din dragoste pentru patria numită Ştiinţă

7/23/2019 Din Dragoste Pentru Patria Numită Ştiinţă

http://slidepdf.com/reader/full/din-dragoste-pentru-patria-numita-stiinta 1/4

Din dragoste pentru patria numită Ştiinţă - Acad. Maya

Simionescu

Autor: Tudor Cires

Profesorul Nicolae Simionescu (stânga), profesorul George Emil Palade (centru) şi

acad. Maya Simionescu (dreapta), întrunul dintre momentele de ma!im" tensiune

ştiin#ific" ale cola$or"rii lor, în Statele %nite. & 'enit pe lume întro i de rago$ete.

Pu#in" lume st" s" se gândeasc" la asta, atunci când 'or$eşte cu Maya Simionescu,

academicianul, omul de ştiin#", femeia care a lucrat, cot la cot, frunte lâng" frunte,

gând inspirat lâng" gând inspirat, în acelaşi la$orator cu unul dintre pu#inii români cu

un premiu No$el în palmares (şi lam numit pe George Emil Palade). Pu#in" lumeo$ser'" c" dragostea a fost semnul ei cel mai puternic şi c" întrun cuplu * unul

dintre cele mai sudate din istoria ştiin#elor româneşti * ea, Maya Simionescu, şi el,

Nicolae Simionescu, au adus +omâniei poate cel mai puternic pilon în domeniul

cercet"rii -nstitutul de iologie şi Patologie /elular" din ucureşti.

0n ucureştiul r"scolit de 'iscol, st"m de 'or$" c1iar acolo, 2acas", la -nstitut3,

despre 4um"tatea de secol şi mai $ine pe care au str"$"tuto împreun". (/1iar şi dup"

ce profesorul Nicolae Simionescu sa stins, na p"r"sit nici o secund" 2cora$ia3 pe

care împreun" au imaginato, au lansato, au conduso prin 'remi... fiind, înc", la 55

de ani, directorul prestigiosului edificiu al ştiin#ei).

&dmitem c" una dintre dimensiunile inter'iului nostru s" fie aceasta 2despre

dragoste şi patriotism3. Se consider" 2cet"#ean cu drepturi depline3 în dou" #"ri. %na

se numeşte +omânia, cealalt"... 6ara 7tiin#ei. -nstitutul pe care îl conduce ast"i * şi

8

http://jurnalul.ro/autor/tudor-cires.html





pe care la fondat, în urm" cu mai mult de patru decenii, împreun" cu so#ul ei,

profesorul Nicolae Simionescu * a ap"rut pe lume tocmai datorit" acestui ataşament

plenar pentru cele dou" 2#"ri3 de care sa sim#it pentru eternitate legat". 7i aici se

cu'ine s" intr"m pu#in în po'este. 0n acea po'este care, atunci, în anii 95:, p"rea de

neîn#eles pentru mult", mult" lume, dar care pri'it" ast"i, prin prisma dragostei şi a

patriotismului, este pe deplin 4ustificat"...

“Cred că eram determinaţi genetic să facem ceva în Romnia!

2/ând Nicolae Simionescu şi cu mine am gândit şi am 1ot"rât s" facem asta,

urm"ri#i fiind de ideea de a înfiin#a un institut de cercetare în +omânia, eram de

câte'a luni de ile în &merica, la in'ita#ia profesorului George Emil Palade, care ne

a selectat dintre to#i cercet"torii pe care ia '"ut când a 'enit în +omînia. /ând noi

am '"ut cum se face cercetarea ade'"rat", care este atmosfera, cum este posi$il catinerii s" poat" s"şi do'edeasc" inteligen#a, fanteia, am 1ot"rât s" facem acest

institut la ucureşti. Nu pentru regim * c" nu a'eam nimic cu regimul *, nu pentru

c" nu a'eam unde s" lucr"m * pentru c" am primit în acel timp nişte oferte minunate

din &merica, deci puteam s" r"mânem acolo şi s" ne îndeplinim toate 'isurile

ştiin#ifice. &m 'rut s" facem acest institut la ucureşti pentru c" doream ca tinerii

noştri, care sunt foarte talenta#i, s" nu mai treac" prin ce am trecut noi, în cei 8:;:

de ani de greut"#i. 7tiam c" se poate face cercetare de calitate în +omânia./onsideram c" dac" am a'ut şansa * pentru care am muncit mult de tot * de a munci

în &merica atât de $ine, tre$uia s" dam înapoi societ"#ii. 7i s"i d"m &mericii înc"

doi cercet"tori în $iologie celular" nu ştiu dac" era foarte interesant. &merica a'ea o

armat" minunat" de cercet"tori. &tunci neam is c" cel mai minunat lucru era dac"

puteam s" aducem cercetarea în +omânia3.

