din invataturile sfintilor parinti

8/8/2019 Din Invataturile Sfintilor Parinti

http://slidepdf.com/reader/full/din-invataturile-sfintilor-parinti 1/64

.Fl

.p.H

.Fl

f{)(tqt{o^l"Fl'{J-g

:Fltq(a

(,H.Fl

t{s

.H

)s{J-)n|

FH

(Fl

F..1

a

irl'

llin lnvithturileSl'inIilor Pfirf;n$i

- 2ll(l(r -



Tristttt':t rutr.it:lit(ii - Monahul Moi,se AghittriluI

anxios, neintdrzrintl sli ltpal'it qi slmptomele somaticc clureri de cap,

diferite afecliuni cat'cliace, tulburdri digestivc ctc. Starea de

sl6biciune qi de epurzare subit[, presiunea si pesirrrisrntrl" indecizia qi

insingurarea, sensibilitatea exacerbata qi tristetea strttl elementele ce

insolesc tipul anxios intr-un fel sau altul.

Anxietatea poate proveni ditttr-trtt gol sau dintr-o

insatisfacfie, dintr-un necaz sau din tristele, clirr sirrgrtritate sau dintr-un fel de pustirre, dintr-o fobie (fric[ de ccva) sau din timiditate,

dintr-o viat[ dezordonatd sau neatenti. Confbnn lladitiei ortodoxe nu

sunt fericili cei ce au lucruri de prisos, cei scul'undali in melancolie,

cei insingurafi in cele intutrecate, cei infricoqafr de greut[file vielii,

insomniacii - qi nu cei ce privegheazl -, cei ce p[c[tuiesc la petrecen

gi nu dau sufletului cuvenita odihn[.Anxietatea in traditia Sfintilor P[rinfi, este o afecfune

psihosomatici adica o boald a strl'lcltrltri, dar Ei a trupului. Dup6

SfAntul Nil Ascetul trlstefea cstc rtsclttctlclt rtrttti vicrttte ce ne roade

inima. Este o mihnire, o descuritiiy'g - tlttpit Slanttrl loan Gur6-de-

Aur - prin intermediul cdreia tliavgltrl ittlcrvitrc in viafa oamenilor.

Iar Ar,rra Dorotei ne invafd ci't dcptirttrttett cslc lucrare a diavolilor

care nutresc negr[it[ invidie fir!ri dtr ()rlrrrcrrl

AnXietatea este ,,ClrOcili-r" 6r ..tlczlrrrc'rdllit" gi de Catre prezenfa

unui sentiment siciitor de vinovirlic, l)rovotrll tlc dttvoli din pricina

patimilor qi a pdcatelor din trccut lltttt' cslc sil slttrttcttt de-a dteptul

cb amintirea tuturor acestora trcbrricr slt tlrrvrui ntsctttttpirare smeritd

qi sincer[ spovedanie, incflt p1i1 lllrrtrl 1r lrrttcctlviiltlarea Tainei

Bisericii, s[ se dea celui bolnav iertitt'c:it pricrtlclot il slirrlrle.

Totodat[, vina este principala currzi lr erl,orsnrrrlur extrem Care

este rdd6cina tuturor patimilor. Umilita srrtcrcrlr(r. plrrrit tle demnitate,

incalzeqte inghelul egoismului smulgarrd rlin |il(licirri patimile pe

care acest4 (egoismul) le naqte. Smerettia ittltlcc, crc:ltrltbru si o stare

potrivit[ sporirii unei viefi duhovnice;ti li'urrrolsc ;;i slndtoase.

Smerenia Slfbegte anxietatea, aducindu-l pc ortl itt slat'ca sa fireasci

normali liniqtitd" spre a-l ajuta s5 ajungir la stalca suprafireasc[ a

indumnezeirii.

Egoismul insi, prin numeroasele sale pliiceri gi desfrtin, face

Triste{ca anxietltii - Monqhul Moise Aghioritul

ca lucrurile pe care omul le doreqte qi le caut6, in cele din urm[, sd le

dobindeascd spre a le stdpini. Bog[lia grisimea, cigtigurile ilegale,

slava trecdtoare qi cinstirile, ei bine" toate acestea, in cele din urmd

lasi in sufletul omului doar tristele un fel de jale, indispozilie gi

nernullumire. Lipsa de activitate, cand este vorte, precum qi munca

{6cut[ cu superflrciabtate, dar gi cele opuse - adic6, o activitate prea

intens[ qi griji prea numeroase - se fa.c pricind a anxietl1ii. La fel de

vitim[toare este qi strddania continub' a unor oameni de a-gi mentine

la cel mai inalt nivel bogdlia, slava gi cinstea dobAndite.

O altb pricinl a anxiet[tii ce cuprinde sufletul este

insafietatea, dorinJa nesteviliti de a dob6ndi ciqtiguri c0t mai mari,proprietifi sau de a face afaceri. Acestea toate ,,incarc6" prea mult

suflelul" gribind venirea unei ,,insafiabile saliet[fi". De asemenea,

irrvidra este o patimi ce alimenteazd focul anxiet[1ii, frc6nduJ pe cel

irrvidios s[ ardi qi mai tare, c6nd iqi vede semenii ce o duc bine.(iniind celui invidios, Sffintul Vasile cel Mare ii spune: ,,De ce te

irrtnstezi tu care ai invidia cuibdritd in inimd?"

Cartoforir, betivii, robii patimilor trupeqti, ai p6ntecelui gi ai

banilor, toxicomanii qi iubitorii slavei degarte sunt nrereu insoli!i de

anxietate, cat trliesc, fiindcl patimile pomenite nasc qi nutresc

anxietatea.

Oamenii anxioEi, de obicei, suferd de o mai mult sau mai

pulin vbditl incapacitate de comunicare, atdt cu ceilalli, cit Ei cu ei

ingiqi. Fiind sfiqiati liluntric, sunt oarecum obligafi s[ se manifeste ca

nigte extrovertili, lucru care, neindoios, ii sffciie qi ii oboseqte.

Oamenii care vor sd le gtie pe toate, si spund multe cei care

cdl[toresc mult, care iEi fac u$or cunogtinte qi leagl lesne prietenii,

cei care sunt impresionali, entuziasmali, vrdjili de citre impulsurile

provenite din imagini, pnveligti qi tot felul de lucr[ri sunt maidegrab6, nsipili qi, cumva, incearcd s[ se ab1in6. Ei schimbd locuri,

spafii, oanreni, haine, ma;ini, numai viaja nu qi-o schimb[ in mod

ICu privire la cauzele Ei la urmdrile stresuh-ri asupra ornului contemporan, vezr

Irrcrarea lui Jean-Benlamin Skrra, S-IRESLL, traducere din limba lrancezd de Crina

llcrrna Coqor,sanu, Ird. Meridiane, Iluoure gti, 1999. (Note lr"ad./



Tristclcrr nnxictrl[ii - Monahul Moise Aghioritul

esenfial. Ba chiar, in loc si o diminueze, iqi accentueaz[ aceasti

risipire. Sfintul Nil Ascetul o spune limpede: ,,Nu le e de folos sd

alerge spre a caqtiga ici-colo gi, astfel, s[ trdiascd nestatomic peste totqi neincetat."

Acelea;i urmbri le are qi o prost inleleasi interiorizare, unde

oameni ce tac ,jn exterior", vorbesc l[untric neincetat. Astfel,

aparenta lor tbcere nu le este intru zidire, ci cr"rltiv[ cu obstinalie o

maladivd stare l[untric6.

Urm[rile prezenfei anxiet[1ii in vrafa oallertilor sunt amare.

intunecarea intristeazd sufletul qi nu ii d[ libertatea liniqtii.Nebdgarea de seam[ nu il lasi pe anxios si invele de la duhovnic, s[fac[ ascultare, sI invele in general, sb studieze, sb se roage, sd se

concentreze gi s[ ajung[ la smerenie. Din viala sa lipsesc cu

desiv6rqire generozitatea, r[bdarea, toleranfa 6i bldndelea. In locul

lor se afll cele contrare: graba, enerv&rea, supbrarea, minia gi

relatiile interpersonale tulburate. Tipul anxios plaseazb

responsabilitatea altora, gisindu-Ei mereu jurstific6ri qi alibiuri, ffird a

pricepe qi a accepta faptul c[ pricina protrlemei sale nu este departede sine insugi. Astfel, principalele caracteristici ale omului anxios

sunt: enervarea, arfagul, ner[bdarea, rcplica prompt6 gi neatenfia.

Anxietatea slbbeqte rezistcnla orrrului qi ii atrage vitalitatea

spre exces, astfel inc&t s[ se osteneascl lixrrte nrult Ei sb se epuizeze,

s[ rimin[ nemdngdiat qi cumplit de ncrtrul;unrit. CAnd anxietatea

este l[sat6 si se instdpdneascd in inirrrir, o clistruge, ii ia puterea, o

ofilegte qi o face incapabili de a so ntti lrucura de ceva. Este, am

spune r[zbunarea legii celei duhovniccqti, carc lucrctu[ ca inceput al

pocbinlei. CAnd omul nu se 1upt6, carrd 11u se str[duieqte sd

indepdrteze pricinile care l-au adus in acoasttr stare insuportabild,

anxietatea devine gi mai puternici qi iEi inclcarttttil robul Ia acliuninedorite qi necontrolate: fug6, schimbarea locuirtfci, rrrizantropie gi

blasfemie. Cdnd sufleni paralizeazh, cilnd mintea se molegegte gi

cdnd se instEpdneqte insafietatea inimii, atunci ontul, ca hipnotizat,

este atras pe clriri lunecoase.

O bund diagnosticare, duce la un tratament adecvat. Am vdzut

care este dimensiunea intristirii pe care o aduce anxietatea in viala

Triste{ea anxietd{ii - Monahul Moise Aghioritul

oamenilor. Aceasta este o boal6 grav6, dar nu de netim[duit; este de-

ajuns ca bolnar,ul sd vrea qi s[ caute sd se timbduiasc6. Biserica este

o necuprinsd bolnil[, un loc de t[maduire a sufletelor gi a trupurilor.Este spaliul adevdratei odihne, a pdcii de viali d[t6noare, a iubiriigata de jertfr de sine, a bucuriei eliberatoare, a nidejdiib in ecuvdntate, a indeplinirii dorinlelor rugflciunii curate, a indreptirii

vielii virtuoase, a darurilor nesecate, a dumnezeiegtii milostiviri gi a

I ep ddirii poverii sufl eteqti, printr-o rbscump[rare sincerd.

Credinla il conduce pe omul pitima; la cultivarea pocdinlei,unde stEruitoarea cunoa6tere de sine qi mustrarea sinelui readuc

fumina in intunecimea sufletului celui anxios. Cu cdt omuldobdndeqte mai mult cuget duhor.nicesc, cu atit se indep[rteazi de el

anxietatea, pe care bltr0.nii duhormici de la Muntele Athos o socotescca fiind opusd cregtinismului. Viala ritualic[ qi mistagogicd sunt celemai bune ,,medicamente" pentru t[m[duirea traumelor pe care le-allsat anxietatea in suflet.

Biserica doregte ca tofi creqtinii sI fie curali la inim6, liberi,

bucurogi qi implcafi. $i, cdnd vorbeqte despre luptd, ascez[,intristare, jale qi fric6 in sens duhorrnicesc, nu voieqte si. chinuie gi siinspdim6nte. Ci ingdduie o singur[ luptl, intru implinirea mAntuirii.Agadar, lupta duhor,niceasci nu are nimic din caracteristicileanxiet[1ii. Asceza nu este lipsiti de discemdmdnt, intristare, estepentru Dumnezeu - Care S-a intristat penm oh, din pricinaneascult[rii sale -, jalea este de bucurii aducdtoare, iar frica este

respect qi recunoqtint[ fal[ de Dumnezeu Atotputemicul. Astfel,Biserica foloseqte mijloace preventive, ca nu cumva omul si fie atras

in valurile consumismului, in belgug deginlat gi, in general, in oricef€l de exces. Propunerea Bisericii - o viatr[ asceticd, in post,

infr6nare, sirdcie, linigte, smerenie qi simplitate - este reacfiaputemicl qi constant[ in fala unei societilli fafi zdgazuri, fdrd"

indatoriri, respect gi demnitate. Corecta utilizare a bunurilormatenale pune la incercare rafiunea, sensibilitatea qi generozitatea

omului.

Harul iertdtor al Sfrntului Duh, prin spovedanie deasl gi

constantd, nu inglduie s[ se incuib eze in suflet intristarea anxietAtii $i



Tristctca anxictir{ii - Monahul Moise Aghiorihtl

a unui insuportabil sentiment de vinovdfie. 0 spovedanie cu pocdi.n!6

sinceri este cel mai bun medicament pentru boala nurnitd anxietate.

Spovedania tlmldu i eqte preventiv qi izb [vegte.

Iubirea in Hristos este mereu uleiul care t[nr[duiegte rinile.

Qf_agoslp.U,l-umgryg care, in general, este delinita .9i.-dg anumite

interese, gerdn*d yl rasp-lll:- pq"_mdqu16 gi saJis{hgfig, "fig1potriv6, ilsalbitiCeqte pe om gi, uneori, il aduce in situafii de necontrolat.Iubj:{e,q:qlgjli.se450:{,$1t-e-s"6-C[td;r;;A,so.saciince' Sa S-e.--6-udure qi sb

rabde Cei st[pdniti_4p {Lqggglpa lU"ryr-p-AppA yot llt111l sd fie iubili; ei

vbr ca ceilalif sa"-aibi-gntp--de- ei" da-r g011{-?g_gap!3

n-q.se_-pctrece, sunt

cuprrngi dr .elUplgtc-Credincioqii iubirii celei creqtineqli" asemeni

lui.Dumnezeu, iqi iubesc semenii aga cum se iubesc .pe ei inqiqi, cum

se cuvine. Astfel, scapb din plasa anxietblii, de vreme ce la

Dumnezeu nu exist[ anxietate.

Cel ce iubeqte nid[jduiegte. Nldejdea in Dumnezeu nu-qi

dezamdgegte niciodat[ prietenul, ba chiar ii dhruieqte pace, linigte qi

mullumire, Deplina incredere in noi inEinc Ei irr putenle noastre nu

rezolvh problemele. Dupi Sfintul lonrt Sctrrarul, nidejdea este

bogifie, comoarl, odihn6, liman de lilriqtc, troarte a dezlldejdii.

Maica Domnului este buna nraicit il lttlttrcr, nbdejdea celor

demid[jduifi. P[c[toqii ce nddljduicsc in nriln ltri l)tttnnezeu nu sunt

nelinigtili gi cdzuti in deznidejde, llindcrl lu rrrrrtrcroase pilde ce le

indreptilesc nddejdea: desfrinata, lirrl lrsipitor, Zaheu, tAlharul,

Maria Egipteanca, Moise din Etiopia, Sllntrrl Attgtrstirt qi mulf alli

,,eroi" ai Evangheliei qi ai Sinaxarultri. Nirtlc.itlc:l ir1_l4gqe?gpfacesd nu mai fie nevoie de medicamen_lg_lttLlrglnrpc Srlr'rtcii dobordli de

-Irrs1eie,Tfi'priEffia sEieAiATi, selffinii: t.,i,ipi, i', ('cl care hrinegte

zhurbtoarele cerului gi impodobegte florilc larinii irr chip minunat.

V[duvele, orfanii, cei ce jelesc, bolnavii, ttccitzttrile trec[toare *fireqti, am spune, pentru oameni - nu trebtrre sit sc transforme in

supirare permanenti gi anxietate.

Asc,eza, infr6narea, frica de Dumnezeu, cu discerndmdnt 9i

smerenie sunt medicamente putemlce, prevclttive, dar 9i

t[mbduitoare, &le grelei boli a anxiet[1ii. Bolnavul trebuie s[-gi

schimbe felul de viafaffgjgq.c_e;q1ighltq1"]afa

I se va schimba

B

Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul

$r@ om ce petrece frrb oprire, ce se risipegte,

pleaci in vacan![, care igi bate joc de to!i, care se implicl in tot felulde lucruri, care se golegte, care e ner[bdbtor qi nepisdtor, se

condamn[ singur la cea mai anxioasi tristele. Iar cel ce inleleptirrlj'unti ispitele qi greutdlile, diferitele situalii qi schimbiri omenegti,

viafa gi nroartea, care se cdiegte sincer pentru picatele sale, cel

irrlclept, agadar, iqi pregiteqte fericitfl bucurie. Insd cel ce in chipboln6vicios se sperie gi tremurd infriro$ut,-pgl .* nu ,rr.a r[ *db d.rrroarte, eratf,cA", v[dit lucru, ceva nu e in regul[ cu viafa sa. Cel ce a"-,^rrv[1at sa trdiasci tbr[ risipd, dar gi fdrd zgarcenie, a inv[1at sd

plgeasc[ in mod echilibrat pe calea celui ce se mulpmeqte cu cele

absolut necesare, care il scutesc de robia imbuib[rii qi a bogdliei

dcE6nfate. Cel ce niddjduiegte mai ales in Dumnezeu qi in sfin1i, std

birre pe picioarele sale Ei nu cel care ii linguqeEte pe aqa-ziqii mari ai

lllhnAntului, alergAnd dupb ei, de vreme ce aceqtia sunt doar cdrjele

qchiopdtatatului s[u. Cel care a inv[fat s[ se retrag[ departe de zarvd

i;i de tulburare, c[utAnd dulceafa liniqtii qi bucuria p[cii invifdtoare,

irrdepirtat fiind de flecdreala unei actualit[1i ieftine , va avea mereudrept tovardg[ singur[tatea, ceape care, pentru pulin timp, n-a voit s6

Monahii qi viala lor au multe din care oamenii se pot inspira

cind au in inimi intristarea dup[ Dumnezeu, f.arh a se intrista totugi;

cAnd au in inim[ amintirea morfii qi totugi nu se tem; cdnd sunt s[racide bundvoie, dar nu sunt nefericili; c6nd tind neincetat spre cer, Farb a

ccda; cdnd sunt singuri, dar nu suferb de singuritate; cdnd trec prinviaf6 t[cufi gi liniqtifi, bucurindu-se in tainl, fdrd de tulburare. in

chilia bunului monah nu p[trund lesne frica, temerea, nelinigte4Irrlburare4 nep[sarea, supirarea sau intristarea. Monahul iscusit

nlung6 vicleana acedie prin stdruitoare priveghere, prin rugdciune

ncincetat[, prin smerenie de patimi ucigdtoare, prin lucrarea umilinfeigi a curSliei. Astfel, dupi lumin6torul Sfint Ioan Scdrarul, Sinaitul,rnonahii, de inseri luminafi. devin ei in$i$i lumin[tori ai h'mii-

SfAntul Ioan Gur6-de"Aur, monahul oragelor, prietenul



Tristctca nnxictirtii - Monahul Moi,ce Aphiorihrl

monahilor gi al monahiilor, spune c[ viala monahall este frr[ de

fric[, nu este rnvadati de zarvd, de stng[tclc dem[dejdii,.--de

gemetele bolnavilor; ci in viala monahilor donrttcsc bucuria lipsiti de

nelinigti qi de anxietate, precum qi o necuprinsir lbrrcire, o negrdit[

bucune a sufletului in fata limanului ltri l)urnnozcu, cdnd se vdd

plutind mlre{e gi trufaqe corbbri pe-ntrnclclca nritrikrr.

Oare greuti{ile obiective pe oarc lc uu dc infruntat oameniisunt cu adevdrat intemeiat prilej Ei pricinir a arrxictirtii? Din punct de

vedere o(odox, prezenla anxiet[1ii in via!a credincioqilor este

inacceptabi16. Feluritele lrpsuri qi rrecazuri, traclilia ortodoxi le

socoteqte bine{bc[toare ince rclri intru matur|zarea q; i in frumusefarea

lumii sufleteqti a omului. Astfel, creq;linul inva!6 s[ indure qi s[ aiba

ribdare, sd agtepte, sd spere, si n[daiduiasc6... Aceste evenimente ale

viefii sunt indispensabile,,exerci1ii " cftrho'nniceEti intru desbvdrEirea

omului duhormicesc. Astfel, cel cc luptti va ajunge pe celilalt mal,

unde sufletul ii va tresilta de negriiitri bucuric qi vcselie liuntric6., de

mulpmrre a conqtiintei, de oclihnl irrrpiicatii, cltrlcc, liniqtitd Ei

bucuroasd, de uitarea tuturor srtualrilol tlrrr ttccul cc l-au intristat, aga

va fi sc[ldat, cu totul, in supralircltscu lructtticr. Accsta este spaliul

celor brne qi drepte care ne umllltr tlc lttltrvirrtlrt lrttcttric, dup[ cum

spune Sffintul Teodoret al Cyrulur.

Din pdcate, in zilele no&s1rc" itt lolttc ctrttlltlrrttnlo ce se aud ql

se scriu, adesea se face refeliro la uttrictitkr c:r slut.c .iustificat[,natural[, ce n-ar fi decit rezultatul nclirrllrr t:orrlerrrlrollrrrilor care, de

asemenea, este socotit[ a fi o calilalc. rt rlovutl]t (l(r (:rciltivitate gi de

inteligenfa Totugi, cei ce sustrttltcr'slrr sl)un gr c:1 anxietatea

exacerbatd are drept consecinfi inscltturiit ;i. itt licrtcrll, o tulburare

sufleteascd ce produce nervozitate, nranic, rtctitlrtlrrrt: 5i grab6. Aici

imi aduc aminte de cuvintele unui bltran tlttltovtrtc: dc la SfintulMunte, care imi spunea: ,,Noi, fiule, consiclellutr t:ii lirrltul e cu totul

neinsemnat'

Aproape jumltate din populalia lumii alia-zrs; tlczv<lltate, la un

moment dat al vietii, se confrunt[ cu serioase tulburitri de somn. Le

rezolvd cu medicamente, cu somnifere, cu bluturi alcoolice qi altele

asernenea, care, cum se gtie, influenfeazi foarte mult c<lmportamentul

Tristc{ea anxiet5{ii - Monahul Moise Aghioritul

qi dispozilia oamenilor. Chiar qi oamenii de qtiinli gi mediciimenfioneaz[ faptul ca schimbarea modului de viaf[ d[ rezultate multmai bune decAt adrninistrarea de medicamente psihotrope. insdalxrrdarea propus[ de bisericd cere curaj, ribdare, st[ruin1[ gi

srrrcrenie, care, cum bine qtim, nu prea sunl lesne de aflat la omulrrrodem.

Omul modem nu se lupt6, din pricinh cb ii place sd petreacbbrne, petrecere care i-a dat o oarecare odihn[, l[sindu-i gi mult[iubire de sine qi multumire de sine. Chiar gi credinciosul se teme de

iacl, se teme de moarte, se teme de Dumnezeu, insi nu se poate opunetcndinfei qi ataqamentului fald de cele materiale gi, de aceea, nu poate

ll condus spre reinviere. Lupta videqte dorinla omului de a se

rrurntrri, iar apoi Dumrnezeu insuqi va incuraja urcuqul. Astfel, negnjalirf l dc lucrarea duhrtrmiceasci a curilirii, a pir,iii poruncilor qi a

tlobAndirii virtuflor, ing[duie s[ p6trundd in viafa ornului anxietateat:urc adesea, cum spuneam, este insogiti de tristele, teami, slfbiciunesrrllcteascd gi chiar gi de dezn[dejde. Stin de rugine, durere, uimire,

rrcliniqte au mai ales femeile, ca unele ce sunt mai slabe; bdrbatii simty1l)azh, mdnie, fune, url gi lipsd de evlavie. Desigur, preschimbarea

lcestor sentimente inaintea lui Dumnezeu ii poate ajuta foarte multprc oameni,

CAnd tinerii din ziua de astdzi sunt nevoili sb se adune in sine,tlcvenind antisociali, cultiv6nd patima duqminiei qi a rdutilii, devinvtrlnerabili in fala acliunilor diavolegti gi, in locul lui Dumnezeu, pun

lrttimile trupeqti qi banul, iar viala lor, incd de foarte devreme, se

sr:urge in anxetate. Aqadar, cum ar putea fi scoqi tinerii la lumind gi

ll plindtate, cAnd tot felul de priveliqti, lecturi qi audifi - ce le sunt larrrclemfini - sunt absolut negative? C[ci morala autentic ortodoxi nu

srr refer[ qi nu se limiteazL doar la pistrarea exterioard a tipicului qi a

r'ornportamentului, ci socoteqte cd o_pfemisd absqlu4 jurltlalihrntrici!

Pirinfii pustiei, deqi viefuitori departe de oraqe gi degi nu sunlrontemporani cu noi" pot contribui in mare mdsurl la lupta pe careolrnenii o au de dus pentru a scdpa de o via!6 din ce in ce mai,opli'qitd de anxietat,:. Impicafi qi luminati. acegti phrinti ai pustiei

1lt)



Tristctcr anxictritii - Monqhul Moise Ayhiorilul Tristefea anxietdfii - Monahul Moise Ashioritulputeau vorbi despre pricinile, Iipsurile, greqelile, eEecurile qi

doringele care il liceau pe orn sh se robeasc[ anxictir{iiAm putea spune c[ epoca noastri estc rrnA a instr[indrii.

civilizalia tehnologiei, prin uluitoarele nrodalirirti ale comunicdrii,face ca relaliile interpersonale s[ fie rnai rcci. oarrrenii se adun6 indiferite locuri unde se distreaz[, in aukrbuzc, labnci Ei gcoli. Totuqi,tofi rim6n cumplit de singuri

Ei insingumri $i accasta, din pricinf cda disp[rut vechiul tip de vecindtate" iar vielurca in cartierele cublocuri are multe dintre caracteristicile urrei aclcvdrate barbarii; inacelagi timp a dispdrut chiar qi cel mai clenrenlar respect qi incl qi

bunul sim1. Oamenii mor, indurh. suferinle gi pitimesc, cu desivArqiresinguri, in apartamente-inchisori. Dlstanla dintre noi ingine qi vecinulnostru cre$te tot mai mult, pe nr,isur[ ce cresc pretenliile, drepturile qi

revendicirile noastre, astfel incAt, in cele din urm[, nu ne maiapropiem de semenii noqtri. Astf'el, lte incarcerb.m noi inqine,contribuind la intensificarea singuratirf ii 6i a anxietdtii noastre.. latdacum care este antidotul, aqa cunr ni-l tlir Slantul l)iadoh, EpiscopulFoticeii:

,,Obogatb dragoste fhla

dcl)rurrrrczcu

acluce o dragosteegal6 fafd de semenii noqtri... Datorrtir drrlt:c:lri lrri l)urnnezeu disparetoatd amdriciunea reutdfii". lal Sliirrlul Muxrrrr Mirturisitorul,urmdnd aceeaqi logich a dragostei, astf cl liliiic;;tir ..('cl ce il iubeqtepe Dumnezeu nu poate s5 nu-l itrbcrrst:lt pc licrct-r olrr ca pe sineinsuqi". lar Awa Isaia astfel ii clirscirlca 1rc: ut:crricii siri zicdnduJe:

,,De vi veli intovdriqi cu doi frati, ltcclrrr srr licr r:u bligare de seamdla sine insuqi qi s[ nu caute a inviila suu u lx)r'rrrrci unul altuia".Acelaqi awd, plin de discernantAnl 9r [rliindcler. slirluiegte astfel:

,,Dacb fratele t[u ve face o mincare co n-() lcsl plclr grrst<las[, sdnucumva s[-l mustri, zicdndu-i cdn-a ieEit crrrrr llobrrirr, l$a cum ai vreatu, ci mai bine

cautisb

vezi cunl ar fi sir auzr trr irrsuf i asemeneamustriri -sau un altul -" cum te-ai necaji.. ('ugctrinrl nstfbl, vei aflaodihni ".

Dragostea fa1[ de semeni nu se exprintl cloar prin gdnduribune, ci qi prin rugiciune. Rugiciunea este cea care leag[ cuputemice legbturi, carc dureaz[ punfi, care imprietene$te, int5reqte,mAngfrie, t[m[duieEte qi ajut[. Ea este expresia celei rnai des[v6.rrqite -

dac[ putem spune aqa - qi celei mai dezinteresate iubiri. SfantulMaxim Mlrturisitorul spune: ,,Nu te lisa invins, ci mai bine tu insutisir invingi ura prin dragoste! $i aqa s[ biruieqti: rugandu-te pentrull'atcle t[u Domnului, cu deplin[ sinceritate".

cel care cu adevirat se roag6 qi iubeqte nu poate fi acuzat,v.dit ca mincinos, nici nu-gi poate jigni qi judeca aproapele.

l)ragostea il ,,robeqte" firii sale sfinte qi nu il las6 pradd rauiatii.l'r.ainfeleptul sfent vasile cel Mare spune: ,,cei ce gr[iegteirrrpotriva altui4 uneltind s[ il cleveteascf, sau s6 il batjocoreasci invlcun fel, ponegritor se cheami, chiar de ar fi adevdrate-toate cele per:ure le spune". Iar sffintul Ioan sc[rarul, cel at6t de subtil, datorltetlrscemdmantului s[u gi datorit[ felului in care pricepea chipurilepirlimilor, spune acestea: ..Judecarea aproapelui gi ponegrirea lui senlsc din ur6, fiind o boal6 subtild qi o sigeatd groasd infipta in trupultlr:rgostei" Awa Pimen, temei al discem[mAntului, astfel ne invala:..irr ceasul cdnd acoperim greqeala aproapelui nostru, Dumnezeu nel.:operl propria greqeal[". Tot aqa ne d[scileqte qi Awa lsaac Sirul

slrundnd: ,,intinde-ti vegmAntul asupra celui ce a greqit gi acoperi-l pe.1, fii rdbdltor qi nu cumva qb-l disprefuiegti pentru greqeala sa!Acoperb-l pe cel ce gregegte! Astfel il vei incuraja (intru cele bune) givci fi Ei tu ap[rat prin mila lui Dumnezeu..".

cine iubeqte cu osebire cele materialnice, afl6 in aceasta oprrcind a anxietigii. Presa, televiziunea, publicitatea, turismul qi alteleirsornenea, ne aruncd spre cele exterioare, fdcindu-ne s6 dorim arlobandi din ce in ce mai multe lucruri. Riutatea prisosului de orices.r a ajuns cu totul neinfranat[. Inleleptul socrate obiqnuia a spune:..('cl ce poate sa foloseasc[ lucruri c0t mai puline, acela se va afla celrruri aproape de divinitate". sofocle, poet rragic, constatd pe bun[

rl'optate: ,,Banul d6rim6 civilizatii intregi, schimb[ bunul curs alcrrgetului, invdfdndu-l s5 iubeascd cele de ruqine, felurite vicleguguriqrr, rnai cu seam6, tot soiul de lucruri lipsite de evlavie". Sfintii parinpiu pustiei de infelepciune invit[toare, intemeindu-se pe Sffintal'vnnghelie, vorbesc din belqug despre acest subiect. sffintul loan, cel( (' il scris de-acum cunoscuta lucrare cu titlul ,,Scara", spre ceruri in-rlrrrrndtoarea, vorbind despre demonii iubirii de arginti, aqa gr[ieqte:

t2 l3



Tristc(crr anxictitlii - Monuhul Moise Aghioritul

,,Aceasta este inchin6toar ldolilor, fiicd a necredinfei, pncin[ de boligi betequgun, ghicitoare a b[trinetilor, vestitoare a lipsurilor..'.

Dragostea pentru cele trupeqti are Ei ca cumplite urmiri.Dorinlele exaceilrate, adeseori absurd nesaful" diavolul - cel ce

uneltegte numeroase ispite -, intAmplirile Ei lcgliturile nelegiuite,inchipuinle gi visele, g6ndul de a dobffndi qi de a crrceri tot mai multe

qi mai multe in viitor, toate acestea sunt aclucritoare de tristete 6ianxietate.

Daci anxietatea sthpAneEte viafa oanrcnilor, aceasta se

datoreazd, faptului c[ omul s-a robit p[catului. Iar eliberarea sa din

lalul anxietilii consti tocmai in eliberarea sa din laturile picatelor.Astfel ne invald multincercalii Sfin1i Pdrinli din trecut, al cirorcuv0nt de inv{[tur[ este qi ast[zi la fel de actual, flindc[ omul dintoate timpurile va c[uta infrigurat sA afle izb[virea, linigtea, bucuria,pacea" adevarul Ei lumina.

Astdzi oamenii inving boli crcnice, epidemii cumplite.Totuqi, in acelagi timp, sunt stlpAnili clc iurxietatc care deja a devenit

o permanentb in viala lor. Tragic estc lirptul ctr aceast[ stare nu estedeparte de viala creqtinilor. Oare ce sc irrllrrrpltr, clc oamenii Bisericiiigi duc anxietatea peste tot? Constatalcrlr aceasla nu este doar tragicd,

ea vddind o grav[ inconsecvenf[ in cc pnveEte trilirea unei adev[rate

vieli cregtineqti. Neindoios" este v<lrba rlcsplc un fenomen lesne

observabil,, care nu este o influentii vcnilii rlin nre,cliul inconjurltor, ci

o greqiti atitudine fa!6 de viat6 in rcnoral o tlczbinare in flelul in care

ne situ[m in cadrul Bisericii, dar qi lalir tler rxr irr;irre. Chiar gi cea

mai benign[ gi trecitoare form[ de nrxictatc vilclcq;te cd nu am

conqtientizat in profunzime primejdia [i:lrrlur gnibit 1i superficial incare piqirn pe calea sporirii noastre dulrovnir:o;;li ltaptul ci nu

observlm aceastd pnmejdie, arat[ ce pacoil sullctrrlrri nostru este gatash se prbbuqeasc[ gi, totodatd, este o clovacll a n;l*ziselor noastre

biruinle duhor,niceqti. Poate, dintr-un purrct clc vedere, este

interesantS. observarea intregii situa[ii, tcrclntri pentru a pricepe

dimensiunea sirdciei noastre, atunci c6nd, atAt de lesne, ne l5s[m

tAr01i de anxietate. C[ci e mare neciv a socoti firesc nefirescul gi a

convielui cu anxietatea, cu negrija din obicei gi cu situalra generalbin

Tristefea anxiet[{ii - Monahul Moise Ashioritul

care se afl[ cei mai mulli oameni. De asemene4 mare cidere este a

socoti cd existenla anxietafi are doar etiokrgii patologice qi somatice.Acesl lucru este cu totul neadevdrat qi trebuie spus c6 pe adevdraliic:rcdinciogi nu ii incovoaie nici moar-tea. ,,Las sd se uneascd cerul gi

pirrrrAntul" -spunea awa Siluan in Pateric - ,,€u tot nu m[ voiirr liicoqa".

Prin urmare, este cu totul intristltor faptul cA aceastA staresrrlleteasc[ generald, vag[ gi de-a dreptul ur6t[, aduce atingerecrcatinilor pe care Hristos i-aizbdvitprin sangele Shu din toatd robiayr clrora le-a dbruit negrbitl gi veqnici bucurie qi libertate. cumpoate fi un creqtin mereu tulburat, agitat continuu, cuprins derrrolancolie, de tot felul de psihoze qi manii? Doar spre acestea suntrrrinafi numai cei lips4i de n[dejde, rhzvrdtitli, frustralii, cei din cale-nlar[ de plini de s[av6 degart[, cei prea trufaqi, pesimigtii qi

rrrvidioqii! credincioqii, care cu neclintiti credinld ii urmeaz[ luil)umnezeu, nu iqi pot prelungi chinul, nu pot fi st[p6ni1i de temerirro.iustificate privind prezentul gi viitorul, nu pot tr6i intr-o stare de

pormanentd enervare qi intr-o necontenit[ insatisfaclie. Lipsurile,piregelile, problemele, ispitele, toate acestea ii pun la incercare gi iirrrrturizeae[ pe credinciogi, aduc6.ndu-le un soi de siguranlb gi

leigfindu-i rnai mult de Bisericd gi de Tainele sale; de aceea, adevlraliicrogtini se simt bine, relaxafi, avand inima deschisd gi voioasd. viafairr Biserici dd celui ce lucreazh in ea necuprins[ bucurierlrrhor.niceasc[, pace lduntricd $i o fericire pe care am putea-o numi,,pqnic6", Necazurile, obida, rnizeriile de tot soiul, meschinhriile,crud{eniile oamenilor, certurile qi bArfele nu pot fi apanajult'regtinilor qi nu le pot altera calitatea de cregtini, nu din pricinl cd,rrrrc<)ri, oameni fiind, n-ar gregi gi ei, ci fiindc[ ei nu aleg pentru

Ioldeauna calea greqitd ca mod de viafi.Inglduifi-mi, v[ rog, sd stbrui in acest punct, fiindci il socot

lirrrfle insemnat. Aici avem de-a face cu ceva ireconciliabil, ca sd" zicrr;;1. Cum e cu putin![ s[ fie cupringi de anxietate creqtinii, de vreme.'.r i Dacd aqa ar'ilrr lucrunle, atunci ne-am afla dinaintea unei grave contradictii intret'rcdincioEi gi necredinciosi: care ar mai fi diferenta intre ei? sinsura

l54



Tristclca rnxictir(ii - Monshttl Moise Aghiorilul

explicafie o gisim in faptLrl c[ anxietatea poate si apar[ in viala

,credinciosului doar in conditiile implrlind.rilcredintg' .4*. Aceastlpulinitate a credinfei menline sufletul cregtinului intr-o stare de

agonie, de neliniqte, de tulburare gi de triste[e 0 credinll fierbinte

izbuteqte s[ distrugi pAnd qi cea mai nricd untri clc anxtetate. Prin

urmare, cel ce crede fierbinte in Dunrnezeu, avarrclu-l- mereu viu inminte pe Dumnezeu qi sentimentul faptului cir Ul prctutindeni Se afld.

apir6ndu-1, nu este tulburat de anxietate.

Cu smerenie s[ ne recunoagtem pufinatalca credinfei, indoiala

ce grabnic ne incearc[, desele influenfe ale eveninrentelor dimprejur

asupra noastrS, dar gi prea slaba noastr[ reacfie in a ne impotrivi

atacurilor anxietilii. Smerenia ne este un foarte puternic ajutor, ea

fiind un fel de inlocuitor pentru toat6 r.reputinfa noastr6. Sd mai

spunem qifaptul ci anxietatea ,,evit[" convietuirea cu smerenia...

ln vremurile noastre, cele cu totul lipsite de smerenie, se

remarci o neliniqtitoare cre$tere gi rasptnclire a anxiet[1ii Ei, mai ales,

la vArste destul de fragede; de aceca, anxrclalca constituie o problemd

social6, de vreme ce adesea clucc llt tlc:prcsic

Aila abuz.de

medicamente psihotrope. Numdrul tol rnui rrurlc al oarrenilor afla1i in

aceast[ situalie este ca o fotogralic irrcc[o;utli rr sitrurlier generale.

