.

GESTIONAREA FLOTEI

PCP prevede măsuri care au ca obiectiv evitarea agravării dezechilibrului dintre supracapacitatea flotei și posibilitățile reale de pescuit. Chiar dacă gestionarea flotei este fundamen-tală pentru conservarea resurselor, modalitățile și finanțarea sa depind de acțiunile structurale. Cu toate acestea, statele membre preferă frecvent să aloce fondurile structurale pen-tru menținerea activității și a locurilor de muncă decât să le

CONTEXT

15

utilizeze pentru a reduce capacitatea de pescuit. În plus, criza economi-că ar putea genera dificultăţi pentru cofinanțarea ansamblului de acțiuni structurale și, în special, a reducerii capacității de pescuit.

Înainte de 2002, flota era administrată de programe de orientare multianuale (POM), dar acestea nu au fost în măsu-ră să rezolve problema supracapacității flotei comunitare. De la reforma din 2002, nu se poate înlocui nicio capaci-tate a cărei retragere a beneficiat de un ajutor public, iar nivelurile de referință sunt reduse automat cu valoarea capacității retrase datorită fondurilor publice. Introducerea unei capacități noi trebuie să fie compensată prin retragerea unei capacități cel puțin echivalente, fără ajutor financiar. Din 2005, ajutoarele trebu-ie să fie acordate exclusiv pentru îmbunătățirea securității, a condițiilor de muncă la bord și a calității produselor sau pen-tru introducerea unor tehnici de pescuit mai selective sau a unor sisteme de monitorizare a navelor prin satelit (SMN).

Pentru a obține reducerile efortului de pescuit prevăzute de planurile de reconstituire a rezervelor, fondul pentru scoate-rea din uz permite acordarea de prime care sunt cu 20% mai mari față de primele de scoatere din uz prevăzute în cadrul acțiunilor structurale. În plus, este acordat un ajutor financiar pentru transferul permanent al navelor comunitare către țări terțe, mai ales prin crearea de societăți mixte.

Noile modalități introduse odată cu reforma din 2002 nu au fost în măsură să reducă supracapacitatea flotelor. În pofida restricțiilor introduse de regimul de intrare-ieșire, capacitatea efectivă de pescuit a continuat să crească.

Gestionarea flotei nu utilizează, stricto sensu, parametri legaţi de capacitatea de pescuit, ci vizează doar tonajul și puterea flotelor, permițând astfel apariția unor situații paradoxale. Chiar dacă tonajul și puterea totală a flotelor se reduc, tona-jul mediu și puterea medie, precum și capacitățile de pescuit sporesc frecvent, în timp ce progresele tehnologice permit importante câștiguri de eficiență.

101

100

99

98

97

96

95

1993

1992

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

UE 12 UE 15 UE 25 UE 27

Puterea medie a flotelor de pescuit. 2007 = 100

16

ACȚIUNI STRUCTURALE

Pentru perioada 2007-2013, PCP dispune de un buget de circa 3,8 miliarde de euro. Acest buget este administrat de instru-mentul său financiar, Fondul European pentru Pescuit (FEP).

FEP poate finanța acțiuni pentru a echilibra resursele și capa-citatea flotei sau pentru a încuraja metode de pescuit și de producție mai ecologice. De asemenea, poate finanța măsuri socio-economice pentru îmbunătățirea competitivității și a viabilității economice a sectorului sau adresate persoanelor angajate în sector, garantând dezvoltarea durabilă a zone-lor de pescuit. Reforma din 2002 a modificat măsurile socio-economice, sporind ajutoarele pentru încetarea temporară a

activității. În plus, ajutoarele pentru pensionarea anticipată și recalificarea pescarilor în alte sectoare de activitate permit continuarea pescuitului cu normă parțială. Cu toate acestea, FEP nu a fost în măsură să satisfacă necesităţile ce au apărut ca urmare a crizei în care se află sectorul.

ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEȚEI (OCP)

Organizarea comună a pieței produselor pescărești și de ac-vacultură (OCP) constituie primul element al politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Obiectivul OCP este să echi-libreze oferta și cererea din cadrul pieței comunitare. OCP își propune să concilieze interesele pescarilor cu cererile în creștere ale pieței comunitare și, în special, cu cele ale secto-

rului prelucrării, garantând în același timp o concurență loială. Pentru a atin-ge aceste obiective, OCP dispune de instrumente precum norme comune de comercializare, organizații ale pro-ducătorilor, mecanisme de intervenție și un regim de schimburi cu țările din afara UE.

Arhitectura OCP a produselor pescă-rești este în parte rezultatul legăturii create între pescuit și agricultură prin tratatul constitutiv. Într-adevăr, OCP a produselor pescărești este oficial reglementată de principiile, obiecti-vele și instrumentele OCP a produselor agricole. Cu toate acestea, există și au existat dintotdeauna diferențe marcate între activitatea agricolă și pescuit. În

101

100

99

98

97

96

95

1993

1992

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

UE 12 UE 15 UE 25 UE 27

Tonajul mediu al flotelor de pescuit. 2007 = 100

CONTEXT

17

plus, aceste diferențe s-au accentuat pe parcurs. Mecanisme-le de susținere a exploatațiilor agricole s-au adaptat la noile situații, însă ajutorul acordat societăților de pescuit nu a avut o evoluţie similară.

Marjele de manevră ale OCP în contextul crizei cu care se con-fruntă în prezent sectorul pescuitului sunt foarte limitate din cauza naturii mecanismelor sale de intervenție și a alocațiilor financiare insuficiente. Produsele proaspete incluse în OCP re-prezintă doar 20% din producția totală a sectorului comunitar al pescuitului, iar cheltuielile OCP sub formă de intervenții se

ridică la doar 0,6% din valoarea produselor proaspete pe care le include aceasta.

RELAȚII CU ȚĂRILE TERȚE

Pentru a permite accesul navelor comunitare la zonele de pes-cuit din țările terțe, UE a încheiat numeroase acorduri bilate-rale. În 2002, odată cu reforma PCP, aceste acorduri au evoluat spre regimuri de parteneriat în vederea creării condițiilor pen-tru un pescuit durabil.

În plus, UE participă la acorduri internaționale în domeniul pescuitului și al dreptului maritim. UE îndeplinește un rol important în majoritatea organizațiilor regionale de pescuit acolo unde este prezentă flota comunitară. Aceste organizații regionale de pescuit administrează resursele halieutice în larg și participă activ la combaterea pescuitului ilegal și a practici-lor de pescuit distructive.

SPORIREA NUMĂRULUI DE ORGANISME CONSULTATIVE

În urma reformei, au fost create șapte consilii consultative re-gionale (CCR) (1). Pentru fiecare zonă maritimă sau de pescuit relevantă, acestea se constituie alcătuiesc din pescari, experți științifici, reprezentanți din alte sectoare conexe pescuitului și acvaculturii, precum și din autorități regionale și naționale, ONG-uri de protejare a mediului și a consumatorilor.

1 CCR Marea Nordului, CCR rezervele de pești pelagici, CCR apele de nord-vest, CCR Marea Baltică, CCR apele de sud-vest, CCR flota pentru pescuitul în larg şi CCR Marea Mediterană.

18

Consiliile pot fi consultate de către Comisie. De asemenea, acestea pot formula recomandări, sugestii sau pot transmite informații Comisiei sau statelor membre.

CCR au fost privilegiate de Comisie în raport cu Parlamen-tul European. Astfel, acordul încheiat de Comisie în numele Comunităților Europene cu Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (CIEAM) la începutul anului 2007 nu mai prevede transmiterea automată a avizelor științifice că-tre Parlamentul European, însă o prevede în cazul CCR.

MĂSURI ADIACENTE

Pentru a consolida cooperarea dintre statele membre în ma-terie de depistare și sancționare a infracțiunilor, s-a înființat Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului (ACCP), cu sediul la Vigo (Spania).

Comisia a adoptat o strategie de dezvoltare durabilă a ac-vaculturii europene și de comunicări privind acordurile de parteneriat în materie de pescuit încheiate cu țările terțe și îmbunătățirea consultanței științifice pentru gestionarea pescuitului.

În cadrul reformei, Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de planuri de acțiune comunitară vizând:• pescuitulînMareaMediterană;• integrareaînPCPacerințelordeprotecțieamediului;• eradicareapescuituluiilegal,nedeclaratșinereglementat

(INN);• neutralizareaconsecințelorsociale,economiceșiregionale

alerestructurăriisectoruluicomunitaralpescuitului;• reducereanumăruluidecapturiaruncateînapoiînmare.

De prea multe ori, actele legislative adoptate în final nu au fost la înălțimea obiectivelor exprimate în comunicările Comisiei.

CONTEXT

19

20

ROLUL COMISIEI PENTRU PESCUIT

Anexa VI la Regulamentul PE stabilește competențele Comisiei pentru pescuit (2), care se regăsesc în casetă.

Reforma PCP din 2002 a introdus una din cele mai importan-te integrări a activităților de pescuit în alte politici. Din 2005,

2 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+RULES-EP+20090309+RESP-PECH+DOC+XML+V0//RO&language=RO&navigationBar=YES

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PCP

Rolul Comisiei pentru pescuit

Această comisie este competentă în chestiuni privind:• funcționareașidezvoltareapoliticiicomuneîndomeniulpescuituluișigestionareaacesteia;• conservarearesurselorpentrupescuit;• organizareacomunăapiețeiproduselorpescărești;• politicastructuralăînsectoarelepescuituluișiacvaculturii,inclusivinstrumentelefinanciaredeorientareîn domeniulpescuitului;

• acordurileinternaționaleprivindpescuitul.

competențele Direcției Generale Pescuit a Comisiei Europe-ne s-au extins la afacerile maritime. În 2008, această DG a fost denumită Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit. Având în vedere aceste evoluții, Comisia pentru pescuit a solicitat, de asemenea, la data de 10 mai 2007, o extindere a competențelor sale.

21

În ceea ce privește conservarea resurselor, Comisia pentru pescuit solicită integrarea următoarelor obiective:

• garantarea dezvoltării durabile a activităților desfășurate în mări și oceane;

• urmărirea activităților care au un impact asupra bio­diversității marine;

• asigurarea cercetării marine și a cercetării aplicate în sectorul pescuitului.

Pe plan structural, Comisia pentru pescuit propune ur-mătoarea modificare: „privind politica având ca obiectiv îmbunătățirea structurilor de pescuit, de acvacultură și de pre­lucrare ai produselor pescărești, inclusiv a instrumentelor și fon­durilor financiare.”

În cele din urmă, Comisia pentru pescuit solicită adapta-rea dimensiunii exterioare pentru a fi în concordanță cu modalitățile stabilite prin reforma PCP din 2002. Astfel, aceas-ta propune înlocuirea referinței la „acordurile internaționale în domeniul pescuitului” printr-o referință la „acordurile de parteneriat în sectorul pescuitului încheiate cu țările terțe, la organizațiile regionale de pescuit și la forumurile și organismele cu caracter internațional.”

Dacă se iau în considerare competențele suplimentare recu-noscute în ceea ce privește DG MARE a Comisiei și integra-rea progresivă a politicii pescuitului în alte politici, ne putem aștepta la noi propuneri orizontale ale Comisiei, mai ales în cadrul politicii maritime integrate. În acest caz și în absența adaptării competențelor Comisiei pentru pescuit a PE la noua situație, s-ar putea să asistăm la conflicte de competență cu alte comisii parlamentare.

Chiar dacă este responsabilă de adoptarea unei politici comu-ne, Comisia pentru pescuit a fost, până la sfârșitul celei de-a șasea legislaturi, o comisie neutralizată. Aceasta presupune că, spre deosebire de alte comisii, un membru titular al Comisiei pentru pescuit putea să fie și membru titular al unei alte co-misii parlamentare permanente. În reuniunea sa din 12 mar-tie 2009, Conferința președinților grupurilor politice a decis „deneutralizarea” Comisiei pentru pescuit. Această decizie ar trebui să permită acestei comisii să își exercite cu o mai mare eficiență și disponibilitate competențele sporite conferite de Tratatul de la Lisabona.

PROCEDURA LEGISLATIVĂ ÎN VIGOAREArticolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf din tratat stabilește procedura pentru elaborarea și aplicarea PCP, care se bazea-ză pe: o propunere a Comisiei, avizul Parlamentului European (exprimat în ședință plenară după amendamentele Comisiei pentru pescuit asupra chestiunilor în care este competentă) (CASETA 3), avizul Comitetului Economic și Social, dacă este necesar, și decizia finală a Consiliului, cu majoritate calificată.

Este vorba, deci, de o procedură de simplă consultare (3) pen-tru Parlamentul European care, în pofida noilor proceduri (de cooperare sau de codecizie) stabilite prin Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht sau Tratatul de la Amsterdam, nu a fost modificată niciodată.

3 Regulamentul Parlamentului European, Titlul II: Proceduri legislative.

22

PROCEDURA LEGISLATIVĂ CONFORM TRATATULUI DE LA LISABONA

Proiectul de Tratat de la Lisabona (JOUE C 155, 9.5.2008) (4) recunoaște codecizia ca fiind „procedura legislativă obișnuită” a PCP, înlocuind procedura de consultare în vigoare. Atunci când Tratatul va fi ratificat de toate statele membre ale Uniu-nii, introducerea codeciziei va reprezenta, deci, o schimbare majoră pentru PCP, conferindu-i Parlamentului European un rol de veritabil colegislator în domeniul pescuitului.

Totuși, noul tratat ridică unele probleme de interpretare, în mă-sura în care sunt introduse excepții de la procedura obișnuită în favoarea Consiliului, mai ales în legătură cu „măsurile privind stabilirea prețurilor, a taxelor, a ajutoarelor și a contingentelor, precum și privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pes­cuit” (Articolul 43 alineatul (3) din TFUE).

În lipsa unei delimitări clare a competențelor legislative ale Parlamentului și ale Consiliului în materie de pescu-it, ar putea apărea probleme politice și juridice, chiar dacă jurisprudența impune o interpretare restrictivă a excepțiilor. Ar fi dificil ca Parlamentul European să accepte rezervele ge-nerale de aplicare în favoarea Consiliului, de exemplu prin extinderea marjei de interpretare a „repartizării posibilităților de pescuit” la alte măsuri precum efortul de pescuit sau mă-surile tehnice.

Aceste rezerve generale de aplicare în favoarea Consiliului ar putea condiționa sau chiar lipsi de sens puterile de codecizie ale PE conferite prin Tratatul de la Lisabona, în special în cadrul

4 http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2008:115:SOM:RO:HTML

reformelor fundamentale ale PCP sau al dispozițiilor necesare vizând obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului. Pe parcursul noii legislaturi, Parlamentul European va trebui să se asigure că structura și nivelurile de decizie ale regle-mentărilor privind pescuitul vor fi clarificate fără prejudicierea competențelor sale legitime.

Trebuie amintit că Tratatul de la Lisabona prevede obliga-tivitatea aprobării (aviz conform) din partea Parlamentu-lui European, printre altele, pentru încheierea acordurilor internaționale care au implicații bugetare cunoscute pentru Uniune sau cuprind domenii în care se aplică procedura le-gislativă obișnuită sau procedura legislativă specială atunci când este necesară aprobarea Parlamentului European. De aici rezultă că, în principiu, acordurile regionale în cadrul organizațiilor regionale pentru pescuit (ORP) și acordurile de parteneriat cu țările terțe privind pescuitul nu vor putea fi în-cheiate decât după aprobarea Parlamentului.

În plus, Tratatul de la Lisabona stabilește că Parlamentul Euro-pean este informat imediat și în totalitate cu privire la toate etapele procedurii. Acest fapt are o importanță deosebită lu-ând în considerare revendicările din trecut ale Parlamentului European în materie de transparență și rapiditate în transmi-terea informațiilor privind negocierile în desfășurare. Parla-mentul European a solicitat, de asemenea, ca reprezentanții acestuia să participe la ședințele de coordonare comunitară în cadrul reuniunilor organizațiilor regionale pentru pescuit și la ședinţele comisiilor mixte în cadrul acordurilor bilaterale.

23

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PCP

PRINCIPALELE DOSARE LEGISLATIVE DIN CEA DE-A 6-A LEGISLATURĂ

A șasea legislatură a fost o perioadă de tranziție între două reforme. O mare parte a activității Comisiei pentru pescuit s-a desfășurat în legătură cu actele legislative de aplicare a reformei din 2002. În afară de avize, Comisia pentru pescuit a adoptat 102 rapoarte. Multe dintre acestea corespund acor-durilor externe (29%), conservării resurselor (19%), conservării mediului marin (10%), controlului activităților de pescuit (8%) și guvernării PCP și a orientărilor sale viitoare (8%).

