Dinamica apelor oceanice

Universitatea de VestFacultatea Chimie ,Biologie şi GeografieDepartamentul de GeografieSpecializarea Geografia Turismului

Asistent drd. Florina ArdeleanStudent: Costas Manu

Specializarea: Geografia Turismului

Timișoara, 2012

Cuprins

1.Introducere2.Caracteristici ale bazinelor oceanice3.Clasificarea• Valurilor• Mareelor• Curenților oceanici4. Cum afectează incălzirea globală dinamica apelor oceanice?5.Concluzii6.Bibliografie

Introducere

Apa mărilor şi oceanelor este întotdeauna în mişcare din cauzavântului, a erupțiilor vulcanice sau a cutremurelor de pământ, din

cauza atracției aştrilor apropiați sau din cauza densității şitemperaturii apei.

Caracteristici ale bazinelor oceanice

Bazinele oceanice ocupă depresiunile mari,

create de factorii tectonici, şi constituie mai mult de 70% din suprafaţa Pământului.

Oceanul Planetar este alcătuit din cinci bazine oceanice, care, la rândul lor, se compun dintr-un bazin oceanic propiu zis şi o serie de bazine.

Pe Terra exista 5 oceane:- Oceanul Pacific - 70 milioane km²- Oceanul Atlantic - 41 milioane km²;- Oceanul Indian - 28,4 milioane km²;- Oceanul Antarctic - 20,327 milioane km²;- Oceanul Arctic - 5,5 milioane km²; Fig 1. Oceanul Planetar

(http://www.calatorii.ha-ha.ro/oceane.php?oceane=oceane)

Dinamica apelor oceanice

ClasificareÎn funcție de factorul predominant care actionează, mișcăriile din Oceanul

Planetar se pot grupa in trei categorii:

Mişcări ondulatorii: valurile și hula;

Mişcări ritmice : mareele;

Mişcări de translație marina: curenţii oceanici.

Mişcări ondulatorii:

Valurile sunt mișcări produse și întreţinute, în general, de acţiunea

vântului, fiind de obicei de scurtă durată.Cu toate aceastea, ele constituiecel mai important factor modificator al ţărmurilor.Prin mişcarea lor, valurileagita foarte des şi puternic stratul superficial al apei.

Majoritatea valurilor se produc prin frecarea dintre vânt şi apã, atuncicând vântul bate deasupra suprafeţei unui ocean. Frecarea pune înmişcare apa de la suprafaţã. Cu cât mai intens va bate vântul, cu atât maiînaltã va fi mişcarea în sus şi în jos a valurilor. (Pisota, Hidrologie, 1975)

În funcţie de factorii care contribuie la formarea valurilor, le clasificăm în:• valuri de origine eoliană,• valuri de origine seismică • valuri rezultate din acţiunea altor factori

• Valurile de origine eoliană

• valuri de origine seismică (tsunami)

Valurile interioare.

Fig 2.Formarea valurilorinterioare(http://whatonearth.olehnielsen.dk/img/internal_waves.jpg)

Mişcări ondulatorii:

Valurile din largul oceanelor poartă, în general, denumirea de hulă, care se manifestă sub forma unor valuri aproximativ paralele.Ea se menţine pe suprafaţa oceanului şi după încetarea vântului. Hula poate sã aparã departede originea valului.

Hula

Mişcări ritmice :

Mareele sunt mişcări de înaintare şi retragere periodică a

apelor spre uscat şi au o perioadă de existență mai lungă decât a valurilor,respectiv de o jumătate de zi sau chiar o zi.Şi ele contribuie la evoluţia morfologica a ţărmului.

Mareele sunt efectul unui complex de forţe, de intensităţi şi direcţii diferite,care acţionează asupra globului terestru, deci şi asupra hidrosferei.Forţele mareegene sunt, în primul rând, forţa de atracţie a Lunii şi a Soarelui.

Prin maree (flux şi reflux) se înţelege o oscilaţie periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziţie medie, datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. (Posea, 1999)

După ritmul în care se produc, mareele sunt: maree diurne, maree semidiurne şi maree mixte.

Maree semidiurne maree diurne

maree mixte

Mişcări de translație marina

Curenţii marini sunt mişcări ale maselor de apă oceanice, ce transportă apa dintr-o zonă într-alta, sub influenţa unor forţe exterioare. Aceste mişcări mai sunt numite şi mişcări de translaţie.

Curenţii marini se clasifică în funcţie de mai multe criterii :a) după direcţie şi formă :- curenţi orizontali – de fund sau de suprafaţă (Bosfor, Dardanele);- curenţi verticali – ascendenţi sau descendenţi;- curenţi liniari – îşi păstrează direcţia iniţială;- curenţi circulari – se deplasează în cerc.

Mişcări de translație marina

b) după geneză :- curenţi de fricţiune (impulsiune)- curenţi de densitate- curenţi determinaţi de diferenţe de nivel- curenţi de maree - Curenţii alternativi - -Curenţii giratorii

c) după temperatură- curenţi calzi – temperatura peste 25˚C. Apa este de culoare albastru închis. Aceşti curenţi au salinitate mare şi majoritatea se deplasează de-a lungul paralelelor;- curenţi reci - temperatura sub 16˚C. Au culoarea verzuie datorită planctonului şi se deplasează de-a lungul meridianelor.

Mişcări de translație marina

Fig 3. Curentii oceanici

În Oceanul Atlantic :C. Labrador GolfstreamC. Atlanticului de NordC. FlorideiC. Caraibelor C. AntilelorC. Ecuatorial de Nord C. rece de compensațieC. Guianelor al CanarelorC. Ecuatorial contrarC. BrazilieiC. Vânturilor de vest

În Oceanul PacificC. Pacificului de NordC. Kuro-ShioC. Oya-ShioC. Ecuatorial de Nord C. CalifornieiC. Perului

În Oceanul Indian :C. Musonic

C. Musonic de vară de iarnăC. SomalieiC. rece de vară al Somaliei Musonul de NEC. Australiei de westC. MadagascarC. Mozambic

Mişcări de translație marina

În Oc. Atlantic, Golfstream este un curent foarte puternic, cu o salinitate de 36÷37‰, lăţime de 500 km, adâncime 1000 m, fiind un adevărat fluviu în ocean.

Format in Marea Caraibelor, Curentul Golfului - sau GulfStream - are doua mari cai de circulatie. Calea nordica duce apele calde tropicale pana in partea de nord a PeninsuleiScandinave. Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara in adancuri datorita diferentelor de densitatesi se reintorc spre sud.

Fig 4. Golfstream

Mişcări de translație marina

În Oc. Pacific, un fenomen neelucidat până acum, şi care influenţează serios fenomenele hidrometeorologice din zonă, este fenomenul El-Niñho.

A aparut din Pacificul Tropical, spre sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombede tipul celei de la Hirosima ...

El Nino, care afecteaza emisfera sudica, este un ciclu ce apare la un interval de doi-sapte ani si care dureaza intrenoua luni si doi ani. El Nino provoaca pierderi masive in agricultura, pescuit si exploatarile forestiere.

Fig 5. - El niño

Cum afectează încălzirea globală dinamica apelor oceanice ?

1.Topirea calotelor polare.Topirea ghețarilor este, de fapt, cel maivizibil efect al încălzirii globale.

Încălzirea globală determină creșterea nivelului mărilor și oceanelor, din cauza creșterii volumului de apă provenit din topirea ghețarilor și a calotelor polare.

Cum afectează încălzirea globală dinamica apelor oceanice ?

3.Oprirea termosifonului salin (Motorului Termosalin sau GolfStream-ul )

Termosifonul salin reprezintă fenomenul prin care apele din oceane circulă dintr-o zonă în alta a globului. Datorită acestor mișcări ale apelor, o cantitate mare de căldură ajunge de la Ecuator în nordul Europei, influențând clima.

Prin topirea calotelor polare, în apele reci din această regiune ajunge o cantitatemare de apă dulce și rece, cu densitate mai mică decât a apei sărate.

Acest fapt poate conduce la perturbarea circulației curenților reci și calzi aiMotorului Termosalin. Drept urmare, o cantitate mai mare de apă rece va stagnalângă coastele nordice determinând o răcire puternică a climei acestora. (Gitay & Watson, 2006)

Fig 6 GolfStream

Cum afectează încălzirea globală dinamica apelor oceanice ?

Una dintre consecinţele grave ale acestui fenomen o constituie scăderea pH-ului apelor marine şi oceanice. Mările şi oceanele constituie, alături de plantele verzi, un veritabil consumator de dioxid de carbon. Valurile lor “înghit” aer atmosferic, iar în acest timp, dioxidul de carbon acidulează apa în procesul de formare a acidului carbonic. Drept urmare, pH-ul acestor ape scade, ceea ce se soldează cu dezechilibre ecologice majore, precum înmulţirea anumitor specii de alge.

’Fenomenul mareelor, după cum am văzut, are o intensitatea cea mai mare în regiunea țărmurilor oceanice,în golfuri şi estuare.Faptul că unde mareica înaintează şi se retrage de pe uscat prezintă o mare importanță atât din punct de vedere geografic cât şi din punct de vedere economic.

ConcluziiConcluzii

Valurile imense ale oceanelor poarta cantitati masive de energie;Energia mareelor poate fi utilizata pentru a actiona turbine conectate la generatoare de electricitate.Faptul că unde mareica înaintează şi se retrage de pe uscat prezintă o mare

importanţă atât din punct de vedere geografic cât şi din punct de vedere economic

Datorita fluxului şi refluxului se favorizează pe de o parte , intensificarea navigaţiei maritime de mare tonaj, pe cursul inferior al râurilor, iar pe altă parte, dezvoltarea unor porturi fluviale din interiorul continentelor şi legarea acestora cu apele oceanice ( Hamburg,Rotterdam,Nantes,Rouen,Londra etc )

Pisota, I. (1975). Hidrologie. Bucuresti: Didactica si pedagogica.

Posea, A. (1999). Oceanografie. Bucuresti: Didactica si pedagogica.

Gitay, H., & Watson, R. (2006). Climate Change and Biodiversity.

WebografieFig 1 - http://www.calatorii.ha-ha.ro/oceane.php?oceane=oceane

Fig 2. - http://whatonearth.olehnielsen.dk/img/internal_waves.jpg

Fig 3. - http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/6/61/Harta_curen%C5%A3ilor_oceanici.png

Fig 4. - http://en.wikipedia.org/wiki/File:Golfstream.jpg

Fig 5. - http://biophysics.sbg.ac.at/atmo/el-scans/el-nino2.jpg

Fig 6. - http://www.gulfstreamshutdown.com/

Bibliografie

Daca aveti intrebarii???