diploma tai

7/30/2019 Diploma TAI

1/27

Introducere

Transportul rutier de mrfuri reprezint distribuirea

ncrcturilor cu autovehicule din punctul de ncrcare la punctele

de destinaie n baza contractelor de transport.

Transport din latin transporto deplasare n spaiu.

Transportul rutier este o ramur de producere, ce are un caracter

comercial ce asigur necesitatea vital a societii n transportul de

mrfuri i cltori. Procesul de transport reprezint totalitatea

operaiilor efectuate de mijloacele de transport la deplasarea n

spaiu i timp a bunurilor materiale i a pasagerilor.

Obiectul transportului rutier constituie bunurile materiale

(marfa) i pasagerii.

Orice marf din momentul amplasrii n caroserie pn la

descrcarea ei n punctul de destinaie reprezint sarcina sau

ncrctura.

Prin activitatea de transport nu se creeaz bunuri materiale,

ci se efectueaz prestaii la deplasarea mrfurilor, cheltuielile

pentru transportare fiind incluse n valoarea lor. De aceea n

economia naional, transportul rutier ocup un sector terar.

Transportul unete toate ramurile economiei naionale ntr-

un organism ce asigur funcionarea sistemei bani marf bani

ce st la baza dezvoltrii economiei oricrei ri.Evoluia civilizaiei umane este strns legat de posibilitile

de transport ale produselor activitilor economice i pentru

realizarea relaiilor tot mai strnse ntre diferite grupuri de

oameni, s-a nscut necesitatea perfecionrii continue a

mijloacelor de transport i crearea unor reele rutiere vaste de

transport. Odat cu inventarea automobilului i trecerea laproducia de mas a diverselor tipuri de autovehicule, s-a realizat


2/27

dezvoltarea reelelor rutiere, care asigur posibilitatea deplasrii

ntre marile aglomeraii urbane i practic toate localitile unei

rii.

Circulaia rutier reprezint micarea general de vehicule

i persoane, concentrat pe suprafee de teren amenajate special n

acest scop, respectiv drumurile. Fenomenul circulaiei rutiere sau

a traficului rutier se manifest tot att de clar pe distane mari, n

teritorii largi, ct i n zone restrnse (orae i alte tipuri de

aezri). Ca urmare a perfecionrii continue a autovehiculelor, s-a

ajuns astzi la ritmuri ridicate i proporii foarte mari de evoluie a

circulaiei rutiere, practic are loc o explozie rutier.

Parcul mondial de autovehicule a ajuns la cifre

impresionante. n ntreaga lume circul n prezent peste 700

milioane de autovehicule de toate tipurile i categoriile i an de an

sunt produse din ce n ce mai multe astfel de mijloace de

transport. Aceast situaie a adus la atingerea limitei de saturaie a

gradului de motorizare, n special n rile puternic industrializate.

Gradul de motorizare are tendina continu de cretere i n

Republica Moldova la finele anului 2006 erau nregistrate

aproximativ 0,5 mln. de autovehicule de toate tipurile

(autoturisme, autocamioane, autobuze, microbuze, motorete,

motociclete), tendina de cretere a parcului se menine i n

prezent. Nu exist indici ca acest proces s se opreasc. Estecunoscut faptul c limita de saturaie a gradului de motorizare a

unei ri este n jur de 2,5...3 persoane la un autoturism

convenional. Or, la noi n ar, mai sunt multe de fcut n acest

domeniu. n primul rnd este necesar dezvoltarea puternic a

infrastructurii rutiere i modernizarea celei existente.


3/27

Capitolul 1.

1.1 Cercetarea conditiilor de activitate a SRL ,,RODIVI

Societatea cu raspundere limitata ,,RODIVI numita in continuare ,,Societate

este creata cu scopul obtinerii unui profit a patronimului in baza Hotaririi

Guvernului Republicii Moldova din 10.09.1991 N500.Despre adoptarea aprobarii

Regulamentului societatilor economice din Republica Moldova .

Fondatorul societatii este Dimitriu Viorel Roman.

