din familie sau cum învaþã copilul mic din situaþii cotidiene · pãrinþii sãi vor avea...

Din familie ... Sau cum învaþã copilul mic

din situaþii cotidiene

Material destinat pãrinþilor ºi profesioniºtilor de sãnãtate mintalã care lucreazã cu copiii cu vârsta cuprinsã între 0-2 ani

Când copilul are 2 luni... Cum stau lucrurile în familie în viaþa de zi cu zi?

Andrei, în vârstã de douã luni, plânge în fiecare searã, dã din mâini ºi picioare, în timp ce pãrinþii luifac tot posibilul sã îl liniºteasã – îl leagãnã, îi cântã, se plimbã cu el în braþe, îi maseazã burtica ... totulpoate dura 20 de minute sau 2 ore.

Plânsul lui Andrei ºi reacþia pãrinþilor sãi aratã cum toate ariile de dezvoltare sunt relaþionate întreele ºi cum pãrinþii contribuie la creºterea ºi dezvoltarea copilului. Atunci când Andrei plânge, el seaºteaptã ca pãrinþii lui sã reacþioneze; când mami ºi tati nu renunþã ºi sunt perseverenþi în încercarea dea-l liniºti, indiferent de cât de frustrant ar fi întregul proces, ei contribuie la dezvoltarea socialã ºiemoþionalã a lui Andrei, deoarece îl fac sã se simtã important iar el învaþã astfel sã aibã încredere cãpãrinþii sãi vor avea grijã de el. În acest fel, Andrei va învãþa sã aibã încredere ºi în cei din jurul sãu ºi,pe mãsurã ce creºte, sã dezvolte relaþii sãnãtoase cu aceºtia. În plus, felul în care primeºte confort ºialinare de la pãrinþi, îl învaþã o abilitate extrem de importantã pentru calitatea vieþii sale: cum sã seliniºteascã ºi sã se calmeze în situaþii dificile.

Folosirea vocii ºi a corpului pentru a comunica face parte din dezvoltarea motorie ºi lingvisticã acopilului; când pãrinþii rãspund la plânsul lui, Andrei învaþã cã eforturile sale de comunicare au avutsucces, lucru care îl încurajeazã sã comunice în continuare, întâi prin gestui ºi sunete, apoi prin cuvinte.

Harta dezvoltãrii copilului în primele douã luni de viaþã

2

În tabelul de mai jos sunt descrise câteva dintre lucrurile pecare copiii le învaþã în primele douã luni de viaþã, ºi ce poateface un pãrinte (sprijinit de profesionist), pentru a facilita odezvoltare cât mai armonioasã a copilului.

Pe mãsurã ce citiþi, þineþi cont de faptul cã un copil sedezvoltã într-un ritm propriu. A înþelege copilul, a-i identificapunctele forte dar ºi aspectele în care are nevoie de sprijin, esteesenþial pentru promovarea dezvoltãrii sale sãnãtoase.

Pentru orice întrebare legatã de dezvoltarea copilului, consultaþi medicul pediatru, medicul defamilie sau psihologul.

Ce se întâmplã? Ce poþi sã faci? De gândit ...

Una dintre cele maiimportante sarcini pentrupãrinþi ºi profesioniºti înprimele luni de viaþã este sãajute copilul sã se simtãconfortabil în noua lui lume.

El învaþã sã îºi reglezerutina de somn ºi de masã,precum ºi emoþiile, ceea ce îlajutã sã se simtã mulþumit, însiguranþã.

Observã copilul cu atenþie; te vaajuta sã înþelegi cum ºi de ce plânge.

Mângâie-l ºi liniºteºte-l. Când reac-þionezi la plânsul lui ºi îi satisfacinevoile, copilul învaþã cã este iubit. Nu-þi fie teamã cã îl rãsfeþi. În realitate,atunci când rãspunzi cu dragoste lanevoile lui, îl înveþi o abilitate funda-mentalã: cum sã se liniºteascã singur.De asemenea, astfel construieºti orelaþie puternicã cu copil ºi favorizezidezvoltarea sãnãtoasã a creierului lui.

Ce îl liniºteºte pecopilul tãu?

Cum îþi dai seama deasta?

Ce îl supãrã/ agitã pecopil?

3


Nou-nãscuþii utilizeazãgesturile, sunetele ºi expresiilefaciale pentru a-ºi comunicaemoþiile ºi nevoile încã dinprima zi.

Ei plâng diferit pentru a lespune pãrinþilor cã le estefoame, cã sunt obosiþi sauplictisiþi.

Cer o “pauzã”, atunci cândiþi ocolesc privirea, se întind ºiîºi arcuiesc spatele sau plâng.