Numeroasele rapoarte privind acordurile externe demon-strează importanța acestora pentru pescuitul comunitar. Acest lucru trebuie avut în vedere în contextul extinderii competențelor Parlamentului European după ratificarea Tra-tatului de la Lisabona atât în ceea ce privește aplicarea proce-durii de aviz conform, cât și din perspectiva dreptului PE de a fi informat imediat și în totalitate asupra tuturor etapelor procedurii.

În ceea ce privește politica de conservare a resurselor, ma-joritatea rapoartelor adoptate de Comisia pentru pescuit vi-zau planurile de reconstituire și gestionare a rezervelor. Alte trei rapoarte au dobândit o importanță politică demnă de a fi menționată. La sfârșitul celei de-a cincea legislaturi, Parlamen-tul respinsese regulamentul privind „măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană”. Ulterior s-a ajuns la un compromis între Parla-ment (5) și Comisie în încercarea de a restaura cât mai curând o situație satisfăcătoare în ceea ce privește aceste resurse.

5 T6-0234/2005, Jurnalul Oficial: C 124, 25.05.2006, p. 0421-0527 E.

Într-un sens complet diferit, s-a realizat raportul privind „con-servarea resurselor halieutice prin măsuri tehnice” (6). Acest dosar este important din mai multe motive, întrucât reprezin-tă un fel de punte către următoarea reformă a PCP.

În cele din urmă, în raportul privind „politica de reducere a capturilor accidentale nedorite și de eliminare a aruncă-rii înapoi în mare a acestora în activitățile de pescuit din Europa” (7), Parlamentul European subliniază că sistemul „ capturilor totale permise” (TAC) este una din cauzele majore ale aruncării înapoi în mare a capturilor și că trebuie adoptate măsuri pentru a împiedica aruncarea obligatorie peste bord a speciilor de pești a căror capturare este inevitabilă și care au mărimea legală, dar care nu fac obiectul unei cote de captu-ră. Ar fi recomandabilă includerea unor cote de capturi acci-

6 OEIL: www.europarl.europa.eu/oeil/file.jsp?id=5647852.7 T6-0034/2008, 31/01/2008.

Acorduri privindpescuitul

28 %

Controlul8 %

PCP8 %

Structuri7 %

Statistici4 %

Alte16 %

Conservarearesurselor

19 %Mediul

10 %

Distribuţia tematică a rapoartelor Comisiei pentru pescuit. A 6-a legislatură

24

dentale în cadrul capturilor totale permise (TAC) și deducerea tuturor capturilor accidentale descărcate din cotele alocate, astfel încât, atunci când o activitate de pescuit depășește cota sa de capturi accidentale, aceasta riscă să fie suspendată. De asemenea, se propune ca excesul de capturi de alevini să fie sancționat cu închiderea zonei respective în timp real. Cota respectivă ar trebui redusă în mod progresiv, oferind astfel stimulente suplimentare pentru a spori selectivitatea instru-mentelor de pescuit.

Numărul important al rapoartelor vizând strict conservarea mediului marin demonstrează clar importanța acestui su-biect. În afară de cele zece rapoarte, există altele strâns legate de chestiuni ecologice. De exemplu, tema raportului referi-tor „la politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și la abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului” (8) are o importanță fundamentală în contextul viitoarei reforme, pre-cum dosarul referitor la „pescuit și acvacultură în contextul managementului integrat al zonelor litorale” (9) care vizează politica maritimă integrată.

Raportul privind „aplicarea principiului durabilității pescu-itului în Uniunea Europeană prin intermediul recoltei ma-xime durabile” (10) are, de asemenea, o importanță esențială în contextul următoarei reforme a PCP. Într-un raport extrem de critic, Parlamentul European a avertizat că marea majorita-te a experților consideră că modelul clasic al randamentului maxim durabil (RMD) este depășit în raport cu alte abordări de avangardă, care au în vedere ecosistemul în totalitatea sa.

8 T6-0009/2009.9 T6-0382/2008.10 T6-0382/2007, 06/09/2007.

De asemenea, Parlamentul European a atras atenția asupra dificultății de a aplica modelul RMD la activitățile de pescuit care implică mai multe specii. PE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la absența analizelor referitoare la evoluția modelului

25

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PCP

RMD și la diferitele abordări ale aces-tuia, precum și cu privire la caracterul inadecvat al soluțiilor propuse în co-municarea Comisiei și absența unei evaluări aprofundate a implicațiilor aplicării modelului RMD. PE a invitat Comisia să stabilească un sistem de acces la resurse care să favorizeze du-rabilitatea, să limiteze aruncarea înapoi în mare a capturilor, să simplifice măsu-rile tehnice, să elimine discriminările și concurența exacerbată pentru resurse, să acorde flexibilitatea necesară și să amelioreze competitivitatea sectorului. De asemenea, Parlamentul a subliniat că orice modificare a sistemului de ges-tionare trebuie să se sprijine neapărat pe mecanisme de compensare bazate pe o analiză a consecințelor socio-economice ale propunerii.

În alt raport privind instrumentele de gestionare bazate pe drepturile de pescuit, Parlamentul European (11) a invitat Co-misia să studieze sistemele de gestionare bazate pe drepturile de pescuit (RBM) aplicate în prezent în statele membre și să evalueze eficiența acestora în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Comisia a publicat un studiu despre gestionarea drepturilor de pescu-it, care va fi una din temele centrale ale viitoarei reforme (12).

11 T6-0113/2008, 10/04/2008.12 MRAG și alții, Part I: An analysis of existing Rights Based Management (RBM) ins-

truments in Member States and on setting up best practices in the EU, Part II: Ca-talogue of Rights-Based Management Instruments in coastal EU Member States. Comisia Europeană, 2009.

Departamentul Tematic B a organizat în septembrie 2007 un atelier pe această temă (13).

Alt subiect important în cadrul următoarei reforme a PCP va fi guvernarea și rolul îndeplinit în cadrul acesteia de consili-ile consultative regionale. Comisia pentru pescuit a adoptat două rapoarte (14) (15) pe acest subiect.

Dintre cele opt rapoarte adoptate de Comisia pentru pescu-it privind controlul activităților de pescuit, raportul privind

13 Bjørn Hersoug, Torbjorn Trondsen, (The Norwegian College of Fishery Science, Uni-versityofTromsø);LucvanHoof,MaudEvrard(WageningenURIMARES);ThórólfurMatthiasson (University of Iceland), La gestion fondée sur les droits de pêche. Parla-mentul European, 2007.

14 T6-0159/2007, 26/04/2007.15 A6-0187/2009, 27/03/2009.

26

„sistemul comunitar de control pentru asigurarea respectă-rii reglementărilor PCP (abrogând Regulamentele (CEE) nr. 2847/93 și (CE) nr. 1627/94)” are o importanță specială de-oarece poate fi considerat fie ca o punte către viitoarea PCP, fie ca o aplicare tardivă a reformei din 2002. Într-adevăr, chiar dacă Parlamentul European a adoptat acest raport la sfârșitul celei de-a șasea legislaturi, Consiliul preconizează adoptarea regulamentului în 2010. În consecință, este probabil că regu-lamentul va cuprinde noile orientări ale PCP.

Multe alte rapoarte sunt de asemenea importante. S-ar putea cita cele două rapoarte privind pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) (16) (17). Parlamentul European a subliniat necesitatea creării unei liste a navelor implicate în activități de pescuit INN și un sistem de control al porturilor de către stat în scopul interzicerii accesului navelor din țările terțe impli-cate în activități de pescuit INN. Acesta propune interzicerea importurilor de produse pescărești INN prin intermediul unei certificări obligatorii de către statul de pavilion care să ateste legalitatea acestor produse. PE sprijină, de asemenea, dezvol-tarea unui sistem comunitar de alertă în caz de depistare de produse pescărești INN, precum și interzicerea importurilor de pește provenind din statele considerate necooperante cu sistemul stabilit de UE.

Pe parcursul celei de-a șasea legislaturi, Parlamentul European și-a manifestat îngrijorarea față de criza cu care se confruntă sectorul pescuitului. S-au realizat patru rapoarte pe această temă („reforma sistemului de ajutoare financiare pentru pes-cari”, „pescuitul costier”, „îmbunătățirea situației economice în

16 T6-0044/2007, 15/02/2007.17 T6-0245/2008, 29/09/2008, Jurnalul Oficial: L 286, 29.10.2008, p. 1.

sectorul pescuitului” și „aplicarea organizării comune a pieței”), precum și o rezoluție (privind „criza din sectorul pescuitului ca o consecință a creșterii prețului motorinei”). Departamentul Tematic B a contribuit la activitățile Comisiei pentru pescuit în ceea ce privește acest subiect cu două studii externe (18).

În cele din urmă, propunerea Comisiei privind „sistemul co-munitar de etichetare ecologică (abrogând Regulamentul (CE) nr. 1980/2000)” a readus în atenție raportul Parlamentu-lui privind „lansarea unei dezbateri referitoare la o abordare comunitară în ceea ce privește programele de etichetare ecologică pentru produsele de pescuit” (19). Întrucât această chestiune ar trebui să fie readusă în discuție pe parcursul ur-mătoarei legislaturi, trebuie amintit că Parlamentul European solicitase Comisiei să prezinte o comunicare care să cuprindă condițiile minime și orientările pe care trebuie să le îndepli-nească un sistem comunitar de etichetare ecologică pentru produsele de pescuit. Acesta insistase asupra necesității pro-movării unui astfel de sistem de către Comisie, asupra stabilirii de către aceasta a unor reguli de funcționare a sistemului re-spectiv și garantării independenței organelor specializate de acreditare și certificare, precum și a credibilităţii revendicărilor unei astfel de etichetări.

18 CentroTecnológicodelMar–FundaciónCETMAREspagneInshore Fisheries and the Problems Encountered by Inshore Fishermen, Parlamentul European, 2005.

LEI B.V., The Impact of the Increase of the Oil Price in European Fisheries, Parlamentul European, 2006.

19 T6-0347/2006, 07/09/2006.

27

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PCP

28

PRIORITĂȚILE CELEI DE-A ȘAPTEA LEGISLATURI: REFORMA POLITICII COMUNE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

De la crearea sa în 1983, politica comunitară în domeniul pes-cuitului (PCP) este revizuită o dată la zece ani. Ultima reformă a fost adoptată în 2002 și va fi revizuită până în 2012. Conținutul minim al reformei este stabilit de articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, care prevede o examina-re de către Consiliu a modalităților de acces la apele situate în fâșia de12 mile a statelor membre. Totuși, punctele slabe ale PCP ar trebui să determine instituțiile europene să mear-gă dincolo de această simplă revizuire în vederea asigurării viabilității economice și ecologice a activităților de pescuit.

Reforma PCP a constituit deja subiectul unei conferințe mi-nisteriale informale la 29 septembrie 2008, sub președinția franceză. Dezbaterile din cadrul acestei conferințe au vizat în special politica de conservare și gestionarea flotei de pescuit.

Odată cu publicarea Cărții verzi la data de 22 aprilie 2009, Co-misia a demarat revizuirea PCP, având ca obiectiv identifica-rea pistelor de reflecție în vederea unor acţiuni viitoare. Într-o primă etapă, aspectele pozitive și negative ale politicii actuale vor fi analizate și funcționarea acesteia va fi evaluată prin com-pararea cu alte sisteme de gestionare a pescuitului.

După publicarea Cărții verzi va începe o perioadă de consul-tări de șase luni. Comisia preconizează publicarea unei sinteze a acestei dezbateri publice la începutul anului 2010. Aceasta

va realiza o analiză a impactului pe parcursul anului 2010, ur-mând să prezinte o propunere de reformă la începutul anului 2011. Urmând acest calendar, reglementările reformei ar tre-bui să fie adoptate și să intre în vigoare în 2012.

Comisia a semnalat de mai multe ori intenția sa de a degreva Parlamentul European de chestiunile prea tehnice care ar pu-tea încetini sau chiar constitui impedimente în desfășurarea procedurilor legislative. Comisia a progresat deja în această direcție, stabilind recurgerea frecventă la comitologie în pro-punerea sa privind conservarea resurselor halieutice prin mă-suri tehnice. Această abordare ar implica o recurgere extensivă la delegarea de competențe legislative. O astfel de delegare nu poate privi decât elementele neesențiale ale actului legis-lativ în cauză, pe care, totuși, le poate modifica sau completa. În consecință, nici orientările generale ale unui act legislativ, nici principiile generale care stau la baza acestuia nu pot face obiectul unei astfel de delegări de competențe.

Pentru a facilita procedura legislativă fără a prejudicia atribuțiile Parlamentului European în calitate de colegislator, ar fi important să se determine de la început și pentru fiecare aspect al PCP:

• elementele esențiale care nu pot face obiectul delegării sauexecutăriiînsensultradiționalaltermenului;

29

• elementele neesențiale ale actului susceptibile de a face obiectul delegării în vederea modificării sau completării acestora;și

• elementele neesențiale care ar putea face obiectul preci-zării sau clarificării (dar nu al modificării sau completării) utilizând procedurile de implementare.

Pentru a contribui la dezbaterile privind reforma, Comisia a lansat o serie de studii referitoare la diferite aspecte ale PCP (20). Astfel, Comisia a publicat recent un studiu despre gestionarea drepturilor de pescuit, una din temele centrale ale reformei (21). Departamentul Tematic B a organizat, în septem-brie 2007, un atelier pe această temă (22).

Reforma PCP va fi completată de reforma organizării comune a piețelor (OCP) produselor pescărești și de acvacultură, iar în acest sens se așteaptă ca adoptarea propunerii de regulament să aibă loc în octombrie 2009. O notă și un studiu intern pe această temă au fost realizate de către Departamentul Tematic B (23) și un studiu extern a fost realizat de către Comisie (24).

20 A se vedea http://ec.europa.eu/fisheries/publications/studies_reports_fr.htm.21 MRAG și alții, Part I: An analysis of existing Rights Based Management (RBM) ins-

truments in Member States and on setting up best practices in the EU, Part II: Ca-talogue of Rights-Based Management Instruments in coastal EU Member States. Comisia Europeană, 2009.

22 Bjørn Hersoug, Torbjorn Trondsen, (The Norwegian College of Fishery Science, Uni-versityofTromsø);LucvanHoof,MaudEvrard(WageningenURIMARES);ThórólfurMatthiasson (University of Iceland), La gestion fondée sur les droits de pêche. Parla-mentul European, 2007.

23 Jesús Iborra Martín, Departamentul tematic Politici structurale și de Coeziune, The Reform of the Common Organisation of the Market of Fisheries Products of 2000, Parla-mentulEuropean,2007;

Jesús Iborra Martín Departamentul B: Politici structurale și de Coeziune, Producers’ Organisations and the Common Organisation of the Markets in Fisheries Products, Parlamentul European, 2008.

24 Ernst & Young și alții, Évaluation de l’Organisation Commune de Marché des pro-duits de la pêche et de l’aquaculture. Comisia Europeană, 2008.

Un alt dosar de o importanță politică majoră este Comunica-rea Comisiei privind o strategie pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene. Această comunicare a fost adoptată la 8 aprilie 2009, după o consultare publică pe această temă organizată în 2007. Aceasta se înscrie în linia unei strategii an-terioare adoptate în 2002. Prin strategia din 2002 s-a atins doar un număr limitat de obiective, în special în ceea ce privește sporirea producției (4% anual) și crearea de locuri de muncă (între 8 000 și 10 000). În afară de obstacolele și constrângerile obișnuite, acvacultura europeană s-a confruntat, din 2002, cu o concurență sporită a producției din țările terțe, cu crize de guvernare și, cel mai recent, cu efectele crizei economice.

Un studiu extern pe marginea acestui subiect a fost realizat de Comisie (25). Departamentul Tematic B, la solicitarea Comisiei pentru pescuit și pentru a contribui la lucrările la acest dosar, a publicat trei studii externe:• Evaluarea impactului strategieipentrudezvoltareadura­

bilă a acvaculturii europene (COM(2002) 511 final).• Constrângerile normative și legislative ale producției în

acvacultura comunitară.• Competitivitateaacvaculturiieuropenecomunitare, limi-

tări și strategii posibile.

Consiliul a adoptat în luna iulie 2008 Regulamentul (CE) nr. 744/2008 de instituire a unei acțiuni specifice tempora-re care urmărește să promoveze restructurarea flotelor de pescuit ale Comunității Europene, afectate de criza econo-mică. Acest Regulament are ca obiectiv atenuarea celor mai stringente dificultăți economice și sociale, vizând totodată

25 Ernst & Young și alții, Étude des performances économiques et de la compétitivité de l’aquaculture de l’Union Européenne. Comisia Europeană, 2008.