Pu#ini au în#eles, la 'remea aceea, de ce doi iluştri cercet"tori, care a'useser" şi

şansa de a lucra al"turi de geniul aureolat de Premiul No$el, profesorul George Emil

Palade, au ales s" se întoarc" în +omânia. Pentru 'isul lor * asupra c"rora nu

o$oseau s" 'or$easc" însuşi profesorul a considerat c" tre$uie s" se implice,

trimi#ând lungi scrisori de spri4in în #ar". Era, aparent, împotri'a logicii. ar a'ea s"

se do'edeasc" un pas important, un pas necesar, care nu lua seama la nici un regim

politic. 2&nii 8<5:8<58 nu erau totuşi foarte r"i, în +omânia. Ne 1ot"râsem s"

;



de'olt"m $iologia celular", pentru c" neam dat seam c" aşa puteam impulsiona şi

d'oltarea altor domenii ale cercet"rii ştiin#ifice.

eparte de a da ce'a lui /eauşescu, noi 'oiam s" d"m ce'a +omâniei şi... 6"rii

7tiin#ei. 7ansa noastr" a fost c" e!istau nişte oameni, în func#ii importante, cum era profesorul orel urg1ele, care neau a4utat e!traordinar. El era interfa#a cu

politic1ia din +omânia. -deea pe care o promo'a era =ac" a#i g"sit doi români care

s" se întoarc" în +omânia dup" 8: ani în &merica, dac" tot ia#i g"sit, profita#i>?.

Sigur c" eram împotri'a curentului, toat" lumea nu mai ştia cum s" plece. 7i noi... ce

am a'ut@... Nu ştiu. /red c" eram determina#i genetic s" facem ce'a în +omânia.3

& fost o lupt" colosal" pentru o$#inerea apro$"rilor, a fondurilor necesare. A

lupt" în care sau implicat persoane diferite, profesori, oameni politici, am$asadori...

0n 8<5<, institutul a fost desc1is. 2Bam desc1is în septem$rie 95< şi în 9C: neau

t"iat toate fondurile, în afar" de salarii. &u is trea$a lor, s" fac" ei ce 'or. Sal'area

noastr" a fost tot &merica, institutul na#ional de s"n"tate. &m început s" concur"m

pentru accesarea de fonduri. &ltfel... înc1ideam a doua i institutul.3

“Repu"#ica nu are nevoie de savanţi$ dar noi tre"uie să mergem înainte%!

+emarc" faptul c", indiferent de regim, de epoc", politicienii nu prea în#eleg rostul

in'esti#iilor în ştiin#". E!cep#ie fac acele domenii al c"ror reultat e 'ii$il imediat şi

care, prin natura lucrurilor, pot şi s" întoarc" imediat $eneficii. ar domeniile acelea

nu ar e!ista f"r" celelalte, f"r" cercetarea pur", nealterat". /itea" un fragment dintr

un discurs al lui Nicolae Simionescu, la un simpoion ştiin#ific din anii 9C:

2+epu$lica nu are ne'oie de sa'an#i, dar noi tre$uie s" mergem înainte>3. (Sigur, din

po'estea asta este e!clus" o anume... 2sa'ant"3 de trist" amintire). 2&cum, pri'ind

înapoi, îmi dau seama c" institutul, în 8<<:, era de4a $ine cunoscut în Europa. Nu e

uşor ca un institut care apare aşa, dintro dat", în 6ara 7tiin#ei, s" îşi fac" drum şi s"

reuşeasc", în 8; ani, s" de'in" un partener 'ia$il. Mai mult, în anul ;::: a fostselec#ionat ca mem$ru al re#elei %NES/A M/N (Molecular cell$iology

netDor).3

ialogul a curs îndelung (se impune o pu$licare a inter'iului, in e!tenso). 0ns"

acum şi aici tre$uie men#ionate câte'a idei. espre mentori 2Pentru mine, George

Emil Palade şi Nicolae Simionescu sunt mentorii, modelele mele. Nu am copiat

F



nimic de la ei, dar am luat ce mi sa potri'it şi am a4ustat dup" mine. a, sigur, am

în'"#at mult de la ei, iar influen#a lor este inestima$il"3. & fi femeie, în 6ara 7tiin#ei

2Nu e un a'anta4. emeile, cu toate c" au talent în cercetare, tre$uie s" munceasc"

mai mult ca s" se e'iden#iee. -storia ştiin#ei a ar"tat c" nu întotdeauna femeile au

fost cele mai apreciate. in ;8: Premii No$el care sau luat de când a fost întemeiat"

distinc#ia, 8: au fost o$#inute de femei3.

H

din dragoste pentru patria numită Ştiinţă

Documents