Se socializeazã atunci cândîþi privesc faþa ºi fac schimb depriviri.

Încearcã sã înþelegi ce vrea sã îþispunã copilul. Reacþia ta îl face sã sesimtã important ºi îi aratã cã ºtie sã îºicomunice nevoile. Acest lucru contri-buie la construirea unei identitãþi desine pozitive ºi la nevoia de a comunicamai mult.

Vorbeºte-i ºi cântã-i copilului.Povesteºte-i despre tot ce se întâmplãîn jur. Fii atent la priveliºtile ºi sunetelecare îi plac. Gãseºte jucãrii ºi obiectedin casã, cu culori ºi texturi diferite, ºiîncearcã sã îþi dai seama care suntfavoritele lui.

Cum comunicã copilultãu cu tine?

Care sunt interacþiu-nile lui favorite? Cum þi-ai dat seama de asta?

Cum te ajutã sã înþe-legi ce îi place cel maimult?

Cum te ajutã sã înþe-legi cã a obosit sau s-aplictisit?

Chiar ºi când sunt foartemici, bebeluºii se pot jucafoarte variat. Fac legãturi întresunete ºi sursele lor, se amuzãcând li se vorbeºte sau secântã în preajma lor. Prin joc,ei învaþã despre mediulînconjurãtor ºi interacþio-neazã cu adulþii; astfel seformeazã relaþii de ataºamentputernice ºi sãnãtoase.

Oferã-i obiecte diferite pe care sã lepriveascã ºi sã le atingã. Copilul îºipoate concentra cel mai bine atenþiape obiecte situate la 25 – 35 cmdistanþã.

Implicã-l în jocuri de „urmãrire”, încare tu sau diverse obiecte sunt miºcateînainte ºi înapoi, în stânga sau îndreapta; iniþial le va urmãri dor cuprivirea, dar va încerca în cele din urmãsã îºi miºte capul dintr-o parte în alta,ceea ce va ajuta la dezvoltareamusculaturii gâtului ºi la creºtereaacuitãþii vizuale.

Care sunt experien-þele favorite ale copilului(sã i se vorbeascã, sãpriveascã jucãriile, sãagite jucãriile care scotsunete diverse etc.) ?

Care sunt jucãrillecare atrag atenþiacopilului tãu?

Cum îþi aratã cã esteinteresat de o jucãrieanume?

Cum îþi place sã te jocicel mai mult cu copilul?

Când copilul are 6 luni ...Cum stau lucrurile în familie în viaþa de zi cu zi?

Maria are ºase luni ºi adorã sã se joace „cucu-bau” cu pãrinþii ei. Când aceºtia se opresc, scânceºte ºiîntinde mânuþele, pentru a le spune cã mai vrea. Ei continuã. Ba mai mult, introduc un element nou înjoc: îºi ascund faþa câteva secunde dupã o pernã, înainte de a se arãta zâmbind în faþa Mariei, pentrua-i da timp sã anticipeze ce urmeazã sã se întample. Deºi este un simplu joc, cei trei fac mai mult decâtsã se joace; jocul ne aratã legãturile complexe dintre diversele arii de dezvoltare ale Mariei. InteresulMariei pentru jocul cu pãrinþii ei este un indicator al dezvoltãrii socio-emoþionale a copilului. Maria sesimte bine cu mama ºi tata ºi are simultan ocazia sã îi vadã zâmbitori alãturi de ea. Astfel se simte iubitãºi securizatã, lucru care o va ajuta sã dezvolte relaþii pozitive în viitor.

Dorinþa de a juca acest joc cu pãrinþii sãi, determinã achiziþii în plan intelectual, dat fiind faptul cãMaria anticipeazã secvenþe ulterioare de joc – o abilitate importantã, care îi dã sentimentul de a fi încontrol. A ºti la ce se aºteaptã o ajutã pe Maria sã facã faþã mult mai bine perioadelor de separare depãrinþi, deoarece ea învaþã cã adultul „existã” chiar ºi atunci când ea nu poate sã îl vadã.

De asemenea, abilitãþile motorii ºi lingvistice ale Mariei sunt utilizate în încercãrile ei de a comunicacu pãrinþii prin scâncet ºi întinderea braþelor, în momentul în care pãrinþii anunþã finalul jocului. Odatãjocul continuat, Maria învaþã cã ºi-a comunicat nevoia într-o manierã înþeleasã de pãrinþi. De asemenea,ea mai învaþã încrederea în faptul cã pãrinþii se întorc, chiar dacã, pe perioade scurte de timp, dispar.