3030

supracapacitatea sistemică a flotei. Pe parcursul celui de-al treilea trimestru al anului 2009, Comisia va trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a consecințelor acestui regulament.

PRIORITĂȚILE CELEI DE-A ȘAPTEA LEGISLATURI: REFORMA POLITICII COMUNE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

31

32

ROLUL DEPARTAMENTULUI TEMATIC B

Departamentele tematice au fost create în 2004 pentru a pune la dispoziția comisiilor și a altor organe politice competenţe specializate și activități de cercetare în funcție de prioritățile legislative și politice ale Parlamentului European. Departa-mentul Tematic B este însărcinat cu sprijinirea activităților parlamentare în domeniul specific al pescuitului (26). Această sarcină de sprijinire se concretizează în mai multe moduri (27):

• Inițierea,monitorizareașievaluareadocumentelorexternerealizate de experți (universități, consultanți de nivel înalt) pe marginea unor subiecte specifice, la cererea exclusivă a coordonatorilor Comisiei pentru pescuit. Aceste docu-mente sunt concepute sub formă de studii (de peste 30 de pagini), de „briefing notes” (de mai puțin de 30 de pa-gini) și de evaluări ale impactului („impact assessment”). Consultanții sunt selecționați prin licitații. Termenul de punere la dispoziție a unui studiu sau a unei note externe depinde de procedura contractuală aleasă, de amploarea subiectului și, eventual, de limbile solicitate. Cu toate aces-tea, durata medie este de la 6 la 9 luni. Bugetul de expertiză în domeniul pescuitului a atins 337 191 euro în 2008. Pen-tru anul 2009, suma alocată a fost redusă la 244 924 euro din cauza viitoarelor alegeri din 2009.

• Note sau studii interne, redactatede funcționariiDepar-tamentului Tematic B la solicitarea coordonatorilor, a

26 Policy Department B: Structural and Cohesion Policies.27 Policy Department B: Structural and Cohesion Policies. Products.

președintelui, a secretariatului Comisiei pentru pescuit sau a altor organe politice. Notele interne pot aborda subiecte importante legate de evoluția PCP. De asemenea, acestea pot oferi sprijin documentar de referință delegațiilor Co-misiei pentru pescuit și reprezentanților Parlamentului în cadrul evenimentelor interne sau externe. Notele interne pot servi, de asemenea, drept bază pentru publicațiile sau broșurile Parlamentului European. Termenul mediu de pu-nere la dispoziție a unei note interne variază în funcție de subiectul abordat și de complexitatea analizei solicitate. În afară de aceasta, este necesar un termen minim de 45 de zile pentru realizarea traducerilor, editării și tipăririi.

• Organizareadeatelieredeexperți („workshops”) pe mar-ginea subiectelor alese de coordonatorii Comisiei pentru pescuit. Eventual, pot fi organizate ateliere mixte ale Co-misiei pentru pescuit împreună cu alte comisii. Experții invitați (între 2 și 4, în general) sunt remunerați din buge-tul de expertiză al Departamentului Tematic B în schimbul realizării și prezentării unei note în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru pescuit.

• Organizarea de comitete de experți externi în vedereaacordării unui sprijin permanent membrilor Comisiei de pescuit pe marginea unui dosar, la solicitarea coordonato-rilor. Experții sunt remunerați din bugetul de expertiză al Departamentului Tematic.

• PersonalulDepartamentuluiTematicBpoateparticipa,deasemenea, la echipele de proiecte („projects teams”) stabi-lite de una sau mai multe comisii parlamentare în vederea

DEPARTEMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SUSȚINERE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE

33

furnizării materialului de referință pentru necesitățile ra-portorilor, coordonatorilor și președinților. De asemenea, poate oferi consiliere specializată raportorilor asupra pro-punerilor legislative de o importanță specială.

• Redactarea și actualizarea fișelor tehnice aleUniunii Eu-ropene, o publicație a Parlamentului European care oferă, sub formă de fișe tematice, o viziune de ansamblu a politi-cilor comunitare și a contribuției Parlamentului European la evoluția integrării europene. Politica comună în dome-niul pescuitului este abordată în mod specific în șase fișe (Fișe Tehnice → Teme → Politici Comune → Politica Comună în domeniul Pescuitului). Versiunea online a fișelor teh-nice (28) este disponibilă în trei limbi: franceză, engleză și germană. Este actualizată în mod periodic. De asemenea, o versiune revizuită a fișelor tehnice a fost lansată pe CD în 2009 în toate limbile comunitare, precum și o versiune tipărită în șase limbi (EN, FR, DE, IT, ES, PL).

Studiile, notele externe și documentele atelierelor organizate în domeniul pescuitului se regăsesc în catalogul publicațiilor Parlamentului European (29).

Un Newsletter al Departamentului Tematic B este transmis lu-nar membrilor și organelor Parlamentului European, conținând ultimele informații (studii publicate, ateliere organizate etc.) (30). De asemenea, pot fi distribuite ocazional mesaje electroni-ce cu documente de interes (studii, articole, statistici etc.).

28 http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/staticDisplay.do?language =EN&id=72.

29 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/catalog.do? language=EN

30 Newsletter - PD B (Archives): http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms/op/edit/pid/2436

Pentru informații suplimentare, puteți contacta Departamen-tul Tematic B prin email, la adresa următoare: poldep-cohesion@europarl.europa.eu

DEPARTEMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SUSȚINERE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE

34

Fisheries in Croatia Ianuarie 2009. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Madeira. Octombrie 2008. Disponibilă în ES, DE, EL, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

FEUFAR : the Future of European Fisheries and Aquaculture Research. Septembrie 2008. Disponibilă în EN. Autor: Luc van Hoof, (EFARO, Association of European Fisheries and Aquaculture Research Institutes)

New Ways to Improve the Scientific Advice for Fisheries Management. Septembrie 2008.DisponibilăînEN.Autor:WillyVanhee,(ILVO,InstituteforAgriculturalandFisheriesResearch, Unit Animal Science)

New Opportunities Offered by the Data Collection Regulation in the Fields of Biology and of the Economy (Council Regulation n° 199/2008/EC). Septembrie 2008. Disponibilă în EN. Autor: Antonio Di Natale, (Aquastudio Research Institute)

Strategic Research Priorities to the Common Fishery Policy (CFP) with Regard to Global Commitments (MSY, EAF, MSFD). Septembrie 2008. Disponibilă în EN. Autor: Philippe GROS, Alain Biseau, Jean-Marc Fromentin și Olivier Thébaud, (IFREMER)

Operational Problems and Difficulties Encountered in the Production of Scientific Advice for Fisheries Management. Septembrie 2008. Disponibilă în EN. Autor: John Casey

Producers Organisations and the Common Organisation of the Markets in Fisheries Products. Septembrie 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Iceland. Septembrie 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Ana Olivert-Amado, (Parlamentul European)

Fisheries in the Dodecanese Islands. August 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Marketing and Price Formation of Fisheries and Aquaculture Products. August 2008. Disponibilă în EN. Autor: Philip Rodgers, (Erinshore Ltd)

ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

35

Technical measures in the CFP and the reform of Council regulation 850/98. August 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Stuart A. Reeves, Andrew S. Revill, Trevor P. Hutton and John K. Pinnegar, (CEFAS)

International Case Histories - Ecosystem Approach to Fisheries. Mai 2008. Disponibilă în EN. Autor: Jake Rice, (Department of Fisheries and Oceans, Canada)

Requirements for an Ecosystem Approach to Fisheries Management. Mai 2008. Disponibilă în EN. Autor: Paul L. Connolly, (The Marine Institute)

Implementing an Ecosystem Approach in the Management of the Common Fisheries Policy. Mai 2008. Disponibilă în EN. Autor: Adela Rey Aneiros, (Sea Law Faculty, A Coruña University)

The Role of Women in the Sustainable Development of European Fisheries Areas. Mai 2008. Disponibilă în EN. Autor: Katia Frangoudes, (Université de Bretagne Occidentale, UMR-AMURE)

Fisheries in Norway. Mai 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Ana Olivert-Amado, (Parlamentul European)

The Ecological and Fisheries Protection Zone (ZERP) in Croatia. Februarie 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Ireland. Februarie 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Ana Olivert-Amado, (Parlamentul European)

Fisheries in Italy. Ianuarie 2008. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT, NL și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Deep Sea Stocks Management. Decembrie 2007. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor:AntoineDosdat,PascalLorance,IFREMER;MatthewGianni,UICN;PhilipA.Large,CEFAS

Rights Based Management in Fisheries. Decembrie 2007. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Bjørn Hersoug, Torbjorn Trondsen, (The Norwegian College of Fishery Science, UniversityofTromsø);LucvanHoof,MaudEvrard (WageningenUR IMARES);ThórólfurMatthiasson (University of Iceland)

Environmental Effects of Fishing Gears and the Socioeconomic Consequences of Their Modification, Substitution or Suppression. Septembrie 2007. Disponibilă în EN. Autor: Jose Franco, (AZTI TECNALIA)

36

Climate Change and European Fisheries. Decembrie 2007. Disponibilă în ES, DE, EN, FR și IT.Autor:CatrionaClemmesen, JörnSchmidt (IFM­GEOMAR);AlexanderPotrykus(BiPRO GmbH)

Regional Dependency on Fisheries. Iulie 2007. Disponibilă în EN. Autor: Pavel Salz, Framian, Graeme Macfadyen, (Poseidon Ltd)

The Reform of the Common Organisation of the Market of Fisheries Products of 2000. Iunie 2007. Disponibilă în ES, EN și FR. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Estonia. Mai 2007. Disponibilă în ES, DE, ET, EN, FR și SV. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Aquaculture in the Eastern Mediterranean: Greece, Turkey and Cyprus. Martie 2007. Disponibilă în ES, DE, EL, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Perspectives for the United Nations Fish Stocks Agreement Study. Februarie 2007. Disponibilă în ES, DE și EN. Autor: (Oceanlaw Information and Consultancy Services)

Fisheries in Martinique. Ianuarie 2007. Disponibilă în ES, EL, EN, FR și IT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Portugal. Iulie 2006. Disponibilă în ES, DE, EL, EN, FR și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

The United Nations Convention on the Law of the Sea: Developments, Challenges and Perspectives. Iunie 2006. Disponibilă în EN, DE, FR, ES, IT și PT. Autor: MegaPesca Lda, OceanLaw Information & Consultancy Services

The Impact of the Increase of the Oil Price in European Fisheries. Iunie 2006. Disponibilă în EN, DE, ES, FR, IT și PT. Autor: Pavel Salz, (Framian, Jos Smit, (LEI B.V)

Fisheries in France. Aprilie 2006. Disponibilă în ES, DE, EN, FR, IT și PT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Greece. Aprilie 2006. Disponibilă în ES, DE, EL, EN, FR și IT. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

Fisheries in Italy. Martie 2006. Disponibilă în ES, DE, EL, FR, IT și NL. Autor: Jesús Iborra Martín, (Parlamentul European)

37

ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

3838

ALTE SURSE DE INFORMARE

PARLAMENTUL EUROPEANCommission de la Pêchehttp://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=FR&body=PECH

The Trawler/Le Chalutierhttp://www.europarl.europa.eu/activities/committees/publicationsCom. do?language=FR&body=PECH

Observatoire Législatifhttp://www.europarl.europa.eu/oeil/index.jsp?language=fr

Étudeshttp://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies.do?language=FR

Fiches Techniqueshttp://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/displayFtu.do?language=FR&id=74&ftuId =index.html

Bibliothèquehttp://www.library.ep.ec

Briefings Bibliothèquehttp://www.library.ep.ec/library­cms/services/briefings­sacp.jsp?pid=03­05­02

Catalogue de publications de la Bibliothèquehttp://www.library.ep.ec/library­opac/searchsimple.action?pid=04

COMISIA EUROPEANĂEUROPA - Information générale sur les activités de l’UE - section Pêche et affaires maritimeshttp://europa.eu/pol/fish/index_fr.htm

Politiques de l’Union européennehttp://ec.europa.eu/policies/index_fr.htm

Politique Commune de la Pêchehttp://ec.europa.eu/fisheries/cfp_fr.htm

Aquaculture et transformationhttp://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture_processing_fr.htm

39

ALTE SURSE DE INFORMARE

Fichier de la flotte de pêche de l’UEhttp://ec.europa.eu/fisheries/fleet/index.cfm?lg=FR

Affaires maritimeshttp://ec.europa.eu/maritimeaffairs/index_en.html

FIDES (Fisheries Data Exchange System)http://circa.europa.eu/Public/irc/ida/Home/main

EUROSTAThttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1090,30070682,1090_33076576&_dad=portal&_schema=PORTAL

Études et rapports sur la PCPhttp://ec.europa.eu/fisheries/publications/studies_reports_fr.htm

Poissons et produits à base de poisson - Listes d’Etablissements des Pays Tiershttp://ec.europa.eu/food/food/biosafety/establishments/third_country/index_en.htm

Direction générale de la recherchehttp://ec.europa.eu/dgs/research/index_fr.html

Direction générale du développement (Pêche)http://ec.europa.eu/development/policies/9interventionareas/environment/fisheries/fish_en. cfm?CFID=1426862&CFTOKEN=3880977939d6c1b3­CC197BE0­05F6­1944­79D8E1FCDF80181B&jsessionid=080695c4cdf973bb7061

Direction générale de l’environnement (Pêche)http://ec.europa.eu/environment/integration/fisheries_en.htm

Direction générale de l’élargissementhttp://ec.europa.eu/enlargement/index_en.htm

Commerce des produits de la pêchehttp://ec.europa.eu/trade/issues/sectoral/agri_fish/fish/index_en.htm

ORGANISME CONSULTATIVEConseil International pour l’Exploration de la MER (CIEM/ICES)http://www.ices.dk/

Comité consultatif de la pêche et de l’aquaculture (CCPA/ACFA)http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/governance/acfa_fr.htm

40

Comité scientifique, technique et économique de la pêche (CSTEP/STECF)http://stecf.jrc.ec.europa.eu/home

CCR Mer du Nordhttp://www.nsrac.org/

CCR Stocks Pelagiqueshttp://www.pelagic­rac.org

CCR Eaux occidentales septentrionaleshttp://www.nwwrac.org

CCR Mer Baltiquehttp://www.bsrac.org

CCR Eaux occidentales australeshttp://www.ccr­s.eu

CCR Flotte de pêche en haute mer/au largehttp://www.ldrac.eu

CCR Mer MediterranéeConstituirea 1 aprilie 2009

ALTE INSTITUȚII EUROPENEAgence communautaire de contrôle des pêches (ACCP)www.cfca.europa.eu

Conseil (agriculture et pêche)http://www.consilium.europa.eu/App/newsroom/loadbook.aspx?BID=100&LANG=2&cmsid=355

Cour de Justicehttp://curia.europa.eu/fr/index.htm

Cour de Compteshttp://eca.europa.eu/portal/page/portal/eca_main_pages/splash_page

Comité économique et social européenhttp://eesc.europa.eu/index_fr.asp

41

ALTE SURSE DE INFORMARE

Comité des régionshttp://www.cor.europa.eu/pages/HomeTemplate.aspx

Autorité européenne de sécurité alimentaire (EFSA)http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale­1178620753816_home.htm

Agence européenne de l’environnement (EEA)http://www.eea.europa.eu/

ORGANIZAȚII REGIONALE DE PESCUITConvention sur la conservation de la faune et la flore marines de l’Antarctique (CCAMLR)www.ccamlr.org

Commission pour la conservation du thon rouge du sud (CCSBT)http://www.ccsbt.org/

Commission générale des pêches pour la Méditerranée (CGPM/GFCM)http://www.gfcm.org/gfcm

Commission interaméricaine du thon tropical (CIATT/IATTC)http://www.iattc.org/

Commission internationale pour la conservation des thonidés de l’Atlantique (CICTA/ICCAT)http://www.iccat.int/en/

Comité des pêches de l’Atlantique Centre-Est (COPACE/CECAF)http://www.intfish.plus.com/orgs/fisheries/cecaf.htm

Commission des pêches pour l’Atlantique Centre-Ouest (COPACO/WECAFC)http://www.intfish.plus.com/orgs/fisheries/wecafc.htm

Commission des pêches de l’Atlantique du Nord-Est (CPANE/NEAFC)http://www.neafc.org/