Intreprinderea efectuiaza diferite transportari de marfuri in diferite directii atit

nationale cit si internationale,cum ar fi:Grecia,Rominia,Russia,Turcia


4/27

Clientela este foarte diversa,ca de exemplu: MAVERS-Auto,MEGATRANS

International,SRL,,CRAVSAL,etc. Concurentii sunt toate intreprinderele de

transport,ca de exemplu cum ar fi:TAVOS-TRANS. Dar intreprinderea RODIVI se

starue sa easa din aceasta concurenta,efectuind transportari cit mai eftine,mai

avantajoase si mai sigura.

Forma de organizare a transportarilor de marfuri este un proces important in ceea

ce priveste traficul de marfuri cu transportul auto.

Traficul urban se caracterizeaza prin distante mici de transportare ,viteze de

comunicare mici,intervale mici de circulatie. Referindune la traficul international

se caracterizeaza prin distante mari de transportare ,viteze de comunicare

mare,intervale mari de circulatie.

Conform caracteristicilor unitatilor de transport,se include urmatoarele unitati de

transport: Camionul Scania 1242 cu semiremorcile Koegel SN24;transportul auto

international de marfuri:Mercedes 814D Remorca Fabricat Indivi nr.CAU 510 etc.

Organizarea transportarii incarcaturilor,se efectuiaza dupa un grafic necesar de

circulatie intocmit de intreprindere.Materialul rulan se alege in dependenta de

incarcatura,transportatorul este obligat sa transporte marfa pina la punctul

destinat,la timp si marfa sa corespunda conform documentelor.


5/27

1.2.Structura parcului rulant

Se include urmatoarele unitati de transport

1)Camionul:SCANIA 124L nr.CNB223.

Date curente: Anul de fabricaie: 2000

Kilometraj: 1000000km

Motor: Scania, liniar, for - 380c.p.(279 kW), diesel, turbo, intercooler, numrul

cilindrilor - 6, euro - 3.

Axe: numr de axe - 3, formula roilor - 6x2, bar de suspensie - pneumo, ax de

ridicare.

Echipamente suplimentare:ASR, blocare diferenialului, rezervore de

combustibil: 2unit., volumul general - 1320l (660l, 660l)

Semiremorcile:

a)KOEGEL SN24 :

Anul de fabricaie - 2000, kilometraj - 1000000km, remorc - prelate.

Culoare - argintiu, euro - 3.Axe: marca axelor - BPW ECO, numr de axe - 2, bar de suspensie - pneumo.

Sistem de frnare: ABS, acumulator de inergie.

Cutie pentru instrumente, ui din spate, Mega.

Stare: stare - excelent.

Capacitatea de incarcare:24000kg.

b)YILDIZ TREYLER:

Anul de fabricaie 2000

Sistem de frnare: ABS, acumulator de inergie

Capacitatea de incarcare:32000kg

Greutatea proprie:7000kg

Camionul: MERCEDES 814 D


6/27

Pretul de cost: 5036Euro

Anul de fabricaie: 1998

Greutate cu ncrctura - 7490kg

Dimensiuni de gabarit - 4m x 2,2m x 1,86m.

Motor: euro 2

Remorca: Fabricat Indivi

Camionul: MERCEDES 817

Pre - 10500 EUR



Camion: furgon

Greutate cu ncrctura - 7490kg,

Motor: for - 170c.p.(125 kW), diesel

Cutie de viteze: mecanic, numrul de viteze - 6.

Axe: numr de axe - 2, formula roilor - 4x2.

Sistem de frnare: ABS.

Remorca:Mersch Franz

Camionul:MAN 8163 (camion furgon)

Pret-20 000Euro


Kilometraj: 500000kmCamion: furgon

Capacitatea de ncrcare: 5000kg

Volum: 35m3

Motor: volum - 4600cm3.

Cutie de viteze: mecanic.

Axe: numr de axe - 2, bar de suspensie - resort.


7/27

Camionul:VOLVO FH12 (camion prelate)

Pre - 19500 EUR



Camion: prelate Volum: 57,9m3

Greutate cu ncrctura - 25100kg

Motor: for - 379c.p.(279 kW), diesel, euro - 3.




Cabin: nclzire independent, cruiz control.Spoileruri.

Echipamente suplimentare: ungere central.Roat de rezerv.

Semiremorca: Dennison EF25SU

Camionul:MAN TGX 18.440 (camion basculant)

Pre 35000Euro


Kilometraj:798630km

Greutate cu ncrctura - 18000kg.

Motor: for - 440c.p.(324 kW), diesel, euro - 5.