Harta dezvoltãrii copilului în perioada 2-6 luni

4

În tabelul de mai jos sunt descrise câteva dintre lucrurile pecare copiii le învaþã în primele ºase luni de viaþã, ºi ce poate faceun pãrinte (sprijinit de profesionist), pentru a facilita odezvoltare cât mai armonioasã a copilului.


Pentru orice întrebare legatã de dezvoltarea copilului, consultaþi medicul pediatru, medicul defamilie sau psihologul.


Copiii sunt foarte interactiviîn aceastã perioadã de vârstã.Îºi folosesc noile abilitãþi decomunicare - zâmbetul, miºcã-rile ºi gângureala.

Adeseori gânguresc ºi seopresc, pentru a aºtepta parcãreacþia adultului. Este deasemenea o perioadã în carecopilului îi place sã imite,aspect ce contribuie laînvãþarea de noi abilitãþi. Dacamama va scoate limba în faþacopilului, ºi el va face acelaºilucru; apoi mama repetãgestul, urmatã de copil. Astfel,copilul învaþã succesiuneasecvenþelor în comunicareadintre douã persoane.

Când copilul gângureºte, rãspunde-ica ºi cum aþi sta de vorbã ºi v-aþiînþelege perfect. Aceste mici conver-saþii îl învaþã pe copil sute de cuvinte,deºi el nu poate încã sã le pronunþe.

Implicaþi-vã în interacþiuni carepresupun gesturi ºi miºcãri înainte-înapoi. De pildã, îi poþi arãta copiluluiun obiect interesant sau o jucãrie,încurajându-l sã se întindã ºi sã oapuce, dupã care îi iei obiectul dinmânuþã, pentru a relua secvenþa. Joculva continua atâta timp cât copilul paresã se simtã bine.

Cum îþi aratã copilulcare îi sunt nevoile ºi cumse simte?

Care este modalitateade comunicare favoritãîntre tine ºi copilul tãu?

Ce anume din ceea cespui sau faci determinãreacþii puternice dinpartea copilului?

5


La aceastã vârstã, copiluladorã sã exploreze. Ei învaþãprivind, atingând diverseobiecte, pe care vor sã le bageºi în gurã (face parte dinprocesul de învãþare). La treiluni, copilul învaþã sã seîntindã dupã obiecte ºi sãîncerce sã le apuce ºi sã le þinãîn mânã.

Asiguraþi-vã cã obiectelesunt sigure ºi cã nu existãriscul de a fi înghiþite de copil.

Prezintã-i copilului câte o jucãrieodatã, pentru a se putea concentra maiuºor ºi a o explora. Sunt recomandatejucãriile care scot sunete, pãpuºile dinmaterial textil, inele de cauciuc sau ocarte cu imagini mari ºi viu colorate.

Aºazã copilul pe spate ºi aratã-ijucãrii viu colorate, la care sã ajungãdacã îºi intinde bine mânuþele; vaadora sã le apuce ºi sã le tragã aproapede el.

Care sunt jucãriilefavorite ale copilului?Cum îþi aratã ce îlintereseazã cel mai mult?

Care este jocul favorital tãu ºi al copilului tãu?De ce?

Creºte controlul copiluluiasupra propriului corp. Între 4-6 luni, copiii se pot rostogolide pe o parte pe alta, se întindºi apucã obiecte cu preciziemai mare ºi, dacã sunt asistaþi,vor sta în ºezut.

De asemenea, apare nevoiade a explora mâncarea ºi chiarde a „ajuta” la momentul hranei.

Atingerea ºi gustareadiferitelor alimente este deasemenea parte a procesuluide învãþare ºi a construiriiîncrederii în sine.

Aºazã copilul în diferite poziþii, pespate, pe burtã, sau chiar în poziþiaºezut, cu sprijinul tãu. Fiecare poziþieoferã o anumitã perspectivã ºi dãcopilului ºansa de a explora ºi a semiºca în feluri diferite.

Lasa-l pe copil sã se joace cudegetele tale în timp ce este hrãnit, sãexploreze biberonul sau sânul, întimpul alãptãrii.

Cum îºi foloseºtecopilul propriul corppentru a explora mediulînconjurãtor?

Care sunt poziþiile încare îi place cel mai mult/puþin sã stea?

Cum ai descrie nivelulde activism al copiluluitãu? Îi place sã se miºtesau mai degrabã preferãsã stea întins?

Când copilul are 9 luni ... Cum stau lucrurile în familie în viaþa de zi cu zi?