Commission des thons de l’océan Indien (CTOI/IOTC)http://www.iotc.org/French/index.php

Organisation des pêches de l’Atlantique du Nord-Ouest (OPANO/NAFO)http://www.nafo.int/

42

Organisation des pêches de l’Atlantique du Sud-Est (OPASE/SEAFO)http://www.seafo.org/

Organisation pour la conservation du saumon de l’Atlantique Nord (OSCAN/NASCO)http://www.nasco.int/

Programme international pour la conservation des dauphins (PIPCD/ IDCP)http://www.iattc.org/IDCPENG.htm

Commission sur la conservation et la gestion des stocks de poissons grands migrateurs dans l’océan Pacifique occidental et central (WCPFC)http://www.wcpfc.int/

ALTE INSTITUȚII INTERNAȚIONALEFAO. Département des pêches et de l’aquaculturehttp://www.fao.org/fishery/fr

Convention des Nations unies sur le droit de la mer (CNUDM / UNCLOS)http://www.un.org/Depts/los/convention_agreements/texts/unclos/contents.htm

Accord sur la conservation des petits cétacés de la mer Baltique et de la mer du Nord (ASCOBANS)http://www.service­board.de/ascobans_neu/index0101.html

Accord sur la Conservation des Cétacés de la Mer Noire, de la Méditerranée et de la zone Atlantique adjacente (ACCOBAMS)http://www.accobams.org/

Commission pour la protection de l’environnement marin de la mer Baltique (Commission d’Helsinki, HELCOM)http://www.helcom.fi/home/en_GB/welcome/

Convention pour la protection du milieu marin de l’Atlantique du Nord-Est (OSPAR)http://www.ospar.org/

Plan d’action pour la Méditerranée pour la Convention de Barcelone (PAM)http://www.unepmap.org/index.php?action=&catid=001001004&module=content2&mode=&s_keywords=&s_title=&s_year=&s_category=&id=&page=&s_descriptors=&s_type=&s_author=&s_final=&s_mnumber=&s_sort=&lang=fr

43

ALTE SURSE DE INFORMARE

OCDE. Direction des Echanges et de l’Agriculturehttp://www.oecd.org/department/0,3355,fr_2649_33901_1_1_1_1_1,00.html

Banque mondialehttp://www.banquemondiale.org/

MINISTEREAustria, Ministerium für Land- und Forstwirtschafthttp://www.lebensministerium.at/en/home/

Belgium, Ministerie van de Vlaamse Gemeenschap. Beleidsdomein Landbouw & Visserijhttp://www2.vlaanderen.be/ned/sites/landbouw/visserij/index.html

Bulgaria, Ministry of Agriculture & Forestryhttp://www.mzgar.government.bg/mz_eng/default.aspHYPERLINK

Czech Republic, Ministry of Agriculture http://www.mze.cz/HYPERLINK

Denmark, Ministeriet for fødevarer, landbrug og fiskeri http://www.fvm.dk/

Estonia, Ministry of Agriculturehttp://www.agri.ee/eng/

Finland, Ministry of Agriculture and Forestryhttp://www.mmm.fi/

France, Ministère de l’Agriculture et de la pêchehttp://www.agriculture.gouv.fr/

Germany, Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Forstenhttp://www.bml.de/

Greece, Ministry of Agriculturehttp://www.minagric.gr/

Hungary, Ministry of Agriculturehttp://www.fvm.hu/main.php?folderID=850&seturl=folder&setlang=eng

Iceland, Ministry of Fisherieshttp://eng.sjavarutvegsraduneyti.is/

44

Ireland, The Department of the Marine and Natural Resourceshttp://www.dcmnr.gov.ie/

Italy, Pesca e Acquacoltura http://www.politicheagricole.it/default.htm

Lithuania, Ministry of Agriculture, Fisheries Departmenthttp://www.zum.lt/min/OS/dsp_struktura.cfm?StambesnisID=81&langparam=EN

Luxembourg, Service Chasse et pêchehttp://www.environnement.public.lu/

Malta, Ministry for Rural Affairs and the Environmenthttp://mrae.gov.mt/

The Netherlands, Ministerie van Landbouw, Natuurbeheer en Visserijhttp://www.minlnv.nl/

Norway, Ministry of Fisherieshttp://odin.dep.no/fid/engelsk/index­b­n­a.html

Norway’s official site on seafood safety and resource and aquaculture managementhttp://www.fisheries.no/

Poland, Ministry of Agriculture http://www.minrol.gov.pl/DesktopDefault.aspx

Portugal, Direcção Geral das Pescashttp://www.dg­pescas.pt/

Portugal, Direcção Regional de Pescas da Região Autónoma da Madeirahttp://www.sra.pt/drp/

Romania, Ministry of Agriculture and Rural Developmenthttp://mapam.ro/

Slovakia, Ministry of Agriculture http://www.land.gov.sk/en/?start

Slovenia, Ministry of Agriculturehttp://www.gov.si/vrs/ang/government/

Spain, Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentacionhttp://www.mapya.es/

ALTE SURSE DE INFORMARE

45

Spain, Fondo de Regulación y Organización del Mercado de los Productos de la Pesca y Cultivos Marinos (FROM)http://from.mapa.es/

Sweden, Jordbruksdepartementethttp://jordbruk.regeringen.se/

United Kingdom, Ministry of Agriculture, Fisheries and Foodhttp://www.defra.gov.uk/default.htm

ALTELEAqualex Multimedia Consortiumhttp://www.aqualex.org/

Aquamedia http://www.aquamedia.org/home/default_en.asp

COPA-COGECAhttp://www.copa­cogeca.be/HYPERLINK

European Association of Fish Producers Organisationshttp://www.eapo.com/

European Association of Fisheries Economists (EAFE)http://www.eafe­fish.org/

Europêche http://www.europeche.org/

Federation of European Aquaculture Producers (FEAP) http://www.feap.info/

Internet Guide to International Fisheries Lawhttp://www.intfish.net/

REFOPE - European Network for Fisheries Training and Employmenthttp://www.refope.org/en/index.html

ALTE SURSE DE INFORMARE

46

ACCOBAMS Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, din Marea Mediterană și din din zona adiacentă a Oceanului Atlantic

ACCP / CFCA Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului

APP Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului

ASCOBANS Acordul cu privire la conservarea cetaceelor mici din Marea Baltică şi din Marea Nordului

CEE Comunitatea Economică Europeană

CCAMLR Convenția privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica

CCPA / ACFA Comitetul consultativ pentru pescuit și acvacultură

CCR Consilii consultative regionale

CGPM / GFCM Comisia generală a pescuitului pentru Marea Mediterană

CIATT / IATTC Comisia interamericană pentru tonul tropical

CICTA / ICCAT Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic

CIEM / ICES Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Marine

CNUDM / UNCLOS Convenţia ONU privind dreptul mării (convenţia de la Montego Bay)

CNUED / UNCED Conferinţa ONU privind mediul şi dezvoltarea

COPACE / CECAF Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului

COPACO/WECAFC Comisia pentru pescuit în zona central-vestică a Atlanticului

CPANE / NEAFC Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est

CSITEP / ISSCFG Clasificarea statistică internațională tip a uneltelor de pescuit

CSTEP / STECF Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit

CTOI / IOTC Comisia pentru tonul din Oceanul Indian

EM Stat membru al Uniunii Europene

FAO Organizația pentru Alimentație si Agricultura

FEGA Fondul european de garantare agricolă

FEOGA Fondul european de orientare și garantare agricolă

FEP Fondul european pentru pescuit

HELCOM Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (Comisia Helsinki)

IFOP Instrument financiar de orientare a pescuitului

LISTA ABREVIERILOR 47

INN Pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat

JOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

OCM Organizarea comună a piețelor

OI Organizație interprofesională

OMI / IMO Organizaţia Maritimă Internaţională

OP Organizație de producători

OPANO / NAFO Organizația pentru pescuit în Atlanticul de nord-vest

OPASE / SEAFO Organizația pentru pescuit în Atlanticul de sud-est

ORGP Organizații regionale pentru gestionarea pescuitului

OSCAN / NASCO Organizația pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord

OSPAR Convenția pentru protejarea mediului marin al Atlanticului de nord-est

PAM / MAP Planul de acțiune pentru Marea Mediterană conex Convenţiei de la Barcelona

PE Parlamentul European

PCP Politica comună în domeniul pescuitului

PIPCD / IDCP Programul internațional pentru conservarea delfinilor

PME Producţie maximă echilibrată

PMI Politică maritimă integrată

PO Program operațional

POM Programe de orientare multianuale

RBM Gestionare bazată pe drepturi

RMD Randament maxim durabil

SMOO / GOOS Sistemul mondial de observare a oceanelor

SNS / VMS Supravegherea navelor prin satelit / Vessel Monitoring Surveillance

TAC Totaluri admise de captură

TFUE Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

UE Uniunea Europeană

WCPFC Comisia pentru conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migra-tori din Oceanul Pacific de vest și central

ZEE Zonă economică exclusivă

ZPE Zonă de protecţie ecologică

LISTA ABREVIERILOR

48

ORGANIGRAMA DIRECȚIEI GENERALE PENTRU AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT (DG MARE) 08.05.2009

DIRECTOR GENERALFokion FOTIADIS

Asistent: Gilles BERTRANDAudit intern: Lars MUHRBECK

DIRECȚIA A: ELABORAREA DE POLITICI ȘI COORDONARECesar DEBÉN ALFONSO

Consilieri

Probleme ştiinţifice : Poul DEGNBOL

Probleme sociale și simplificare: Giorgio GALLIZIOLI

A/1 - Politică maritimă Paul NEMITZ

A/2 - Politica comună în domeniul pescuitului și acvaculturii Jean-Claude CUEFF

A/3 - Politică structurală și analiză economică Slawomir TOKARSKI

A/4 - Politica de control al pescuitului Valérie LAINÉ

DIRECȚIA B: AFACERI EXTERNE ȘI PIEȚEPierre AMILHAT

B/1 - Afaceri externe, drept maritim și organizații regionale pentru pescuit

Constantin ALEXANDROU

B/2 - Controlul pescuitului în apele internaționale WillemBRUGGE

B/3 - Acorduri bilaterale Fabrizio DONATELLA

B/4 - Comerţ şi pieţe Christian RAMBAUD

DIRECȚIA C: OCEANUL ATLANTIC, REGIUNILE ULTRAPERIFERICE ȘI OCEANUL ARCTICReinhard PRIEBE

Consilieri

Norvegia şi CPANE : John SPENCER

Conservare şi mediu : Armando ASTUDILLO

C/1 - Politica maritimă în Oceanul Atlantic, regiunile ultraperiferice și Oceanul Arctic

Eddy HARTOG

ORGANIGRAMA DIRECȚIEI GENERALE PENTRU AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT 49

C/2 - Conservarea și controlul pescuitului în Oceanul Atlantic și regiunile ultraperiferice

Maria De La Fuensanta CANDELA CASTILLO

C/3 - Acțiuni structurale: Irlanda, Spania, Franța, Portugalia și Ma-reaBritanie;Gestionareaorizontalăacolectăriidedate

Veronika VEITS

DIRECȚIA D: MAREA MEDITERANĂ ȘI MAREA NEAGRĂCarla MONTESI

D/1 - Politica maritimă în Marea Mediterană și Marea Neagră Fabrizia BENINI

D/2 - Conservarea și controlul pescuitului în Marea Mediterană și Marea Neagră și gestionarea orizontală a datelor privind pescuitul

John MALLETT

D/3 - Acțiuni structurale: Bulgaria, Grecia, Italia, Cipru, Malta, România, Slovenia

Stephanos SAMARAS

DIRECȚIA E: MAREA BALTICĂ, MAREA NORDULUI ȘI STATELE MEMBRE NECOSTIEREîn exerciţiu: Ernesto PENAS LADO

Consilier

Conservare şi mediu : Olle HAGSTRÖM

E/1 - Politica maritimă în Marea Baltică și Marea Nordului în execiţiu: Haitze SIEMERS

E/2 - Conservarea și controlul pescuitului în Marea Baltică și Marea Nordului

Ernesto PENAS LADO

E/3 - Acțiuni structurale: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Finlanda, Suedia și statele membre necostiere

Alberto SPAGNOLLI

DIRECȚIA F: RESURSEDaniela GHEORGHE

Consilieri Ilona JEPSENA

F/1 - Buget, achiziţii publice și control Mark JOHNSTON

F/2 - Informare, comunicare, relații interinstituţionale, evaluare și planificare

Emmanouil-Giorgios PAPAIOANNOU

F/3 - Resurse umane, informatică și gestionare de documente Agnes LINDEMANS

F/4 - Afaceri juridice FriedrichWIELAND

ORGANIGRAMA DIRECȚIEI GENERALE PENTRU AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT

50

UNELTE DE PESCUIT1

EN Surrounding netsFR: Filets tournantsES: Redes de cerco DE: UmschließungsnetzeDA: Omkredsende netEL: Κυκλωτικά δίχτυαIT: Reti da circuizioneNL: RingnettenPL: Sieci okrążająceSV: RingnotPT: Redes de cercar

1 Sursa: Organizaţia ONU pentru Hrană şi Agricultură (FAO), www.fao.org.

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: PSEN: Purse seinesFR: Sennes coulissantesES: Redes de cerco con jaretaDE: RingwadenDA: NotIT: CiancioliNL: RingzegenPL: OkrężniceSV: SnörpvadPT: Redes de cerco com retenidaEL: Γρι γρι

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LAEN: Lampara netsFR: Sans coulisse (lamparo)ES: Sin jareta (lámparo)DE: Ohne Schließleine (Lamparo)DA: Uden snurpewire (lampara)IT: LampareNL: Zonder sluitlijn (lampara)PL: LamparySV: Utan snörplinor (lampara)PT: Sem retenida (lâmpara)EL: Χωρίς συστολέα (lamparo)

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ 51

EN: SeinesFR: SennesES: Redes de jábegaDE: WadennetzeDA: VodEL: ΓρίποιIT: SciabicheNL: ZegenPL: CiągnioneSV: NotPT: Redes envolventes arrastan-

tes Abrevierea CSITEP / ISSCFG: SBEN: Beach seinesFR: Sennes de plageES: Artes de playaDE: StrandwadenDA: StrandvodIT: Sciabiche da spiaggiaNL: StrandzegenPL: Niewody dobrzeżneSV: LandvadarPT: Redes de alar para a praiaEL: Πεζότρατες

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: SDNEN: Danish seinesFR: Sennes danoisesES: Redes danesasDE: SnurrewadenDA: SnurrevodIT: Sciabiche danesiNL: Deense zegenPL: Niewody duńskie (zakotwiczone)SV: SnurrevadarPT: Redes de cerco dinamarquesasEL: Δανέζικοι γρίποι

52

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: SSCEN: Scottish seinesFR: Sennes écossaisesES: Cercos escocesesDE: SchottischeWadennetzeDA: FlyshootervodIT: Sciabiche scozzesiNL: Schotse zegenPL: Niewody szkockie

(trałująco–pływające)SV: FlytvadarPT: Redes escocesasEL: Σκοτσέζικοι γρίποι

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: SPREN: Pair seinesFR: Sennes manoeuvrées par deux

bateauxES: Cercos a la parejaDE: Zweischiff­WadennetzeDA: Vod trukket af to fartøjerIT: Sciabiche a due natantiNL: SpanzegenPL: Niewody tukoweSV: ParnotarPT: Redes manobradas por dois naviosEL: Γρίποι

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

53

EN: TrawlsFR: ChalutsES: Redes de arrastreDE: SchleppnetzeDA: TrawlEL: ΤράτεςIT: Reti da trainoNL: SleepnettenPL: WłóczoneSV: TrålarePT: Redes de arrasto

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: TBBEN: Beam trawlFR: Chaluts à percheES: Redes de arrastre de varaDE: BaumkurrenDA: BomtrawlIT: SfogliareNL: BoomkorPL: WłokirozprzoweSV: BomtrålPT: Redes de arrasto de varaEL: Δοκότρατες

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: OTBEN: Bottom otter trawlFR: Chaluts de fond à panneauxES: Redes de arrastre de fondo de puertasDE: GrundscherbrettnetzeDA: ÉnbådsbundtrawlIT: Reti a strascico a divergentiNL: Demersale bordentrawlPL: WłokidenneSV: Trål med trålbordPT: Redes de arrasto pelo fundoEL: Τράτες βυθού με πόρτες

