pparition Media-

:e, asemEndtoarehsfielului din

to-

B. P. HASDEU

SIC COGITOCe e viata? - Ce e moart ea? -,

Ce e omul?

Edifie critici de

r. oPRrqAN

Editura SAECULUM I.O.

Bucuresti, 2019

ile care eu nu sunt

curnnatului sdu,$ penfru busturi,estora? MI ?ntreb€stecat in o astfel;a unde poate sdri voieqte sd con-r ci busturile pelucrul l*au costatentul ce l-a luat,lucra, ci a dat in

are era pl[tit 5ind tndeajuns cdtlucra un bust, aite numai timpuli sus de cum anai voit [a] con-le deie ;i 100 denii ?i restituie sircalv[oastr5].pe care l-am

n curent de totuldali comanda 1uiMirea? Aceasta'umnea]v[oastr5],

trm6nt de bani il

leu, sd vd gdndiliaici fXrd a qti celovitura ce mi setrai, fird a ;ti cebuie a-mi pierderg aveli mild de

la 17 octombrie,€, am rimas pepe urmd nu maica{-v6 qi mr mdrie. - Nu suntnd respect rdm6n;u recunoscdtor,

V. Cosmovici-

Hasdeu, vol. XfV,

C up rins

Revenirelaedifiaprinceps(I.Opri;an) .. . . . . VSic cogito . VnProlog IX$tiinfa sufletului I

I Dumnezeu, nemurireao destiinuirea . IJI Somnul si sufletul 20III Telegrafia iubirii 4tIV [Hlipnotisriiul in spiritism 62V Materialismul in spiritism 90VlExcelsior... ...108Epilog . 132

ApendiceVedute planuri si sectiuni ale templului,,Iulia flasdeuo.

fndex ....Tabla

133

141

t4s

Addendal .. ...147Prefatilaa3-aedifiune ...t49

fftu sensumlStudii fizice asupra spiritutui

[1.] D. Fourtier si fotografia extrar-e.tinirl[ . 151

[2.f Materia odici si materia nimbicl . . . . 164

Addenda 2

O introducere tn istoria univeysald . 170

RenaEterealuiVauban ....196Addenda 3

Coresponden/dspiritistd.i.. ...201

260 CUPRINS

1. Scrisori expediate de B. P. HasdeuCItre V. Cosmovici

luliu DragomirescuDr. C. I. IstratiEmil JelescuII. G. Leccadr. Nicolae ManolescuColonelul StoicaTeodoridi

2. Scrisori primite de la prieteni si membrii ai cercului spiritisthasdeean

De la C. M. CiocazanV. Cosmovici . .

dr. C. I. IstratiEm. Jelescu

dr. Nicolae ManolescuMitropolitul Ghenadie Petrescu 213I. P. Serbulescu 215

3. Scrisori primite de la personalitlfi ale misclrii spiritisteinternationale 219

De la M. Leymarie . 219P. G. LeymarieComte A. de Rochas D'AiglunNicolae Vaschide

245246247247

20120t201201203203244244205

2452052A6247

2to212

221225235

4. Scrisori primite de la admiratori pe teme spiriliste 238De la maior Arghirescu 238

Ioan Blidariu 239I. Cionca 24O

Panait A. Georgescu . . 240Nicolaei I. Ghiulea 241Grigoratu (locotenent) 242Ilie Gudin 243AI. Iarea 243I. Ionescu 244M. Ipitescu 244Nicolae JelescuAl. MollnescuArmand [M.] OcampoGeorge I. Sabovici

201

2Al201

2At2032032042042gs

205

20s206207

2102122132ts

liste

2192t922t225235238238

239

24024024t242243243244

24424s246247247

CUPRINS261

I. SindulescuPetru SivescuAlexandru Sc. StanI. S. Steirman . .

N. I. Stupcanu-Delasasca.f,.. M. SocariciMih. St. TulbureConstantin Vasilescu

5. Relatdri asupra unor fenoneme paranormale[Alexandru Hategan]I. Ridulescu-Copiceanu .

6. Scrisori despre realizarea unor lucriri pentru Castelsi Cavou

P. R. Casciani. .

V. Cosmovici

248248251

25t2527<),<)2s3254254255

2s7257258

*

s clLNTA suFL ETUI.U I

I-

NEMURIREA,DUMNEDEU,

ai intirirl de t6te, si ljimurim binetitlul pus in fruntea acestei scrieri.

Cind noi {icem .Sciinfa sufletuluir,nu ingelegem sciin;a despre suflet a celorinv€fafi, ci sciinga cuprinsl in sufletulfie-cArui om, ori-cit de ne'nv€fat: reli-giunea. $i cind dicem .religiune', nuingelegem vre-o religiune deosebittr, ciintreitul simbure al tuturor religiunilorcd.te ari fiinlat vre-o dattr sarl fiinldzi pefaqa pAmintului: Dumne{ei, Nenru-rirea, Destiinuirea.

Unica religiune, care se intemeiaz*intrdgi numai pe aceste trei principie,fArl nici un alt amestec, este S p i r i-tismul.

Spiritismul dari, cuprinsul gi ;inta cer.cetfrii de fagi, nu alcituesce o creding;1

nouA gi nu este o credhrgl a-parte; nu

e noud, cici dogmele sale sint sdditein inimi de cind omenirea, gi nu estea-parte, de vreme ce aceste dogme sintimpf,rtiEite de ori-care alti religiune.

Spiritismul trece cu t:tcerea peste totce nu se gisesce decat in cultul religioscutare safl cutare, 6i imbrAligdzi tot cc

DESTAINUIREA

ne intimpintr de o potrivi in fie-caredin acele culturi, adeci tot ce nu este

cult, tot ce nu este rit, tot ce nu esteparticular, t6te cite le recun6sce gi cregti-nul Ei mahometanul 9i evreul gi s€lba-tecul I lnsA pe unele le inlaturCzi firidespreg 9i firi urll , iar pe cele-lalte,f4ri fanatism sarl bigotism, le supunejudecAgii qi ispitei.

Prin universalitatea principielor sale gi

prin lipsa de patiml, Spiritismul. este,

saf cel pugin p6te si devint gi tinde adeveni, singura credin gA-scii ngi.

Am arltat destul de verde gi, bfga$binc de sami, am spus firl nicl c sfialici sint Spiritist.