Inqiqi oamenii aflali intr-o asenrclrcA slurr: srrl'lcrlcruscii privesc lumea

fdrda simti nici cea mai micd bucrrrir:, vazittrl-o. cr si-l spunem a;a,

printr-o lentili deformatoare. Ourrrl :rttxios se: tonlc sA infrunte

realitatea. Adesea el se teme, clcEi n-:ttc, dcr cc: sri ii llc team6. Se

treze ste inainte de vremc sau d-ojlMlilCil-l UIL l, :r ritl r rn Pgrritrec e

pnnJazg_dg_blperactivitate sau de initctivrtrlc Srr sirrrtc obos*i-t,farda

ie fi ostenit in vreo lucrarq_anunre ltstc sllrplirrt dc scntimente de

vffi a. rrririratc ;;r dc liustrare. Ca s[ se

t[m[duiasc6, cel ce suferd de anxietalc llcbuic sri vt.ca s[ se vindece.

Aceasta este o premisd absolut necesal'it, c:licr c:slc lbarte anevoios

lucru a se vindeca ti a fi ajutat unul ciu'c n-r ctczul niciodatd in

nimic."supraomul" lui Friedrich Nietzsc,hc'" ..clczrtAd[jduitul " lui

tl,'riedrioh Nietzsche ( ltt44-1900). lilozol'ge nnan

t6

Tristcfca nnxietdlii " Monahul Moise Aghioritul

AtUg(gmrs',,,insinguratul" lui Jean-Paul Sartrea,,,neruginatul" luiNil<os lr.azantzakis', sunt tipuri ce conduc la absurd, la nihilism qi

i rr I c I cc t ualism. Aceasti constatare iq i g[seqte argumffififfirir,rpc'rr-ftrdce-stoi autori, opere in care, prin concepfile lor am5gitoare,

:rt:rutolii gi filozofii acegtia igi expun conceptia negativb allrpraprolrlcmelor vietii. Implinirea existentiald a credinlei poate

r;rierrnrpira omul din epuizanta anxietate a vremurilor noastre. Iarr'rrrrtl omul se va eilbera cu totul din cadrul social al vietii - care

;rrfcrsr.ra altereazd con$tiinla qi criteriile creqtine - aceasta il poate duce

r;prc neingdduite gi antievanghelice concesii care, la rindu-le, il;rr uncd pe sSrmanul cregtin in dezbindri l[untrice qi in tristefe.

St:r'iitorii pe care i-am menlionat mai inainte, c6nd ii ironizeazb, pe

r'rcgtini, trebuie spus cb au oarece temei, pe care il afl[ tocmai la

t'rr-r$tinii fiarAbdgare de seam6. CAnd in viata unui creqtin dim peste

tlt'll'rsare, mullumire de sine, flecireal6, lene, superficialitate gi c6nd

t'u1',otul evanghelic ,,S-& s[ldgluit in pustie", atunci, totugi, nu

rrsciurrn[ cb au intru totul dreptate scriitorii lipsili de n6dejde, ci c6

:;urrl nedreptelli in$i$i crestinii, cdrora le e greu sd explice prezenla

rrrrxiet[fii $i a urmirilor acesteia in viafa 1or. Stbruim asupra acestui

prrrrct, fiindcl il socotim foarte important

Crestinul laicizat, netrdind in lepidare de sine, in sacrificiu de

r;rrrcjri;utenticitate qi responsabilitate, este dus in grave amAgiri,

',",.*d p. .di,l" qi

rzlrilvitoarea bucurie a negriitei binecuvdntdri dumnezeieqti.I irrrr[duirea. smerenia gi luminarea, ca s[ poatd fi atinse, cer

.. I r rrl amenf indeh-rngat, lucrare sistematicd a dumnezeieqtilor porunci

'n lbcrt Camus (1913-1960, eseist, rornancier, clramaturg, a prezentat in opera,'r 'u'rrlirnentul absurdului destinului uman. l se decerneaz?i premiul Nobcl pentrulrlrrirltrrii fir anui 1957. (Nota lrad.)

' .lc,an-Paul Sartre (1905-1980), lilozof gi scriitor frzrncez. Marcat cle

l,'rr,,nrr-:ttologie qi de Heidegger a elaborat o teorie a existontialismuhLi. axati pe

r;r;rrrlll rlirrtro orn qi libertatea sa. (Nota trad.)Nil.os Kazantzakis, scriitol grec, ndscut la lr'aklcion, in insula Creta 11883-

l't'. ll (Nttlu l.rad.)

t71\'ttltt lnnl.)



Triste[ca anxietrltii - Monahul Moise Aghioritul

gi o continul gi smeriti ucenicie intru aflarea intemeierii virtuoase, a

implinirii $i a unirii in Hristos.

Fiecare om care tr[ieqte gi care se miEc[ in lume in fiece zifrrd prudenlb,fard, rugine, atenlie qi grij6, care ,,se bucur[" dehegrij6,de distracfie ieftinI gi de bucurii uqoare, caphthce merit[. ins6 cel cesimte ci depdqirea acestor situalii meschine ii va aduce o pace

rodnic6, igi va pune mari intreb[n in pustia singur[td1ii sale. Aceastaeste o bun[ ocazie de comunicare cu Biserica, cu Evanghelia, cusfinfli, cu SfAnta Liturghie, de studiu" de discutrii cu pirinteleduhor,nicesc qi cu cei in Hnstos frali ai sdi.

Un qi mai potrivit prilej celui ce voiegte a cugeta la lucrunmai elevate, care prilej unora le produce anxietate - in mod paradoxal

sunt ,,chem6rile" zilnice intru cldere, impunslturile mdniei,mecanismele alienirii qi ale instriin[rii. Dezamdgi.rile ce vin dinpartea rudelor ;i a prietenilor, bolile dese, morlile subite ale unoroameni dragi, greqelile la fel de neaEteptate precum gi c[derile inplcat Evenimente qi intdmpldri, care tulbur[ sufletul, trebuie socotite

lucruri la care se cuvine s[ ne aEteptdnr. Ele.nu trebuie s6 n'esurprind[, nici s[ ne descurajeze, dimpotriv[, trebuie s[ ne

matuizeze duhovnicegte qi s6 ne int[reascf. Drama umanit6lii incepein momentul rizvrdtirii, in clipa in carc l)rotop[rinlii au fost alunga]idin Rai. De atunci ne insofe;te meroir llrxietate4 pe care o putem

alunga prin sincerd pochin!6 qi, rnai cu serrnl, punfindu-ne nldejdeain Dumnezeu.

Nu exist[ om anxios - avAnd, totuqi, cugetul limpede - care sd

nu se nelinigteascd pentru sdnitatea lui sullelcascl, pentru bunardnduiali gi pentru armonia sa l6untricii. lliserica ne propune s6 ne

analizdm viala aminunfit, cu mare alcrrlic Ai. totoclath, sd privim cu

b[gare de seamb spre lume, in general, r5i sprc l)umnezeu. C0ndanxietatea il incearcd pe om, prin intArnpl[ri de liece zi. se prea poate

ca tocmar aceastd incercare sd-l ajute Ei s6-l indrume spre

aprofundarea cuvdntului evanghelic care neincetat ne vorbegte despre

ceva aflat dincolo de cele efemere, trecbtoare qi neinsemnate,

desigur, flri a respinge cu totul cele ale vielii noastre. Aceasta,

agadar, nu inseamni, o ?ndepdrtare de pulsul viefii sociale, nepbsare,

Triste(ea anxietdtii - Monahul Moise Aghiaritul

indifurenfd qi, sl zicem aga,,,nesimtire" fa1[ de cele ce se petrec.

insl, a;a cum ne invall Sf6ntul Isaac Sirul, oamenii necugetati

l) rr) l.; I rlgglibnql e ulsernn ata, ch i ar in preffi ,

t't'-r tlr'ept, se afl6 destul de departe; unii ca acegtia nu gtiu c[ mai

lrrrcr lc e a supqrta durenle pdmdnteqti gi osteneala ascezei, dec6t sd

i,lJl:l l:e n r r elli"Eral6@liGf,rtul uciderii sufl etulli ".

du-se spre liuntrul s[u,rzbutegte si distrugl intunecata plasi lesuti de anxietate. Iarrrop[satorii. ingerc4nd sd se mint[ cu false bucurii, se ineacl ?n ape

rrroartB-5_i gr chinuie sufletul. Oricum a} sta lucrurile, togi au dreptul

-

sil n[dajduiasc6. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul la izbivitoareapoc[inf6. N[dejdea in Dumnezeu intefeqte lupta; iar lupta ugureazb

cnlca spre dobdndirea smereniei./-La rdndul siu smerenia pdstreaz& mila lui Durnnezeu; iar

I lnrul poate fi atras doar prin autocontrol ll_autosupravBghere.

Omul ronr*Tpgiql uq6 .d.,,r qi

:*-Tdihndizblvitoare qi slobozire din ghearele anxiet[1ii doresc

rlc aici, din Grldina Maicii Domnului, locaqul sffint a lgatdpacqa, al

rnoreniei, al u in toat6 inima, vouiIrrlrrto4TeEaruia dupd cum lucreazi gi se ostene$te pentru cev;a mai

lrrrrr qi mai inalt.

l98



Anxietatm tristctii - Monultul Moise Aghbritul

2. Anxietatea Tristetii

Bun[starea din Grecia de astlzi spi" in gcneral, dezvoltarea"progresul gi odihna prea multa, ii inciilzesc pe oarrrenii de la orage qi

de la sate ca un soare. TotLrqi, un nor intunecd sufletele grecilor deazi. in fiecare zi, utxietatea le este multora insofitor, neingdduindu-resd se dedice "nematerialnicei hucurii".

Drama omului modem anrinteste de eroul lui Eschil,Prometeu inldnluit, care el insuqii se condamnd, inchizdndu-se pe sinegi chinuindu-se singur. Lanturile grelc ale celor zidite gi dobandite irleagS de stincile golaqe ale izolirrii ;;i alc irrsirrgur'.lrii; eroul este b6tutde aprigele vrlelii ale patrmilor" insarrqcrat fiirrcl neincetat de rele

p[siri camivore.Omul modem este robit qi cl tlc lbbra coa nrare a iubirii de

bani, a dobdndirii unor cdEtiguri uEoalc ;;i u cclci rnui viclene am6giri,ce este insolit[ de iscusite minciuni, clc rrclrriccprrt ru'zite nedreptdli qi

de grea violenf[, dar qi de nes[troasa pltirni-r l dcsliitirrii, cu ale salenebdnuite exaltiri, de numeroase lilbii" rlc rrcpislrc, dc pesimism gi

de nihifism.

Pentru cei care socotesc ch nu cxistir l)urrurczcu, alung6ndu-Ldin viala lor, situalia este $i rnai grea - tlollrric s-o sptrncm - insb frria mustra sau a depiqi sfintele lirrritc alc libcrtrrlrr Este foarteimpoftant de gtiut dac[, o datd cu Dunrrrt)zcrr" arrr alurrgat din viata

noastri q.i morala bunbtAlii, a adev[rulur ;i a tl'erlilirtii. O moralE,,amorald", adici lipsiti de morald, qi atitrrclinca ltcc care decurge deaici, sunt rodul gi totodath izvorul marii lragcrlii a ornului, ca uneledin care purcede tristefea anxietblii.

Kant susfinea c[ morala este elementul rdeal al esen{ei

umane. Morala se opune pasiunii. Morald fhrl Dunrnezeu nu poateexista cu nici un chip. Starea morali general[ (proasta) este aceea ce

20

Anxietatea tristetii - Monahul Moise Aghioritul

rrrrllc;lc continuu ispita anxietdlii. Manifest[rile unor oameni izolali

;r lirrnurrea unui anume tip de grup social oglindesc o stare amoral6

crrrrr UilDe$te pe tot omul cuget[tor ce se straduie$te sd indephrteze

. k'r r ror r rr l deznddejdii.

Onrul duhormicesc triieqte astizi intr-o continud primejdie.l;sle greu incercat gi mereu este ameninlat, gata si fie tirAt in

ir\('nlrrra ticerii, a insotirii cu anume oameni sau a compromisului.| )csrgur, rezistenla nu consti doar in constatarea realitilii, ci qi inrrrotlalitatea qi in metoda ce trebuie folosite, dar despre care nu vomvorbi aici. Lipsa de activitate duce la sclderea continui a numbrului,rrrrrcnilor cu adevlrat distinqi din punct de vedere duhormicesc.

livcrrimente a cdror forfd a pbrut trecdtoare, totuqi, au dus la alterarea

e rrrrclului acestora.

A:culizarea fenomenului imbog[frrii qi sporirea desfrt[rilor,('ir o 1)utemicd presiune, au condus la incontestabile stdri de anxretate.

l)clrlina laicizare a alungat cutezut[a nobil[ sau a adus trufia,

..olilirrd" simplitatea qi ducAnd astfel la intensificarea verbiajuluio.

f ottrdatl caracterul entuziasmant, ca s[ zicem aq4 al unei adevdratevrcli pline de liniqte gipace, a fost inlocuit de exagerate qi multe grijir;r tlc tulbur[rile unei vieti nes6{ioase, mediocre, umilite, cArtitoare qi

rrrolrorAte.

Alunecarea in pldceri, cumplita dominatie a tehnologiei qi a

rrrrr6inilor, rrnlSrile multor compromisuri ce vddesc lipsa iubirii de oameni

rr liro pe unii dintre seinenii noqtri - pe cei mai slabi -sa caute spre leluricrugcrate, llic6ndu-i astfel robi unor situatii foafie complicate, ce lin de o

r rrrlfi ce igrrord cu desivdrgire tradilia ortodoxd greaci, de via{i dititoare.InrJi a dori deloc sd fac pe propovdduitorul infldcirat, ce prea lesne iilrrtlcrci pe toti gi pe toate, de la inilfimea amvonului ce ii conferd o atlume,iul)crioritate, ag vrea si rnai fac cdteva rnici observafii, rnici constatiri.

Lrcruri pe care - nu md indoiesc - Ie-a{i discutat gi la care vd gdndi{i qi voi.('cl cc vd vorbegte astizi nu aduce cu sine din Sf6ntul Munte Athos in

f nrrunsrrl vostru orag acea originalitate foarte ciutatd astdzi totuqi, vb rog,ii1 nu aruncali ca de tot nefolositoare pufinele sale g6nduri ce sunt incdcrlront de actuale, care sunt pricini qi surs6, dupi cum ne invali Sfintul

'' Vcrlriaj - vorbdrie, flecareald. (Nota trad.)

21



duhor,rniceascd? Oare nu ne-ar fi de folos si ne iimit[m oarecum, sd

ne concentrim gi si ne cunoa$tem mai bine pe noi ingine, tocmarpentru a-i cunoagte mai birrc pe Dumnezeu gi pe semenii noqtri gi

pentru a smulge din ridacini riul anxietdtii? Aare nu cumva linigteapustiei athonite are altceva dc oferit pustiului din marile oraqe, plinede mii de retete de medicamente expirate?

Fird ,,bbtdile" necAzurilor qi ale trufiei, cu toatb nobleteaunicei demnit5li a veridicitalii persoanei umane, ce este irepetabild,

suntem chemafi - mereu cerdnd povafi - sd st[m neclintiti crr

optimism, plqind ffiri govaiald Ei respingdnd mereu tot ce prisosegte

qi ce este superficial qi trec[tor.Am cunoscut odatS urr duhovnic aghiorit (de la Muntele

Athos). L-am vizut cAndva, cu doar cdtiva ani in urm[, pentru pu{intimp. A adormit in Domnul acun't un an. Se numea Sofronios(Sofronie). Acesta mi-a transnris o ncgriiitd pace. Ne-am spus cuvintepuline. IntAlnirea ne-a fost prilej de crrrati bucurie, de binecuvdntareqi de smerenie. Acest Sofronie a lirst, cu adevf,rat, om al lui

Dumnezeu, infelept, sobru, demn, nobrl, snrelit" sirnplu, pl[cut gi,intr-un cuvAnt, ,,de Dumnezeu purtltor'" 'l'niia fbricirea nepdtimirii, a

ruglciunii qi a pdcii. Ani de-a rindul, lrrnro nrrrltri 1i-a pus povara gi,

mai ales, anxietatea, pe umerii bdtrantrlui duhovrric lar acesta le-aridicat Ibr[ a se incovoia, preschirlbAnd clulcrca in rugdciunetnl6crimatd. La apusul secolului al XX-lea, al)irrr rrrarrgiiere la astfelde parinli duhor,niceqti, adevirate izvoare cle lurrrirrir qi de bucune.

In tinerefe, bitr0nul pf,rinte Sofionie a lrccut pnn multenelinrgti qi ?ndoieli; totugi, grabnic le-a pus capiil lrrlur'or, indepirtdndde la el toatd meschinbria, toati ftca qi tenrelca S-a dat pe: sine

insuqi cu totul lui Dumnezeu, pe Care astfel L-a clobanclit S-a inchis

intr-o chilie insinguratd $i qa a apucat-o pe calea izbirvirii. Undeva a

scris acestea: ,,CAnd prinde a ni se dezvolta personalitatea lduntrici,atunci, chiar de ne-am afla intr-o inchisoare, deja suntem liberi in

duh, deqi aflali in necuprinsul spapiu al lumii zidite. Atunci omul nu

mai vede ce se afl6 tn afara sa, ci triieqte in cele dinlauntru ale sale

insi limba omeneasc[ este neputincioas[ in a descrie natura felului in

care aratd aceste necupnnse abisuri".

Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghioritul

Marea tragedie a anxietdtii omului modem igi are rid[cinilein adincurile istoriei. Filorcfii qi teologii, sociologii gi literalii se

irrtreabh neincetat, foarte neliniqtiti, cum de a flcut Dumnezeu o

rsemenea lume in care intensitatea tnstelii qi a durerii este, uneori,

rregrdit de mare, cu momente de insuportabil paroxism, incepAnd din

rrromentul acelui apus din Edenul adamic. Singur, cov6rqit,

rroputincios, insingurat, sirman, bolnav, orfan, pierdut, timp derrrilenii, omul tot coboard qi-apoi urcl iar, in cdutarea izbfvirii, pdcii

6r fericirii duhovniceqti. Compasiunea qi intristarea, dragostea qi

intrajutorarea sunt cele ce contribuie la izbbvirea oamenilor de

srrrguritate, izbilire intru care insugi Hristos vine a fi mijlocitor, a

nluta qi a sprijini, astfel inc6t Golgota sI aducd dup[ sine Invierea.

ornuI este, neindoios, responsabil de insingurarea stt gi, intr-adevir,

Ioli suntem impreun[-responsabili de starea sa. Singur Hristos este

lhr'[ de vin[, El Care S-a jertfit pentru m6ntuirea tuturor, trecind flritlcr pdcat prin gr[dina Ghetsimani gi pe Golgota.

In Bisericl invd!6m r[bdarea cu care datori suntem cdnd

trrrccfr prin tristefi qi ispite. Aceastd ,,educa!ie" ne mafruizeazl,rnliumuse{6ndu-ne qi miluindu-ne, astful incit si fim gi noi toleranli

;;r rrrilostivi cu ceilalf. Prin amlnuntele vielii de zi cu zi, suntem

rrrtlrumafi spre mbrelia transcendeni lor gi spre dobAndirea unei

vrzrrrrri cu totul diferite, ce ajunge dincolo de cele vdzute, spre scopul

pr.nlnr care a fost pldsmuit seamdnul nostru qi nu spre ce este sau

',lr(' ce a ajuns pentru un r[stimp oarecare. Aqa-numitele relalii

rrlr.r'ullane sau interpersonale, care adesea sunt prirrcipalele motive

;rlc intristdrii qi ale ricirii noastre sufleteqti, capitb astfel o noui,lrrrrcrrsiune, incit nu mai incremenim din pricina unor trec[toare

1'rt'rlre i qinu ne mai bloc[m in intuneric qi ghelari.

A vorbi asthzi despre Hristos in afara Bisericii, provoacf, incd,';rrrrlrcle ironice, jen6, indepirtare qi chiar o oarecare agresivitate fa1[

,1,' sre:pelile slujitorilor Bisericii. F[ri a face o amdnunlit[ analizd. a

;rr t':ilui fenomen, vom spune doar cd simpla existen![ a acestor reaclii

;111111'1) {) lbarte mare intristare. $i aceasta, pentru c[ astfel este osAndit

llrrrnrczeu, Cel frr6 de vini, de citre credinciosul urmaq al lur Adam,

,rl vrcrnrrrilor noastre, vdzdndu-se in aceastd os6ndire o solufie, un

26 27



Anxictirtcir tristclii - Monuhul Moise A

pnlej de bucurie qi o izblindh. cum arn spus, nu voi comenta maiamdnunfit acesl subiect, fiindci gtiu c[ bunele voastre sentimentesunt intristate, auzind acestea. Nu comentez, dar nu din pricini c6 m-aq teme ci aq fi eu insumi acuzat cI suslin ceva pentru care, dinpricini obiective, nu ag putea aduce argumentele necesare.

Sd ne luptam a ne revizui viala gi lumea inconjurltoare.Alergdnd aqa grdbit, omul

,,cAqtig[" ameteala slavei deqarte gi sealege cu experienfe amare, imposibil de evitat qi care il robesc cutotul celei mai profunde intristiri qi anxietilii. povafa mea: s6

agteptam qi si indurdm necazurile farh cricnire, fbr6 supdrare, astfelincdt, prin haliqul des al intAmpllrilor, nu cumva s[ pierdemveridicitatea chipului uman, care tinde spre desivarqire in chip firesc,av6nd, aqadar, vocafia desdv0rgirii! S[ firn aten{i, nu cumva, inagitalia creatd, sd urim chipul divin-unran gi, astfel, s6 ne facem viatade ne?ndurat! CIci spune Sfantul loa. Gur6-de-Aurl1. ,,Oamenii se

vor mantui prin milostenie, in cel rnzri larg sens al acestui cuvdnt". $i,in alt[ pafte, continud aceast[ idee:

,,Urdqtep[catul gi nu pe pdcdtosl

Cu ajutorLrl lui Dumnezeu,.care ne intiregte gdndul qi hotar6rea, toalc ccle pe care le socotim cuneputinld, se pot real,iza".

Firi si mimez smerenia, nr[fluriscsc laplrrl c[ nu ,,duc inbagajele" mele insemnate inventii qi girsclrrilc cLr care s6 vdimpresionez. Yh rog si mai aveli pufini ralrclarc cu un biet harnalciudat, care aduce cu sine daruri necunoscute vorrir - claruri, oncum,vechi qi prefioase -, daruri ale infelepciunii pzirintilor de la sfdntulMunte Athos, ale experienlei qi ale cunoaqterii arlronite! primili-le,

cdci le aduc cu tainica n[dejde a vorbitorului cir cincva cumva va da

de capul ,,incurcatei" poveri ce-o duc, cineva care se i'tristeazi, fiindgreu incercat de anxietate. Epoca

noastr[, cea teribil de trufagd dinpncina numeroaselor sale succese, la apusul acestui nrileniu, nu a

izbutrt si aducd neconteniti pace qi nici bucuria nadejdii. Astfel,oamenii suie trufaqi gi, tocmai din pricina trufiei lor, cad in cea mai

" vez,i;i Ioan Gr"rrd-de-Aur, llliRGiRI'I'A1tL, Editie ingrlrtri, indice de 1r-u1tgi glosar de Itodica i)opescu. Ed. l,ibra/ RucLLregti, 20(tl (Nota trctd.)

28

Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghiorital

rrtliirrcir deznddejde, afldndu-se sub puterea deplinb a egoismului.

r\rrtropocentrismul occidental qi impasul umanismului altereudtrrrdifia ortodox[ care pune accentul pe ascezh, pe infrdnare qi pe,;rrrcrenie, dind omului speranla bine intemeiath a deslv6rqirii qi

urrfcnrnAndu-l si dobdndeascd izbdvirea de patimi (nepltimirea).

Astiizi nu prea mai exist[ dorinla dobAndirii nepdtimirii; ba chiar este

ristirlnrlcitb, fiind socotiti lucrare plinb de trufie, dar f.arh sorli derzbind6.

Nu comentdm ce este socotitl a fi astdzi viala duhovniceascE

i;r irrcotro se indreapthprea intensa osteneal[ gi iubirea de cele bure:,r rlrepte qi nici incotro merg inventivitatea Ei curajul. Nerhbdareal2,

lir 1l'irna ,,innourare gi la prima greutate neprevhzutd, condamnd omulll srguranla unui preg,,ciqtigat, care aduce, in scurt timp, cunoscuta

irrrriolate gi instr[inarea. Scrierile Sfinlilor Plnnli stdruiesc gi pun

irr'ecrrlul, in mod subtil, mai cu seamb pe faptul c[ cel ce nu iqi dd

lropriul sdnge nu va primi Duhul; cdci, intotdeauna qi negregit,

Irrr uirrlele vin abia dupd lupte grele.

N-ar trebui sd spunem c[ lupta ce se di pentru alungarea;rrrrrt":litfii din viala noastrl nu este ostenitoare. Trebuie s[ acceptlmto;rlc situatiile cu care ne confruntdm;i sdnu mai dlm mereu vina pe

rt'rlnl[i Sd ne mdrturisim infrAngerea gi sd fim atenli la felul in care

rl{' rxprimlm. Bl6ndefea este prim!4 pas, prima treapt[ a

rrr,lrrlrovnicirii, spunea un cuvios p[nnte'-' duhovnicesc de la Sf6.ntul

\lurrtc Athos. Siincepem, aqadar, un mic dialog gi cu cei pe care i-,rlr rtrsllins mai demult sau in trecutul mai apropiat. Dragostea este

rtrr.rr'n srneriti; iar dragostea gi smerenia mereu dau anxiet[tii o

Il.t:ctrrr{'i obligatorie cregtinului doritor a clobAndi virlutea riibddrii este

, llill',1 Lt ll l0 tr/, Versiune revizuitA dttpd Septuaginta, redaclatd gi comentatd,1, ll;rrtolornou Valeriu Anania, sprlinit pe nufileroase alte osteneli, Ed. Anastasia,

rri.,f;rlnf t Nolu h'ad.)

" l'itrrnli plini de virtu{i, asemeni celor de la Muntele Athos, s-au inrrrednicit a.r, lrrr rlrrr vcrchime, bineplsc6nd lui Dumnezeu qi in Rom0nia, Yezi Arhinrandritl,,,rrrrr'lrrt' ltr'llarr, l',47'I?K-(rL ROlliNF:SC c'e cuprinde via,ta qi c"uvintele unot2ii'!lt \t r'rn'itt$i pririnli ce s-au nevoit in mdndstirile romdneSli (secolele III-,YX),1 r1,i1111 ,,' lrirrcr:rrviintarea Prea Slin{itului Eftimie, )3piscopul Romanului, Editia a

ll ,r | ,lrllril li1'risct4tieiRomanului,200l . (trotu h,acl.)

29



Anxietntca tristc{ii - Monahul Moise Ag,hinritul

lovituri moftale. Asceza este qi ea indispensabild maturiziriiduhovnicegti. Uneori, dacl urmlm calea ascezei, aceasta ne conduce

spre un soi de dezr[dejde. Cunoscitoni spun c6 mai degrab[, este

vorba despre o ocazie deosebiti, numit[ ,,privilegiul dezrldejdii"Atunci, in desivirqitb p[rdsire, se iau decizii insemnate ca de obicei,

se dovedesc a fi qi cele mai fructuoase.

Un credincios, care gtie a se ruga, dincolo de aparenlele tipicesterpe, qi care nu socote$te rugiciunea o adevdrath angara, cu lacrimi

se c6ie$te pentru p[catele sale, socotindu-se pe sine vinovat de r[ulexistent gi de toati tragedia omeneascd existentb in lume. Prin

rugiciune, el biruieqte impasul golului gi al anxietitii, ba chiai pe cel

al cumplitei morfi. Apropierea sufleteasc[ de sfintii cdrora li se

roagd, fa!6 de tot universul, devine mai milre decdt antipatia

oamenilor, frcdndu-i pe aceEtia s6 se intristeze din cale-afari, din

pricind c[ au pbrdsit lumina, ducAndu-se in intuneric.Lumina vine atunci c6nd deschidem porfile qi feregtile, c6nd

ne deschidem sufletele dinl[untru, de acolo unde ne-am inchis in nor

ingine. Trebuie cu adevdrat sd tindem stlruitor spre lumin[. Ne-arninvifat - $i a$a qi obiqnuim - cu semiintunericul, aqa c[ govdim si

privim cu ochii larg deschiqi orbitoarea strf,lucire a soarelui. E nevoie

de mult curaj gi de sinceritate. Nimeni nu e impiedicat, dac[ aqa

voiegte, si se aqeze in lumini. in lurnina putern pricepe cel mai bine

adevirata naturd a lucrurilor. De exemplu, vom observa ciDumnezeu este mai aproape de cei ,,pe care ochiul nostru nuii vede",

,,care nu sunt apreciali", mai aproape de cei nevolagi, smerili gi

dispreluili. in acelaqi timp, Durnnezeu se afl[ mai departe de anxioqi

care, in cele din urm6, trebuie s-o spunem deschis, intr-o oarecare

mdsur[ iqi iubesc anxietatea - adic[ se complac in ea -, de vreme ce o

cultiv[ neincetat.FunclionAnd in chip absolut, legea duho'uniceasc[ ii

pedepsegte pe scriitorii lipsili de inspiratrie, pe teologii fl.arh trhire

duhovniceascd, din care pricin[ ei viefuiesc frrd bucurie l6untric6"

lucru v6dit gi in operele lor. Cei care cunosc gi iubesc isihia (liniqtea)

se afl6 pe treapta cea mai inalt[, dup[ cum spune Sffintul Isaac Sirul

Cel care a dob6ndit pacea, doar acela o poate da gi altora

Dimpotrivfi, anxietatea aduce intristare, iar tristefea, anxietate.

I-ar fi fost mai lesnicios celui ce v[ vorbegte astdzi s[ vi$duci relete practice gi plante pentru tlmbduirea anxiet[1ii sau sd

copieze cele mai noi cercet[ri gtiinlifice qi rezultatele lor. Totugi, vE

va ruga s[ mai fi1i atenfi incb pulin la mesajul isihiei din pustie 9i la

pustietatea ce domnegte in ora4ele din zilele noastrel

Un suflet aflat inpermanent[ stare de trezvie, este cu blgare

de seam[ la toate piedicile gi le depaqeqte, dedicat fiind cu totul

rcopului siu. Astfel, un asemenea suflet depbqegte' cum spuneam,

fbrl greutate, toate dificultd1ile, toate necazurile gi intristdrile ce apal

omului in cale la tot pasul indreptdndu-se astfel, neclintit, spre scopul

clorit. Prin ufTnare, el vede in chip diferit aceast| lume in continud

Ini$care, viclenia celui riu, subtilain stdpdnire a r[ut[!ii, dar qi pe cei

pufini care, cu neclintiti stiruinl4 se luptd spre a distruge planurile

celui riu, cafe unelteqte si riceascl dragostea oamenilor, unindu-se

cu ei. Observa{iile acestea pot intrista, ins[ nu pot induce o stare de

mxietate celui ce iubegte liniqtea, blAndeiea qi pacea.

Trufia preabinecunoscut[ maicba

anxietbliica patimb ce ne

lipseqte de pace, ur[gte de moarte dragostea. Evanghelia, ce remene

nocunoscuti chiar gi cregtinilor, nu spune doar si lu[m, ci $i s[ dbm;

rlr dac[. ni se cere un obiect, noi si d[m dou6! Ne spgne nu doar si

Iru ur6m, ci qi s6 iubim. $i incd s[ ii iubim pe cei ce ne vr[jmaqesc in

tlegort nu numai si nu nedrept[1im, dar 9i de vom fi nedrept[fi1i, noi

sh rfspundem doar prin binefacere. Desigur, toate acestea nu sund

lrrot pllcut in zilele noastre, cdnd anxietatea e socotite fireascfl, iar

r.reqtinismul e vdzut ca o ideologie ce se epuizeazl in cuvinte

liuntoase, pline de continut pozitiv. Transcendenla creqtinismului

r onsltl tocmai in cutezanla neputinfei de a uri vreodatd pe cineva, ?n

rrrhrroa fa![ de toli qi in viala d[ruit[ celorlalf,dar qi

insacriflciul de

qllts, neincetat rev[rsfindu-se spre ceilalli. Astfel, reugim din tirnp sd

lrrrlepllrtdm de la noi cea mai micb urm[ de anxietate.

Dragostea cregtineascb se manifestd intotdeauna practic. Iar

;rretrlica este transcenderea teOriei. AdeSea dragostea se exprimb

iltrpensindu-se de cuvinte. Dragostea este concretd qi nu abstractd

agrr gcncral[. Dostoievski scrie undeva c5 odat[ o doamni s-a dus la

J(' 3l



MWryAnxictrtcrr tristc(ii - Moncthul Moise Aghioritul

stareFl Zosima ciruia i-a spus: ,,ii iubesc pe toti oamenii, dar am o

oarecare slibiciune pentru servitoarea me4 fa![ de care nutresc o mamare afecliune". Atunci phrintele zasima i-a rdspuns: ,,ln acest caz,socot eu, tu nu iubeqti, de fapt, pe nimeni". Eroii minunatelorpovestiri scnse de Papadiamantis din skiathos sunt oameni ai jertfeiai milosteniei qi ai intrajutordrii. cat despre eroii scriitorului NikosKazantzakis - de fel

dininsula

creta - aceqtia nu simt profunddragostea divinS, se lupti pentru a-qi c6.gtiga dreptul, stnga, se agitlgi se rizvritesc. Eroii lui Papadiamantisra ne atrag spre Skiathoslucru care nu se intdmpld cu cei din romanele lui Kazantzakis. eroi ce

nu ne fac sd. ne dorim a ne duce in Creta.Lipsa iubirii este boali grea. Dragostea, dup[ spusele

Sffintului Apostol Pavel, indelung rabd6, este binefrcdtoare, nu

pizmuieqte, nu se laud[, . nu se trufeEte, nu se poarti cu necuviinldnu cautd ale sale, nu se aprinde de mAnie, nu g6ndeqte riul, nu se

bucurl de nedreptate, ci se bucur[ de adev[r, toate le sufer6, toate le

crede, toate le nidijduieqte, toate le rabd[". sfinfii sunt lucrdtoriiunei astfel de iubiri. Numele sfinfilor nu apar

in publicafii, unde sunfde gdsit, mai degrabi, numele celor ce lucreazd ura qi r[utatea. In

litera rd g[sim numeroase personaje intunecate ce fin de realitateazllnicd'; personajele acestea sunt curajos qi fidel descrise. Anxietateaeste rdspdndit[ in toate paginile a numeroase povestrn, romane gr

poezii. De buni seam[, fiecare prezintl ceea ce are qi aduce cu smece observd in jurul s[u. Nu vorbesc despre lucr[ri sterpemoralizatoare qi despre transformarea literaturii in predicd tundtoareDar intr-un fel similar, in opera lui N. G. pentziki, durerea, moartea,demidejdea, amintirile niv6litoare, printr-o descriere minufioasd, iqiafl6 dezlegarea in scrierile sinaxarelor.

Pricina futuror releloreste absenla dragostei. osindirea,vorbirea de rdu, l6comia, rdpirea celor ale altuia, uneltinle, viclenia,

faptele josnice, temerile, frica, nedreptdlile, m[rturia mincinoasi,toate acestea sunt posibile tocmai din pricina absenfei dragostei

Anxietatea tristefii - Monahul Moise Aghioritul

('npnciilc, r[uti1ile, nerdbdarea qi neiubirea de oameni, conlucreaz[

'itslcnrllic spre a pogofi in suflet anxietatea pentru totdeauna.

Cu mult timp inainte, cel mai mare propov[duitor al tuturorvcncrrrilor, Sf6ntul Ioan Gurd d Aur, descriind aceastd stare a

t'rrr$linilor, spune acestea: ,,Nu pot g[si cuvinte de jelanie pentru o

lrngctlie ca aceasta in care fiecare se rdzvr[teqte impotriva celuilalt,

urrucnii se mdn6ncd gi se sffiqie intre ei, care pentru bani, care pentruFrluvil, in vreme ce al1ii, simplu qi ftrd cuvinte, batjocoresc gi umilesc;

asll'ol, iqi fac unii altora numeroase rini; privesc, aqadar, in aceastd

Iulrttl, morli mai mul! dec6t cei chzuir pe cimpurile de lupt6, astfel

irrcrit insugi numele de creqtin a ajuns a fr fard, de noimi". NucorJotcsc cuvintele Sfdntului Ioan o simpld figur6 de stil, retoricd, ci,

tlrrnlmtriv6, cred cd ele descriu frr6 greq epoca noastr[.

ln absenla unui generozitetli sufleteqti, r[m6n a se instdpAni

rhzlrtrrrarea gi revanqa, astfel inc6t astdzi peste tot bdntuie r6zboaie qi

lrrllrtrrfri in s6nul aceluiaqi popor. in acest tip de rdzboi, cu totulapociul, omorfindu-i pe al1ii, te ucizi pe tine insufi, gi rdnindu-i pe

eerlulli, ifi aduci vdtdmare qi pe-. ,,Nu lovi", spune Sfrntul loan GurdrL. Aur, ,,pe cel lovit de patimi!" ,,insdnitogirea" aceluia va veni doar

prrrrlr*o discret[ toleran![, prin iubirea dragostei, a adevdrului gi a

pAcril

Cele spuse pe"nh aici si nu fie socotite manual cu

rlrrlurvrticegti povefe, ci salut din inimi cdtre omul inchis in sine,

Irrlitr:o$at gi cuprins de anxietate care, in ciuda tuturor greut[1ilor,

lrrtdlrrplIrilor gi sffirgitului cdii sale, continud a cduta senin[tatea.

I are ttt-aq mai bucura, dach aq izbuti nu s[ vd conving, ci m[car s[ vilar' rdl vedef cum sdrmanul afl[ mdngAiere in s[rdcia sa, cum bogatul*rlld irr averea sa o altfel de siguranli, cum inv[ldtorul invafd qi el in

Irrrrp r.:c ii ddscileqte pe al1ii, cum lucr[torul, adeseori, afl6 mai mult[1111c111';0 dec6t chiar stbpdnul siu. Vreau s6 spun c[ nu vom sc[pa de

nrrr*rolute r[stumdnd structurile sociale. Nu vom afla paaeaqrlrrrttbAnd cartierul, mijloacele de transport, hainele sau tovar66ul de

rralf, ('i linigtea qi mult dorita bldndefe sunt urmarea unei con$tiinle

irrrpheute, intrajutorarea gi dialogul ziditor. In aceste condilii, cele

rrrHr rrrnri rele sunt instriinarea, impietrirea, neinfelegerea qi separarea]a

Papadiamantis qi Kazantzakis suntliteraturii neoelene. 1|'lo ta trad.)

ta)L

doi dintre cei mai mari scriilori ai

JJ



Anxictatcir tristctii ^ Moncrhul Moise As,hioritul

indernina tuturor. []-iserica nu {ine la obligatii protocolare, ci ne di

pirinteascd pova{6. Inlduntrul unei traditii d[tdtoare de via!6 este dr

gisit calea personald a fiecdruia dintre noi spre aflarea unitdliliuntrice, spre pace gi armonre. Ne vom elibera de tristelea anxietilicu ajutorul acelei frumoase expresii - ,"fericita intristare" - ce exprimistarea sufletului ce se bucur[ in taini, datoritd credinfei qi n[deldii ir

Dumnezeu pe care L-a intristat prin gregeli qi pdcate. prin urrnareeste tristefe, din pricina st[rii in care se afld, qi totodati bucurie, drr

pricini cd aceasti tristele il va duce la odihni gi la adevdrata fericiredaci o vom folosi in chip in{elept.