Sursa: Polet 2000

54

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: PTBEN: Bottom pair trawlsFR: Chaluts-boeufs de fondES: Redes de arrastre de fondo a la parejaDE: Zweischiff-GrundschleppnetzeDA: Bundtrawl til partrawlingIT: Reti a strascico a coppiaNL: BodemspannetPL: Tuki denneSV: PartrålarPT: Redes de arrasto pelo fundo para

pesca em parelhaEL: Τράτες βυθού με πόρτες

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: OTMEN: Midwater otter trawlsFR: Chaluts pélagiques à panneauxES: Redes de arrastre pelágico de puertasDE: Pelagische ScherbrettnetzeDA: ÉnbådsflydetrawlIT: Reti da traino pelagiche a divergentiNL: Pelagische bordentrawlPL: WłokipelagiczneSV: Trål med trålbordPT: Rede de arrasto pelágico comportasEL: Πελαγικές τράτες με πόρτες

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: PTMEN: Pelagic pair trawlsFR: Chaluts-boeufs pélagiquesES: Redes de arrastre pelágico a la parejaDE: Pelagische Zweischiff-NetzeDA: Flydetrawl til partrawlingIT: Reti da traino pelagiche a coppiaNL: Pelagisch spannetPL: Tuka pelagicznaSV: PartrålarPT: Redes de arrasto pelágico de parelhaEL: Πελαγικές τράτες με ζευγαρωτά σκάφη

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

55

Abréviation CSITEP / ISSCFG: OTTEN: Otter twin trawlsFR: Chaluts jumeaux à panneauxES: Redes gemelas de arrastreDE: Scherbrett-HosennetzeDA: DobbelttrawlIT: Reti gemelle a divergentiNL: Dubbele bordentrawlPL: Zestaw dwuwłokowySV: DubbeltrålPT: Redes de arrasto geminadas com

portasEL: Τράτες με πόρτες με ζευγαρωτά

σκάφη

EN: DredgesFR: DraguesES: RastrasDE: DredgenDA: SkrabereEL: ΔράγεςIT: DragheNL: KorrenPL: DragiSV: SkrapredskapPT: Dragas Abrevierea CSITEP / ISSCFG: DRB

EN: Boat dredgesFR: Dragues remorquées par bateauES: RastrasparaembarcaciónDE: Von Boot gezogene DredgenDA: Skraber (trukket af fartøj)IT: Draghe tirate da natantiNL: Door een vaartuig gesleepte korPL: Dragi łodzioweSV: Skrapor som används från fartygPT: Dragas rebocadas por navioEL: Δράγες που σύρονται από σκάφος

56

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: DRHEN: Hand dredges used on board a vesselFR: Dragues à main utilisée à bord d’un

bateauES: Dragas de mano utilizadas a bordo

de un buqueDE: Von Boot eingesetzte HanddredgenDA: Håndbetjent skraberIT: Draghe a mano usate a bordoNL: Vanaf een vaartuig bediende handkorPL: Ręczne dragi statkoweSV: HandskraporPT: Dragas de mão utilizadas a bordo

de um navioEL: Δράγες χειρός των οποίων ο χειρισμός

γίνεται από σκάφος

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: HMDEN: Mechanised dredges including suction dredgesFR: Dragues mécanisées incluses les dragues suceusesES: DragasmecanizadasincluidaslasdragasdesucciónDE: Mechanische Dredgen einschließlich SaugdredgenDA: Mekaniserede skrabere, herunder sugeskrabereIT: Draghe meccaniche comprese le turbosoffiantiNL: Gemechaniseerde dreg, eventueel met zuigerPL: Dragi mechaniczneSV: Mekaniska skrapor, även sugskraporPT: Dragas mecanizadas, incluindo as dragas hidráulicasEL: Μηχανικές δράγες, συμπεριλαμβανομένων των απορροφητικών δραγών

Sursa: http://www.mapa.es/ Sursa: Ferretti 2000

57

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

EN: Lift netsFR: Filets soulevésES: Redes izadasDE: Senk- und HebenetzeDA: LøftenetEL: Δίχτυα τύπου (αθερινολό-γου)IT: Reti da raccoltaNL: KruisnettenPL: PodrywkiSV: SänkhåvarPT: Redes de sacada

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LNBEN: Boat operated lift netsFR: Filets soulevés manoeuvrés par bateauES: Redes izadas maniobradas desde

embarcaciónDE: Von Booten ausgesetzt (Senktuch)DA: SynkenotIT: Reti da raccolta manovrate da natantiNL: Vanaf een vaartuig bediend kruisnetPL: Podrywki łodzioweSV: Sänkhåvar som används från båtarPT: Redes de sacada manobradas por

embarcaçõesEL: Δίχτυα τύπου «αθερινολόγου», των

οποίων ο χει-ρισμός γίνεται από σκάφος

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LNSEN: Shore operated stationary lift netsFR: Filets soulevés fixes manoeuvrés du

rivageES: Redes izadas maniobradas desde la

costaDE: Stationär vom Ufer eingesetztDA: Faststående løftenetIT: QuadreNL: Vanaf de wal bediend kruisnetPL: Stacjonarne podrywki brzegoweSV: Fasta sänkhåvar som används från

strandenPT: Redes de sacada manobradas de

terraEL: Δίχτυα τύπου «αθερινολόγου»

σταθερά των οποίων ο χειρισμός γίνεται από την ακτή

58

EN: Gill nets and entangling netsFR: Filets maillants et filets emmê-

lantsES: Redes de enmalle y redes de

enredoDE: Kiemen- und VerwickelnetzeDA: GarnEL: Απλάδια δίχτυα και δίχτυα

εμπλοκήςIT: Reti da imbrocco e da posta

impigliantiNL: Kieuw- en warrelnettenPL: Stacjonarne podrywki brze-

goweSV: Bottengarn och insnärj-

ningsnätPT: Redes de emalhar e redes de

enredar

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: GNSEN: Set (anchored) gillnetsFR: Filets maillants calés (ancrés)ES: Redes de enmalle caladas (volantas)DE: StellnetzeDA: Bundsat garnIT: Reti da posta calate (ancorate)NL: Geankerd kieuwnetPL: Sieci skrzelowe stawneSV: Fasta bottengarn (förankrade)PT: Redes de emalhar fundeadasEL: Στάσιμα απλάδια δίχτυα

(αγκυροβολημένα)

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: GNDEN: DriftnetFR: Filets maillants dérivants (filets

dérivants)ES: Redes de enmalle de derivaDE: TreibnetzeDA: DrivgarnIT: Reti da posta derivantiNL: DrijfnetPL: Sieci skrzelowe dryfująceSV: Drivgarn med maskorPT: Redes de emalhar de derivaEL: Παρασυρόμενα απλάδια δίχτυα

59

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: GNCEN: Encircling gillnetsFR: Filets maillants encerclantsES: Redes de enmalle de cercoDE: Umschließende KiemennetzeDA: Omkredsende garnIT: Reti da posta circuitantiNL: Omringend kieuwnetPL: Sieci skrzelowe okrążająceSV: InstängningsnätPT: Redes de emalhar envolventesEL: Κυκλωτικά απλάδια δίχτυα

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: GTREN: Trammel netsFR: TrémailsES: Redes atrasmalladasDE: TrammelnetzeDA: ToggegarnIT: Reti a tremaglioNL: SchakelPL: Sieci oplątująceSV: GrimgarnPT: TresmalhosEL: Μανωμένα δίχτυα

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: GTNEN: Combined trammel and gillnetsFR: Trémails et filets maillants combinésES: Redes atrasmalladas y redes de en-

malle combinadasDE: Kombinierte Kiemen/TrammelnetzeDA: Kombineret garn og toggegarnIT: IncastellateNL: Gecombineerd kieuwnet en schakelPL: Sieci oplątująco-skrzeloweSV: Kombinerade botten- och grimgarnPT: Redes mistas de emalhar-tresmalhoEL: Συνδυασμός μανωμένων και

απλαδιών διχτυών

60

EN: TrapsFR: PiègesES: Artes de trampaDE: FallenDA: FælderEL: ΠαγίδεςIT: TrappoleNL: KorvenPL: PułapkoweSV: FällorPT: Armadilhas

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: FPOEN: Pots (traps)FR: Nasses (casiers)ES: NasasDE: Fangkörbe (Korbreusen)DA: TejneIT: NasseNL: Korf (kubbe)PL: Narzędzia pułapkoweSV: Fallnät med fast ramPT: Nassas (covos)EL: Κοφινέλα (κιούρτοι)

61

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

EN: Hooks and linesFR: Lignes et hameçonsES: Líneas y anzuelosDE: Leinen und HakenDA: Liner og krogeEL: Παραγάδια και αγκίστριαIT: Lenze e amiNL: Lijnen en hakenPL: HaczykoweSV: Krokar och linorPT: Linhas e anzóis

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LHPEN: Hand lines and pole lines (hand

operated)FR: Lignes à main et lignes à cannes

(manoeuvrées à la main)ES: Líneas de mano y líneas de caña

(maniobradas a mano)DE: Hand- und Angelleinen (von Hand

bedient)DA: Håndsnøre og kastesnøreIT: Lenze a mano e a canna (manovra-

te a mano)NL: Handlijn of hengellijn (met de hand

bediend)PL: HaczykoweSV: Pilk- och angelgarn (handstyrda)PT: Linhas de mão e linhas de vara

(operadas manualmente)EL: Πετονιές χειρός και πετονιές με

καλάμι (των οποίων ο χειρισμός γίνεται με το χέρι)

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LHMEN: Hand lines and pole lines (mecha-

nised)FR: Lignes à main et lignes avec cannes

(mécanisées)ES: Líneas de mano y líneas de caña

(mecanizadas)DE: Hand- und Angelleinen (mechani-

siert)DA: PilkemaskineIT: Lenze a mano e a canna (meccani-

zzate)NL: Handlijn of hengellijn (gemechani-

seerd)PL: WędyzmechanizowaneSV: Pilk- och angelgarn (pilkmaskins-

styrda)PT: Linhas de mão e linhas de vara

(mecanizadas)EL: Πετονιές χειρός και πετονιές με

καλάμι (των οποίων ο χειρισμός γίνεται με τη βοήθεια μηχανής)

62

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LLSEN: Set longlinesFR: Palangres caléesES: Palangres caladosDE: LangleinenDA: Langline til bundfiskeriIT: Palangari fissiNL: GrondbeugPL: WędyzmechanizowaneSV: Förankrade backor/långrevarPT: Palangres fundeadasEL: Στάσιμα παραγάδια

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LLDEN: Longlines (drifting)FR: Palangres dérivantesES: Palangres de derivaDE: TreibleinenDA: FlydelineIT: Palangari derivantiNL: Drijvende beugPL: Takle dryfująceSV: Drivande backor/långrevarPT: Palangres de derivaEL: Παρασυρόμενα παραγάδια

Abrevierea CSITEP / ISSCFG: LTLEN: Troll linesFR: Lignes de traîneES: CaceasDE: SchleppangelnDA: DørgelineIT: Lenze trainateNL: SleeplijnenPL: TrolingSV: DörjlinorPT: CorricosEL: Συρτές

63

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

SPECII DEBARCATE64

Specia Specia Specia

Clupea harengus Sprattus sprattus Micromesistius poutassou

Cod FAO* her (P) Cod FAO* spr (P) Cod FAO* whb (P)% 2006 13,5 % 2006 9,3 % 2006 7,6

EN Atlantic herring European sprat Blue whiting

FR Hareng de l’Atlantique Sprat Merlan bleu

ES Arenque del Atlántico Espadín Bacaladilla

DE Atlantischer Fadenhering Sprotte BlauerWittling

DA Atlantisk trådsild Brisling Blåhvilling

IT Alaccia vessillifera Spratto Melù

NL Atlantische draadvinnige haring Sprot Blauwe wijting

PL Opistonema atlantycka Szprot Błękitek

SV Atlantisk trådsill Szprot Błękitek

PT Machete do Atlântico Espadilha Verdinho

EL Vηματόρεγγα του Ατλαντικού Παπαλίνα Προσφυγάκι

Specia Specia Specia

Ammodytes spp Scomber scombrus Sardina pilchardus

Cod FAO* san (D) Cod FAO* mac (P) Cod FAO* pil% 2006 5,3 % 2006 4,7 % 2006 4,6

EN Sandeels nei Atlantic mackerel European pilchard

FR Lançons nca Maquereau commun Sardine commune

ES Lanzones nep Caballa del Atlántico Sardina europea

DE Sandaale Europäische Makrele Sardine

DA Tobisslægt Almindelig makrel Europæisk sardin

IT Cicerello Sgombro, Maccarello Sardina

NL Zandspieringen Makreel Sardine

PL Dobijakowate Makrela atlantycka Sardynka europejska

SV Tobisar Makrill Sardin

PT Amodíteo Sarda Sardinha

EL αμμοδύτης ο λογχοειδής σκουμπρί Σαρδέλα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

65

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Trachurus trachurus Engraulis encrasicolus Katsuwonus pelamis

Cod FAO* hom (P) Cod FAO* ane (P) Cod FAO* skj% 2006 3,1 % 2006 2,4 % 2006 7,6

EN Atlantic horse mackerel European anchovy Skipjack

FR Chinchard d’Europe Anchois Listao

ES Jurel Boquerón Listado

DE Holzmakrele Sardelle Echter Bonito

DA Almindelig hestemakrel Europæisk ansjos Bugstribet bonit

IT Sugarello Acciuga Tonnetto striato

NL Horsmakreel Ansjovis Gestreepte tonijn

PL Ostrobok Sardela europejska Bonito

SV Taggmakrill Ansjovis Bonit

PT Carapau-branco Biqueirão Gaiado

EL σαμπανιός Γαύρος Παλαμίδα

Specia Specia Specia

Gadus morhua Trachurus spp Thunnus albacares

Cod FAO* cod (D) Cod FAO* jax (P) Cod FAO* yft% 2006 2,3 % 2006 2,0 % 2006 1,6

EN Atlantic cod Jack and horse mackerels nei Yellowfin tuna

FR Morue de l’Atlantique Chinchards noirs nca Albacore

ES Bacalao del Atlántico Jureles nep Rabil

DE Kabeljau Stöcker Gelbflossenthun

DA Atlantisk torsk Hestemakrelarter Gulfinnet tun

IT Merluzzo bianco Suri Tonno pinna gialla

NL Atlantische kabeljauw Horsmakrelen Geelvintonijn

PL Dorsz Ostroboki Tuńczyk złoty

SV Torsk Taggmakrillar Gulfenad tonfisk

PT Bacalhau-do-atlântico Carapaus Atum-albacora

EL γάδος Σαυρίδια τόνος κιτρινόπτερος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

66

Specia Specia Specia

Sardinella aurita Merluccius merluccius Pleuronectes platessa

Cod FAO* saa Cod FAO* hke (D) Cod FAO* ple (D)% 2006 1,5 % 2006 1,4 % 2006 1,3

EN Round sardinella European hake European plaice

FR Allache Merlu européen Plie d’Europe

ES Alacha Merluza europea Solla europea

DE Ohrensardine Seehecht Scholle

DA Rund sardinel Europæisk kulmule Rødspætte

IT Sardella d’Africa Nasello Passera

NL Gouden sardinella Heek Schol

PL Sardynela Morszczuk Gładzica

SV Rund sardinell Kummel Rödspätta

PT Sardinela lombuda Pescada-branca Solha

EL φρίσσα Μπακαλιάρος ευρωπαϊκή χωματίδα

Specia Specia Specia

Mytilus edulis Nephrops norvegicus Pollachius virens

Cod FAO* mus Cod FAO* nep (D) Cod FAO* pok (D)% 2006 1,3 % 2006 1,2 % 2006 1,2

EN Blue mussel Norway lobster Saithe (=Pollock)

FR Moule commune Langoustine Lieu noir

ES Mejillóncomún Cigala Carbonero (=Colín)

DE Pfahlmuschel Kaisergranat Seelachs

DA Blåmusling Jomfruhummer Sej

IT Mitilo comune Scampo Merluzzo carbonaro

NL Mossel Langoustine Koolvis

PL Omułek jadalny Homarzec Czarniak

SV Blåmussla Havskräfta Gråsej

PT Mexilhão vulgar Lagostim Escamudo

EL μύδι Καραβίδα μαύρος μπακαλιάρος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

67

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Melanogrammus aeglefinus Pecten maximus Crangon crangon

