Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

APRILIE2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 476 http://b.politiaromana.ro

APRILIE2018

anul XXVIINr . 476

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2

4

Poli]i[ti premia]i

Martirii Poli]iei Române

Zaher Iskandarani [i „Rama International“

14 - 15

16 - 18

22 - 23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Mihai Marius VOICU

Drago[ Orlando NICUMarius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

3Furt pe „repeat“

A furat [i banii [i câinele

8Olimpiada siguran]ei

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

1POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Poli]i[tii Capitalei au fostla datorie [i pe timpulminivacan]ei de Pa[te pentru ca to]i cei care auales s` î[i petreac`S`rb`torile în Bucure[ti s`simt` cu adev`rat acestspirit, în lini[te [i siguran]`. Zilnic, peste 600de poli]i[ti au intervenit lasolicit`rile cet`]enilor, auac]ionat pentru prevenirea,descurajarea dar [i pentrucombaterea faptelor denatur` contraven]ional` [ipenal`, pentru a se asigurac` via]a urbei sedesf`[oar` normal.

Perioada 6 - 9 aprilie aînsemnat peste 3000 deinterven]ii, 90% dintre elefiind ca urmare a unorapeluri 112, 26 de ac]iunicare au vizat toate segmentele de ordine [isiguran]` public`, inclusivîn domeniul rutier, fiindaplicate peste 1300 desanc]iuni contraven]ionale

în cuantum de 434.645 lei.În cele patru zile, pe

raza Capitalei s-au produstrei accidente rutieregrave, în urma c`rora opersoan` a decedat [idou` persoane au fostr`nite grav. Au fost constatate, în flagrant, 11infrac]iuni la regimul circula]iei [i multe dinsanc]iunile poli]i[tilorrutieri au fost aplicatecelor care au uitat s` ridicepiciorul de pe accelera]ieori s-au urcat la volandup` ce au consumatalcool.

{i pentru c` nu to]i autr`it în acela[i modS`rb`toarea Învierii, 85 depersoane au fost surprinse,în timpul sau imediat dup`s`vâr[irea unor infrac]iunicare se înscriu în gamacelor ce aduc atingere patrimoniului, vie]ii [iintegrit`]ii fizice a persoanei (furt, tâlh`rie,

loviri [i alte violen]e, distrugere, conducere f`r`permis, nerespectarea uneihot`râri judec`tore[ti, tulburarea ordinii [i lini[tiipublice,etc.), iar [apte persoane aflate în urm`rirena]ional` sauinterna]ional` au fostdepistate, fa]` de ele fiinddispuse m`suri în conformitate cu situa]iaconcret`.

În perioada minivacan]eiau fost inregistrate 231 deinfrac]iuni, din care 135aduc atingere patrimoniului [i 40 s-auîndreptat împotriva persoanei, multe dintre elefiind furturi din gen]i [ibuzunare, loviri sau alteviolen]e, furturi din auto [ide componente auto.

Cu ocazia manifest`rilorpublice ce au avut loc,Direc]ia General` dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti a cooperat înpermanen]` cu celelaltestructuri ale MinisteruluiAfacerilor Interne, în vederea stabilirii tuturordetaliilor privind misiunile[i asigurarea, potrivit competen]elor, a m`surilorde men]inere a ordiniipublice [i siguran]eirutiere, pe parcursuldesf`[ur`rii acestora.

Mul]umim tuturor celorce respect` legea [i carene sprijin` în demersulnostru de asigurare aordinii [i lini[tii publice.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

LA ZI

Minivacan]a în câteva cuvinte

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

ANIVERSARE

2

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Poli]i[ti premia]iCu ocazia „Zilei Poli]iei Române“,

s`rb`torit`, an de an, pe 25 martie, de BunaVestire, a avut loc evenimentul „Poli]istul anului“, desf`[urat cu prilejul anivers`rii a 196de ani de atestare documentar` a Poli]ieiRomâne.

Distinc]iile au fost acordate de ministrulAfacerilor Interne, doamna Carmen Dan [iinspectorul general al Poli]iei Române, chestorprincipal de poli]ie Alexandru C`t`lin Ioni]` În cinstirea memoriei, cea mai înalt` distinc]ie,„Emblema de onoare“ a Poli]iei Române, arevenit subinspectorului de poli]ie post-mortem Sorin Constantin Vezeteu, dincadrul Poli]iei Transporturi Feroviare Suceava,c`zut la datorie, în anul 2017.

Au fost decernate premii, de asemenea,

pentru categoriile Ordine [i Siguran]` Public`,Investigarea [i Combaterea Criminalit`]ii,Combaterea Criminalit`]ii Organizate, SuportOperativ [i Suport Misiuni [i Activit`]i.

La categoria Investigarea [i Combaterea

Criminalit`]ii, „Placheta de onoare a Poli]ieiRomâne“ a fost decernat` Serviciului GrupuriInfrac]ionale Violente Poli]iei Capitalei.

Colectivul s-a remarcat prin solu]ionareaunor dosare complexe, ce au condus ladestructurarea unor grupuri infrac]ionale. De asemenea, [i Biroul de Investiga]iiComplexe, din cadrul Serviciului de Investigarea Criminalit`]ii Economice al Poli]iei Capitaleiau primit aceea[i distinc]ie, pentru solu]ionareaa peste 80 de dosare penale, \n care au fost aplicate m`suri asiguratorii de 30 milioane euro.

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

ACTUALITATE

3

Mar]i, 17 aprilie, poli]i[tii Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, au re]inut untân`r în vârst` de 27 ani,b`nuit de s`vâr[irea maimultor infrac]iuni de furt,comise pe raza sectorului 2.

Ancheta a fostdeclan[at` de o plângerepenal`, în care parteav`t`mat` reclama c` îndata de 29 ianuarie 2017,în timp ce se afla pe unbulevard, un b`rbatnecunoscut, profitând deneaten]ia sa, i-a sustras telefonul mobil.

În urma investiga]iilor

desf`[urate, poli]i[ti dincadrul Sec]iei 6 au identificat un tân`r de 27ani, b`nuit de s`vâr[ireafaptei reclamate.

B`nuitul a fost depistat\n jude]ul Dolj [i condus la sediul subunit`]ii pentruaudieri, în sarcina acestuiafiind re]inute comiterea atrei infrac]iuni: \n seara de29 ianuarie 2017, pe un bulevard din sectorul 2, arfi abordat un tân`r, sub pretextul c` are nevoie deo brichet` pentru a-[iaprinde ]igara, moment încare, profitând deneaten]ia binevoitorului, i-ar fi sustras telefonul

mobil. Tot \n luna ianuarie2017, observând c` u[a deacces era neasigurat`, ap`truns în locuin]a uneifemei [i a sustras cheileunui apartament amplasatîn acela[i imobil, de care aceasta avea grij`.

|n perioada ianuarie-februarie 2017, a p`trunsîn acel apartament, deunde a furat mai multebunuri (farfurii, haine [i electrocasnice).

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii a trei infrac]iunide furt, cu cel în cauz` înstare de re]inere.

LLiilliiaannaa LLIICCIIUU

Construc]ii cu funda]ie [ubred`|n ziua de 12 aprilie, poli]i[ti din cadrul

Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, sub supraveghereaParchetului de pe lâng` TribunalulBucure[ti, au pus în aplicare un num`r de13 mandate de aducere [i [apte mandatede perchezi]ie domiciliar` în municipiulBucure[ti [i în jude]ele Ilfov [i C`l`ra[i,într-un dosar privind s`vâr[irea unorinfrac]iuni de evaziune fiscal` [i sp`lare abanilor în domeniul construc]iilor [icomer]ului cu materiale de construc]ii.

În fapt, din probatoriul administrat au rezultat indicii temeinice c` în perioada2010 - 2013 b`nui]ii au diminuat taxele [iimpozitele eviden]iate în documentele contabile, prin înregistrarea unor achizi]ii fictive în valoare de 2.700.000 lei.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat estimat la acest moment este de 800.000lei, iar suma ce formeaz` obiectul procesului de sp`lare a banilor este în

cuantum de aproximativ 1.500.000 lei.Persoanele au fost conduse pentru

audieri la sediul Serviciului de Investigarea Criminalit`]ii Economice Sector 6.

MMiirreellaa DDRRUUGG~~

Furt pe „repeat“

Credit foto: Corbis.com

Joi, 12 aprilie, trebuia s` fieo zi fericit` pentru doi tineri.Ace[tia erau \n ma[in` când,brusc, au fost bloca]i \n traficde alt` ma[in`. Mai mul]ib`rba]i au coborât [i s-auapropiat de ei, cu pistoale \nmâini. Atunci au [tiut c` totuls-a terminat - fericirea nudureaz` mult atunci când eanu e ob]inut` cinstit.

„- Poli]ia! Mâinile sus!“, oexpresie ce nu \[i doreau s` oaud`, s-a auzit ferm. Tinerii s-au conformat [i au fost\nc`tu[a]i. |n ma[in` aveaubani [i bijuterii, pe care nuaveau cum s` le justifice legal,deoarece oamenii legii [tiau

de unde provin. Fuseser`furate, cu pu]in timp \n urm`,dintr-un apartament din sectorul 5.

Ca s` \n]elegem mai bineacest deznod`mânt, s` d`m filmul \napoi cu câteva luni,când anchetatorii au declan[atcercet`rile.

|n luna ianuarie, mai precis,judiciari[tii Sec]iei 13 audeschis un dosar penal cuautori necunoscu]i, \n urmaunui furt pe raza de competen]`.

Dup` mai multe verific`ri,poli]i[tii au identificat doi posibili suspec]i, care au fostsupraveghea]i. |n acest mod,

pe 12 aprilie, cei doi au fost observa]i cum au verificat maimulte blocuri din sectorul 5, iar, la un moment dat, au ie[itdintr-unul gr`bi]i [i au plecat cu ma[ina.

Oamenii legii au observatc` ace[tia, \n timp ce erau \ntrafic \[i \mp`r]eau banii fura]i,ceea ce i-a determinat s`ac]ioneze [i s` blochezevehiculul suspec]ilor.

La audieri, poli]i[tii au stabilit c` unul dintre suspec]ieste implicat \n alte dou` furturi, comise pe 28 martie [i11 aprilie, iar cel`lalt, care i[iasumase rolul de [ofer, nuavea permis de conducere.

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

A furat [i banii [i câinele

Prin[i în flagrant dup` un furt dintr-o locuin]`

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Poli]istii judiciari[ti, prin natura muncii lor,au parte de cele mai diverse spe]e, iar unele\i determin`, chiar [i pe cei mai experimenta]iprofesioni[ti ai acestei meserii, s` r`mân`f`r` cuvinte, când \ntâlnesc cazuri, ca cel pecare \l vom prezenta, pe scurt, mai jos.

|n diminea]a de 10 aprilie, un b`rbat avenit la Sec]ia 14 Poli]ie [i le-a declaratoamenilor legii c` un individ i-a furat banii[i... câinele!

Rugat s` dea mai multe detalii, b`rbatul apovestit c`, \n timp ce era acas` cu prietena,\ntr-un bloc din sectorul 4, cineva a sunat lau[`, iar când a deschis un individ a intratpeste ei, i-a amenin]at cu un cu]it [i le-a cerutbani.

Dup` ce victimele s-au conformat, ho]ul adecis s` ia [i câinele celor doi [i a plecat \nfug` pe sc`ri.

Judiciari[tii au \nceput imediat cercet`rile,iar pe baza detaliilor oferite au realizat unportret-robot al suspectului.

Semnalmentele i-au condus pe poli]i[tispre un b`rbat de 43 ani, cunoscut cuantecedente penale, atât \n ]ar`, cât [i \nstr`in`tate. Astfel, cu sprijinul Direc]ieiOpera]iuni Speciale a Inspectoratului Generalal Poli]iei Române, individul a fost reperat \ntrafic, pe 13 aprilie, \n municipiul Craiova,unde a fost re]inut [i trimis spre Capital` pentru audieri.

Parchetul de pe lâng` Judec`toriaSectorului 4 a emis pe numele acestuia unmandat de arestare pentru 30 zile, fiindacuzat de tâlh`rie. Cercet`rile sunt continuate, deoarece exist` indicii c` maisunt [i alte fapte asem`n`toare, pentru care trebuie s` r`spund` \n fa]a legii.

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 5

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

{antaj sexualRe]elele de socializare sunt

por]ile care deschid oportunit`]i de comunicare\ntre persoane [i tope[te distan]ele. Prietenul aflat lamii de kilometri distan]`,dintr-o dat`, este \n fa]a ta,chiar dac` doar prin interfa]a telefonului mobil sau al calculatorului.

|n aceast` lume, dintr-odat` mai mic`, p`mântul secontract` [i devine un „sat global“, \n care to]i suntemvecini, ne cunoa[tem [i suntem afecta]i, direct sau indirect, de ceea ce se \ntâmpl` pe „uli]ele“ satuluinostru.

Progresul informa]ional, pelâng` avantajele indisputabile,

ascunde [i lacune care suntexploatate de persoane r`uinten]ionate, care profit` deanonimatul internetului [i ]esplase pentru a atrage victimenevinovate.

Poli]i[tii Serviciului deInvestiga]ii Criminale alSectorului 4 au reu[it s` pun`cap`t unei drame tr`ite de ofemeie, care fusese prins` \ntr-o astfel de plas` „otr`vit`“de un individ, despre care acrezut c` o poate face fericit`.

Nici pe departe nu a fosta[a. Dup` ce l-a cunoscut peo re]ea de socializare, femeiaa aflat, dup` ce rela]ia aavansat, c` „r`ul“ poate avea[i chip frumos. Acesta, timpde mai multe luni a [antajat-o

s` \ntre]in` raporturi sexualecu el, sub amenin]area de anu face publice mai multefotografii indecente cu ea.Constant, individul a apelat latoate armele psihologice, dar[i la amenin]`ri cu violen]a,pentru ca femeia s` cedeze.

Victima a decis, \n cele dinurm`, s` cear` ajutorulpoli]iei, iar pe 29 martie a fost efectuat` o perchezi]ie ladomiciliul suspectului, ulteriorfiind condus la audieri.

Cercet`rile nu s-au finalizat,deoarece exist` indicii c`b`rbatul ar fi avut un comportament asem`n`tor [i fa]` de alte femei.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

La volan cu permisul suspendat [i numerele de \nmatriculare expirate

Un „meniu“ complet a fost oferit de alttân`r, de 35 ani, tot pe 12 aprilie, cândpoli]i[tii Sec]iei 9 l-au prins pe o strad` dinsectorul 2.

La baza acestei interven]ii a oamenilor legiiau stat mai multe informa]ii operative despreactivitatea suspectului, ceea ce a condus laurm`rirea acestuia [i la deznod`mântul previzibil - prinderea \n flagrant. B`rbatul aveadreptul de a conduce suspendat [i conduceaun autoturism cu num`r provizoriu de înmatriculare expirat. El a fost condus la sec]ie,pentru audieri, iar cercet`rile ulterioare au scosla iveal` c` acest comportament infrac]ional s-a repetat cu mai multe ocazii. De asemenea,pe 8 februarie, prin for]area butucului portierei,a sustras o tablet` din interiorul unui

autoturism parcat \n apropierea unui complexcomercial din sectorul 2.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de furt calificat, conducerea unui vehicul f`r` permis de conducere [i punerea în circula]ie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

Credit foto: Corbis.com

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI6

ACTUALITATE

Joi, 12 aprilie a.c. poli]i[tidin cadrul Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti - Sec]ia 15, aure]inut o femeie de 38 ani, din Bucure[ti, cercetat` subaspectul s`vâr[irii infrac]iuniide delapidare [i fals înînscrisuri sub semn`tur`

privat`. În fapt, cercet`rile aufost declan[ate de plângereaunei persoane, care a constatat lipsa unei sume considerabile din contul s`ubancar, [i anume 4000 de lei.

Din primele verific`ri la unitatea bancar`, unde eradeschis contul, a rezultat c` în

perioada noiembrie 2017-februarie 2018, în contulrespectiv au fost realizate maimulte tranzac]ii de c`tre persoane necunoscute.

Din materialul probatoradministrat în cauz`, a rezultatpresupunerea rezonabil` c`principalul suspect este unangajat al b`ncii respective,care f`r` a avea acordul titularului, ar fi efectuatretrageri de sume din cont.

Cercet`rile sunt continuatede Sec]ia 15 Poli]ie, subsupravegherea Parchetului depe lâng` Judec`toriaSectorului 4.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Controale ale Poli]iei Capitalei în centre agroalimentare

|n perioada premerg`toare s`rb`torilor deFlorii [i cele Pascale, poli]i[tii bucure[teni auintensificat ac]iunile de control \n pie]ele dinCapital`, cunoscându-se c` \n aceste perioade,cre[te probabilitatea ca mul]i agen]i economicis` „ocoleasc`“ legea, pentru maximizarea profiturilor.

Oamenii legii au ac]ionat \ntotdeauna\mpreun` cu reprezentan]i ai Autorit`]iiNa]ionale Sanitar Veterinare [i pentruSiguran]a Alimentelor, Autorit`]ii Na]ionalepentru Protec]ia Consumatorilor [i ai Direc]ieide S`n`tate Public`.

Au fost verificate persoane fizice [i juridicece comercializeaz` produse specifice perioadei,atât pentru identificarea celor care încalc`legea, dar îndeosebi pentru siguran]a c` produsele puse în vânzare sunt conforme [i nusunt de natur` a prejudicia consumatorii.Astfel, la sfâr[itul lunii martie, a fost pus \n aplicare planul de ac]iune \n acest sens [i s-auefectuat controale pe raza sectoarelor 2, 5 [i 6,ocazie cu care au fost aplicate 66 de amenzi,\n valoare total` de 238.000 lei, pentru

nerespectarea prevederilor Legii nr.12/1990privind protejarea popula]iei împotriva unoractivit`]i ilicite, a O.G. nr. 21/1992 privind protec]ia consumatorilor [i a H.G. 1197/2002pentru aprobarea normelor privind materialele[i obiectele care vin în contact cu alimentele.La aceast` ac]iune au participat peste 150 depoli]i[ti.

|n perioada 3-5 aprilie, poli]i[tii au continuatac]iunile de combatere a faptelor care aducatingere comer]ului cu produse alimentare [ipentru prevenirea [i combaterea evaziunii fiscale [i a comer]ului cu produse contraf`cute,În urma acestora, au fost date 140 de amenzi,în valoare total` de circa 460.000 de lei [i aufost ridicate în vederea confisc`rii aproximativ770 kg carne ovin` [i 280 kg carne vit`, în valoare de 22.000 lei. Totodat`, au fostîntocmite trei dosare penale, dou` pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de contraband` cu]igarete [i unul pentru punerea în circula]ie sauconducerea unui vehicul neînmatriculat.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Femeie re]inut` pentru delapidare [i fals

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 7

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

24 aprilie/7 mai 1918 -SemnareaTratatului de pace de la Bucure[ti [i a anexelorsale dintre România, pe de o parte, [iGermania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pede alt` parte. România era nevoit` s` cedezeDobrogea, care urma s` fie anexat` deBulgaria, s` accepte rectific`ri de frontier` înCarpa]i, în favoarea Austro-Ungariei (prin carese cedau teritorii însumând 5600 kmp, cu opopula]ie de 724.957 locuitori), s` demobilizeze armata, men]inându-se numaipatru divizii cu efective complete [i 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteri[ti, 3200de cavaleri[ti [i 9000 de artileri[ti) [i s` încheieconven]ii economice (agricol`, a petrolului, ap`durilor etc.), prin care, în fapt, se instituiamonopolul Germaniei asupra principalelorbog`]ii ale ]`rii. Regele Ferdinand I refuz`, înciuda presiunilor Puterilor Centrale, s`sanc]ioneze Tratatul;

22 iunie/5 iulie 1918 - Se înfiin]eaz`, laWashington, din ini]iativa lui Vasile Stoica, Ligana]ional` român`, cu scopul de a face propagand` în jurul problemei române[ti; la 13 septembrie, fuzioneaz` cu Comitetulna]ional român;

6/19 iulie 1918 - Se constituie în Italia, laCittaducale, „Comitetul de ac]iune al românilordin Transilvania, Banat [i Bucovina“, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii românidin armata austro-ungar` în legiuni care s` participe la lupt` al`turi de armata italian`;

12 /25 august 1918 - Se constituie, laChi[in`u, Partidul }`r`nesc din Basarabia,având în program: împ`r]irea p`mântului la]`rani, vot universal, îmbun`t`]irea situa]ieimuncitorilor. Pre[edin]i: Pantelimon Halippa(1918 - 1921), Ion Incule] (1921 - 1923);

24 august/6 septembrie 1918 - Secreeaz`, la Paris, Consiliul Na]ional RomânProvizoriu, care, în 20 septembrie/3 octombrie,a proclamat formarea Consiliului Na]ional alUnit`]ii Române, organ reprezentativ, având înconducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu,Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu [iIoan Th. Florescu (vicepre[edin]i). Consiliul

este recunoscut la 29 septembrie/12octombrie de guvernul francez, la 23octombrie/5 noiembrie de guvernul SUA, la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernulenglez, iar la 9/22 noiembrie de cel italiandrept exponent al intereselor poporului român;

2/15 septembrie 1918 - Congresul de laNew York al românilor, cehilor, slovacilor,polonilor, sârbilor, croa]ilor [i rutenilor voteaz`o mo]iune prin care se cere dezmembrareaAustro-Ungariei [i eliberarea tuturor popoarelorasuprite;

29 septembrie/12 octombrie 1918 -Comitetul Executiv al Partidului Na]ionalRomân din Transilvania, întrunit la Oradea,adopt` în unanimitate o declara]ie, redactat`de Vasile Goldi[, privind hot`rârea na]iuniiromâne din Transilvania de a se a[eza „printrena]iunile libere“, în temeiul dreptului ca fiecarena]iune s` dispun` liber de soarta sa. Serevendic` recunoa[terea conducerii PNR, caorgan provizoriu de conducere a Transilvaniei.Se constituie un „Comitet de ac]iune“, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe VasileGoldi[;

5/18 octombrie 1918 - Declara]ia de independen]` a Transilvaniei, adoptat` în[edin]a de la Oradea, este citit` în Parlamentulde la Budapesta de dr. Alexandru Vaida -Voevod;

AAGGEERRPPRREESSSS

-- vvaa uurrmmaa --

Centenarul Mari i Unir i

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI8

Olimpiada siguran]ei„Olimpiada siguran]ei“ este

un concurs ini]iat de Serviciulde Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii din cadrulDirec]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, înurm` cu [apte ani, la careparticip`, anual, peste 500 de copii. Ca notorietate,„Olimpiada siguran]ei“ seînscrie al`turi de olimpiadele[colare, deja consacrate, dematematic`, român`, de limbistr`ine, iar în ceea ce prive[teutilitatea, aceasta are un caracter practic, formânddeprinderi pentru via]`.

Olimpiada se adreseaz`copiilor din toate ciclurile deînv`]`mânt [i, în premier` din2018, [i pre[colarilor. Cei mici[i-au însu[it deprinderi înceea ce prive[te identificareaunor elemente de siguran]` personale [i comunitare, precum [i abilitatea de aa[eza aceste elemente în

habitatul propriu. Spre exemplu, cu ocazia realiz`riimachetelor unor locuin]e sigure au înv`]at care esterolul interfonului [i al iluminatului public, atuncicând [i-au proiectat siguran]a propriei [coli au studiat rolulzebrei, al semaforului în ceeace prive[te siguran]a rutier` aelevilor, când [i-au creat propriile ma[ini (de juc`rie)au ad`ugat acestora „sisteme“ mecanice [i electronice de protec]ie antifurt.

Cei din gimnaziu au scrispovestiri poli]iste, doar în2018 fiind înscrise în concurs81 astfel de lucr`ri.

Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, încolaborare, în 2018, cuEditura MAI, au editat [i multiplicat volumul ce acuprins cele mai valoroaselucr`ri, anul acesta fiind

publicat` cea de a patraedi]ie a lucr`rii colective„Pove[tiri poli]iste scrise decopii“, premian]ii oferind astfel [i primele lor autografe.

Tematica a fost, anul acesta, crearea unor jocuri de siguran]` de c`tre pre[colari[i [colarii de vârst` mic`,scrierea unor pove[tiripoli]iste, pentru cei din ciclulgimnazial [i realizarea unorfotografii de profil pentrumediul online, de c`treliceeni.

În lucr`rile lor au contatfoarte mult, la jurizare, elementele de siguran]` [imodul în care copiii în]elegs` aib` un comportamentproactiv, responsabil civic.

„Olimpiada siguran]ei“ estesingurul concurs practic caredezvolt` abilit`]i [i care promoveaz` lucrul în echip`:copil-p`rinte-educator.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 9

MONDO POLICE

Montaje financiare frauduloase -Algoritmul lui Ponzi

„Afacerea Stavisky“ a fost o criz` politico-economic` declan[at` dup` moartea, pe 8 ianuarie 1934, în circumstan]e misterioase, alui Serge-Alexandre Stavisky, care simbolizacriza unui regim instabil din punct de vederesocial-politic, dominat de corup]ie.

Mai multe grupuri parlamentare de dreapta [i asocia]ii reprezentând fo[tii combatan]i în Primul R`zboi Mondial auprotestat în fa]a Camerei Deputa]ilor, solicitând destituirea prefectului Jean-Baptiste Chiappe (1878-1940), ca urmare aafacerii „Stavisky“. Manifest`rile se vor transforma într-o revolt` popular` \mpotrivaguvernului, ce vor culmina cu interven]ia \nfor]` a poli]i[tilor, care au deschis focul,deznod`mântul fiind de 15 persoane ucise [i alte 2000grav r`nite.

Pe 23 decembrie 1933 (întimpul „Marii depresii“),Gustave Tissier, directorulb`ncii „Crédit MunicipalBayonne“, care deturnase235 milioane de franci (încontul lui Alexandre Stavisky),este arestat.

Acesta era doar executantul fondatoruluib`ncii „Alexandre Stavisky“,care a pus în circula]ie „bonuri“ false lapurt`tor, în valoare de 25 milioane franci, peprincipiul algoritmului lui Ponzi.

Stavisky fusese arestat în repetate rânduri(de 19 ori) pentru fraud` financiar`, dar afost pus în libertate de fiecare dat`,„datorit`“ leg`turilor strânse cu escrociiepocii, dar [i cu personalit`]i importanteapar]inând mediului politic.

Al]i infractori notorii, care au profitat de sistemul politic corupt la acea vreme, au fost[i Paul Carbone, François Spirito [i Gaëtande Lussats. Paul Carbone (1894-1943) a fost considerat timp de câteva decenii cel mai „puternic“ om din Marsilia, iar \mpreun` cuFrançois Spirito (1900-1967), sunt

considera]i dou` figuri emblematice alemafiei franco-italiene.

Cei doi au colaborat într-o serie de ac]iunicriminale de mare amploare [i infrac]iuni detip mafiot, în „colaborare“ cu politicieni [ifunc]ionari ai justi]iei corup]i, în anii 1920-1940. Printre afacerile ilegale ale celor doise num`rau mai multe case de toleran]`, dar[i contraband` cu produse interzise spreItalia (alimente-produse lactate, brânzeturi,b`uturi alcoolice, ]ig`ri). Italia era, \n aceaperioad`, sub embargou din cauza drumuluiideologic fascist, pe care Benito Mussolini \lconstruia, dup` modelul din Germania.

Afacerile celor doi vor debuta \n Egipt,unde vor „pune pe picioare“ un mini imperiu

al prostitu]iei, dar nu pestemult timp vor intra în contactcu Joseph Marini, o personalitate marcant` acrimei organizate corsicane,cu care vor importa opium înFran]a.

Opiumul era transformatîn heroin`, fiind vândut ulterior în SUA, punând astfel„bazele“ celebrei re]ele detrafic de stupefiante „FrenchConnection“. Aceast` grupareinfrac]ional`, de[i î[i

desf`[ura activitatea între Paris [i New York(via Marsilia), avea o serie de „tulpini“implantate [i la Bordeaux sau Le Havre,unde morfina era importat` din Orient [itransformat` în heroin`, în laboratoare performante, în care lucrau chimi[ti reputa]i.Înainte de 1939, Corsican Union (sindicatul corsican) gestiona transferul de opium [i heroin` dintre Indochina, Shanghai [iMarsilia.

Anterior exploziei pie]ii, între 1950-1960,cu „structurarea“ acesteia de Lucky Luciano[i Antoine Guérini, „French Connection“expedia \n SUA 270 kg de heroin`, lunar, iardin 1970 traficul se ridica la 44 tone/an,ceea ce reprezenta 80% din consumul de

Cel de-al treilea posibil asasin,

arestat de inspectorul [ef Pierre Bonny,

b`nuit a fi implicat înasasinarea judec`torului

Albert Prince...

” ”

22

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

10

heroin`, pe teritoriul american.Printre figurile remarcabile ale organiza]iei

criminale „French Connection“, voi men]ionape Joseph Orsini („Le Sanguinaire“, caredup` r`zboi a implementat o re]ea important` de trafic de droguri în Canada),pe Auguste Joseph Ricord, un fost agent altor]ionarului [i [efului Gestapoului, HenriLafont, arestat în 1972, inculpat pentru traficde stupefiante de mare risc (cu circumstan]eagravante) sau Paul Damien Mondoloni,condamnat la 10 ani de munc` for]at` pentru falsificarea cupoanelor de ra]ii alimentare, distribuite popula]iei \n timpulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial.

Este greu s` reconstituim cu precizieadev`rul istoric în dosarul Stavisky, pentru c`Spirito [i Carbone vor fi disculpa]i în dosar,în urma alian]ei lor cu Simon Pierre Sabiani(1888-1956, politician [i om de afaceri, erouîn Primul R`zboi Mondial, în cadrul celui de-al 112-lea Regiment de Infanterie al celuide-al 15-lea Corp de Armat` [i colaborator alregimului de la Vichy în cel de-al DoileaR`zboi Mondial).

Carbone [i Spirito, împreun` cu AntoineGuérini, ar fi fost implica]i [i în proiectul deasasinare la Marsilia, al lui John FitzgeraldKennedy, în contul mafiei americane, prinrecrutarea asasinului Christian David, membru al mi[c`rii gaulle-iste SAC (Serviciulde Ac]iune Civic` - un fel de poli]ie paralel`).

|n timpul regimului de la Vichy (1940-1944), Carbone [i Spirito vor adera laGestapoul german în Fran]a (La Carlingue),pe care îl vor sus]ine în ocuparea „ZoneiLibere“ de armatele germane [i italiene[ti,cunoscut` sub numele de „Opera]iuneaAnton“, ceea ce la va permite s` comit` [i oserie de infrac]iuni politico-financiare de tipmafiot (extorcare de fonduri, percepere detaxe de protec]ie, [antaj, prostitu]ie).

Carbone moare pe 16 decembrie 1943 într-un sabotaj al Rezisten]ei franceze asupra unui tren de c`l`tori, care transportasolda]i germani afla]i \n permisie, în timp ce Spirito, cu pu]in timp înainte de eliberarea Fran]ei, se refugiaz` în Spania, iarmai târziu în America Latin`, de unde pleac`în SUA [i va contribui pân` în anii ‘60 la consolidarea celebrei re]ele de trafic de

heroin` „French Connection“. Arestat la New York, el va petrece doi ani

într-o închisoare din Atlanta, dup` care esteexpulzat [i extr`dat în Fran]a, unde urma s`fie judecat pentru colabora]ionism cuRegimul de la Vichy, dar acest proces nu seva mai ]ine.

Cel de-al treilea posibil asasin, arestat de inspectorul [ef Pierre Bonny, b`nuit a fi implicat în asasinarea judec`torului AlbertPrince, a fost Gaëtan L'Herbon, un gangsteroriginar din Monaco, un personaj cu obiografie mai mult decât „turbulent`“.

|nrolându-se în Primul R`zboi Mondial, în1920 revine la Paris [i devine în 1927 proprietarul restaurantului „Grand Capitole“,iar în 1929 al localului „Grand Duc“. Dup`asasinarea lui Albert Prince în 1934, el esteinculpat [i încarcerat pentru comercializarede timbre fiscale furate ([i falsificate),respectiv, pentru accidentarea din culp` aunui func]ionar municipal de la salubritate.

În 1937 se va stabili la Nisa [i va instalamai multe jocuri mecanice în Monaco, undemoare în 1962. Din p`cate, îns`, cu pu]intimp înainte de execu]ia sa, Pierre Bonny arfi recunoscut, într-o declara]ie, c` l-a ucis peprocurorul Albert Prince. Devenit cunoscut caurmare a interven]iei sale într-o serie dedosare politico-financiare criminale celebre,în perioada interbelic`, printre care [iSeznec, al`turi de Stavisky [i Prince, pe carele-a gestionat catastrofic, Pierre Bonny, laurma urmei, este [i el un personaj mai mult

Paul Carbone, François Spirito [i Gaëtan de Lussats

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 11

MONDO POLICE

decât controversat al istoriei.Demis [i înl`turat din poli]ie pentru

corup]ie începând din 1935, implicat în1937 în anihilarea grupului de extrem`dreapt` „La Cagoule“, împreun` cu maimul]i membri ai acestuia, devine unul dintreresponsabilii Gestapoului din Fran]a.

Conform unor documente de arhiv`,Pierre Bonny (n`scut în 1895 dintr-o familiede agricultori), fost angajat al constructoruluide automobile Peugeot, iar ulterior, în cadrul companiei maritime franceze CGT„Compagnie Générale Transatlantique“),dup` repatriere, este numit secretar alStatului Major al regiunii militare Bordeaux,(cu grad de caporal), iar \n 1934, la 3 martie,devine „cel mai bun poli]ist din Fran]a, untân`r care a salvat Republica“ conformopiniei ministrului de Interne - HenryChéron, în timpul pre[edin]iei lui AlbertLebrun (1932-1940), prin contribu]ia curezultate deosebite \n serviciul Siguran]eiGenerale Franceze.

Bonny particip` la arestarea unei bandede falsificatori interna]ionali de bilete debanc` în Italia (la Torino), pe 30 aprilie1925, format` dintr-un avocat, iubita acestuia, respectiv fra]ii Ernesto [i ArmandoArchino, Elisa Bonnard, Marie Mignette,Giovanni Azzouili [i Leonard Romano.

|n 13 aprilie 1928, Bonny este prezent laarestarea lui Eyraud (criminalul de la bijuteria din Bulevardul Haussmann la Paris,în 1929), respectiv la arestarea (la Toulouse)factorului po[tal Emile Sébérac, autorul furtului unui colier în valoare de [ase milioane franci, pe care prestigioasa firm` debijuterii „Cartier“ ar fi expediat-o prin intermediul lui sucursalei din Londra.

Urmeaz` arestarea membrilor bandei de

r`uf`c`tori „Les Grimpeurs“ (alpini[tii), careau furat, în 1926, bijuterii pe Coasta de Azurîn valoare de 30 milioane franci. Cu aceast`ocazie, Bonny este prezentat de c`tre jurnalul „Le Petit Parisien“ ca „l'inspecteur dela Sûreté générale, spécialisé dans larecherche des grands voleurs internationaux“(inspectorul de la Siguran]a general`, specializat` în c`utarea marilor ho]iinterna]ionali).

Nu mai pu]in spectaculoas` este interven]ia lui Bonny [i în arestarea lui PaulColombert, pe 25 septembrie 1933, dup` ourm`rire epic`, la Barcelona. Colombertfurase 1000 de titluri ale companiei „Suez“,în valoare de 20 milioane franci, împreun`cu doi complici olandezi.

În sfârsit, în martie 1927, Bonny nu vaezita s` împiedice o tentativ` de [antaj dinpartea Doamnei Annezin contra cumnatuluis`u, Maurice Sarraut (1869-1943, fost jurnalist [i proprietar al celebrului jurnal „LaDépêche“, respectiv, fost senator alDepartamentului Aude/1913-1932). La rândul lui, ar fi încercat s` o santajeze peaceasta, pentru cocaina pe care ar fi avut-oasupra ei (în bagaje) cu ocazia unei c`l`torii.

Bonny va sustrage raportul compromi]`toral poli]iei, dar mai exista o copie, care va ie[ila iveal` în cadrul anchetei (parlamentare),legat` de asasinatul magistratului PrinceAlbert.

Efectul acestuia ar fi fost distructiv pentruPierre Bonny (deja ajuns în dizgra]ie), cu atâtmai mult cu cât Maurice Sarraut era fratelereputatului om politic Albert Pierre Sarraut.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Paul Carbone (al treilea de la stânga)

Alexandre Stavisky

Credit foto: Corbis.com

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Beat mort, [i-a jefuitpropria locuin]`

Londonezul FranklinCrowley (41 ani) operase casp`rg`tor timp de opt ani,f`r` ca poli]ia s`-l b`nuiasc`[i, ca urmare, f`r` s` fie arestat vreodat`. Un individ[ters, cu aspect comun, deom cumsecade, Crowley acomis prostia vie]ii lui \nseara de 25 mai 1994.

El s-a \mb`tat \ntr-unrestaurant, \n compania unorprieteni, a continuat cheful\ntr-un bar, amestecândalcoolurile b`ute, [i a fostsuficient de dus cu sorcova,\ncât s` accepte o ]igar` cumarijuana. Atunci, exaltat deb`utur` [i drog, i-a venitproasta idee de a face un jafpe cinste. El a luat un taxi,dându-i [oferului o adres` „la\ntâmplare“, de fapt, propriasa adres`!

Ajuns dup` 12 noaptea lavila sa \n care locuia singur,Crowley a sunat la u[`, ca s`verifice dac` e cineva\n`untru, a spart un geam(de[i avea cheile \n buzunar!)[i a p`truns \n cas`. „}inminte ca prin vis c` m`miram ce gusturi bune areproprietarul casei“, a declaratCrowley, ulterior. „Aveatapetul meu preferat, mobilamea favorit`, care era la felamplasat`, ba chiar [iaceea[i marc` de aparatur`

electronic`. Dar, m-au derutattablourile. Cred c` st`teamacolo [i m` holbam la ele,f`r` s` [tiu c` sunt ale mele[i invidiindu-l pe st`pânulcasei!“

Crowley a \nceput s`strâng` de prin cas` tot ceeace-l interesa: tablouri, statuete, un videocasetofon, ocamer` video, o combin`muzical`, dou` televizoare,costumele din [ifonier…

„Când am g`sit jocul de[ah din aur, cu piese \ncrustate cu pietre pre]ioase,

mi-am spus: «{i eu care credeam c` jocul meu de [ahe unic \n lume! O s`-l omorpe furnizorul care mi l-a vândut cu 3000 de lire sterline!» a men]ionat el.

Franklin Crowley a \nghesuit toat` „marfa“ \ncamioneta din garaj, \ncercând s` nu le atrag`vecinilor aten]ia. Numai c`exact ca \ntr-un film cu Stan [iBran, a aprins lumina \n cas`[i \n garaj, a pornit motorulcamionetei, a sc`pat un televizor pe sc`ri [i a spart ovaz` pe dalele de gresie depe teras`, alertându-[i vecinii.Ace[tia \ns`, v`zând c` celcare f`cea larm` era Crowley,

nu i-au dat nici o aten]ie.Au urmat bijuteriile [i

pietrele pre]ioase, precum [i60.000 dolari [i câteva mii delire sterline, cash, g`site \nseiful din perete, pe care nu l-a deschis formându-i cifrul,ci prin mijloacele specificemeseriei sale.

„Parc` aveam vid \n cap;[tiam combina]ia pe de rost,fire[te, \ns` m-am chinuitaproape o or` ca s` deschidseiful, blestemându-l pest`pânul acestuia, care era,indiscutabil, un idiot!“.

Dar idiotul \n cauz` nu s-aoprit aici. Observând c` mobila era valoroas` [i c` arfi scos bani buni pe ea, le-atelefonat unor „colegi“ debreasl`, speciali[ti \n evacuarea mobilei, discret, \nplin` noapte. |ntr-o or`,ace[tia, ne[tiind a cui eracasa, au venit [i au c`rat rapidmobila din dou` camere,ducând-o cu camionul [iurmând s` se \ntoarc` pentrualt transport.

Numai c` \ntre timp,Crowley, care prinsese gustulalcoolului, a mai b`ut ojum`tate de sticl` de whiskydin barul dormitorului - decare nu se atingea cu lunile! -[i a adormit, pr`bu[it petreptele care duceau la etaj.|ntor[i pentru restul mobilei,„evacuatorii“, v`zând c` omullor nu mai apare [i temându-se de necazuri, audisp`rut definitiv.

„Cel mai fraier sp`rg`tordin lume“ a dormit \mbr`catpe scara interioar`, pân` pe laorele 9 diminea]a, când s-atrezit cu o groaznic` durerede cap, din cauza be]iei, dar

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree

ddiinn nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Presa britanic`, amuzându-se copios

pe tema acestui incident,a scris printre altele:

„Desigur, FranklinCrowley este cel mai stupid sp`rg`tor...“

”

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

[i cu o vân`taie pe frunte,c`p`tat` \n urma pr`bu[irii petrepte. El s-a \ngrozitv`zându-[i sufrageria [i dormitorul complet goale,dreptunghiuri albe pe pere]i,\n locurile \n care fuseser`tablourile, iar seiful gol-golu][i larg c`scat.

V`zându-[i vân`taia de pefrunte, Crowley a c`p`tatconvingerea ferm` c` fuseseatacat de bandi]i, lovit \n cap[i jefuit. El uitase complet cef`cuse \n seara precedent`.De aceea, sincer mâniat, atelefonat la poli]ie, plângându-se c` ni[te tic`lo[i,nu [tie câ]i, l-au lovit \n cap [ipr`dat. Sosi]i la fa]a locului,poli]i[tii s-au apucat decercet`ri. Faptul c` reclamantul era mahmur nu i-a deranjat prea mult, \nschimb, lucrurile au luat oturn`tur` nea[teptat`, atuncicând oamenii legii audescoperit aproape toatelucrurile lips`… \n camionetalui din garaj!

Vecinii le-au povestit cev`zuser`, a[a c` poli]i[tii -b`nuind c` omul voise s`\nsceneze un furt pentru a\n[ela firma de asigur`ri - l-au

re]inut [i l-au dus la sec]ia depoli]ie. Totu[i, dup` vreodou` ore, s-au l`murit c` nu-[i asigurase bunurile [i l-au eliberat, neputându-lacuza de autofurt. Ei au\n]eles c`, beat fiind, Crowley\[i jefuise propria locuin]` [iapoi uitase.

Crowley a plecat acas` \nhohotele de râs alepoli]i[tilor, dar fericit c`sc`pase… {i totu[i, \n aceea[isear`, poli]i[tii s-au r`zgândit:Crowley a fost s`ltat cu acte\n regul`, deoarece oameniilegii \n]eleseser` c` averea luiera ob]inut` prin jaf [i furt!Multe dintre obiectele g`site\n camioneta lui fuseser`

reclamate de alte persoanedrept furate, de ani de zile.Ulterior, s-a stabilit c` FranklinCrowley intrase prin efrac]ie\n mai mult de 100 delocuin]e [i magazine,sustr`gând bunuri \n valoarede peste un milion de liresterline. |n mai 1995, el a fostcondamnat la [apte ani de\nchisoare.

Presa britanic`, amuzându-se copios pe temaacestui incident, a scris printre altele: „Desigur,Franklin Crowley este cel maistupid sp`rg`tor de pe mapamond [i a ac]ionatproste[te, fiind beat [i drogat,dar poli]i[tii ce-au avut? Ei [i-au schimbat p`rerea depatru ori \n câteva ore, fiinddu[i de nas, ba \nainte, ba\napoi: 1. au venit la locuin]alui Crowley, convin[i c` acesta era o biat` victim`; 2.l-au ridicat, siguri c` era uninfractor periculos; 3. l-aueliberat, convin[i c` nu f`cusenimic ilegal; 4. l-au arestatdin nou, \ncredin]a]i c` totu[if`cuse. Totul, \ntr-o jum`tatede zi!“

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 15

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Credit foto: Corbis.com

Poli]ia Ro[ie (1945 - 1949)

Comuni[tii n-au schimbat numele institu]ieiimediat ce au venit la putere. Cu o Românie ocupat` [i cu NKVD-i[ti infiltra]i peste tot, atât depro[ti au fost [i atât de slab ecou au avut \n rândulpoporului, \ncât un cincinal le-a trebuit s` pun`Mili]ia pe picioare. Pentru \nceput, ei au creat ostru]o-c`mil`, o „poli]ie ro[ie“. Ea nu era nici mili]ie,dar nu era nici poli]ie.

Am numit „Poli]ia ro[ie“ institu]ia poli]ieneasc`de dup` 23 august 1944, dar, \n special dup` 6martie 1945, când comuni[tii preiau putereadeplin. Mai r`m`seser` pu]ini poli]i[ti de carier`,din „vechea gard`“. Poli]i[tii ro[iierau pu[i s` vâneze inclusiv poli]i[tivechi. Poli]ia ro[ie era \mp`nat` decomuni[ti angaja]i la apelul bocancilor. Vârfurile erau \n majoritate, formate din minorit`]ietnice. |n sedii se vorbea o limb`stâlcit`. Aceast` poli]ie a fost defapt mili]ie. Cum s`-i spui poli]istlui Nikolschi? „Poli]i[tii“ eraupoli]i[ti doar cu numele. Aveaudoar gradele vechi [i denumirea.Erau, de fapt mili]ieni, fideli partidului care-i pusese acolo. Nu Poli]iei [i nuRegatului Român.

Teohari Georgescu, st`pânul Poli]iei

Odat` suit \n scaunul de secretar de stat la MAfI,comunistului Teohari Georgescu i s-a trasat sarcinacomuniz`rii institu]iei, sabot`rii ordinelor [i\nl`tur`rii pre[edintelui Consiliului de Mini[tri [iministrul Afacerilor Interne, generalul NicolaeR`descu. „Este fapt dovedit c` FND-i[tii aveau \nminte s` m` fac` nev`zut. Opera]ia era preg`tit`pentru ziua de 24 februarie, când au atacatMinisterul de Interne, unde eu mi-am petrecuttoat` ziua, când socotelile \ns` nu le-au ie[it cum

credeau. Teohari Georgescu a anun]at arestareamea pentru ziua de 2 martie, dar tot f`r` succes. |ndup`-amiaza zilei de 7 martie, agen]ii poli]iei s-auprezentat la locuin]a mea de unde \ns`, cu o or`\nainte, plecasem la Lega]ia Englez`“.

La 8 decembrie 1944, PPC \ntocmea o not` \nleg`tur` cu comunicatul noului pre[edinte alConsiliului de Mini[tri [i ministru al AfacerilorInterne, generalul R`descu, transmis la Radio, \ncare se vorbea de primirea de c`tre opinia public` „cu un sentiment de real` destindere“, muncitorimea fiind totu[i \ngrijorat` de m`surileanun]ate contra mi[c`rilor de strad`. La 15 decembrie o not`, probabil a Poli]iei de Siguran]`,

spunea: „|ntre primele m`suri pecare dl. general le voie[te rezolvatecu un ceas mai devreme se afl` [iepura]ia \n Poli]ie [i Siguran]`. Dl.general R`descu a dat \n aceast`privin]` instruc]iuni categorice.Epura]ia \n Poli]ie [i Siguran]`urmeaz` a fi astfel f`cut` \ncât s`nu r`mân` nici un element care aavut cât de mici contingen]e fie curegimurile trecute, fie c` s-a ilustratprintr-o atitudine antidemocratic`“.La 11 februarie 1945 sursa

„Marin“, care a cules informa]ii din mul]imea aflat`pe por]iunea Ambasador - Scala, \nainte [i \n timpul cuvânt`rii premierului, a constatat c`„grupurile de infiltrare ale FND-ului ac]ionau pebaza unui plan precis [i h`r]uiau elementele deordine venite s` aud` pe pre[edintele de consiliu“.

Având informa]ii, R`descu a luat m`suri pentrua proteja poli]ia [i administra]ia. |nc` de la 14 februarie 1945 MAfI a trimis unit`]ilor de poli]ieDirectiva Nr. 38184: „|ntrucât pe teritoriul ]`rii \nc`se mai ivesc cazuri când se schimb` autorit`]i, primari cu for]a, ordinul d-lui prim-ministru (generalul Nicolae R`descu) este c` la primireaprezentului ordin, \ntotdeauna la ac]iuni de for]` s`se r`spund` cu for]`“. La 19 februarie 1945,

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Rezisten]a poporului \n documentele poli]iene[ti

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI16

„|n locul profesioni[tilordin poli]ie au fost

numi]i „arivi[ti, pu[i pe c`p`tuial` cu orice pre],

al c`ror principal merit...“

” ”

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 17

R`descu a \ncercat s`-l \nl`ture de la Interne peTeohari Georgescu, care dirija ac]iunile de epurare apersonalului, \ns`, cu trupe sovietice \n ]ar`, acestaa refuzat s` p`r`seasc` departamentul. Dup` dou`zile, \n [edin]a de guvern, viceprim-ministrul PetruGroza a luat atitudine deschis` \mpotriva premierului \n aceast` chestiune.

Dup` vertitabila tentativ` de lovitur` de stat din24 februarie 1945, ministrul de Interne avea s`\nsemneze: „Urma s` se aduc` mase de muncitori[i din alte p`r]i, care \mpreun` cu cei din Capital` [icu g`rzile comuniste s` atace autorit`]ile principale:Ministerul de Interne, Prefectura Poli]iei (Capitalei),Telefoanele etc. [i s` le ocupe. Se sconta o reu[it`sigur`, \ntrucât efectivele, [i militare [i poli]iene[ti,erau acum reduse la minimum. Totu[i, \ncercarea adat complet gre[, \ntrucât grupele ale autorit`]ilornu s-au l`sat intimidate [i au \mpiedicat p`trunderea \n localuri. Pe str`zi n-a fost scos niciun soldat [i nici un poli]ist“. Zilnic, prin ServiciulSiguran]ei, ajungeau la PCM rapoarte cu privire laingerin]ele comuni[tilor [i dorin]a lui Petru Groza [ia generalului Virgil St`nescu, subsecretarul de laSiguran]`, care intrase \n Frontul Na]ional Democrat(comunist de fapt), de r`sturnare a ministrului. |ntr-o scrisoare trimis` \n noiembrie 1945 delegatului SUA la Bucure[ti, Martin Ethrige - inutil`,pentru c` americanii aveau cu totul alte interese [ine abandonaser` - generalul R`descu \l informadespre intrarea la palatul regal a lui Vâ[inschi, carea b`tut cu pumnul \n mas` [i a cerut regelui Mihaischimbarea imediat` a lui R`descu, „iar a doua zi s-a dat ordin de reducere a poli]iei [i jandarmerieila o treime [i s-au f`cut perchezi]ii la toateautorit`]ile [i \ntr-o mul]ime de case particulare“.Administra]ia a fost epurat` de func]ionarii de carier` considera]i „fasci[ti“ [i \ncadrat` cu elemente comuniste, devenind „instrument deprigoan` [i tortur` \n mâinile fiorosului analfabetdin fruntea Ministerului de Interne“, TeohariGeorgescu.

|n locul profesioni[tilor din poli]ie au fost numi]i„arivi[ti, pu[i pe c`p`tuial` cu orice pre], al c`rorprincipal merit consta \n executarea orbeasc` aordinelor dictate de Partidul Comunist. S-a dovedit\ns` \n scurt timp c` doar nivelul politic ridicat nupoate suplini la infinit lipsa unor cuno[tin]e profesionale elementare“. La ce s` mai fie bun`cartea [i experien]a profesional`? Cu privire laInstruc]iunile DGP nr. 5041/15 mai 1945 [i5504/18 mai 1945, inspectorul regional MihaiPatriciu, [eful IRP Cluj, scria gl. C. Popescu,

directorul general al DGP, la 23 mai 1945: „culturageneral` a persoanei \n cauz` (poli]ist nou angajat,n.n.) nu poate fi m`surat` numaidecât cu formevechi, ca de exemplu bacalaureat, titluri academice“. Potrivit lui Patriciu - cel care va facecarier` la securi[ti - unde nu erau studii [i nici cultur` general` existau „talentele excep]ionale“,care puteau suplini. Adic` bâta [i pulanul. A[a adevenit Siguran]a o veritabil` poli]ie politic`, \nc`\nainte de a se \nfiin]a Securitatea oficial.

La 24 ianuarie 1945 orele 22.30, \n localul MAfI,lt. magistrat Florin Olteanu, procuror militar laCurtea Mar]ial` a CMC, a \ntocmit un proces-verbalcu ocazia manifesta]iei desf`[urat` de FND. Fiindprezent aici, la ora 10.30 i-a pus \n vedere col. IonR`dulescu, comandantul Batalionului SpecialJandarmi „c` osta[ii d-sale nu trebuie s` trag` vreunfoc de arm` asupra manifestan]ilor, oricare ar fi atitudinea lor“, pân` ce el nu va lua leg`tura cumanifestan]ii. La ora 17.30 pia]a din fa]a ministerului era aproape plin`. La un moment dat,din blocul Ilfov, situat spre Calea Victoriei, s-au trasrafale scurte de pistol automat, iar manifestan]ii autras [i ei \n direc]ia cl`dirii MAfI, unele gloan]ep`trunzând pe geam \n cabinetul prim-ministrului.O parte a manifestan]ilor a intrat pe str. Wilson (aziDem I. Dobrescu), \ncercând s` p`trund` cu for]a \nminister. La aceasta, jandarmii au tras o salv` dearm` automat` \n aer. |n acest timp, din bloculBoteanu, aflat la nord de minister (spre strada [ibiserica Boteanu), s-a tras cu arm` automat`asupra jandarmilor care p`zeau MAfI. La 20.30 unalt grup de cca 500 de in[i a ap`rut \n pia]`, ace[tiafiind cei pro guvern [i rege. Asupra lor s-a tras dinblocul Ilfov [i dintr-o ma[in`. S-au \nregistrat 2mor]i [i 11 r`ni]i. Mor]i, un inginer [i un soldat.Printre r`ni]i gardianul public Nicolae Albu de laCirca 1 Poli]ie [i {tefan V`t`[escu, sergent de jandarmi pede[tri.

Teohari Georgescu (al treilea din stânga)

|n aceea[i zi, generalul R`descu a dat un apel laradio, numindu-i pe organizatori „cei f`r` neam [if`r` Dumnezeu“, care condu[i de doi str`ini, evreicaAna Pauker [i ungurul Laszlo Luka, „au deschis focul[i \mpotriva Prefecturii (Poli]iei) Capitalei [i au atacat cl`direa Ministerului de Interne \n care m`aflam [i eu“. {i FND-i[tii au trimis regelui Mihai oscrisoare \n care au cerut demiterea cabinetuluiR`descu, afirmând c` adunarea lor „a fost atacat` \nmod mi[elesc cu salve de mitralier`, trase dincl`direa Ministerului de Interne, Prefecturii Poli]iei [idin Palatul Regal“. Iat` \ns` c`, a doua zi, contraamiralul V.L. Bogdenko, loc]iitorul generaluluiV.P. Vinogradov, [eful CAC, semneaz` o not` princare se interzicea difuzarea, prin orice mijloace acon]inutului alocu]iunii premierului. |ntr-un discurs, ministrul Justi]iei, Lucre]iu P`tr`[canu l-a numit peR`descu „criminal“, iar \n audien]a avut` la regeleMihai la 27 februarie 1945, A.I. Vâ[inschi sus]ineacu neru[inare c` „s-a tras asupra popula]iei pa[nice\n fa]a Palatului Regal, Prefecturii de Poli]ie [iMinisterului de Interne“. La 25 februarie, PPC a datun comunicat: „Oratorii au atacat modul deguvernare al Dlui general R`descu, acuzându-l c`acoper` sub scutul s`u o [leaht` de fasci[ti [ireac]ionari“. Totodat`, \n comunicat se men]ioneaz`c` s-au tras focuri de arm`, dup` plecarea sprePalatul Regal, asupra MAfI [i PPC (aripa dinspre str.Doamnei).

Evenimentele care au urmat, arat` dorin]a clar`a comuni[tilor de la putere de a pune mâna peR`descu. La 7 martie 1945 ora 08.45, chestorulIoan St. Ionescu, directorul Serviciului Poli]iei deSiguran]` din PPC, transmitea c`tre MAFI, PPC [iDPS ordinul premierului Petru Groza, prin care fostul premier [i ministru de Interne, generalulR`descu „se va ]ine sub paz` pân` la noi ordine“,fiindu-i interzis s` p`r`seasc` domiciliul. |n aceea[izi, Ioan Hudi]` nota \n jurnalul s`u atacurile contrasa [i a lui R`descu \n presa fenedist`. „Scânteia“scria: „C`l`ul R`descu mai d` \nc` ordine Poli]iei [iSiguran]ei". Cu paza acestuia a fost \ns`rcinat comisarul-ajutor Igor H. Block (bine\n]eles român [iel…) [i o grup` de agen]i. Tot \n aceast` zi, [efulCircumscrip]iei 13 Poli]ie, Gheorghe V. Kostache,comisarul Igor Block, prefectul Poli]iei Capitalei [iagen]ii Alexandru Luchian, Toma Teodorescu [iConstantin Mircea au efectuat o perchezi]ie lalocuin]a generalului, din str. Nerva Traian nr. 108,\ns` nu au g`sit decât ordonan]a [i chiria[a.Chestiona]i, gardienii Dinu Anghel, Urziceanu Ion [iAlbu Dumitru, afla]i \n post fix la locuin]a

generalului, au declarat acela[i lucru: R`descu plecase la 6 martie ora 16.30-17.00. De asemenea,la 7 martie, C. Ionescu, comisar-[ef alCircumscrip]iei 3 Poli]ie a efectuat o perchezi]ie \nstr. Clopotarii Vechi nr. 4, la nepotul generalului,Nicolae {erb`nescu.

De acum avem o veritabil` vân`toare pornit` de for]e impresionante, pentru arestareafostului premier. La 16 martie, un anume AristotelCristescu \ntocmea o not` din care reie[ea c`R`descu se afl` la Misiunea Englez` (str. JulesMichelet nr. 24, et.1), ca refugiat politic. S-a ordonatconsemn pentru general, 10 ma[ini \n permanen]`\n teren, din Corpul Detectivilor, \n fiecare ma[in`fiind câte doi agen]i („unul vechi [i cel`lalt nou“),care f`ceau schimbul de 12 ore. Responsabiliiprinderii au fost numi]i comisarii Dumitru Smâdu [iTudor Sepeanu, care f`ceau cu schimbul câte 12ore. Aristotel Cristescu [i Gheorghe Botn`rescuf`ceau [i ei câte 12 ore. Aveau misiunea de aurm`ri orice persoan` care intra sau ie[ea dinMisiunea Britanic` [i de a \nscena un accident, \ncazul \n care generalul era observat \n vreun automobil.

La 8 mai 1945, Corpul Detectivilor instala posturide supraveghere de pe str. Orlando [i bd Lasc`rCatargiu, la adresa din str. Clopotarii Vechi nr. 4. |nfiecare ma[in` se aflau patru agen]i. Un altul patrulape str. Clopotarii Vechi, asigurând imobilele de la nr.4, precum [i cel din str. Piet`]ii nr. 2. |n baza unuiplan de m`suri, \n noaptea de 26/27 mai 1946 s-a procedat la aducerea agen]ilor SSI, DGP [i PPC pentru ac]iune, \n str. Roman` nr. 45. Alte ac]iuni auavut loc la cazarma Malmezon, la sediu MAfI(responsabil chestorul Bondescu), la sediul SSI dinstr. I.G. Saita nr. 10.

La 15 iunie 1946 directorul general al SSI a cerutDGP - Serviciul Politic Administrativ [i Fruntarii, s`nu elibereze un pa[aport generalului R`descu. La18 iunie, [eful de poli]ie Aureliu Curelea, din cadrulDGP - Corpul Detectivilor \ntocmea o not` cu privirela fuga generalului. De[i fostului premier „i se afectase“ o ma[in` de la MAfI, \n care se afla [i undetectiv ({tefan Militaru), \n ziua de 15 iunie, dup`ce a plecat de la locuin]a din str. Clopotarii Vechi nr.4 [i a trecut pe la Iuliu Maniu (str. Schitu M`gureanu nr. 19), a ajuns \n str. Oi]elor nr. 6, undea coborât, spunându-i secretarului s`u (BarbuNiculescu din str. Biserica Alb` nr. 3) s` vin` s`-l iala ora 16.22.

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 19

Lupta \mpotriva terorismului mondialCyber-r`zboiul

Corpora]ia Microsoft estedeseori descris` ca fiind singura companie ce are ceamai mare responsabilitate pentru problemele de protec]ieale utilizatorilor de internet. |nmare parte e adev`rat, doarpentru c` Microsoft e cel maimare furnizor de software pentru utilizatorii de internet [ipentru mul]i furnizori de internet. Unele din probleme,s` se noteze asta, nu puteau fievitate. De exemplu, cine acreat sistemul de operarefolosit pe majoritatea computerelor personale, arajunge s` aib` un nou produs,care ar fi cercetat \ndeaproapede hackeri pentru puncte slabe.F`r` \ndoial`, ar exista puncteslabe, pentru ca un sistemcomercial de operare \n mas`ar trebui s` se preocupe decererea \n continu` cre[tere dehardware [i software noi, compatibile.

Sistemele de operareMicrosoft de]in 90% din pia]`,\n parte pentru c` au f`cut unefort s` sus]in` majoritatea software-ului [i hardware-uluivechi [i tot ce a ap`rut nou.Aceasta a dus la m`rirea complexit`]ii sistemelor deoperare. Multe lucruri potmerge prost \ntr-o astfel desitua]ie. Presiunea asupra distribuirii de noi versiuni alesistemelor de operare ar \nsemna ca repararea problemelor de compatibilitatear fi mai important` decât

protec]ia pe internet. Mai mult,sistemele de operare Microsoftau fost create \naintea apari]iei internetului, sau a utiliz`riiexcesive pe modemurile computerelor. A[a c`, multeobiceiuri proaste, care nu erauserioase \nainte de internet, audevenit fatale, odat` cu apari]iasa.

Cel mai bun exemplu eproblema „buffer overflow“.Practic, aceasta e o eroare deprogramare, ce nu apare \ntotdeauna, ci doar dac`

programul nu ia combina]iacorect` de instruc]iuni [i dedate. Rezultatul e blocarea programului. |nainte de apari]ia internetului, programatorii reparau problemele buffer overflow-uluicând le descopereau [i nu testau noul software ca s` leg`seasc`. Dar când un programce mergea pe internet (unbrowser sau un software deserver) are probleme bufferoverflow, acest defect poate fiexploatat de un hacker pentrua introduce un program pe unsite web sau pe un computer.

{i noul program poate fifolosit de c`tre programatoriir`u inten]iona]i, pentru a prelua controlul asupra unuiserver sau computer.

Programatorii Microsoft, careau creat software-ul de internet, nu au dat prea mult`aten]ie problemei buffer overflow, v`zând-o doar ca peunul din multele lucruri ce potmerge prost \ntr-un program. Programatorii care au lucrat lasoftware-ul de comunicare dedate, \ntreaga lor carier`, audat aten]ie [i au fost mult mairapizi \n stoparea problemelorbuffer overflow. Acesta e unmotiv pentru care programulserverului Microsoft IIS e multmai u[or de atacat decât software-ul serverului Apachecreat de Unix. Apache nu edoar de dou` ori mai stabildecat IIS ca operare, ci are maipu]in de o zecime din num`rulde erori care amenin]`protec]ia internetului.

Microsoft, nu doar c` a produs multe programe software de server pentru internet, pline de defecte, dar aschimbat licen]e software pentru a „\ncuraja“ clien]ii s`nu foloseasc` altceva \n afar`de Microsoft. Asta a descurajatfirmele care foloseau software-ul Microsoft, pentru uzintern, de la a mai folosi software-ul de server Apache,mai sigur pentru serverul site-ului lor.

Un motiv pentru careApache era un software maibun, pe lâng` erorile maipu]ine, era felul \n care serverulApache era instalat de utilizator. Când un utilizator

„Microsoft a reu[it s` \nr`ut`]easc` situa]ia. O alt` op]iune \n Outlook

e posibilitatea de a amplasa un program

\ntr-un e-mail...“

” ”

DDaacc`̀ nnuu vvrreeii ss`̀ ffiiii oo vviiccttiimm`̀ aa ccyybbeerr--rr`̀zzbbooiiuulluuii,, uuiittee ccee ppoo]]iiffaaccee,, [[ii ccuumm ss`̀ ttee pp`̀zzee[[ttii.. SSuunntt [[ii uunneellee lluuccrruurrii iimmppoorrttaannttee,, ppeeccaarree aarr ttrreebbuuii ss`̀ llee [[ttiiii ddeesspprree ccoommppaanniiiillee pprroodduucc`̀ttooaarree ddeessooffttwwaarree ddee iinntteerrnneett..

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

instala serverul Microsoft IIS,toate op]iunile erau activate.Chiar [i pe un server web, suntmulte op]iuni, de care nu arenevoie nimeni. {i unele dintreacestea, chiar dac` nu suntfolosite, sunt un alt mijloc pentru hackeri de a intra.

Când instalezi Apache,aproape toate op]iunile suntdezactivate. Dac` vrei uneleextraop]iuni, trebuie doar s` leactivezi, dar acea procedur` seasigur` c` [tii ce faci, sau c`vrei s` afli. Dar, a fost mai r`u.Software-ul de server Microsoftera prea vulnerabil, pentru c`se adresa utilizatorului de categorie mic` [i mijlocie.

Acestea sunt organiza]iile cuoameni care nu observau problemele software-ului\nainte s` declan[eze un fel dedezastru transmis pe internet.De asemenea, acesteorganiza]ii cuprind cele maimari segmente de utilizatori deinternet (vorbim aici de companii diferite). Conceptuldesignului software-ul Microsoftera s`-i fac` instalarea [i utilizarea cât de simple posibil.Astfel, cum erau multe op]iunide care nu era nevoie, dac`erau toate activate, de obicei seloveau una de alta. Era foartede[tept, dar ignora, \n mare,problema vulnerabilit`]ii la

hackeri. Când a \nceput s` searate cu degetul la Microsoft,reac]ia a fost de tipul „Cine?Noi?“.

Programatorii de la Microsoftnu d`deau impresia c` nu verificaser` protec]ia pe internet sau ei luaser` \n seriosproblema. Oricum, majoritateautilizatorilor de internet nu vor\ntâmpina dificult`]i cu software-ul de server defectuos.Nu, o s` ai de suferit (dac` nus-a \ntâmplat deja) dac`folose[ti programul MicrosoftOutlook.

Cel mai folosit program de e-mail de pe planet`, Outlook-ul, este [i motivul pentru care majoritatea oamenilor sunt ataca]i de viru[i.Problema e a „op]ionalelor“. Eun obicei Microsoft acela de aad`uga cât mai multe op]iuni programelor, chiar dac` mareamajoritate a utilizatorilor nu voravea nevoie niciodat` de ele.Dar, pentru a justifica lansareanoilor versiuni de pagini delucru \n Excel sau a programelor de procesare acuvintelor \n Word, suntad`ugate mai multe op]iuni: auo corpora]ie de condus, angaja]i [i ac]ionari de luat \nconsiderare. |n sine, nu e oproblem` major`, op]iunile rarfolosite sunt ascunse [i

majoritatea utilizatorilor nu leobserv`. Dar „suportul pentruscripting“ era o op]iune caredeschidea oportunit`]ile relepentru hackeri. Scriptingul nu enimic mai mult decât un sistem ce permite unui programator sau utilizator, s`scrie o list` de comenzi \ntr-opagin` care s` fie executateautomat.

Scriptingul e o op]iuneveche. Fi[ierele batch (.BAT)din anii ‘80 erau fi[iere script [ierau foarte populare \n rândulutilizatorilor de atunci. Chiar [i\nainte, limbajele scripturilorerau esen]iale pentru rulareau[oar` a sistemelor de marevitez` de atunci. Microsoft aobservat popularitatea scriptingului [i i-a extins utilizarea.

Cu introducerea Visual Basic\n anii ‘90 [i integrarea sa \nalte aplica]ii \n 1993 (mai \ntâiExcel, apoi Word), scriptingulera disponibil \n aceste programe [i, mai ales, oriunde\ntr-un computer echipat cuWindows.

Când Windows 98 a fostintrodus, acesta instala automatsuportul pentru scripting \ntoate aplica]iile Windows. Nu lelua mult programatorilor r`uinten]iona]i s`-[i dea seama ceoportunit`]i de hacking prezint`acesta. Primii viru[i transmi[iprin e-mail, ce foloseau scriptul\n fi[ierele Word sau Excel, auap`rut \n 1997. Acest lucru adus la \ntâmpl`ri nefericite, precum viru[ii Melissa [i I LoveYou. De aici lucrurile au mersr`u, \n ciuda faptului c` marea majoritate a utilizatorilor nuaveau nevoie de a[a mult„suport“ pentru scripting.

Microsoft nu era de vin` aici.Microsistemele Sun au dezvoltat limbajul JavaScript \n

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

1995, pentru utilizarea pebrowsere web. Chiar [iMicrosoft l-a adoptat, de[i i-aad`ugat propriile idei cuscriptingul ActiveX. ActiveX permitea viru[ilor s` fiedesc`rca]i f`r` cuno[tin]` utilizatorilor de pe site-urileweb. Acest lucru d`dea voieviru[ilor s` fie con]inu]i \nmesajele ce permiteau HTML-ul (de genul paginilorweb) date pe e-mail. Primuldin acestea a fost virusul Kak,care a ap`rut spre sfâr[itul anului 1999. Dac` deschideaie-mailul [i scriptingul era activat, Kak lucra [i f`ceaschimb`ri \n sistem. Mai \ntâi,se ata[a e-mailurilor trimise. Odat` pe lun` afi[a un mesaj [i\nchidea Windows-ul.

Microsoft a reu[it s`\nr`ut`]easc` situa]ia. O alt`op]iune \n Outlook e posibilitatea de a amplasa unprogram \ntr-un e-mail, chiardac` scriptingul nu era activat.Când Microsoft a fost alertatasupra problemei \n 2001, sfatul lor era s` nu \ncepi un e-mail cu „begin“ (cuvântulmagic care f`cea Outlook-ul s`cread` c` orice se \ntâmpladup`, era un ata[ament codificat).

Presiunea utilizatorilor [i-af`cut efectul asupra Microsoft\n 2002. Microsoft a declarat c`protec]ia urma s` fie prioritateanum`rul unu \n viitor. Putea fidoar simpl` recunoa[tere aunei alte pie]e \n cre[tere. |n2001, vânz`rile software deprotec]ie au ajuns la 3,6 miliarde de dolari [i la peste 5miliarde \n 2003.

Companiile care furnizeaz`servicii de protec]ie a re]elei(consultant, servicii online) autrecut de la 720 milioane dedolari \n 2000, la peste un

miliard \n 2002. O parte aacestui lucru e c` programatoriiMicrosoft vor fi prea ocupa]i curezolvarea problemelor desecuritate [i c` vor avea maipu]in timp s` adauge maimulte op]iuni nefolositoare.Dar mai \ntâi va trebui s` existeo ac]iune a Microsoft, [i acestlucru va lua timp.

Atitudinea asupra erorilorg`site \n software-ul s`u era, \nmod normal, c`, dac` num`rulacestor defecte putea fi ]inutsub un anumit nivel, programatorii puteau continuas` adauge op]iuni [i s` scoat`noi produse. Pentru Microsoft,acesta era un bun de a faceafaceri. Industria software-uluipentru computere, de la\nceput (la sfâr[itul anilor ‘70),era dominat` de mul]i amatori[i antreprenori. Produc`torii [iclien]ii s-au obi[nuit s` cautece e nou [i, totodat`, s` \nve]es` tr`iasc` cu orice eroare.

Majoritatea utilizatorilor numai \ntâlniser` un computer,\nainte s` cumpere Windows,dar s` mai [i foloseasc` unul.To]i am \nv`]at s` toler`m produsele disponibile, pentruc` nu exist` ceva mai bun. Darast`zi, erorile software-ului deprotec]ie pe internet au unefect notabil asupra utilizatorilor. E posibil s`

fabrici software f`r` erori (sauceva apropiat de asta), \n general se \ntâmpl` acest lucrupentru aplica]iile industriale [imilitare. Auzi de ele doar atunci când erorile apar, pentruc` asemenea evenimente suntrare. Dar, \n general, sunt f`r`erori. {i japonezii produc software f`r` erori. Cost` maimult s`-l creeze, iar munca nue a[a „distractiv`“ pentru programatori. E nevoie demult` disciplin` [i de un management acerb s` producisoftware f`r` erori. Microsoftnu e singura surs` de softwarecu defecte, de pe internet, dare cea mai mare [i asta \l facecel mai expus, atunci când\ncerci s` clarifici situa]ia.

Pentru a reduce num`rul deerori, Microsoft ar trebui s` fac`schimb`ri serioase \n modul deoperare al programatorilor. Sepoate face, dar nu imediat.Microsoft [i-a luat angajamentul la \nceputul lui2002. |nainte de sfâr[itul lui2002, puteai vedea aplicareaacestor m`suri la unele produse Microsoft. Nu e u[or,dar e posibil, [i dac` nu se\ntâmpl`, internetul va aveamari belele.

AAddrriiaann VVLLAADD

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 21

VULNERABILIT~}I

-- vvaa uurrmmaa --

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI22

MAGAZIN

Contractul

Documentele cecetate \n leg`tur` cu acestcaz uluitor, care s-a numit Zaher Iskandarani,când „Prin]ul Banatului“, consemneaz` c` ladata de 26 aprilie 1994, \ntre IskandaraniZaher, fiul lui Mohamed [i Nadra, n`scut ladata de 1 ianuarie 1958 \n Damasc (Siria), cudubl` cet`]enie, român` [i sirian`, absolvent alFacult`]ii de Construc]ii, c`s`torit, cu doi copiiminori, asociat la mai multe societ`]i comerciale, domiciliat \n Timi[oara [i Poman`Camelia, cet`]ean` român`, domiciliat` \nDamasc, Siria, s-a \ncheiat un contract pentru\nfiin]area societ`]ii comercialemixte cu r`spundere limitat`„Rama International“, cu sediul\n Timi[oara, BulevardulRepublicii nr. 4, apartament 26.

Pentru informarea temeinic`a cititorului s` ad`ug`m c`sediul firmei era unul [i acela[ilucru cu apartamentul \n carelocuia domnul „inginer constructor“, adic` ZaherIskandarani, iar Poman`Camelia nu era nimeni alta decât … so]ia sa.

|nmatriculat` la Oficiul RegistruluiComer]ului sub nr. J35/4063/1994, „RamaInternational“ avea un capital subscris ini]ial de90 milioane lei (80 la sut`, respectiv 72 milioane lei fiind aportul asociatuluiIskandarani Zaher [i 20 la sut`, adic` 10.000dolari SUA, reprezentând partea subscris` deasociata Poman` Camelia) pentru ca, ulterior,acesta s` fie majorat la … 28,258 miliarde lei.Ce \nseamn` ulterior? Adic` la 19 octombrie1994, deci dup` cinci luni [i ceva de la\nfiin]are!

Statutul societ`]ii cu r`spundere limitat`„Rama International“ prevedea c` obiectul eide activitate este produc]ia, \mbutelierea [icomercializarea de b`uturi alcoolice, produc]iade tutunuri [i ]ig`ri, precum [i comercializarea

en gross [i en detail, ambulant [i prinopera]iuni de import-export a produc]iei proprii.

Pân` aici, nimic deosebit, nu-i a[a? C` doarn-o s` apreciem drerpt senza]ional faptul c`un \ntreprinz`tor [i-a \nfiin]at o firm` privat`!

A[a [i facem. Ad`ug`m doar faptul c`, ladata când a fost \nfiin]at` „RamaInternational“, Zaher Iskandarani mai avea\nfiin]ate, singur sau cu al]i asocia]i, \nc` … 10societ`]i comerciale, cu sediul \n Timi[oara [iuna \n Bucure[ti, dintre acestea, [apte fiindcreate \ntr-un singur an, 1994, iar patru \nperioada 1991-1993.

De exemplu, SC „Rami“SRL a fost \nfiin]at` \n 1992, SC„My San“ SRL \n 1992 (avea uncapital social de … 1975 dedolari SUA, adic` echivalentul avreo 800.000 lei), SC „RODIS“SRL \n 1992 (capital subscris:un milion de lei), SC „WallDone“ SRL, un an mai târziu, \n1993 (capitalul subscris: dou`milioane de lei), pentru ca, \n1994 s` fie \nfiin]ate SC „Bloody

Fox“ SRL, SC „Kiss and Kill“ SRL, SC „Iskan DerKing“ SRL, SC „Blak Baron“ SRL, SC „SpecialRule“ SRL, SC „Magis Shield“ SRL [i SC„Ramela“ SRL, toate cu un capital subscrisini]ial de 60-90 milioane lei.

Bine, bine, ve]i zice dumneavoastr`: dac`\nfiin]area unei firme private nu constituie uneveniment deosebit [i nici faptul c` \ntreprinz`torul respectiv mai are 11 firme,atunci ce s-a \ntâmplat?

Modificarea contractului [i a statutului

Inteligent [i abil \n afaceri, ZaherIskandarani a recurs la prima manevr` ce i-adat posibilitatea s` se mi[te lejer \n câmpulfraudelor ulterioare ce au lovit, dup` cum vom

Zaher Iskandarani [i „Rama International“

Constantin CONSTANTINESCU

A doua manevr` frauduloas`:

de[i nu avea \nc` dreptul s` beneficieze

efectiv de prevederile ...

” ”

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 23

MAGAZIN

vedea, interesele legale ale statului român: a formulat o cerere pentru autorizarea modific`rii contractului de societate [i a statutului SC „Rama International“ SRL, pecare a prezentat-o Tribunalului Timi[. Acesta,prin sentin]a civil` din 28 octombrie 1994, aadmis cererea de modificare a contractului [istatutului, „Rama International“ devenind osocietate comercial` Cu Participa]ie Str`in`.

Punct ochit, punct lovit: prin acest` lovitur`,administratorul SC „Rama International“ [i-aadjudecat beneficiul prevederilor art.12 dinLegea nr.31/1991, adic` … exceptarea de laplata taxelor vamale [i a taxei pe valoaread`ugat`.

A[a cum aminteam mai sus, s-a majorat [i capitalul social al firmei cu 28,258 miliardelei, respectiv 1,345 miliarde lei aport \nnumerar, subscris suplimentar al asociatuluiZaher Iskandarani [i (aten]ie m`rit`!) 14,951 milioane de dolari SUA, sub form` de aport \n natur` al asociatei Poman` Camelia.

Acest aport \n natur` era reprezentat de oserie de utilaje, ma[ini [i investi]ii, printre care:o ma[in` de fabricat ]igarete, un sistem deambalare ]ig`ri, un utilaj pentru fabricarea]igaretelor cu filtru, o fabric` complet` compus` dintr-o combina]ie de diferite ma[inimari, pentru prepararea mai multor sortimentede b`uturi alcoolice, ma[ina de tip`rit Offsetpentru ambalajele de ]ig`ri, compresor de aer[i altele, precum [i proiectele de materiale deconstruc]ii, manopere pentru construireadepozitelor fabricilor de alcool etc.

Pentru ce toate acestea? ve]i \ntreba dumneavoastr`. Simplu: pentru construireafabricii de ]ig`ri de la S`c`laz. Acolo urma s`monteze utilajele pentru producerea ]ig`rilor,precum [i tipografia necesar` produceriiambalajului pachetelor de ]ig`ri [i a altor accesorii legate de procesul de produc]ie.

A doua manevr` frauduloas`: de[i nu avea\nc` dreptul s` beneficieze efectiv de prevederile Legii nr 31/1991, care \l scutea deplata taxelor vamale [i TVA (certificatul deinvestitor str`in a fost ob]inut abia la 14noiembrie 1995), Zaher Iskandarani, \n calitatede administrator la SC „Rama International“, aimportat aceste utilaje din … Macedonia, \ncare scop a \ncheiat contracte cu firma „RiamDoo Import-Export Transport Industrie“ din

Skopje, \n valoarea ar`tat`, dar cu men]iunea„aport \n natur` pentru realizarea art. 4 dinactul adi]ional de modificare a contractului [istatului“.

Ei, acum e acum. De unde pân` unde aales Zaher Iskandarani tocmai firma „RiamDoo Import-Export Transport Industrie“ dinSkopje, Macedonia pentru a importa utilajele,ma[inile [i celelalte instala]ii pentru Fabrica de]ig`ri de la S`c`laz? C` doar n-a luat-o la\ntâmplare din „Pagini Aurii“?!

Societatea „macedonean`“, cu denumireade mai sus, nu era altceva decât firma …fratelui s`u! Prin comisie rogatorieinterna]ional` [i unele verific`ri solicitate deBiroul Na]ional Interpol s-a stabilit c` aceast`firm` este legal constituit` de c`tre fratele luiZaher Iskandarani, \ns` aceasta nu adesf`[urat nici un fel de activitate comercial`[i nu a f`cut \ncas`ri [i pl`]i prin conturile ei,motiv pentru care, conform prevederilor legisla]iei din Macedonia, conturile au fost trecute la capitolul „pasiv“ \n eviden]ele bancare.

-- vvaa uurrmmaa --

Zaher Iskandarani

Credit foto: timpolis.ro

TIMP LIBER

Aprilie - POLI}IA CAPITALEI24

||NN AACCEESSTT

LLOOCC

CCAARRNNEE !!

224455TTRRUUPPUURRII !!

Poli]istul care cerceta un caz de sinucidere o \ntreab`pe secretar`:

- Dr`gu]o, nu [tii de ce s-aa aruncat [eful t`u pe fereas-tr`?

- N-aam idee, dar era un om a[a dr`gu] [i atent. Lunatrecut` mi-aa cump`rat o blan`, s`pt`mâna trecut` mi-aacump`rat o ma[in` sport, iar azi diminea]` un inel cu dia-mant! Dup` aceea, mi-aa spus c` ar vrea s` se culce cumine [i m-aa \ntrebat ce \i cer \n schimb.

- {i ce i-aai r`spuns?- C` aici, la birou, lumea \mi d` de obicei...

- uurrmmaarreeaa ((33 ccuuvv..)) ppee ccoollooaannaa 99 -

88 99 66 66

* * *

EPOC~

AA \\nnttrreerruuppeessaarrcciinnaa

||NN CCOORRPP !!

EExxppeeddiittiivv`̀

CCoonnffeessiiuunnee

AATTAA{{AATT

RREEDDAATT ||NN

CCEENNTTRRUU !!

1155NNUUMMEERREE !!

||NN CCOONNTT !!

NNUU-II BBUUNN

DDeesscceennddeenntt

MM~~SSUURRAALLUUII CCUUZZAA

||NN CCOOTT~~ !!

MMÂÂNNCCAATTDDEE TTIIMMPP

CCEERR !!CCOONN GGOOLL!!

| n l ocu i t o r de ca fea

Schi]atAc to r de

pantomim`12 Me lc i

AA AALLUUNNGGAA

AA NNUUMMII{{CCAA

1144 TTEESSTTEE !!

2211 DDIINN}}II !!

CCHHII{{TTOOCC

MMEERREE !!

PPiieelleeaaoobbrraazzuulluuii

MMuurrdd`̀rriittee

AA ||NNFFUURRIIAA

1133 DDAACCII !!

SSLLOOBBOODD

RREECCEE !!DDiinn ffllooaarreeaa

ssooaarreelluuii

OOGGOORR

Neproductiv

Personajliterar

VVAAPPOORRIIDDEE

AAPP~~

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

||NN LLUUNN~~ !!

||NN TTUUCCII !!

AACCUUTT !!

A FUGI DESUB PAZ~MASIV LAMIJLOC !

3311 RROOZZEE !!

FFuurrtt ddeepprrooppoorr]]iiii

MOTIV

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Chestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21