CAnd omul se bucur[ de-o vialf uEoari, ,,r[splata" sa est(

anxietatea. cel ce nu afl5 mullumire intr-o via![ comodb qi u$oara, sr

lupt[ in singur[tatea plcii qi a unei ticeri dramatice, c&re s(

transform[ in roditor izvor de intreb[ri, dorinle qi fencitd odihndLeg[tura cu Biserica, educatia ortodox[ qi lectura atent| i

Scripturilor qi a vielilor Sfinfilor (sinaxarelor) va readuce la luminin[dejdea inocenfei tainice a anilor copiliriei. cugetul bisericesc nr

conduce spre o responsabild cunoaSter-e de sine, spre o con$tientr

iubire fa1[ de fratii noqtri, spre {ilocalica iubire de Dumnezeunemaiingbduind reaparitia vatdmitoarei deznadejdi.

Omul piqegte in prezent, avAnd viziunea veqniciermaturizandu-se datorit[ experientelor trecuturui qi privind cr

inlelegere spre viitor. Trecerea timpului n, il loveqte pe ce

credincios. Efbmentatea, cu toate problen.rele sale, nu eslrcredinciosului pricind de necontenitd intristare. Necontenitd tneqtirbiti ii este doar nddejdea. poc[infa, smerenia Ei cumintenia ir

vor aduce dorul de pace.

De v-am obosit, vd cer iertare! cici anr voit cloar si vi transurrcdte ceva din cele de care toli au nevoie: dc convingcrca cd. in mijloc.

futuror inldrnplirilor arnarc prin carc lrcccln - nu pufinc -, nu ne csl(hrgiduit si trecem cu vederea nidejdea, singura crrc ..ucidc" triste{cransietdtii. chiar pi slfintul Munte Athos se corfrr.'td c' probleme. i'siacestea nu il oprcsc din calea pe care a pornit. Buuii nronahi indurrcurrrplite ispite qi astfel se sfinfesc. Chemafi srrntc[i qi voi a trasmite altolbucuria nddejdii! intr-o lume atat de plind de clurere Ei de necazu.de folos sunt, nu atat dojenile, c6t mdngdierea Ei dragostea, care de lr

Jt)

Anxictirtea tristctii - Monqhul Moi,se Aghioritul

'.r ri' \ { }r rrrdt'epta greqelile !

N,lrr rog ca aceasti scurt[ omilie a mea - a unui om de

| !r!( ri,'r r tlc ani -, lipsit[ de orice slav6, s[ se facd inceput al

!,;rrrlurrlor pe care le veli des[virEi in liniqtea chiliilor voastre! V[rrrrrllrrrrrr*.sc pentru atentia cu care m-afi ascultat gi pentru rdbdarea

;rrirt;rlrr rrird[jduind cu umilin!6 cd nu ve{i regreta foarte tare c[ m-atirrrr rtrrt lici, unde

aligi

venitsd

mi ascultali! Dumnezeu, depace

Ei deIrrrrrrrurdirtdtorul, sd fle mereu cu voi.

JI



Calea ortodoxfl a omului-Monqhul Maise Aghiorihil Cafea ortodox[ a omului- Monshul Moise Aghioritul

3. Calea Ortodoxi a Ornului,s

un mare dar pe care ni r-a frcut Dumnezeu este faptul c[ anrfost botezali ortodocai. Prin urrnare" datori suntem a mullumi dinaddncul inimii, pentru aceastb mare negriit[ cinste ce ni s-a ftcutInsS cunoaStem noi ortodoxia cum se cuvine? 0 folosim c.,pricepere? Nu cumva o folosim necugetat, refuzdnd cu obstinafie a c

cunoaqte mai bine qi mai profund gi, totodatd, ignordnd bogdfirtradiliei sale?

o extremi limitare a ortodoxiei doar la aspectul sdu socialbine organizat, san plasarea ei intr-un 1?cir compromis cu sistemelesocial-politice contemporane, ce o voiesc laicizath, superficialpl[cutd

gi grabnic folositoare, agaciar, o asemenea abordarea

ortodoxiei este cu totul greqitd. I)e asemenea, deopotrivd de

iculoasb este gi inlelegerea ortocloxiei ca flind extrem deenculoasa este $r inlelegerea ortocloxiei ca flind extrem de

indepdrtati foarte dificili, rdzbunltoare qi grabnic pedepsitoare. 0

asemenea concepfie asupra ortodoxiei este inrplrtigit6 de numerofloameni, mai mult sau mai pu{in induhovnicitri, de unii creqtinrhabotrici de nepricepufi gi de cei neputincioqi duhovnicegte.

credinfa fundamentalb a Bisericii ortocloxe in faptul ciDumnezeu a creat lumea nu din vreo necesitate, ci din preaplinuliubirii sale de oameni, este de cea mai nrare insemnltate. Aceastliubire de oameni nu a pirdsit niciodatd lumea" contrnuand a o ingn.li

necontenit qi a o sprijini. Astfel, deplina in(elepciune divinllconlucreazd cu preaplinul bun6t61ii negrditei Sale iubiri fat6 dc

" Aceastd comunicare a fost susfinul{ in data 25.9.1993 in Slhnta cateclral]Mitropolitand Adormirea Maicii Dornnului din Kastoria la invitatia Mitropolitulrrrdin Kastoria Grigorios qi in data de 1 .10. i 993 in SfEnta lliserica Sfanrul Gheorqlrrdin Nrgrita, prin grija cuviosului pdrinte pavlos Koatzis.

38

oruneni, al acelei dumnezeieqti iubiri de oameni a Creatorului Care

loute le pldsmuiegte intru fericirea omului. De aceea, creatura este

r:hemat[ a se apropia de Creatorul s[u gi, prin cele zidite, s6 ilr' ur steascd pe Ziditor.

Insd c6nd slujitorul zidid'i devine cumplit, violent, tiranic,

rilzvrbtit qi cArtitor, negreqit va tAri toate cele zidite intr-o aventura

leribil6, spre distrugere. Afunci natura suspini din pricina,,lirrmecului" pbcitogeniei umane. Gr[dina se umple de spini ce

tlnintesc de alungarea binecuvAntflrii gi de prihdnirea inocenfei

uutttenilor. Cununa de spini pe care o poartd pSmdntul mlrturiseqte

,lrrnensiunea gregelii qi a cutezanfei lui Adam, curunl ce il invalE

groeitin{a qi smerenia. Pe de altd parte, sfinlenia lui Noe izbdveqte

pf, rndntul de distrugere.

CAnd moralitatea omului ap6r[ natura qi o respect[, aceeagi

rrrornlitate este cea care il ridicl pe om de la condilia de creat la cea

rlt' impreund-imp[rat qi impreund-creator, inspirAndu-l silrrrporlobeascE, sb infrumusefeze gi s[ fac[ din aceasti lume o

':ulovllratl

bijuterie. Prin urmare, atitudinea omului il transformd intr-un rnic dumnezeu, intr-un mic impdrat al lumii, copil drag aJ

('rrrnlorului intregului univers, ,,dup[ chipul qi asemdnarea Sa".

.{trrrrtri, ajungOnd la nep[timire, omul stEp6negte stihiile naturii qi

uilr'uviintitoarele, pe cdnd, de e st[penit de patimi, el insugi ajunge in

r ilr rrlrr I rtecuvdntitoarelor.

Virtutea slabitd qtirbeqte frumuselea sufletului gi se prea poate

r a ngnrvarea acestei ,,boli" si duci la moartea sufletului. Acolo, in,ilrrltttl sufletelor moarte, omul gi al sbu suflet s-au indepdrtat de

llilnlrrl [)uh, de viall dltltorul. $i, unde lipseqte Sf0ntul Duh,

u::grttirl s-au inst[pdnit dezmiful patimilor pi c[derea omului intr-un

,lurr pclnranent, pricinuit de un cer innorat qi de nopli frri lund.-1.larrr. t:cl dinainte de c[dere, ducea o via!6 luminoasl, frrb grryi qi

rFr nrutr, fiindci Sffintul Duh il stdp6nea gi il indruma spre

,leqrlviitfrt'ca pe care el insuqi o dorea.

l)rrrrrnezeu l-a vrut pe om liber, demn gi responsabil. inrelnlrn rlrtrtrc om Ei Dumnezeu nu existau constringere qi silire. Ci

trif rr! ('r tlorrrrreau deplin[ dragoste gi nemdsuratd gnjil plini de

39



Calea ortodoxil a omului- Mo nahul Moise

un suflet, dacd ?nsuqi acel suflet nu a p6qit cu de ra sine voire pe caleauneltirilor celui viclean.

Calea ortodoxd a omului- Monahul Moise Ag,hioritul

n negrditei bucurii a Imp6r[fiei celei Cereqti gi, ca unul ce este

deopotriv[ cu ingerii, se pdstreazl in aceastl stare haric[ prin ascezd,

prin curdlie gi prin frumuselea nepdtimirii. Astfel, dobdndegte o mai

profund[ gi o mai mare capacitate de a disceme, pe care vedem cd o

nu sfin1ii str[v6zltori gi inainte-vdzdtoi, sfinfi ce sunt, a$a cum am

spus, plini de discemlmOnt

Superioritatea omului constl tocmai in virtutea sa. Iar virluteaoste noblele, vrednicie qi har al omului. Omul se cunoaqte dupd

lumea sa liuntric[ ce ii strdlumineazd necontenit chipul. Imaginea

omului adevbrat este a aceluia ce lucreaz[ virtutea. Astfel, un sffintpoate, trecdnd prin metropolele lumii, si constate ci nu au aflat acolo

nici un om, in sensul duhowicesc al cuvAntului...

MAntuirea omului atdmh de bun[voinla sa. S[ nu cbut[mdeparte de noi pe cel ce poartd vina propriei noastre vieli, frc6nd-o

tulburatd gi de neindurat! C[ci rispunderea noastrh, in aceast[

problemi, este destul de mare! Opgunile sunt personale gi

consecinlele bine gtiute. Naqterea cugetelor bune, chiar c6.nd totul injurul

nostru ne este potrivnic, videqte calitatea gdndirii. Dimpotrivh,reaua voin16, chiar gi intr-un mediu plin de pace qi linigte, qeeazd

tulburare qi zwvh.

CAnd omul se robeqte patimilor, devine nesimlitor, nepils[torgi cu totul indep[rtat de calitatea sa de om. Omul impdtimit este

intotdeauna aplecat spre nedreptate, amdgire gi rdtdcire. in acest

cumplit intuneric este, prin urmare, lesnicioasi alunecarea inpripastia pierzaniei. lns[ chiar daci omul se afl6 pe marginea

prdpastiei, se poate ca, p1rn credin!6 qi prin amintirea unor experienfe

din trecut, s[-gi revind gi sI se m6ntuiasc[. Sunt numeroase cazurile

de felul acesta, in care, prin pociinf[, omul se pl[smuieqte din nou,

se reinnoiegte qi se deslvirqegte.Aceast[ stare este rezultatul unei inXelepte qi cuminfi folosiri a

libertdlii de care dispunem. Ba chiar, libertatea lbuntricd, ce purcede

dintr-o relalie vie cu Hristos, ajunge s[ ne facl sb ignor[m libertatea

exterioard. Astfel" un supus, un om neinsemnat sau bolnav, dacd este

stfpdnul unei asemenea libert[1i lduntrice, se simte mai bine decdt

tofi magnalii lumii, dec6t toli domnii p[mdntului, decdt cei mai

Nu trupul este impreundJucr[tor intru phcat, ci invoireaomului. Nu trupul este de condamnat, ci robirea sufletului prin oricefel de pdcat Sufletul este r[spun zdtor de faptele trupului, de vremece el il stdpdnegte; iar sufletul gi trupul nu sunt potrir.'nice unulceluilalt. Grija sufletului are intdietate fafi de

iru utrupului

Nepdsarea fagd de cultivarea sufletului, in favoarea hrinirii trupului,are consecinle grave asupra sporirii duho'uniceqti a omului. Atunciapare un dezechilibru dezbinitor ?n care, dup6 cum spune sfAntulIoan Gur[-de-Aur, slujnica bine petrece, iar stapdna i$i d[ duhul.Trupul este organul prin care se exprimd sufletur de virtute iubitorTrupul este mai prejos decdt sufletul gi prin faptul c[ neputintelesufletului toate se pot tbmddui, in vreme ce borile trupului n, *, potvindeca toate. Prin urmare, este cu des6v6rqire absurd - de sti cinevasi cugete bine la aceasta - felul in care cei mai mulfi dintre oameni sepreocupd mai degrabb de fiumusefea trupului lor muritor qi mai pulinsau deloc de frumusefea nemuritorului lor suflet.

sufletul este infrumuselat cel mai mult prin cuv6ntul luiDumnezeu. F[rb aceast[ absolut necesar[ infrumusefare, sufletul se

silbiticeqte cu totul gi, in cele din urm6, rnoare de tot. omul triieqtecu adevdrat nu atunci cdnd.mdndncl qi merge, ci c6nd sufletul sdulucreazd lucrarea cea bund. Invierea unui suflet, dupd cum ne invatiortodoxia, este mai presus de invierea unui om mort. Iar pentru a

supune trupul sufletului este nevoie de lupti st6ruitoare qi grea, fbri a

inlelege prin aceasta cd sufletul s-ar rdzboi cu trupui. supunrr.utrupului fald de suflet inseamni, mai degrab[, iubire a cuminleniei,intotdeauna cu ajutor dumnezeiesc.

Astfel, omul lui Dumnezeu, credinciosul creqtinortodox, fiulascult[tor al Bisericii, nu mai este tulburat de bdtrdnete, nu mai

suferd de singurState, nu se mai intristeazd de rutina zilnici, ci, cuputerea sfrntului Duh qi prin sfintele indlflri la slujbe qi rugdciuni, se

cur51[ qi se innoieqte neincetat. Biruind credinciosul, cu harulsfintelor Taine gi prin smerita sa lupt6 trupeasci, biruind, agadar,cugetele cele lumegti qi diavolegti, creqtinul are parte de o pregustare

42 43



celebri, mai slivili qi mai bogali oameni din ru-*u u.**trln*vrrtutea este cea care ne d6 netemerea adevdratei libertiti. omului i

Calca ortodoxfl a omului- Monahul Moise Ashioritul

Hristos este dascdlul desdvdrgit Care ne invald toate virtu{ile. El

cste modelul oricdrei virtuli, Izbivitorul qi Mdntuitorul" Biruitoml rtrorlii,

Dezrobitorul, Cel Care S-a rdstignit gi a inviat din morfi. Credinfa in

lnvierea lui Hristos existd in omul virtuos, care nu are nevoie de nici o

dovad[. Iar intdlnirea cu Hristos se frptuiegte prin intermediul

Tainelor; pogorArea Sfdntului Duh in lume, dupb Cincizecime, il linepe Hristos mereu prezent printre oameni.

Prin Sffintul Botez cre$tinul se naqte in Flristos qi ucide

moartea. Se leapdd[ de diav^ol qi se lipeqte de Hristos. Astfel pdtrunde

in spaliul viegii in Hristos. Insi pentru a rfm6ne in acest spafiu, este

nevoie de Sff,nta imp[rtaganie" cea care ii une$te pe credincioqi intr-un singur trup. Prin curdfie gi sinceritate va exista o continuitate a

Sfintei impS.rtlqanii.

Participarea la Sfintele Tainel6 gi la slujbe, dragostea fala de

tipicul bisen cesc, prive ghieri le, psal modi erlle, p raznicel e imp irf,tegti,

toate acestea povdluiesc, indrumb, ciliuzesc qi inal{[ duhormrcegte.

Puterea cre$tinilor nu sti in numdrul lor, ci in calitatea virtulii care ilinalldpe stdpAnitorul ei. Aceastbvirtute preschimbl lupul in miel. Iarputerea Bisericii se sbv0rqeqte nu prin mustrare, ci prin tlmiduire.Biserica nu este depozitara virtutilor, ci o oaste de oameni vinuoqi.

Biserica nu este un florilegiu de legi inflexibile, ci bogilie de

duhovnicesc qi liber discem[mint. $i aceastd libertate duhormiceascd

se menfine prin ascezd care, de lipseqte cumva, duce la in[sprirealegii.

Virtutea d[ruieqte cinstitului slu lucrbtor conqtiin![ imp[catdqi linigte l[untric6, ce in zilele noastre tulburi devin incd gi mai de

prel Virtutea d6 omului desfrtiri sinhtoase qi-l rdspldteqte pe cel ce o

indrbgegte cu bunuri lumegti qi cereqti. Astfel, omul virtuos cugetd

mai pulin la ostenelile sale qi mai mult la rezultatele strddaniilor sale,

frrd" a urm6ri vreo r6splat6, de vreme ce - a{a, cum ne inva!6 un

16.,Noliunea de laind are in teokrgie o dubld semnificalie: una este aceea care

ucoperd sensul de mister, de lucru ascuns qi necunoscut, gi o alta, care e redatd nrai

r:xact de termenhrl ,gacrdmenl", Existd mai multe 'Iaine: Taina llote-zulr-ri,

liuharistia, Hirotonia, Mirungerea^ Taina Masluiui,'['aina nuntii. impartagania. C1'.

lrrn Bria" Op, cit., pp.3(t9-374. $rota trad.)

45

r6mdne doar a ridica brafele spre miinile pe care i le intindeDumnezeu necontenit. Neajutorali r[man doar necredincioqii saupulin-credincioqii, lenegii qi neascultdtoni, precum gi toli cei convrn$rcd le qtiu pe toate gi cd pot sh facd orice prin propriiie puteri.

Teologia ortodoxi, di,colo de ceea ce defineqte fiiozafia,socore$r(

bune lucrurile care 'e diruiesc mAntuirea in Hristos. Binele il descoperiDumnezeu qi nu cugetarea umani, oricare ar ft ea. Binele ne este asigurarde supunereafa[d de voinfa divina care, a$a cum am spus, inf'rumuse{eaziisufleful, in vreme ce neascultarea il ur6{eqte. Ascultarea inseamni increderctotald in Dumnezeu.

_increderea "rtefupta care vddeqte i'ima aprinsi dc

dragoste ce doregte afierosirea deplini qiidentificarea'oii omurui cu cea a

lui Dumnezeu. care este binele absolut qi desdvdrqit Nici o logicd nu poatcdefini binele, decdt doar daci existd o concordanli cu voia hi DumrrezeuAsthz.i mulgi fac ascultare, dar, tnaicu seamd in probleme ce sunt departe dcproprrul interes. Prin urmare, este mare nevoie sa ?lrv61drn ce are prioritatcin via{a noastrd gi ce meritd s[ fie slujit gi admirat. Binele nu este ."1 d*rpr,care indeob$te se discutd ast6zi, ci ceea ce r6m6ne in veacun ne

indrum[ spre viafa cea veqnicd. Bune sunt socotite astdzi bogdtia,slava Ei cinstirile, fiindcd oamenii sunt legafi de cele prezente. larrele sunt socotite a fi boa.la, s[r6cia, sldbiiiunea qi nu p6catul. po1

rim0ne buni bolnavul, sdracul qi neputinciosul, pastranau-qiverticalitatea, noblelea gi moralitatea vietii, precum qi putereacredin{ei. Adevdrul se insoteqte mereu cu virtutea, iar mincruna curhutatea. Toatd" lumea dear avea-o oamenii, virfute daci nu au, sunlcu totul sdraci, lipsiti de interepciune, nedrspti qi necuvinciogi.

Nici o osteneal[ nu e prea mic[ pentru dobindirea virtutii. Ede prefbrat si fim nedreptdlifi dec6t sf nedreptdfim noi pe carevaAga cum drept ne invafi Sfantul Ioan Gurri-de-Aur, nu e^iste oamenl

nedreptdfili, de vreme c€, dac6 indurd creqtineqte nedreptatea,dobdndesc mare cdgtig qi foros sufletului lor. rn frnr, tun este doar cefolosegte sufletului gi ne ajutl sd intrdm in impdrdfia cerurilor. Astfbl,trebuie mereu s[ ne dorim doar virtutea, de weme ce ea ne diruiegteadevirata bucurie. Iar cel mai riu lucru este a se socoti sau a se numrrlutatea lucru bun gi binele lucru r[u.

44



Calea ortodoxd a omului- Mo nahul Moise Aghioritul Calea ortodox[ a omului-Monahul Moise Aghioritul

cucemic pdrinte de la Muntele Athos, din zilele noastre, chiar de nuar fi existat Raiul, sfin{i tot L-ar fi slujit de bundvoie gi L-ar fi iubir

qi de afreea, neindoios, vom fi aspru judecafi. Desigur, ca

lntotdeauna, Ortodoxia se va men{ine dincolo de greqelile noastre,

mereu gata sd dea vielii noastre adevdratul sens, m0ngiiere 9i

nfin!enie.

Pentru ca omul s[ poati parcurge acest drum duhovnicesc

ruitor, iati ce il sffituiesc practic aceqti sfinli pirinli ai noqtri, de

Dumnezeu luminalil SfAntul Antoniespune

c[omul trebuie sa-gi

asume rispunderea greqelilor sale inaintea lui Dumnezeu qi sd indure

ispitele. Un awd spunea cd mdntuitor lucru este a ne socoti pe noi

?ngine pricind a propriilor noastre greqeli. Maica Teodora, la rfindul

oi, spunea c6, dintre toate virtulile, cea mai izb[vitoare este adevirata

smerenie. Iar Awa Ioan Kolovos (Ioannis Kolovos) spunea:

,,Am l[sat o povard ugoarl, aceea de a ne mustra pe noi

ingine, pentru a lua povara mai grea, aceea de a ne gisi indreptSlire in

greqeli". Un alt aw[ spunea a5a: ,,Fii mereu cu bdgare de seam[ la

propriile-1i greqeli, nu judeca pe nimeni, strune$te-li limba qi nu

r[spunde riului cu rlu - aceasta este adevlrata smerenie!". Un alt

pirinte duhovnicesc spunea ci cel ceeste

cuadevdrat smerit nici nu

se m6nie, nici nu m6nie pe nimeni. Iar un alt pfrinte zicea c6 folosul

omului este smerenia qi cd, pe ce omul coboarb spre smerenie, se

inalll intru duhovnicesc folos.

Este lucru qtiut c[ toli cei ce ne afl6m acum aici donm s[ ne

mAntuim. ins[qi prezenfanoastrd aici v[deqte acest lucru. Agadar, sd

afl6m acum aici dorim s[ ne

ne ruglm Domnului, cerfind mijlocirile sfinlilor, 9i voi care suntelt

aici qi cei de pe l6ng[ parohia voastr6, prin sfinlitoarele Taine ale

Bisericii, iar noi, care vieluim in isihia Sffintului Munte Athos, in

Grldina Maicii Domnului, sd ne rug[m fierbinte, mai ales in zilele

acestea ata.t de grele, sb sporim duhovniceqte, pd.qind neclintit pe

calea Evangheliei, pe care aup[qit

tori sfin1ii noqtri! Ne mai rug[m,

cu smerenie qi din toatd inimia, ca 9i viitorul, pe care ni-l va dlrui

Dumnezeu, s6 fie plin de bogat rod duhowicesc!

cu-bucurie pe Fl'istos. Dragostea nu catdla osteneli, ci dd putere, frria fi povar6.

calea duhovniceascd ortodoxi a creqtinului de r6nd e

ingreunatd de tulburarea gi de ata{amentul fafn de zidimicia lumiiacesteia. viala omului de azi e ca o mare furioasE, plin[

deprimejdii,

de temeri qi de indatoriri ce ne umplu de amlndiiune. Devdlrna$iazllelor noastre, nebunia evenimentelor, rapida trecere a celorvremelnice, preftcdtoriamai marilor zilei, atuici c6nd sunt admirate,v[desc ignoranla celor ce le pretuiesc. tnsl scopul celor ce vi le spuneste nu de a osdndi pe carev4 ci de a fi de folos tuturor; nu de a priviviala cu pesimism, ci de a o cinsti gi de a o folosi aga cum se cuvine.

Prin urmare, omul credincios, nu este veqnic, ci trecltor priraceast[ via1d. cel care s-a legat cu t[rie de cele pdmdnteqti nu lesneva ajunge la cele cereqti. osteneala drumului r* ,ra preichimba indulce

.odihn6. viala dus6 aici in striciciune se va preschimba inveqnicd intristare. Iar tristeflle din lumea aceasta

vor fi tdmdduiresigurd tuturor r[nilor provocate de pdcate. incercdrile pnn caretrecem sunt dovada iubirii lui Dumnezeu pentru prietenii silDimpotrivS, traiul prea bun il duce pe om spre nepisaie, indiferenldgi duhovniceascd moleqeal[. De asemene4 prin idbdarea durerilor,Dumnezeu este sldvit mai mult decAt prin neg.i;a unuia ce se bucurdde o sdn[tate deplind. cugetul mucenicesi gi izbanda sunt maiputemice decdt darul facerii de minuni.

Mdntuirea este cununr in dar din partea lui Dumnezeu pentrusmerilii luptitori ai dragostei, pentru slujitorii dumnezeiegtilor daruri.Aga ne vrea Ortodoxia: drept cuget[tori qi drept iucr[tori. Oortodoxie ce s-ar epuiza

in disculii necontenite qi care s-arpreschimba in ideologie gi teorie stearp6, prinb de subiectivism, ar fiosteneal5 in zadar. Astdzi, cuvAntul ortodoxiei, insemnat mai mult caoricind, vrea sd vieluim in neincetatd cunoaqtere, in ferezvie qi

curdfie. Este pdcat sd vrem a ostoi setea oamenilor cu apd imbuteliatigi nu cu apd de izvor. Greqeli, gafe, dispute qi judecali omenegti,prezrntd, ortodoxia ca neputand s6 elibereze lumea in chip izbdviior,

46 47



Povdluirile gi indrumdrile Schiegumenr"rlui Sava Povd{uirile pi indrumdrile Schiegumenului Sava

Via{a 9i invl{iturile Stare{ului Savade la Lavra Pecersk din Pskov

1. Povlfuirile qi indrumirile Schiegumenului Sava

in acest capitol ne vom stridui sb reddm acele povefe qi invrlbturi,cu care insugi stareful ii adipa duhovnicegte pe cei inseta{i dupamdntuire.

*rFr*

Ap[rafi marele dar a lui Dumnezeu - conqtiinta. Ea ne une$te cucerul, ea ne supune voinla noastri slab6 gi p6c6toas[ fa!6 de Sfinta qi

Atotputernica voie a lui Dumnezeu. conqtiinla este glasul lui

Dumnezeu in inima omului, vocea ingerului pdzitor. si ne p6zim cu

atenfie conqtiinfa de influenla a tot ce e r6u, c[ci in caz contrar,putem sb o indbuqim, s6 o pierdem, s6 o ardem Cdnd oamenii nuaud glasul lui Dumnezeu in inima lor, atunci conqtiinta lor tace, gi nule mai este fric[.s_a R[c[tuiasc6. Despre un astfel de om se spune c6 e

,,fird conqtiinlil'l7, unul care $i-anpierdut conqtiinfa.

in fiecare om exist[ o scAnteie a lui Dumnezeu. Sd nustingem aceastd scAnteie cu patimi pimdnteqti. dorinfa unei viefi,,vesele", desfrAu, imbuibare. Prin acestea, omul r[n"r6ne cu sufletulgol, coborand tot mai mult qi mai mult in adincimea patimii,

transformdndu-qi viafa intr-o goand dupd agonisiri. Aga renunld omulla calea slujirii binelui qi adev[rului lui Dumnezeu qi merge pe calealipsei de cinste gi a frridelegii.

17 cur,0ntul rus este format din douii cuvinte, care pot fi tacluse prin firncctnsliinld, in romanegte se traduca cu: neobriizat, neruqinat, lipsit de scrupule (rr

tr)

48

rFik*

La baza m0ntuirii sufletului sti credinla. Credinla inseamnb

l)entru m0ntuire ceea ce este temelia pentru cl6dire. Dac6 se sap[ sub

lemelie, se pr[buqeqte cu siguranp clidirea. Unde nu existl credin!6,

ncolo domnegte neinfr6narea patimilor, care-l atrage pe om in bezra

r[utlflor. Credinla este cel mai mare bun in viata pdmdnteasc[, ea iluneqte pe om cu Dumnezeu. Cu o credin![ putemic5, omul le poate

pe toate. Credeli in Dumnezeu, rugafi-vd Lui, faceli fapte bune!

Aceste trei aripi v[ vor ridtca la Altarul lui Dumnezeu!

Nu exist[ o preocupare mai important[ pe p[mdnt decdt

rugdciunea. Ruglcirurea dd na.qtere la toate celelalte virtuli. Sfin1ii

Pilrinli aveau drept reguli si se sileascb (pe ei inqiqi) spre rugdciune -

&cas6, in biseric[, in timpul muncii, in timpul plimbirilor qi in orice

timp. Trebuie sd vorbim cu Dumnezeu simplu, ca un fiu cu tatil sbu.

Nu spuneli cuvinte inalte la rugbciunel Teme-te sd pronunfi Sf6ntul

Siu nume f[ri participarea minlii gi inimii.

Celcare

sein1[fiqeaz[

luiDumnezeu

cugdndurile

imprdqtiate, gi cu atAt mai mult cAnd o face cu neatenlie, unul ca

&cesta doar il sup[rd pe Domnul qi nu va primi har, ci os0ndi. Se

spune tn Scriptur[: ,,Blestr:mat este omul care face lucrul Domnului

cu neb[gare de seaml" (Ieremia 48, 10). $i dimpotrivl, cel care s-a

rugat la Dumnezeu micar cu o scdnteie de adevlrati credin!6

primeqte o bucurie de nede,scrit** *

Rugiciunea este bucuria sufletului! Dacb n-ai timp s[ te rogi,

caziin genunchr gi spune: ,,,Doamne, primeqte elanul meu drept laudd

qi mullumire Jie qi auzi-md" pe mine, nevrednicul !" insi fr aceasta cu

simpldedicdrii totale lui Dumnezeu, cu simlul unui om care, chiar

dac[ se grdbegte, se str[duieqte insb sd se consacre, s[ se inchine

cleplin Domnului m[car pentru o clip6. C6ci nu este importantd

lungimea rugiciunii, ci inflicdrarea ei, care insd nu se poate prelungi

mult timp, chiar gi la oamenii iubitori de Dumnezeu qi desSvirqili. Te

vei qgeza la rugiciune un plc[tos os6ndit, vei pleca ins6 miluit,

irrdreptat. t{ugdciunea il ridic[ pe om de pe pdmAnt Ia cer!

49



Poviluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava Povdtuirile si indrumdrile S chie gumem:lui Sava

Foarte bine procedeaze cei care unesc rugdciunea lui Iisus cu

respiralia. Aceasta inseamnS s[ respiri cu numele lui lisus! Aceastirug[ciune va uni laolalti inima cu Dumnezeu, o va sfinfi.

Dumnezeu i6i va pune, ca sA spunem a$q pecetea pe e4 wrde

nu vor mai avea intrare duhurile necurate. $i atunci cdnd rug6ciunea

va deveni respiralie, nu mai este infricoqdtor satana, c6ci suntern

apilrafi de Dumnezeiescul har. Astfel de oameni simt c[ Dumnezeu

este totdeauna cu ei: ii apir[, ii acoperl qi ii izb[vegte de duqmaniHarul schimb[ atit de mult inima, incdt omul devine mai presus de

pim6nt qi patimi. Un astfel de suflet nu privegte pe p6m6nt la nimic,

ci este inchinat cu totul lui Dumnezeu, penftu ci harul aduce o atat de

mare dulcea!6, o atAt de mare bucurie, incdt sufletul uitl de toate cele

p[mdnteqti. Iar noi, sd ne silim pe noi inqine spre dob6ndirea

rug[ciunii neincetate.

Trebuie s[ suprapunem ruglciunea cu respiralia in felulurmdtor: inspirafie: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu..."; expiratie: ,,... miluieqte-md pe mine, p6citosul". Duptr

mas6: inspirafie: ,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu...";expiralie:,,..pentru rugiciunile Ndscdtoarei de Dumrrezeu miluiegte-m5 pe mine, plcitosul" .

In orice timp, in orice loc, in timpul oriciror preocupiritrebuie sd chemim in inim[ neincetat pe Dumnezeu, mdcar pe scufi

,,Doatrnne, miluieqte-md! ",,,Doamne, miluieqte-m[! "

Neincetat, totdeauna, cu o simlire a pocbinlei ad6nci trebuic

sb spunem rugiciunea lui lisus. Atunci cind o citim, se sfinlegte aerulgi trupul, gi puterile necurate se tem s[ se apropie de noi, suntent

inconjurafi ca gi cu rrn cerc de foc, prin care ei nu pot trece. Aceastll

rugdciune scurtl, ugoard qi m6ntuitoare,il apdr[ pe om de pdcat, dc

vrijitori qi diavoli.Iath un exemplu, care mbrturisegte despre puterea rug[ciunii llr

Iisus. Mecanicul de locomotivb al unui tren rapid aflat in mers il

vdzut deodatb inainte un cdlugbr, care-i frcea din mdnd semn si srr

opreasci. Mecanicul a oprit locomotiva gi s-a constatat ch qinele dr,

cale ferata erau furate. Inc6 pulin gi se putea inttmpla o nenoroclre.

Au reparat calea ferat[ qi doar atunci qi-au amintit de cilugbr. Insb

unde sa fie? S-au gflndit cd a rn,6at in tren qi s-au dus s6-l caute prin

vagoane. $i iatb c[ intr-unul dintre vagoane au vizut pe un c[lugbr

Care ,,numdra" metanii: Doamne liSuse Hristoase... ,,Dumneav6astri

afi oprit trenul?" ,,Nu". ,,$i atunci cine?" Nu qtiu"' $i pasagerii au

confnmat ci el nu ieqise nicdieri. Ce s-a intamplat? Mullumiti

rug[ciunilor in[llate de monah, Dumnezeu a trimis un inger, carc a

luat chipul cilugirului qi a preintdmpinat accidentul'

in cazul treburilor cu neputinll de amAnat, legate de servici

sau de situalia familial[ sau de societate, trebuie sd scurt[m nevoinla

postului qi rugdciunii. S[-i slujim cu blindele pe cei apropiafi, cici

aceasta este mai presus de rugdciunea indelgngat[ si de frecventarea

bisericii. Dumnezeu nu ne cere atuncl aceasta.

SpunAnd (citind) rugbciunile, si le spui ca in fala lui

Dumnezeu insugi, Preacuratei StapAne Ndscbtoare de Dumnezeu sau

rfinlilor bineplficufi lui Dumnezeu. Unii vor spune cd nu sunt

vtrdni.i se stea inaintea lui Dumnezeu, insd nu trebuie si ne

tulbur[m, ci si credem ci Dumnezeu ne d6 har nu dupl vrednicia

noastre, ci dup6 marea Sa milostivire qi tngaduin![. Nu faptele, de

fapt, ne m6niuiesc, ci mila lui Dumnezeu. Alergali (apelali) la

Milostivirea Domnului nostru Iisus Hristos qi nbd[jduili cu t[rie in

El. Aceasta nadejde nu-i va ruqina pe cei care lucreaz[ inaintea

Domnului cu frici $i cutremur,F ,r. ,k

Dacd afi obosit foarte mult gi nu v[ mai putegr ruga, spuneli-i

Domnului aceasta'.,,Doamne, am obosit, merg s[ m6 odihnesc, f.]ard

numer am gregit inaintea Ta, inaintea Maicii Domnului, inaintea

rfbntului inger pdzitor gi tuturor sfinflor. Doamne! Dlruieqte-mi

iertarea tuturor pAcatelor, trupului s01ru1, sufletului lini$te". Facefi

Inchin[ciunile cuvenite 9i odihnif-v[. Insd puteli proceda aga doar

atunci cand intr-adevlr ve! obof,_ft14

preflcdtorie qi mil6 de sine.

Nu v[ gr[bi1i niciodata in vreme de rug[ciune. Rugaciunea

5l

k fluw*+**.

50



Pov2i{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava Povdtuirile gi indrumirile Schiegumenului Sava

frcuti cu grab[ ?l supiri pe Dumnezeu. Fiecare cuvent sffint e o mar( pentru fiii ei.

Unii credinciogi gflndelc, de ce sd mai mergem la bisericd,

putem s[ ne rug6m gi acasd. Insd rug[ciunea bisericeasc6 nici nu

poate fi comparat6 cu rug[ciunea de acas[. tn biserici vei spune din

suflet doar o dat6: ,,Doamne, miluiegte", iar acas6, in schimbul

acesteia, trebuie sd citeqti intreagaPsaltire. ln biseric[ vei face doar o

metanie - acasi trebuie s[ faci o mie. Dac[ vei sta cu trezvie la Sffinta

Liturghie, aceasta va inlocui qase mii de rugiciuni ale lui lisus, astfel

spun Pirinfi de la Optina. Trebuie si fim oameni bisericegti, sb

mergem la biseric[ in fiecare simb[t[ sear6, duminica 6i in fiecare

slrbStoare. Nefericit este omul care a absentat m[car de la o slujbi de

duminici, cici ea nu se va intoarce niciodat6. Pravila Apostolilorspune: Cine a absentat de la trei Liturghii consecutiv, farl o cauzL

bine intemeiatd, acela se instriineazh in mod invizibil de DuhulSffint, adici se afl[ deja in afara gardului bisericii gi nimeregte sub

influenla duhunlor rele gi vr[jitorilor. Biserica este un coll de cer pe

p[m6nt. Trec6nd pragul bisericii, trebuie s5 qtim c6 trecem de pe

p[mdnt la cer.rl. ,1. +

inainte de fiecare acliune a voastr6, cdlluzi1i-vb de

urmdtoarea cugetare cre$dne: fapta intenfionatd nu este cumva

contrar| lui Dumnezeu, nu este cumva supirfltoare pentru aproapele

meu? Dac[, dup[ o cercetare strict6, con$tiinfa este liniqtit[, atuncipuneli intenlia voastrl in practicd. Fi]i totdeauna consacrali voii luiDumnezeu, nu vd impotrivili ei, ascultali-o gi urmafi-o. line1i-vitotdeauna pe calea de mijloc. Extremele nu sunt l[udabile in nimic.

Doar s[ nu z[bovili in lucrarea mentuirii, nu am6nali ziua pociinteivoastre. Nu a;teptafi niciodatl gi nu cere]i dragoste pentru dragoste,

laudi pentru smerenie, mullumire pentru slujire. Str[duiti-v[ se

rlmdneli frrd recompense pimAnteqti, pentru ca, sd nu pierdefi

rdsplata cereasc[.,k ,F ,r

Odatd, in timpul unei rug6ciuni siv6rqite inaintea icoanei

fficdtoare de minuni a Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele

care se ruga a inceput s[ se inchine chiar in fala acestei icoane.

putere c,reatoare. Fiecare cuv6nt al n-rgbciunii ne apropie de

Dumnezeu. Dobdndili deprinderea de a vb ruga, indeosebi pe cea a

rug[ciunii neincetate. Unii imi cer s[ mi n:g pentru tat6, pentru fiicd,pentru frate sau sord, dar ei ingi$i nu se str6duiesc nicidecum sd se

raage, ci las6 totul pe seama pd.rintelui duhormicesc, Trebuie sa ne

rughm qi noi inqine. gtifi cdt de greu ii vine pdrintelui? Cici el ia

asupra sa o parte din p[catele or]ly pentru care se roag6.

P[zi1i-vd inima, pentru a o pAstra curat6, irnprejmuifi-o cu

zidul rugdciunii neincetate. cdci inimile unora sunt ca gridina frrigard a unui stdp6n leneg, unde poate sd intre orice animal gi sd

distrugl toate cele semdnate... Pentru credinla ferm6, pentrurugiciunea neincetat5, sufletul il primegte pe Duhul sf6nt qi devinevas al harului lui Dumnezeu; un astfel de suflet curat, nepdtima$implineqte frr[ greutate orice poruncf a lui Dumnezeu. cici cuvdntuiDomnului spune: ,,RdmAnefi in Mine gi Eu in voi. precum ml[di1a nupoate sd aduc6 roadl de la sine, dac[ nu r[m6ne in vi1d, tot aga nrcr

voi, dacl nu rdm6nefi in Mine. Eu sunt vi1a, voi sunte]i m16di1ele. Celce rdmdne in Mine gi Eu in el, acela aduce roadi mult[, cici frrdMine nu putetri face nimic" (Ioan XV, 4-5).

S[ ne silim deci pe noi ingine ca sir ne unim cu Domnul" c[ciftrd silin![ nimeni qi niciodatd nu va primi impdr[lia rui Dumnezeu.Aceasta e o condilie siguri pentru dobandirea fericirii vegnice, iardac[ nu, atunci nici sufletul nu este apt pentru imp[rbtia cereasci. elnu va fi in stare sd viefuiasc[ cu Dumnezeu in vegnicie. trlu va ficapabil sd intre in fencirea sfinflor dacd aici, pe p[m6nt, nu se vaobi;nui si fie in unire cu Ou**":{

*

in afara Bisericii nu este gi nu poate sd fie mdntuire. Lumea incare locuim este marea viefii. Biserica este corabi4 iar c0rmaciul esteinsuqi Hristos. Cea mar putemicd rugiciune, pentru noi, esteruglciunea Bisericii. Datonta rugdciunilor Bisericii, omul nu arde infoc, nu se ineacd in ap6, aceast6 rugiciune te ridicd din addnculmini, zguduie cerul. 0 astfel de putere are gi rugiciunea mamei

5?53



Povii{uirile ;i indrumrlrile S chie gumenului S ava P ovd{uirile qi indrumdrile S chie gumenului Sava

Pirintele a oprit-o cu blandefe gi a rugat-o si n, mr aca aqa alildatb. El a spus: ,,crede1i cd vd vefi inchina qi vefi primi har, insi i'

Xecdt orice alte pierderi!", spun Sfinlii P6rinfi. Dac6 omul va pierde

realitate doar p6c[tuiti. De ce? pentru c[ noi to.ti sldm qi ne ruginr,discutdm cu Maica lui Dumnezeu, iar Ea ne ascultd cu atentie.

Dumneavoastr[ insi, in acest timp, ne impiedicafi sd o vedenrpe Ea, acoperindu-o de popor, supirdndu-o qi pe Maica Domnului si

tulburdndu-i pe cei ce se roagd

{. ,k *DupE primirea bucuriei duhovniceqti qi a cdldurii inimii,

trebuie sd fim pregltili pentru o oarecare ispitire din parteadugmanului. Dumnezeu ne trimite astfel de clipe dulci ale avdntuluiinimii cdtre El, pentru caprtn dulceafa relaliei iu Dumnezeu sufletulomului sd fie atras la Ddnsul. ln momeniul ispitirii, trebure sd nediruim Lui din toate puterile, sb depunem toate eforturile gi sd-icerem Domnului ajutor pentru a invinge p6catul, s6 renunfim laacesta, sd ardtdm cb intr-adevir il iubim pe Dumnezeu nu cucuvintele, ci cu faptele. Iar pentru biruinla impotriva pdcatului,Dumnezeu ne trimite o aqa de mare milostivirel tupta cu plcatul se

socote$teafimucenicie. + + ,n

cel in care s-a inrldrcinat ad6nc patima vorbirii qi petreceririn deqert, cel care se plictisegte atunci c6nd nu ur* ru cine sivorbeascd, cel ciruia ii e fricd de singuritate, care se teme sd rdmandin singuritate cu el insuqi, unul ca acesta trebuie sdJ roage cu lacrimipe Dumnezeu s[-l ajute si se izbrveascd de impr[qtierea gfindurilor,de neatenfia faEh de sine insuqi, sr invele s6 privlgheze gi s6 se roage,si invefe s[ pdtrund{ in inima sa, s[ fie atent la fiecare faptd a sa.Toate g6ndurile gi faptele sale s6 le indrepte cdtre Dumnezeu.Trebuie s[ strigdm necontenit: ,,Doamne, ajut6-mi s[ m[ izb[vesc de

grdirea in degert, de gandirea in deqert gi inval5-m[ s[ cuget laDumnezeu!"

Timpul este scurt qi

{. ,1. ,1.

trebuie sd nu-l risipim. in fiecare zi. inclipd s[ ne ostenim pentru veqnicie. pierderea timpului nu

compensatd de nimic! ,,pierderea timpului este mai grea

54

In deqert mult preliosul slu timp, pe care ar fi putut s6-l foloseascd

pentru mantuirea sa sau pentru mantuirea aproapelui, atunci el pierde

mai mult decat milioane, pentru c[ nu este cu putinli si rascumperi

eufletul din iad cu weun fel de bogalii lumegti. Sufletul eviti iadul

prin viala virtuoas[, cdnd toate ceasurile gi clipele vielii le folosegte

pentru rugiciune, fapte bune, rdspdndirea credinlei, nidejdii,

dragostei qi pentru dobAndirea virtuplor.

Ati vbzut vreodati cum prind copiii porumbeii qi, pentru ca ei

sd nu zboare, le leag[ aripile ? Astfel e qi omul p[timag fa16 de bani qi

fa16 de lucruri: qi el, ca qi porumbeIi, are aripile sufletului legate 9i nu

poate zbura in cdmlrile ceregti. Dumnezeu nu primegte rugiciunile

sale'!$ * ,r.

Cel care nu are mijloace de a face milostenie, ci ii invidiazd

pe cei care le au, unul ca acesta este de asemenea iubitor de argint.

Ap6r[-ne, Doamne, de o astfel de patimd! s6 ne mullumim cu strictul

necesar pentru menlinerea trupului: s[-l imbr6cdm ca si nu rdceascf,

s[-l intirim cu mdncare, ca s[ nu se istoveasc1, ca si fle prietenul

sufletului pentru munca Domnului! Iar tot ce e in plus, este moarte

pentru suflet! Temeli-vi indeosebi de lux, de imitarea modei. Nu

adunali bani, qi tot ce va este de prisos imparfili saracilor. E un lucru

infricoqltor'. ,,211e negre", ,,casieria neagr[", insegi denumirile ne

spun c[ e lucru satanic. Ne este suficientd grija pentru ziuade astdzrl

tn rugdciunea domneascl, noi cerem:

"PAinea noastrd cea de toate zilele d[-ne-o noud astdzi". S[ nu

ne asemdnam bogatului din Evanghelie. Nu cilutsi nimic pe acest

p[mant plcdtos, nu avem aici casd statomicl - cdl[tori, qi trecitori

suntem Pe pdm6nt. ,. :F ,F

Existl gi un alt fel de agonisire, numit mania c64ilor. Aceasta

se intimpl[ atunci cfind unii adund cfrli multe, acatiste qi ele stau

far|nici un folos: ei inqigi nu le citesc qi le e frici sd le dea altora.

Despre unii ca acegtia se spune: ,,Era c[lugdrul Ene, avea multe cirlifiecare

poate fi

55



Povdluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava

$r rugdciuni intr-insele, insd dormea t"@afl[ in ele". 0 astfel cle comoard duhovniceascd nu trebuie tinuta sur,

Dumnezeu. Chiar qi dacb am avea mari suferinfe, insi chemafi-L ing6nd pe Domnul lisus Hristos, care locuieqte in inimile voastre. El

i$teapti chemarea voastr[. Nu vl dezamd"gigi qi nu vd credeli

lmpov[rali de via15. Ea este de nesuferit doar penffu cei r[i, dar cel

sare crede in Iisus Hristos qi iqi pune nldejdea in El, acela trebuie sd

te bucure qi sb preluiasci via1a. Viafa noastrl pim6nteascd este

necesar[ in vederea preg[tirii pentru via]a vegnic6, ca s6-l sldvim aici

pe Dumnezeu, sb le facem bine celor din 1ur qi sd atingem ImpdrlliaVeqnici pe calea str0mt6, arhtatl in Evanghelie. Viala ne este dat[ nu

pentru veselia pimdnteasc[:

,,Fericili cei ce plAng" acum, U;11..i

ce rdd.

intristarea, lenea qi lipsa de grijd pentru mdntuire - sunt trei

uriagi, cu care este legat neamul omenesc. Tocmai de aceea ne gi

rugAm in fiecare zi Impir6tesei Cerului: ,,Alung[ de la mine, smeritul

gi ticilosul robul T[u, intristarea, uitarea, lipsa de inlelegere, negrija

de mAntuire...". Nu trebuie si ne alipim de nimic pimAntesc, ci doar

de Dumnezeu. ,,Cbldtori qi trec[tori suntem pe p[mfint", qi de aceea

se cere s[ ne strlduim a fi totdeauna pregifiili pentru trecerea inveqnicie. C[ci nu gtim ziua qi ceasul morfii noastre, gi e spus: ,,inceea ce te voi g[si, in aceea rr y judeca' .

Pentru ca si nu dezrdddjduim, trebuie s[ fim totdeauna

preg[ti1i pentru suferinle. Lui Dumnezeu nu-i este pldcut murmurul,

cugetul nemullumitor. Si ne invdfdm s[ ne bucur[m in suferinle.

Suferinlele sunt uga care duce in Impir[fia Cerurilorl Aga cum ziua

este urmat[ de noapte, tot astfel qi in viala noastr[ suferinla gi bucuria

urmeazb una dup[ alta. Cdci nu sunt totdeauna suferinfe qi nu sunt

totdeauna bucurii. Iar dup[ bucurie si nu te infricogezi, aqteaptd

suferinlele qi rabd6-le cu bun[voin!6. Cu cdt sunt mai multe suferinle,

cu atat e mai mult[ mAntuire! Adeseori noi ingine chemdm

suferinfele, insi e mai bine ca in simplitatea inimii s[ ne incredinlimvoii lui Dumnezeu, pentru c[ crucea cerutb este greu de dus. Cel mai

ades, Dumnezeu ne trimite suferinle din cauza p[catelor noastre gi

acestea pirdsesc sufletul imediat ce s-a pocdit. Prin intermediul

obroc. Dacr n-ai timp s[ citeqti, propune-le altora. $i acesta e tot ur

Fl d: milostenie gi o asemenea milostivire duhovniceascb eslrbinepl[cut[ lui Dumnezeu.

***

- o mare fapt[ Dumnezeiascd vom face, daci il vom mdng'in

pe cel intristat, c[ci intristarea aduce moartea duhovniceasca. E binrsd citim cdrlile sfinte, s6 mergem la bisericd, insi trebuie s6]linigtim, sbJ m6ngaiem gi pe aproapele, dacl intalnim o astfer drnevoie. cine nu are in inim6 compasiune gi indurare fala de oamenr,unul ca acesta sd se teamb de cuvintele Sfintei Scripturi:

,,Judecata este frr6 mil6 pentru cel care n-a ficut mil6" (racov Ir,l3). Iar pe cei milostivi, ii agteaptd o mare milostivire in ziuaJudecllii de Apoi: ,,Fericili ,*i milostivi, cd aceia vor fimiluili"(Mateiy,7)

rk {r ,1.

Milostenia este cerut5 nu doar pentru cei care primesc, cr 5r

pentru cei care dau, cdci cei din urm6 dob0ndesc prin aceasta ma_refolos. Facerea de bine aduce folos nu at6t celor .are primesc, c61indeosebi celor care dau, pentru c6 aceastd virtute le d[ ?ndrdznealtrinaintea lui Dumnezeu. E mai Otl._rf dai, dec0t s6 ceril

Milostivirea lui Dumnezeu e ftr6 sfdrgitr il supirdm peD111ez1u, dar El iardqi ne intinde manr de ajuror qi ne ridica dinrad. lr manrem, rar El ii trimite pe ingerii S6i, pentru a ne ridica dincelq mai de jos. Ituga!i-v6: ,,Doamne! Db-ne putere, ca s6 nerlstrgnim trupul cu patimile gi prilcerile lui, ca ra n, -ar supird- .,nimic slava Ta!"

,ft ,1. >l

Nici intr-un caz, indiferent de conditii, sd nu v6 intristati, sinu. deznidajduili ihtristarea omoard energia necesarb pentludobandirea in inim[ a Duhului sf0nr. cel intriJtat pierde irgeciuneaqi este mort pentru nevoinfere duhor,niceqti. Sa qtili c[ in ciipele detristefe qi deznddejde nu Dumnezeu ne pirdsegte, ci noi il pdrisim pe

56 57



P ovd{uiri le qi indrunrdrile S chie gumenu lui S a va Povdtuirile gi indrumdrile S chie gumenului S a va

suferinfelor, Dumnezeu il educ6 pe om pentru viata vegnic[. Prin

suferinfe gi osteneli se dobdndeqte mila, evlavia qi harul lur

Dumnezeu. Nu se va inrid[cina harul acolo unde e rAs, lux, clevetire,grdire in deqert, trdndlvie, duqmdnie, invidie, hul[ qi celelalte

sl[biciuni obignuite ale noastre.* * *

indreptafi-vd neajunsurile; observa{i de ce v[ invinuiesc cei

care vE inconjoard, ce pdcate se gdsesc in inima voastr6, pentru c[ in

viala de familie toate patimile se v[d cu uqurinfl gi rudele le cunosc

bine, spre deosebire de momentul cdnd iegim in afara casei, c6nd ne

ascundem intre cei care ne cunosc mai pulin. Privili-vi f[rd patimd,

incercafi-v6. Poate cd, intr-adevdr, aveli un caracter dificil, poate cd

suntefi nedrepfi, Strldui1i-vi si fif bldnzi, nemdniogi, nu r[spunde{ila toate, purtali-le pe unele trec6ndule sub t[cere. Cdnd simli1i cidemascarea voastrl poate duce la un incendiu, atunci privili faptele

aproapelui printre degete qi rugali-vi cu tdrie pentru el, cdci

dragostea ,,toate le suferd, toate*le

rabd6" (I Corinteni XIII, 7).

Mf,ngAierea se d[ drept risplatd pentru purta.rea cu bunivoinfla suferinfelor. Daci ii veli ierta pe togi, pe toli cu sinceritate, cu

adevdrat, qi ii veli iubif frr[ fr16micie, atunci voi inqivd pretutindenigi totdeauna veli fi mdngdiafi. Urffltlt in pace qi infelegere.

Nu vd temefi de suferin{el Nu vd strldui]i sb v[ izblvi1i mai

repede de ele, ci inv{4a1i prin ele rdbdarea qi smerenia. Prin suferinfese slv0rqegte salvarea noastr6, in suferinle cunoaqtem cdt de aproape

de noi se afl[ Dumnezeu. in suferinle ne incredint[m cd frriDumnezeu nu putem face nimic. $i aceasti congtientizare a

neputinlei noastre, a nimicniciei noastre educl in noi smerenia,

stimuleazi rugiciunea smerit6, care izvordgte liniqte sufleteascl. Prin

suferi nle se dobdndegte disc em f,mdntul duhovn i cesc, experienf a.

Ajutorul pentru indurarea suferinlelor cdutafiJ la Dumnezeu,

dup[ cuv6ntul Apostolului Pavel: ,,L[sa!i-i Lui toat6 grija voastri,c6ci El are grij[ de voi" (I Petru V,7).in fiecare indeletnicire, in

frecar" marunliq cerefi-i ajutor qi binecuv6ntare lui Dumnezeu, iar

harul lui Dumnezeu v[ va luminu:lfl:*t gi il va acoperi.

Cdnd ne este deosebit de greu, cAnd nu avem putere s[ ne

rug6rn, ing6duili-v[ pulinl odihnl: ieqili afar[ sau stali intins, iar apot

ridicali-vd totugi la ruglciune qi ,,suna!i-mi" 9i pe mine in clipa grea'

in timpul suferinfelor, trebuie s[ ne implrt1qim mai des cu Sfintele

lui Hristos Taine. in urma unei impirtiqanii dese luatb cu vrednicie,

inima devine moale Si blande. Pdcdtosul care a venit cu credin!6 qi

poceintA devine albit, curat, luminos, datoritb iubirii de oameni ai lui

bun'n.r* in Sfintele Taine insuqi Dumnezeu vine in ajutor

sufletului, imbog[lindu-l cu har qi inva!f,nduJ toate virtulile, gi inal16

sufletul omului la o inalt[ deslvirqire. S[ ne striduim doar sd fim

vrednici de o astfel de iubire de oameni a lui Dumnezeu, pentru ca s6

nu ne impirta.sim spre judecatl qi osand6, apropiindu-ne de potir fbri

frici de Dumnezeu, frrb credinld, f.arh pocdinll, f6r[ conqtientizarea

p[citoqeniei qi vinov[1iei propriilYft.u

lui Dumnezeu.

in timp ce vizitalr,locurile sfinte, impart[qifi'v[ pretutindeni,

ln toate bisericile, in toate mdn[stirile, chiar daci din caluza

evenimentelor nu veli putea s[ citili rug[ciunile de dinainte de

lmp[rta.qanie. ln drum, orice pravila de rugbciune este inlocuitl de

rugdciunea lui lisus. Sd avefi doar inim[ infranti qi dorinla sincera sd

v[ uniti cu Hristos.

Harul d[ruit la impartdganie este atat de mare, inc6t oricat, de

newednic, oricit de picdtos ar fi omul, atunci cdnd se apropie de

Dumnezeu cu conqtientizarea smerit[ a picbtoqeniei, chiar daci ar fi

acoperit de rlnile pdcatului din cap p6nd in picioare, va fi curilit de

harul lui Dumnezeu, se va lumina tot mai mult 9i mai mult, se va

lumina cu totul gi se va m6ntui.

Sfdntul Dimitrie al Rostovului spune astfel despre Taina

Sfintei lmp[rt[qanii: ,,Cdnd apzdm fienrl in foc, atunci fierul se

lncinge. omul este aseman[tor cu fierul, iar Trupul^lui Hristos este

foc mistuitor, qi cand omul se une$te in Sfinta Imp[rt6'qanie cu

58 59



Povd{uirile qi inft'undrile Schiegumenului Sava Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava

Fkistos, el devine de foc. $i precum cel bolnav de ochi nu poate pri\lfocul, tot astfel dracii nu pot privi spre cel care sra impdrtigit cr

Putem oare sd ne lipsim de o astfel de unire harici cu Hristos

Trupul lui Hristos. Sfintul Ioan Guri de Aur spune; dac6 omul s-r

imp[rt[qit cu vrednicie qi moare in aceeagi zi elnu trece v6mile, cr

sufletul slu este dus de cdtre ingeri direct in imp6r61ia cerurilor - n.

are trebuinti de fapte bune qi osteneli, ci se inall[ mullumiti aceler

sfinlenii pe care a primit-o in acea zi.

Cu citd evlavie trebuie s[ ne purtdm fafl de Sfhntaimpirt[qanie putem vedea din urmitorul exernplu.

Un tdn[r care ducea o viald lipsitd de grijd pentru mdntuirersufletului sbu, neavf,nd fric[ de Dumnezeu, s-a impirtbqit, apoi a ie6itpe o ugd lateral[ a bisericii qi a aruncat Trupul lui Hristos in livaddGr[dinarul a observat aceasta, a ndicat cu gnj[ Sfintele Taine qi le+aqezat intr-un qtiubei. in ziua urmitoare, i

"enitepiscopul qi i s-au

relatat cele intamplate. imbrdcaEi in vegminte festive, cu diaconul qi

cu corul, episcopul a venit in livad[. To]i au ftcut cate trei metanii in

f4a gtiubeiului, iar atunci c6nd 1-au deschis, au zburat dintr-insulalbinele qi au alcbtuit o cruce, iar in interiorul ei, ochiul lui

Dumnezeu. Din cear[, albinele frcuserl un paraclis, un mic mormantqi aqezaserd acolo Trupul lui lkistos. Toate acestea au fost luate,duse in bisericd, iar roiul de albine in forml de cruce i-a escortat p6ntrla intrare.

Trebuie sb ne pregdtim din timp pentru impdrtdganie, sipostim vreo 3-4 zlle, sd, nu gust[m mdncare de dulce, s[ ne ablinenrin ajun de la hran[ qi si o inlocuim cu pravila de ruglciune: sb citinrdoui Acatiste - ale Mdntr"ritorului gi Maicii Domnului, patru canoane- ale M6ntuitorului, Maicii Domnului, ingeruluipdzitorgi canonul dcrug[ciune pentru sfhnta Imp[rt65anie, gi de asemenea, pravila pentruSfrnta Impdrtlqanie. cel clruia nu-i este cu putin!6 - de cinci sute dc

ori Rugiciunea lui Iisus gi de 150 de ori N[scitoare de DumnezeuFecioar[, bucur[-te... $i chiar dac[ am citit aceasti pravil6, qi chiardaci ne-am ruga o mie de ani, nu trebuie sb socotim c6 ne implrt[qi'rcu vrednicie. Trebuie sd ndd[jduim doar in milostivirea luiDumnezeu qi in marea Sa iubire de oameni.

ou at6t mai mult in timpul nostru mult incercat? Sd ne imp[ftiqim ca

si primim iertarea p[catelor qi bucuria vegnicl qi, ceea ce e mai

important, ca s6-l dobdndim pe Dumnezeu, sd vieluim cu El, s6-L

iubim mai mult decdt orice de pe p[mdnt qi Lui s[-i slujim, pentru ca

sb fim totdeauna cu Hristos! ,,Cel ce min6nc[ trupul Meu gi bea

sAngele Meu rdmAne intru Mine qi Eu intru ei" (Ioan VI, 56) - spune

insugi Domnul, chem0ndu-ne s[ ne unim cu El.Iar dup[ impdrtiqanie trebuie s[J pdstrim in mod deosebit pe

Dumnezeu in inima noastr[, s6 nu-L supdr[m cu noi plcate. Dupi

moarte, vom fi foarte chinuili dacd nu p[strilm harul Sffintului Duh.

Iar dacd ni se va intAmpla sd ne iritdm in aceasth zi, sh suphr[m sau

s[judec[m pe cineva, atunci sd ne str[duim s[ curilim aceastd pat6

pe suflet tot prin poclin!6! Cel mai bine este sd petrecem aceastl zi in

t[cere gi rug[ciune, in citirea Sfintei Scripturi gi inv6![turilor

Sfintilor Pbrinfi, pentru c[ sufletul este acum receptiv in mod

deosebit fa16 de bine, iar cuvintele minunate qi bune ale Evangheliei

v[ vor c[dea in adincim.u tnt-tt.*

* *Este important pentru om s6-qi p[streze liniqtea duhului, si nu

cedeze impulsului de furie gi mdnie. Iar dac[ v-a!i infuriat, e foarte

important s[ v[ infrAnali limba in aceast[ clip6, sau s[ plecali

OmorAli furia qi mdnia voastr[ cu rug[ciunea lui Iisus sau cu

rug[ciunea,,Ndsc[toare de Dumnezeu Fecioarl, bucurl-te"' Citili in

aceeaqi clipl Evanghelia, dach aveli posibilitatea. Chiar dacd nu

inlelegeli nimic in aceastd clip6, oricum citili, pentru c[ prin vedere,

razele harului vor trece gi in suflet. Observali c[ dupl un astfel de

exerciliu v6 veli liniqti curAnd. $i dacl iard"qi v[ veli infuria gi vi vefi

enerva, nu trebuie sd vf tulburali de nereuqite, de nesupunerea

inimii. StrAduiti-ve s[ dezr[dicina]i treptat irascibilitatea 9i

chemali in ajutor pe Dumnez"u.** *

Fb-le pe toate dupb mlsura puterilor tale, gi atunci nu te vei

infuria qi nu te vei revolta $i ing6mfare nu va fi atunci! Nu te vei

indigna cd oamenii nu-!i prefuiesc ostenelile. Fd-le pe toate pentru

60 6l



Povd{uirile qi ir-rdrumdrile Schiegumenului Sava

Dumnezeu, iar de.la*oameni *,"$t"p@qteaptl r[splati de la Dumnezeu qi nu de la oameni.

Temeli-vd de laudele oamenilor, mai ales atunci c6nd vzllaud[ in mod nemeritat. Ticefi gi nu rdspundefi in acea clip6, doar ivo i in si vd, a .on q d *i?i; ;ffi

-,Y

#Jf*:iff l, iiffii ;i'J; fi1l ilerita. Iar

Te pot pronunla crl

ce Dumnezeu a sdtrt

daci vefi incepe s[-i contraziceti, atunci se va naqte fr16micia. cdci

lauda pricinuiegte in fiecare un sentiment subtil at muilu-ini! Totisunle1 supugi ispitei, adicd ne prefuim mult, ne m6ndrim, neingimfim, qi de aceea trebuie s[-l rug6m pe Dumnezeu in fiecare zr:,,Doamne, trimite-mi mila Ta, izbiveqte_mb de ispitl, de o buniplrere de sine, lumineazd--A **rT6ycirea harului T[u,,.

Cum s[ afldm dacl il iubim pe Dumnezeu? Dac6J iubim peaproapele, inseamnd c[-l iubim pe Dumnezeu. Daci cineva zice,iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratere sdu ?l ur6qte, mincinos esterPentru c[ cel ce nu iubeqte pe fratele s6u, pe care l_a vdzut, peDumnezeu, pe Care nu L-a vhzut, nu poate s6_t, iubeasci (I Ioan IV,20).

Trebuie sd sporim in noi calitatea dragostei. Cu fiecaretrebuie si ne comportam

.cu blinclefe, str[duindu-ne si topimdragoste fiecare cuvdnt. indeosebi trebuie sd-i iubim pe Juq*ani, p,cei ce ne supirl, s[-i ierlim, sd ne rugdm pentru ei, sA le facem bine.La aceasti deslvdrqire ne cheam[ insugi Dumnezeu (Matei V,44).

Iubirea de vrijmagi este ceea ce-i deosebegte pe cregtini fatdde ceilalf oameni.

Sfinfii Pdrinli spun: ,,O, raiule. o. raiule!buzele, ins[ nu pot infelege cu mintea ceeacelor ce-L iubesc pe El".

Dac6 o piciturd din dulceata din rai ar cidea in oceanul sdral1'ar indulci in totalitate , dacdo piclturd din dulceaga ain rai ar cedeadrn rai in iad, acolo ar inceta suierinlere, chinurire, ar inceta focul, giiadul se va transforma in rai. C,hiar qi o singur[ floare din rai are oat0t de mare valoare,incdt tot globul pflmdntesc nu se poate comparacu ea. rar dach oamenii ar atzi cfintecele inge.lor tofi s-ar topl dr,

l\lvirf u i ri lc ;;:i inclrumtrri le Schiegumenului Sava

dragoste. 0 astl'el cle bucurie le-a pregatit Domnul celor ce*l, iubesc

Pe til'>r * rr

Cu c$t nrai sus creqte omul in lalura duhovniceascd^ cu atdt

mai clar vede c6t de ntare este Dumnezeu gi ctt de lipsit de valoarc 9i

nepulincios este el tnsugi, gi cu atdt m*ii mult se inchind inaintea

slavei lui Dumnezeu, cu o rugiciltne smeritd qi in toate ii cere ajutorcelui Atotpr-rternic.

* .1r #

Smerenia o admird insuqi Dunrnezeu: ,.Spre unii ca aceqtia

imi indrept privirea Mea: spre cei smerili, cu duhLrl urnilit 9i care se

cutren'iurd la cuvAntul Mcu" (lsaia 66,2\.lrrsd in ce constl snrerellia?

Omul srnerit se considerl in inima lui rnai pf,ciitos decat toli ceilalli,

nu urnileqte pe ninreni. nLr judecd pe nimeni, ttu cautd bogd{ii. nu

cauti slavd qi cinste. iatrdd cu barbitie urnilinle. iovirile, muslrdrile.

cdci recuntraEte cd le-a rnerilat; se poarti cu tofi cu bunSvoin!6, pe

flecare e gata sf,-l a.iute, nu-gi vede faptele sale bune ;ii nu vorbegle

clespre ele. Smerenia qi-a pus inceputul de la incepdtorr-rl nevoinlci"

Dornnul uostru lisus F{r'istos qi cle la Preacurata Sa Maic[. Snrereniaeste clrnltna qi l'r'untusefea tuturor virtu{ilor. Ceea ce e ploaia pentru

pimAntul uscat. aceea este sluerenia pentru sulJetul <ltnenesc! Purtagi

in inimile voastfe cuvintele MintuitorLllLri: ,,invii1a!i-va de la Mine,

cd sunt bl6nd 9i smerit cu itrima gi vd ve{i gdsi odilrni sufletelor

voastre" (Matei XI.29)"* :k *

in frecare sullet arde o scAnteie a dragoslei Durnnezeie;ti, in

l'iecare suflet poate li gbsit ce este trun ;i fiuntos, dar nni ne-am

olri$nuit sb vedern la allii doar patinrile. $i aceasta pentru cd nu ne

cercetdnr pe noi inqine. I)acd ne votn ohserva cu aterr{ie, daci votn

pl'ivi cu aten{ie viatra noastrd lduntricS. ntl vom mai avea timp sd

c[utdm la pdcatele altora. Suspicir"rnea e o itrsuq;ire cu totul necre$lind,

de aceea nu trebuie sf, v-o irrsLrgili. Ea provine de regulS din rndndrie'

Privili-v6 mai mult pe voi inqiv[ 9i citili c64ile sflnte, aplicali-le pe

toate pentru voi, pe voi ingivd incireptali-v[ inainte de toate.

'&*)k

om

m

62

63



cu iriinra ;i veri gisi oetihnj i,n_,*r,r,""ffi"iilil;'iilffitil.il:enlru a avea in inirnd pacea gi linigtea. trelruie in prinrul rdnd s[ nern*rim' crum sa ne smerim? Daca omur ii cere lui Dumnezeusmerenie. spune Avva Dorotei. atut;i r;ebuie sd 6tie, c[-l cere luiumnezeu ca sd-l trimitl p* .i,r*uula_i ,up.r* p* *r.

*"".^,_*:rtrdrile qi necazurile ,unl n.,*.-tir,rmente pentru

sufletulandru' de aceea' atunci c6ncr te srleresc cere din urnra.'r,rr*rJr,*-,*pe tine qi clin interior, aclicfi pregdtegte-ti, e<jucd*ti sufletul.VI voi ardtaarm a ri, sa nr i ne r a

" "i;t,,':,?:ffi-rfi:i:fi ,fillT.T"il:?,ij,T ; :erviciu ;i a inceput s6.

.se roug. lnir* paturi. Vdz.{nc,l aceasta,sergentul rpi-a luar cizna qi i-a arurlar-o i,.' .;;;, .:,,,iii;'i^ll,,ii.i"apoi s-u ur..inr"sui pirr,ra. sorcrarLri ;Jo;*.il,:ffi:':J:fr:il::llrti"i'qrq

sa se roage..?uoi :* o ffiii'rrgdcir.rnea, a tuar cizmetesergenturui qi re-a curiifit pdnfi ra rr,.iu.'ti,nineafa" sergentur I-anfrebat pe cel der gardd:i*- i_" .rraiit .ir,,rele. Acesta i-a rdspuns:,"Soldatul durnneavclastrd,,.. latd un .r.*i,u de snrerenie creqtind.Omul a rdspuns r.Iului cu bine qi , .eliigrr'r,,i

sr_rflet, clci sergerntul aeve,it din acel m'nreut prietenur rou. ili,. i,.r scurt timp .,-il cunoscure Flristos qi a clevenit ucenicul l-ui.

_ Poviriluirilc ii irrtirrrrnlir.ilc Schicgurrr,nului \irr ir

?:l'::ii'pu"."''inu

Smerenia se. iniparle in treidesdvArpit"

ni:r"t:t-:,ir:.:..*,!^...^o\u)este nrustrar,.iignir, catonrniar ;;i chiar

53}ffi:'.i:l ;',.i:1,*:.::i+i pa*..*j il ;ffi;' il*' ;i il*;

*i.iff;": :::"*:: ffr'i'nr*

i'us;';. ;; ;; ;;il*,111J] #fi :;

l{it,elul de ittceJart_ omul este mustrat.^iignit. calomniat" ilrsfiace gi nu se_indreptd{e;te" chiar cjacd ol^ fi i,-r

Nit,clut *iai) - ornur esre ,nusrrat. iilii:'ii,Tlli,t'?l'fill;ace. ipi piisrreazi liniStca 5i pacca ir,,,,ii_i's, se r.oagir pc,rrru ccl car.c-a suplrat"

Povi{uirilc ;;i intlrumarilc Schicgunrenului Sava

l)urlnezeu. qi toate acestea nu sunt ale noastre, ci ale lui Dumnezeu.

Ale noastre sunt doar pbeatele qi patirnile, fnsd ar Ii neirilelept sd ne

rndndrim cu ele. Celor mAnclri le este propriu sd se infiirie. si se

cefie, sd se contrazicd.. s5 se slrpere.

SI. loan Cur6 de Aur zice ch acela care permite acestea, duce

lipsa de minte. 'l'rebuie sd lucr[rn asupra noastrd irrqine ;i sd ne

educ[m caracterul, pentrur ca niciodat[ qi cu nimeni sa nu intrf,rn indisput[, sI nu ne revendicdm clrepturile, sii ttu ne enerviinl, sd nu ne

infuriem.

Cum sf, atingenr aceasta? S[ ziceni cd batem un cui in pere{i

qii. din neaten{ie, ne-am lclvit cu ciocanul pestre un deget, sau nrergdnd

pe stradd. ne-am impiedicat gi ant cdzr:t. Ce s[ {acem? Nu trebuie sa

cdutdm vinova{i. sb ne enervdm, sd Ibcent scanclai, ci s[ ne spunem:

.,lli bine" ai prirnit pu{in pentru pdcatele tale, porc desf'r6nat, cAiue

puturos, vacfi nesdturatd. Rabd5, in iad llLl va fi numai a16t". $iclurerea va trece imecliat. Dacd te-a cr"rprins boala, nu murmura" ci

iardpi invinov[te$te-te pe tine insuli: ,.[ii. ai hotzirdt sd mai triiieqti.

l"r.roartea insi. nu estc dupS rnun{i. ci dupd Lnreri".

'l'ot astl'el trebuie sd ne compofidm atunci cAtrd suntentoc[rAti. osdndili, calonniafi. $i aici trebuie sd ne spurrem noulinpine: ,.lti sunt fblositoare acestea, smere$te-te" rabdd penlru

plcatele tale qi mulfurneqte-i lui Durnnezeu" cd i{i transmite balsanr

pentrLr sul1et". Dacd insd ne sup[rdm atunci cAnd sunteln certafi ;i ne

bucur5nt atunci cAnd $Lrnteff l[udati, trebuie sd $tim cd accasta e o

boalS a sul'letr"rlui. $i rnr"rstrdrile qi laudele trebuie sd le primint

dcopotriva de liniytiti gi cu pacc.

lJn om lnLlncea la nrinf gi pldtea intregul sclrirnb, ca sd fie

mustrat $i oc[rit. Odatd. el s-arJirs in orag. t-a porfile orapului stitea

r,rn in{elepl care a incepul s5-l certe, onrul insd stdtea bucuros pi

linirtit. ,.1)e ce te bucuri'/". s*a mirat infeleptul. ,.lJu te ce$. iar tu c;ti

bucuros" . ,,12il5 de ce". i-a rdspuns omul" ,,eu pldtesc pentru aceastaintreg^schimbul de serviciu. iar tu md certi {?ra s[-mi ceri nici trn

ban". Int0lnirrr astlbl cle invdfdtori blnevoitoli la tot pasul, bucurf,-te

deiar. te vor ?nv5!a... ,,Cla pe apa vielii", sfbtr"riegte Sf. Ioan Scdrarul.

,,bea supdraLea din partea oricdrui oni".

SI

'n,*'"n,J,iul,T:,1,,.:l:-i:_.":r,u.r,"iJ" u,,;;i;;i(u;'?;ri'il;].jil;,,]l

11**i:,::r:^l1111,* o* r,,u,i"ud*i;;i'l";"'fi.J;l'1t""_

[T:i:*,],i :,j,:j, ::., : ;,1,1.:* "i3.

"u i* .o

",_i, _"ffi jir,,l

lllJ i.,Xlliu avenr cu ce sd ne rn6ncrrinr. r",rrrr-il;;;;;';rprriiJii."iJlr'lil,1i;

o465



#irileschieguriicnului snva

smere$te-te" cei rndndri n-aL, iiiiG.affil'rsl aruncar iiin cer din priciria ,"a,",,irr_i,;iffiJl:?;i,Tiilrldoar prin snrerenie.

I\:vi4uirile ;;i inclrurniri le Schiegu nrenului Savii

Stingerea gAndurilor pitimage pArrd la disparilia lor total5 este [elulnevoin[elor ascetice. Ca pe un buchet de f'lori ii veli pt"ivi atunci pe

oamenii itr-rmoqi qi nr,r veti nrai sirnfinici un {el de serrzualitate, nici o

patiln6" ci ve{i veclea c'loar arrnonia fiurnosului. in toate proporliile -

minunata fHpturl a Creatorului!

Lln pdcat lbarte rdspd,; ," vrernea noastrd este avortul. Asdv6rgi avorturi inseamnd a fi ucigdtor de oameni^ CAnd omul este

zdmislit in pAntecele maicii sale, el prirneqte imediat de la pdrinfii sii

sufletul, de aceea omordndu-;i pruncul in pdntece. InalTla om<lard

copilul, cu loate cd el incl n-a apdrut pe lume.

Judecata civild pentru omor este fbarte severl. ucigaqul este

iz-olat imediat in inclrisoare saLl este lipsit de via[ir. Insd daca judccata

omeneascb este atAt der severi in privinla onrorului. cunt va {i

iudecata Dumnezeiascii in privinfa r.rcigltorilor de prunci care nu s-au

pocdit. ln ziua infiicogdtoarei iLrdecdli. toli copiii uciqi in pAnlecele

marnelor lor se vor inlbliqa rnari gi pdrin{ii vor trebui sd dea rdspuns.

0 femeie - rnedic ginecolog, care lucra in acest clomeniu de

25 de arri, se m6ndrea fbarte rnult cLr prolbsia sa. ttmbla totdeaunzr cucapul ridicat. $i iat[ cd a avut o vedenie: se {7tcea cd st[ pe Lrn murlte

inah, iar inrpre.iurul ei era o mare ntul{ime de oameni, ;i toli acegti

oameni s-au apropiat de ea. ar: ar5tat spre ea cu ntAinile gi au strigat:

,,'['u egti ucigaga noastrd". ,,'l'u eqti ucigaqa tloastri". Frica a cuprins-o

din cauza acestui strigat puternic, incAt s-a trezit. lns[ glasurile o

runlau peste tot, qi ea a ?nfeles cd indeplinea rolul de cdldu, cd poartd

o povard extrenr de grea. avdnd pe con$tiin$ o mullitl* de oameni

onlorAti.

Bsle pdcat nu numai sd omori copilul in pAntece, ci Ei sd

indernni spre aceasta. Cei carc sihtuiesc la avo$ primesc aceeaqi

epitintie: zece ani sd nu se imp6ft5qeasc5.

Matna care a fbcut avort, pentru a nu aiunge in chinurileveqnice ale iadului, lrebLrie sd pl0nga p6nii la moarte penftu acest

pdcat pi sd se cdiascd itraintea lui Dumnezeu. l)irnineala" scu[6lrdu-se.

lrebr,rie sd lacd imediat mdtanie in fata icoanei gi sd spLrnd: "Doamne,

iart5-rnd pe nrine, ucigapa". De asenrenea inaintea somnului, inaintea

NLr tre'uie sa v5 nrirali 5i s5 vii supara[i de faptur cd observafi.e parnant nedr.eptate-_

Dupd curn spune Apostolul: ,.[)ar noi$reptam, polrivit rhgfrcrui,lei r,ui, ceruri n,ri

iipan,ani'no,,.-i,

*ur*ocuieqte dreptatea" 1il per., rrr. rll. ireci, pe pdrniintur nosrru nuoctricgle drcptalcli. pi O* ,a".,u-f

r.f,in gel epci u rre i; fi," nedrepr'fi i pa,o an,.e r:ii!,,1,1,"1-r,JliTJ,lil1" :;t, tlr'fcvoltam.

* :F

',Trebuie sir iubim iltllnca qi sd o pre{uim. Binele pdmdntescc'respunde celui ceresc" $i pe lraza buner noastre aprecdri fa15 deuncd' insuqi Duninezeu ne pretuiegte lucrul nostru. in orice munc6.rebLrie sd ne fbrirn c1e ncgriienfa. a*'rrdrarure. sd impririm f,iecareetalir"r cu onesrilare qi dra!oib."r:*i"'iritrui" sd Ie facern spre srava

l::.3:]:".-reLr. i;i. nLr obligari O. on,rr*. gi fiecare munci sd oncepem cu rugd'ciune. cerdncr rni Dumnezeubinecuv'ntare, iar rafhrqitur rLrcrului. sd-r rnullunri* p.**'r;uto*rr priniit. Dar sd

'ufie

:'i.3.irt:

:1u,"1 l"!3rtd, in funr u rarl t Vrn iiu,"u esre ma i in fiicolrtoarectec:it m6rrdria! u o patirnii fararil subtird, ascu'sd! [)in cauzaanit.{!ii, se indeparteazd de to ,r* trurui.-'-

Feregte-te de invictie! om'l invirJios riu va primi'iciodat.i

r;*ul sfh'r,rui Duh. Iraca invidiai; ;;';;"*"", arunci ir jndecali peornnul insryi: cte ce nu v_a dar uo*,a u"*t.'ffi;;{; ii,",illJ ,-,nzestrar pe unii riinrre apropirfif";1r.i."" "

Senzualitatea este cea mai ticdloasi patinrd, de care sec'rbeqte l)umnezeu. Desfi'nafiigi urLrrr.rii nLr m.$renesc inrp,rdtiacereascif sarana rdde in hohore;* ;;;-;;r* se inrineazi cLr pdcaresenzuale. l'rebuie sd invildm sa privinr o,rrt tir,",,o, ;;;,

"ririrru lui Durnnezeu, arurrg,rrcr t.ate'patirlr*"r*nruure, qi atLrrrci toate se'r irrdeparla. pdcatere t'irpe;ti se curipi cel ,nai bi'e prin snrerenie.

66 67



L*

68 69

Pova{uiri i e ;i inclr.umiiri lc Sclr icgumenul ui Snv a Povir{uilile 5i inclrunrarile Schiegumcnului Sava

Nu trebr-rie s.l n0 sup[rdm ps cei ce ne mustrA pe lat5,

atingAnct ir_rbirea noastri cle sine, ci sd cugetim astfel: ei sunt trirni;i

de Dumnezeu ca s[ inliAneze patima mea suf'leteascS' $i nll vA

supdrati pe ei. ci mul1urni1i-i lui Dumnezeu, cd f:1, Milostivlrl' v[ofbrd Lrn prilei {avorabil pentrlr dob6ndirea smereniei.

Conqtientizali picato;enia voastrd qi spuneli-i direct lLri l)umnezeu:

,,|)oarnne. pentru pdcatele tnele nrd pedepsepti nrerilat. l[i mulfurnescpentru pedeapsa ta! Pedepse$te-md in aceastd viaf6, insa miluieq;te-

md in cea viitoare.."".

Dupa bine va urma neapdrat atacr-rl! Puterea ?ntrtnecati nu

sul'eri binele ;i se strdduieq;te sii-l cleposedeze pe om de el, 'Il'ebuic sa

pdstrdrr hirrele qi sa respingem la timp puterea intunecat5! Nu aducetri

reproquri ninrdnui qi niciodatd, li{i totdeaurla supugi, sinipli, ave!i

mil5 fat[ cle cel care gre$e;te. C]elui care vd va f'ace rdu, aceluia

lbceti-i bine. lldul nu va distrr-rge rbul. doar prin bine se poate

distruge r5ull Binele e totcleauna nlai puternic ca rdtrl ;i de aceea e

pururi purtdtor de biruin{d. omul pornit cu nranic impotriva noastrd

este bolnav sufletepte, ;i trebuie sh ne cotnportdm fa{6 cle el cucornpasiune. Clea{i dragoste! Iar dragostea va fiice singurd minunea -

ea este ca un plasture pe r.anx.I ,r. )F

ftaceli nai multe {apte bune. }"apta buna e rrai pre{ioasd clecdt

sute de rndtdnii. $i, cel ntai intpodant. ni: vd sr-rpdrafi niciodatd qi pe

rrimeni! in fiecare dinririeatir, nr"r uitali s5 v[ sdrutali cruciulila. Hu o

sdrut pentru voi. iar voi cl sdrutali pentr"Lr tnine' liereascS Dumnezeu.

sd nu uit cumva s[-mi sirut cnuciulita.:l'**

Se poate qi chiar e ldudabil sd rre lblosim cle sorfi in cazul

unor nedumeriri. inainte de aceasta. trebLrie sd flrcefi trei ir,chindciuni

inso{ite cle rugdciunea lui lisus $i sii citili "irnpdrate Ceresc", de treiori ,,'l'atdl nostru", de trei ori ".Ndsci,itoare de Dumnezeu" I?ecioar5,

bucuri-te" ;i ,,Crezul". Doar ci trebuie sd avem credin[6 vie gi sd ne

punem nfrlejdea in Dumnezeu"

prSnzului qi dupd prin'2.'I'rehuie s[ se" roage n*inr*iot" ua p,.tt*"rc,(e de dorit ca miercurea gi vinere* sd ajuneze cornplet), sd iacir faprebune, indeosebi dugmanilor ei, gi sd suf"ere t.ate supdrdriie. bolile.sd-gi tiAnga inima totdeauna pentru p[catul ei. Mai bine Doamne"pedepseqte aici. iar acolo miluieqte. iar cel pe care nlr l-au atinssupdrdrile pi bolile. trebuic sr se roage ca l)umneze, sa i le trirnitd.iar cdnd

ile va

trimite. sd rru rnurrnure: ci s6 se bucure si sa-lmul{umeascd lui Dumnezeu.

Femeia e filc" iar cdlugdrirl, paie. Fereascd Durnnezeu" ca sd sedovedeascd cineva dintre noi a fi un astf'el de foc rdu. Vai acelr-ri om,pr"i* care va veni ispita! in plus" acurn se croiesc veryminte indiscrete.clu o astfel de inliligare. cu capur clescciperit, cu ioalirri pdgd'eryri,indrdznesc unele fbmei szi se apropie de sfhntul potir. Nu-imitalintodal Ha ii silegte pe oameni s6-qi piardd ruginea. Apostorul paverspune cd l"erneia trebuie sd se irnpodobeascS nu prin impletireapdrului. n* cLr vegminte alese. ci cu smere'ie" bld'clefe pi stiala. Deaceea. mamele trebuie sii se irrgrijeascA, pentru ca {iicele lor s5 se?mbrace s'Lrru chiar qi lringa casi, iar ra lriseric5, gi cr, at6t rnai murt

la rndnSstire, sd meargd in haine extrem de sobre, ca sd nu ispiteascdgi sd nu-L sllpere pe Domnul.

Pentru capricii, omur primegte pecleaps[ prin bori. prescura"agheasrna gi unldelernnul sfin{it sunt cele nrai bune dintre rernediilcu acestea trehruie s[ ne trat5nr in primur r6nd. iar dac6 creclinta ne eslabd. atunci putem fblosi Si alte metode.

Dumnezeu le cld intelepciune qi <Jarul vincler:Arii qi cloctorilorpfima*teqti. doar cd ?lr acest timp bolnavul trebuie sa-i cear6 luiDurnnezeu vindecare prin mijl'cirea doctoril'r piiulA'legti, prirri nterntecl iul med icamentel or pdrn6ntegti.

Lloala trupeascd indur'td cu bircurie qi mLrllunrire aduse lui

Dumnezeu, este mai preslrs :;i rnai rnare decdt irostul, ostenerile ginevoin{ele trirpegti. Dumnezeu nu-i cere celui bolnav nevoinletrupeqti. ci doar rabdare cu i'inr6 snreritd ;i mul{urnitour". inrdbdarea cu snrerenie :;i mullurnire'e o trare ne voinld!



Ptr_vatu irilc 5i indrumrlrile Sch iegumcnu I ui Sav a lbvirluiri le iii inrirumdrile Schiegurnenului Sava

d-r-trd,ldjry .d r*tefi pa"itoli. Suntem pdcdtoqi, insd sr-rntem ai lui

Dumnez-eu!

n !Pocarrta esfe u' dar. ce urmeazf, tierbirndrii <ie sit-,c, ffiain1aeste hotdrarea

'eclintitdsd renunli la viafa pdcitoasi de rnai inainte.i"'a *,i,*-;r;;i;;

";il;; *;i* "#ffilTllliliijifi'"::;

!o$1desc roadele pocdintei gi cauza acestui fapt se ascunde ?n eiingiqi. unii anrani pocdin{a pentru mai tsrziu: .,volr mai avea vremesd ne pocdim!". sau chiar cugeti astfer: ,.o sd mzr poc{iesc rabdtraneie". insd sd qtifi: cLr cdt amdndrn

mai mult pocdintannoutr[, ",6t int6rzieru intoarcerea ra Dulnnezelr, cu at6t nrai mult ni sein[spreryte.

'ise abrutizeazi sufletur. prin repetare, pdcatul tlevine

obicei, iar apoi patinra, depri'dere de care e foafle greLi sa r.opi. nrtiise comporta cu upurdtate, cr: neclribzuintd fald <Je taina pociin{ei,enumerandu-$i doar pdcatele ra spovedanie. rar o astfbr clespovedanie - fbrii o riangere a inimii. flrd prdrsur inimii qi intenf ia clea nu mai pdcatui, ftrd indreptarea urterioard - nu este pocdinid, cidoar fblSrnicie 9i sacrilegiu. Iar Lurii. petr.ecdntl o viatd relativevlavioasd, nu gtiu uneori pentrll ce s6 se c6iascd" in aces1.u, ."i*tao metodd fbarte bund' care ne conciuce la cunoagterea p5caterornoastre: sd ne amintinr cre cere de care ne invinuiesc ar1ii" oameniicare ne inconj'ar.{,

care vdd mai bi'e dintr-o anume ratLir6 ripsurirenoastre. $i h-ri DLrm'ezeu trebuie sd-i cerem: ^ol)oamne, criruiegte-nris{ v5d greqelile nrele!".

Nu nutrili rSul impotriva ninrdnui. cland sirn{i1i cd mania virdpune, spunefi: .,I)oatnne, miluiepte-md"^ iar apoi cle cinci ori:

inspirali: .,Doamne",. expira{i: ,,miluiegte-mf,"' $i mdnia va trece' se

vor a$terne pacea $l tiniqtea. 'I"ocmai aceasta e nevoinla. A d0ua

nevointa ests ne.iudecarea,indeosebi a f-elelor bisericelti. c6ifi-v[, cei

ce ali pacatuil ctt accasta'* n *

Iriecare pdcat. chiar ;i unul tnic, influen{eazi soarta lumii'

spune stare{ul Siluan. PScatr-rl este cel mai mare r[u din lume. spune

sthntut Ioan curd <Je Aur. Pdcatele noastre nemarlurisite sunt noile

r6ni pe care i le-am provocal M6ntuitorului [{ristcls, sutrt rSni

straqnice ;;i in sufietul nostru.

insa cu toate c6 suntem cu to{ii niSte rrari pdcdt.qi, Dumnezeu are

un ocean rJe rnit6. DacS in lunte ar rdmane un singur p[cdtos

nepocdit. El ar fi gata s[ se pogoare iarfii pe pdrn6nt. sa-l caute pe

acest p[cdtos qi s[ sufere pentru el. o astfel de mare clragoste are

Dumtrezelt pentru fbptura Sa: pdcatele noastre slrnt om6'nd de

P[nr6rrt" aruncate in oceanul milostivirii lui Dumnezeu. DacS ne vom

poc6i, toate vor li spdlate; cdci a$a este dragostea lui Dr.rmnezeu. El

nu 11,",* nrinte pf,catele spol'eclite. Nu trebuie sd p[cf,tuirn, insS dacd

din cauza mandriei am pflcStuit totr-r;;i, trebuie sd alergdrn inrediat la

unicul izvor al Pocdinlei'in tirnpul pocdinfei, cel mai importanl lucru este fi6ngerea

inirnii cu lacrimi. l-acrimile ne inmoaie inima, ne-topesc irnpietrirea"

ne zgucluie sufletul, inlStr-rr6nd ,.egoistnul"' ln acest tirnp se

incleplrteaz6 de [a noi mA'dria, ir-rtrirea cle sine. Cei m6ndri qi iubitori

cle sine ,u pldng, iar dacd aj'ng s6 * fbc6, inseamn6 cd i'imile lor s-

au smerit gi t-ru innruiat. Nu trebuie s5 ne rugin[nr de lacrimi ?n

tirnpr_rl spovedaniei" trebuie s6 le hrg[duirn sd se curg6 liber, s5spaiam cu e le tic[loqenia noastr5. Pritr aoeastd nevoin!6, prin

lacrimile pocdinlei se mAntuiau sfin{ii. Iar dacd cineva tr-are lacrimi

de poc5inld, atunci trebuie s6 ofleze din adancul inimii qi Dumnezeu

va primi o astfbl cie {i6ngere a inirnii oa pe un pldns de pocdinld'

***Dacd simfifi r"rr[. ostiritate fafa c1e cineva. strdduili-v:i sd vA

invingeli pornirea, sd vd biruili pe voi ingivfi. Rr;ga{i_vir apa:.,MA*tuieqte-1, Doamne, pe robul

.l-6ir(nunrele), qi cu .u[A.iunil* tuisfi'te miluieqte-rni pe mine, pdcdtosul, gi irnpacd iii,r.,* ,n"u,,.

siliqte-te sr. acorzi omului pe care nu-r iubegti semne ile atenlie.Strdduiepte-te sd-i faci vreun serviciu. $i Dumnezeu. vdz6'cj huna rainten{ie. ifi va sniulge ura ciin inima qi o va umpre p* ea cu cirag'stesfintd. zadarnice sunt rr-igdciunire 6i nevclinlefe omurui,

-daca

pdstreazd in inim6 urr irnpotriva aproapelui. Dum*ezeu nu iartd raspovedanie pdcatele unora ca acegtia.

. Rugafi-vd pentru cei care vi supdrd sall care vd clevetesc, c6ciei sunt bi'e{hcdt.rii voqtri" ei ne ajutb sd ne mdrrtuirn. Domnul risusHristos se ruga chiar ;;i pentru cei ce-I, rdstignear-r! $i s6 nu

701ltl



sc r;":tt'itic*+i;;

spc,vedan ie i,,,, *.1,::: ?i fi

,llffii,",il;,.l,J i_ i:::, Tl" Jil:r,jle anrinlim ce p:icatc arn,fbc't p" for*.,r*ut ;riiei cnre r rr_",,, ii lr_arci:rsur viefii" crite.incdrcdri i,irpot,:iuo regii rui.Durnnezeu

;;i regiiivile ain siivdrgir"

T,,rl,1l; .e,_ ,i,pirr,l..,*_u,n pricinr:ir apropiarilor..r* cirre ori ;lr, pl'r-rc:edat irnpotriva r,r,oy,'"r.,, r{}astfe... 5ji craci vonrugctil ntc)r?u in :rcest lel gi ne u,u,r"jiciiirtdu-ne, otrr',li trun,,nczeL*e uo .r;.l1,lg*,

inimii lxnlru piicate,

adeviirara cainfi, crinrr.il1ii,"r'n,u,,i"';,1';5*[-:]f;,,ilii,,n:,r.,Xr,oJ

ffili I:,;JH,;:]aibun ctar adLrs irri rlirlsr,rs Miinruircrrirl. i)onrnrrt

:." ;: {:;: i ;i ;ffi'ilfi

:1': IJ ;ll' fr il n,iil; [r I tT ;li.jJ?f tlH Ia o racem cdt se poate..fr]i renege, pAnn .,an.i nu c prca tdrziu, crjciu cunoa;rern ciit v;i mai dura viafa rroastra. Ac*i', rlup:i mnrm/i''.:|,t,li..:r.u'orn

pt.4rrge, tacrirnile;;-;,;.;,,;-,, nrai t.,tosi. ci ne r,.r arcte

Dacd nu ne-)i'

)ir *

ff# il,

ji;tnti#ff#iffifi n:i_r#&:Ti,iH,,;, r,,nJ

pdcale, e,, n,,',*'-i:,Iilif J,! H'f1jl|ffi |ffi:"-$::J,iln il#oi. voinfa'onsrrr:i

indr.eptau ;;,.;';;i;"r"te. gi nLr lrelruie si viiuginafi a ciescopreri-ricaroqe'iiie ;-;;;- 'r'rctriric

sii .ierrr,inr roiurellrru curiitia ,' ,Ti:::i,.n:or,,rt,f"nirr-, ca sri nri pierirnt gi

iffl llif# ;'il?:i iideptate' ;'.' r,";;,i.,,,,1,* *c cii i,'',,,,i J* .,

"r "*

spovecrirnia sir:r ;rc *3

it : f ,; :,J, '"i {l#|ipi,Jl }X : : fi #ff j' T# :Tr:,, ilijil: :::, : I :-

i,' u.sl"fi; i,,] i,li,Tii'.T;1",'#::* H;-;:i *'i,*ru,relute;te cu evlavie" ii infl're;;te ,Lf., lu, ininril i se irucura $i se

;;.; .l-..:;; - Jl" il,lirilr riln,.lrrrrrtr.i[. \chicgunre nrrlrri \rrr rr

.. P I J n gef i ". 51., 1 I 1 1 5 I fn 1ll{f,fr1-1,_. ; ;;;; *

sgrre irnpiir;ir;1, C-r*:ii"'i","'rnnrr' "cacr aceasta este unu ,iint *ir:;l*Po"irluiril* ;ii indrurnalilc Schirrgunie nr_rlui Sava

vesele;;te. Sii ne temem cicci a paciirui, peutru ca sd nu-l ristignim clinnor.r pe Nlilntr-ritorLrl gi pcnlru ca sul'lctul lrostru si nu sufbre, ci sa aib.lvialii qi s[ se bucure! Mai bine si suf'ere. si lle bolna\, trupLll. iarsufietul sd se bucurc ioleleauna!

,, o *

[)acd nu ne-iitl irnpacn{ ctl cineva (ile c6 acest un] }ociriegte

deparle, sau n-atrt reuqit, ori din ;rlte cauze), atunci sl"r lepftdiim toatesupi-l.rftrile qi anrarfciuuile noastre 6i" nedorind riu ninrfinui. si lecererr icrtare ?n lipsd qi sa-i ic'r'trrl noi inq;ine pe to1i.

'l'rebuiesli ilvern

totdeauna :;i inrleosebi la spovc:danie. tiicd dc l)untre:r*:u. aelicii sd netenrem a-l suprra cu cevfl. pe ilunrnezcu. 'l'retruie sfr uitanr cje toarecele pfimanleqti, deq;ar1e. crincJ a1i intrat bisericii. cloar rugirciunea pi

pl6nsul pslttl'u pilcatc tr.rehr:ie sii vir mai pfeocupu iuirna"

StarcfLrl Alrhrozie Lf. f" Jp,ina poveslcri ciespre nespllsamilostivirc a lui Dumnezcu: ,"tJrr om a pdc5tuit inlreaga sa viata gi se

tot ciiia. Pdciituia. gi imecliat se c[ia. iarb;i greqea, gi iiirlgi se ciiri" triaga a der:lirs ?ntrcaga sa viafd. lnnintc cle nloarle. s-a pocdit qi a nrurir.

Duhul rdu a vcnit clupf, sullctul siir.r: .,H su1'tretulmc'u!" lar Dornnur i-asplis:,.Nu, el sr: poc5ia".,.Se pociiia 1i iar6qi pi.eiitr,ria,', s-a intpritrivitdiavolr.ri. ,.de oe,l plinreqti'/" Dulnnezeu! a r[spuns: ,,Da.cii tr-r. iupofida riiutlfii talc, ?l prinrcai la tine clr-rpir cc ei se pocdia inainteaMea, cunr nu-l vcli prirni liu cancl n venit la pocf,inta? t-1i[i cd egti rrii-r.

iar Hr.r sunt [i]un". Iatii cat de Lnult se [rilcurf, Dumnezeu lic pocainranoastri I

'T'aina spoveclaniei pLrrifiJ*" J",o*,rn'. Atunci ciirrcl ornul se

pocdierste cu sinceritate, st.rlletui s*iu se curitepte. dcvine luminos"preal}urnos.

^ilerntru cii el e crr:at clupd chipLrl Ei asenidn:irea lui

l)unrnezeu! lnsi aga cum hainele nrurdare mai irrtrii se spal[" iar apui

se calc5, tot astl'el lrebLlic qi noi, lru nurnai sil sp:ilrm nectrri[ia inimiicu lamirnile pccain{ei" ci sd gi ..ciil*;ir.n" inima, aclica sij apeziln in ea

virtr"rlile opusc pacat*lor, sir inliunruseldnr sir{'ietul crr f'apteJe hune ;rlcrnilosti virii gi dragostrri

"

Inval$rrcl despre rnarea dragoste c[tr.e I)r:rrrnezeu pi aproapclc"|"t

IJ



llovalu iri ic ai'indrumiiri lc Sch iegurnen ul u i Savt

parintele Sava str{lucea el inslrfi cle dnagoste. fira sLrflcienX sd te

apropii de el, ca sd inteiegi cfrt de nrare era puterea dragostci sale.

Credeii in Providen{a lui Dumnezeul Siir"utali-vi cluciulitadimineafa gi seara, nu o pilftali ca pe un cuier: llristos a lf,sat pe cruce

lumini qi dragoste. l.)in cruce ies razelc luminii purffitoars de hirr :;i

dragosie. Inspirali aceste raze, cle pftrund in chip invizibil in sLrflet, 5i sub

influen1a acestor raze pllrtf,toare de har^ ornul devine evla.vios. Siirutdncl

srlrcea, njga{i-vi pentru pdcitoqiiclin"lur';befivi, clesfiinafi qiallii, pe care-i

cunoagteli. Pentr"u rugiiciunile voastre. ei se v'or inclrepta;;i vor {i bruri.

ciici ininra ii irrrpirtdgeqte valoare ininrii. Dumnezcu ne iubegte pe noi

to(i. El a sufurit pentru toli din dragoste gi noi trebuie sd-i iLrhim nc

toti pentnr [:1. chiar 5i pe du;rrranii noq;tri.

S5l'utAnd crllciLllita, spune{i rugfciunea: ..Varsd, Doanrne. o

piciturd din llreasfhntr-rl 'f'du SAnge in inima nrea" secatii cle patimi pi

p[cate, de necurdtii su{letegti gi trupe;ti. Amin. '['r-r, Care clnlo$tiinimile. nr6ntr"rieqite-rn5 pe rnine, pe casnicii nrei gi pe cunoqtintele

mele (numele)".

Atunci c0nd vorn supofia ,"* ,i,*,rririlegi sut'erinfele cu voie

bund. atunci aceastl ai rii s-a lEcut rnAntuitoars. insd dacii vom

invinui pe cincva Ei-l vom ispiti, atrurci aceasti ei ne este pierzbtoarc,

pierdutd. Sf rnlii Pdrinli spun cd dacl indurdm supdrarea. vom primi

de la ilristos slavd cereasci. iar dac6 r[bclam invinr-ririle aduse noud.

cinsle. Apostolii erau lratjocoriti, bdtLrli. pnigonili. iar ei nu se

sup[rau pi. fiiridu-le r-nili de popor. mergeau;;i le propovadr"riau din

noLr. Asl.t-el gi noi: vonr tacedragoste, atunci cAnd cineva ne tirce rdu.

Sufletul este mireasa ,ui*,'irirro, gi trebuie s[ ne ingrijirn de

inliutnusefarea sa, de inlbog[firea sa cu darurile Sthntului Duh qi de

alungarea dinfr-hrsLrl a patinrilor r*le. lilr acel care, clirr mila luiI)umnezeu. se va izbivi de patimi. accla sii nu-qi inchipuie desple

sine ceva inalt, sI nu se ingAmfe. ci larfi;i sir-gi colrqtientizeze

p6cdtogenia. Din niila lui Dumnezeu, qi nu datoriti mcritekir noastre

ne mantuirnl**4{

Pccai{i-v5! Cine nil respectd miercurea gi vinerea, urr cinsteEte

l1

Ibvirluirile iii inelrunririlc Schicgumenului Sava

,rr,"ffi i,ii ilristos, Mare aj*tor va avea la

v6mi" cei oe cinste$le aceste zile prin infranare. vr6ima$ii vor I'r"tgi de

sLlfletul shu. Dar 5i in aceastd via{f,, t)umnezou il priz*;le de oricc

nenor(}clrl.

Seistorisegtec[<rb[tr6rric[cvlavioasisi.avArrdutcasa$iltplccitt la rucle. iu dr.urrr. ca ir ttrrl rtcv0itli si irrttolltcze lli ttiptc oatncni

necunoscrj{i. A fbst prinrit6. Dincauza credulitftlii qi sir]lplitSlii sale.

ea a povestit cir sii-a vdndut casit sli iati, nlerge"' I s-a pregitit un loc

perrtiLr oclihna. insl e* nu putea ador"mi. l'irira ei presimlea o tnafe

nenorocire... Lira lioapte acldncd. StdpAnul se comporta ingriiordtor'

era neiinigtit;i ie;ea adeseori irt tindfi' lJa a inceput si se roagc

ficrbinte. Deoclatii a auzit r:n ciocfitrit la uqd.9i o vr-rce l',etneiasc5 i s-a

aclresat pe ttllrne:

,.'l'e aqteptdnr de mult tirlp! lepi nrai repede!""

Ea s-a imbr5cat repecle qi a iepit' Dor:i furnei o aqteptau' Pe

cirum. ea a intrchat: .,Cutn vd cheam6'?"'

lile i-ar'r rdsptttts: .,Miercurea 9i Vinerea"' $i s-au l.bcttt

trevizute.

Cubucurie.eai-arnullurrtillt'tiDrrnrnezeltpentrl|izbdr,ire.tlovedit ci aceastit bhtrAnica cinstise intt'caga via{a itticrculea 9i

vinerea - zilele pdtiniirii lui llristcts"'t.otastfel5irioi,trebuiesilplzinrinfiAnarea,indeosebiin

aceste zil*: h cuvinte, in lapte" irr gAnduri deqar-te. in niancare }i.

biutur5, iri patLrl conlirgal*in toajej.,*

"l'rebuie sf, ne pr:rtlim totcleauna crucea 9i sI riu ne-o ldsam

niciodata gi niciuncie panri la moarte. cre;tinul lbri cruce .estecil

osta$ul fhrd armi. i;i du;rnailLrl ?l porrte invinge ugor. 'l'rebuie si llL'

insemnfini in morl cOrecl cu sernnul sfintei cruci. crutcea este

apdrEtoarea universului, triulnuse{ea Bisericii, slava ingerilor rani

diavolilor.lalf, un exemplu care nc vorhegte despre pltterea crttcll $l a

insetlnirii cu Sfinta Clntce''l-rei l.ete lrergeau pe calea {'er"at[ 9i s-au pomenir la miiloc

intre cloud trenuri care circulau din sensr:ri opuse. 'I'oale trei au riimas

/j



Povifuirile qi indrumSrile Schiegumenului Sava

in viat6" Trenurile au trecut, qi fetele au v6zut trei draci. Aceqtia se

certau intre ei: ,oDe ce n-ai impins-o sub tren", ii spuneau doi dintreei celui de al treilea, ,,era o oc{tzie at6t de favorabili, ar fi fost sufletul

nostru". Iar acesta a rdspuns; ,,N-am putut. Are cruce la gdt pi n-amputut face nimic. $i tu, de ce n-ai pierdut-o pe a ta? Ea e fbr6 cruee".

,,Da, n-are cruce, insd atunci cdnd a iegit de acasd s-a lnsemnat cu

semnul Sfintei Cruci, qi n-am putut sd fac nimic". $i l-au intrebat pipe al treilea: ,,$i tu de ce n-ai fEcut nimic? Ea e cu totul

necredincioasi". ,,Aceasta e adevdrat, insd maic6-sa a insemnat-o cu

SfAnta cruce c6nd a pornit la drum pi i-a spus: - Mergi cu Dumnezeu.

Aici sunt neputincios. N-am dreptul si incalc binecuvdntarea mamei,

pentru ci aceasta e de la Dumnezeu".

Cregtinul nu trebuie s[ atingd nimic: nici mdncarea, nici

hainele, nici vreun oarecare lucru, ftrd ca mai inainte sd nu-l

insemneze cu semnul Sfintei cruci qi trebuie sd facem aceasta fbrd siobserve nimeni.

intr-o m6ndstire de maici, o cilugdrifd a iegit in livad6, a ruptun mdr gi a inceput sd-l mdn6nce cu poft6. Atunci a intrat tn ea

dracul, gi deodati ea a inceput sd strige puternic, astfel inc6t a fostnevoit s[ iasi preotul. L-avdzut dracul gi a strigat: ,,Nu sunt vinovat,nu sunt vinovat. Stdteam pe roade, ea a inceput sI le mdndnce gi nu

le-a insemnat cu semnul Sfintei cruci, gi am intrat in ea".*rl.*

Nu putem fi totdeauna intr-o viali duhovniceasc[ asemenea

coardei intinse a arcului: sd te rogi, sI munceqti, si te rogi. Trebuie s6

ne ingiduim qi odihn[. Cdci nici vdnitorul nu-qi intinde arcul pdn6 la

limitd" clci in caz contrar s-ar rupe. Tot astfel se intAmpld gi in viafa

duhovniceascd.latl de ce pdrinfii-ascefi din vechime se jucau uneori

cu veselie ?ntre ei, asemenea copiilor. Aga qi eu, amuz uneori cu voiu

ca pi cu niqte copii.

,* ,! ,lt

Cel rnai important lucru este rugdciunea. Rug[ciunea este

totul! Rug5ciunea va birui totul, gi va rlspunde la toate ?ntreb[rile.

Datoria noastri creqtind ;;:" nu numai noi si ne mintuim,

Povi{uirile qi lnclrumtuile SchieguryluiSava

ffietul aproapelui. Dactr aceast[ lucrare

modestA fl-*a iost ioiositoate, imparte-o. d6-o pi altora sd o citeasc6'

Esie pacat s[ o tii sub obroc: fie ca ea s[ slujeasci pi pentru

mdntuirea altora.

**tffiar*rrf

f,.

b

76



inclrumdri de sullet folositoare adresate celor care cauti mdntuirea

2. indrumIri de suflet folositoare adresate celorcare cauti mf,ntuirea

Dacd Dumnezeu ar fi doar drept, atunci El l-ar pedepsiimediat pe picdtos, in tirnpul sdvdrpirii plcatului de c[tre acesta, insiDumnezeu este mult-iubitor, conform marii Sale iubiri fa{d deoameni gi El ?l miluiegte multd vreme pe pdcbtos, indelung rabd[ gi

agteaptd intoarcerea la pocdinfd a acestuia, agteaptd indreptarea.

Dumnezeu rabdi nespus de mult, lnsd daci pdcdtosul invechit in relenu vrea cu incdp5{dnare sd renun{e la pScat gi sd se pocdiascl, atunci?$ aqteapt[ o pedeapsd groaznicd. din partea lui Durnnezeu. Exist[mul{i astfel de pdcdtogi, pe care El i-a lepddat pentru vegnicie.

Acegti oameni trdiesc adeseori intr-o total5 stare de bun6stare,

se bucurd, se veselesc pi nLr bdnuiesc, iar cel mai adesea nici nu vorsd gtie, cd bunistarea lor este semnul lepdddrii veqnice. Nu existl

ceva mai infricogdtor dec6t bun5starea pScdtogilor. Este cel mainefericit acel om, care nu simte la ce pericol, se expune, umblAnddeasupra prdpistiei, qi care refuzd sau iqi amAnd pocdinta. Mul{igdndesc, iar unii o qi spun descl,is: ,,CAnd vom imb[trdnil,atunci nevom gi pocdi, iar c6t timp suntem tineri, la ce n-e trebuiegte?" irftEcine poate fi sigur cd va trdi pdnd la bdtrdnege? In plus; cine poate

afirma cd la b[trAnefe va fi mai inlelept decAt acum? Oare nu varespinge, nu va lepdda el mdntuirea qi atunci, datoritd obieeiului?Experienta ne aratS c[ vdrsta ?naintati ne face doar mai experimerftfin via{b, dar nu gi mai infelepfi. ii va fi oare pldcutd luiDumnel*fff'astfel de pocdinfd, cdnd prin toate faptele sale qi prin toati virita to'p[c[tosul spune: ,,1a" Doamne, ce nu*mi trebuiegte mie. Acum stllffbdtr6n sJ slab, pi vr0nd-nevrAnd md adresez Jie".

Insd va primi oare Dumnezeu o astf€l de jertf4 dacb omulcare s-a ?ndepirtat ?n mod congtient de El toatd viafa, vine la pOOdin!f,t

doar atunci cdnd nu mai are nici putere qi nici mijloace pentru a-isluii lui Dumnezeu, c6nd nu mai poate sd-I aducd roadele poclinfei?

indrumfui cle suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea

D{tmn"retr;aG mult-milostiv, insl El este qi drept. Cel care petrece

neindreptat, pe unul ca acesta tl pedepsegte cu moarte ndpramicd,

bate

astfel incat in viala vepnica pdc[tosul trece nepfegdtit gi necur6]it.

soarta de dup6 moarte a unui astfel de pacitos nepociit este

inimaginabilS, lnfricoqdtoare qi disperatd. El se va chinui pentru

vegniiie cu ceilalfi paiAtogi, qi fumul chinurilor lor se va ridica p6ni

la cer.SfAntul Apostol Pavel a avut o vedenie, cum impotriva

p6c6toqilor se plangeau Domnului pi lumindtorii cerului. qi oceanul,

p; pemantut care era gata si-i inghitl de vii pe pdcdto;i: el atzea

rug[mintea pi oflatul lor, ca Dumnezeu s6 le porunceasca s[-i

diitrugd pe pbcdtopi, ins[ Dumnezeu*le rlsPundea: pocdin$ a;tept!

Prietene al meu D'' citind aceste cuvinte, inima tremurd dtr"

umilinla, lacrimile apar fbr[ s5 vreau pe obraz... cum e Dumnezeul

nostrui Cfrt de milostiv este! Cet de mult-iubitor este El! Mintea

omeneascd nu poate s6 cunoasca adancimea des[vargirii Lui! El este

de necuprins cu mintea! Iatd pac[tosul care pi-a con$tientiz;t

p[catele, cel care ;i-a cunoscut starea sa de pdcfltogenie, plAnge cuhohote gi implor6:

,,Doamne! CAt de ticdlos sunt inaintea Ta! Cdt de s6rac'

p6cdtos, 'neputincios,resping6tor...! Nu mai suportl Cad! Mor!

D@mne. salveaza-m[! StdPdne! ".

?" Bietul o[cdtos i;i frdnge in disperare m6inile, iqi

pieptul...,.',, '"

,o*iia {Ia.Dumnezeu ii intinde deja mdinile, il cuprinde Pe^Pdcdtos

g$;ginga.gi dragoste pdrinteascd pi-l liniqteqte, il mangaie' ln inima

om rne pacea, tiniqtea qi bucuria nespus6' El simte c6

usun€zeu i-u iertat, qi 'cade sleit de puteri la picioarele

*mitorutui sdu; $i cuprins de evlavie, se incredinf eazd pe sine in

ttftgist€ voii Lui sfinte..r,i :i*g6nd cuno$ti cdt de bun, de milostiv este Domnul, atunci

ffiegi,,de ce deznddejclea este considerat[ picat de moarte, adicd

Unal ioarte greu. OricAt de multe ar fi pdcatele omului 9i cAt de grele

fr fi'fbtaO.t"gile lui, insd milostivirea lfrd margini a lui Dumnezeu le

78 't9



lnclrumirri de sullct f'crlositoarc adresnle cclor calc cautir nr0ntuirca

acoperd pe toate dacd orrul se pocdie$te, igi fi0nge ininra ;i doregte

cll sinceritate sX se indrepte. Piicatele. oricdt de rnuite qi cle grele ar liele. insd ar"r o lirnitd. Milostivirea lui Dunlnezeu insi^ ltu iu'c linritd.

este mai presus de limil6" este inilnit[. lnr aturci cincl ornul cr"rgeti ciDunrnezeu nu il va ierta gi dezndd[jduie[te pentru mdntuirea sa"

liLrleqte la adrcsa lui Dunrnezeu. ii ilispref uie $te atotputernici:r.

respinge cle la sine ntilostivirea lui Dnnrnczer"r ;i, iu acest lcl. sepierde pe el insr-rpi.

Slavf, lui Dumnezeu cd ne-a dat pocdinti! Prin pncziin{l ne

vorn milntrii to!i. thrd cxceptie" Nu se vor mAntui cloar aceia ciife nllvor sd se pocdiasca;;i nu vor s[ se indrepte"

Deci, prietene rl meu D"., sii lc cereni ieltare tutufor qi sf, ne

:ciiimbdrn niintea. S[ ne pocdinr cu t6rie. ad6nc" peritru a arunca de la

noi povara pdcatului, clci uneori te inl'ricoEezi...

Nu te-ai intrebat niciodat5: qi dacd ciinir-odatd F{ristos va vcniastlzi sf, ne juilece'/ $i ciacfi o sd rnor astdzi? Ce se va ?ntArnpla

atIurci'.t ( trm rna voi irrtlrr'pti"rti la lnfricopitourctr juclccatir'.' ('rrnr voi

trece vdrnile vdzdLrhulLri? Md gAnclcsc acleseori la aceasla. Cdci del'apt nu exisld nici r-ln pdcat. pentru care s[ nu trebuiasc[ a da. un

riispuns la vdmi, iiricit cle ileinsemnat ni s-ar pirrea acela" Iati, de

pildd, gr[irea in deqerl! Cine crecie cu adev5rat ca vorbirea in degert e

pdcat! Ne-am obiq;nuit sf, riorbim afiit de millt fEr[ trehuinta sau lbios;inc6t rrici nu ne ddnr seama de cuvintele ltoastre gi g$ndim: ,,lii. n-are

ninric! Nrr e un picat rlare!". lar unii in general, nll sunt de acord cA

e pdcat sir spr-ri ni;te cuvinte sinrple cafe nu rLrnl rcle. lnsd l)untnrr!lisus i{r'istos a spus deschis:

..Pentru orice cuvArrt deqett, pe care-l vor rosti,. r.ri.tn-j{it1!, 1..,,

da socotealir in ziua jtrdec[1ii" (Mirtei Xll. 35).

Vezi? Nu penlr"u iln oarccare ctrvAnt rhu, ddunltor. ci pcrrritr

clricare cuvdrrtr simplu. obi;inuit, insd cuvint degert vom da soeo{:ia}I

$i care $unt aceste cuvinto de;erte? Sunt cr.rvintele p* cn"i. '

spullem. dupE cunr se spune. din lipsd cie altii prcocrpafie; i;uvinirgoale, fbra nici un sens qii vreclnicie ldunlricl; cuvinte car"e n-au nicr \,

fblosinfa vreclnicd. Vorbim... aqa. rloar ca sA nll tdcem. 'I'oatir viagl.

indlurniri dc sul'lcx li:lositoarc nclrcsatc celtlr cltrc cautii mintuirca

noastrd lrcce in grfiirc clegart[, in vorhe goale : ;i in viala personald.

dc iamilie^ pi in locurile publice, pretutindeni qi in tot locul, oriuirde

ne*arr afla. ln discutiile noastre. abia daci ?nt6lniLn vrertn cuv6trt

firlositor. irrfelept. hr5nitor. cle sr-rflet mAntuitor. De obicci.

convorbirea noastrd, discr-r{ia noastrl este {crrnatd dintr-o succesiune

de cuvinte goale, ca o vorbire degartS. in zadar.

Cfit de irili"icogdlor e. D.l Sir privinr viala noastrl qi si avemiN rninte cu claritate. uncle mergem qi c* ne agteaptd in viafa viitoarc

vegnicS^ mdcar gi nunrai pentru pdcatul vorbirii irt cleEert.

Pentru a ne incltipui mai binc, toald grelttalea acesttti" dr.tpi

cr:m li se parc Luturor,,,tteiusentnat p{cat"'. sd incerclm sd Jace trn

mic calcul matematic: ca sd spunem de trei ori rugiiciunea ,.'T'al[l

nostnr", 6i sd o spunem {Xrd grabd, e nevoie doar cie ttn Ininut, adicd

intr-un minut pronun{dm aproxintativ 150 de cuvinte. Deci. intr-Lrn

minut pronunldnr noui rnii de cuvinte. Inszi eine dintre noi e un astl'el

de ascet, incAt discutiile saie sd dureze doar o singurd ord intr'-o zi qi

cl noapte? I3inein{eles, in via{a f-iecdrui om cxistd zile petrecltte itl

thcere. insd aceastn silit de imprejurdri. atunci cAnd n-are cll cine sit

discrrte, insd... nu intr-aceasta const[ nevoinfa! Dacf, omril tace clinnevoie, iar gAndurile ii rdtdcesc. vorbeqte in degert cr-r tnintea gi

inima cu sirw insur;i sau cu cel la care-i zboarri gindurile, ntrtnci ce

folos ?i aduce tdcerea sa'/ Mai hirre in singurdtate l-ar sl6vi cu voct:

tare pe l)umnezeu!'in

;rleasta ;;i const5 scopul infrdndrii de la cr,rvinte clelarte. in

iaptul rle a nr: lnsLtpi mai ugor rugi.ciunea neincelatir"

lata. ;inr astfel cle fii duhovnicegti. care iLlbesc sd vorbeascd.

Ii rr.r .rtii. r:At e de greu intr-o discLr{ie sI te ahlii de la judecati.

ilrxi" iir.rl rneu. sI ne continuiinr discLt{ia. Intr-o orii pu{enl

i1.rirr.r* iil-ril;i irrii de culilitr:. fi;l*sifnare sau degafie. lar clac{ intr-o zi

ri $ rr{ri}ilte vorbinr priint la zece ore} ins*nnu-rf, c6 pronunl5tr ltou6

',.:' i l:li' nrii iie cuvinte; intr-o sliptdm6niL gase sutc treiz**i rtr* tnit.ir:tr""r., lirn6" <loui nrilioane $apte sute de mii de cuvinte. iar'itltr-utl art

r"r,',i. 1 ;i tltlua tL- rnilioane gi ceva.

$uci fiecare ct;viint i-ani cornpara cu un 1ir de nisip, axunci

intr-r"rrt an el ,.,ictii noaslre pe cdntar vor li a$ezete ntai tlult de

8l0



Indrumdri de sutlet folositoare adresate celor care cauta mantulrea indrumari de suflet folositoare adresate celor care cautd m6ntuirea



om, sa-i mirturisim p[catul gt sa-i"e@,,ipovedim pirintelui duhovnicesc, iar atunci cand Dumnezeu va ierra

,'frlomnigoara se bucur[ ci a reuqit s6-i ia prietenei mirele, sau vecina

;t bucurb ci solul ei a reinnoit apartamentul cu mobili frumoas[,,drp[ o s[ te lauzi cu acegtia, insemn[ si adaugi p6cat la plcat. S[ ne

lireasc[ Dumnezeu! Dacb nu o s[ poli sd'i faci si infeleagh, la in

.dpere o rugdciune pentru ei... gi aceastdmilostenie tainicb atavafr.

6inepl6cutb lui Dumnezeu.,1. t( tl.

Aqa cum in legea lui Dumnezeu dragostea este virtuteagi mAntuieqte sufletul, tot astfel gi ura este unul dintre cele

ilai grele phcate, distrugind sufletul. Apostolul spune c[ cel careJ

pe fratele s[u, acela este ucigag de oameni, petrece in moarte,

ur5.qte pe insugi Dumnezeu. Soarta lor de dup[ moarte este

tngrozitoare: ei se vor chinui impreunb cu t0lharii qi vrljitorii, cu cei

pierd pe oameni

P[catul urii este foarte r[spdndit, qi sunt foarte pulini oameni

sunt liberi de acest pdcat, precum gi de os6ndire. Eqti mirat? Nu

tc mira, prietenul meu! Cel care nu a dobAndit adevirata dragoste

tllr,h fald de aproapele, acela nu este liber de ur6, doar c[ acest

plcat este atAt de ticdlos, incdt oamenii se rugineaz[ de ei ingigi,$unci cdnd acesta se manifesti. De aceea, ura este acel p[cat ascuns

de om cu strbduin![ qi, cu pdrere de rdu, este ascuns chiar de sine

tnsugi. Inqel6ndu-se pe sine ci nu are acest p[cat, unii nu se cSiesc

pentru acest p[cat, de aceea plcatul, ascunzAndu-se, vieluiegte qi o

duce bine pdn[ in momentul cdnd se va manifesta intr-o cizhrufleteascd. $i atunci nici cei ce-l inconjoar[ nul mai recunosc pe

om, qi nici omul nu se mai recunoagte pe sine insuqi:

,,Ce mi se intAmpl[?".

,,Iertat s[ fiu, oare aceasta e femeia blandd gi liniqtiti, pe care

o cunoqteam? E imposibil! Ce i s-aintimplat?".

Acest om se aseamin[ unui beliv care qi-a pierdut min]ile.Devine lipsit de responsabilitate. Cuvintele cele mai brutale qi mai

crude ii ies de pe buze, fiind gata s6-l rupE in buc[fi pe omul care I-ascos din echilibru... Intr-o astfel de stare, pirintii iqi blesteam[ copiii,gi se ajunge chiar qi pindlaomor.

Crezi cd ace$ti oameni pot fi vindecali prin medicamente gi

va ini[tura acest p6cat.

imediat.

Un mare pdcat este osdndirea p6c[tosului, iar os'ndirr,ldreptului e gi mai mare. pentru acest pdcat,Dumnezeu ne pedepsegrc

,F++

Imi scrii c[ nuinlelegi cuvintele evanghelice ,pl6nge cuce pl6ng gi bucur[-te cu cei ce se bucur6", gi nu qtii cum se proce,

E nevoie de infelepciune. Bineinfeles, nu procedeazd inte)cei

-carepleng cu cei ce pl6ng gi se bucurd cu cei ce se buc

conform patimilor lor. Ei se ispitesc doar unii pe allii gi-qi dduneamdntuirii. De exemplu, pldnge omul de ,uparur" .j lir."u I

supirat, sau ii pare riu pentru banii sau bunurite pierdute qi iari;plAnge; plfinge din cauza urii qi m6niei, c[ i s-a bestrdmai ptanui

in via!6.

Daci ins[ ornul pldnge suferindcauzf cd acegtia igi

intuneci qi igi pierd

r5zbun[rii sale; pldnge din cauza geroziei, i"tid,;i ;.; m d (

,,Prietenul" comp[timitor ii asculti ,rldbdar" vaicereiile, itine ,tordutate,de.os6ndb, d9_ven1n,

de laqitate, iar uneori qi de blestern.. ). _ .il liniqtegte gi-l.mAng6ie cu faptul c6 este de acord gi acceptl

r[ul lui, iar uneori ii d5 qi un sfat r[u, in loc ca s6-i aminieascd rreporuncile lui Dumnezeu gi de folosul suferinlelor gi amlrdciunilor irraceasti lume pentru viala vegnic6.

. Un astfel de pl6ns este_necurat, pierziltor,qi cel care plAnge cu

^*:1..1 acesta, gregeqte el insuqi. Iar prin

-participaiea sa il

inrdddcineazb in rdutate pe prietenul sdu, dup6'cum se spune, ildistruge definitiv, nu-i ofer6 posibilitatea sd-gi revind qi s6 sepociiascS.

pentru apropiafii s6i, drrr

sufletul prin pdcate, atunclune$te-te cu el, Iinigtegte-r precum po1i, gi rouge-l cu lacrirni p,,Dumnezeu, ca El s6-i aducd pe aceia-prin orice ir t" porJnf6, sir-rajute sd se indrepte.

De asemenea, se poate bucura omul doar pentru bine, pentrrrce este bineplScut lui Dumnezeu, ce nu este fEcui de p6cat, dar darrrl

84 85

Indrumdri de sutlet folosiloare adresate celor care cauta m6ntuirea Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mAntuirea



pastile? Nu, prietene at *euip,

smerenia t[m[duiesc aceastd grea boal[ sufleteasc[ _ ura.

In bisericd au intrat turigti: in inim[ apare furia, multi se

gAndesc, iar allii chiar o qi spun: ,,Ce umbl[ frrd nici un rost. Eiinqiqi

nu se roagl qi pe oameni ii deranjeazi la rugdciune".

Ins[ sincer vorbind, cine se roag[ cu serguintd qi cu trezvie,

oine se roag6 in interior, unul ca acesta nu poate fi tulburat de nimic

;i de nimeni. Asupra Sfin1ilor Pdrinfi se indreptau legiuni de demoni,

chip v6zut, cu strigdte, cu sunete infricoEdtoare gi zgomote. Chiar qi

chilia le-o clitinau, incit pdrea c[ se va pribuqi Ei-i va strivi mortal,;i totugi ei r[mAneau tari in rugdciure qi nu putearr fi deranjali de

nimeni. Dac[ cineva se simte deranjat sau se infurie, se eneleazd, in

unul ca acesta e viu pdcatul urii.Trebuie s5 ne ostenim in interiorul nostru, ca s[ nu existe

judecata: cum sunt el, ea, ei. Ci in toate cazurile, trebuie si ne

lndreptlm privirea doar spre noi inqine, cercet6nd <laci a api.rut in

noi furia.

Iat[ un exemplu: turiqtii intri in timpul citirii Sfintei

Evanghelii gi fac zgomot cu picioarele, inc8t nu se mai aud cuvintele

Sfintei Scnptun... Ei, cui poate sd-i plachaga ceva? Fhr[ s[ vrei, i1i

apare in suflet nemulpmirea... Imediat trebuie s[ reacfionezi. Sufletr[u! Nu-!i place? Tu singurd trebuie sI te mdntuiegti cu toate

comoditilile, iar pe ceilalli s[-i laqi s[ piarl? Da? $i poate chiar

asthzi harul se va atinge de sufletul lor, poate chiar astdzi in inima lor

va cddea acea sim0nli a evlaviei, care va da roade mai imbelqugate

decit ale tale. Cu ce-ai putea sb te lauzi? C[ ai venit la biseric[? Ai

venit si te odihneqti! Caci n-ai venit pentru nevoint[, dac6 toti cei

dimprejur te deranjeaz[, dac[ ii observi pe totr. . Ai venit s[ te

distrezi? Recunoaqte! Spune-i sufletului tbu: taci, nu-i invinui pe cei

intrafi, cdci cuvAntul tiu poate deveni ispit[ pentru ei, qi tu poli

deveni cauzapieirii 1or... Nu vei avea nici tu o altb soafti, dac[ se va

int8mpla aqa.

$i intr-adevhr, cdte suflete nu pierdem prin compofiamentul

nostru, prin cuvf,ntul nostru!

Atunci c6nd vei incepe s6-gi examinezi cu atenlie fiecare pas

nl tdu, fiecare cuvdnt, atunci nu vei mai avea nevoie de

demonstraliile faptului ci aproape fiecare suflet, cu exceplia celor

Dacd acel om bolnav cu nervii ar dori s[ se vind€ce rllneputinfa sa, el ar trebui sd se lipseascd in fiecare

"ide toa.ti,qr in r.,si inghiti pastile, ar avea nevoie sd inghit[ pastilere rronicr

invinuirilor nedrepte, pi tot felur de rupaia.i din partea tutur.roamenilor Este greu... Da, este greu! Dar, oare, s6 fii bolnav e nruuqor?

$ice e mai important:

ce urmdrr grave u.. u*l p6cat! |suficient si se pnveas9a.1t91t relaliile ,u .*ilal1i, qi negregit, aproapr:fiecare va gdsi in sine indiciile u..itui picat intr-o form6 sau arta.

Pofi sb negi acestea cu urm'toarele cuvinte: ,,Niciodatb qi fall

!1 1i:"t n-am simlit ur[, chiar dac[ nici dragosie ;;i;; penrnrnecare om.

Tocmai aceasta e, prietenul meul Cine nu arde, cu ailrcuvinte cine nu are dragoste pentru fiecare om, in unul ca acesrrrvieJuiegte pdcatul urii. tnsl fie c6 este sl[bit, fie e alipit pAn[ r*pnlejul potrivit, viefuind mascat" astfel incflt nici omul'insuqr n,,_lobservi, daci n-are o viaf6 l[untricr, gi nici ,*r .ur*-i inconjoarrt,pentru ci infelegerea

despre acest p[cat este deformatd la toti.- Ne-am obignuit s6 considerim c[ ura se rr*ir*rta doar irracele cazuri, cdnd, sd.spunem, solul enervat, intr_un atac de gelozit,iqi omoari sofia qi nvarul, sau mirele respins, ascunzdndu-gr ur,',incendiazi pe ascuns casa celor nou crsdtorili q.a.rn.d. Iar dacd navem astfel de maniftst[ri, atunci considerd- .a ,*i.m curati dcacest pdcat. ins5, oare, intr-adevir stau lucrurile aqa? Tofl ,#;;.;;cd pdcate ca dugmdnia, ura gi rdzbunarea sunt insepara'bile unur crcaltul, formend un tot unitar. Drept argument, am s[-!i aduc cdtevrrexemple.

Ca sd nu te obosesc cu exemple din imprejur[n lumeqti, i1rvoi da-cateva exemple

dintr-o situalie binecuvdntatd, atunci c6nd rrcafl[m in bisericd qi n-ar trebui s6 avem nici umbr6 d" ;il 1;;;;;putem vedea? Urm[rire, ascultare pe ascuns, denunpri, invinurrrdiferrte cuvinte jignitoare; unul se insernneazd cu semnul sfinlcrcruci imprngdndu-l pe vecin; altul se irnpinge l" ,0" ;;d, inciroasele bietelor b6tr6nele crapil, sau nu se uit6 ci-i strivegte pe coplr

86 87

Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care caut6 mffntuirea indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea



smerifi, este posedat de patima urii intr-o m[sur[ sau alta. AEa cufitoate virtupile, sub chipul razelor, pomesa de la un singur centru .

dragostea, tot astfel mullime de phcate provin de la un singur centru .

ura.

Iar acum prietene al meu, weau s64i dau o indrumare mdconcreti. Poate nu-fi va pl5cea cb mi repet prin unele locuri, ins[ pc

baza unei practici de mulli ani de zile mi s-a dezvoltat o regullr

repetilia este mama inv[!6rii. Iar tot ce e scris aici, trebuie nu doar sl

Iisus, care dezridflcineazL gimduile rele. observfl-]i cu aten]iog6ndurile, cuvintele gi faptele tale. seara, cerceteaz[ pdcaterepe caro

le-ai s6v6rqit in timpul zilei, gi cugetl la cit de mulfl pdcitoginepochifi au mers in rai in aceasti zi. Mulpmegte-i lui Dumnezeu cli1i mai dd timp si te pocdieqti. Nu amdna pochinfa pentru mdino,pentru ziua urmdtoare; nu se gtie dacd o sd trdiegti p6n6 atunci,

Nimic nu d[uneazd mu mult evlaviei, decat amdnarea poc[infeiSpovedeqte-te cdt se poate mai des, de fiecare datl c6nd treci pehbiserici. tn fiecare zi pecetuim, gi de aceea in fiecare zi trebuie s6 no

qi pocdim, unde gi cum ne ingdduie imprejurdrile. Dac6 nu polimerge la bisericb, inseamni cb trebuie s6 te ciiegi acer,6, in fafacrucii.Iar pdcatele pentru o oaf,ecare perioad[ de timp, scrie-ioprrintelui duhovnicesc. Dac[ nu te vei pocii in fiecare zi, atuncip[catele vor fi uitate gi vor rdm6ne nespovedite.

Deci, si c[utdm, prietene al meu, prilejuri s[ aducem cAt maimulte roade bune de pociinl[, c6ci ,,tot pomul care nu face roadlbuni se taie gi se arunc[ in foc" (Matei ltr, 10). Ca gi un pom frrl

roade, vor fi aruncalr in focul veqnic acei oameni care nu aduc nici unfolos duhovnicesc. Agadar, s6-i slujim cu fric6 de Dumnezeu qi

dragoste pe cei din jur, s6 ne curlfim inima prin poc6inf6 sinceri qi,

lafel ca vamegul, si strig[m din addncul fiinfei, cu frsngere de inim[,cdtre Durnnezeu: ,,Dumnezeule, milostiv fii mie pdcdtosului',,

,,Miluiegte-m6, Doamne, miluiegte-mi! "

Deci, prietene al meu, fugi cu hotbrdre de orice ocazie de a

i pe care o intAlnegti. F[ bine tuturor oamenilor ftrb deosebire,

incuietori la guri, ochi, urechi, pentru ca prin aceste ferestre s6

intre in biserica sufletului tiu ispitele. Ostenest€-te neincetat

tru cer, ca s[ devii liber de ispite gi plcate qi s[ devii bineplicut

Dumnezeu. tnsl niciodat[ si nu uigi cd prin puterile tale, f.wh

rul lui Dumnezeu, nu vei putea face nici un bine. Ilristos a spus

Cel ce rimAne in Mine qi Eu in el, acela aduce roadl mult[, c6ciMine nu putefi face nimic" (Ioan XV, 5).

l1i cer iertare gi ruglciurile tale.

Pace 1ie Ei binecuvdntare Dumnezeiascd

88 89

Toatd viala noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem ln lupta cu rdul Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem tn lupta cu rdul



Scrisorile Starefului Iosif de la Optina

l. Toati via{a noastrl pim0nteasci trebuie sipetrecem in lupta cu riul...

tnvifdturile Preacuviosului Iosif de la OptinaNu te indepirta de Optina. Cred, cd fiecare dintre cei care

la sihdstria optina va ajla pentru nevoile sare mila lui Dumnezeurug[ciunile pirinlilor nogtri celor mari Leon, Macarie $i AmEi i-au educat duhovnicegte pe nenum[rafi cregtini ientrucereascb. Nu inceteazl, s5-i creasc[ duhovnicegte niciindeosebi pe aceia care vin pentru a se inchina la Optina.

Preacuviosul Iosif de la Optina

Cele mai convingdtoare argumente ale iubirii de sine qi

irii mdndre se spulberau sub atingerea unui singur cuv0nt al

uEi, bine, ce sd. facem, trebui.e sd rd'bdfun.'1 Prin smerenia sa,

cele mai furtunoase inimi. De la el adia totdeauna o

linipte cereascl, inc0t in prezen]a sa, chiar gi cei mai pufin

ianli, mai m6ndri pi inclpflfAnafi oameni se schimbau radical.

l. impfu[pia cerurilor nu se di celor care stau culcafi pe o

ci doar celor care se ostenesc Ai rabd6 suferinlele.2. Dumnezeu va judeca cele despre pociinfd nu dup6 m6sura

infelor, ci dupl mtrsura smereniei. In acea Zi, Dumnezeu ne va

Toate fnvd;dturile starelului sunt pdtrunse deinvdldarii sfinplor Pdrinfi. EI ageza cer mai sus ascultsreaosdndirea de sine, pentru cd amdndaud aceste virtufi nasc smeftcare ni'L introduce tn suflet pe Dumnezeu gi ddruieEte cele decare std scris tn Evanghelie: imp[rflfia lui Dumnezeu inlunnostru este Q"uca XWI, 2I).

,,Precum lumina soarelui nu poate pdtrunde prin ce:spunea stareful losi{ ,, tot astfel gi cuvintele omului, eduiat doar,care inci n-a biruit patimile, nu pot lucra asupra sufletului. Iarcare el insugi a invins patimile qi a adunat infelepci

duhoi,niceasc[, acela qi frrd educafie exterioar[ are acces la inimioamenilor "

Sfaturile, invdliturile sale scurte gi concise erau mai putemigi mai adevirate decdt cele mai detaliate gi indelungate diiculiigtia si spund in doul-trei cuvinte atdt de mult, inc6t deodati

nu pentru psalmi, nu pentru rug[ciunile rbmase nefhcute, ci

c[ nu ne-am poc[it!

3, in fiecare dimineafi spune-1i: poate c[ aceastl zi e ultima

viala mea, SI rabd deci pentru dragostea fa15 de Domnul ftsus

chiar gi acum, orice suferinfd ar veni peste mine. $i voi ierta

fiecare dintre cei care m[ vor supira, pentru ca s[-qi aminteascd

ul gi de mine, mult picitosul, gi s[ m[ miluiasci, dupi

rinfa Sa nemincinoasi.

4. Doar prin ribdarea suferinlelor se poate mdntui sufletul.ii P[rin]i aratl c[ dacb n-ar fi suferinfe, n-ar mai fi nici sfin1i.

5. Patimile qi cdderile il smeresc pe om, il aduc la fr0ngerea

ii gi prin aceasta atrag spre el milostivirea lui Dumnezeu.

6. Trupul meu nu este al meu, el e ftcut de Dumnezeu in

ele maicii mele. Sufletul imi este dat de la Dumnezeu. De

toate capacitefile sufletegti gi trupepti sunt daruri ale lui

zeu. Iar proprietatea mea sunt doar pieatele mele nenumirate.

7. Gfindurile mAndriei vin, gi nu e bine s[ nu vin6. tnsd

sd le facem fa$ prin cugetele smereniei infelepte.

8. Mfing6ierile permanente adorm sufletul qi il aduc la lene,

chiar la un mare r[u. De aceea, Dumnezeu ni le ia repede, qi neiar66i sd simfim neputin!4 slibiciune4 qi picltoqenia noastrl.

uie s[ ne smerim mai mult, sb ne osdndim pe noi ingine, sipocdin!6 pentru greqeli gi si nu dorim rndngdieri, ci sd

cu rdbdare cele ce ni se int0mP16.

9. Ia cerceteaz6-!i inima: oare, nu cumva din cauzainvidiei se

9I

devenea clar qi pe inleles

Toatd viatra noastrd pdmAnleasc6 kebuie sd o petrecem in lupta cu rdul

revolta ea?

Toatd via{a noastrd pdmAnteasc{ trebuie sd o petrecem in lupta cu rdul



10. Nu se poate frr6 suferinfe. tnsd, in armonie cu aproapele.suferin{ele se u$ureaze.

11. Dac[-i vei judeca pe alfii, qi inc6 gi pe cei mai marr,atunci, chiar qi frrd" alte pdcate, vei merge in fundul iadului.

12. Atunci e bine sd acoperi neajunsurile celor din iur c6nd sc

poate face aceasta qi cand nu dduneazd. Iar daca aceste tipsuri incepsi se descopere de la

sine, atunci e mai bine s6 ne linem de adevirincredinfdndu-ne voii lui Dumnezeu.13. in cuvintele laudei gi indreptdlirii de sine se ascundc

intotdeauna nesupunerea qi mdndria, de care se dezgustd Dumnezeu.14. v-afi sdturat s[ trebiruif qi sr v[ gandiF la folosul

obqtesc, laic. De ce s[ tanjifi dup6 aceasta? pentru r'a d. folosulobgtesc, laic, dupb cum v[ exprimali voi despre qcoli gi aziluri dcb[treni, este legat in chip nedespdrlit folosul nostru sufletesc. A tt,

ingriji de buna educalie a copiilor gi de ajutorarea celor in virstd sr

neputincioqi, toate acestea sunt faptele rnilosteniei celei poruncrtenoui, creqtinilor, de cdtre Dumnezeu.

l5'Smerenia

acoper[ toate neajunsurile qi greqelile le iarta.16. SA suporli pedeapsa e foarte folositor pentru suflet, teinva[h smerenia.

17. Pe cei ispitili, regretafii nogtri starefi ii orAnduiau la cer.,mai grele munci. Pentru c6 dac[ ispita este urrnarea mdndriei qi .inaltei pdreri de sine, atunci prin munca grea, blestemata mAndrie se

mi cgoreazd mdcar pu gin.

18. Nu trebuie s6 ne m6hnim, ci s6ne smerim mai mult.

.. 19. PocSinla este adevbratd atunci cdnd dup[ ea te vei stridurdin toate puterile sd viefuiegti deja cum se cuvine;

iar {ard aceasta, pocdinla este pulin adev[rati.20. M6.ndria

nu are loc in cer, ci in iad, impreund cu draciiPentru_osdndire,

reprog, linere de minte a rdului gi marrd.i., nime.rnu va fi mogtenitor al impdrdliei lui Dumnezeu. Dac[ nu se vrr

indrepta unul ca acesta, atunci nu va scdpa de gheena cea de foc.21. Doar t6lharul infelept n-are sufurinfe, insi el e in cer, iar

valea pl6ngerii. De aceea, noi, at6ta timp c0t suntem in tiurr.ol

92 93

,:oste firesc sd suferim qi chiar s[ pldngem pentru greqelile noastre cele

grele,

t 22. Cei care incheie cds6torii in urma atracliei patimii sunt, de

cele mai multe ori, nefericili in viald.

t 23. E cu neputin{a in aceasti via}d sd eviJi toate intimpl[rilenepl6cute... Astfel de prilejuri pot aduoe chiar gi folos sufletului. Tocmai

prin intimpliri nepldcute cunoa$tem cd suntem ner[bd[tori, deci

iubitori d sine. Iar cunoaqterea acestui fapt trebuie sb ne inclinetul spre invinuirea de sine qi pociinli. Fdrd intfimpl[ri neplicute,

omul este inclinat spre o bund p[rere de sne.

24.Doar r[bdarea frri murmur gi supunerea fali de iconomta

lui Dumnezeu fa16 de noi ne va mdntui pe noi cei slabi. Iar dacd vom

rcfuza gi acest ultim mijloc, atunci nu vom moqteni mdntuirea, ci

moartea.

25. Smerenia este mai scump[ decit toate celelalte virtuli gi

chiar decit insaqi bucuria duhovniceasc[.

26. Sd te gdndegti la suflet e totdeauna folositor, qi nu e de

prisos nici chiar la Pagte. Iar dac6 nu existi bucurie des[vdrgit4

atunci probabil cd incd mai sunt putemice piedicile in calea ei.27. Trebuie sd tinem minte mereu proverbul inlelept

,,Viefuieqte nu precum vrei, ci precum iti poruncegte Dumnezeu".

Precum s-au or0nduit evenimentele, astfel qi trebuie s[ vieluim:pentru ci prilejurile inconjurdtoare nu au aphrut int0mpl[tor, precum

cred unii ,infelepfi" de modi nou6. Ci toate se petrec potrivit Proniei

lui Dumnezeu, care se ingrijeqte necontenit pentru salvarea noastra

sufleteascd.

28. Yiala in cdsitorie zdruncini qi cele mai tari trupuri, iar

pentru cei bolnavi pregdteqte qi o moarte grabnic6.

29. Nu satisface prea mult trupul, altfel il vei pregdti pentru

gheena de foc.30. De la vrhjmaq, chiar dard existh bucurie, potrivit

observaliei Sfinfilor P[rin!i, este una nearmonioas[, care nu

comunic[ sufletului pace qi liniqte. Dumnezeu di in ruglciune pace gi

linigte.

31. In timpul citirii Psaltirii, fereqte-te sb discufi, in caz

contfaf,pacatelecelo.rpecare-iamintegti@i,,.'lloatd viala

'oastrdpdmd'teascd hebuio sd ri petrecem in rr-rpta cu rdur Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuic sd o petreceu in lupta ou rirLl



pentru pomenire neglijenti.32. Atunci cdnd inima va deveni

peste tot vei vietui uqor (liniptit).

si ne rugdm gi sd folosim rugiciuni adoptate qi folosite in Sf.ilrtrr

33. Trebuie s6 ne silim pe noi inqine spre ruglcilme, clrrrrdacd ar fi neatenti. A ne ruga cu strdmtorarea de sine st6 in voirrp,,noastr6, iar a ne ruga cu umilinlb line de Dumnezeu. Trebuie sa rr,,

rugim cu rug[ciunea cu care putem,iar pentru strArntorarea de sirr,.Dumnezeu ne va da la timpul cuvenit gi umilinfr, atunci cind r,r

rgro^l El de cuviin!6 E mai bine sd mdndnci p6ine uscati, decar rr1

rimdi cu totul lbr[ pAine.

34. ,,Imi scriefi c6 la Dvs. unii practrcd vindecari tl,.mu$cbturile de qarpe, forosind pentru acea.sta rugdciuni. Ar trebui srlv.edefi aceste rugdci'ni. cici se intfflnesc rugiciuni fie frrd sensl s*lchrar amestecate cu hul[. Astfer de rug[ciuni doar ii bucurd

1r,,diavoli" de la care, se prea poate, s6 fie gi un oarecare ajutor. Trebur,,

pagnic[ falb de tofi, atun,,

42. Ne ingrijim pulin pentru veEnicie qi nu r[bd[m o mtclInustrare prin cuvint. Noi ingine ne m6rim suferin{ele atunci cAnd

lncepem sd murmurim. In toate trebuie ribdare gi m[rinimie, precum

oorabiei ancora, pentru ca s[ nu se sfir0me de piatrd in timpul

lirrtunii.43. Cei care osAndesc qi 1in minte r[ul, qi cei m6ndri, chiar

dnci s-ar ruga, chir dacd ar posti, chiar dacd ar face milostenie, dac6

nu se vor indrepta" atunci ei nu au qi nu vor avea loc in cer, ci vornrerge la draci in iad pentru chinurile veqnice.

44. Acela e mare inaintea lui Dumnezeu, care cedeaza cu

srnerenie in aintea aproapelui.

45. Conqtiinla omului e asemdn[toare degteptltorului. Daci

degteptitorul a sunat qi, gtiind cd trebuie sd mergi la ascultare, te scoll

imediat, atunci qi mai apoi il vei auzi in-totdeauna. Iar dacd nu te vei

ridica imediat vreme de c6teva zile, spun6nd: ,,voi mai sta intins incd

pufin", atunci, intr-un sfArqit, nici nu te vei mai trezi (nici nu vei mai

nuzi soneria).Bisenc6"

35' Exist' imperfecfiuniine'itabire, existfi gr uncrrr,fblositoare. Uneori, prin rdu se cearc[ binele.

. 36. Rug[ciunea lui Iisus lucreaz-o continuu, pentru cichemarea numelui lui Dumnezeu ?i ajuti chiar qi p. pagerrl.'-

. 37. Exemplul rbbd[rii indelungate a lui Dumnezeu trebuie srine infrAneze pufina noastrd r6bdare, ,*i* n* lipsegte de liniqte.

__38 Greqeala aproapelui, pe care ai vrea sd o indrepfi, daci el

i1i tulburi liniqtea qi te iritb, se indreapt[ prin blAndele.39. R6'na care vrea sd distrugi tot rdul este ea insdqi un m.r{.

rdu.

40. Patimile cresc in insingurare... in singurbtate ere pleaca rr,.la neribdare. Iar nou6 ne e de

foios c6.nd ne zd*runcina. acet cop*pe care vdntul il clatini cel mai mult, se intiregte mai tare prrrrrddicini, iar acelacare e mai mult lasat in linigte, cade imediat.

41. Uneori Dumnezeu intrefine contemplalia prin harul Sirrrinsd pentru lipsa de atenfie sau nesocotirea unor astfel de rnanif'estirrale harului, ne p6r6seqte.

94 95

Teologia Durerii - Monahttl l\,loise Aghiorihtl Teologia Durerii - Monahul A[oise Aghioritul



Binecuvfi ntarea Durerii gi

Durerea Iubirii

Monuhul Moise Aghioritnl

1. Teologia durerii

Preacinstitalui Arhiepiscop al Cretei, TimoteiNu aq vrea s[ vin in fala dumneavoastrd ca un medic

specialist, gata oric6nd s[ punb diagnostice qi sb ofere relele

t[mdduitoare. Ag vrea s[ vi impirt[qesc cugetdrile mele care s-urr

nlscut in sfhnta isihie athonit[ din disculii cu persoane dragi de prirr

parlile dumneavoastrd qi aq vrea sd vb comunic ce spune Biserica

despre subiectul nostru.

Trdim, ne miqc5.m, existdm gi suntem chemali sb continudrrr,

lindndu-ne drepli, intr-un moment on de pe care insd nu-l putentnumi nepotrivit, intr-o epocl plind de durere, care poate sd fie prilt.l

de vindecare, intr-o Grecie obositb care ins[, dac[ va dori, igi va gisr

tihna in toatd aceastl mare sforlare a sa, intr-o Bisericl mult loviticare rdmdne insi tdndrd gi care igi pistreazdfor[a de a reinnoi qi dc ir

transforma lumea aceasta in continud agitalie.

Nu voi face nici o incercare de a infrumusela sau de n

prezenta cu meqtequgite figuri de stil situatiile cu adevirat grele alr:

vremurilor noastre.

Nu voi fi nici unul care apreciazd, cu optimism aspectcle

neplicute, dar nici unul care, st[pdnit de pesimism, se pierde in fall

acestor neajunsuri. Ci, purtat de gdnduri sincere, voi scormorrraddncurile ascunse, binele t6inuit, cealaltd" realitate de dincolo de ce le

vdz;lte, auJza febrei ce-a pus stdpdnire pe lume qi voi cerceta crl

temeinicie durerea gi acceptarea ei, dupl ce a fost induratb cu inirrrn

deschis[ qi cunoscuti de-a fir-a-pdr, acceptare aducitoare de sfinterrrtt

prin Harul Divin li de mAntuire pentru cei ce merg pe calur

ritualit[tii ortodoxe.

in situaiia general[, problema durerii este o problem[ personala,

lUpta este personal[, iar durerea este un dat. Durerea este, a$ Spune,

fuflarea Domnului in via{a noastr6. Durerea este climatul propice

pentru cultivarea gi dezvoltarea vielii noastre spirituale' Cei incercali

h. durere sunt cei ce primesc din belqug binecuvfintarea lui

Dumnezeu. Fie ca fericilii sb trdiascd indelung-rbbdltori marea

bucurie a acestei mari binecuvdnt6ri! Modul de acceptarea durerii

v[deqte gradul de autenticitate a fiecirui credincios. Numai pe

ctripuritelndurerate se citeqte o lumini tainici ce vorbeqte discret

despre martiriul durerii l[untrice, nicovala pe care se modeleaz[

Omul pentru ca vorba sa s[ devinl mai pldcut6, plin[ de tr[iri, curatb

gi frrA cuvinte de prisos. Numai cei incercali de durere au ceva

insemnat a spune. in spatele fiecdrei dureri umane se ascunde

Dumnezeu. Durerea va rbmAne trambulina ce duce la mari inil![ri qi

la sporire spiritual4 la intfilniri cu sfdnta treime numiti Dumnezeu,

Om, sine. Va trebui si facem deosebirea intre durerea cale vine de la

Domnul, cea care vine din p6cat gi cea care vine de la oameni

Exist[ o mare varietate de dureri, generale 9ispecifice,

dificile Ei ciudate, de mari qi de mici proporrii, putemice 9i

istovitoare. Existl durerea monotoniei sau a rutinei, repetarea

obositoare a aceloraqi qi aceloraqi evenimente, imagini, cuvinte sau

lucruri, repetare ce-l ostenegte pe omul modem care caut6 cu

disperare schimbarea, eliberarea, noul, originalul. specialiqtii

*n[g.r. oamenii oferindu-le intruna noi produse. Dar omul rlmfine

chiniit de insatisfac{ia ce i-o di golul din el pe care nici o ,,mod[" nu

i-l poate umple. Nimic nul mai inrpresione azh qi nimic nu-l mai

surprinde pe omul din zilele noastre. Pe toate le-a gustat qi de toate s-

a bucurat inainte de vreme, incat n.imic nu-l mai atrage. Cel mai

inspiimint[tor lucru este insd cd aceastd monotonie istovitoarea

treiut gi pe chipurile tinerilor. Prin ulrnare, ce mai poate aStepta

cineva inir-o lume ce qi-a pierdut buna-cuviin!6 qi in care p6n[ gi

valorile au fost distruse? Disperarea ne invfiluie nestd:rjenit[, sufletul

e in mare suferinfd, societatea este sufocantd. iar durerea groazei ne-a

tulburat vederea...

97

o altl durere este cea provenitr dil"ra ctviti"alte,- penlru

Teologia Durerii * Monahul Moise Ashiorih.tl Teologia Dureni - MonahulMoise Aghiorinl

gdsegti qi O, dw le vei gdsi ?ndati



ce s-a luptat omul atata amar de veacuri? pentru hllocausurnnucleare? Pentru Babelul contemporan al trufiei? civlliza[ia-ode,Lrlne lasi cu inimile goale, pentru cd civrliza[ia modem[ qi-a purtemelia pe terenul statornic al logicii dispreluitoare, al caEtigului, nl

confortului trupesc Ai al mediocritdfii.O alt[ mare durere este aceea a robiei necondifonate 1

mediocritilii, a autosuficienfeimediei, a satisfactiei unei viefi saraclgi ieftine, pe care mulf o tr[iesc. omul ins6 a fost pl[smuit pentru o

s[ ocazia, modalitatea locul.pui capbt acestei neliniqti rnrordtn din cbutarea disperad qi din

neincetati chrora uneori le mai qi punem eticheta de fapte

Vl vom da noi un motiv de a face o fapti bun6: Sd ne ajutdm

noi inqine! Dar, din phnate, nu facem acest lucru qi din aceastE

in6 suferim. Suferim fard ca de multe ori sd. m6rturisim, poate ciruqine. Dar nu reuqim sd ne ascundem gi adesea suferinla noastrd

ine evidentd. Ocupdndu-ne de al1ii, pirem mullumili qi satisfficufi,ne intoarcem in noi inqine gi mai goi. Ajungem astfel sd jucdm un

ticalos qi deopotrivd periculos gi intocmai ca niqte buni

fionari ne ar[tlm tot timpul z6mbitori de parc[ feridrea ar fi o

igafie. Ate,,face" cd egibun este un lucru foarte r6u. Societatea

vrea cu orice chip pe toli fericili. $i atunci jucdm un rol de

pe scena sa qi astfel ffuImicia abundi la tot locul. Durerea

ie s[ fie tdinuitl gi gonit[ pentru c[ nefericirea nu-gi giseqte

in societatea bunului trai. Dar tocmai aceasti neacceptare a

ii este cea mai mare durere pe care omul o am[geqte prin

urite leg[turi gi intdlniri sociale. Pe cei care sufer[ i-am izolat in

ile, in cimine de b6-tr6ni, in spitale, in qcoli de coreclie pentru a nutulbura fericirea. Suntem chemafi sd descoperim valoarea durerii.

este un leac putemic, nu este o rugine, este starea fireasc[ in

noastrd nefireascl, ne face adevlra1i, umani, cu adevdrat

ci1i, maturi, slndtogi, inlelepli.Mare durere, durerea de a iubi in chip bolnav durerea,

m, de pild[, depresivul sau melancolicul care sfhrgeqte prin a

i masochist! Un om frrd de Dumnezeu este cel mai suferind

tre cei afla1i in suferinfd pentru cil fafi Dumnezeu nu existb

are. Acesta este str6ns in chingile durerii cu voia lui pentru c[ nu

Harul eliberator. O asemenea dragoste pentru durere este un

rt pentru c[ ea duce la amdriciune, la singuriltate,la nefericireamai rea. Divor,turile, inqel[ciunile, insalietatea, vicleniile gi toate

le pomesc de la acegti indurerali farb' de alinare care l-au gonit

Dumnezeu din viala lor gi care lipsili de rbbdare 9i de puterea de a

lipsurile gi suferinla, privaliunile gi greut[1ile, ridic[ pumnalul

ei gi rup orice legiturb gi orice relalie care consider[ ei ci ii line

viali creatoare gi nu pentru vnaparazitari gi stearpe. pane gi creqtinilcredinciogi se limiteazdla aceastd viafd mediocrfi, fugind sistematic,din team6, laqitate, rugine sau negtiinfl, de mirturisirJa martiriului, Iasprei nevoiri gi de a face cunoscut crezul Bisericii cu privire llascezd, gi mucenicie. crucea lor incearcl sd gi-o poarte departe dlprivirile lumii gi pe ascuns, temdndu-se de eventuale critici, ironii ddisprel din partea mullimii. Acesta nu este un act demn. ci unultem6tor qi lipsit de impofian![. Nu inseamni insi cd purtarea cruciitrebuie si fie un act teatral, ftcut din trufie sau pentru a stimi milr,Purtarea crucii cu

demnitate inseamn[ predic[ vie, mflngAiere qi

lprijin pentru toli cei care, l6ngd noi, igi poarti gi ei cnicea lor,Rugdciunea, smereni4 r[bdarea gi dragostea nu vor permitlpdtrunderea unor abateri din drumul nostru inspre Locul capelexii,Mediocritatea nu-gi are locul in lupta cregtinului ce se rdstigne$te plcruce. Adev[rata durere nu permite amestecarea cu false dureri.

Durere este qi aceea proveniti dintr-o activitate desfEguratlfbrd ?ntrerupere, din prea multele contacte cu oamenii, din prea multlyoflrie gi din ieqirile neincetate cu ,,prietenii". A venit ora tdcerii, a

liniqtii qi a rigazului pentru reculegere gi reinclrcare cu forfeproaspete. o, cdt de mare este aceast[ durere iwordtd,din acest duto.vino de fiecare

n,din

vizitele protocolare, din multa vorbirie, dinpovara laudelor, a frldmiciei qi azdddrniciei! Iatd de ce trebuie ca inpustietatea oragelor sd-fi gdsegti propria ta pustie, propria ta chilie incare sd stai de vorb[ cu Dumnezeu. $i nici nu trebuie s6 mergideparte, ci trebuie numai s[ caufi pe ruinele tale fumegdndeinsemnele ce i1i aduc aminte de neprihbnire. Trebuie s[-!i gbsegti

98 99

T'eologia Durerii - Monahul A,{oise Ashiaritul

in langurile sclaviei ,,

Teologia Durerii * Monahul lv[oise Aghiaritul

grecul gi, din nefericire, superficialitatea gi graba caracterveazd



pribuqind toate punlile de legdturi qi distrugdnd din r6d6cini tot cec.r

ce il leagl de trecut, cad in durerea qi mai adfincl a singu-rdtalrrneindurdtoare.

Durere gi totodatd o mare gregeald este gi a-!i gdsi un loc inrrun mediu, fie el chiar cre$tin, fie el chiar in s6nul Bisericii. in care se

dezttoltd un climat fals cordial gi de acceptare reciprocd formali, a te

,,a|ezaconfortabil" intr-un

loc, la anumite ore pentru a avea unprogram plin qi asigurate acceptarea qi conversafiile. La ace$tia sr,

referd" Tatiana Gorileva cand scrie: ,,Este o situalie confortabila, ir

line intr-o formd de colectivitate care se transformL mai apoi intr-osectd, intr'un grup care igi face servicii reciproce gi se sporegte pa

sine, dezvoltandu-se intr-un hibrid care moare in cele din urmr fhrfisi fi schimbat ceva in jurul lui gi cu atdt mai pufin in lume".

Durere ndprasnici atunci cAnd vezi cum Biserica ta, prirrvorbitori cdzuli in greqeald, se ia la intrecere cu felul de a vorbi gr cu

ideologia politicienilor, cdnd vezi cum aceasta vrea s[ trdiasci frrd lpurta crucea gi cununa de spini, far6, a indura biciuiri, fbr[ a prrnrrlovituri sau f[rd a fi

dispreluitd. Biserica ortodoxl a fost, este qi,va liuna muceniceasc[. o singuri cale cunoaqte, cea a Martiriului, dr,

unde va qi veni toati invierea. inlduntrul Bisericii suferim gi plangerllaolaltd gi tot laolaltd ne bucurdm. orice individualism-se faco

nevdzut, iar durerea unuia devine durerea tuturor pentru ci suntem cu

tofii un singur trup. Din pdcate, sentimentele cu adevdrat izvordte dirr

suflet qi dragoste s-au pierdut. Pane qi filantropia este dirrlat[ gi bineorganizat1, ca gi cum ar fi o greqealE gi un p6cat s6 avem mil6 cle

cineva. Biserica din zilele noastre qi-a pierdut neprihdnirea, Arrrintegrat-o in gdndirea noastrd laicizatd qi am transformat*o irr

autoritate public6, in indatorire, in ceva demn de respect g.a.m.cl,

frrd a privi insd spre esenfa safundamentali care inseamnd sfintenreqi izb6virea noastr[ de durere.

Grecia este istovitl de durere. Istoria sa este numai lacrinrr,sdnge, jertfe Durerea i-a frcut pe greci s6 ,,nu se lase", i-a frcut eror,dar nu sfinti pentru cd e mai ugor sacrificiul de sine decat indelungnr[bdare. Darul durerii, care este rdbdarea, nu l-a cffgtigat nicicdnrl

100 101

guficient de multe dintre faptele sale. Pe chipul multor virstrici din

provincie intAlnegti ins[ expresia indurerati a bunei rdbddri pe care o

lntAlneqti adesea gi pe chipurile pdrinfilor mai tineri de la Sffintul

Munte. Durerea nu inseamnb dorin!6, ci acceptare calm6, atitudine

cump6tat6, migcare in nemigcare. Ai crede c[ e pasivitate rece, gi

totugi este activitatea cea mai febrile, un eroism fbr6 surle qi tr6mbile,

t6cut qi de durat[. Din Grecia de astdzi lipsesc valorile qi aceasta esteo mare sirbcie gi o mare durere. Hristos continu[ s[ ne iubeascd gi sd

ne duc[ spre cdin![, aduc6ndu-ne in aceastl stare de durere, care ne

ellbereazh cu adevirat de orice durere.

Grecii nu iubesc at6't de mult a primi leclii pe cdt a da lecfii.

Or, a da lecfi frri s6 fi tr[it este cea mai mare durere, gi asta mai ales

cAnd te numegti teolog. S[ ne facem aqadar ucenicii acestui sfAnt

inv61[tor, ai acestui mare teolog care este durerea, ucenici de bund

voie ascult[tori qi plini de iubire fierbinte, qi s6-L rug[m pe

Dumnezeu s[ ne dea puteri in aceasti luptd. Este invS![torul smerit,

Dumnezeul ce S-a jertfit pe Sine qi care ne ascultb cu atenlie

binevoitoare gi care ne va da, cu siguran![, buni inv6![turi. Untnvdl[tor frrA triiri curate este superficia], frrd rbbdare gi gribit,

wflnd sa vadi grabnic roadele cuvintelor sale. Suferl cd nu ii sunt

comentate vorbele in chip favorabil in ciuda atAtor gi atAtor studii qi a

sfo4irilor sale de a fermeca auditoriul. Acesta este un invllltor r[upentru cd se iubegte numai pe sine gi numai pe sine se scoate in falVt

neincetat. Un bun inv61[tor se jertfegte, se oferd pe sine, se afl6 in

slujba celuilalt qi il iubegte, iar iubirea sa ii d[ o bunl nelinigte gi o

dulce durere. $i asta pentru cd durerea este dulce numai prin iubire.

Cel ce iubeqte cu adev6rat nu se simte dezridbjduit in fala durerii, ci,

dimpotriva, dobdndeqte gi mai mult curaj.

Durere mare este qi felul in care te folosegti de libertate. Or,libertatea frri bucurie, pace, tihnd, har, c[ldur[, libertatea frri crealie

inseamnd jug ndprasnic Ai este mai rea decdt neagra inchisoare.

Plictiseala in cdsnicie, apatia la serviciu, obrbmicia copiilor,

nereuqita prietenilor, suspiciunea colaboratorilor fac din zi, noapte gi

din sbrb[toare, doliu gi durere. Cum va fi izgonitd oare aceast[ mare

Teologia Durerii * MonahulMoise Aghiorih.tl

durere a oamenilot tpi ,i

Teologia Durerii - l.[onahul Moise Aghiotitul

Una din caractenzdrile care vor fi frcute epocii noastre de



si fie izgonita? va fi izgoniti? Durerea ce se naSte din ceea ce i€intampli in jur gi din relafiile cu cei din preajma noastri exist[ pentnra ne izgoni gi alina durerea liuntricl, s6 ne cunoqtem insd limrtele qr

capacitatea noastri de a indura! Nu suntem noi t[mIduitorii lunrirDurerea poate fi tlmdduitoare dan6 te vei folosi ae ea pentru rindupleca patimile tale cele putemice qi pentru a aj'nge la iibertatocel liber este cu adevfuat sindtos, este mai

putemic d"ec6t suferinln,estetiruitor in fala durerii, este fiul lui Dumnezeu. Repet, durerea vlrimdne mereu in istoria omenirii ca t[m[duitoare, ddtltoare de bunl

lv6f5turi gi izb[vitoare. Fericili cei care-i sunt ucenici qiprieteni cudragilinim6l

Mi opresc insi aici, dragii mei, cu descrierea in linii rnari rcdtorva dintre numeroasele forme ale durerii. Fiecare, Jaca a, fiintrebat, ar putea aduce mdrturie urmere propriului s'6u martrriuImportant este ins6 dacd durerea aceasta a frcut s6 se inmoaieduritatea inimilor noastre de piatr[, dacd am privit aproapele cu arfiochi. Durerea nemiloasi trebuie s[ ne fac6 piiri a. ,ur"i.

-semrnul

nostru pe care nu-l cunoagtem,strlinul, du$manul trebuie sA nad**? prieten gi frate. Trebuie sd fim plini de ro*p"ri*. fala do

celilalt, s6-l privim_cu prietenie, iar duierea lui si fie deopotrivd qidurerea noastr6. Durerea trebuie si rup[ toate barierele, sdindepirteze orice teamr, s6 lase la o parte lnteresele de grup qr s[

{6ramepo4ile ferecate ale sufletului nostru. cel ce este-prietenul

durerii nu qtie ce ?nseamnd a primi rovituri. prietenul duierii esteprietenul tuturor celor aflali in suferintd.

oamenii sunt cupringi de nerinigte gi teamr la g6ndul c[ arputea simfi durere, iar civiliza[iavrea s6 goneasci suferinla departoDar omul ca'e nu a suferit nu se va cdi nicicdnd, nu-gi va cere iertarerr nici nu-gi va accepta gregelile

ftr6" alegisi justificl'ri. prin

urmaro,durerea este necesari pentru c6 poc[inla e$te necesard. Durerea ne dilprof,nzime gi ne glefuiegte, ne face mai pulin opaci, ne face s6 noautoimpunem limite gi s6 ne cunoa$tem pL noi inq,ne. tnlelepciune,durerii ne va ingelepli gi ne va face firi simple, nie

"i^tiJ* pr,ror,

pregdtindu-ne pentru momentul in care Dumnezeu ne va vorbi

istoricii gi sociologii viitorului va fi aceea de epoc[ a durerii, a

i qi a fricii ce au pus stlp6nire pe suflete. Cu mic, cu mare,

sufletele, indurerate, ingrozite qi insp[im0ntate, inalp un striglt

cer0nd ajutor. Dar in ultima clipl, probabil, se rizgAndesc qi se

id din nou in ele insele, fi.arh a l6sa nici o portile deschis4

ndu-se tocmai de a fi eliberate de team[. Nu s-a matutizat, oare,

in{a lor? I-a impietril groazai Frica i-a fdcut s[ iubeascigardtatea? Nu doresc s[ fie, in sffirgit, libere? Este cu adevdrat

gic[ amorfe aIa ce vine din groazd, este tragicil amenin]area fricii,

tragici norii negri ai durerii, dup[ cum tragic este qi ca toate

si nu lase omul s[ glseascd drumul spre rug[ciune, spre

marea lui Dumnezeu, spre intAlnirea cu sinele siu ponosit, cu

sau muroar.

Numai in sdnul Bisericii iqi gdsesc alinarea 9i dispar

inigtea gi teama, groaza gi sentimentul de vinovlfie, agoniile

inuitoare qi neputinlele ce par de nedeplqit. Locul suferinlei este

de ascezd care gtie s[ indep[rteze toate lucrurile nefolositoare, si

museleze tot ceea ce este de trebuin![, s[ scoatb in evidenfi totce ne face deosebitr qi si sporeascd limitele suportabilitilii.

xperienfa aleas[ a p[rintelui duhormicesc este inceputul ajutorului,

iar binecuvdntarea gi harul Sfintelor Taine inseamni incununarea

lucririi de vindecare gi intremare, frr[ a fugi vreodati de durere, ci

folosind-o in chip binef[c[tor penfu fitea aflath in suferin!6, pentru

firea alunecoasi qi trufaql.

Nici arta, nici qtiinla qi nici filosofia, nici televizorul, mersul

la cumpdrlturi, fotbalul gi nici maqina nu pot da o solulie pentru a

scipa de durere. Toate acestea sunt false consolflri ttechtoare,

tranchilizante de scurte duratl, simple incercdri de a indbuqi

suferinla. Astfel c[ propaganda il face pe om neputincios gi nesabuit,cu puline posibilitili de a se impotrivi, dar cu mari posibilitefi de a se

pierde. Strntem in stadiul de clldu! acum. Nu mai suntem fierbinli 9i

ne silim sd ajungem curdnd reci cu desivArgire. $i totuqi, suntem inc6

vii qi mai avem incb, sentimentul pdcatului, iar asta este o speranld

d[t[toare de mAng6iere. Pdcatul inseamnb durere, ruqine, lipsa iubirii,

102 103

I".Tg Durerii * MonahulMoise Aghioritul

L=1tl '*u"tipdnire pe sufllwve.uv pE

Teologia Durerii - Monahul Moise Aghiorih'tl

tncepe sd prrr{ i regreta niciodat6 in viala mea gi cu care m[ pot l[uda intru



etui grecilor. Iubi'u'srul grecllor. lubrrea de arginli s-a intins intocnrarrto bubd rea, aducAnd cu ea delirul f.brli si orihi',.t inrra.ooi grdbizonafriguiui,i,;;#;,1rTl1Hfi:[Hl,.uff 'li,,f ff x,:i?l:::

il ; *T'T:TT:i::tl I'r: o.''i- 6;;;;ffi#;:1;iilT1g;'3:':T^^):.,T1':|! j:ili,"d;;,";"ffi ?##fj-il;):, ilTl qe orice eretic ce rli uarrr"r", ,iur'* i:nlcl cea mai micd govdire.

Daca imi va fi permis, voi vorbi dIa. Daah ,r?, l^;;^, r^ ,_ .: espre o experienfil

B'#,iJ:; ?T: tr "'at"si j",o:r'" ;;.* ffi,":J*Tr?'T:3:ffiil'*.ij H #,i":"11 1y:r,;:;r.'i#; ffi: ffi ;1?, ;:ff*:' jl*nl"lnne ziJe a, i,ei, iilffi i#I;;ffiT1,r1:fli';* S:?,T"yt,;:, ":*Iu, o,1*,1",;-# oT"",u?"ffi ;liiilci a6a am vrut. gi am invins ru' u..riu Jrt*;ffiiil:.d"j#:TJl

Banul a ?nlocuit prieteniile dintre oameni, cilEtoriile purturistice au inrocuit adeviratele irgrtri dintre oameni, iar televizorura inibugit discufiile dy.trloameniil , ,,06 o ticere de gheala, o sri'se nervozirate si o rdbufnire fuil# dac6 cinevu u-rr#i, qr1i.uistras atenlia de la emisi*"u;;;i*.*ri sau dac[ a vrut s6 schim,erogramul' A'a am ajuns ca h**.-..*mbru ar fam'iei s[ aitr'ropriul sdu televizor pentru a nu fi deranjat nici mecar de prezenlatdcutd a ceru'alt.

.constatareu *ri.--ru adevdrat ftagicd. Rar sentampld sb se termine weo oir.upr ari a lesa vreo durere in suflelulceluilalt gi asta pentru c6 nu existd dragoste gi smerenie gi orice

dlfr:

ajunge sd fie in .rr* ain'u..nuf,ar,add,marrunsiiaru,

nu, ,luDurereA dragii mei, ne ajut6 sd ne cunoa$tem addncurile r;i,upd cum am spus, durerea ."ri.-[r*ite: durerea ,#orutui, udistrugerilor, a eqecului, a,inferioriraf",'" bolii, durere a de anu averr'rin[i, de a r6m6ne v6duv, Ou.*.ru izoldrii, a sirbciei, durererrnefericirilor de tot ferur Durerer;;;il; s6 ne remodelim, sd vederrumea cu alf ochi, s6 iubim. Ca"a

"-,niin suferinp nu-!i pierzr

fi:TffiiJJ:cruride prisos' ifi pui limite de bundvoi.,'i, ua*i er i1,

r04

l. Pentru mine, aqadar, boala a fost un c6gtig,

g este pentru fiecare dintre noi. Trebuie doar sd

afa cum un

vrem sd nesunt pesimist. Crctn im de ea.

Dar existi oare om care si vrea s[ fie bolnav, s6 fie nefericit

si sufere? Exist[ oare cineva care s[ disprefuiascb san[tatea qi

tncuietori duble liirl rcirea? Nu se roagd oare toli oamenii qi nu cer cu tolii o sdndtate

fier gi bucurii in toatd viala lor? Nu cumva cele spuse mai sus suntale cilugdrilor gi g6nduri de nerealizat?

Rdspunsul este c[ nu dorim durerea in chip bolnav, ci durerea

parte a vielii noastre de zi cu zi. intreagavra!6 este acoperitd de

rii agoniei, ai neliniqtii qi ai tristelii. Viata ne este inundatd de

ine qi lacrimi. Totul poartb pecetea durerii. Bucuria lipseqte,

ea se afl6 in pericol, liniqtea este ameninfatb. Dar atunci c6nd

wea si vadd lucrurile in alt chip, va vedea cd durerea exist*

tru a ne fi inv6![tor qi pentru a ne conduce spre alt[ realitate.

t0nd-o cu curaj qi infelegere, durerea ne va da gustul uner

ii tainice, iar omul va privi cu alli ochi viafa sa gi a semenilor

Compasiunea nu va mai fi o slibiciune, aga cum ii spunea

vul Nietzsche supraomului sdu, ci cheia pentru tulburatele

i interpersonale ale vremurilor noastre. Durerea nu ar fi scopul

vielii, aga cum spune Kirkegaard, ci mijloc de atingere a scopului.

Budismul igi indeamnd adeplii si foloseasci durerea ca pe uri

narcotic sau s[ o dea uitbrii sau s[ cad[ in starea de amorfire a

simlurilor, a ,,nirvanei". Cregtinismul Occidentului pistreazd o

distan![ discretd fa![ de durere qi ofer[ refete nobile. Pesimistul

Schopenhauer vorbegte cu optimism despre durere, numind-o cel mai

bun lucru al vielii.

Hristos spune: in lume necazuri vefi avea; dar tndrdzniyi. Euam biruit lumea (Ioan 16, 33). Iar in altd parte spune'. Dacd voieSte

cineva sd vind dupd Mine, sd se lepede de sine, sd-qi ia crucea in

fiecare zi Si sd-Mi uftneze Mie [.,ucag,23). $i iariqi spune:

Silifi-vd sd intrayi pe poarta cea strdmtd (Luca 13, 24). $iiarlqi subliniazil: $i veli fi urdfi de topi pentu numele Meu [-uca21"

105

I

. _'l'",ti.gia Durerii _ Alonahul l,lctise Aghior.itul

1,1l,,li,ot:^ "'"0*''o ,,,

'l'eologia Durerii * Monalurl trIoise Aghiorihtl

purtarea crucii. Evanghelia ne vrea in primejdie continu[ pen1.ru cbsuferinfs, a$a cum



numai prin vitregii culege credinciosul rodul dulce al r[bd[rii gi al

credinlei in Dumnezeu. O via15 confortabill in afarh duce la tulburare

lnl[untru qi ne indepdrteazd de faptele sfinlilor, care au ajuns la

rfi nlenie numai in fruntdnd vrlj miqiile vi ef i i.

Meritb din nou sd subliniem c[ feluritele vitregii ale vielii

epa.r pentru a fi infruntate qi pentru a ne rdzboi cu ele. Omul insl nu

vrea sd lupte Ei aici este marea greqeala care ii distruge via[alncercirile ii pun la incercare pe cei neincercali, ne separ6, rod bun,

de pleavd qi ne fac insemnali. Dar este de neconceput pentru omul

rafional al timpurilor noastre faptul c6 Dumnezeu ii binecuvdnteazd

pe cei ce trmeazh cu iubire calea muceniceasci, gtiind ci prin

suferinle Ei prin durere dobandim virtutea qi cd numar atunci o

prefuim Ei o pdstram a{a cum se cuvine.

Nu ne ldsim in bralele durerii qi ale nenorocirii in neqtiint[ de

oauzb, ci cu gtiinfa adAnci a faptului cb acesta este un mod de a ne

incredinla lui Dumnezeu. Este incd un prilej de a invlla c6 nu ne

automAntuim. Pbtimirile devin astfel sprijin gi inv[16tur[ pentru a

putea sta cum se cuvine in fala lui Dumnezeu. Biruirea ispitelor estelucrul cel mai plin de inlelesuri pe care ni-l poate incredinla

Dumnezeu dimpreunS cu harurile Sale. Prin ulrnare, greutdlile existb

pentru a ne u$ura matunzareanoastr[ intru duh qi pentru a ne pregiti

pentru infrtiqarea noastr6 inaintea Domnului.

Durerea este bistunul Domnului care taie in striciciunea, in

nesimfirea, in tr6nd[veala qi in imoralitatea noastrl, in lipsa noastrd

de sensibilitate qi in indiferenla noastr[. Durerea, in cele din urm[,

purific[ omul qi il face din fericit, liber. Dar este oare cu putinld sd

existe om liber care s[ nu fie fericit? Ca s[ ajungl cineva la libertate

trebuie si sufere, iar suferinla incepe din momentul in care pf,catul

pune stlpdnire pe viata sa. Abuzul de libertate naqte suferin!6, darsuferinla aceasta nu vine de la un Dumnezeu tiranic qi rdzbunltor, ci

este consecinfa naturali a indep[rt[rii qi a izolillii omului de

Dumnezeu. Oricine iubeqte vifiutea nu se poate sb nu iubea:icfl qi

suferinla, iar oricine iubeqte virtutea qi suferinla este cu neputurlS sd

fie neiubitor de oameni. Astfel, durerea ne ajut[ si ne apropiem de

spune Sffnta E"ungh"ir" il;ru:Iri,,ilii ,:1.mai bine sensurile Evangheriei, sfiniul Ioan Gurd i* er, *p,,,,,insistand, cum binecunoscut ii este obiceiul,"a

*f.;,nt; *"Juro .,r,,cea care aduce liniqtea, cd viafa este stadionuf qi .a, int*_ai 66 ;,,stadion, se dau lupte grele, dar cd la sfrrqit"i; il ;;;f.*i.. c*, ,,hulesc atunci cdnd suni b_ornavi, indura f i *uf..,ngu'qi ;;;;; troferrlsffintul Macarie spune cd nu exist' mdiire g.a

baii;i;!i.a ori,,suferinfd venitb de ra Domnul este lucrare de adanci evravre. rrrrdragostea adevdratd" e puy ra incercare fnn potrirmiciile vietii. Sa rrucrezi cd vei ajrurge vreodati la virrute^m.a

","i.;,;;;t ce , ,lcunoscut durerea nu a fost pus la incercare. Mergi, aqadar, crrsperanfa pe drumul anevoios al durerii.

calea ,,ingustd gi plin6 de p6timiri', a Evangheliei este, arrrsfune, expenen{d cutremur6toare pentru spirituaritaLa orrcdox'. (}vial6 spirituali fbrd luptd gi ascer[ este cu totul necimosculiiortodoxiei' Sffintur tsaac sirut spnne c6 ,,drumul c[tre Dumnezcrresle purtarea neincetata a crucii Nimeni nu a mers Ia cerun crrugurdtate". un teorog ar timpurilor noastre zicea:,,Refuzurde a purr;rcrucea face ca insiqi Biserica s6 pileascd qi sA [a.A ceva"prorr.r,laicizdndo qi gorind'o de dinamis-ui sau eshatorogic,, (p6rinrcrr,Mihail Kardamakis), Viafa creqtin'or a fost de r; t* ?nceprrmartiricd, de aspr[ nevoire, m'rturisitoare qi plina de zbater.cutezltoare qi neinfncoqati- Daci dorim * ...gtinirm confortabil, rrrcregtinism convenabir, un creqtinism ar autosudcienlei gi ar vorber,,,frumoase, atunci suntern roarte departe de morara ortodoxd autenticia c6rei embrem' este crucea pe care au urmat-o, in fafa c[reia s-a'inchinat gi pe care au purtat-o toli sfin1ii Bisericii noastre.

ln durerea uman** pat"a.

cea mai frumoas[ qi cea nr.radev'ratd intalnire cu

.de

sine jertfitorul Dumnezeu.Sfantur Isaa.SIuj s3ung cu infelepciune: ,,Ciie ,rr., ,u in aceastd lume sd ducl .iald frrd de grij6, dar

in aceragi timp s6 se ingrijeascd pi de vinurcacesta se afld la mare departare de ialea Dontdui" gi intr-aoeui,via{a cregtind din zilere noastru n, ,onuing., nu u,*{i*'ii'riri ,,,,Insprri pentru c[ este frr6 nerv, pentru cb-ii lipsegte duhuj rertfirl

106 t07

'l'e obgia Durerii - Monahul LIoise Aghioritul

semenul nostru aflat in suferin!6, sA rupen'r lanfurile individualitalrr

'l'coiogia Durerii - Monahul Moise '4ghioriilrl



Numai astfel viata noastri va deveni adevdrati gi responsabil[.Hristos cel desculg ne descoper[ o nou6 viati. Hristos ct'l

rdstignit pe cruce iqi intinde miinile qi imbriligeaz| umanitatea. prrrr

pitimirea Sa pe cruce, a rdstignit durerea, iar pnn moartea sa, a birurlmoartea. A sfin1it astfel durerea noastr6, ne-a frcut neinfricali, nc-;r

frcut plini de speran![. S-a apropiat de noi gi ne-a spus cit de mult rrt.

iubeqte.

Monahismul acceptd durerea. Este continuarea conceptiilormuceniceqti ale Bisericii, iar nronahismul aghiorit are de arf,tat o

serie intreag[ de figuri eroice care nu numai c[ nu au dorit si lepedc

harna durerii, ba chiar au g[sit qi felurite mryloace qi rnulte modalrtalr

de a pdstra durerea in toatd viala lor, neagteptAnd ca pacea deplinl sio afle in acest surghiun, cum spuneau ei. Seria aceasta ajunge pd.nd irr

zilele noastre pentru a ne aminti ci nicicAnd nu au lipsit cei ce L-arr

iubit cu adevirat gi nespus de mult pe Dumnezeu.

CSlugirul Nicolae de la Schitul Nou, dupi o viat[ mulrzbuciumati, a chzut in grea boa16, iar corpul i-a fost cuprins dr,

putrejunedin

pncinalintuirii sale la pat qi a formei sale de boall.r[sp0ndrnd un ntiros de nesuportat. A indurat insd cu mullumire 1r

inillAnd slav6 lui Dumnezeu, dupd cum spunea cel ce a fost starelrrl

mindstini Dionisiu, Ilaralambos, la inmormAntarea sa: ..am vdzut crr

tofii rdsplata indurfrii sale. Coliba sa s[ricbcioasd strblucea frrdspAndea bund mireasmi qi cu tofii am primit de veste si nc

bucurbm".

Un alt tinlr cdlughr gma de moarte din pricina bolii salc.

mergea in spitalul in care se afla, in camerele celorlalli bolnavrpentru a-i alina qi pentru a-i intiri, spunAndu-le ce mare dar eslt'

boala pentru credinciosul inlelept. A adormit qi acesta cu pace irr

suflet. qi cdliallii

nuvorbesc cu aceeaqi buni qtim!6 despre ajutorul 1r

sdnitatea ce le dobandesc pentru suflet de pe urma bolii pe care o vr(ldrept binecuvAntarea cea mai mare. Tofi acegtia calc[ pe urmele lrrr

Srmeon Noul Teolog care spune:

,,Dacd vrei sd dob6ndeqti ceea ce doregti cu atlia ardoareadrch binele dumnezeriesc, iubeqte nevoirea trupului tdu, imbrdfiqeazrr

aduce tot binele. Dar, pentru ca aceasta s[ se intAmple, este nevoie de

dragoste fierbinte pentru Dumnezeu qi de a i te incredinla intru totul".

Durerea, qi mai ales cea pe care o simte in suflet monahul aghiorit,

are o semnificalie profund[, iar durerea ce vine cu ing[duirea lui

Dumnezeu este cea care-l poarl[ pe om pe calea pe cafe a mers insuEi

Domnul nostru Iisus Hristos. Aceasta vrea s[ insemne a fi c[lug[r

purtltor de Cruceqi

de Hristos.Durerea este o mare tain6. In durere

gdseEte omul ajutor pentru a ieqi din letargie. Fir[ durere, cum am

spus, nu exist[ drum care si ducd la Dumnezeu, c[ci durerea ajutd

,ufl*tul omului sb nu se sufoce in cotidian in fala durerii sale,

cblugdrul aghiorit nu sufer[ din pncina vreunei vini, ci iqi sporeqte

m[sura smereniei sale, primind durerea ca pe un mare tdm[duitor,

c[ci cblug[rii au imbrfltiqat plini de iubire crucea lui Hristos 9i vin

mai aproape de Dumnezeu prin chin qi suferinll aducdtoare de

bucune.

Vaz6nd marea durere din viata oamenilor' PSrintii se lasd

cuprinqi de o gi mai mare ingdduin![ qi de o milostenie gi mai mare,

sporind insl qi asprimea fa[d de ei inqiqi,chiar qi atunci cand e vorba

de greqelile altora. Trbind c[inla qi duc6ndu-qi viafa indelung

rdbdbtori, Pirinlii simt forlele pe care le ascunde inligntrul s[u acest

popor plin de p[cat gi frri de chin!6, fo4ele acelea care ii aduc

infrffngerea, qi care, in chip paradoxal, il fac sd ias[ biruitor din

aceastd infr|ngere, puftend laurii izbAnzii, suferinla dumnezeiascd

sdvirgind astfel incb o datd minunea Sa uluitoare.

Vedem sfinli, cdluglri, pdrinfi cum, bolnavi fiind eiinqiqi, vin

in ajutorul celorlalli prin rug[ciunile lor. Tofi aceqti cuviogi ne

mustrl pentru teama de a ne ristigni pe cruce impreunf cu Hristos,

de a ne afierosi intru totul Lui, pentru aceast[ team[ din pricina

cdreia qi lucririle noastre fa16 de ceilallirlmAn neimplinite. Credinla

nu ne este putemic[, nici dragostea arzhtoare gi din aceasta pricin[ qi

rezultatele iegirii noastre din rAnd sunt mdsurate qi nrodeste. O viafd

duhormiceascb fbri suferinla primiti de bunl voie este condamnat[ la

o alti durere I[ri de voie gi mult mai niprasnicd. Un plrinte athonit

al zilelor noastre spune in acest sens: ,,Cine nu sufilrd de bunbvoie

108 t09

(prin aspri nevoire) pentru curilrrea ra - ffi,,cei aflafi in

Teologia Durerii - Mona hu I l.l o i s e Ap h i a r i ttr I Teologia Dureni * \..Ionahul NIoise ,4ghioritul

dinaintea cfderii, in rai, ea este rezultattl r\,zvrhlirh qi mai cu seamS



I'pentru suferinp - va fi silit sd indure suferinte aici sau irrt-ud..." (cilugdrul Mitrofan Hilandarinul) $i, intr-adev6r, iubitii ncrfrali, uneori fericirea se ascunde in nefericire...

al plicerii. Cu c6t omul va inventa mai multe {nrjloace pentru

dobAndirea pl[cerii cv atit iqi va spori suferinta. lntristarea intruDumnezeu este cea care aduce adevdrata pl[cere. Sffintul Grigorie

Palama vorbegte despre ,,intristarea cea mAntuitoare". Daci durerea

vine de la oameni, atunci s[ o indurlm cu bucurie qi sd ne rugdm

pentru cei ce ne-au adus m0hniciune. Si fim convinqi cd Dumnezeu

le vede pe toate qi cd nimic nu se int0mplS fard voia Lui qi cd poatemai t6rziu vom avea gi un oarecare folos pe care acum mintea noastr[

nu-l poate percepe. Aqa c[ si aducem slav[ lui Dumnezeu chiar gi

pentru lucrurile nepl6cute.

Durerea mai este, dupi cum spune Sf6ntul Nicolae Cabasila,

un mod prin care Dumnezeu il face pe om sb nu se lege prea mult de

lume. Durerea devine astfel mijloc Ei armd de a birui p[catul gi de a

aduce mAntuire omului. Neputinfa se transformd in putin!6,

sllbiciunea in fo4[ qi asta nu ne las[ sb c6dem in robia lucrurilor. De

aceea este important rolul durerii in viala noastr6, pentru c[ aceasta

vrea s6 ne aduc[ innoirea pentru veqnicie. Durerea, in cele din urm[,

intdregte omul, il transformd gi il sfinleqte. Dupi cum am spus,durerea este cu neputinld de evitat din pricina pbcatului strimoqesc.

S[ ne rugdm aqadar sb ne dea Domnul putere s6 indur6m. A ciutaneincetat situaliile ideale este o capcani a necuratului pentru a ne

intirrzia in lupta noastr[, iar a incerca sd giseqti condilii ideale qi

lipsite de neplflcere pentru via(d Ei a trece altcuiva propria-fi luptd

intru cur[tire inseamnd a cddea in gregeald. Trebuie sd alegem

suferinla de bun[ voie gi chinul pentru a dobdndi astfel ostoirea cea

adevhrath gi nu plicerea cea plin[ de amar pe care o tr[iesc oamenii

zi de zi. Intristarea qi durerea care vin de la diavol aduc dezn[dejde,

in timp ce intristarea ce vine de la Domnul ne aduce speranla cea de

bucurii dititoare.in intunecimea lumir firi de sens care trdiegte tn mici frr6me

bucuria gi speranga, se afl[ lumina lui Hristos, a Celui ce a inviat pe

Cruce. El d[ un sens deplin vielii noastre qi ne frgbduiegte, faritputinfa de a ne indoi vreodatS, implinirea desdvfirqini, Prin urmare, infafa uner asemenea perspectrve nu existi loc pentru intristare gi cu

Sfantul Munte este roc de tbm[duire gi pentru cei ce vei;urestintrinsul in tot timpul, dar qi pentru cei cL vin la er pentru a seinchina. Iar Biserica noastri este o policlinicd, daruriie sare sunrleacuri, rar slujitorii t[m6duitori, cu tolii

fii aivindecdtorulur

sufletelor qi trupurilor noastre, Mdntuitorul, Domnul nostru IisusHristos. Dar mar cu seami inima cblug[rurui aspru nevoitor este crlneputinld sd rlmdn[ stan[ de piatrdin fala durerii lui Adam, qr astfblemofia Ei-o preschimbb in rug[, iar ra laicizarea qi instriinarerrcreqtinului zilelor noastre, rdspunde prin slujirea fuFt de incetare irrpustie, ca un necurmat protest impotriva dezorrentdrii gdndirrroftodoxe.

inainte de a incheia s6 revenim asupra unui punct despre carram vorbit in treacdt mai sus qi care este elementul fundamental alspiritualititii ortodoxe. permiteli-mi s[J cercet[m putrin pentru c6 clreprezrntd gi rezolvarea, dar gi finalul subiectului noitn

.