Axe:numr de axe - 2, formula roilor - 4x2.

Sistem de frnare: intarder, retarder.

Semiremorca:Kogel SN24P


8/27

Camionul:MERCEDES 1320

Pre - 10000 EUR


Camion:prelate


Capacitatea de ncrcare - 5600kg.

Capacitatea- 15palet, culoare - alb, dimensiuni de gabarit - 8,98m x 2,5m x

3,15m.

Remorca: ZORZI - 11 B

Anul de fabricaie - 1999,

capacitatea de ncrcare - 7400kg,

capacitatea - 15palet,remorc -prelate.

dimensiuni de gabarit - 10595m x 2500m x 315m.

Autocamionul: MERCEDES 1843

Pre - 13000 EUR


Kilometraj:812810km

Camion:prelate

Motor: for - 430c.p.(316 kW), euro - 2.




9/27

Semiremorca:SCHWARZMULLER

Pret:10000 Euro


Semiremorc:prelate


Volum: 93m3

Bar de suspensie:pneumo

Greutate proprie: 6700kg

dimensiuni de gabarit - 13,62m x 2,49m x 2,75m, euro 3

Axe: marca axelor - SAF, numr de axe - 3, bar de suspensie - pneumo,

dimensiunea cauciucului - 385/65 R=22.5, frne - cu valuri, ax din fa: soldul

cauciucului - 70%, al doilea ax: soldul cauciucului - 70%, ax din spate: soldul

cauciucului - 70%.

Sistem de frnare: ABS, acumulator de inergie.

Roat de rezerv, cutie cu scule, cutie pentru instrumente, acoperi culisant,

consol pentru roata de rezerv, supap.

1.3.Regimul de lucru a echipajilor,mijloacelor de transport conform cerintelor

Acordului AETR.

Ruta:1 Hincesti (MD)-Odessa(Ukr)


10/27

Stabilirea regimului de lucru si odihna al echipajului

unitatii de transport conform cerintelor AETR.

La stabilirea regimului de lucru si odihna al echipajului se vor lua in vedere

urmatoarele categorii de timpuri:1) Timpul micarii automobilului pe diferite categorii de drumuri in

corespundere cu viteza medie de deplasare. Timpul micarii

automobilului se va determina dupa relatia:

Tmis=200/50=4h

unde: L - distanta parcursa de automobil intr-un interval de timp, km Vt -

viteza tehnica mijlocie, 50 ^Vo^

2) Timpul de stationare la lucrarile de incarcare-descarcare (Anexa

2,3,4,5), ore

2) Timpul pauzei zilnice, ore

3) Timpul de repaus zilnic, ore

4) Timpul de stationare la punctele vamale (tabelul 1), ore

3) Timpul de repaus a echipajului saptaminal conform AETR-ului ( in

cazul rutelor lungi: zile de odihna pline, sarbatori si alte zile), ore

Luind in vedere elementele enuntate mai sus, stabilirea regimului de lucru si

odihna al echipajului va fi elaborat sub forma de tabela cu luarea in vedere anormativelor de lucru i odihna a oferilor

Crearea condiiilor rutiere pentru asigurarea lucrului

productiv al automobilelor la rut, organizarea lucrului

conductorului auto este o condiie important in asigurarea unei

productiviti inalte pentru satisfacerea necesitilor intransportul de mrfuri i cltori.


11/27

Organizarea are urmtoarea sarcin:

1. Ridicarea eficienei utilizrii mijlocului de transport.

2. Utilizarea raional a timpului de lucru al conductorului

auto conform legislaiei R.M. i A.E.T.R.

3. Asigurarea perioadelor de odihn i altor necesiti,

prevzute de ctre legislaia in vigoare.

Lucrul conductorului auto este alctuit din urmtoarele:

1) Timpul de deplasare la transportarea incrcturilor.

2) Timpul necesar pentru efectuarea lucrrilor la ieire i

intoarcere.

3) Timpul pentru controlul medical la plecare i intoarcere.

4) Timpul de staionare la punctele de incrcare-descrcare.

5) Timpul staionrilor neprevzute ale autovehiculului

(care nu au contravenit din cauza oferului).

6) Timpul lucrrilor la lichidarea defectelor aprute la

autovehicule pe parcurs.

7) Timpul asigurrii pazei incrcturilor la locul de sosire.