Cod FAO* had (D) Cod FAO* sce Cod FAO* csh% 2006 1,0 % 2006 0,9 % 2006 0,7

EN Haddock Great Atlantic scallop Common shrimp

FR Eglefin Coquille StJacques atlantique Crevette grise

ES Eglefino Vieira (=Concha de Santiago) Quisquilla

DE Schellfisch Südatlantische Kammuschel Granat

DA Kuller Ribbet kammusling Sandhest

IT Eglefino Cappasanta sudatlantica Gamberetto grigio

NL Schelvis Zuidatlantische mantel Noordzeegarnaal

PL Plamiak Przegrzebek zwyczajny Garnela

SV Kolja Egentlig pilgrimsmussla Sandräka

PT Arinca Vieira do Atlântico Sul Camarão negro

EL μελανόγραμμος γάδος χτένι σταχτογαρίδα

Specia Specia Specia

Trisopterus esmarkii Cancer pagurus Thunnus alalunga

Cod FAO* nop (D) Cod FAO* cre Cod FAO* alb% 2006 0,7 % 2006 0,7 % 2006 0,7

EN Norway pout Edible crab Albacore

FR Tacaud norvégien Tourteau Germon

ES Faneca noruega Buey de mar Atún blanco

DE Stintdorsch Taschenkrebs WeißerThun

DA Sperling Almindelig taskekrabbe Hvid tun

IT Merluzzo norvegese Granciporro Alalunga

NL Kever Noordzeekrab Wittetonijn

PL Okowiel Krab kieszeniec Tuńczyk długopłetwy

SV Vitlinglyra Krabbtaska Vit tonfisk

PT Faneca-norueguesa Sapateira Atum-voador

EL σύκο της Νορβηγίας κάβουρας Τόνος μακρύπτερος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

68

Specia Specia Specia

Scomber japonicus Merlangius merlangus Xiphias gladius

Cod FAO* mas Cod FAO* whg (D) Cod FAO* swo (P)% 2006 0,6 % 2006 0,6 % 2006 0,6

EN Chub mackerel Whiting Swordfish

FR Maquereau espagnol Merlan Espadon

ES Estornino Plegonero, Merlán Pez espada

DE Spanische Makrele Wittling Schwertfisch

DA Spansk makrel Hvilling Sværdfisk

IT Sgombro Merluzzetto bruno Pesce spada

NL Spaanse makreel Wijting Zwaardvis

PL Makrela japońska Witlinek Miecznik

SV Stillahavsmakrill Vitling Svärdfisk

PT Cavala-do-japão Badejo Espadarte

EL κολιός νταούκι του Ατλαντικού Ξιφίας

Specia Specia Specia

Sardinella spp Solea solea Prionace glauca

Cod FAO* six Cod FAO* sol (D) Cod FAO* bsh% 2006 0,5 % 2006 0,5 % 2006 0,5

EN Sardinellas nei Common sole Blue shark

FR Sardinelles nca Sole commune Peau bleue

ES Sardinelas nep Lenguado común Tiburónazul

DE Sardinellen Gemeine Seezunge Blauhai

DA Sardineller Almindelig tunge Blåhaj

IT Alacce Sogliola Verdesca

NL Sardinella’s Tong Blauwe haai

PL Sardynela Sola zwyczajna żarłacz błękitny

SV Sardineller Tunga Blåhaj

PT Sardinelas Linguado Tintureira

EL τριχιοί γλώσσα γλαυκοκαρχαρίας

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

69

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Sebastes spp Buccinum undatum Thunnus obesus

Cod FAO* red Cod FAO* whe Cod FAO* bet% 2006 0,5 % 2006 0,5 % 2006 0,5

EN Atlantic redfishes nei Whelk Bigeye tuna

FR Sébastes de l’Atlantique nca Buccin Thon obèse (=Patudo)

ES Gallinetas del Atlántico nep Bocina Patudo

DE Rotbarsch Wellhornschnecke Großaugenthun

DA Rødfiskarter Konksnegl Storøjet tun

IT Scorfani del Nord Buccina Tonno obeso

NL Roodbaarzen Wulk Grootoogtonijn

PL Karmazyn Trąbik zwyczajny Opastun

SV Kungsfiskar Valthornssnäcka Storögd tonfisk

PT Cantarilhos-do-norte nia Búzio Atum-patudo

EL κοκκινόψαρα βούκινο τόνος μεγαλόφθαλμος

Specia Specia Specia

Chamelea gallina Lophius piscatorius Pandalus borealis

Cod FAO* sve Cod FAO* mon (D) Cod FAO* pra (D)% 2006 0,4 % 2006 0,4 % 2006 0,4

EN Striped venus Angler (=Monk) Northern prawn

FR Petite praire Baudroie commune Crevette nordique

ES Chirla Rape Camarónnorteño

DE Gestreifte Venusmuschel Seeteufel Grönlandgarnele

DA Stribet venusmusling Havtaske Dybvandsreje

IT Vongola Rana pescatrice Gamberello boreale

NL Venusschelp Zeeduivel Noorse garnaal

PL Wenuskurza żabnica Krewetkapółnocna

SV Randig venusmussla Marulk Nordhavsräka

PT Pé de burrinho Tamboril Camarão-boreal

EL κυδώνι Βατραχόψαρο γαρίδα της Αρκτικής

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

70

Specia Specia Specia

Octopus vulgaris Platichthys flesus Raja spp

Cod FAO* occ Cod FAO* fle (D) Cod FAO* ska (D)% 2006 0,4 % 2006 0,4 % 2006 0,4

EN Common octopus European flounder Raja rays nei

FR Pieuvre Flet d’Europe Pocheteaux et raies raja nca

ES Pulpo común Platija europea Rayas raja nep

DE Gewöhnlicher Krake Flunder Rochen

DA Almindelig ottearmet blæksprutte Skrubbe Rokkeslægt

IT Polpo di scoglio Passera pianuzza Razze

NL Octopus Bot Roggen

PL Ośmiornica Stornia Rajowate

SV Vanlig åttaarmad bläckfisk Skrubbskädda Rocka

PT Polvo-vulgar Solha das pedras Raias

EL Χταπόδι φάσι σελάχια

Specia Specia Specia

Reinhardtius hippoglossoides Thunnus thynnus Mullus spp

Cod FAO* ghl (D) Cod FAO* bft (P) Cod FAO* mux% 2006 0,4 % 2006 0,3 % 2006 0,3

EN Greenland halibut Atlantic bluefin tuna Surmullets (=Red mullets) nei

FR Flétan noir Thon rouge de l’Atlantique Rougets nca

ES Fletán negro Atún rojo del Atlántico Salmonetes nep

DE Grönland-Heilbutt Roter Thun Meerbarben

DA Almindelig hellefisk Almindelig tun Mullearter

IT Ippoglosso nero, Halibut, Halibut di Groenlandia Tonno rosso Triglie

NL Groenlandse heilbot Blauwvintonijn Zeebarbelen

PL Halibut niebieski Tuńczyk błękitnopłetwy Barweny

SV Liten hälleflundra Tonfisk Mullar

PT Alabote-negro Atum-rabilho Salmonetes

EL ιππόγλωσσα Τόνος Μπαρμπούνια

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

71

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Cerastoderma edule Perca fluviatilis Parapenaeus longirostris

Cod FAO* coc Cod FAO* fpe Cod FAO* dps% 2006 0,3 % 2006 0,3 % 2006 0,3

EN Common edible cockle European perch Deepwater rose shrimp

FR Coque commune Perche europeenne Crevette rose du large

ES Berberecho común Perca Gamba de altura

DE Herzmuschel Flußbarsch Rosa Garnele

DA Almindelig hjertemusling Almindelig aborre Dybvandsrosenreje

IT Cuore Pesce persico Gambero rosa mediterraneo

NL Kokkel Baars Roze diepzeegarnaal

PL Sercówkajadalna Okon Krewetka głębokowodna

SV Vanlig hjärtmussla Abborre Djuphavsräka

PT Berbigão vulgar Perca europeia Gamba-branca

EL μεθύστρα ποταμόπερκα Κόκκινη γαρίδα βαθέων υδάτων

Specia Specia Specia

Merluccius hubbsi Conger conger Trisopterus luscus

Cod FAO* hkp Cod FAO* coe Cod FAO* bib% 2006 0,3 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Argentine hake European conger Pouting (=Bib)

FR Merlu d’Argentine Congre commun Tacaud commun

ES Merluza argentina Congrio común Faneca

DE Argentinischer Seehecht Meeraal Franzosendorsch

DA Kulmule Almindelig havål Skægtorsk

IT Nasello argentino Grongo Merluzzo francese

NL Argentijnse heek Congeraal Steenbolk

PL Morszczuk argentynski Konger Bielmik

SV Argentinsk kummel Havsål Skäggtorsk

PT Pescada argentina Congro Faneca comum

EL μερλούκιος Αργεντινής Μουγγρί σύκο του Ατλαντικού

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

72

Specia Specia Specia

Coryphaenoides rupestris Esox lucius Limanda limanda

Cod FAO* rng (H) Cod FAO* fpi Cod FAO* dab (D)% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Roundnose grenadier Northern pike Common dab

FR Grenadier de roche Brochet du nord Limande

ES Granadero de roca Lucio Lenguadina

DE Grenadierfisch Hecht Kliesche, Scharbe

DA Almindelig skolæst Almindelig gedde Almindelig ising

IT Pesce sorcio Luccio Limanda

NL Roundnose grenadier Snoek Schar

PL Buławik czarny Szczupak Zimnica

SV Skoläst Gädda Sandskädda

PT Lagartixa-da-rocha Lúcio comum Limanda

EL γρεναδιέρος των βράχων τούρνα γλώσσα λιμάντα

Specia Specia Specia

Lepidorhombus spp Mullus barbatus Macruronus magellanicus

Cod FAO* lez (D) Cod FAO* mut Cod FAO* grm% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Megrims nei Red mullet Patagonian grenadier

FR Cardines nca Rouget de vase Grenadier patagonien

ES Gallos nep Salmonete de fango Merluza de cola

DE Butte Streifenbarbe, Rotbart, Gestreifte Meerbarbe Patagonischer Grenadier

DA Glashvarreslægt, Glashvarrearter Europæisk mulle, Stribet mulle Patagonisk langhale

IT Lepidorombi Triglia di scoglio Merluzzo granatiere

NL Scharretongen Mul Patagonische grenadier

PL Smuklice Barwena Miruna patagonska

SV Glasvarar Mulle Chilensk hoki

PT Areeiros Salmonete legítimo, Salmonete vermelho Granadeiro­da­Patagónia

EL γλώσσες, ζαγκέτες μπαρμπούνι γρεναδιέρος της Παταγωνίας

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

73

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Patagonotothen ramsayi Mullus surmuletus Cyprinus carpio

Cod FAO* pat Cod FAO* mur Cod FAO* fcp% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Longtail Southern cod, Ramsay’s icefish Surmullet Common carp

FR Notothénia queue longue Rouget de roche Carpe commune

ES Nototenia coluda Salmonete de roca Carpa

DE Ramsays Notothenia Gemeine Goldmakrele Karpfen, Flußkarpfen

DA Ramsays isfisk Guldmakrel Almindelig karpe

IT Nototenia Lampuga Carpa comune

NL Ramsays rotskabeljauw Goudmakreel Karper

PL Nototenia falklandzka Koryfena Karp dziki a. sazan

SV Ramsays noting Guldmakrill Karp

PT Nototénia de Ramsay Doirado Carpa comum

EL νοτοθένια Κυνηγός κυπρίνος

Specia Specia Specia

Illex argentinus Chlamys (Aequipecten) opercularis Molva molva

Cod FAO* sqa Cod FAO* qsc Cod FAO* lin (H)% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Argentine shortfin squid Queen scallop Ling

FR Encornet rouge argentin Vanneau Lingue

ES Pota argentina Volandeira Maruca

DE Argentinischer Kurzflossenkalmar Bunte Kammmuschel Leng

DA Argentinsk blæksprutte Almindelig jomfruøsters Lange

IT Calamaro Illex Canestrello, Pettine Molva

NL Argentijnse rode pijlinktvis Wijdemantel Leng

PL Kalmar argentyński Przegrzebek Molwa

SV Argentinsk bläckfisk Drottningkammussla Långa

PT Pota-argentina Leque Maruca

EL θράψαλο της Αργεντινής χτένι ποντίκι

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

74

Specia Specia Specia

Boops boops Dicentrarchus labrax Loligo spp

Cod FAO* bog Cod FAO* bss Cod FAO* sqc% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Bogue European seabass Common squids nei

FR Bogue Bar européen Calmars nca

ES Boga Lubina Calamares nep

DE Gelbstriemen, Ochsenauge Wolfsbarsch Kalmar

DA Okseøjefisk Almindelig bars Loligo-slægt

IT Boga Spigola Calamari

NL Bokvis Zeebaars Pijlinktvissen

PL Bops Labraks Kalmary

SV Oxögonfisk Havsabborre Bläckfiskar

PT Boga-do-mar Robalo-legítimo Lulas

EL γόπα Λαβράκι Καλαμάρια

Specia Specia Specia

Microstomus kitt Brama brama Eledone spp

Cod FAO* lem (D) Cod FAO* ocm Cod FAO* grm% 2006 0,2 % 2006 0,2 % 2006 0,2

EN Lemon sole Atlantic pomfret Horned and musky octopuses

FR Limande sole Grande castagnole Elédones communes et musquées

ES Mendolimón Japuta Pulpos blancos y almizclados

DE Limande Brachsenmakrele Zirrenkraken, Moschuskraken

DA Rødtunge Havbrasen Ottearmet blæksprutteslægt

IT Sogliola limanda Pesce castagna Moscardini

NL Tongschar Braam Muskusoctopussen

PL Złocica Brama Ośmiornica

SV Bergskädda Havsbraxen Åttaarmade blåckfiskar

PT Solha-limão Xaputa Polvos do alto

EL λεμονόγλωσσα καστανόψαρο μοσχιοί, μοσχοτάποδα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

75

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Aphanopus carbo Dissostichus eleginoides Squilla mantis

Cod FAO* bsf Cod FAO* top Cod FAO* mts% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Black scabbardfish Patagonian toothfish Spottail mantis squillid

FR Sabre noir Légine australe Squille ocellée

ES Sable negro Merluza austral negra Galera ocelada

DE Schwarzer Degenfisch Mittelmeer-Miesmuschel Gemeiner Heuschreckenkrebs

DA Sort sabelfisk Middelhavsblåmusling Søknæler

IT Pesce sciabola nero Cozza Pannocchia

NL Zwarte haarstaart Middellandse-Zeemosse Bidsprinkhaankreeft

PL Pałasz czarny Omułekśródziemnomorski Krewetka modliszkowa

SV Dolkfisk Blåmussla Mantis

PT Peixe-espada-preto Mexilhão-do-Mediterrâneo Zagaia-castanheta

EL μαύρο σπαθόψαρο Μύδι Κατσαρίδα της θάλασσας

Specia Specia Specia

Sebastes mentella Pollachius pollachius Sepia officinalis

Cod FAO* reb (D) Cod FAO* pol (D) Cod FAO* ctc% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Beaked redfish Pollack Common cuttlefish

FR Sébaste du nord Lieu jaune Seiche commune

ES Gallinetanórdica Abadejo Sepia común

DE Tiefenbarsch Pollak Gemeiner Tintenfisch

DA Dybhavsrødfisk Lyssej Sepiablæksprutte

IT Sebaste Merluzzo giallo Seppia

NL Diepzeeroodbaars Pollak Gewone zeekat

PL Karmazyn mentela Rdzawiec Mątwa

SV Djuphavskungsfisk Bleka Sepiabläckfisk

PT Peixe vermelho da fundura Juliana Choco

EL κοκκινόψαρο του βυθού κίτρινος μπακαλιάρος Σουπιά

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

76

Specia Specia Specia

Glycymeris glycymeris Stizostedion lucioperca Maja squinado

Cod FAO* gkl Cod FAO* fpp Cod FAO* scr% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,2

EN Common European bittersweet, Dog cockle Pike-perch Spinous spider crab

FR Amande commune Sandre Araignée européenne

ES Almendra de mar Lucioperca Centolla europea

DE Meermandel Sandart Seespinne

DA Europæisk bittersødmusling Sandart Edderkopkrabbe

IT Piè d’asino Sandra Granseola

NL Amande Snoekbaars Spinkrab

PL Grzebiolinek Sandacz

SV Kammussla Gös Häxkrabba

PT Castanhola do mar Lucioperca Santola-europeia

EL γαϊρουδοχτένι ποταμολάβρακο καβουρομάνα

Specia Specia Specia

Abramis brama Lepidorhombus whiffiagonis

Glyptocephalus cynoglossus

Cod FAO* fbm Cod FAO* meg (D) Cod FAO* wit (D)% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Freshwater bream Megrim Witchflounder