'

Durerea pe care o trdiesc oamenii astdzi este, fir6 indoiaLi,putemicd, de durat[, chinuitoare qi de nesuportat. Dar, de obiceromul este cel care igi alege durerea. Monotonia gi ldncezeala sunt ()

piedicb in calea jertfirii, iar fericirea nesffirgitd nu poate fi scop.lvielii atunci cand omul s-a indepirtat de bucuria lui Hristosurcuqurile gi coboraqurile viefii noastre ne fac s[ fim mai atentlvia{a noastri s-a niscut pe cruce. Dar de pe cruce incepe c'siguranld qi Pagtele.

Suntem chemafi, agadar, s[ ne ridicim frrd crd.cnire propnrlnoastrd cruce $i dacd va fi nevoie s6 ne rdstignim. Hristos s-rrrdstignit pentru noi. Sd ne rdstignim qi noi pentru

El si El nu errrvinovat' vinovafi eram noi. prin urmare. rdstignirea noasffd esle .datorie de recunoqtinli qi este in acelaqi timp cea mai mare alinarrrLa umbra crucii Sale primim binecuvdntare qi sprijin, iar la umbrrrbinecuvdntdrii Sale simfim nevoia de pocainl[.

'Du..r*utreburt,

induratl numai intru Hristos. Durerea nu era prezentd la omul tk.

Ill0 lll

Teologia Durerii * A1onahul Moise Aghioritul

atet mai putin pentru dezn[d[jduire pentru cd taate pricinile mfihnirir

Teologia l)urerii - tVlonahul trIoise Aghioritul

strdlucirea invierii, sb trecem prin propriul nostru Paqte, Ia pacea



sunt lipsite de importanfl in comparatie cu prilejul bucuriei viitoarc

gi sigure.

Fie qi numai acest dar ftcut de Dumnezeu omenirii, izb[virea

de suferintrd gi de arci bucuria nefimurit[ gi plin[ de lumin[ ce ia

nagtere in taini in aceastd via!6 gi se des[v0rqeqte in cea viitoare, cea

cu adevdrat sigur[, este mult mai important decet orice altceva oferii

discursul exegetic filosofic, discursulimaginativ

artisticdesprc

frumos, dar gi discursul gtiinlific, inventatorul suferinlei de dragul

alin[rii.Durerea este puntea tainicb ce ne trece pe llrmul celilalt,

necunoscut, dar atdt de dorit. Iar puntea aceasta poate s[ insemne

depIgirea sinelui, a lagit[1ii noastre, a lAncezelii, a nepdsdrii gi n

iubirii de sine. Marele teolog al veacului nostru, Pirintele Dumitru

Stdniloae, spune c[ ,,durerea inseamnl blAndefe, iubire, moartefl

tuturor celor ce 1in omul inldnfuit de aceastd lume gi care sunt ispito

pentru trup d0nd na$tere inliuntrul s[u patimilor, a tuturor celor caro

il fac pe om egoist, lipsit de libertate qi inchis intr-o existenld care se

repeti frr[ noimi intrucAt este fbr[ deDumnezeu".

Rinile suferinlei noastre, dragii mei, vor trebui de bunil

seam[ ascunse de privirea curioasi a celorlalli, dar trebuie si finr

siguri c[ toate aceste rdni sunt urme ale cobor6rii divine, chiar daci

nu ne d[m seama imediat de aceasta. Ele sunt fbri indoiald semne ak'

iubirii cerepti care vin pentru a se preschimba in purta.re de iubirt

sffintl fa![ de Dumnezeu qi om. Sunt o lumind ce se pogoar[ dirr

ceruri in iad pentru a preschimba iadul in cer. Suferinla este o ca['

spre credin![ qi nu cdtre sminteala necredinfei. Este bine qtiut cd o

durere ndprasnicd ne zdruncin[ din rdrunchi, ne cutremuri qi ne ia pe

nepregltite. Dar poate c5 este inc6 tm bun prilej de a arunca luminil,

asemeni unui reflector, asupra addncurilor sufletuluinostru pentru rl

ni se descoperi o lume negtiutd.

Precum Sfentul Apostol Toma cue l-a cunoscut pe Hristos

cel inviat din morli nu numai cu ochii qi cu urechile, ci gi pun6ntl

mdna pe El, astfel gi noi, prin experienla noastrl, ajungem prrrr

suferin![ si fim pdrtagi la Crucea Domnului qi si trecem pnrl

nesfrrqiti qi la lumina vegnic[, acolo unde nu existd nici un motiv 9i

nici un prilej de ffistefe, mdhnire, suspine, durere qi jale.

Cea mai mare dintre dureri, moartea, a fost invinsl prin

moartea lui Hristos, iar lipsa de teami este ceea ce am dob6ndit noi

din aceastd biruinld pe veci qi nicicAnd intrecutd. Acum nu mai exist[

nici urm[ de speran![ pentru deznidejde, nu mai existl loc pentru

nelinigte qi frici, ci numai o singurl teamh continul sb fie prezentl in

suflet, ca nu cumva bucuria gi lumina sd nu fie a$+t de bogate din

pricina greqelilor gi nereuqitelor noastre. Un astfel de urcug spre

lumina ve6nic[, faft zilboviri qi frrI indoieli, si aveli, vdurez din tot

sufletul gi cu smerenie eu, cel din urmi dintre c[lug[rii Sf6ntului

Munte, care impreun[ cu voi se sforleazi s[-qi ridice propria cruce...

IT2 r13

Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul

2. Persoana

Persoana Umand - Monahul Moise Aghioritul

ist, ci pentru a putea tr[i cu adevdrat linigtit.qi



umani

Preacins titului Arhim. Nicodim BaronsisEtimologia cuvantului persom[ are sensul de cel care vecrr,,

pnvegte inainte, care infruntl, care igi indreapt[ privirea spre cevrlV[ chem agadar, dragii mei, s6 privili inainte, s[ va tnfruntafi pe vurinqivb qi.sd privili lumea cu totul altfel,

sdgdsili

adic6 identitato*persoanei voastre. sd nu r6m6neti la suprafafa lucrurilor, ci silmergeli mai inainte pe calea dialogului, respingdnd insd mdqtirodramatice. Descoperind rolul pentru care Dumnei"u ne-a creat s6-ljucim in lume, ne gdsim in fala imaginii lui Dumnezeu, adeviralrrpersoani, adevarata ipostazd.

Hristos a recunoscut qi a respectat valoafea persoanei uman(,gi a drepturilor sale.ca mare fo4[, persoana, in gfindirea pdrinliror,este consid eratd, reniltat al unei impliniri, al unei desivdrgiri a natun I

Natura, desigur, este comuni tuturor, dar persoana este cea care iradaugd trrsdturile particulare pentru cu o-ui sb fie unic ai irepetabil

Imaginea lui Dumnezeu este aceea de persoandinzestratd cu duhqi cuvdnt pentru c5 Dumnezeu este modelul. Iar chipul lui Dumnezeu

rdsfrdnt in om il face pe acesta persoand. in fata lui bumnezeu sunte'persoane pentru cd in mod liber credem in Ei, it iubim gi ne punerrsperanfele in El. Pdcahrl innegreqte persoana, dar nu o anihileazd, aE,cum vom vedea. Persoana infloreqte in relaliile bune cu celelalttpersoane, pundndu-se pe sine in slujba celorlalli, lucru care d6 sfintenirrunitapi iubirii, dup6 modelul persoanelor din sfrnta Treime. '

Biserica cinsteqte personalitatea umand qi o aqeazl suveranlrin lume, dar numai in relapie cu semenul s[u gi merg6nd spre fericire'veqnic6. Am spus toate acestea ca o introducet. qi totodutd ca unrezumat.

cele ce vor urma, dragii mei, sunt o incercare de a strdhge rotlbun din cele lucrate de sfinfi pirinp in legdturd cu lupta omulurpentru a-gi gisi unitatea, penffu a grsi diferenfa misurii sarc,puritatea particularitblii persoanei sale gi asta nu pentru a deveniindivid, nu pentru a se uriformiza sau pentru se distinge in mod

O lume lipsiti de form[, infricoqati qi laq[, nedreaptb

vicleanb este lumea noastr[. O lume care din plnate ajunge in esenfi

r6-gi rdd[ de sfingi qi eroi, de aceia care vor sd inldture lanprile

materiei gi s6 trhiascd mai ales pentru ceilalli. Astfel, in lumea

fiA cestige neincetat teren situaliile c[ldu!e, lucrurile fficute

mai in parte, nervozitatea, qi toate acestea ca rezultat al trindeviei,

al nepdsdrii qi al fricilor noastre

Ca sc[pare, omul de asthzi g[seqte fund[tura. Se inchide in

apartamentul slu, in biroul s[u, inlduntrul sIu, socotind fuga o

solufie" dar a te inchide in iznlme va rimdne intotdeauna cea mai rea

rupere de prezent qi de aproapele t[u. Cdderea, degradarea,

compromisul qi instrlinarea pe care ni le aduce picatul pot fi invinse

n critica de sine, prin impdcare, prin schimbare gi prin c6infi, clcitinla implinirii va rhmdne tot timpul negtirbiti in ciuda oricdrei

ri, a oricirei indiferenle, in ciuda deznadejdii sau tulbur[rii

astre. Iar acesta este un lucru de o importanld colosall.Dac[ nu devenim ingdduitori, ribdbtori qi curajogi vom rimdne

bolnaviqi

neputinciogisufleteqte.

Sfinfiipirinfi, cei chema{i

s[se

sileasci pentru a fi asemeni lui Dumnezeu, r[m6n mugi in fala

infirmitilii noastre alese cu bund gtiinli gi, cu toatd buna lor voinfi. de a

ne fi aldturi pas cu pas, rdmAn neputincio$i in fata mecanismului urzit de

justificdrile noastre. Lupta omului de a ajunge din mic mare cu adevdrat,

de a-qi uni toate pd4ile risipite qi de a se implini nu va avea so4i de

izbindd fird cunoaqtere gi frrl har, fir6 cunoaqterea ndscut[ din studiu,

din r6bdare, din ucenicie qi din trezvie qi frd harul pe care !i"l dau

Dumnezeu gi dragostea Sa pentru lupt[torul umil qi plin de rdvn[.

Cdt timp situaliile cildule i1i vor m6ngiia ,,eu"-ul, nepf,sarea

i1i va ap[sa mintea gi mediocritatea i1i va ingreuna mersul in via!6,

timpulva

curge frrd zbucium,dar qi fer6 lumind...

Apostolul Pavel ne ofer[ o solulie: ,,Sd luim seiuna unul altuia

ca s5 ne indemn[m la dragoste". Numai prin iubire ii putem intelege

pe ceilalli pentru ca gi ceilalli sd ne inleleagi pe noi. Numai a$a putem

indura nedreptilile qi vitregiile qi numai aqa am[rdciunea care le

insolegte nu ne aduce rzolarca plin6 de deznidejde. I)ragostea poarti

tt4 ll5

tot timpul cu sine infelegerea. i,.,,,,,

de Aur a trdit cu acesrt inde'rn ra-iubire-despre care vorbea multiubitrrl

Persoana Umand - A,Ionahul Alrsise ,,lghioritul Persoana [.]mand - trIonahul A.loise Ashioril.ul

lar acest lucru il spune foarte frumos Sffintul Ioan Gur[ de Aur.Acolo unde domnegte noblelea iubirii, acolo toli ajung pdnf la



funcliile cele mai de sus, dar se afli mai presus de functii.Trebuie s[ qtim c6 cei dintii pl[smuitii Adam qr Eva au

pierdut ,,frumuselea prirnordial[" atrurci cAnd erau maturi, cindgustaserl din belqug din har, cAnd triiseri bucuria nemlsurati a

libertlgii. Erau copli dupi cum copt era qi fructul, erau frumogr cum

frumos era qi fructul, erau pe atit de liberi pe cAt de ispititor era gi

fructul. $tiau foarte bine ce se va intAmpla dupi ce vor fi muqcat. $itotuEi au ales fructul, iar justificin pentru fapta lor nu exist6. Au ales

calea apostaziei, calea exilului, a instrdindrii, a singurbtifii $r a

pribegiei, au ales sd r[mdnb orfani. Amara lor libertate le-a adus

moaftea, dar asta dupd ce le-a adus am[rdciune, rdceali qi boal["

dup6 ce i-a ranit frcflndu-i mici ffirAme. Cdlltoria aceasta indoliatd s-

a continuat in toate timpurile qi a atins punctul culminant in vremea

noastr6.

Ce ieEire avem din aceasti experient[ plina de durere? 56

indurdrn rdul cu smerenie qi s[ pnmim binele cu bucune. S[ fim mai

increz[tori qi mai ingaduitori. in ucert climat s[ se lupte fiecare dintoate puterile pentru pistrarea bunei cuviin{e, a sfinleniei Ei a

dreptblii. Dincolo de alunecinle, greqelile qi trufiile fiec[ruia se afl[suficiente rezerve de bundtate inc[ neexploatate qr spre acestea

trebuie sb ne indrept[m privirea mai ales. Aparentele de obiceiinEeal[. in spatele oric[rei enerv[ri, oricirer izbucniri qi oricdrei

neinfelegeri se ascunde o durere, o iubire neimplinitd, o nevoie de

comunicare, o incercare de stipdnire poate sau de subliniere mai

degrab[ a existenfei. Toti pdrinlii ne cheamd la aceasti stare seninl,

la aceastd ticut[ sbrbltorire a descoperirii frumusefii unicitdliipersoanei umare care devine inci gi mai frumoasd prin intdlnirea

smerit6, dar cu atit mai drag[, cu aproapele, anuldndu-se astfel qi

dizolvdn du-se orice leg[turi a i ndividualit[tu.Omul este o taind frrd margini, aceasta este qi pricina pentru

care sunt sortite eqecului refetele pline de generalit6li ridicole.

Biserica ins6 ne cheamd pe fiecare in parte. Hristos qi-a vlrsatSingele Sdu preasftnt pe crutce nu pentru o m&s[ abstractf Ei

sdu Apostol Pavel qi a.stfer a putut si nidne rnulf mea spre prefacere.Desigur, lumea nu va deveni nicicAnd ,,""*j pe p6m6nt, ,,,,

va fi nicicAnd lipsitd, de vrajbd, de rbzboaie, de revolti, de pir,.,,,,lumea nu va fi nicicdnd paqnici, rispit[ de stricdciune gi f[r[ tr,.pbcat", dupd cum spune sffintul Neofit, pentru ci trufia veche tl,.c&nd pimantul qi ldcomia a1a1[toare nu vor r6sa lumea aceasta sir

prind[ aripi, ci o vor rrbliga mereu s6 se tdrasc[ in senunchi.Apostolul Par,,el. in rungire rui inqirui' dln nrinunatele sart,

epistole, vorbepte. nu cu pufine lacrimi. despre nrdrimea mrqelrcrcddenlor umane care-l ripsesc pe om de harul clivin, dar qr de unitatea sir

o societate fbri de ruqine, rhrd de rege Ei fbr[ Dumnezeu es{(,o societate ce dezgole:Ete inimile oamenilor ce o compun. Friiele surrrinsi in miinile onrulur, pentru cd er a fost chemat, ca toli ceiralti, r;rlibertate, singura, cu adevdrat, adevdratd fericire. De unui srngur insrromul ajunge sd fie sclar,,r-rl libert[1ii sale, uzurpator $i t,id6to, al .,Apostolul vine imediat.cu,o solugie clar[ qi concis[:'Fi1i, fralii nr..:rs.clavii iubirii, respectati sfinlenia unicitdpii persoanei umane, fi1i fir.r

de putinfa de a sinrli invicrie qi incapabrli de omorun, devenirrDumnezei, deveniti li beri !

Tot ce a propriv[duit Apostolur paver poate fi rezumat p.rlst[ruirea sa de a-i fac;e pe cer ce se cred liberi prin libertate sclavi irrmlrefiei iubini, pentru c6 abuzdncl de libertate ne-am pierdut crriprrlam pierdut cdldura casei p[rinteqti, am pierdut chiar gi ceea ce arrfost inainte. Acum, numai i' Hnstos ne putem reface, dupa ce ne-arrqlefuit prin infelegerrs qi prin dragoste fafd de ceilalli ioate acesr(,luc* se int6.mpld, dup[ .r* ,[rn, sfantul toun b"-rslhrrr, cJi,cauza incdlcirii libert[1ii de sine pe care ne-a dat-o Dumnezeu ccriubitor de oameni. in noua stare a lucrurilor, in care iubirea esrc

suvefani, stipdnul este slujitor, iar slujitorul inceteazd a mai fl sclarservll0r. StApdnitorul traieEte pentru cei peste care a fosl pus s;rdomneascd, iar propiqirea lor este marea sa bucurie. Cei condugi s,,miqcd liberi qi cu vciie burd, purldndu-qi cu respect qi cu sfirrtenr,,condilia. Acolo oricine este ajutat sa-qi g6seascI unitatea fiinter salt,

il6 t17

confuzd, ci pentru U"""i6n

omul cu greu se schimbl, dar reaclioneazi uqor qi urmeazi rgpedr.

Persoana Umand * Monahul,luloise ,4phioritul Persoana Umand * Monahul lvloise Aghiaritul

toli P[rin1ii.A privi mereu spre in afar[ inseamni a recurge la un qiretlic



ingenios, dar demonic, menit si nu lase omul s6-qi gbseasc[ linigtea,

oi si-qi caute prada neincetat, cdzfi"nd la rflndu-i prad[. Astfel c[ nu-gi

va afla nicic6nd m1sura qi nici tihna. CrezAnd cu tirie in ceea ce este,

indiferent de ceea ce este, in realitate sau in inchipuire omul ajunge

s[ fie, cu mare incantare de sine, judecitorul implacabil al lumii

lntregi.Ajunge

sifie sclar,ul

,,eu"-uluisdu. Adevhrata tihnd vine insi

din a-!i congtientiza cu adevirat neputinfa dar qi putinla.

Neinduplecare4 inclpdfAnare4 habotricia, fanatismul inseamni

tiranie crunti qi ii m6ni pe cei ce le sunt credincioqi spre carcera

izolhi'i depline.

Nu le este ing[duit credinciogilor s[ fie pe placul oamenilor,

spune Apostolul Pavel. Numai credincioqii sunt putemici, numai

credinciogii pot s6 se laude, dar desigur cu un alt fel de laud[, o laud6

care d[ na$tere lipsei de team[ qi li-bert6fii, frrl ins[ ca acestea s[ fiegtiute de restul lumii, cum spune Sf6ntul Grigorie Teologul. Puterea

tri devine deplini prin boala noastr[, Suntem neputincioqi, dar

in acelagi timp surtem ceiputemici,

ceipufini,

cei alegi.Pe cei

bolnavi i-a ales Dumnezeu ca s6-i fac[ pe cei putemici s[ se rugineze,

iar pe cei simpli qi pe cei naivi, in adevdrahrl sens al cuvdntului,

Dumnezeu i-a frcut deosebili pentru a-i face pe cei invdlali s[ se

ruqineze. Prin urmare, dupd cum spune minunatul autor d,

epistolelor, Apostolul Pavel, noi, pruncii, noi, cei neputinciogi, cei

bolnavi, cei pulini gi cei mici, noi suntem cu adevdrat inlelepfi,putemici, sdnitogi, mulli gi insemnafi. Cei umili gi cei dispreguili, cei

negtiuli gi cei lipsili de putere sunt mai marii libertdlii. Sunt cei care

cu discrelie gi cu sthpAnire de sine se autolimiteazd qi renun![ de

bunivoie la gloria puterii pentru a primi prostia intru Hristos, ruqinea

lumii,puterea

crucii, ffic6ndmici frr5.me pdl[vrigelile de geniu ale

logicii lipsite de sens. Noi suntem cei care dob6ndesc comuniunea

identitdlii depline cu sinele, cu toli ceilalli qi cu Dumnezeu, in

numele iubirii.Relalia lui Hristos cu credincioqii este una personald. care

pune in evidenld persoana umand in mod cu totul deosebit.

orice cale spre progres clreia i se integreazl vqor, acfionand r:rrugurinld in interesul facfiunii din care face par-te gi-devenind fanalit:.gi yai gi spune c[ nu doreqte cu nici * rhip ug,u

""ua,sr avem rrr

vedere totugi ceea ce este in avantajul nostru, adicd a ne impbca qi *avea rela{ii bune cu ceilalfl, fard arespinge pe cineva.

Rebelii, anarhiqtii, individualiqtii simtcu

tofrr

"Ttigry"*triqti,increzandu-se numai in mintea qi in ideile lor gi di'

pncrna aseasta sunt cu totul fbrd de folos, fiind bolnavi gi posedali dcd:Toni Pbcrtogii ins6 ne stimesc simpatia pentru ce gi noi sunte'plini de pdcate, pentru c[ suntem cu tolii rdspunzdtori de rdulexistent. Nici o gregeald nu poate innegri sirifundurile autenticitarrrpersoanei care vor rim6ne, in ciuda tuturor lucrurilor,.t., n.utinr. f,neintinate, izvor de

?nerglegi for!6, loc in care s[ s6p[m pentru a g6sr

frumuselea primordiald. picatul insi aduce omul in grea situatre, ilintdrzie in drumul s6u gi il_istovegte qi aceasta este gipricina penrrrlcare pdcatul nu trebuie s[ devini ceva perrnanent, ajungAnd astfel srlpund stdpdnire pe om gi si-l amnce in brajele demadejd-ei. pdcatul nu

gtt? ? faptl de ispravi gi nici o lege nu va putea fi mai presus dr,,divinitate ingdduindu-ne sd pdcatuim gi s[ dormim cu congtrnl,linigtitI

. _.Pentru spiritualitatea ododoxi un loc precumpdnitor il arc

atitudinea indeosebi fa[6 de Durnnezeu, fala de sine qi rira a, celilarr$i venim gi e>rplicim, chiar dwd, arthd,atd am avut-ocaziade a faccacest lucru mai in amdnunt. Eroism, progres qi adevbrat ciqtiginseamnd a ajunge la c'noaqterea de sine, la senindtatea ascetrcd gi hrprivegherea neincetat[. Iar incercdrile noastre continue de a modelrrfirea celuil alt, incercwea de a ne compara cu cerilalt, de a ne ararrrsupenori in purtare, judecAnd cu mdsuri exterioare, qi cl,iar gi de a'r,,ardta inferiori printr-o falsi modestie qi false vorbe smerite sunt fhriisens gi frrd, rezultat Nici odat[ sinele nu este m[sura, fie el drept si'r

ledr_wt Forta mea nu se na$te din calitSxile mele oricare ar fi aceleircredinfa ci am dreptate inseamn[ ca celila]t nu are gi rezultatul va rio ruptur6, un conflict, o disputi, tulburare% adicd ciea ce condamrrrl

ll8 ll9

#na Umand - l,Ionahul Aloise Aghictritt.tl

1:":t:^.:'11-" ,r,

Persoana Umand - Monahwl l,toise Ashioritul

fundamentalS gi absolut necesard pentru intAlnirea saqr D,rmnezeuPuterea congtientd asupra sinelui, stipdnirea de sine, pofta cea

asemenea in evidenfd comuniunea profund[ oirt."'ei-ii*in ar"r,,r,timp dimensiunea personari, ca



neaducltoare de robie, cum o numeqte Sfintul Maxim, gi identitateadintre puterea de sine qi voinfi duc cu siguranfi la atingerea scopuluiviefii duhor,niceqti, lzr unirea prin har cu divinitatea, la contemplarealui Dumnezeu, la o persoand umani refrcuti qi la armonia deplinbintre voinla omului gi cea a lui Dumnezeu.

Asceza gi rugiciun ea ajuth mult in aceast[ lupt[ inil![toare.Asceza slujeqte rugdciunii, pentru c5 ea este cea care preg[teEte qi

creeazb climatul necesar pentru lucrarea rugiciunii, iar rugdciunea ?l

face pe om slujitor al celui din inalturi, inger pe p[mant, purtdtor alduhului Sdu, vestitor al mintuini, fruntor al p[cii cereqti pe pim6nt.Agadar, mai intAi asceza, adici cea care ii d6 omului ajutor insemnatpentru a-qi putea asuma cu sorfi de izb6.nd6, aceasti lucrare pe caresmerenia o va duce la bun sffirqit. Rugindu-se, gi mai ales in acestchip, omul se golegte de voia sa qi face ca voia Domnului s[ fie qi a

sa, iar aceast[ voie nu este alla dec6.t mintuirea lumii. Dar de cesihdstreqte omul gi de ce se roag6? sihdstreqte pentru cd acesta estesingurul lucru, chiar gi asa cu totul frr[ de pre!, pe care omul il poate

ofen Dumnezeului celui wric care in toate abund6. Se roag6 pentru c[ii este cu neputinli s[ facd in alt chip, expresie a dragostei qi abucuriei, a mulpmirii gi a slavei, a ostoirii gi a jertfei.

Un legdmdnt qi o cale de str6b6tut impreunb este leg6turadintre om qi Dumnezeu, o legdtur[ in care asceza qi rug[cirurea ocupdun loc de seam6, pentru c6 il duc pe iubitorul de Dumnezeuin portulinsorit al mffntuirii, la bucuria intdilor n6scufi, la binele dint6i, ladesfrtarea de a fi fii intru Hristos pnn descopenrea persoanei noastre,pe care am cdutat-o neincetat cu strbduinli qi indelungi rdbdare.

Cind omul ajunge sd fie m6nat de bundtatea lui Durnnezeu,ajunge la libertatea harului, la lipsa deplinb a fricii, la adevdrul divin.pdgegte in veEnicie pentru cd ajunge sd vrea ceea ce vrea gi

Dumnezeu, fard a dori nimic altceva pentru ci aceasta este plinbtateaabsolutd gi acesta este scopul existenfei noastre. $i atunci putem doarsd iubim, pentru cd ,,Dumnezeu este iubire". Toate fo4ele seintilnesc gi se unesc i.n aceastb expresie a iubirii dltdtoare de fericire,

principard caracteristica a ;"Ii,comuniuni. Iar aceastd comuniunl euharisticJ ;;rd;"rl*

n,,,,inalfe culmi in timpul Sfintei Taine a lmpdrtdganiei.Cu cdt omul duce o via{[ mai ascetic[, ascultAnd grpFnrunzind intelesurile.Evangheliei, cu at6t mai muit se unegre crrDumnezeu, se bucuri de aceistb comuniune ri iqi gbrli; adevrrarrrpersoan'. prin botez,

prin.Sfinta imp[rtdganie qi prin cdin![, omulparticipd prin har la modur p.rroni de e*isi.nia--u-6ruantrr.,,Dumnezeiesc, invdJdnd s6-gi iubeasca Ei s6-qi urasc' sinercPersonalizarea omului se reahzeazd pe deprin atunci cdnd acesr.reu$e$te sb fie ,,dupd asemdnarea" lui f{ristor. U. jru_ul

acesllincepe de la botezul divin, taina renaqterii omului, d;;;postorrrlPetru, harul infierii omului de catre Hristos, cum' il nume$lcApostolul Pavel" prin care se conferi o nou[ ro.1e iportaticd (lzizioulas) pi prin care omul devine un trup cu Domnul, dupd currrspune sffi'tul Nicorae cabasira. in felul ui*ro,-o,,'ui-.ujata rortlrena$te, se intrupeae[, transformandu_se prin har, prin viala ?ntr,,Hristos Dar existenfaumand se desivdrpe$te numai aiunci cand luptr,rpentru a participa acdv .la dragostea evanghelici a lertfbr,,Participarea credinciosurui ra p"rroi'u lui Hristi,',';;;* in teorolrpresbiter al zilelor noastre, se manifestf, ,,in ,"iri.rfa-personal,i

bisericeasc[ aclicr, loc qi mod de autenticd existenll a rumir intregrslujind cornuniunii profunde dintre credincios $i d;;;;u, o* .u,,,a rnstaurat-o Hristos" (presbiter N. Loudovif.orl. O_rf,-j-rp, ,r,,,spune Sffintul Maxim. Mdrturisitorul, igi pdstreazd ir, ,.t"tru ,u .,,Dumnezeu in mod sigur qi absolui ia";;i;;;H ;ilfurirarc,rtotodat6.

Realitatea persoanei se descoper' prin dragostea penl.lFlristos, aga cum ea se

pdstre azd,intrbiriie sfiniilor. Ouip.rro*. *r,,1sffirtecath, rhnith qi orbitd prin 6xpsanere intinse de demoni qi prrrralunecdrile firii umane carc are,,Jin proprie voint[ o in"linulre ,p,,,ceea ce este mai r'u". voluntare sunt insd gi inillarea gi ,"fur.r.,,persoanei prin indepdrtarea picaturui. Libertatea p.rro*.i esrr.

120t2I



Persoana Umand _ Monahul Moise Aghioritul

#::?ff'*n .,,,, iumaniste nu au puterea de a exprima f"4ri"i"ffiri ut ,.'5"rl,illl,

;,^:y: rd,Eri

Persoana Umand - Monahul A,[oise Ashioritul

nici psihologii qi nici psihanaliqtii, nici sociologii qi nici filosofii nu o

de1in. Acegtia care au biruit asupra sinelui qi gi l-au pierdut prin jertfr



ff;#jl3.t:1:r:_ rrainice intre oarneni. reololrruIatnstrcd ortodoxd ofer[ imed iat d,ezregare acestei p.bl;;. ;:;;;;liber qi iubesc. Iubesc pentru c6 sunt liber. Libertatea frrd iubrrt,inseamnd lanfuri tiranici, pentru cd libertate a fard iubire duce Inanarhie, la sinucidere,.ra iniolenli, ra nihilism. Iubirea este cea caredE valoare persoanei qi nu olasf si se piarda;"i;#;; moarr(rIubirea

este chemat[ sd pun6 in miqcare toate resursele de bun'tarrdin om pentru ca acesta s6 comunicl cu ceirarf gi sd se elibereze trr,cumplitul individualism. Tragic destin ,u ,.i ,. ,*-iupq dar rrrrreu$esc sd izbdndeasc3,insi cumplit de nefericili ,*t r.i'.u* nu v0rsd gtie de aceast[ lupt6 qi pun cu ugunnpe propri'e lor responsabilit.lrpe seama altora.

Existd insd gi. o altd explicalie pentru acest fenomen nlnecorectei lucrbri de sine, dar gi pentru ,.i de a-ri face de iuna voi,,ucenicia in invd![tura ortodoia, in bogrta experientd a sfinflror.,,Llbertatea" oamenilor de astazi'nu ls ingdduie si ascurte de nici .uteld. ornenirea rucreazl cu sarg la* a-gi ,.iJ.-^perirgi, r'desprinderea

de trecutur marcat d* ,in".*atorism, iar o parte a crrlucreazd gi la uciderea Divinitdrii ca rzvor de ro-bie, ingr[diri prfrustrdri, ca distrugitou.* r uutrnii.rtatii personaritilii ror. in locur rurDumnezeu a'eazh semizei pe placui ror care, dup6 c6te se parc,satisfac masca pe care o poart[. ,,Nu este aefoc inta_fiitor,, scrieepiscopul de vanato, Aqfirgh, ,,iuplli c[ Biserica rui Hristos esrcBiserica lui ,,Tatil nostru" gt r'dhnt,r;r phrinfi,,. n.rrr,ii.'iiului r'umnezeu cu Tat' definesc propriiie noastre relafii cu El, care surlrelalii de dragoste deopotriv[ impartryta, sincerd gi neinteresatd.Cei care s-au deprin, .u *.ritrrea, rug'ciunea gi smerenia l_au primit pe pdrintere ror. intru duh, fiind, at6t cat.ri. ,u putinfii,

asemenea 'Tatiluiceresc gi pot astfel sa ofere ajutor in ptuir*p*.ronutfiilor intru duh pe care nu ei- i-au ales, ci Dumnzeu i i-a dat. cer ce au

*9i,lllumusefe rucrdndu-se cu os'rdie rr i"urr. ili Je uaurnpnmenrrea persoanei. yT*? Aceqria gi numai u.ri,il perrtr, .iceqtia de{in puterea iubirii fbcbtoaie de rninwri pe care, din pdcal..

124r2s

de sine, care au siluit minciuna din l[untrul lor, acegtia, ca biruitori,pot s[-i ajute pe cei invinqi de rdt[cirile lumii qi de riul vicleanului.

Dac[ de la aceqtia lipseqte sfinfenia atunci a line de un tat[devine ceva ce line de lege, ceva cumplit, lipsit de iubire, iar a fi fiuinseamni o obligafie. Daci lipseqte iubirea apare in locul ei

constrdngerea supunerii qi a poruncii. Atunci rezultatele tbmiduirii qi

ale inilldrii persoanei rdnite se impufineazl, ca s5. nu spunem cldispar cu desdvdrgire. Locul de spovedanie este, in cele din urmi, loc

de tdmlduire, iar pocdinfa qi smerenia sunt medici, binecuv6ntarea qi

harul tainei sunt intremel.ea, rar indrumarea duhovnicului inseamnlajutor qi siguran!6.

Am vrut, dragii mei, s[ arit textul acestei omilii unui plrinteaghiorit pentru a-mi spune p[rerea sa qi pentru a-i aduce indreptdri.M-a primit in umila sa chilie cu bucurie gi o lumin6 extraordinari pe

chip. Am vorbit despre diverse lucruri qi la sfdrqit mi-a spus s[-icitesc ce am scris. M-a ascultat cred cu atenlie qi m-a oprit de dou[-trei ori pentru a repella unele cuvinte pe care am crezut la inceput c[nu le-a auzit bine, dar am inleles mai apoi c[ nu i-au pldcut. Nu mi-afrcut vreo observalie anume, ci a inceput o discufie interesanti dincare v[ voi impdrt[qi c6teva lucruri pe care le consider vrednice de a

le afla qi dumneavoastr[, incheindu-mi asffel omilia mea.

In acea seard agadar, plrintele, care se afla la Sffintul Muntede cdteva zeci de ani, mi-a spus:

,,i1i mullumesc c5 mi-ai incredinlat gdndurile tale. Tema ta nu

este o temd ugoar[, chiar daci mulli spun multe pe acest subiect.Pentru Biserica noastri nu existb probleme de nerezolvat. Biserica nu

are probleme. Biserica se nelinigteqte pentru omul zilelor noastre cel

stdpdnit de nelinigti, dar Biserica preface nelinigtea sa in rugdciune qi

rug6ndu-se ii primeqte in bratele sale pe oameni qi ii ocroteqte.

Aceasta este tradifia Pdrin-1ilor. Astdzi, pentru c5, nu ne rugdm,improviz[m gi inovdm, oferind ca solufi unice propriile noastre ideicare uneori sunt gi ele suferinde. Nu o sb te pov[fuiesc, nici n-o sI te

laud qi nici n-o si-!i aduc vreo mustrare, ci numai am s[ md rog cu

sfiiciune. In timp ." urruio .rl,,

mea cu ardoare cat[ spre fiinfa ta>. Smerenia este cea care dr lunririn

Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul

persoanei

Persoana Umand * Monahul Moise Ashioritul



lmpunem nouiingine! Se ddm ceea ce avem gi nimic mai mult...

gi o face sd renasc6, iar egoismul este cel care intuner,npersoana gi nu o las6 s[ vadd bine qi pe mai departe. Acest drrrdemonic scufund[ lumea in intuneric qi nu o las-i s6 vad6 ninicaltcevain afara interesului individual. Astfel, sdrmanul D*"r*, ,,,,poate sd prefacd lumea, chiar dac[ El nu a vrut-o in acest chip, penrrrrci El nu a fost niciodatd un firan, Lumea considerb ascultarea robie

ryr

laqitate gi astfel este nevoie de multr muncd pentru ca lumea sildobdndeasci autentica sa gdndire eclesiastici cu at0t mai mult cu c,lnici noi, cei din interiorul Bisericii, nu o avem. Biserica este maicrrnoastrr gi nu serviciu public, de aceea Biserica incearc[ si con-vrngrlqi_nu se folose$te niciodatr de vreo putere sau de weo fo4d pentru rlsili. slujitorii bisericii nu pot r.re ,rrp.rtul, dar pot primi inirederc,rpoporului datoritd viefii lor sfinte. Biierica te roagd cu dragoste, iaratunci cdnd a poruncit, a cdnttin greqeal[ gi a v[timat

Istovit este omul zilelor noastre. Se nu-l obosim qi noi marmult cu exager[ri qi mai ares cu lucruri pe care ni.i noi- nu nr r.

Cuprins

Triste{ea Anxietfi{ii gi Bucuria Nidejdii .....................3

l. Tristelea Anxiet[fii ..........................32. Anxietatea Tristelii ........................20

3. Calea Ortodoxd a Omului.... ..........38

Via{a pi invl{iturile Starefului Sava de la LavraPecersk din Pskov .........48

I Pov[fuirile gi indrumdrile Schiegumenului Sava...............48

2. lndrumdri de suflet folositoare adresate celor

care caut[ mdntuirea ...................,.78

Scrisorile Stare{ului losif de la Optinal. Toati viala noastrd p[mAnteasc[ trebuie s[ o

petrecem in lupta cu rdul . ...........,90

Binecuvffntarea Durerii pi Durerea lubirii ...............96

1. Teologia durerii........ .. .. ................96

2 PersoanaumanS ........I14

Am incercat gi eu, iubifli mei, sd vd oier ceea ce am pdstrat clzestre din studiile mele gi din intalnirile cu pdrinlii aghiorigi ai zilelornoastre care, dupi c"lm spune episcopur seiapion, sJ str[duiesc s6-i;rphstreze,,sufletul bFnd gi liniqtit, senin gi piin d. pace, neintinat prsimplu, netulburat gi neiubitor de arginti, phn de iubire qi milostenier.in comuniune cu ceilalp qi pdrtaq laiuferinla lor, iubitor de frate, darqi de striin, iubitor fa16 de cel serman gi plin d. .u.rint.-fru-oas.",,iubitor de-adevir, pistrAnd unitatea sufletului lor gi vorbind cu grasdulce gi domol", adic[ tot ceea ce line de autenticitatea cinstitcrpersoane umane pentru care apltimit Hristos.

Noi, in linigtea sfdntului Munte, ne-am bucura nespus daciam prinde de veste cd fragi nogtri din lume poartl dimpreuni lupt,cea bund pentru trdirile sfinte din sufletul lor qi pentru a descope.omul neqtiut din strifunduri a c6rui cunoaqtere va fi de mare folos irrlupta pentru omor0rea patirnilor, dar qi in a d,a strdrucircparticularit[1ii persoanei prin Harul lui Durnnezeu cel in Treime.

90

126 t27

din invataturile sfintilor parinti

Documents