8) Timpul aflrii la lucru inainte de plecare in curs sau la

rut.

9) Alte cazuri prevzute de legislaia in vigoare.

Se permite admiterea la locul de lucru i plecarea la linie

dup susinerea instructajului securitii muncii la intreprindere

Conductorul auto este incadrat la lucru conform Codului

Muncii al RM intrat in vigoare la 1 octombrie 2003 i este admis

la locul de lucru (volanul autovehiculului) in baz i conform

ordinului pe intreprindere. Urcand la volanul vehiculului oferul

trebuie s posede permis de conducere cu categoria

corespunztoare categoriei mijlocului de transport. Pe parcursul

intregii sale activiti trebuie s tie c vehiculul este o surs de

pericol sporit. Aici nu se admit nici un fel de ingduine in


12/27

privina varstei, strii sntii sau strii psihologice. Este una

din puinele profesii, unde in procesul activitii, omul se afl

sub influena permanent a unui complex de sarcini: fizic,

mental i emoional. Principiile de organizare a lucrului pe

parcursul zilei este determinat de 2 etape principale:

1. Pregtirea mijlocului de transport de lucru (10 - 25

min).

2. Conducerea mijlocului de transport.

Primirea la lucru, conform art. 57 al Codului Muncii al

RM se efectueaz la prezentarea urmtoarelor documente:

1. Buletin de identitate;

2. Carnet de munc;

3. Livret militar;

4. Document de calificare;

5. Certificat medical.

Se interzice cererea altor documente ce nu sunt prevzute

prin legislaie.

Concedierea, eliberarea de la lucru poate avea loc prin

ordin in 2 cazuri:

- din propria voin, conform cererii depuse de angajat,

reglementat prin legislaie;

- din iniiativa administraiei (art.86), ce include

necorespunderea, expirarea termenului de prob, reducerea

statelor, inclcarea repetat a disciplinei, absena de la locul de

munc mai mult de 4 ore, prezentarea in stare de ebrietate.

Timpul de munc i odihn, este reglementat prin

articolele:

1. art.35 durata sptmanii 40 ore.

2. art. 38 repartizarea: 5 zile lucrtoare, 2 repaos.

3. art. 100 durata zilnic 8 ore, durata zilnic maxim


13/27

nu poate depi 10 ore; in limita sptmanii de 40

ore. Se poate stabili pentru o anumit categorie nu mai

mult de 12 ore, urmat de un repaos de 24 ore. Durata

de munc zilnic poate fi imprit in 2 segmente: 1 -

cu perioad fix, 2 - cu perioad variabil (diferite ore

de sosire i plecare).

4. Munca in schimburi art. 101: durata intre schimburi

nu poate fi mai mic decat durata dubl a schimbului.

5. Munca suplimentar art. 104: la solicitarea

angajailor, in afara orelor de program, in limita a 120

ore pe an; in cazuri excepionale - pan la 240 ore.

6. Timpul de odihn art. 107: pauza de mas mai mare

de 30 minute, durata repaosului zilnic nu mai mic

decat dubla durat a timpului de lucru.

7. Repaosul sptmanal art. 109: se acord 2 zile.

8. Zilele de srbtoare art. 111: in RM 12 zile.

9. Concediu art. 112: garanteaz concediul anual pentru

toi lucrtorii:

- durata concediului art. 113: durata concediului

pltit este de 28 zile calendaristice cu excepia zilelor

de srbtoare;

- modul de acordare art. 115: concediul anual se

acord pentru primul an dup expirarea a 6 luni de

munc, i conform reglementrilor prevzute prin

legislaie;

- programarea concediului art. 116: programarea

concediului pe anul viitor se face aproximativ cu 2

sptmani inainte de sfaritul fiecrui an calendaristic.

10. Disciplina art. 206: prevede sanciunile disciplinare

pentru inclcarea disciplinei de munc, i anume:


14/27

avertisment;

mustrare;

mustrare aspr;

concediere.

Ziuainceperii

Activitatii

Timpulactivitatii

Timpulincepe

rii

activitatii

Punc

tul

(inceperii)

Timpulfinisarii

activitat

Punc

tul

finisarii D

urata

activitatii,

ore

Distanta

Parcursa,

km

Distant

Totala

Parcursa,

km

Luni Miscare 9:00 Hincesti 9:20 Hincesti 0,33 16,5 16,5

Incarcare 9:20 Hincesti 13:20 Hincesti 4,0 0 16,5

Miscare 13:20 Hincesti 15:40 VamaMD-UA

2,34 117,3 133,8

Stationarela vama

15:40 VamaMD-UA

17:40 VamaMD-UA

1,0 0 133,8

Miscare 17:40 VamaMD-UA

19:00 Odesa 1,20 66 199,8

Altelucrari

19:00 Odesa 20:00 Odesa 1,00 0 199,8

Descarcare 20:00 Odesa 24:00 Odesa 4,00 0 199,8


15/27

Denumirea

tarii

Parcursul,

km

Denumirea punctului vamal de

trecere (oficiului vamal)

Timpul de stationare la

punctele vamale de

trecere (oficii vamale),

ore

Tur Intrare Iesire Intrare Iesire

Moldova 133,8

Pervomaysk -

1:00

Ukraina 66,2

-

Kamenka 1:00

Total 200 - - 1:00 1:00


16/27

Ruta 2

Z

iuainceperii

Activitatii

Tim

pulactivitatii

Tim

pulinceperii

activitatii

Punctul

(ince

perii)

Timpulfinisarii

activitat

Punctul

finisarii D

urata

activitatii,

ore

Distanta

Parc

ursa,

km

Distant

Totala

Parcursa,

km

Luni Miscarea 5:40 Chisinau 6:00 Chisinau 0,33 16,5 16,5

Incare 6:00 Chisinau 10:00 Chisinau 4,00 0 16,5

Miscare 10:00 Chisinau 12:48 VamaMD-UA

2,48 140 156,5

Stationarela vama

12:48 VamaMD-UA

13:48 VamaMD-UA

1,00 0 156,5

Miscare 13:48 DrumlocalA253

14:10 DrumlocalA253

1,37 68,5 225

Pauza 14:10 DrumlocalA253

15:55 DrumlocalA253

0,75 0 225

Miscare 15:55 Drumlocal

A253

20:25 Zhitomir 4,5 225 450

Repauszilinic

20:25 Zhitomir 9:00 Zhitomir 12,58 0 450

Marti Miscare 9:00 Zhitomir 12:10 VamaUA-BLR

3,16 158,1 608,1

Stationarela vama

12:10 VamaUA-BLR

13:10 VamaUA-BLR

1,00 0 608,1

Miscare 13:10 VamaUA-BLR

14:30 Azarysy 1,34 67 675

Pauza 14:30 Azarysy 15:15 Azarysy 0,75 0 675

Miscare 15:15 Azarysy 19:45 Karytnaea 4,5 225 900

Repauszilinic

19:45 Karytnaea 9:00 Karytnaea 13,25 0 900

Miercuri Miscare 9:00 Karytnaea 9:36 Minsk 0,6 30 930

Descarcare 9:36 Minsk 13:36 Minsk 4,0 0 930

Altelucrari 13:36 Minsk 14:36 Minsk 1,00 0 930


17/27

Denumirea

tarii

Parcursul,

km

Denumirea punctului vamal de

trecere (oficiului vamal)

Timpul de stationare la

punctele vamale de

trecere (oficii vamale),

ore

Tur Intrare Iesire Intrare Iesire

Moldova 156,5 - Cosauti - 0,5

Ukraina 451.6 Yamrol Vistupovici 0,5 0,5

Belarusia 322.2 Novaya

Rudnya

- 0,5 -

Total 930,3 - - 1:00 1:00


18/27

Capitolul 2.Compartimentul tehnologic.

Ruta:1 Hincesti (MD)-Odessa(Ukr)

2.1.Schema rutei:Hincesti (MD)-Odessa (UA)

Driving Distance: 200 Time: 3 , 11


19/27

Time Distance Instruction

9:00 0,0 1 Hincesti A276 [E581] () 30,6

9:31 30,6 RIGHT () E581 12,9

9:44 43,5 RIGHT () M14 [E581] 149,1

11:09 133,8 Ukraine

12:04 192,7 LEFT () M23 7,2

12:11 200 2 Odessa

2.3.Calculul indicatorilor tehnici si de explotare a rutei.