FR Brème d’eau douce Cardine franche Plie cynoglosse, Plie grise

ES Brema común Gallo del Norte Mendo

DE Bresen Migram Rotzunge

DA Brasen Glashvarre Almindelig skærising

IT Abramide Rombo quattrocchi Passera lingua di cane

NL Brasem Viervlekkige scharretong Witje

PL Leszcz aralsko-kaspijski Smuklica Szkarłacica

SV Braxen Glasvar Rödtunga

PT Brema Areeiro comum Pota europeia

EL λεστιά ζαγκέτα θράψαλο

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

77

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Todarodes sagittatus Coregonus albula Spicara spp

Cod FAO* sqe Cod FAO* fve Cod FAO* pic% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN European flying squid Vendace Picarels nei

FR Toutenon commun Corégone blanc Mendoles, Picarels nca

ES Pota europea Corégono blanco Chuclas, carameles nep

DE Pfeilkalmar Silbermaräne Laxierfisch

DA Flyveblæksprutte Heltling Pikarel

IT Todaro Coregone bianco Mennole

NL Grote pijlinktvis Kleine marene Pikarel

PL kałamarnicakrótkopłetwa,kalmarillex Sielawa Pikarel

SV Bläckfisk Siklöja Picarell

PT Pota europeia Corégono-branco Trombeiros

EL θράψαλο λευκοκορέγονος μενούλα

Specia Specia Specia

Scyliorhinus canicula Micromesistius australis

Chelidonichthys cuculus

Cod FAO* syc Cod FAO* pos Cod FAO* gur% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Small-spotted catshark Southern blue whiting Red gurnard

FR Petite roussette Merlan bleu austral Grondin rouge

ES Pintarroja Polaca austral Arete

DE Fleckhai SüdlicherWittling Kuckucks-Knurrhahn

DA Småplettet rødhaj Sydlig sortmund Tværstribet knurhane

IT Boccanera Merlú australe Capone coccio

NL Zwartmond-hondshaai Zuidelijke blauwe wijting Engelse poon

PL Piłogon Błękitek południowy Kurek napłon

SV Hågäl Verdinho austral Rödknot

PT Pata-roxa-pequena Verdinho austral Cabra vermelha

EL σκυλάκι προσφυγάκι της Αυστραλίας καπόνι

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

78

Specia Specia Specia

Euphausia superba Rutilus spp Psetta maxima

Cod FAO* kri Cod FAO* frx Cod FAO* tur (D)% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Antarctic krill Roaches nei Turbot

FR Krill antarctique Gardons nca Turbot

ES Krill antártico Rutilos nep Rodaballo

DE Antarktischer Krill Rotaugen Steinbutt

DA Antarktisk krill Karpefiskarter Pighvar

IT Krill antartico Triotti Rombo chiodato

NL Antarctische krill Blankvoorns Tarbot

PL Kryl antarktyczny Wyrozub Skarp

SV Antarktisk krill Mörtar Piggvar

PT Krill do Antárctico Pardelhas, bogardos e ruivacas Pregado

EL κριλ της Ανταρκτικής δρομίτσες Καλκάνι

Specia Specia Specia

Pagellus spp Sarda sarda Aristeus antennatus

Cod FAO* pax Cod FAO* bon Cod FAO* ara% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Pandoras nei Atlantic bonito Blue and red shrimp

FR Pageots Bonite à dos rayè Crevette rouge

ES Brecas nep Bonito del Atlántico Gamba rosada

DE Meerbrassen Pelamide Afrikanische Tiefseegarnele

DA Blankesten-slægt Rygstribet pelamide Blårød reje

IT Pagelli Palamita Gambero viola

NL Zeebrasems Atlantische boniter Blauwrode diepzeegarnaal

PL Prażmowate Pelamida Krewetka niebiesko-czerwona

SV Havsrudefiskar Ryggstrimmig pelamid Blåröd räka

PT Besugos Bonito-listado Camarão-vermelho

EL λυθρίνια ρίκι Κόκκινη γαρίδα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

79

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Zeus faber Trachurus picturatus Spondyliosoma cantharus

Cod FAO* jod Cod FAO* jaa (P) Cod FAO* brb% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN John dory Blue jack mackerel Black seabream

FR Saint Pierre Chinchard du large Dorade grise

ES Pez de San Pedro Jurel de altura (=Chicharro) Chopa

DE Heringskönig Blaue Bastardmakrele Streifenbrasse

DA Atlantisk sanktpetersfisk Blå hestemakrel Almindelig havrude

IT Pesce san Pietro Sugarello pittato Tanuta

NL Zonnevis Blauwe horsmakreel Zeekarper

PL Piotrosz Ostrobok czarny Kantar

SV Sanktpersfisk Blå taggmakrill Havsruda

PT Galo-negro Carapau-negrão Choupa

EL χριστόψαρο μαυροσαύριδο της Αυστραλίας σκαθάρι

Specia Specia Specia

Rutilus rutilus Penaeus kerathurus Trachurus mediterraneus

Cod FAO* fro Cod FAO* tgs Cod FAO* hmm% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Roach Caramote prawn Mediterranean horse mackerel

FR Gardon Caramote Chinchard à queue jaune

ES Rutilo Langostino Jurel mediterráneo

DE Plötze Furchengarnele Mittelmeer-Bastardmakrele

DA Skalle Rynket reje Middelhavshestemakrel

IT Triotto rosso Mazzancolla Sugarello maggiore

NL Blankvoorn Melicertus kerathurus Middellandse Zeehorsmakreel

PL Wyrozub Ostrobok adeński

SV Mört Gaffelräka Medelhavsmakrill

PT Ruivaca Gamba manchada Carapau-do-mediterrâneo

EL πλατίτσα γάμπαρη σαυρίδι

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

Specia Specia Specia

Molva dypterygia Homarus gammarus Portunus spp

Cod FAO* bli(H) Cod FAO* lbe Cod FAO* crs% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Blue ling European lobster Portunus swimcrabs nei

FR Lingue bleue Homard européen Etrilles nca

ES Maruca azul Bogavante Jaibas, nécoras nep

DE Blauleng Europäischer Hummer Schwimmkrabbe

DA Byrkelange Europæisk hummer Svømmekrabbeslægt

IT Molva azzurra Astice Granchi nuotatori

NL Blauwe leng Kreeft Zwemkrabben

PL Molwiniec Homar europejski Portunik,Włosiennik

SV Birkelånga Hummer Sammetssimkrabba

PT Maruca-azul Lavagante Caranguejos nadadores

EL μουρούνα διπτερύγιος αστακογαρίδα κολυμβητικά καβούρια

Specia Specia Specia

Sardinella maderensis Coregonus lavaretus Argentina sphyraena

Cod FAO* sae Cod FAO* pln Cod FAO* ary% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Madeiran sardinella European whitefish Argentine

FR Grande allache Corégone lavaret Argentine

ES Machuelo Lavareto Argentina

DE Madeira-Sardinelle Peledmaräne Glasauge

DA Madeirasardinel Almindelig helt Guldlaks

IT Alaccia africana Coregone lavarello Argentina

NL Madeira-sardinella Grote marene Zilvervis

PL Sardynela maderska Sieja wędrowna Argentyna

SV Afrikansk sardinell Lavaretsik Silverfisk

PT Sardinela-da-Madeira Coregono lavareda Biqueirão branco

EL φρίσσα Μαδέρας γαλάζιος κορέγονος γουρλομάτα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

80

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Mustelus spp Merluccius senegalensis Anguilla anguilla

Cod FAO* sdv Cod FAO* hkm Cod FAO* ele% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Smooth-hounds nei Senegalese hake European eel

FR Emissoles nca Merlu du Sénégal Anguille d’Europe

ES Tollos nep Merluza del Senegal Anguila europea

DE Glatthaie Senegalesischer Seehecht Europäischer Aal

DA Glathajarter Senegalesisk kulmule Europæisk ål

IT Palombi Merluzzo senegalese Anguilla

NL Gladde haaien Senegalese heek Aal

PL Mustel Morszczuk senegalski Węgorzeuropejski

SV Hundhajar Senegalkummel ål

PT Cações Pescada-negra Enguia europeia

EL γαλέοι μπακαλιάρος της Σενεγάλης χέλι

Specia Specia Specia

Isurus oxyrinchus Chelidonichthys lucerna Salmo trutta

Cod FAO* sma Cod FAO* guu Cod FAO* trs% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Shortfin mako Tub gurnard Sea trout

FR Taupe bleue Grondin perlon Truite de mer

ES Marrajo dientuso Begel Trucha marina

DE Makrelenhai, Mako Roter Knurrhahn Meerforelle

DA Makrelhaj, Makohaj Rød knurhane Havørred

IT Squalo mako, Smeriglio mako Cappone Trota di mare

NL Makreelhaai Rode poon Zeeforel

PL Ostronos Kurek czerwony Troć

SV Mako, Makrillhaj Fenknot Öring

PT Anequim, Marracho-azul, Tubarão-anequim Cabra-cabaço Truta-marisca

EL ρυγχοκαρχαρίας χελιδονάς πέστροφα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

81

Specia Specia Specia

Lepidopus caudatus Rapana spp Diplodus spp

Cod FAO* cgo Cod FAO* rpn Cod FAO* srg% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,0

EN Goldfish Sea snails Sargo breams nei

FR Poisson rouge (=Cyprin doré) Escargots de mer Sars, Sparaillons nca

ES Pez rojo Caracoles de mar Sargos, raspallones nep

DE Goldfisch Brassen

DA Guldfisk Havrudearter

IT Carassio dorato Saraghi

NL Goudvis Zeebrasems

PL Karaś złocisty a. chiński Rapana Prażmowate

SV Guldfisk Havsrudefiskar

PT Peixe-vermelho Sargos

EL χρυσόψαρο σαργοι

Specia Specia Specia

Osmerus eperlanus Scophthalmus rhombus Raja naevus

Cod FAO* sme Cod FAO* bll (D) Cod FAO* rjn (D)% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN European smelt Brill Cuckoo ray

FR Eperlan européen Barbue Raie fleurie

ES Eperlano europeo Rémol Raya santiguesa

DE Stint Glattbutt Kuckucksrochen

DA Smelt Slethvar Pletrokke

IT Eperlano Rombo liscio Razza cuculo

NL Spiering Griet Koekoeksrog

PL Stynka Nagład Raja dwuplama

SV Nors Slätvar Gökrocka

PT Eperlano europeu Rodovalho comum Raia de dois olhos

EL επερλάνος ρομβοπησί ψηφιδόβατος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

82

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Squalus acanthias Phycis blennoides Sparus aurata

Cod FAO* dgs Cod FAO* gfb Cod FAO* sbg% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Picked dogfish Greater forkbeard Gilthead seabream

FR Aiguillat commun Phycis de fond Dorade royale

ES Mielga Brótoladefango Dorada

DE Schokoladenhai Meertrüsche Goldbrasse

DA Almindelig pighaj Almindelig skælbrosme Guldbrasen

IT Zigrino Musdea Orata

NL Doornhaai Gaffelkabeljauw Goudbrasem

PL Koleń Widlakbiały Dorada

SV Pigghaj Fjällbrosme Guldsparid

PT Galhudo-malhado Abrótea­do­alto Dourada

EL σκυλόψαρο λασποσαλούβαρδος Τσιπούρα

Specia Specia Specia

Salilota australis Ostrea edulis Solen spp

Cod FAO* sao Cod FAO* oyf Cod FAO* raz% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Tadpole codling European flat oyster Razor clams nei

FR More têtard Huître plate européenne Couteaux nca

ES Bacalao criollo Ostra europea Navajas (=Solénidos) nep

DE Argentinischer Kabeljau Europäische Auster Meerscheiden

DA Torsk østers Knivmuslingslægt

IT Baccalà australe Ostrica europea piatta Cannolicchio

NL Europese platte oester Messcheden

PL Salilota patagonska Ostryga zwyczajna Nożenka

SV Ostron Knivmusslor

PT Bacalhau-argentino Ostra-plana-europeia Longueirões

EL μπακαριάλος Αργεντινής στρείδι σωλήνες

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

83

Specia Specia Specia

Trachinus draco Oncorhynchus mykiss Mugil cephalus

Cod FAO* weg Cod FAO* trr Cod FAO* muf% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Greater weever Rainbow trout Flathead grey mullet

FR Grande vive Truite arc-en-ciel Mulet à grosse tête

ES Escorpión Trucha arco iris Pardete

DE Kleines Petermännchen Regenbogenforelle Großkopf-Meeräsche

DA Lille fjæsing Regnbueørred Stribet multe

IT Tracina vipera Trota arcobaleno Cefalo

NL Kleine pieterman Regenboogforel Grootkopharder

PL Ostrosz drakon Pstrąg tęczowy Mugil australijski, Mugil cefal

SV Mindre fjärsing Regnbåge Storhovad multe

PT Peixe-aranha menor Truta-arco-íris Tainha-olhalvo

EL δράκαινα αμερικάνικη πέστροφα κέφαλος

Specia Specia Specia

Argyrosomus regius Salmo salar Trisopterus minutus

Cod FAO* mgr Cod FAO* sal(D) Cod FAO* pod% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Meagre Atlantic salmon Poor cod

FR Maigre commun Saumon de l’Atlantique Capelan de Méditerranée

ES Corvina SalmóndelAtlántico Capellán

DE Adlerfisch Lachs Zwergdorsch

DA ørnefisk Atlantisk laks Glyse

IT Bocca d’oro Salmone atlantico Merluzzetto

NL Ombervis Atlantische zalm Dwergbolk

PL łosoś szlachetny a. atlantycki Karlik

SV Havsgös Lax Glyskolja

PT Corvina Salmão-do-atlântico Fanecão

EL μαγιάτικο σολομός του Ατλαντικού σύκο

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

84

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Helicolenus dactylopterus Dicologlossa cuneata Genypterus blacodes

Cod FAO* brf Cod FAO* cet Cod FAO* cus% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Blackbelly rosefish Wedgesole Pink cusk-eel

FR Sébaste chèvre Céteau Abadèche rose

ES Gallineta Acedía Congribadejo rosado

DE Blaumaul Bastardzunge Rosa Kingklip

DA Blåkæft Senegaltunge Rosa kingklip

IT Scorfano di fondale Sogliola cuneata Abadeco

NL Blauwkeeltje Franse tong Roze koningsklip

PL Sebdak przyladkowy Kunatka Abadecho, Miętus nowozelandzki

SV Blåkäft Tjocktunga Golden kingklip

PT Cantarilho-legítimo Língua Abadejo-rosado

EL σεβαστός δικολόγλωσσα κοκκινοφίδιο

Specia Specia Specia

Auxis thazard, A.rochei Pagellus erythrinus Raja clavata

Cod FAO* frz Cod FAO* pac Cod FAO* rjc (D)% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Frigate and bullet tunas Common pandora Thornback ray

FR Auxide et bonitou Pageot commun Raie bouclée

ES Melva y melvera Breca Raya de clavos

DE Melvera-Fregattmackerel Kleine Rotbrasse Nagelrochen

DA Auxide Rød blankesten Sømrokke

IT Tombarello, Biso Pagello fragolino Razza chiodata

NL Valse bonito, Fregattonijn, Kogeltonijn Rode zeebrasem Gewone rog

PL Tazar Morlesz szkarłatny Raja ciernista

SV Fregattmakrill Rödpagell Knaggrocka

PT Judeu, Judeu liso Bica Raia-pinta

EL Βαρελάκι, Κοπάνι, Κοπανέλι, Τερνέττα, Τουμπαρέλι Λυθρίνι καλκανόβατος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

85

86

Specia Specia Specia

Pagellus bogaraveo Procambarus clarkii Dentex dentex

Cod FAO* sbr Cod FAO* rcw Cod FAO* dec% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Blackspot (=red) seabream Red swamp crawfish Common dentex

FR Dorade rose Ecrevisse rouge de marais Denté commun

ES Besugo Cangrejo de las marismas Dentón

DE Meerbrasse Louisiana-Flu Zahnbrasse

DA Spidstandet blankesten Louisiana-Flußkrebs Tandbrasen

IT Occhialone Gambero di palude Dentice

NL Zeebrasem Louisiana-rivierkreeft Tandbrasem

PL Morlesz bogar Chyba jakiś rak słodkowodny Kielec właściwy

SV Fläckpagell Louisianaflodkräfta Tandbraxen

PT Goraz Lagostim vermelho do rio Dentão

EL Κεφαλάς βαλτογαρίδα Συναγρίδα

Specia Specia Specia

Spisula solida Diplodus sargus Centroscymnus coelolepis

Cod FAO* ulo Cod FAO* swa Cod FAO* cyo% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Solid surf clam Whiteseabream Portuguese dogfish

FR Spisule épaisse Sar commun Pailona commun

ES Almeja blanca Sargo Pailona

DE Riesentrogmuschel Große Geißbrasse Portugiesenhai

DA Tykskallet trugmusling Sorthale Portugisisk fløjlshaj

IT Cappa americana Sarago maggiore Pailona

NL Stevige strandschelp Wittezeebrasem Portugese hondshaai

PL Maktra masywna Sargus Koleń iberyjski

SV Mussla Vitblecka Pailonahaj

PT Amêijoa branca americana Sargo-legítimo Carocho

EL μάκτρα Ατλαντικού Σαργός πορτογαλικό σκυλόψαρο

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

87

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Belone belone Pagrus pagrus Merluccius capensis, M.paradox.