Dar cui vorbesc erl 6re ca s{ m6 'n-

leldgnl gi cine sint ef, ca si am drep-tul de a fi ascultat I

Cui vorbesct Astd{i Spiritigtii se nu-

mdil o sutl de mii numai in Paris, larin America ei trec peste dece mili6nenumai in Statele-Unite, dintre carl f6rtenrulqi nu sint pro'ti *i f6rte pu;inl slnt

ll So€_Eupgl

*

SCIINTA SUFLETULUI

nebuni. ln acCsti stare de lucruri, cindgluma nu mai incape, aceia cari maiprrn pedeci ln mersul Spiritismului qi cucarl, prin urmare, el se vede silit a dapept, se pot impi4i ln urmd.tdrele opttagne:

I o. Sint o sami de 6meni cari rldtot-d'a-una, de toli qi de t6te. Pentru eirisul este o datorii, pe care gi-o lmpli-nesc cu fericire. In privinfa acestora, cucari e p€cat qi chiar o necuviin{i de afi cine-va posac, eri tot-d'a-una am riscu dingii, rl{€nd de dinqii. Aqa voiu face

Ei de acum inainte.

:0, Sint unii, cirturari sat necirturari,cari aii vorbit, ar1 strigat gi niai ales ariscris vre-o dati. contra Spiritismului, fArisi'l fi cercetat cu stiruingi sai fari afi avut mijldce de a'l pitrunde cum secade. De atunci, ingimfarea, degerti-ciunea mingii 9i a inimei, un amor pro-priri refi inleles, ii impedeci nu. numaide a'gi spovedi gregdlq dar nici ml.-car de a fi sgudui$ in cerbicii. In zadarle vei da dove{i peste dove{i. De nuvor put€ cum-va s5'gi lnchi{{ ochii giurechile ca sA incungi6re un fapt pr6pipiit, ei slnt gata a'l restd,lmAci in chi-purile cele mai ciudate, cele mai incur-cate, cele mai nisdrtvinesci, numai ginumai ca si nu se contradictr. Cam totde felul acesta sint:

30. Toji aceia, cam mulqi, cArora nule place nici o noutate, nemic qi nemicafare din c3.te se invdp in gc6li. Lenegi,ei iqi inchipuesc c{ sciinqa, pe care o atdingii, le ajunge; pizmagi, le pare reride nisce descoperirl, la cari ei n'at luatnici b parte. Daci sint cum-va invdqagi,acegti lenegi-pizmagi niscocesc une-oricontra noutililor argumente f6rte istete.Ialir. bunf,-6ri, cum un doctor delaSorbonna numit Besian Arroy sfArimlpe nemuritorul Copernic: .s6rele e fd.-

cut ca sI lurnineze pimlntul; noi scim

insi ci to4ele se migci pentru a luminamai bine o casp, iar casele nu se migctrpentru a fi luminate prin torfe; deci, nuptmintut se migc{ lmpregiurul s6relui,ci se miqct s6rele impregiurul plmln-tului.r $i cigi guri-cascl nu se vor fiminunat la o asemenea logicl I

40. Apoi sint mulqi cu musca pe cl-ciuli. Ori-ce religiune are o morali; ori-ce morali are o sancgiune, adeci uncanon, o peddpsi ln perspectivil deci,ei nu vor peddpsi, nu vor morah, nuvor religiune. Dlngii nu slnr Spiritiqtinu de alt ce-va, ci numai 6ind-ci nupot fi nici cregtini, nici pigdni, nici chiarmormoni lEi slnt liberi cuget4torl,in acelagi inleles in care un bandit, unCartouche sari un Simeon Licinski, esteliber fic6tor. Cu acegtiia sl nu a-mestecam la un loc pe:

50.'Unii biegi nevinovati cu gdrgtuniin cap, bleqi tinerl sat bLtrini, cari vor cuori-ce pref si fie 9e'a sVn pgfut la idei, dacXnu gi la minugi. Un Moleschott, un Biich-ner, un Carl Vogt, un Lombroso tr'ec prin-tr'un fel de modii ca 9i un Zola, trec de setrec plntr ce iute se invechesc, lntocmaidupi cum s'ai invechit un Hobbes, unGassendi, un Aretino. S6rmanii copilagi,ln loc de a urma acestor ferici;i trecd-tori petrec€tori, pe cari p6te nici nui-atr cetit micar, ar face mult mai binesi caute in istoria sciinlei, a literaturei,a artei, numile tuturor acelora carl nuse invechesc nici o dati. Pentru on6reaomenirii, acegti luceferi slnt mulfi, 6i togi,tofi plnd la unul, ei scieai c* p6rti lntr'lnqiio sci.nteiJ de nemurire, pe care de peaici, din viaga cea pimlntisci, o a1i!Adeja din cind in cind cu putere lnsu-fleqirea de sus.

60. Cel mai mul$ habar n'a[ ce esteSpiritismul. Dupi dingii, el se cuprindegi se mdrginesce in invlrtirea mese-lor, adeci intr'un punct de unde plni

DUMNEDEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA

p€ntru a luminasele nu se migcitorle I deci, nu

'egiurul s6relui,regiurul pimfn-inusevor6logici I

r musca pe ctr-e o morali; ori.une, adec{ unrspectivi; deci,ror morah, nu: sint S.piritigtinai fiind-cl nuigini, nici chiarcugetitori,un bandit, un

n Licinski, esteqtiia si nu a-

4i cu grrgiuni6ai, cari vor cuial Ia idei, dacichott, un Biich-broso trec prin-Zola, trec de se:hesc, intocmain Hobbes, unmanii copilagi,

fericigi trec€-pSte nici nu

mult mai bine

, a literaturei,>elora cari nuPentru on6reat mulg, 9i togi,p6rti intr'inqii€ care de petesce, o a;i;4

putere insu-

r o'ai ce esteI se cuprindetirea mese-le unde pini

la Spiritism e tot ata de departe ca delaapa, care ferbe pentru supi ln bucittrritr,Jrini la trenul Fulger. Erl unul mirtu-risesc in cuget curat cil n'am invirtit nicio dat{ o mCsi, gi nu simgesc nici opofti. de a o invirti vre-o dat*,

70. Unii se tem gi se feresc dC Spiri-tism din pricina citor-va garlatani pringi,cum se dice, cu ocaud mici sai cu mdgaln sac, dupi cum alfi se fac.atei dinpricina pdcitogiei unor popi. Dar atuncio mai mare cotcirii. ar fi Medicina ln-trdgi, in care garlatanismul e ce-va det6te {ilele. $'apoi 6re numai Medicina INu se affi nici o sciingtr, nici o mese-ri{, nici o ramuri de traiu, in care strnu se fi strecurat gi si nu se aciueze6meni de rea credinqt, tot a5a precumnu este nici un fel de monettr care si,nu fi avut pe calpuzani ai sei. Feri;i-v6dari gi de bani, daci v€ di mina !

80. In slirgit, sint f6rte numerogi ceinedomerigi. Ei nu cred inci, dar numai rld. Ei arl ajuns a cintiri lucrulcu luare a-minte gi las* timpului sarcinade a aduce mai multd, lumin{. De ct1i-va ani lnc6ce, tonul organelof celormari de publicitate din Occident in pri-vinqa Spiritismului este din ce in ce maicump€tat. Rtnjetul de altr dati desprepretinqii visf,tori de ai lui Allao Kardecs'a lnlocuit treptat, apr6pe pe nesimgite,prin nesce cuvinte adesea bine,voit6re,mai tot-d'a-una pline de reserve, carn.infelul celor scrise nu de mult de EmileGautier sub tidul .Au pays des f€esr lnfruntea lui Figaro. Cele do€ mari Enci-clopedie din Lipsca, a lui Brockhaus gimai ales a lui Meyer din 1889, ambeleoglindind srarea cea mai pr6sp€ti a.sciin-

{ei germane, adasti cu slngerece cerbe-ttrile viitorului. Ne pare bine de a re-cundsce ci ac€sti apucitu€ nepirtenit6re, seri6sA, adev€rat. scii4i6el, plCcltecmai dela genialul Sehopenhauer, a

cirui incercare asupra- cVisiuniil (Ver-such iiber Geistersehn und was damitzusammenh?ingt), deqi publicata la i85r,adeci cu mult lnainte de experimentareafenomenelor celor nrai insemnate, totuqip6te chiar astt{i, cu clte-va f6rte miclschimbAri, a seryi ca prima pagini la olucrare temeinic! asupra Spiritismului.

Din cele opt tagme de mai sus, esteinvederat ct numai ultimele trel ne vorinqelege, cici numai ele sint dorit6reqi primit6re de inlelegere; p6te ci nevor mai inlelege 9i biie;ii cel nevino-vali cu girgiuni ln cap, dar negreqitmai tir{irl, clnd se vor mai cerne qi se

vor c6ce.

90. Mai pe d'asupra, am avd nevoe dea ne inlelege chiar cu unii dintre Spi-ritigtl, ba inc* cam multiqori, cari nusint pitrunqi de ideea cea de cipeteni{,ctr: ori-ce religiune trebue sl albi ln ve-dere numai binele omeniril, iar nici de-cum propria n6stri piele sat o s€cl qineastlmp€rat{ curiositate, cu atet 9i maipugin reul altuia.

Acuma scirl cui vorbesc. Dar cine 6resint eri insumi I

Cel mai norl lucritor f6rte hamic pecimpul Spiritismului, doctorul Paul Gi.bier, ln ultima .sa carte : . Analyse deschoses', publicat{. slnt acum abia cite-va luni, a cre{ut de cuviinli a'6i faceurmit6rea auto-biografii :

r Rog pe cititori a crede, ci eri nucspuiu aci decAt cela ce scifl prin ob-.servaqiune sarl experimedtafiune. Am.6re-care drept de a pretinde c{ nici.observaliunea, nici experimentagiunea.nu'mi slnt strline. Ca medic, adeciiobservator vr€nd-nevr6nd, lmi'lntrebu-.in1ez facultigile mele de observaqiurre.de do€-deci dg anl, din cari cea mairmare pa"rte petrecu$ h spitalele din

SCIINTA SUFLETULUI

rllaris. Ca experimentator, am fost de.fapt in tirnp de mai rnulqi ani in ca-

cpul labofatoriultri de patologia experi-.ncntal{ gi conpar*tivi al Muzeului deristoria naturali din Paris; 5i printre :rlte'. nrulte cercet&ri, nri-a fost dat mie de auclovedir prin nasce experiente delicate,.cum-ci animalii cu singe rece, scutitinir genere de unele b6le d'ale anima-.lilor cu sirng;e cald, le pot totuli ci-* p{ta, daci vonl riclica temperaturaolor la un grad apropiat de a na-. rnifcrilor, ;intndu-i in api caldi. Amoelovedit de asenrenea faptul intercsant.ci pi.serile, giine gi pltele, pot turba

" $i , transmiqdnd turbarea numiferilorr cu rlai nulte septtnrirni in urma al-c toirii, pot apoi si se vindece dela sine., Cu aceiagi ocasiune am aratat ci! tur-.barea, o dati vindecattr, ntt se tnaicre'noesce, c{ci piserile cele altoite in-, tr'un rind nu mai turbdzi, c;lnd le al-ntoinr a doua 6ri. Tot eri cel de'ntiriir(am f{cut cunosculi gerrncnii sair rni-*crobii pemfigului acut qi acei ai tur-obxrii, ;i :nenroriul pe care l'am pu-. blic*t &{iupra total t*jii lucririlor rnele

" despre turbare li trrtamentul ei a cd,-

cp€tat dela lnacultatca de i{edicini cea

omai inalti resl;lati ce se p6te da unei

"disertaliuni. In slin;it, cei elela puterenat v{dut cn ochi buni, de sigrtr, apu-cclturile mele cle observator Ei de ex-rperirnent*tor, tle 6ri-ce, in cinci rinduri.diferite, guvernul Republicei franceser nria incredinFt mie sarcina de a stn-n dia, in liran;a qi 'n strlinitate, doirepidcmie de cholcra asiaticA, do€ epi-.clemie tle friguri galbenc qi rnet6-.dele cele experinentale ale inr'd1atrilor

s slriiui.. . r

$i cle ce 6re le spune doctorul Gibiert6te acesteai Fiind-ci * tlcl-a cutedats:l scrie o cartc, prin care intiresce Spi-

ritismul, gi deci se temqa ca nu cum-\'a

hurrea si'l iea p$te picior, clac* clinsul

nn 'i va spune, mai de'nainte, cu cineanllme ea are a face.

Vrca si. dici chiar a$tadi! rlupi ce

Spiritismul num€ri deja de-mult in sinul

seir o mulqinre de frr"rnta;i curat sciingi-

Sci, astronomi, natenlfl.tici, chirni5ti, fisi-

ciarri, nanlrali;ti, antropolo{iqti, filosofi:pe nn \\'illian Crookes, un Russcl \\'al-lacc, Ficl'lte, Ziillner, liechner, Ostrograel-ski, Ilutlerov, Hare, I)c lllorgan, Ilar-ret, Hrggins, R. Charnbers, Glatlstone,Oxon, V*rlcy, Iidison, ctc. etc., afari<lc cdpetenii literare ca \:ictor Hlgo,Georges Sant!, l'hakeray, 'frclllope, I-yt-ton lluln'er,' Arsi'ne lloussay, ThdophileGautier, I"nngfellorr, \.tictorien Sarclou

qi altrii, chiar a;tidi indrtrznesce cine-vanunai clr ruqinea pe ol>rar. a scric

despre acCsti crcdinqi-sciin;tr, acd-

stx singuril religiune experintentali. lieste iertat ori';i-cui a tipiri cu slovc

mari, cA geniul e o nel>unii qi l)unnegleiro epidemi{; ii este iertat a ne asignra,

tlupi Cabanis, ci .cugetarea este urinacreeruluir; ii este iertat a improgca pe

fagi cu clibr.rci clc noroirr in avinturilecele n'rai inalte, celc mai adevirat ome-nesci ale ormrhri; ii este iertat a ridecle iutrire, dc prietenii, de milil, de jert-firc de sine, de cirte altele ; ii este ier-

tat, firi a i se cere dela dinsul , dela

acela care batjocoresce, si doveddsciccl pu$n ci este cinc-va, cd lucrdzi i;ia lucra! rnult gi binc, ci nu e un nc-

trebnic trarntor in roiul cel nrurrcitor al

albinelor. I)a ! Insi cind vrei si. scrii de

I)uurncqleir qi rtc suffet, cirncl catrgi a li-rnnri leg&nintul intre cei plccagi deja qi

cei rerraEi inci, o ! atuuci cei firi. su{lctr;i firi l)unrnedeir, cei cu Nana igi ar*titclinlii r;i ';i cer titluri...

I)eci, si le claf gi eir pe alc mele.

l)ar ce si le spuiui Si le spuiu ci'sprofcsor de universitate ? Nu 'i mare

DUMNEDEU, NEMURIREA, DESTAINUIRI,A

ior, clacd clinsul:'nainte, cu cine

&stadi, clupii cede-mult in sinutrti curat sciingi-ici, chimi;ti, fisi-oloeitti, filosofi:un Russcl \\'at-

rncr, C)strograd-: llorgan, I3ar-rcrs, Glaclstole,etc. etc., afariYictor Hu5;o,

, Trollope, I-yt-;s.er', Th6ophilectorien Sarck:uiznq;ce ciae-r'aobraz a scri{:.-sciinqtr, acd-perimentali.. lijpdri cu sl<lvcii gi l)umnegleirr a ne asiglra,area estc urinaa irnprrogca pcr in avinturileadeverat onre-: iertat a ride: milJ, dc jert-:le: ii este ier-a dinsul, delasi doveddscicd hlcr€zi sli

nu e un nc-:l nruncitor al'rei si. scrii de.nd cauli a Id-plccali deja gicei fir* suflct

Nata igi arati

pe ale r:relc.

I le spuiu ci's\u 'i nrare

trdbil Cili profesori universitari in Eu-ropa intrdgl nu sint ca un fel de im-perceitibili microbi, prin cari oftic€24 qi

studiql qi studentul I Sa le spuiu c& sintmembru al Academiel qi chiar al mainlultor Academiel lariEi nu'i m4re trdbtr!T6te Academiele din lnme, daci le ieicu toptairul, sia{ pe loc Ai nu vor $A se

migce; iar luate in amirunt, ele ada-postesc vecinic in slnul lor multe vene-rabile mustre de rugin& intelectualS, pusela plstrare de vremea r€a. Si le spulucf, ftuncesc firlintrerumpere, detrei-d€ciqi mai bine de ani, la ogorul sciingei gi

al literatureil ci am dat la lumin* vr'odr:€-{eci gi aaitea volume I ci am fostmult ttudat de cutare gi gutare gi incicutarel. cA am fost de atitea ori pre-miatl cA...,. tot nu li mare trCbAl Omunci cri-c&t de indelungat* pdte sA

6e stdrpi sai minciun6si; volumele ori-cit de numerdse pot i un n&mol de se-

cAturi far& traiu dup* gustul momen-tului; laudele cif de sgomot6se pot ficergite, mijlocite saf cumperat€; pre-miele pot fi de cf,rdaqitr. Ce s* le spuiudaril Voiu {ice numai atita ci: ln is-

toriA, ln filologia, in ori-ce sfer* a cu-

noscinEei, e!: arn fost tot-d'a-una sceptic,resping€nd autoritarisrnul de sus ca gi

populariatea de jas gi croindu'mi pretu-tindenea singur, prin prr:priele mele cer-cer*ri dup{ isv6re, o cale noui, bun* sairea, cum rne t&ia capul, dar din inimacurat*i f{r.i fric*, de nimenl, f{r* folospersonal, fdrl figarnicitr, farl reclami.

Am spus cd Spiritismul este credinl{-sciinqf , ceia ce insemndzi c6: pe deo parte, el cuprinde in sine mie{ul tu-turor religiunik:r firri deosebire; iar pede alta, nu nurn&l se impael cu sciinqaaga nurnit& positiv*, dar lncl o gi lntre-gesce, infig€ndu'qi r&d*cinile adA.nc inIliologia.

Intrebarea, dacl se afli. unde-va sainu se afli nicAiri nisce n6muri omenesciatat de uitate de Dumnede& incit sA

nu aibi rrici o adulmecare de Dumne{efi,acdstA intrebare est€, neg!'egit, de o in-sernni.tate 6re-care pentru Antropologilgi pentru EtnCIlCIgin, dar aci ne ingri-jesce pr€ pugin, gi iati de ce. Una dindoi: se afli sari nu se afl{. Das{ seafli asemenea ndmuri, ceia ce este cuputinl6, atunci urmdzi clt religiositateas'a desvoltat ln omenire, gi numai lnornenire, de o dati cu o trdpti 6re-care de culturl, gi deci, ca $ insiqi cul-tura, alc*tuesce o ioaintare fir€sci a spe-

ciel omenesci, Dac& insl, din potriv*,asemenea ndmuri nu se a6i nic&iri, ceiace €rigi ste cu putinfi, atunci inceputulreligiosita;ii trebue cxutat deja la rnai-

rnulli, la elefant, la c&ine, in straturileanimale inferi6re omului. Ori-cun ar fidarn, ln ambele casuri religiositatea este

o proplgire necesari pe scara urcirii or-ganismulul, gi acdsta ne ajsnge ca punctde plecare; adec& ne ajunge ea punct de

plecare de a sci ci: este tot aqa In fireaomului de a crede in Dumne{e{ dupf, curnln frrea orryrlui este de a sta drept pe doapici6re, Iar lu de a umbta de'abugilea,degi cutare sa& cutare p6te sl umblede-abugilea 9i p6te sb nu crdd* ln Durn-ne{ei, fie de buni voe prin fantasi{, 6ede nevoe prin slabiciune organici.

Felurite forme gi reforme, prin carla[ trecut gi trece religiositatea: fetiqism,politeisrn, monoteism, apoi sabeism, bud-dhism, brahmanism, rn&hornetism, cre-gtinism, apoi ortodoxism, catolicism, pro-testantism etc., nu ne privesc nicl maimult nici mai pulin decit lnrebarea dernei sus despre epoca n;rscerii religiosi-t6gii, adeci ne privesc numai c:r nesce

trepte de prop6gire ale uaulia gi acelu-

iaEi principiri. Care anume trdpt* € supe-

ri6ri qi care este in{bri6r&, aldg& orl-ciue

SCIINTA SUFLETULUI

cum li place; destul ci. unele ru pot anu fi mal sus, altele mai jos, altele maila mijloc. Fie-care trdpt* se deosebescede t6te cale-lalte prin cult gi prin amA-runte, iar nou€ nu ne pastr aice nici decult, nicl de amlrunte. Fiecare se asd-

m€nA. cu t6te cele-lalte prin recun6sce-rea lul Dumne{ei, a unui Dumnederlln;eles mai bine saf mai reil, dar recu-nos€ut d.'o porivi in religiunea lul. Ce-tivayo ca ql 'n religiunea lui Descartessai a lul Kant. Cel mai adinc cerceti-tor al religiosit{ii la popdre primitiveEduard Tylor ne spune cl: .se p6tet{ice ci nici un triL selbatec nu este.p*nteist in sensul cel strins al cuvln,rtului; doctrina, pe c:re triburile selba-.tece o imbr{igdz* obieinuit, doctrinirmijlocin infie monorgism gi panteism.,.este un politeisrn av€nd in culrne otsinguri deitate supremi,. Eibinq selbatece sarl neselbatece, ast-fel sintt6te religiunile, t6te plnf, la una. Dinreligiune ln religiune se schimb* numaid6rd. numile proprii ale {eilor de a douamln*, numai etichetele. Ce este Mercu-rirt deci nu un Arhanghell Cite-o-dar6chiar numele propritl se pAstrdzi pe fu-rig, buni4r6: trec&nd dela Romani laRomini, strAbuna Venere se resfringein s&nta Vineri din basmurile poporu-lui. Insugi mosaismul, socotit cu dreptcuvint ca monoteismul cel mai curat, nevorbesce totugi de ingeri, adeci puneIa mijloc intre om gi intre Dumnederl ocdt6 de fiin;e apr6pe dumnedeesci. Che-me-se o asemenea fiinga Rafail, sa{ che-me-se Marte, sad eheme-se sin-George,este ln formi un politeism, degi in fiondDumnederi remine unul, unul in t6tereligiunile llri deosebire, incungiuratde 6menl-dumne{ei, de nisce mijlo-citori intre cer gi pimint, din pricinacirora ori-ce taologii se aluneci pe ne-simgite in mitologii, qi n'are ce face -trebui s{ se alunece.

Ceia ce ne isbesce dela cea de 'n-ti.irl vedere in t6te religiulile, este sti-ruinga de a'ql da sami de obArgia nentr-mdratelor rele cari bantue lumea. Pre-tutindenl da tnchipuit o deitate r€a, uRasat mai mulle, luptind lmprotiva bine-lui. La Egrpteni Tifon contra lul Osiris,la In{i $iva contra lui Brahma, la E-vrel Satan contra lui lehova etc. Ceamai desvoltati, cea mai amiirlnqitA ic6nia acestui resboiri ni se lnf{iqdzl ln zo-roastrismul persian, trecut apol in ma-nicheisin qi la urmi ln bogomilism. Deunde vine reul I se lntrebl mered 9i se

tot intrdbi si,rmana omenire, respun{€n-du-qi ea insAgi: cati si fie gi.dra*i, nunumal ingeri. In t6te religiunile lnsi neintirnpial, daci nu ca un element -.sutotul mal pe sus de acist& lupti, celpugin ca cel menit a o sfirqi prin lnfrln-gerea reului, un Dumnederi unuf.

$i omul se mingie cu nedejdea ace-lei biruinge dela urma urmelor, 6indsigur ci o s& guste gi el din rddele ei,o si le guste nu ca n6m omenesc, cianume ca personalitate cutare safi cutare,Nu s'a g{sit inci nici o seminlii ome-ndsci orl-cit de josorlti, care si nucrd{i in nemurirea suffetulul. $i pentruce 6re credel nu cum-va cl se teme dem6rte qi ulr vrea sd se amigdsc* sail seseameldscil Dar tocmai pentru ci credein nemurire, selbatecul nu se teme dem6rte. Fatalist la culme, el lnfruntA pri-mejdia mai cu hotirlre decit ori-cine. Faa-lism ;i fric{ sint do€ poluri opuse; dinfatalism isvoresce ne-frica; unde este fu-talism, frici nu p6te si fie; unde e frici,nu p5te fi fatalism. Delii Lucregin in-c6ce, se mai trimbipzi merei cl gi'nDumne{eri omul cro{e numai de frici.Dar pentm ce 6re omul minA.nc*.i Ne-greqit, de f6me. Mi"ncarea existi ea satnul f)e n'ar exista mincare, omul rbrputd avd f6me. Inchipu€scd. 'qi cineva q

DUMNEDEU, NEMURJREA, DESTAINUIREA

e dela cea de 'n-etigiunile, este ste-,{ de obirqia nenlr-rintue lumea. pre-: o {eitate rea, unand improtiva bine-n contra lui Osiris,ui Brahma, la E,Iehova etc. Cea

ri amirungiti icdnie inf4gigCzi tn zo-€cut apoi in ma-a bogomilism. Detrebl meret gi senenire, respun{€n-€ fie gi.draci, nureligiunile lnsi ner un element -.cuacesta lupti, celsfirgi prin inlitn-

re{ai unul.cu nedejdea ace-a urmelor, fiindel din r6dele ei,

tdm omenesc, cicuare sai cutar€.o seminqii ome-iti, care si nuetului. $i pentru;'Et ctr se teme deamfgdsca sarl sii pentru ci credenu se teme de

,, el infrunti pri-;it ori-cine. Fata-cluri opuse I dina; unde este fa-ie; unde e frici,:la Lucregiri in-merei cl Ei'n

rumai de frici.I minincil Ne-a existi ea sa&

care, omul tbr;ct 'qi cine.va q

nmenire pururer ffeminda, tri,ind qi im-mrrlgindu-se vdcurl peste vecuri &r& min-care| Dup& cum {bnrea, ca o irebuin;iorganici, presupune c* este ce-va cares'o p6t{ indestula, tot aga credinga inDumnedet, credin;a in nenrurirea sufle-tului, lntru cit aceste credinqe sint impir-tiqite de omenirea intrCgi din toli rimpiiqi din t6te lerile, fecAnd parte din orga-nismul omene.$c, nu se pot intemeiA, de-ci.t pe putinga unei indestulari. Se 'n[im-pli, ve{l bine, a crede cine-va qi de fricl,bun&6rl rnai togi ateii ia ajunul mor-

;ii san cind furtuna pe Mare incepe ainneca barca I tot ata se 'nLimpli unoraa rn6.nca gi cu d'a-sila; dar vai de oa.semenea mincare gi de o asenrenea

creding*.1

Frici sai ne-frie&, ori-eare ar fi isvorulcredinEei tuturor 6menilor in nemurirea su-fletului, lbptul in sine a fost urm&rit, cer-cetat, adeverit de c{tri etnologi, qi a ct-p*tat in istoria comparativa, a religiunilornurnele caracteristic de animism. Curneste sufletul cel nemuritor, ce face el gi

unde petrece dupi egire din trup, care este

raportul lui de a-doua-di cu cei remagipe pimint, t6te acestea sint nisce nri-rungiguri, intocmite de fie-care popor, defie-care viga de 6meni duptr un alt tipic;insl ln t6te tipicurile, cel cregtin, celbrahmanic, cel chinesesc, cel selbatec,su$etul are o formb, adeca un inviligmaterial, un fel de corp strevediri sataburos, deosebit de corpul cel prmin-tesc. Mulgumiti acestei forme, sufletelese pot recundsce gi nu se amesteci laoJalta. Mul;urnir* acestei forme, sufle-tele cele destrupate nu incetdz* de afi in legituri cu cele intrupate, de ase viri in treburile omenesci, de a se

destlinui noue, cind e cu putingil sarl

c&nd n cred ele de cuviinqr. Sufletele

cele rele sai nenorocite se fac strigoisai naibe. Sufletelc cele mari qi cu-

rate, sfintii cregtinismului, inil;andu-sepin& la Dumne{et, devin acei rnijlocitoriintre cer qi intre piminl, acei 6meni-durnnedei, pe cari t6te religiunileajung a'i prd-apropia de Fiin;a Suprern*.Imp6rtlgirea tuturor acestor suflete, fe-ricite sarl nefericite, prin vise, prin vriji,prin oracule, prin proroci, prin cite al-tele, alcf,tuesce una gi aceiaqi credinflomen€sc*.

In slirgit, in tote religiunile, 6e elepe orl-ce trdpt6 a culturei, dup& cumbinele univer:al se lupl* cu reul univer-sal qi ajunge a'l birui la adecb, de ase-merea binele individual trebui sA selupte cu reul individual, pe care prinst*ruinqi p6te s&'l birudsc{. De aci ur-mdzd. resplati pentru cel biruitor, pe-ddps* pentru cel biruit: raiu safl iad,respunderea 6e-cui pentru faptele sale.

Religiunea dari luatA peste toi, d€s-brtcat{ de ori-ce particularism, de ori-ceimpestrigare dupA vreme qi dup* loc, nise inft{qdzi cuprind€nd trei, numai treidogrne:

DUMNEpETS.

NEMURIRUA.

DESTAINUIRIiA.

Prin aceste trei, numai trei elogrne,

cari sint legi neclintite ale firii ome-nesci in t6tl pnterea cuvintului, teolo-gia este sciin;i. fara a inceta de a ficredinli, adecl ea induplecA cugeta-rea cea rece qi cA.ntArit6re, migcind inacelaqi timp pinl intr'adinc c6rdele celenrai gingaqe ale inimei.

Ins& ori-ce sciin;i, daci in adevir este

sciin;*, tretrui neap€rat si fie impicatllcu cele-lalte sciinqe, si nu fie in zizaniicrt nici una din ele, cici t6te sciingeleinchipuesc la r:Jaltl un inlreg, un acortlarmonios, o singur:l enciclopedil. Oricareteologii speciali, fre protestantli, fie ca-

SCIINTA SUFLETULUI

tolici, fie mahometani. sari brahmanic*,sc p6te privi cel rnult ca ffora unei 1eri,o flori une-ori lbrte ciudati; nici unainstr din ele nu este Botanice, degi t6tese lntemeiazi pe Botanici, care Rumaiea, generalitate a tuturora, este o ade-vdrati sciinf6.

Din punctul de vedere curat sciingi$c,adec& aqedat pe rsciinfa mareluir -As-tronomia gi pe rsciin;a micului' -Chimia,dac& ne lntr€bn cine-va: ce gste Dum-ne{ed? singurul respuns care ni se parea fi apropiat de adev€r, intru cat ii e

dat smului de a sci ce-va in starea 'ide asti{i, cati si fie: Dumnedet esteinfiait. Noi ae int6rcem astfel la bi-trinul Volt*.ire, ca,rele dicea in Dic$-onarul Filosofic: rceia ce se p6te lncre-dinp f*ri tdmtr, este ci Dumnedet e infinit, iar mintea omenCscl e f6rte mir-ginitlr. Bietul Voltaire, osindit qi deo-

chiat ca ateir de cltri abbali gi cardinali!Nu voiu uita nici odati cele dod cd-

suri, pe cari le-am petrecut cu fiic*.-meala Ferney, in parcul gi 'n casa, in odiipde lucru a nemuritorului cugetitor; Iastinga dela p6rt{ se 'naltrl o bisericugi,d'asupra c{riia se citesce: Deo erexitVr:ltsire* 'Volfaire a ridicet'o hi lJrrm-ne{erlr. {i accsr cap atit de anti-bigot,atit de sceptic gi arit de sln6tos, at6,tde limpede tot-o-dattr, vedea forte trineci cea mai nemeriti caracteristic{ a luiDurnne{e* este: infinit, in contra$t cumtrrginirea minqii omenesci, care totugivoe$ce gi e dat6re si 'l cun6sc{..

Astronomia dovedesce c{ ori.cit demulte ar 6 lurnile gi ori-cit de mare arfi universul cel cuprindetor de acestelumi, ele tdte se afli lntr'un infinit, In-finitul insd., in care e cuprins universul,nu este egal sair identic cu totalitateapd.4ilor acestui univers, adeci cu Iumilea16{c-lz, c*ci ele slnt t6te m{rgr-

nite, fie-care av6nd hotare, Ei deci arehotare gi totalitatea lor. Matematieesce,negregit, la ori'ce num€r concret se p6teadiuga un alt numdr co[cret, 6i altul,9i drigi altul, gi tor aga inainte fera amai sllrqi vre-o-dat{, ca qi ci.nd s'arputd inchipui un infinit dintr'un gir denumere concrete; dar acest qir, fie ori.-citde lung, nu va fi totalitatea acelor numere concrete, de vreme ce o totalitateeste o summi, iar summa nu se p6tetrage dec*.t atunii cind se opresce so-cotdla, cind incet€zi lucrarea, cind sepune o margine. Lumile din univere ln-tocmesc in fie-care moment o summltotal*, 9i deci totalitatea lor alb$c$zeste mi,rginite ca qi fie-care din ele inparte: e, 6, c, a. Universul, prin urrnare,se cuprinde in infinit, totu$i nu este infi-nit. Mai mult decit atita; sciinp nu p6tepricepe universul firi a ajunge ne'nli,-turat gi neap€rat ta noqiunea infinitului,dar ajunst acolo, universul i se infAgi-qdzd ca o simplA intimplare, precumeste o intS.mplare, buni-6r6, graiul ro.md,nesc pentru acela care, plecind delastudiul acestui graiu, se urcA treptat laIimba omenesc{ in deobgte, adectr la da-rul de a vorbi, la isvorul tuturor gra-irrrilor realisate, realisabile sarl pe calede a se realisa: el vede atunci ci aceldar de a vorbi este un principiir funda-mental, din care s'a niscut graiul cuaresat cutare, insi putea si nu se nasc{.

In acest chip, noi toti, plmlntul nosrru,s6rele nostru, mili6ne de mili6ne de algisori cu alte pS.minturi qi cu algi noi, cualte intunerece de fiinge sim$t6re, voit6reti cugetitdre, rtrlim, ne migci.m qi sintemin cl,, dupi dira apostolului Pavel:sintem in acel infinit, dar nu slntem el.l)upi cum globul p{mintesc este o be-gici de strpun invirtindu-se intr'o sistemf,solari, tot aqa universul intreg, t6te cor-purile ceresci la un loc, sint un fel de

DUMNEDEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA

otare, ti deci arerr. Matematicesce,Ldr concre! se p6teconcret, Ei altul,r9a inainte f{ri aca qi cind s'ar

it dintr'un qir dercest gir, fie cri,.citrliatea acelor nume ce o totalitatemma nu se p6tetd se opresce so-lucrarea, cind seile din univers ln-roment o summ*a lor a{i}-cl-ze-care din ele in:rsr:I, prin urmare,otugi nu este infi-a; sciinf: nu p6tea ajunge ne'nli[-

cgiunea infinitului,ersul i se inf6$-implare, precumti-ort, graiul ro-re, pleciurd delae urcA treplat largte, adeci la da-rrul tuturor gra,bile sari pe calee atunci c& acelprincipii funda-

cut graiul cutarei nu se nasci.pimintul nostru,r mili6ne de algii cu al$ noi, cuim;it6re, voit6reni;carn qi sintemstolului Pavel:r nu sintem el.tesc este o be.e inF'o sistemf,ntreg, t6te cor-sint un fel de

be$ic* de sipun invirtindu-se in acel in-finit, care le imbri;ig6zi qi le stribatede pretutindeni. Numai el este tot, c6cinurn*i afarA de dinsul nu pdte fr nernic.Numai pentru el, timp qi spagirl nu e-xist{, fiind nemfrginir iu ri*p 9i lnspa$n. Numai el scie tot, de 6ri-ce 'iajunge a se sci pe sine'gi, neav&nd pen-tru a'c*sta vre-o trebuinp de a cercetaraportul lntre eri qi nu-ei. Daci omul,eulrnea desvoltdrii organice pe pArnint,scie atit de pugin, aprdpe nemic, estec&, din ldg6n plnl la cosciug, pe mi-cu[ul set erl il mirginesce necoRtenitsp*.imlntAtorul nu-ef.

Prima margire, un fel de zid desp&r-

$nd pe om de cela ce nu este el-in-sugi, e corpul cet grosolan, de care spi-ritul e legat ca printr'un lang elastie,putend a se depirta plni le un punct,dar silit iute a se int6rce. Apoi ln ldul.trul acestui corp, fie din pricina lui, fiedin pricina altor spirite tot ata de in-languite, cu cari spiritul cel inllnpit aree face, se grimidesc mXrgini peste rnlr-grni. Intunerecul e marginea luminei,reul e marginea binelul, udtul e mar-ginea frumosului, nrinciuna e margineaadev€rului, strimbitatea e rnarginea drep-t*1ii, prostia e marginea min;ii, o rnar-gine mai lngusti sai mai largi dupllmpreg{uriri, dar ori-ce *nur este o mar-gine pin{, la care pSte si inainteze .da',nu este declt o margine, o neyoea 6rii celei mi,rginite a lumilor gi a 6-inlelor din univers, qi dispare aeolo undenu sint m*rgini. Prin natura cea mirgi-nitd. a graiului omenesc, c6nd noi {i-e€trl r binele ,, . frumosul ', cadev€rul r,rdreptatear, .luminar, - cirnd facemadecl o deosebire intre aceste nogiuni,

- este deja o mArginire, c&ci a deossbi

lnsemn€z* a mlrgini, pe ciad ele nu se

deosebesc, nu se mirginescr. ci alcitu-esc un singur .da' in acela f&ri mirgini.

Astronornul, cu ochii r&dicali spre in-tinderea cerurilor, dA, peste infinit. Totde ininit se isbesce chimistul, cdnd igipcg6r* ochii ln prinA. Voind st inle-ldgi ce este un corp, el ll desfaee inplrgi, apci p*4ile in pirtecele, apoi pfu-tecelele ln p*rtecelute, in pirtecelu;elepdrtecelufelor gi a5a inalnte, pln{. ce a-junge la molecule gi alte molecule, rnaideparte de cari nu p6te s{ rnai buci.1dscn, deqi sciinga ii {ice ci, trebui s&

mdrgd cu gd,ndul pinn Ia atom, iar ato-mul r6m&ne cu totul afari din lucrareaputerilor chimice sat 6sice, simptu, in-divisibil, fnri marginl, adec* infinit.

lnfinitul chimisrului dincolo de mole-cuh, p6te 6re si, nu fie acelagi cu infi-nitul pe care'l afli astronornul dincolode univers? A {ice ci atomul, pe carenu trebui sA'l arnestec$.m cu nici un felde molecul*, e rnemirginit rnicr, esteo absurditate, c{ci ori-ce rn6sur{, de micime ca qi de rn6rirne! se potrivssce nu-mal acolo unde sint m*rgini, Pluralulcatomir e tot ata de absurd, de vremece aceia ce n'are m&rgini nu p6te fi de-clt una: din dat* ce ar S do€ saritrei, ele s'ar rn*rgini neap€rat una prin-tr'alta qi, prin urmare, ar fi mirginite,Atornul , adev€ratul atorn, nu pdte finici do€, nici trei; nu p6re fi nici mic,nici mare I atornul este unul infinit.

Infinitul astronomului 9i infinitul chi-mistului sint dari acelaqi infinit, ln cu-prinsul ctrruia plutesce, cu t6te ale lui,universul cel m*rginit; atat de rnArginitgi r*sm*,rginit incit, dela corpul cer€sc

cel mai mare pin& la punctul materialcel rnal rnic, atingere intre rnArgininu existi niciiiri ln natur&. Dup* curnsorii se despart lntre ei prin spagiuricalculabile sai necalculabile, de aseme-nea ori-ce moleculi, cBt de ultra-rnicro-scopici este desp*4itd. de molecula ceamai lnveeinat* printr'un spaqiC ca.lculabil

10 SCIINTA SUFLETULUI

sai necalculabil. Ceia ce ni se pare nou€a fi unit, nu este unit decit ln pirerean6stri, unit in realitate fiind numai infi-nitul, caci numai el este unul. In acestinfinit, s6rele cel mai colosal gi mole-cula cea mai imperceptibild rotesc, ro-tesc merei gi se atrag de o potrivl,solidari qi solidare inrre ei gi inrre ele,dar nu se ating nici o dat{ prin margFnile lor. Acest infinit urdesce de o po-trivi, dup{ aceiaqi norm{., un3 cum eEi el unul, microcosmul qi macrocosmul,

Pentru om, a ur{i, a face, este a ler-muri, a pune in nisce mirgini mai marisall mai mici ce-va pe care '1 sc6temdin noi ingi.ne 9i din afari tot-o-dati.Cu cit miniea e mai inalti, cu atit maimare esle partea cea trasA din ea in-s{6i, lnsl ln ori-ce cas ea trebui sd seamestece cu o parte din afara. Archi-tectul, care clidesce, iea din afari. ma-terial qi cit-va din ideile planului, iarremlqila din propria sa minte, imbinindunele gi altele pentru a ur{i un edificirl,adici pentru a le f.tptui in marginea cu-tare. Aqa ur{esce poetul gi cismarul, tot.d'a-una in mirgini, tot-d'a-una cu calapod.$i eri, cind {ic acum tmarginer, iearj dinafari o vorb{ gata, fd,cutn, urditA, in careo cugetare este mX,rginita prin sonurileni\ a, rt g, i, n, e. Numai infinitul, fiindsingur, nu p6te lua nemic din afari, ciur{esce t6te din sine'gi, le urdesce insAin acelagl chip, adeci Eermuresce, pune lnnisce m*rgini, mirgini prin cari fApturanu se p6te confunda cu el; mai curinds'ar put6 confunda un cdsornic cu cd-sornicarul care'l ftrcuse, cd.ci cdsornicarulqi cdsornicul sint ori-9i-cum mArginili u-nul qi altul, pe cind opera infiniruluieste o mArginire ur{iti de cel nemir-ginit, o mirginire qi ea, dar o mlrgi-nire cu pecetea nemirginitului:

L'gme est Lo*t: c,cst te doigt de "t;:j|]]j|_

Lulnd ca punct de plecare infinitulastronornului qi al chimistului, al celordo€ sciinge cari s'ar putd numi ralfa giomegar, una suiffi clt e cu putingi maisus gi ceaJalt* coboiir{ cit e cu putin;imai jos, noi am vddut ci acel in6nit,unul qi acelagi:

neav6nd mirgini, cuprinde in sine uni-versul, dar nu e univers;

neav€nd m{rgini, fringi:zL de sine,gi,chiar daci n'ar fiingi. universul I

neav€nd mlrgini, nu p6te avd nici olnsugire restrin$€t6re, nici un atribut ne-gativ;

neavdnd mirgini, intrunesce t6te atri-butele positive : .bineler, .frumosul,,.adev€rulr, rdreptatear, .luminar, .sci-inlar, lntr'n singuri airmaliune;

neav6nd mirgini, urdesce totul numaldin sine prin impunerea m{,rginilor laceia ce voesce;

neav€nd mirgini, nu p6te 6 idenrificatsat micar coafundat cu fd"ptura ceamirginita; qi totugi :

neav€nd mArgini, urdind prin urmarenumai din sine, este cuprins ln ori-cefbptuire a voin;ei sale.

Numiqi'l cum v6 place. Numele nuschimbd nemic. Dar 6ind-ci numele nnschimbf, nemic gi ci pute{i ingivi a'lnumi cum vd place, llsali-ne gi pe noia'i dice :

DUMNEpETi.

$i acuma, in marginea cea ingustl aminlii n6stre sciind ce este Dumnederlgi cum se resfringe el rn ori-care dinplismuirile sale, s} trecem dela urditorla fipturi.

Aci nici Astronomia cu stelele, niciChimia cu moleculele, nu ne mai ci-Itruzesc, ci ne p6te ajutori numai Bio-