Ana este mama Laurei, o fetiþã de 8 luni. Prietena Anei, vine în vizitã, sã o vadã pe micuþa Laurapentru prima datã. La vederea prietenei mamei sale, Laura o ignorã complet; ori de câte ori aceastaîncearcã sã vorbeascã sau sã se joace cu Laura, copilul se întoarce cãtre mamã, de care se agaþã. Ana sesimte frustratã ºi uºor jenatã; este tentatã sã-i dea copilul în braþe prietenei sale, pur ºi simplu. Nu faceasta, ba mai mult, o þine pe Laura în braþe ºi îi cere prietenei sã se aºeze lângã ele ºi sã citeascã din carteafavoritã a Laurei. Încet, încet, fetiþa îºi îndreaptã privirea cãtre prietena mamei sale, plinã de interes;dupã o vreme, se trage din braþele memei ºi se apropie de prietena acesteia.

Aceastã scenã de viaþã ne aratã cum ariile de dezvoltare ale copilului sunt interconectate ºi cumreacþiile mamei sprijinã dezvoltarea sãnãtoasã a copilului.

Relaþia puternicã dintre Laura ºi mama sa, încrederea pe care copilul i-a arãtat-o atunci când s-a întinssã fie luatã în braþe, precum ºi teama faþã de persoanele strãine, sunt semne ale dezvoltãrii sociale ºiemoþionale a copilului. Nivelul de dezvoltare intelectualã la care se aflã îi permite sã facã diferenþa întrepersoanele pe care le cunoaºte ºi cele pe care nu le cunoaºte ºi sã se orienteze cãtre sursa de confort ºisiguranþã (mama). Copilul foloseºte sunetele (dezvoltarea limbajului) ºi expresiile faciale ºi gesturile(dezvoltare motorie) pentru a-i comunica iniþial mamei disconfortul ºi nevoia de sprijin, iar ulterior –disponibilitatea pentru interacþiune. Deschiderea mamei pentru a sesiza nevoia copilului de adaptaretreptatã la situaþia nouã (prezenþa unui adult strãin) o ajutã pe Laura sã se simtã iubitã ºi ocrotitã ºi oînvaþã cum sã se simtã în siguranþã atunci când va cunoaºte persoane noi.


6

În tabelul de mai jos sunt descrise câteva dintre lucrurile pecare copiii le învaþã în primele nouã luni de viaþã, ºi ce poateface un pãrinte (sprijinit de profesionist), pentru a facilita odezvoltare cât mai armonioasã a copilului.


Pentru orice întrebare legatã de dezvoltarea copilului,consultaþi medicul pediatru, medicul de familie sau psihologul.


La aceastã vârstã, copiiicomunicã foarte mult.Folosesc sunete, gesturi ºiexpresii faciale pentru a-ºicomunica nevoile.

Tot ce fac reprezintã un actde comunicare.

Unii dintre ei încep sã pro-nunþe primele cuvinte simpleca „mama”, „papa”, „tata”.

Vorbeºte cu copilul. De pildã,numeºte obiectul ºi povesteºte-icopilului: „Acum mãnânci o bananã”.Lasã-i copilului timp de rãspuns.

Rãspunde-i copilului; fii atent ladurata actului de comunicare cucopilul; de pildã, copilul scoate unsunet, pãrintele îl imitã, copilul scoateun alt sunet, pãrintele imitã etc.

Cum îþi dai seama deceea ce vrea, simte ºigândeºte copilul tãu?

Ce te frustreazã încomunicarea cu copilultãu? Sunt lucruri pe carenu le înþelegi?

7


Pe mãsurã ce creierul sedezvoltã, copilul îi va imita pecei din jur, dar mai ales pepãrinþi.

Acest lucru favorizeazãdezvoltarea de noicompetenþe; de asemenea, laaceastã vârstã copiii folosescjucãriile într-o manierã multmai complexã – de pildã,copilul de nouã luni nu doarva þine ceaºca de plastic, ci ova folosi pentru a pune apã încãdiþa de baie.

Lasã-i copilului timp sã preiamiºcãrile tale ºi apoi sã le imite.Foloseºte o jucãrie care sã scoatãsunete atunci când este agitatã saucând îi acþionezi butoanele; copilul vaînvãþa astfel relaþia cauzã – efect.

Copilul îºi dezvoltã încrederea însine atunci când vede ca poate sã facãlucruri pe cont propriu.

Folosiþi o varietate de jucãrii la baie;copilul va fi încurajat sã exploreze ºi sãexperimenteze.

Cum ai observat cã,copilul tãu imitã?

Care este jocul favorital copilului tãu? Ce spuneasta despre el/ea?

Abilitãþile motorii alecopilului se dezvoltã în salturiîn aceastã perioadã. Fiecarecopil are însã propriul ritm dedezvoltare.

La aceastã vârstã, mulþicopii se rostogolesc de pe oparte pe alta, se târãsc, merg„de-a buºilea”, iar unii chiarreuºesc sã stea în picioare.

Încurajeazã copilul sã îºi foloseascãcorpul pentru a obþine ceea ce îºidoreºte. Dacã îþi aratã prin semne(sunete, gesturi), cã vrea o jucãrie lacare nu ajunge, nu i-o da pur ºi simplu,ci apropie jucãria pânã în punctul încare copilul o poate lua singur; astfel îºiconstruieºte încrederea în sine.

Creazã un mediu sigur pentruexplorare. Asigurã-te cã copilul are laîndemânã doar obiecte sigure, ºi cãsuprafeþele din casã sunt asigurateastfel încât sã evitaþi accidentele. Acestaspect va contribui ºi la reducereaconflictelor dintre tine ºi copil.

Cum îºi foloseºtecopilul corpul pentru aexplora sau a-ºi comunicanevoile?

Ce crezi cã ai putea sãfaci pentru a transformacasa într-un spaþiu sigurpentru micul tãu „explo-rator”?

Când copilul are 1 an ...Cum stau lucrurile în familie în viaþa de zi cu zi?

Sorina, 11 luni, este cu tatãl ei în parc. Sorina se joacã singurã la groapa cu nisip, când un grup decopii i se alãturã. La început, Sorina zâmbeºte ºi se uitã curioasã la jocul lor. Dar pe mãsurã ce copiii devintot mai activi ºi mai gãlãgioºi, zâmbetul Sorinei se transformã în lacrimi. Se târãºte de la locul de joacãspre tatãl ei, care o ia în braþe ºi o liniºteºte. Apoi, tatãl Sorinei mai face un pas: dupã ce copilul esteliniºtit, tatãl o îndeamnã cu blândeþe sã se joace lângã copii. El stã lângã ea, îi vorbeºte ºi se joacã cu ea.Încet încet Sorina se apropie de copii, privindu-le curioasã miºcãrile.

Aceastã scenã de viaþã ne aratã cum ariile de dezvoltare ale copilului sunt interconectate ºi cumreacþiile tatãlui sprijinã dezvoltarea sãnãtoasã a copilului.

Faptul cã Sorina priveºte spre tata pentru a se liniºti, aratã cã cei doi au o relaþie apropiatã, bazatãpe încredere. Acesta este un indicator important al dezvoltãrii socio-emoþionale. Copilul îºi foloseºte:

- capacitãþile intelectuale: am nevoie de protecþie; cum fac asta? - limbajul: plânge;- abilitãþile motorii: merge de-a buºilea ºi se întinde dupã tata,

pentru a pune în aplicare planul de a obþine protecþie ºi confort emoþional.

Rãspunsul tatãlui are o influenþã puternicã asupra „lecþiei” pe care Sorina o învaþã acum din experienþã:mesajul transmis copilului este cã emoþiile ºi nevoile sale sunt importante. Acest lucru o va ajuta peSorina sã dezvolte relaþii bazate pe iubire ºi încredere. De asemenea, faptul cã el a înþeles ceea ce atransmis copilul, o încurajeazã pe Sorina sã comunice din ce în ce mai mult ºi sã îºi dezvolte abilitãþilelingvistice. În plus, reacþia tatãlui modeleazã un comportament eficient de rezolvare de probleme:copilul dorea sã fie liniºtit ºi a gãsit o cale prin care sã obþinã confort emoþional.

Aºezându-se lângã ea, alãturi de ceilalþi copii, îi transmite mesajul cã o va sprijini în confruntarea cuorice altã provocare. Astfel, Sorina va învãþa sã fie încrezãtoare în abordarea diverselor dificultãþi pecare le va întâlni.


8

În tabelul de mai jos sunt descrise câteva dintre lucrurile pecare copiii le învaþã în primul an de viaþã ºi ce poate face unpãrinte (sprijinit de profesionist), pentru a facilita o dezvoltarecât mai armonioasã a copilului.




La aceastã vârstã copiii suntfoarte buni în a-ºi exprimaemoþiile prin gesturi, sunete ºiexpresii faciale. De exemplu,se implicã în adevãrate„conversaþii” în care oferã ºicer diverse obiecte sau jucãriiºi imitã sunetele ºi acþiunilecelorlalþi.

Ajutã-l pe copil sã facã faþãpropriilor emoþii; alinã-l când plânge,valideazã-i frustrarea, calmeazã-l ºiajutã-l sã încerce din nou. Astfel învaþãmanagementul emoþiilor ºi auto-controlul.

Implicã-te în „cercuri ale comu-nicãrii” alãturi de copil; dacã se întinde

Cum ai descrie perso-nalitatea copilului tãu?Semãnaþi? Sunteþidiferiþi? Cum?

Cum îþi dai seama deceea ce vrea, simte ºigândeºte copilul tãu?

9


De asemenea înþelegrelaþia „cauzã-efect”: „dacãplâng, mama vine la mine”;

dupã o jucãrie anume, întreabã-l: „vreijucãria?”. Aºteaptã pânã îþi rãspunde ºiapoi dã-i-o. Observã cu atenþie felul încare se joacã cu obiectul respectiv ºiintrã ºi tu în joc, dar fãrã a prelua con-trolul. Astfel vei stimula dezvoltarealimbajului, emoþionalã, socialã, cognitivãºi chiar motricã, a copilului tãu.

Datoritã noilor achiziþii lanivelul memoriei, copiii de unan ºtiu cã, atunci când pãrinþiipleacã din contextul fizicimediat, se vor reîntoarce laun moment dat. Aceasta esteo achiziþie extrem deimportantã care genereazãînsã adeseori dificultãþi. Deaceea copiii protesteazã cândvine ora de somn sau plâng întoiul nopþii: este încercarea lorde a-l readuce pe pãrintelângã ei, prin gesturi, scâncetsau plâns.

Jucaþi-vã „de-a v-aþi ascunselea” sau„cucu-bau”. Jocurile care presupundispariþie ºi apariþie îl ajutã pe copil sãfacã faþã separãrii de pãrinte ºi sã aibãsiguranþa reîntoarcerii pãrintelui.

Fii pozitiv ºi ferm atunci când tesepari de copil. Mergi noaptea încamera lui dacã se trezeºte ºi plânge,pentru a-l asigura cã eºti acolo, dar nuîl lua în braþe ºi nu legãna pãtuþul pânãadoarme. Dacã adoarme în braþeletale, alintat ºi mângâiat, copilul nu vaînvãþa sã se liniºteascã ºi sã adoarmãsingur când se va mai trezi pestenoapte.

Când îi spui „la revedere”, adaugãcã îþi va fi dor de el ºi cã te vei întoarce.Asigurã-te cã are la îndemânã unobiect care îl va alina: pãturica lui saujucãria preferatã.

Cum reacþioneazã co-pilul când pleci?

Ce îl ajutã sã se liniº-teascã în acel moment?

Ce face sã fie cel maigreu atunci când eºtideparte de copilul tãu?

Este foarte importantsã fii conºtient, ca pãrinte,de ceea ce simþi.

La aceastã vârstã copiiirepetã la nesfârºit aceleaºiacþiuni: astfel învaþã meca-nismul de funcþionare alucrurilor; de asemenea,repetând o acþiune cu succesnu face decât sã le creascãîncrederea în faptul cã potface singuri diverse lucruri ºi sãîntãreascã conexiunile la nivelcerebral.

Faptul cã deja se ºi miºcã înregistre diferite – se târãsc de-a buºilea, stau în picioruºe sauchiar fac primii paºi asistaþi depãrinþi, face exploratul oplãcere ºi îi ajutã sã descoperemereu ceva nou.

Fii partenerul de învãþat al copiluluitãu. Observã-l atent pentru a vedea ceºtie sã facã; apoi ajutã-l sã treacã lapasul urmãtor; de exemplu, încura-jeazã-l sã adauge încã un cub laconstrucþia voastrã sau sã potriveascãrombul în decupajul adecvat.

Lasã-l pe copil sã ghideze jocul.Astfel va fi implicat ºi va învãþa maimult.

Care sunt activitãþilefavorite ale copilului tãu?Ce spune asta despreel/ea?

La ce se pricepe copilultãu? Ce reprezintã pentruel o provocare/ dificultate?

Cum îl poþi ajuta sãfacã faþã acestor provo-cãri?

Când copilul are peste un an ºi jumãtate ...Cum stau lucrurile în familie în viaþa de zi cu zi?

Lucian are un an ºi jumãtate; este aºezat la masã în scaunul lui special ºi agitã cãnuþa lui preferatã înaer. Vrea suc, iar mami nu îºi dã seama de acest lucru. Încearcã din rãsputeri sã toarne lapte în canacopilului dar acesta împinge cutia de lapte ºi trage cãnuþa spre el, protestând zgomotos. Amândoi suntfrustraþi. Epuizatã, mama îl scoate din scaunul special ºi îl anunþã supãratã cã masa s-a încheiat. Lucianîºi ia avânt cãtre uºa frigiderului, în care loveºte de zor cu cana. Mamei îi îngheaþã pe buze interdicþia:„Nu mai lovi frigiderul cu cana”; se abþine, ºi în schimb îl întreabã: „Vrei sã deschid frigiderul?”

Lucian zâmbeºte ºi dã din cap; mama deschide frigiderul iar copilul aratã cãtre cutiile din raft. Mamaia fiecare cutie în mânã ºi îl întreabã pe copil: „asta vrei?”, pânã când, cu cutia de suc în mânã, obþine un„da” ºi un zâmbet victorios de la fiul ei. În braþele mamei, Lucian bea fericit suc din cãnuþa lui preferatã.

Aceastã scenã de viaþã ne aratã cum ariile de dezvoltare ale copilului sunt interconectate ºi cumreacþiile mamei sprijinã dezvoltarea sãnãtoasã a copilului.

Lucian a învãþat cã poate sã conteze pe mama sa atunci când încearcã sã comunice ceea ce îºi doreºte.Este semnul unei dezvoltãri socio-emoþionale impresionante. Lucian ºi-a folosit abilitãþile intelectualepentru a concepe o strategie prin care sã obþinã ceea ce îºi doreºte iar pe cele motorii ºi lingvisticepentru a implementa strategia: se deplaseazã cãtre frigider, protesteazã, loveºte cu cãnuþa în uºã ºiaratã cãtre cutii, pentru a se face înþeles. În ciuda frustrãrii, mama îl observã, îl ascultã ºi se strãduieºtesã înþeleagã ceea ce încearcã Lucian sã îi arate. Aceastã reacþie a mamei întãreºte comportamentul decomunicare al copilului precum ºi sentimentul valorii sale personale, deoarece Lucian a învãþat cã estesuficient de important pentru mama sa încât sã i se acorde atenþie ºi sã fie ascultat.


10

În tabelul de mai jos sunt descrise câteva dintre lucrurile pecare copiii le învaþã în primii doi ani de viaþã ºi ce poate face unpãrinte (sprijinit de profesionist), pentru a facilita o dezvoltarecât mai armonioasã a copilului.




La aceastã vârstã, copiiicomunicã foarte mult. Învaþã ºifolosesc zilnic cuvinte ºi gesturinoi, prin care comunicã ceea cegândesc ºi simt.

De exemplu, iau pãrintele demânã, îl conduc cãtre raft ºi îiaratã obiectul dorit.

La aceastã vârstã, copiiiînþeleg mult mai mult decât ceeace pot spune în cuvinte.

Dacã la un an nu pot respectadecât o singurã instrucþiune (deexemplu „ia-þi pantofiorii”), la 18luni deja vorbim de douã-trei.

Încurajeazã-l pe copil sã foloseascãcuvinte, sunete ºi gesturi pentru acomunica, chiar ºi atunci când ºtiidéjà ceea ce îºi doreºte.

Implicaþi-vã în jocuri cu reguli ºiinstrucþiuni ºi observã cât de multereuºeºte sã respecte.

Citeºte-i. Îl ajutã sã înveþe cuvinteºi concepte noi. De asemenea, îistimulezi interesul pentru cãrþi ºicitit.

Cum îºi comunicãcopilul nevoile, gândurileºi emoþiile?

Îi place sã i se citeascã?Care este cãrticica luifavoritã?

11


La aceastã vârstã, copilulîncepe sã imite în joc ceea ce vedeîn jur. Este o achiziþie funda-mentalã în dezvoltarea copilului.

Încep de asemenea sãînþeleagã simboluri ºi idei, nudoar obiecte concrete pe care levãd ºi pe care pun mâna.

De exemplu, folosesc diverseobiecte într-o manierã creativã:la ora mesei, linguriþa devineavion.

Acest tip de joc favorizeazãdezvoltarea unor importanteabilitãþi cognitive precum ºi acreativitãþii.

Oferã-i jucãrii care reprezintãobiecte reale în miniaturã: mobilierde pãpuºi, alimente de plastic,maºinuþe. Construiþi împreunã opoveste pornind de la obiectelerespective.

Oferã-i copilului obiecte cât maidiferite ºi observã felul în care lefoloseºte.

Care este jocul favorital opilului tãu? Îi place sãse „prefacã”, sã se joace„de-a ceva”?

Care este jocul tãufavorit? De ce? Estevreun joc pe care sã nu îlagreezi?

În acestã etapã de dezvoltare,abilitãþile motorii ale copiluluiexplodeazã pur ºi simplu. Încep sãmeargã singuri, sã alerge, ceea cedeschide perspective nebãnuiteatât pentru copil cât ºi pentrupãrinte: de explorare pentruprimul ºi de îngrijorare pentrucelãlalt.

Atunci când încerci sã îlprotejezi, aminteºte-þi cã, deºiînþelege instrucþiunile „Stop!”,„Opreºte-te!”, „Nu atinge!”, co-pilul nu are un control alimpulsurilor atât de binedezvoltat încât sã se ºi opreascã latimp atunci când tentaþia apare.

Copilul de un an ºi jumãtate sepricepe mai bine la a face ceva,decât la a nu face, astfel cãinstrucþiunea „Mergi încet!” estemai eficientã decât „Nu alerga!”

Amenajeazã în casã spaþii sigurepentru copil, oferindu-i astfel posi-bilitatea sã exploreze împrejurimile,sã stea singur în picioare, sã deaocol unei mãsuþe joase de care sesprijinã etc. Dacã existã scãri în casã,asistã-l la urcat ºi coborât.

Gãseºte modalitãþi creative de a-i distrage atenþia de la un obiectinterzis, fãrã sã îi spui „nu e voie”din cinci în cinci minute. Deexemplu, dacã are o fixaþie petelecomandã, oferã-i în schimb ojucãrie cu butoane multe.

Cum îºi foloseºte copi-lul abilitãþile motorii?Este activ? Îºi foloseºteîntreg corpul sau preferãsã exploreze doar cudegetele ºi mâinile?

Copilul simte nevoiade activitate fizicã?

Cum vã afecteazãacest lucru relaþia? (deexemplu, te simþi obositºi depãºit de energiacopilului?)

Bibliografie selectivã: Knitzer, J. (2001). Using Mental Health Strategies to Move

the Early Childhood Agenda and Promote School Readiness.New York: Carnegie Corporation of New York & NationalCenter for Children in Poverty.

Early Childhood Mental Health Consultation: An EvaluationTool Kit. For states, communities, agencies, and programsinvesting in early childhood mental health consultation andcommitted to quality data. Substance Abuse and MentalHealth Services Administration (SAMHSA), U.S. Departmentof Health and Human Services (HHS). 1997.

Ngozi Onunaku. Improving maternal and infant mentalhealth: Focus on Maternal Depression. 2005. ZERO TO THREEPress

Johns, Brian. (January 2003) The Early Childhood MentalHealth Project: Child Care Consultation in Action, SanFrancisco, Calif.: Jewish Family and Children’s Services, p.11.

Parlakian, P. and Seibel, N.L. (2002). Building StrongFoundations, Practical Guidance for Promoting the Social-Emotional Development of Infants and Toddlers.Washington: ZERO TO THREE Press.

Promotion of Mental Health and Prevention of Mentaland Behavioral Disorders. Early Childhood Mental HealthConsultation2005 Series Volume 1.

Toward the ABCs - Building a Healthy Social andEmotional Foundation for Learning and Living. Ounce ofPrevention Fund. 2007

The perinatal period - Early interventions for mentalhealth. Clinical approaches to early intervention in child andadolescent mental health. The Australian Early InterventionNetwork for Mental Health in Young People. 2000.

Zeanah, C.H. and Doyle Zeanah, P. (2001). Towards a defini-tion of infant mental health. Zero to Three, 22(1), 13-20.

Intrarea ªtefan Furtunã 3Sector 1, 010899 – BucureºtiTel.: 00 40 21 316 61 76Fax: 00 40 21 312 44 86E-mail: [email protected]

Programul Phare “Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sãnãtatemintalã ºi dezinstituþionalizarea persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã”,Componenta B – Dezvoltarea centrelor comunitare de sãnãtate mintalã.

Editorul materialului: Organizaþia Salvaþi CopiiiData editãrii: noiembrie 2009

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.Adresa de sesizãri: [email protected]

Autori:Diana TudoseIuliana EparuSorina Constandache

Acest material a fost creat încadrul proiectului „Centrulcomunitar de sãnãtate mintalãpentru copii cu vârsta cuprinsãîntre 0-6 ani”, finanþat prinProgramul Phare “Suport pentrudezvoltarea serviciilor comunitarede sãnãtate mintalã ºi dezinstitu-þionalizarea persoanelor cuprobleme de sãnãtate mintalã”,Componenta B – Dezvoltareacentrelor comunitare de sãnã-tate mintalã.

Stiaþi cã...ü Relaþia pãrinte – copil

reprezintã baza dezvoltãriisãnãtoase a copilului?

ü Dezvoltarea copiluluidepinde atât decaracteristicile cu careacesta s-a nãscut, dar ºi deexperienþele sale de viaþã?

ü Toate palierele de dezvol-tare ale copilului – socialã,emoþionalã, intelectualã,motorie, limbaj – suntinterconectate. Fiecaredepinde de celelalte ºi leinfluenþeazã în egalã mãsurã?

ü Experienþele copilului,inclusiv reacþiile pãrinþilor,modeleazã dezvoltareaacestuia ºi adaptarea lamediu?

din familie sau cum învaþã copilul mic din situaþii cotidiene · pãrinþii sãi vor avea...

Documents