Aprecierea unitatii de transport ce va deserve ruta:

Parametrii Un. De

masura

VOLVO MERCEDES MAN

Viteza

maxima

Km/ora 120 120 130


20/27

Consumul

de

combustibel

1/100km 21 24 24

Capacitatea

de incarcare

tone 13 13.5 12.1

Capacitatea

rezervorului

litri 400 400 300

In calitate de etalon am ales cea mai mica valoare din parametrii propusi.In cazul

de fata marca automobilului este VOLVO FH 12/420.


21/27

Cu semiremorca de marca : KOEGEL - SIKH 24 P90/1.110 (semiremorc

izoterma)

Marca

semiremorcii

Capacitate

a de

incarcare

Volum Greutate

proprie

Greutate

cu

ncrctura

Dimensiuni

de gabarit

KOEGEL -

SIKH 24 P90

24000kg 41,62m3 7134kg 33000kg 13,95m x

2,55m x

1,17m.


22/27

Determinarea vitezei tehnice mijlocii, km\ora

orakmTmis

LrVt /,===

Vt=200/4=50km/h

Lr - parcursul rutier, km

Tmis timpul miscarii automobilului pe ruta, km/ore

Determinarea vitezei de exploatare mijlocie, km/ora

==++++++

=

.......... sTralTsvTszTpzTrdTiTmis

LrVe , km/ora

Ve=200/4+8+0+2+1+0=13,33km/h

Ti-d-timpul de incarcare-descarcare, ore ;

Tr.z.-timpul de repaus zilnic, ore ;

Tp.z.-timpul pauzei zilnice, ore ;

Ts.v.-timpul de stationare la punctele vamale, ore ;

Tr.s.-timpul de repaos saptaminal, ore ;

Ts.al.-Timpul de statiomare pentru alte lucrari,ore ;

Determinarea vitezei medii de livrare a incarcaturii, km/zi

==Tr

LrVl , km/zi

Vl=200/1=200 km/zi

Tr-timpul rutier


23/27

Determinarea coeficientului utilizarii timpului de lucru

Vt

Ve= ;

=13,3/50=0.26

Determinarea coeficientului utilizarii capacitatii

2

YiYeYr

+= ;

r=0.91+0/1=0.91

ye- coeficientul utilizarii capacitatii in sens de export ;

yi- coeficientul utilizarii capacitatii in sens de export ;

qn

qrYe = ;

qn

qYi

i

r= ;

e =22/24=0.91 i =0

nq -capacitatea nominala a automobilului (remorcii,semiremorcii), tone;

e rnq -capacitatea reala incarcata in automobil (remorca, semiremorca) in

sens

de export, tone;


24/27

i rnq -capacitatea reala incarcata in automobil (remorca, semiremorca) in

sens

de import, tone;

Determinarea coeficientului utilizarii parcursului pe ruta

==+

=

Lr

Li

LgLi

Lir ;

r =200/200=1

Li- parcursul total cu incarcatura, km ;Lg-parcursul total in gol, km ;

Determinarea productivitatii in tone timp de o ruta, tone

== yrqnQr * , tone

Qr=24*0.91=21.84 t

Determinarea productivitatii in tono-km timp de o ruta, t*km

Lryrq rn ***Pr = ,tono*km

Pr=24*1*0.91*200=4368 t*km

Determinarea productivitatii automobilului timp de o ora, tone/ora

VtydTiLi

VtyqWt

r

rrn

**

***

+

=

,tone/ora.

Wt=24*0.91*1*50/200+8*0.91*50=1092/564=1.9 t/ora


25/27


26/27

Time Distance Instruction

DAY 1

9:00 0,0 1 Chisinau () (-) 1,8

9:02 1,8 RIGHT () () 8,9

9:10 10,7 () A253 15,1

9:22 25,8 RIGHT () () 0,9

9:24 26,7 RIGHT () A253 116,5

11:13 143,2 RIGHT () () 3,0

11:17 146,1 Soroca, RIGHT (-) () 2,2

11:19 148,3 LEFT () A253 113,6

11:27 156,5 Ukraine

13:07 262,0 (45 )

13:52 262,0 RIGHT () A267 2,3

13:54 264,3 LEFT () A253 [A267] 165,4

16:30 429,7 Zhitomir, LEFT () A252 31,8

17:00 461,4

DAY 2

9:00 461,4 A252 47,3

9:44 508,8 () () 10,5


27/27

diploma tai

Documents