Cod FAO* gar Cod FAO* rpg Cod FAO* hkc% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Garfish Red porgy Cape hakes

FR Orphie Pagre rouge Merlus du Cap

ES Aguja Pargo Merluzas del Cabo

DE Hornhecht Gemeine Sackbrasse Kaphecht

DA Hornfisk Almindelig blankesten Sydafrikansk kulmule

IT Aguglia Pagro mediterraneo Nasello del Capo

NL Geep Gewone Zeebrasem Kaapse heken

PL Belona pospolita Pagrus Morszczuk kapski

SV Näbbgädda Rödbraxen Kapkummel

PT Agulha Pargo Pescada da África do Sul

EL ζαργάνα Φαγγρί μπακαλιάρος της Ν. Αφρικής

Specia Specia Specia

Pagellus acarne Geryon quinquedens Venus verrucosa

Cod FAO* sba Cod FAO* crr Cod FAO* vev% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Axillary seabream Red crab Wartyvenus

FR Pageot acarne Gériocrabe rouge Praire commune

ES Aligote Geriocangrejo rojo, cangrejo colorado Escupina grabada

DE Spanische Meerbrasse Rote Tiefseekrabbe Venusmuchel

DA Akarnanisk blankesten Femtandet dybvandskrabbe Venusmusling

IT Pagello mafrone Granchio rosso di fondale Tartufo di mare(venus verrucosa)

NL Spaanse zeebrasem Rode diepzeekrab Venusschelp

PL Morlesz krwisty Krab czerwony głębinowy Wenusbrodawkowata

SV Pagell Djuphavsrödkrabba Sandmussla

PT Besugo Caranguejo vermelho da fundura Pé-de-burro

EL Μουσμούλι κόκκινος κάβουρας αχιβάδα

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

88

Specia Specia Specia

Lepidopus caudatus Lichia amia Polyprion americanus

Cod FAO* sfs Cod FAO* lee Cod FAO* wrf% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Silver scabbardfish Leerfish Wreckfish

FR Sabre argenté Liche Cernier commun

ES Pez cinto Palometón Cherna

DE Strumpfbandfisch Große Gabelmakrele Wrackfisch

DA Strømpebåndsfisk Stor gaffelmakrel Vragfisk

IT Pesce sciabola Leccia Cernia di fondale

NL Zilveren haarstaart Grote gaffelmakreel Wrakbaars

PL Palasz ogoniasty Amia Wrakoń

SV Strumpebandsfisk Stor gaffelmakrill Vrakfisk

PT Peixe-espada Palombeta Cherne-legítimo

EL ασημόψαρο λίτσα Βλάχος

Specia Specia

Sarpa salpa Raja montagui

Cod FAO* slm Cod FAO* rjm(D)% 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Salema Spotted ray

FR Saupe Raie douce

ES Salema Raya pintada

DE Goldstrieme Fleckrochen

DA Art havrude Storplettet rokke

IT Salpa Razza maculata

NL Goudgestreepte zeebrasem Gladde rog

PL Salpa Raja nakrapiana

SV Salpa Fläckrocka

PT Salema Raia pintada

EL σάλπα κηλιδόβατος

* (D) Specii demersale care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (P) Specii pelagice care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor (H) Specii de adâncime care fac obiectul sistemului TAC şi al cotelor

SPECII PRODUSE PRIN ACVACULTURĂ89

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Mytilus galloprovincialis Oncorhynchus mykiss Mytilus edulis

Cod FAO msm Cod FAO trr Cod FAO mus% 2006 24,9 % 2006 15,3 % 2006 11,9

EN Mediterranean mussel Rainbow trout Blue mussel

FR Moule méditerranéenne Truite arc-en-ciel Moule commune

ES Mejillónmediterráneo Trucha arco iris Mejillóncomún

DEMittelmeer-Miesmuschel, Seemuschel, Blaubartmus-chel Regenbogenforelle Pfahlmuschel

DA Middelhavsblåmusling Regnbueørred Blåmusling

IT Cozza, Mitilo Trota arcobaleno Mitilo comune

NL Middellandse-Zeemossel Regenboogforel Mossel

PL Omółekśródziemnomorski,Nazwaproponowana Pstrąg tęczowy Omułek jadalny

SV Medelhavsblåmussla Regnbåge Blåmussla

PT Mexilhão do Mediterrâneo Truta-arco-íris Mexilhão vulgar

EL μύδι αμερικάνικη πέστροφα μύδι

Specia Specia Specia

Salmo salar Crassostrea gigas Sparus aurata

Cod FAO sal Cod FAO oyg Cod FAO sbg% 2006 11,3 % 2006 9,8 % 2006 5,6

EN Atlantic salmon Pacific cupped oyster Gilthead seabream

FR Saumon de l’Atlantique Huître creuse japonaise, Huître portugaise Dorade royale

ES SalmóndelAtlántico Ostión,Ostrajaponesa Dorada

DE Lachs Pazifische Felsenauster, Portugiesischer Auster, Riesenauster Goldbrasse

DA Atlantisk laks Stillehavsøsters Guldbrasen

IT Salmone atlantico Ostrica concava, Ostrica giapponese Orata

NL Atlantische zalm Japanse oester Goudbrasem

PL łosoś szlachetny a. atlantycki Dorada

SV Lax Japanskt jätteostron Guldsparid

PT Salmão-do-atlântico Ostra-portuguesa, Ostra-gigante Dourada

EL σολομός του Ατλαντικού Τσιπούρα

90

Specia Specia Specia

Cyprinus carpio Ruditapes philippinarum Dicentrarchus labrax

Cod FAO fcp Cod FAO clj Cod FAO bss% 2006 4,8 % 2006 4,5 % 2006 4,1

EN Common carp Manilla clam, Japanese clam, Short-necked clam European seabass

FR Carpe commune Palourde japonaise Bar européen

ES Carpa Almeja japonesa, Almeja italiana Lubina

DE Karpfen, Flußkarpfen Japanische Teppichmuschel Wolfsbarsch

DA Almindelig karpe Japansk tæppemusling Almindelig bars

IT Carpa comune Vongola verace Spigola

NL Karper Japanse tapijtschelp Zeebaars

PL Karp dziki a. sazan Małż japoński Labraks

SV Karp Japansk venusmussla Havsabborre

PT Carpa comum Amêijoa-japonesa Robalo-legítimo

EL κυπρίνος Λαβράκι

Specia Specia Specia

Thunnus thynnus Anguilla anguilla Tapes decussatus

Cod FAO bft Cod FAO ele Cod FAO ctg% 2006 1,0 % 2006 0,7 % 2006 0,6

EN Atlantic bluefin tuna European eel Grooved carpet shell, Calico clam

FR Thon rouge de l’Atlantique Anguille d’Europe Palourde croisée d’Europe

ES Atún rojo del Atlántico Anguila europea Almeja fina, Amayuela

DE Roter Thun Europäischer Aal Teppichmuschel

DA Almindelig tun Europæisk ål Stor tæppemusling, Gitret tæppemusling

IT Tonno rosso Anguilla Vongola nera

NL Blauwvintonijn Aal Tapijtschelp

PL Tuńczyk błękitnopłetwy Węgorzeuropejski

SV Tonfisk ål Stor venusmussla

PT Atum-rabilho Enguia europeia Amêijoa-boa

EL Τόνος χέλι χάβαρο, κυδώνι

91

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Psetta maxima Clarias gariepinus Hypophthalmichthys molitrix

Cod FAO stur Cod FAO clz Cod FAO svc% 2006 0,5 % 2006 0,5 % 2006 0,3

EN Turbot North African catfish Silver carp

FR Turbot Poissonchat nordafricain Carpe argentée

ES Rodaballo Pez gato norteafricano, Claria Carpa plateada

DE Steinbutt AfrikanischerWels Gewöhnlicher Tolstolob

DA Pighvar Afrikansk ålemalle Sølvkarpe

IT Rombo chiodato Pesce gatto Carpa argentata

NL Tarbot Afrikaaanse meervallen Zilverkarper

PL Skarp Stawada Tołpyga biała

SV Piggvar Åalmalar Silverkarp

PT Pregado Clária africana, Gato de cabeça chata africano, Peixe-gato da África do Norte Carpa-prateada

EL Καλκάνι Κλαρίας ασημοκυπρίνος

Specia Specia Specia

Ostrea edulis Hypophthalmichthys nobilis Acipenseridae

Cod FAO oyf Cod FAO bic Cod FAO stu% 2006 0,3 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN European flat oyster Bighead carp Sturgeons

FR Huître plate européenne Carpe à grosse tête Esturgeons

ES Ostra europea Carpa cabezona Esturiones

DE Europäische Auster Marmorkarpfen Störe

DA Østers Marmorkarpe Stører

IT Ostrica europea piatta Carpa testa grossa Storioni

NL Europese platte oester Grootkopkarper Steur

PL Ostryga zwyczajna Tołpyga pstra Jesiotrowate

SV Silverkarp Marmorkarp Störfiskar

PT Carpa-prateada Carpa cabeçuda Esturjões

EL ασημοκυπρίνος μαρμαροκυπρίνος, κινέζικος κυπρίνος στουριόνια

92

Specia Specia Specia

Carassius auratus Ctenopharyngodon idellus Oreochromis niloticus

Cod FAO cgo Cod FAO fcg Cod FAO tln% 2006 1,0 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Goldfish Grass carp Nile tilapia

FR Poisson rouge (=Cyprin doré) Carpe herbivore(=chinoise) Tilapia du Nil

ES Pez rojo Carpa china (=herbívora) Tilapia del Nilo, Perca del Nilo

DE Goldfisch Graskarpfen Nil-Buntbarsch

DA Guldfisk Græskarpe Nilcichlide, Nilmundruger

IT Carassio dorato Carpa erbivora, Amur Tilapia del Nilo

NL Goudvis Graskarper Nijltilapia

PL Karaś złocisty a. chiński Amur biały Tilapia nilowa

SV Guldfisk Gräskarp Niltilapia

PT Peixe-vermelho Carpa-do-limo Tilápia do Nilo

EL χρυσόψαρο χορτοφάγος κυπρίνος τιλάπια του Νείλου

Specia Specia Specia

Salmo trutta Silurus glanis Coregonus lavaretus

Cod FAO trs Cod FAO som Cod FAO pln% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Sea trout Danubianwels,Somcatfish,Wels,Welscatfish European whitefish

FR Truite de mer Salut, Silure glane Corégone lavaret

ES Trucha marina Siluro europeo Lavareto

DE Meerforelle Wels,Flusswels,Waller Peledmaräne

DA Havørred Europæisk malle Almindelig helt

IT Trota di mare Siluro Coregone lavarello

NL Zeeforel Meerval Grote marene

PL Troć Sum pospolity Sieja wędrowna

SV Öring Mal Lavaretsik

PT Truta-marisca Siluro europeu Coregono lavareda

EL πέστροφα γουλιανός γαλάζιος κορέγονος

93

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

Specia Specia Specia

Mugil cephalus Salvelinus spp Argyrosomus regius

Cod FAO muf Cod FAO chr Cod FAO mgr% 2006 0,1 % 2006 0,1 % 2006 0,1

EN Flathead grey mullet Chars Meagre

FR Mulet à grosse tête Ombles nca Maigre commun

ES Pardete Salvelinos nep Corvina

DE Großkopf-Meeräsche Saiblinge Adlerfisch

DA Stribet multe Røddingslægt, Røddingarter Ørnefisk

IT Cefalo Salmerini Bocca d’oro

NL Grootkopharder Riddervissen Ombervis

PL Mugil australijski, Mugil cefal Golec Kulbak pospolity

SV Storhovad multe Rödingar Havsgös

PT Tainha-olhalvo Salvelinos Corvina

EL κέφαλος λιμνοπέστροφες, σαλβελίνοι μαγιάτικο

Specia Specia Specia

Salvelinus fontinalis Gadus morhua Tinca tinca

Cod FAO svf Cod FAO cod Cod FAO fte% 2006 0,1 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Fountain salmon Atlantic cod Tench

FR Saumon de fontaine Morue de l’Atlantique Tanche

ES Salvelino Bacalao del Atlántico Tenca,Tinca,Aguijón

DE Bachsaibling Kabeljau Grünschleie, Schlammler, Schleiforelle, Schuster, Schlüpfling, Schleie

DA Kildeørred Atlantisk torsk Suder

IT Salmerino di fonte Merluzzo bianco Tinca

NL Bronforel Atlantische kabeljauw Zeelt

PL Pstrągźródlany Dorsz Lin

SV Bäckröding Torsk Sutare

PT Truta das fontes Bacalhau-do-atlântico Tinca, Tenca, Godião

EL σαλβελίνος, λιμνοπέστροφα γάδος γλήνι

ANEXĂ TERMINOLOGICĂ

94

Specia Specia Specia

Esox lucius Hippoglossus hippoglossus Ameiurus melas

Cod FAO fpi Cod FAO hal Cod FAO itm% 2006 0,0 % 2006 0,0 % 2006 0,0

EN Northern pike, Pike, Jack Atlantic halibut Black bullhead

FR Brochet du nord, Brochet commun Flétan de l’Atlantique Poisson-chat

ES Lucio Fletán Bagre, Coto negro, bagre torito negro

DE Hecht, Flußhecht AtlantischerHeilbutt,WeißerHeilbutt Schwarzer Zwergwels

DA Almindelig gedde Atlantisk helleflynder, Sort dværgmalle

IT Luccio Ippoglosso atlantico, Halibut Pesce gatto

NL Snoek Heilbot Zwarte dwergmeerval

PL Szczupak Halibut atlantycki Sumik czarny

SV Gädda Hälleflundra Svart dvärgmal, Svart kattfisk

PT Lúcio Alabote do Atlântico Peixe-gato negro

EL τούρνα χάλιμπατ του Ατλαντικού

Specia

Venerupis pullastra

Cod FAO cts% 2006 0,0

EN Carpet shell

FR Clovisse

ES Almeja babosa, Chocha

DE Kleine Teppichmuschel, Teppichmuschel

DA Almindelig tæppemusling

IT Vongola, Longona

NL Kleine tapijtschelp

PL

SV

PT Amêijoa macha

EL αχιβάδα, αμύγδαλο

HĂRȚILE ZONELOR CIEM / ICES

ANEXĂ CARTOGRAFICĂ

Sursa: ICES

95

Sursa: ICES

96

Sursa: ICES

97

ANEXĂ CARTOGRAFICĂ

HARTA ZONELOR DIN COMPETENȚA COMISIEI GENERALE A PESCUITULUI PENTRU MAREA MEDITERANĂ (CGPM / GFCM)

Sursa: CGPM

98

HARTA ORGANISMELOR REGIONALE PENTRU PESCUIT

Sursa: FAO

ANEXĂ CARTOGRAFICĂ

99

NOTE

100

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2009

ISBN 978-92-823-2669-5

© Comunităţile Europene, 2009Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Luxembourg

TipariT pe harTie inalbiTa fara clor

Parlamentul European

GHID PRACTIC

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2009 — 100 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-823-2669-5

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații de vânzare:prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact ale acestora • vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând • http://ec.europa.eu/ sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

— PESCUIT

SurSe foto: iStock International Inc., Photodisk, Phovoir

PESCUIT

RolDepartamentele pentru Politică sunt unităţi de cercetare care asigură consultanţă de specialitate pentru comisii, delegaţii interparlamentare şi alte organisme parlamentare.

Domenii politiceAgricultură şi Dezvoltare Rurală Cultură şi Educaţie PescuitDezvoltare RegionalăTransport şi Turism

DocumenteVizitaţi site-ul web al Parlamentului European

RO

BA

-80-09-662-RO

-C

GHID PRACTIC

DEPARTAMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNEB

DEPARTAMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNEB

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE