ANUARUL UNIVERSITĂŢII REBELE FERDINAND

D I N C L U J

P E A N U L Ş C O L A R 1927/28

P U B L I C A T D E

G. B O G D A N - D U I C Ă R E C T O R U L A N U L U I

C L U J L I B R Ă R I A R. C I O F L E C S T R . U N I V E R S I T Ă Ţ I I 3

' 1929

f B . Г ' У ...»»* a

К г . аг&^-Щ

ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I

DIN C L U J

P E A N U L Ş C O L A R 1927/28

P U B L I C A T D E

G . B O G D A N - D U I C Ă R E C T O R U L A N U L U I

C L U J L I B R Ă R I A R. C I O F L E C S T R . U N I V E R S I T Ă Ţ I I 3

1929

Rectoratu l

R A P O R T U L R E C T O R U L U I

Cu pr i l e ju l a u i v e r s ă r i i u n i r i i ţ ă r i l o r româneş t i , U n v e r s i -t a t e a E e g e l e F e r d i n a n d I d in Cluj v a pub l i ca i s to r i a a m ă n u n ­ţ i t ă a u n u i deceniu de m u n c ă ş t i in ţ i f i că rodn ică .

Ceeace E o m â n i i T r a n s i l v a n i e i şi U n g a r i e i deod in ioa ră v i ­s a s e r ă m u l t t i m p , ceeace m e r e u a u c e r u t dela 1848 încoace, în-t â i u complet — Univers i ta te , — apo i p a r ţ i a l — n u m a i Academie de d r e p t ; t o t ce epoce v i t r e g e le-au refuzat* s'a împ l in i t : U n i ­v e r s i t a t e a r o m â n e a s c ă a Clu ju lu i , i n s t i t u ţ i a c u l t u r a l ă cea m a i î n a l t ă a r e g i u n e i î n ca re popoare străine s t r i v i a u f ă r ă m i l ă idea le m a r i şi d o r i n ţ e modes te , s 'a î n f i in ţ a t şi a m u n c i t .

Or i câ te m a r i s au m i c i defecte i s 'a r c ă u t ă şi i s 'a r găsi, u n r ezu l t a t n u i se v a p u t e a con te s t a : U n i v e r s i t a t e a aceas t a a s ă l t a t în sus , $i î ncă ce p u t e r n i c , v i a ţ a suf le tească , pe ca r e asu­p r i t o r i i s ecu la r i a r fi voit-o s t insă î n c â t d i n ea să n u r ă m â n ă n i c i s p u z a de j a r de sub cenuşă .

Despre acest efect i s to r ia a m ă n u n ţ i t ă a celor zece a n i va po ­ves t i a m ă n u n ţ i t şi s incer .

De-aceea, aici , eu m ă pot m u l ţ ă m i cu da te le s u m a r e , ab ­so lu t • necesa re c a r a c t e r i z ă r i i a n u l u i u n i v e r s i t a r 1927/28.

Acte solemne.

Aprop i indu-ne de a n u l p r i m e i a n i v e r s ă r i decenale a înfiin­ţ ă r i i un ivers i tă ţ i i r o m â n e d in Cluj , Sena tu l Un ive r s i t a r a soco­t i t de-a sa da to r i e să c ins tească în felul s ă u n u m e l e m a r e l u i rege care i-a fost cti tor şi a c ă r u i ne în t r ecu tă m ă r i m e , ca în te­me ie to r al u n i t ă ţ i i na ţ i ona l e , v e a c u r i l e v i i t o a r e o vo r ves t i p l ine de r e c u n o ş t i n ţ ă : U n i v e r s i t ă ţ i i i s'a d a t n u m e l e „Universitatea Regele Ferdinand I-iu".

A m i n t i r e a faptelor sale pol i t ice , m i l i t a r e şi c u l t u r a l e s'a

6

s e r b a t în z iua de 30 Oc tomvr i e 1927. De f a ţ ă a u fost D-ni i m i ­n i ş t r i Dr . C. Angelescu, a l I n s t r u c ţ i u n e i şi Al. Lapeda tu , a l Cul te­lor şi Arte lor . Cu pr i le ju l acesta d. m i n i s t r u C. Angelescu a da t cet i re decre tu lu i p r i n ca r e t i t lu l n o u a l un ive r s i t ă ţ i i s 'a f ixat p e veci .

Pub l icu l , cons tând d in toa te au tor i t ă ţ i l e civile, eclesiastice, m i l i t a r e , din co rpu l d i d a c t i c de t o a t e g rade le , d in t r ' o m a r e m u l ţ i m e de t i n e r e t s tud ios , a s a l u t a t cu e n t u s i a s m a c t u l de r e ­cunoş t in ţ ă , ca re se des fă şu ra i n t r ' o a t m o s f e r ă de a d o r a r e gene­r a l ă . D i scu r su l cu ca r e R e c t o r u l a c a r a c t e r i z a t evo lu ţ i a sen t i -m e n t a l - n a ţ i o n a l ă a g lo r iosu lu i r e g e se a f lă t i p ă r i t l a s f â r ş i t u l aces tu i r a p o r t .

Al doilea act solemn a fost c o m e m o r a r e a m a r e l u i colabo­r a t o r a l m a r e l u i r ege , a o m u l u i de s t a t ca re -a fost / . / . C. Brâ-tiutm. I n z iua de 4 Decemvrie 1927 doi profesor i , r ec toru l şi d. Nicolae Bănescu , vorbind în Aulă , a u ca rac t e r i za t f igura a că re i m ă r i r e m e r e u se l impezeş te în r a p o r t cu t r e c e r e a v r e m u r i l o r c a r e s t i n g p a s i u n i l e c o n t e m p o r a n e şi as t fe l u ş u r e a z ă e ş i r ea l ă ivea lă a c r ea ţ i une i p e r m a n e n t e a o m u l u i .

F a p t e l e r ege lu i F e r d i n a n d şi a l e lu i I . I . C. B r ă t i a n u a u a v u t u n p reves t i t o r , c a r e de m u l t le-a m o t i v a t , de m u l t le-a c â n t a t z u g r ă v i n d t e n d i n ţ e l e iv i t e î n c u r s u l is toriei r o m â n e , f i g u r a că l ăuz i t oa r e şi s t r ă l u c i t ă , c a r e a fost M i h a i u V i t eazu l . I n fap te le n o u ă b ă t e a şi su f l e tu l v e c h i u şi vec in ic -nou a l l u i Nicolae Bălcescu, is tor icul , publicis tul , omu l polit ic c a r e a î n ­călz i t t o a t e g e n e r a ţ i i l e p leca te a c u m l a l u p t ă . D e s p r e acest b ă r ­b a t u n i c în t r e c u t u l p o p o r u l u i r o m â n , î n z iua de 19 I a n u a r i e 1928, a u v o r b i n d d. p rofesor i G. B o g d a n - D u i o ă şi S i lv iu D r a -gomi r , ace la c a r a c t e r i z â n d t o t a l i t a t e a f i gu re i ac t ive , a ces t a a r ă t â n d cu temei u ce-a fost N . Bă lcescu în special A r d e a l u l u i , p e ca r e 1-a s t u d i a t şi 1-a p r e a m ă r i t .

Creaţiuni noui.

Anul un ive r s i t a r 1927/1928 a a v u t o desvoltare n o r m a l ă ; sub c u v â n t u l n o r m a l înţeleg, însă , o c o n t i n u a r e a l uc r ă r i l o r a ş a p r e c u m cu p u t i n ţ ă a u fost î n t r ' o i n s t i t u ţ i e ca re în aces t an , m a t e r i a l n u a fost a d a o s ă eu n i m i c deosebit şi î n a l c ă r e i a nu ­m ă r de munc i t o r i ştiinţifici n u s 'au făcut sch imbăr i p r e a m a r i .

i

Adăogir i le ma te r i a l e aş tep ta te n ' a u fost cu p u t i n ţ ă d in cauza lipsei de mi j loace b u g e t a r e , t o tuş i c l ăd i r ea I n s t i t u t u l u i de Fiziologie, o c rea ţ iune u rgen t -necesa ră , s'a re lua t , d u p ă o î n t r e r u p e r e foar te r e g r e t a b i l ă de m a i m u l ţ i a n i ; î n să c l ăd i r ea n u p rog re sează î n r a p o r t cu u r g e n ţ a şi so l id i t a t ea vas t ă , c a r e n e - a r face onoare .

0 r e c l ă d i r e de in t e re s m a i gene ra l , decisă în a. 1927/1928 începu tă ab i a a c u m , în 1928, este r e n o v a r e a t e a t r u l u i ve.chiu, care- i p r o p r i e t a t e u n i v e r s i t a r ă . P r i m e l e l u c r ă r i se fac î n con­t u l une i s u m e de 1,500.000 lei, c a r e s u n t o d o n a ţ i u n e a Min is te -ru lu i Cultelor, din t impu l min i s t e r i a tu lu i d-lui Profesor Al. L a p e d a t u . E x i s t ă u n p l a n m a i vas t , e l abo ra t de d. A r h i t e c t Gr . Ba l ş , m e m b r u al A c a d e m i e i B o m â n e ; d. M i n i s t r u L a p e d a t u , aces tu i p l a n îşi dase c o n s i m ţ ă m â n t u l ; e x e c u t a r e a a c u m a a l t u i p l a n v a împ iedeca pe m u l t t i m p o ope ră ca r e e r â tot a t â t de m o n u m e n t a l ă , p r e c â t e r â şi de necesa ră .

o

Profesorimea.

. Corpul P ro feso ra l a scăzut cu doi şi a crescut cu cinci. Scăderea a m suferi t -o p r i n t recerea d-lui prof. Gh. De-

me t r e scu , t i t u l a r u l c a t ed re i de A s t r o n o m i e , ca v ice-d i rec tor a l Observa toru lu i a s t ronomic din Bucureş t i şi p r i n m o a r t e a profe­so ru lu i t i t u l a r Dr . losif Popovici, ca re ocupa ca tedra de Sla­v i s t i că şi de Fone t i că , d i n t r e care ş t i i n ţ e pas iune- i e r â Fone t i ca , n u S lav i s t i ca , de ca r e n a ţ i u n e a a r e de sijgur nevoie m a i m a r e , m a i u r g e n t ă . Scr ie r i l e r ă p o s a t u l u i coleg sun t , deci, s t u d i i de F o n e t i c ă şi de t ex t e p o p u l a r e exac te . N o u t a t e a ob iec tu lu i n ' a a t r a s şi pe al ţ i R o m â n i , astfel că succes iunea fonetică este dubi tabi lă , n u şi ceealal tă . De aceea mul t t i m p încă se va pomeni despre el ca despre u n i n i ţ i a t o r î n ş t i in ţa • Fone t ice i expe r imen ta l e , pe ca re t r ă i n d a r fi dus-o, poate , p â n ă l a sc r i e rea u n u i m a n u a l complet .

Creş ter i le co rpu lu i d idac t i c le r e p r e z i n t ă î n a i n t ă r i l e şi re­c r u t ă r i l e nou i .

La Facultatea de Litere şi Filosofie r a n g u l de profesor t i t u l a r s'a a t r i bu i t d-lor C. Marinescu, prof. de I s to r i a Univer ­sa lă şi C. Petranu, prof. de I s t o r i a A r t e l o r ; i a r con fe ren ţ i a r def in i t iv a fost v o t a t d. G. Oprescu, care , însă , es te d e t a ş a t î n t r ' u n se rv ic iu a d e c u a t la Socie ta tea N a ţ i u n i l o r (Geneva) şi

8

al c ă r u i c u r s î l sup l ineş te cu succes t î n ă r u l coleg f rancez H e n r i J a c q u i e r . D o m n u l G. Mar inescu a con t inua t să se d is t in ­g ă p r i n s tud i i l e sale î n t r ' u n d o m e n i u foa r te c o v â r ş i t o r ; onor i -fica-i r ă s p l a t a i-a sosit i n f o r m a u n u i p r e m i u spaniol , p e n t r u o l u c r a r e d in I s t o r i a S p a n i e i , f ap t r a r l a noi , R o m â n i i , c a r e p r e f e r i m a n e ocupa p r e c u m p ă n i t o r cu i s t o r i a n a ţ i o n a l ă . S c r i i n d î n l m b a f ranceză dl. G. Oprescu popu la r i zează a r t a r o m â n ă î n Apus , u n d e ea a î ncepu t a fi cunoscu tă de vre-o două - t r e i de­cenii încoace ; d. C. P e t r a n u se ocupă m a i a les cu a r t a de p e t e r i t o r i u l T r a n s i l v a n i e i vech i şi a l veche i U n g a r i i est ice, despre ca r e scr ie şi î n l i m b a g e r m a n ă . Con tac tu l aces t a cu l i t e r a t u r a în l imbi s t r ă i n e n e es te de u n m a r e folos, ca m ă r t u r i e de vi­goare t â n ă r ă a Univers i tă ţ i i r o m â n e diri Cluj .

Facultatea de Ştiinţe, s'a î m b o g ă ţ i t cu u n confe ren ţ i a r de matemat ic i , d. V. Ionescu, doctor de Stat , d in P a r i s . M a i nu­meroase a u fost, însă , î nă l ţ ă r i l e la r a n g u l de profesor i ag r ega ţ i : d. Petre Sergescu (la c a t ed ra de Geometrie Ana l i t i că ) , I. Tă-năsescu (la c a t e d ra de Chimie Organ ică ) şi Aristide Grădinescn (la c a t e d r a de F iz io log ie g e n e r a l ă ) . Ac i ies la r â n d b ă r b a ţ i d i n t r ' o g e n e r a ţ i e n o u ă , c ă r e i a S e n a t u l U n i v e r s i t a r i-a încre­d i n ţ a t o sa rc ină , do ca r e ei s"au a r ă t a t v redn ic i .

I n Facultatea de Medicină a m î n r e g i s t r a t o s i n g u r ă n u ­m i r e , însă la o spec ia l i t a t e a că re i t r e b u i n ţ ă U n i v e r s i t a t e a noa ­s t r ă ca şi r e g i u n e a n o a s t r ă o s i m ţ i a de m u l t : l a c a t e d r a de u ro log ie dl . Emil Ţeposu a fost u n b ineven i t .

Toa te n u m i r i l e e x p u s e m a i sus a u făcut d o v a d ă că şi î n a n u l 1927/28 U n i v e r s i t a t e a C lu ju lu i a fost p ă t r u n s ă de conşt i in­ţ a î n ă l ţ ă r i i ş t i in ţ i f ice a r e g i u n i i t r a n s i l v a n e , care- i dă cei m a i n u m e r o ş i a scu l t ă to r i , ea t r e b u e să- i p u n ă l a dispozi ţ ie p u t e r i se­r ioase capabi le de a-i a s i g u r a evoluţia ei. De altfel, date şi cifre de a m ă n u n t despre facu l t ă ţ i , se găsesc în r a p o a r t e l e spec ia le c a r e s u n t t i p ă r i t e ca a n e x e .

Viaţa studenţească.

Exiem a u r ep rezen ta t -o în săli , ca re m a i pl ine sun t la festivităţi şi la diferi te conferinţe, 2741 s tudenţ i , devotaţ i m a i a les d r e p t u l u i (1147); apoi med ic ine i (509), l i t e r i lo r (578), ş t i in­ţe lor (355), f a rmac ie i (152). S t u d e n ţ i i (2131) p re fe ră s tud i i l e î n

9

o rd inea : drept , medic ină , l i tere, ş t i inţe, fa rmacie . Studentele (610), i n o r d i n e a : l i te re (314), ş t i in ţe (156), m e d i c i n ă (72), far­m a c i e (40), d r ep t (28).

Gercetându-se or ig inea s 'a cons ta ta t că d in vechiul r ega t a u fost 235. i a r d in T r a n s i l v a n i a (cu anexe le ei) 2335, de nouă o r i m a i m u l ţ i .

A v â n d în vedere r e l ig iun i l e , c o n s t a t ă m că gr . or t . şi g r . ca t . a u da t împreună s u m a de 1935; ce i la l ţ i s t u d e n ţ i (s tudente) a c ă r o r confesiune î i cal i f ică şi ea n e - E o m â n i a u a juns la c i f ra de vre-o 800, ceeace î n s e m n e a z ă că a p r o a p e o t r e i m e d i n s tu -d e n ţ i m e n u este r o m â n ă de rassă , ci m i n o r i t a r ă ; ceiace, m a i d e p a r t e î n s e m n e a z ă că U n i v e r s i t a t e a d in Cluj îş i face t o a t ă da­t o r i a de a c â ş t i g a c u l t u r e i r o m â n e ş t i a d e r e n ţ i .

E e z u l t a t u l str idii lor î n a n u l 1927/28, se m ă s u r ă d u p ă t i t l u r i le ' a co rda t e : 176 de doctor i ş i 137 de l i cen ţ i a ţ i noui a u p leca t î n Iunie, î n to t a l 314 d ip lomaţ i .

CLeltueJjle s t a t u lu i cu aceas tă U n i v e r s i t a t e , în A n u l 1928 s u n t 127,974.971 lei. D a c ă i m p ă r ţ i m cu 313 n u m ă r u l d ip loma­ţ i lor a f l ă m că u n d i p l o m a t a cos ta t pe s ta t , î n t r ' u n a n pes te 400.000 lei. C i f ra este f r a p a n t ă . De ace ia este b ine ca ea să fio r e c o m a n d a t ă a t e n ţ i e i t i n e r e t u l u i . Dela acest t i n e r e t eu a ş i fi a ş t e p t a t m a i m u l t zel. m a i m u l ă h ă r n i c i e .

V i a ţ a m o r a l ă , c â t ă mi-a a j u n s l a cunoş t in ţă , oficial, a fost n o r m a l ă . La aceas tă n o r m a l i z a r e a cont r ibui t foar te mul t S ta ­t u l , c a r e a j u t â n d d i n be l şug C ă m i n u r i l e , a sp r i j i n i t t r a i u l nor ­m a l a l t i n e r i m e i .

S i in ţ indu-se nevo i a u n u i fond de î m p r u m u t u r i cu ren te , s'a l u a t i n i ţ i a t i v a î n t e m e e r i i une i „Case de ajutor şi împrumut". Lis te le de subsc r ip ţ i e s 'au î n t o r s cu g r e u ; m u l t e încă n ' a u ve n i t î n a p o i ; s t u d e n ţ i m e a însăş i n u a sp r i j i n i t colecta î n m ă s u r a ce a r fi mer i t a t -o . D i n aceste cauze cons t i t u i r ea fondu lu i şi r e g u l a m e n t a r e a func ţ ionă r i i lu i v a î n t â r z i a .

Biblioteca. Deşi F a c u l t ă ţ i l e şi ins t i tu te le şi c ă m i n u r i l e a u bibl ioteci

speciale , b ib l io teca gene ra l ă a U n i v e r s i t ă ţ i i es te ce rce t a t ă de foa r t e m u l t ă l u m e s tuden ţea scă . Bib l io teca s'a r o m a n i z a t p r i n c u m p ă r ă t u r i de moş ten i r i şi se u m p l e zilnic cu t i pă r i tu r i l e r omâneş t i ob l iga te a i se t r i m i t e . Deşi pe r sona lu l moş ten i t a

10

fost pă s t r a t , serviciul r omânesc n u sufere de loc; n o u i i func­ţ i o n a r i r o m â n i m a r c h e a z ă b ine n o u l c a r a c t e r a l aces tu i labo­r a t o r de ş t i i n ţ ă teore t ică . Dar el nu mai este suficient. Se cer m e r e u locur i pe c a r e n u le p u t e m oferi . Mese i m p r o v i z a t e ocupă s p a ţ i u r i des t ina te c i r c u l a r i i l ibe re a ce rce tă tor i lo r . S i n g u r u l leac a l s i tuaţ ie i penibile este u n spo r de cons t ruc ţ iun i , u n etaj de săl i , în ca re să a ibă loc şi a e r f iecare suflet do rn i c de ca r t e . Şi Biblioteca p o p u l a r ă ş i -a făcut d a t o r i a sa î n t r e a g ă .

Relaţiuni externe. D u p ă r â s b o i u l m o n d i a l n a ţ i u n i l e a u s imţ i t t r e b u i n ţ a dc a

se cunoaş t e m a i de ap roape , de a-şi a p r e c i a r ec ip roc p u t e r i l e p r o d u c t i v e , de a m ă s u r a s p e r a n ţ e l e t r ez i t e de ele.

î n v ă ţ a ţ i i l u m i i se î n t r e c a s t ăz i î n s t u d i u l aces tor ches t iun i . U n f r a g m e n t d in aces t s t u d i u s u n t şi c ă u t ă r i l e de con tac t

pe c a r e le sa t i s face U n i v e r s i t a t e a d in Clu j , D i n p a r t e a n o a s t r ă î n s e m n ă m fapte le p r i n c i p a l e : Min i s t e ­

r u l I n s t r u c ţ i u n i i a p u s la dispozi ţ ie câ te u n fond de 60.000 lei p e n t r u câ te doi profesor i de f iecare U n i v e r s i t a t e , dându- le în­s ă r c i n a r e a de a ce rce ta î n A p u s , i n s t i t u ţ i i fo losi toare desvol-t ă r i i ş t i in ţe lor ce ei le r e p r e z i n t ă . I n a n u l 1927/1928 U n i v e r s i ­t a t e a C lu ju lu i a t r i m i s î n s t r ă i n ă t a t e pe d i s t insu l ig ienis t I u l i u Moldovan şi pe D l Cass iu M a n i u .

A l ţ i d o m n i p rofesor i a u l u a t p a r t e l a congresele ş t i in ţ i f ice la care U n i v e r s i t a t e a fost i n v i t a t ă .

Astfel dl profesor Sex t i l P u ş c a r i u a l u a t p a r t e l a cong re su l i n t e r n a ţ i o n a l de l i n g u i s t i c ă d in H a g a , la c a r e fusese i n v i t a t şi u n d e a făcu t o comun ica re . Tot dl Sex t i l P u ş c a r i u a fost i n v i t a t de U n i v e r s i t ă ţ i l e d in B o h n şi M a r b u r g , u n d e a ţ i n u t două confer in ţe .

Dl profesor Cor io lan P e t r a n u r ă s p u n z â n d u n e i i n v i t a ţ i i a Asoc ia ţ i e i p e n t r u c u l t i v a r e a i s tor ie i a r t e l o r şi I n s t i t u t u l u i ee_ hos lovaeo- român a t i t ra t o confe r in ţă despre „ M o n u m e n t e l e ro ­m â n e ş t i d in A r d e a l la U n i v e r s i t a t e a . ,Carol" d in P r a g a .

Dn i i profesori E m i l P a n a i t e s e u şi Cons tan t in M a r i n e s c u a u p a r t i c i p a t în c a l i t a t e de de lega ţ i i Cons i l iu lu i F a c . de L i t e r e la congresu l i n t e r n a ţ i o n a l de i s to r i e d in Oslo, u n d e au făcut câ te o comun ica re .

Dl profesor G u s t a v K i s c h a fost i n v i t a t de U n i v e r s i t a t e a

11

d i n H a l l e u n d e a ţ i n u t o confe r in ţă . Dsa a p a r t i c i p a t şi l a con­g r e s u l de folklor d in D r e s d a .

Dl confe ren ţ i a r G. G. Ma teescu a p a r t i c i p a t la, m a i m u l t e congres s c a r e s imt specif icate î n r a p o r t u l dsale , inse ra t la cap i ­t o l u l : A c t i v i t a t e a ş t i in ţ i f ică — P a c . de l i te re .

D n i i p rofesor I . I acobovic i ş i E . Ţeposu a u l u a t p a r t e l a congresu l de c h i r u r g i e ce a a v u t loc l a B e r l i n dela 26—29 Sep­t e m v r i e .

Dn i i p ro fesor i T i t u Vas i l iu ş i I u l i u H a ţ i e g a n u de l a F a c u l ­t a t e a de Med ic ină a u l u a t p a r t e l a a l 19-lea cong re s f rancez de Med ic ină ce a a v u t loc la P a r i s î n l u n a O c t o m v r i e 1927.

Deş i U n i v e r s i t a t e a a m a i fost i n v i t a t ă l a Congre su l de Me­dic ină şi I g i e n ă t r op i ca l ă d i n Cai ro , l a c o m e m o r a r e a m a r e l u i s a v a n t M a r c e l i n Ber the lo t şi l a s ă r b ă t o r i r e a s a v a n t u l u i E . P i -ca rd . la P a r i s ; l a f e s t iv i t a t ea I n s t i t u t u l u i Ossol inski (Cehoslo­vac ia ) , n u a p u t u t t r i m i t e , de lega ţ i , a l c ă r o r loc l-au l ua t tele­g r a m e l e şi ^adresele omag ia l e .

N e p u t i n ţ a de a sa t i s face astfel de t r e b u i n ţ e ideale , t r e b u e să a t r a g ă a t e n ţ i a fac to r i lo r de S t a t , ca r i , î n aceas t ă p r i v i n ţ ă , t r ebue să a d u c ă jertfele cuvenite şi folositoare vieţii un ive r ­s i t a r e ; î n s ch imb ei po t cere ca r o d u l obse rva ţ i i lo r şi s tud i i l o r făcute în s t r ă i n ă t a t e să fie comunica t î n t â i Univers i tă ţ i lor ce a u t r i m i s de lega ţ i , î n fo rme ora le , de confer inţe , de c u r s u r i .

Din p a r t e a s t r ă i n ă t ă ţ i i n e - a m b u c u r a t de o a t en ţ i e c a r e obligă. E a ne -a oferit p r i l e ju l de a a scu l t a î n sălile Univers i ­t ă ţ i i noas t r e . î n A u l a n o a s t r ă , î n v ă ţ a ţ i ş i o r a t o r i î n ace laş t i m p de î n t â i a m â n ă .

D in A m e r i c a , dela U n i v e r s i t a t e a d in Y a l e ne-a sosit a m i ­ca l dl profesor Cha r l e s U p s o n C l a r k ; Dsa a vo rb i t î n l i m b a r o m â n e a s c ă despre t r e i subiec te ega l de i m p o r t a n t e : 1) C â t e v a p rob l eme de a c t u a l i t a t e î n S t a t e l e U n i t e ; 2) V i a ţ a u n i v e r s i t a r ă î n S t a t e l e U n i t e ; 3) V i a ţ a i n t e l ec tua l ă î n S t a t e l e U n i t e (25, 26, 27 N o e m v r i e 1927).

Tot din A m e r i c a ne-a v i z i t a t c ă t r e s f â r ş i t u l lunei Oc tomvr ie 1927 d is t insul o r topedis t Albee, c a r e a ţ i n u t o con fe r in ţ ă a s u p r a p rocedeu lu i său o p e r a t o r î n m o r b u l lu i Po t t , pe ca re 1-a p r e ­zen ta t c h i a r o p e r â n d u n caz î n c l in ica c h i r u r g i c a l ă a f a c u l t ă ţ i i n o a s t r e de Med ic ină .

Din F r a n ţ a ne-a sosit dl Marce l Labbe, profesor la F a c u l t a -

12

G. Bogdan-Duică.

tea de Medic ină din P a r i s şi dl Sor re l , c h i r u r g p a r i s i a n , cu pr i le jul u n u i congres de Telasoterapie . E i a u cercetat Univers i ­t a tea , ca re s'a s imţ i t o n o r a t ă să le facă o recep ţ ie î n A u l ă . C u pr i le ju l acestei vizite dl profesor Labbe a vorbi t despre „ T r a ­t a m e n t u l d i abe tu lu i " , i a r dl So r r e l despre „ T r a t a m e n t u l chi­r u r g i c a l a l tubercu loze i la copii şi l a a d u l ţ i " . D n a Dr . Noel a t a ­ş a t ă la se rv ic iu l dlui Dr . I l u d a l o , medic şef a l s p i t a l u l u i S a i n t Louis , a vo rb i t (în 10 M a r t i e 1928) despre „ C h i r u r g i a estetică'*. I n u l t ime le zile a le lune i F e b r u a r i e dl p rofesor M ă r i o Koques . de la S o r b o n n a a ţ i n u t t r e i confe r in ţe despre „Poezia l i r ică ' î n evu l m e d i u " ; f ă c â n d c h i a r şi o lecţie de s e m i n a r cu s t u d e n ţ i i însc r i ş i l a l i m b a f ranceză .

D i n Cehoslovacia , f i ind i n v i t a t de F a c u l t a t e a de L i t e r o dl F r a n c i c e k Zakavec , p rofesor l a U n i v e r s i t a t e a d in B r a t i s l a ­va, a p r i m i t să ne ţ ie o confe r in ţ ă despre A r t a cehos lovacă (15 M a r t i e ) . Tot cu l tu l r e l a ţ i u n i l o r cu Cehos lovac ia ne-a mi j loc i t pr i le jul p lăcu t de a p r i m i festiv, în Aulă , pe u n m a r e p r ie ten al T ă r i i noas t re , pe A b a t e l e Z a v o r a l , c ă ru i a , vesele F a c u l t a t e a şi U n i v e r s i t a t e a i-au confer i t t i t l u l de „Doctor honor i s causa" .

Extensiunea Universitară.

Deoarece este s igu r că î ncă n u sosise t impu l să în temeiem a ş a zisele „ U n i v e r s i t ă ţ i p o p u l a r e " , a d i c ă U n i v e r s i t ă ţ i l e l a c a r e toate clasele ştiinţificeşte in fe r ioare să a lerge p e n t r u a ascu l ta t i m p de s ă p t ă m â n i şi iun i , t eo r i a p ro fes iun i lo r lor şi a cunoaş t e toate înfăţ işeri le vieţii m o d e r n e ca re le inf luenţează, a n i m â n -du-le s au r educându- l e , p rofesor imea u n i v e r s i t a r ă s 'a m u l ţ u ­mi t cu o ex tens iune v a r i a t ă şi m a i p u ţ i n concen t ra tă . Totuşi , g r a ţ i e conducer i i ei s t ă r u i t o a r e , de ca r e m a i a les s 'au ocupa t doi domni profesor i : V i r g i l B ă r b a t şi F l o r i a n S te fănescu-Goangă , g r a ţ i e m a i d e p a r t e d e v o t a m e n t u l u i profesor i lor , ex ten­s i u n e a a deş t ep ta t î n pub l i c u n in te res foa r t e v iu , î n să m a i m u l t în Sud decât la Nord . I n vi i tor ea va t r ebu i să m e a r g ă m a i des s p r e Nord , p â n ă la Sighet ; este ho tă r î t ă , şi p e n t r u a-ş i îndepl in i tot scopul c la r conceput, va cău t a să înfiinţeze şi U n i ­v e r s i t a t e a p o p u l a r ă de m a i l u n g ă d u r a t ă .

13

REGELE FERDINAND I. Cuvântarea spusă la serbarea universitară din Cluj, în

30 Octomvrie 1927

Cinstirea bărbaţilor Însemnaţi, cari şi-au dat întreaga viaţă pentru binele obştesc, este o sfântă datorie; căci, altfel, am arăta că n'am meritat să se jertfească pentru noi.

Regele Ferdinand

De aceea — onora t a u d i t o r i u — z iua de a s t ăz i o ' ц с ћ ш а т m e m o r i e i î n că p r o a s p e t e a g lo r iosu lu i r ege , desp re a c ă r u i vec i n ică pomeni re , ma i b ine decâ t vo r î n g r i j i a l ţ i i , a îng i j i t el însuş i .

A n u m e : De cu v r e m e suf le tu l s ău s imţ i t o r el şi 1-a pot r i ­vit astfel , î n c â t să v ibreze la toa te ad ie r i l e şi l a t o a t e v â n t u ­ri le t r e c ă t o a r e p r i n suf le tu l n a ţ i o n a l ; de cu v r e m e a voi t şi a reuş i t să-1 g i p ă e pe aces t a î n toa te a d â n c i m i l e i s tor ice şi p re ­is torice, neconş t i en te şi conş t iente , d in сагз s 'a î n c h e g a t şi se î n c h e a g ă încă , ca o l u m e s t e l a r ă d i n t r ' u n haos . M u l ţ u m i t de succesul r â v n e i sale sp re iden t i f ica re , p r i n ţ u l , r ege le s'a s i m ţ i t m e r e u to t m a i a p r o a p e de r o m â n i s m ; apo i s 'a s imţ i t u n a cu e l ; H I a i m u l t , s'a s imţ i t necon te s t a t ă p o t e n ţ a r e a r o m â n i s m u l u i , ca p i ldu i to r sp re v i i t o r u l r o m â n i s m u l u i . Noi , R o m â n i i , l_am în ţe ­les î n d a t ă ; ego i smul n o s t r u naţ ional , ' m ă g u l i t , de smerda t , n e a j u t a să-1 î n ţ e l e g e m g r a b n i c ; d a r tot a ş a i a u în ţe les şi s t r ă i n i i : De aceea, la P a r i s , p reşed in te l e cons i l iu lu i m u n i c i p a l a a v u t d r e p t a t e să-i s p u n ă rege lu i n o s t r u că e r a „cea mai înaltă incar-naţiune" а d u h u l u i p o p o r u l u i român.*)

P r o b l e m a c u v â n t ă r i i me le c h i a r aceas t a es te : să schi ţez d r u m u l su f l e tu lu i r e g a l dela a sa copi lă r ie p u r - g e r m a n ă p â n ă la î n a l t a i n c a r n a ţ i u n e a p u r u l u i - r o m â n i s m .

I n a n u l 1881 p r inc ipe l e ne-a v ă z u t ţ a r a — î n t â i a o a r ă ; Ф

a tunc i e r a de 16 a n i . E r a des tu l de m a r e , ea să î n ţ e l e a g ă ce se pe t rece în fami l i a sa, d in care rege le Oarol , l ips i t de r o d t r u ­pesc, încă d in Oc tomvr ie 1880, îş i c a u t ă u r m a ş u l r e g u l â n d suc­ces iunea la t ron , , ,pen t ru că ţ a r a să n u se afle n i c i u n mo­m e n t î n p r a d a sfâş ier i lor i n t e r n e " . A doua o a r ă p r i n ţ u l ne-a

*) Domnul Lalou, 1924.

14

v ă z u t î n a n u l 1886, t o a m n a : A c u m a e ra l ă m u r i t că el v a fi m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i .

Dincolo de a n i i aceş t ia , î n t r e c u t u l s ău g e r m a n i c , se vede u n p r in ţ -cop i l f rumos , c r e scând n o r m a l î n t r ' o famil ie cu î na l t e ca l i t ă ţ i re l ig ioase , et ice, estet ice, ş t i in ţ i f ice şi — p e acolo ine­v i t ab i l e — m i l i t a r e ; u n p r i n ţ c ins t i t , c ă r u i a ( în a n u l 1886) f ra te le s ău î i a t r i b u i a o „voinţă ho t ă râ t ă , o muncă conş t i in­c ioasă şi neobos i t ă ; şi onoare". Deş i v o r b i a u n f ra te , el v o r b i a obiect iv . ,

U n n u m ă r respectabi l de profesor i g e r m a n i î n g r i j i s e r ă ca, d i n u n i v e r s i t a t e , p r i n ţ u l să plece cu ş t i in ţe le necesa re o m u l u i pol i t ic ş i cape te lo r c â r m u i t o a r e : cu ş t i i n ţ e de d r e p t a d m i n i ­s t r a t i v , pena l , c h i a r c anon ic ; de economie po l i t i că ; de i s to r i e ; şi p e n t r u c a n ic i o l e g ă t u r ă d i n t r e ele şi om să n u l ipsească , de filosofie. P a t i m a ş t i i n ţ e i n i c i n u 1-a m a i p ă r ă s i t t o a t ă v i a ţ a .

î n a i n t e de-a i n t r a in ţ a r ă , m o ş t e n i t o r u l e r a o n a t u r ă f ină şi u n c r ee r de ev iden t ă complex i t a t e a c u g e t ă r i i .

î n a i n t e de-a fi m a t u r î n aces t fel p r in ţu l -cop i l văzuse şi u n E o m â n , pe întâiul R o m â n v ă z u t de el. E r a c h i a r Mi ţi a i i K o g ă l n i c e a n u ! T â r z i u r ege le poves t i î n t â l n i r e a lor*) : „ K o g ă l -n i c e a n u este primul R o m â n pe ca r e l -am cunoscu t . î n t r ' o zi, la b u n i c u l meu , m i se spuse că o să p r â n z i m cu u n R o m â n . U n R o m â n ? Ce reprezenta asta? Soseşte u n d o m n gros , cu oche la r i , p e o c ă l d u r ă îng roz i toa re , î m b r ă c a t cu u n f rac , u n p a n t a l o n de n a n k i n , o j i l e tcă l a fel şi o p ă l ă r i e de р а е eno rmă . Cât п'йт rîs noi copiii, de el! N u p u t e a m să b ă n u e s c a t u n c i c â t de i n t e l igen t şi câ t de i n s t r u i t e r a ! "

I n s ă m a i t â r z iu , d u p ă ce v i i t o ru l p r i n ţ u l u i fusese h o t ă r î t ş i p e n t r u c a să-1 î n v e ţ e R o m â n i i ce N e m ţ i i n u ş t iau , sosi la S i g m a r i n g e n u n modes t profesor r o m â n , u n fost a m i c de t ine ­r e ţ e a l l u i M i h a i l Eminescu , î n t r u c â t v a poet , ş i profesor , şi b u n cunoscă to r a l l imbei , l i t e r a t u r e i şi i s to r ie i r o m â n e . P o r t r e t u l mora l , ce i 1-a scr is p r i n ţ u l u i p rofesoru l V . D. P ă u n c u p r i n d e toa te ca l i t ă ţ i l e ca re în c u r s u l v r e m i i i-au în lesn i t depl ina- i r o m â ­n iza re , î n spec ia l : . , în ţe legerea l u c r u r i l o r dintr'odată"; ş i ne­a b ă t u t u l s imţ , s au n e î n d u p l e c a t a v o i n ţ ă de-a-şi face da to r i a . V . D. P ă u n a comple ta t r â n d u r i l e laconice ale fratelui .**)

*) M. Marghiloman, Note politice, voi, I, p. 317 — 318. *") Păun îl descrie aşa: „Minte cumpănită, vorba măsurată, precisă;

15

P r e p a r a t astfel b ine p e n t r u î n ţ e l ege r ea v i e ţ i i r o m â n e ş t i p r i n ţ u l — a c u m m o ş t e n i t o r — se aşeză în ţ a r ă .

Şi se î n t â m p l ă ca ace laş i K o g ă l n i c e a n u să cons ta te înce­putul colaborării p r i n ţ u l u i i a î n a i n t a r e a p o p o r u l u i r o m â n . ,

E r a în 16 m a r t i e 1S90. P r i n ţ u l i n t r a î n A c a d e m i a r o m â n ă ca m e m b r u onora r .

E e g e l e Carol , p rezen t , v o r b i f o a r t e r e z e r v a t . K o g ă l n i c e a n u , i n i m ă ca ldă , se b u c u r ă , î n să oă a c u m „ v l ă s t a r u l fami l ie i Ho-î ienzol lern" începe a l u c r a şi el l a edif ic iul na ţ iona l , şi că for­ţele lu i „vor în t ine r i pe b ă t r â n i î n r e s t u l zi lelor l o r " şi că „voi" î m b ă r b ă t a l a m u n c ă pe cei c a r i r ă m â n î n u r m a lor", a b ă t r â n i ­lor. P r i n ţ u l î n suş i î ncepu a v o r b i modes t . D a r a p o i el l a u d ă : „ f rumoasa l i m b ă r o m â n e a s c ă " ; m ă r t u r i s i că, ce t indu-ne (acolo, î n G e r m a n i a ) scr ier i le m o d e r n e , c h i a r şi pe cele academice , de­p a r t e ză r i a ca o vedenie m i n u n a t ă i c o a n a ţ ă r i i î n s ă ş i " ; c a ld î ş i m ă r t u r i s i „d ragos tea" - i p e n t r u i s to r i a n a ţ i o n a l ă ; şi apo i ^ m â n ­d r i a " sa că v i n e l a u n astfel de popor . S i g u r de u n „mare viitor" a l p o p o r u l u i — vorba - i a lu i , —. el î ş i î n t e m e i a z ă as t fe l c r e d i n ţ a în e l :

, ,Cum să n u p u n e m cea mai nestrămutată credinţa, în viito­rul ţării noastre b i n e c u v â n t a t e de Dzeu, în care n i c i î m p i l ă r i l e d u ş m a n i l o r , n ic i î n t u n e r e c u l u n o r v r e m i a m a r e n'au putut nă­buşi isbucnirea geniului naţional".

Din î n t â m p l a r e , A r d e l e a n t r e c u t de c u r â n d î n „ Ţ a r ă " , a m fost şi eu m a r t o r la' s cena a c e a s t a î n c a r e vorbe le despre „ma­re le -viitor" a l ţ ă r i i l ă m u r i a u t e n d i n ţ e comune î n t r e ea şi p r i n ţ .

U n b ă t r â n ve ne rab i l de v re -o 70 de an i , r e p r e z e n t a t a l ge­n e r a ţ i e i de c r e a ţ i u n e l i t e r a r ă şi pol i t ică dela a n u l 1840 (cum î i

judecată clară, înţelege lucrurile dintr'odată şi întrebuinţează limba numai atunci, când ar avea ceva de spus bine gândit. în intimitate voios, glumeţ de socoteala slăbiciunilor omeneşti, însă niciodată sarcastic, niciodată personal; compătimitor si darnic : săracii din Potsdam şi Tubingen, cele două oraşe în care Principele a trăit liber de tutelă pedagogică, nu-1 vor uita în binecuvântările lor. Blajin cu toată lumea, prieten de temeiu: l-am văzut, din întâmplare, .n mijlocul camarazilor sai de arme desmierdat ca un frate. Numai într'un punct Alteţa Sa Regală este neînduplecat, anume câne e vorba să-şi facă datoria. Sub nici un cuvânt de scuză nu şi-ar lăsa-o pe ziua de m â n e ; d'apoi aceasta este viitutea tradiţională, clasică dacă mă pot exprima, a tuturor Hohenzollernilor; si nu mai are nevoie de dovezi".

16

zicea e l ! ) ; ş i r e p r e z e n t a n t u l g e n e r a ţ i une i de nepo ţ i ega l i î n crea-ţ i u n e îşi î n t i n d e a u m a n i l e , î ş i dau s f a t u r i s a u a s i g u r ă r i .

î n c h e i n d scena, b ă t r â n u l p lecă m u l ţ u m i t , t i n ă r u l că l când energic.*)

P r e z e n t u l pac t a se cu t r e c u t u l . Momente le ce l i c ă r i a u d in v i i t o r cereau , însă , p r e g ă t i r i

ser ioase . P r i n ţ u l moş ten i to r , î n a i n t e de toa te , s'a s i l i t să-şi cunoască

r e a l ţ a r a şi p o p o r u l ; rea l , n u n u m a i d in ca r te . C ă l ă t o r u l u i pas iona t , ce era., ţ a r a , p r i v i t ă cu in teres , i-a

r ă m a s în suf le t cu toa te colori le pe c a r e m a i apo i le-a scos la i vea l ă î n t r ' u n d i s c u r s a c a d e m i c (1915). V o r b i â a c u m despre re­g ina , d a r rege le vo rb iâ cu impres i i l e sale: , ,Ea a în ţe les f a r m e cui ie rn i i , c â n d g i u l g i u l t a i n i c a l zăpezi i acopere m u n ţ i i şi şesur i le n o a s t r e ; E a s'a învese l i t cu n a t u r a î n t r e a g ă , c â n d p r i ­m ă v a r a î m b r a c ă câmpi i l e n o a s t r e cu h a i n a lor de m i r e a s ă . A p u ­su l soare lu i , a l ser i lor de v a r ă , c â n d sca ldă holdele cu r aze le lu i a u r i i , face să v ib reze şi î n i n i m a Fji a c o r d u r i calde. P a c e a t oamne i , c â n d Cel de-sus r e v a r s ă p u r p n r a pe f runzele codrului-li vo rbeş t e de dor î m p l i n i t şi de l in i ş t e suf le tească . Mai sunt şi cântecele noastre, populare, este sufletul sănătos şi plin de vieaţă ce-l găsim în poezia şi filozofia poporului nostru".

Călă to r ps iho log — u n caz foar te i n t e r e s a n t s t ă d o v a d ă că regele exp l i ca sufletele c h i a r d in baze le lor fiziologice — că lă­t o r după ce-a a fost c h e m a t să ia , ca p r i n ţ , moş t en i r ea , „în cursul anilor"' — el zice a şâ — alnă „ în cu r su l an i lo r a a v u t feri­c i r ea să cunoască i n i m a aces tu i popor ; şi a reuşit să facă din năzuinţele lui crezul Său". Şi „ce e r a crezul a c e s t a ? " E r a cre­zul u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ; e r â conv inge rea că „cer in ţe le e tn i ce" şi „ l egă tu r i l e de s â n g e şi su f le t " vo r b i r u i o d a t ă l e g ă t u r i l e po­litice.**)

E s t e c l a r că p ă m â n t u l m â n d r u şi p o p o r u l tot m â n d r u îş i a s i m i l a u p r i n ţ u l : p ă m â n t u l es te t iceş te , p o p o r u l mora l i ceş te . D i n

*) Pe M. Kogălniceanu regele-I pornenia şi în cursul răsboiului; îl stimase regele Carol, îl stima şi el. (M. Marghiloman, Note politice, voi. I, p, 187). In 29 Mai 1915, în Academie : „Eu unul n'am uitat cuvintele acestui mare om de stat şi de litere". (Cuvântările M. S. Regelui, Ed. Ac. 1922, p. 29).

**) 1920; în Chişinău.

17

f a p t u l că p r i n ţ u l a vo rb i t adeseor i despre aceas ta t r e b u e să facem şi d e d u c ţ i a că a s i m i l a r e a se pe t r ecea foar te repede şi î n a d â n c .

U n e o r i i n t e r e s u l p e n t r u ţ a r ă şi popor l u a — din acel a d â n c — fo rme ne rvoase . S ă d o v e d i m şi aces ta . L a S u d u l D u n ă r i i a v e a m d u ş m a n i ; p r i n ţ u l e râ , deci , d u ş m a n u l lo r ; c â n d a u z i a de ei , de B u l g a r i , p r i n ţ u l „tresăriă". A d o u a p r o b ă : E r â în Iul ie 1914; l a consi l iul de co roană dela S ina i a , s t â n d în fa ţa r ege lu i Carol , î n t r e M. M a r g h i l o m a n şi I . I . C. B r ă t i a n u . M a r t o r u l de la s t ânga - M a r g h i l o m a n , ne-a l ă s a t î n s e m n a r e a s cu r t ă , d a r pre­ţ ioasă „La consi l iu l dela S ina i a , F c r d i n a n d , p r i n ţ moş t en i t o r n u a v o r b i t ; dar toate fibrele Ivi erau încordate".*) î n c o r d a r e a v a fi p r i v i t şi i n t e re su l d ina s t i c ; însă , de s igur , ea p r i v i â şi s o a r t e a popo ru lu i , î n a ş t e p t a r e să se a r u n c e în v â l t o a r e a răz­bo iu lu i .

A t u n c i n u a vorb i t . E r a n u m a i p r in ţ , n u î 'ege; iar r ege e r a Caro l pe oare, de t â n ă r , p r i n ţ u l se despr insese a-1 ado ra . Rege le Carol , î ncă d in 1886, î i spusese că „va fi c h e m a t î n t r ' o zi a păstra o p e r a sa, a u r m a t r a d i ţ i u n i l e sa le" ; rege le Caro l r ă m ă ­sese a l ip i t B e r l i n u l u i : e ra f iresc ca p r i n ţ u l să n u p o a t ă vo rb i î n acea zi de 21 Iu l i e , a că re i r ă s p u n d e r e n u e ra a lui , ci a u n c h i u l u i său .

I n s ă de a t u n c i şi p â n ă în 3 N o e m v r i e 1914 s u n t n u m a i t r e i l un i . I n z iua aceas t a p r i n ţ u l m o ş t e n i t o r ros t i u n c t ivânt i ron ic şi a l t u i semni f i ca t iv . Nico lae F i l i p e s c u se a g i t a p r e m a t u r . Re­gele - - de la 11 O c t o m v r i e 1914 p r i n ţ u l devenise r e g e — îl i ro­n iza des tu l de caus t i c : „F i l ipescu v r e a să-şi p lan teze copaci i î n t r ' o p ă d u r e deasă" . C u v â n t u l s emni f i ca t i v a fost a c e s t a : „De ce a g i t a ţ i e , c â n d s u n t e m to ţ i de a c o r d ? ! " — zis cu m i r a r e , zis şi pe ton î n t r e b ă t o r . E r a şi el de aco rd? S a u : Ş t i a că v a fi de a c o r d ? !

E l încă n u e r a r e g e c â n d a m b a s a d o r u l rusesc i -aduse p r i ­m u l u i m i n i s t r u r o m â n d lu i I. I. C. B r ă t i a n u , p r o p u n e r i c l a re (în S o p t e m v r i e 1914). Aces t a vorb ise însă de m u l t d in 1912, desp re po l i t i ca t r ip l icei , ca re n u m a i c o r e s p u n d e a in te rese lo r Ro­m â n i e i ! P r i n ţ e s a , a c u m r e g i n a M ă r i a , a v e a m u l t t ac t pol i t ic , ş t i a să se po t r ivească neces i t ă ţ i lo r d a r cons tan tă , e ra po lu l

*) M. Marghiloman, loc. cit. voi. II, p. 378.

18

a d v e r s a r b e r l i n i s m u l u i ; aceas t a t r e b u e să o c redem, căci şi ea ne-a spus că de „ foa r te t â n ă r ă " , „dela început avusese v i z iu ­nea R o m â n i e i m a r i , ce-o p u r t a î n suflet , l u p t â n d p e n t r u împ l i ­n i r e a e i " *). I n S e p t e m v r i e 1914, p a r a l e l cu a m b a s a d o r u l rusesc , p r i n ţ e s a l u c r a în acelaş s e n s . . . I a r d i n ţ a r ă fel de fel de op­ţ i u n i b ă t e a u î n t r o n „ ca ape le m ă r e i î n t ă r m u r e " .

Ca ţ ă r m u r e l e m ă r i i , n o u l r ege e ra încă „neu t ru" , p ă r e a n e u t r u .

I n acest t i m p s 'au r e f ăcu t t oa t e d iscuţ i i le — de a t â t e a o r i f ăcu te si r e f ăcu t e — desp re m i s i u n e a p o p o r u l u i r o m â n , despre p u t i n ţ a lu i de p ă s t r a r e p r i n t r e S l av i i v i i t o r u l u i şi U n g u r i i tu ­t u r o r păca te lo r — în 15 I a n u a r i e 1915 a m b a s a d o r u l i t a l i a n d i n B u c u r e ş t i n e p roorocea încă i n v a z i a pes te 35 de a n i a S l av i l o r ; i a r U n g u r i i c o n t i n u a u a fi î n A r d e a l - ba rba r i . Se poa te , e drept , n i se spune — d i n A p r i l i e 1915 — că rege le se s i m ţ i a „ s e n t i m e n t a l lovi t că n u poa t e a j u t a G e r m a n i e i " ; este d r e p t că p r i m u l - m i n i s t r u r o m â n , b u n c u n o s c ă t o r ţ i a l p r i m e j ­diei s lave, n u n u m a i a l celei a u s t r o - u n g a r e , t rata . î ncă desp re condi ţ i i b u n e . D i n t o a t e aces te s t ă r i , p r i n t r e a t â t e a deosebir i de vede r i , ce p u t e a să s p u n ă rege le , c a r e p r i v e g h i a , ea u n m a g de pe t u r n u r i vechi , î n a l t e — c u m se m i ş c ă pe sus stelele sor ţ i lo r şi pe jos o a m e n i i h o t ă r â r i l o r ? M a i m u l t decâ t a spus a t u n c i n u p u t e a să s p u n ă (1915 N o e m v r i e 26). E l z ise: „ T r e b u e m u l t ă prudentă, căci în orice direcţie nu riscăm numai idealul nor ţional, ci chiar existenţa ţărei". Deş i d in A u g u s t , de vre-o t r e i lun i , r ege le vorbise despre o s c h i m b a r e de pol i t ică , prudenţa-i p ă r e a încă necesa ră , e x i s t e n ţ a ţ ă r e i t r e b u i a a s i g u r a t ă , căci f ă r ă ea i dea lu l n a ţ i o n a l a r fi r ă m a s u n v is . A b i a la o l u n ă d u p ă a r ­g u m e n t u l p r u d e n ţ e i p r i m - m i n i s t r u l ţ ă r i i i i vo rb i r e g e l u i desp re c r e d i n ţ a sa în c ă d e r e a p u t e r i l o r cen t ra l e .

Mie m i se p a r e că p r u d e n ţ a r e g a l ă şi. ca u r m a r e , misterul fap te i a fost o m a x i m ă de conduce re conş t i en tă a rege lu i . Al t fe l eu n ' a ş p u t e a să expl ic c u m de el l a u d ă aceste î n s u ş i r i : mis te ­r u l şi fapta , c h i a r a ş a de ca ld p r e c u m le-a. l ă u d a t i n d i s c u r s u l despre A n d r e i S a g u n a , la R ă ş i n a r : I n acel d i s cu r s rege le spuse că ex i s t ă u n „proverb naţional" ca re s u n ă : „ F ă şi t a c i " şi că, , .şt i ind că p â n ă la s fâ r ş i t d r e p t a t e a r ă m â n e b i r u i t o a r e " , Ş a g u n a

*) J 9 2 3 ; la Vălenii-de-munte.

19

şi-a po t r iv i t po l i t i ca sa d u p ă ace l p r o v e r b . „ F ă c â n d şi t ă c â n d " b i r u i a c u m d r e p t a t e a cea d in u r m ă .

P ă r e r e a că r ege l e „făcea şi t ă c e a " ne-o m a i con f i rmă î n c ă u n text , c ă r u i a a ic i î i şede b i n e ' n t r e g . De „când m ' a m u r c a t pe t r o n (deci d in 11 O c t o m v r i e 19141 G. B . D.) gândul rolului ce va avea România în marele conflict, a s t ă p â n i t toa te m o m e n ­te le vie ţ i i mele . Aceasta era marea datorie căreia n u p u t e a m , nic i n u se p u t e a să n u m â s u p u n . Ce de l u p t e ! Ce de s b u c i u m s u f l e t e s c ' Dela început mi-am impus această regulă de conştiinţă: să fac a b s t r a c ţ i e de m i n e î n sumi , să n u ţ i n cont n ic i de o r ig in i l e mele, n i c i de f ami l i a m e a ; să nu văd decât România, să nu cuget de­cât la ea, să nu fiu decât pentru ea. N u se domneş t e a s u p r a u n u i popo r p e n t r u sine, ci p e n t r u acel popor . In aceasta constă onesti­tatea unui Rege".

Onora t aud i to r iu , a ic i m ă opresc u n m o m e n t , ea să a f i r m că acest t ex t n u este n u m a i s implu , ca u n ve r se t bibl ic , ci es te şi g r a n d i o s : ftIn a c e a s t a c o n s t ă onestitatea u n u i r e g e " : I n a se socoti n i m i c socot ind că totul este ţara, j e r t f indu-se ţ ă r i h Acea­s t a e r a i na rea da tor ie , că re i a n u se p u t e a să n u se s u p u n ă . I n t r ' a d e v ă r , î n a n u l 1886, f ra te le s ă u W i l h e l m avusese d rep t a t e , s ă n e vo rbească despre „onoarea" şi „ v o i n ţ a " l u i F e r d i n a n d !

Ce fer ic i tă a r fi ţ a r a n o a s t r ă , dacă to ţ i s lu j i to r i i ei ş i -ar î n f inge 'n p i ep tu r i , sau ş i -ar t i p ă r i î n i n i m i s u p r e m a „ r e g u l ă de c o n ş t i i n ţ ă " a r ege lu i n o s t r u !

P e n t r u u n as t fe l de sp i r i t r ă zbo iu l e r a o fap tă g r a v ă . A repe ţ i t -o adeseo r i : I n r ăzbo iu , d u p ă el, vorbeş te „des t inu l " ; î n r ăzbo iu se s i m t e v o i n ţ a l u i D u m n e z e u ; d a r r ăzbo iu l dumnezeesc n u se des l ăn ţueş t e u şo r şi f r ivol .

De-aceea p r i v i n d cauzele , p e n t r u ca r e el a făcu t războ iu l , Pe el t r e b u e să-i î n t r e b ă m , n u pe ceice — fi ind c h i a r a p r o a p e — - n ' au fost î n s t a r e să-i b ă n u i a s c ă m i ş c ă r i l e suf le teş t i .

Regele p r o c l a m ă : <,Războiul n o s t r u n u p o r n i d in d o r i n ţ a de cucer i re . V i a ţ a

şi roade le m u n c i i n o a s t r e ne -au fost p r e a scumpe , ca să n e fi g â n d i t la r i s ipa lor în scopur i de d e ş a r t ă s t r ă luc i r e . Războ iu l •nostu este u n războ i s fân t . A nu-l fi declarat ar fi fost o în­doită trădare: faţă de înaintaşii noştri şi faţă de şirul genera­ţiilor cari vor să vie.

„ A c u m optsprezece veacu r i Traian n e puse s t r a j ă a civil i-

2*

20

zaţ ie i pe cres te le C a r p a ţ i l o r şi l a poalele lor dela m i a z ă n o a p t e la rniază-zi, dela T i sa p â n ă l a M a r e .

„Năvula ungurească de a c u m zece secole ne -au r u p t în d o u ă ; C a r p a ţ i i , l e a g ă n u l n e a m u l u i , l -au s c h i m b a t î n h o t a r d e s p ă r ţ i t o r î n t r e f r a ţ i ; ea ne-a desp ica t pol i t iceş te , d a r ne-a l ă sa t suf le tu l î n t r eg , acelaş suflet al aceluiaş popor.

„ V r e m i de v e a c u r i n u a u a v u t decâ t u n g â n d : V e n i - v a ceasul să fim i a r ă ş i î m p r e u n ă " . P r i n m u n c ă , p r i n r ă b d a r e şi j e r t f a s t r ămoş i lo r şi a p ă r i n ţ i l o r noş t r i a b i a a j u n s e r ă m l a în­f ă p t u i r e a r e g a t u l u i R o m â n i e i . Ş i e r a l i m p e d e : or i i s b u t i m să î n f i ngem s t e a g u l R o m â n i e i dincolo de m u n t e , o r i s'a s t i nge v i a ţ a n o a s t r ă şi d incoace de m u n t e .

„Răsbo iu l l u m i i d e s l ă n ţ u i t a c u m t r e i a n i de se tea de s t ă ­p â n i r e a A u s t r i e i şi a G e r m n a i e i n e d ă d u p r i l e j să p u n e m l a mij loc toa te pu t e r i l e n e a m u l u i . Or icâ t a m sufer i , t r e b u e să u r ­m ă m s o a r t a şi să a s i g u r ă m m e n i r e a n e a m u l u i nostru. . .

, .Bă tându-ne p e n t r u des rob i r ea moş ie i s t r ămoşeş t i , ne ba­t e m p e n t r u triumful libertăţii şi al dreptăţii în omenirea în­treagă". ..

„ I n locul R o m â n i e i de ier i v o m d o b â n d i R o m â n i a de m â n e , a şa c u m a m m â n g ă i a t - o î n v i s u r i l e lor părinţii noştri, a ş a c u m o v o m l ă s a m oş t en i r e u r m a ş i l o r n c ş t r i " .

Text i l i n ' a r e nevo ie de c o m e n t a r : El, rege le , se bă t ea p e n t r u ţ a r ă ; d a r se b ă t e a şi p e n t r u o m e n i r e a î n t r e a g ă .

A i u r e a , î n a l t tex t , el m a i adaose ceva : V o r b i n d desp re „dul ra l t i m p u l u i " el r e p e ţ i a ide i le de m a i sus, ca î n t r ' u n mono­g r a m s c u r t : v o r b i n d şi despre „porunc i le m o m e n t u l u i " , m ă r t u -r i s i a că n ic i a s u p r a m o m e n t u l u i n u se înşelase.*)

Şi p o r n i r ă sbo iu l . E r â in 13 A u g u s t 1916. E ş i n d dela r e g e T i t u Maiorescu , p r i n t r e opozanţ i de s i g u r

suf le tu l cel m a i c u r a t şi cel m a i filosofic, rapor ta :**) „To tu l este p i e r d u t ; Rege le i-a înşe la t pe t o ţ i " Adecă , p r e c u m expl i­c a m m a i ' s u s : Rege le a t ă c u t şi a f ăcu t ! E l îş i face o g lor ie d in sacr i f ic iu l de a-şi că lca c u v â n t u l ; şi de a uită că e german". V a fi fost şi p u ţ i n m a c h i a v e l i s m pol i t ic în că lca rea u n u i c u v â n t

*) In Cernăuţi. **) Loc. cit. voi. II, p. 162.

21

p â n ă a c u m r ă m a s neprec iza t . D a r , d a c ă a c u m se l ă p ă d â to ta l , t o t a l de g e r m a n i s m şi t r ecea cu toată i n i m a în t a b ă r a popo­r u l u i său , r ege le e ră , c u m i a r ă ş i e x p l i c a m m a i sus , — g r a n d i o s . T i t u Ma io rescu c o n t i n u a : ,,A luptat timp de sase luni, dar de astădată s'a hotărât". A c e a s t a este î n t â i a p r e c i s a r e de v a l o a r e , şi de s igu r , v e n i n d d in p a r t e a lu i T i t u Maiorescu , cea m a i si­g u r ă . De şase l u n i rege le l u p t a cu s i ne ; a r f i : d i n 13 F e b r u a r i « 1916 p â n ă î n 13 A u g u s t 1916; f i reşte , cifrele n u î n s e m n e a z ă l in i i s u b ţ i r i şi de spă r ţ i t oa r e , ci t i m p u l a p r o x i m a t : Acele şase luni au fost timpul peripeţiei dramatice a romănisărei depline a re­gelui; deci: „încarnaţie" a românismului, regele se prefăcu între Februarie si August 1916. Rege le a v u şi a l t e vorbe . U n a s c u r t ă : , .M'am h o t ă r î t ! " A l t a : „ D u p ă m a t u r ă r e f l ec ţ iune" ; „ d u p ă lupte interne, pe care le veţi înţelege ş i d i n c a r e am iesil biruitor asupra mea".

N u v r e a u să u i t a s p u n e că, î n t r e t i m p , şi Cu r t ea r e g a l ă se s c h i m b a s e ; se° sf î rş ise r e g i n a E l i s a b e t a ; n o u a C u r t e e r â f ranco­f i lă ; i a r l a V e r d u n se da o g r o z a v ă l u p t ă .

Nici a l t c e v a n u voesc să u i t . A v e m p ă s t r a t e cuv in te , care , î n I a n u a r i e 1916, ni-1 a r a t ă pe r ege a n t i g e r m a n ; ega l î n v o i n ţ e cu p r i m u l s ău m i n i s t r u ; da r , to tuş i , î n c ă î n t â r z i i n d : î n 8 I u l i e e l a r fi z is : „ Î n a i n t e de toa te să v e d e m ca re este interesul nostru", adecă a l ţ ă r i i . In terese le ţ ă r i i şi r o m â n i s a r e a r ege lu i se ţ i n e a u s t r ânse , p a r a l e l e . . .*)

Ca t o t d e a u n a d u p ă as t fe l de l up t e obosi toare , p r i n 9/10 A u g u s t , r ege l e se „ l in i ş t i " „subi t" , ca u n om „ca re luase o ho-t ă r î r e " .

P e r i p e ţ i i l e r ă z b o i u l u i pe mine , a ic i , n u m ă in te resează . E u schi ţez, deci , m a i d e p a r t e r o m â n i z a r e a r ege lu i nostru.**)

*) S'a spune că la prefacerea aceasta l-ar fi „hotărât", pe rege, re­gina şi o doamnă, care nu-i respectă memoria prin acel articol insolent din L'ilhistration (jo Iulie 1927). Este o „calomnie" i-a spus regele lui M. Marghiloman (Note politice, voi. II. p. 263).

**) El însuşi si-a descris peripeţia aşa: „Când încetul cu încetul, după multă gândire am dobândit convingerea, că locul României era lângă po­poarele Antantei, că interesul ei, •— nu cel trecător, ci cel permanent, istoric — ii impune să fie de partea Franţei, Italiei şi Angliei , că negli­jând această misiune ea devenia ceeace a fost îndelung: vasala unei alte puteri, şi că nimicia tot ce face nobleţea şi mărirea unei ţări, unitatea naţională, libertatea de acţiune, independenţa, am simţit atunci o mare

22

Orice p r i m e j d i e so l ida r i zează pe o a m e n i ; сгг a t â t m a i m u l t r ăzbo iu l ca re m a i c a u t ă febr i l u n c l a r succes dep l in ; c a r e r ă s ­t o a r n ă şi î n a l ţ ă . I n războ iu , însă , de unde -a l ips i t v r e o d a t ă r e ­gele? De n i c ă i r i !

L-au r e s t u m a t i deci , ş i pe e l ; l -au d u s o d a t ă p â n ă la cea m a i m a r e „ su fe r in ţ ă m o r a l ă d in v i a ţ a lu i" , i a î n t â ln i rea cu con­te le Czern in (în 17 F e b r u a r i e 1918), î n g a r a dela B ă c ă c i u n i ; l-au d u s p â n ă l a scena î n ca r e u n colonel g e r m a n i se p r e z e n t ă în Iaş i , ce t indu- i , despre r o s t u l s ău acolo, u n xext n e m ţ e s c ; d a r de a s t ă d a t ă fostul, oda tă . G e r m a n , rege le l u â a r h i i r o n i e a h o t ă r â r e de a-i r e s p u n d e colonelului î n l i m b a franceză! L -an r e s t u r n a t ş i pe el ; d a r n i c i o d a t ă n u l-au descura ja t , n u l-au p u t u t des­p ă r ţ i de noi.

A c u m a ge rmanof i l i i n o ş t r i a ş t e p t a u ca la v â n ă t o a r e oga r i i c ă r o r a li se î m p a r t e h r a n a că rnoasă . E e g e l e a f i r m ă , î n să : „Nici a c u m s p e r a n ţ a n u t r e b u e p e r d u t ă " . E r a în I un i e , 1918.

M u l ţ i E o m â n i e r a u d e s n ă d ă j d u i ţ i . P r i n t r e ei, tot î n Iun i e . 1918 — dl N . I o r g a , care- i z icea: „ N u v o m a j u n g e să a v e m B u ­cov ina şi A r d e a l u l " . E e g e l e a f i r m a , î n s ă : „Vom avea şi Buco­v i n a şi A r d e a l u l " .

V i i t o r u l a p r o p i a t î i de te d r e p t a t e . î n c h e i a s e m , î n M a i (1918). o pace. Aceeaş i î nc r ede re î n v i i ­

tor î i i n s p i r ă r ege lu i i d e a î n d ă r ă t n i c i t ă că p a c e a n u t r e b u e ra ­t i f i ca tă . Genera l i i n o ş t r i n u e r a u î ncă s i g u r i că „ p a r t i d a este p e r d u t ă p e n t r u g e n e r a l i " — p r e c u m gen . Ghr i s tescu h o t ă r î 5/18 S e p t e m v r i e •—; to tuş i , p r e v ă z ă t o r , a ş t ep t ă to r , regele-şi fe r iâ a r m a t a de s l ă b i r e a ce i-se. p r e t i n d e a , ce rea t i m p şi — re l ig ios .— credea d in ceas î n ceas î n t r ' o m i n u n a t ă s c h i m b a r e ; şi n u vo ia să ra t i f ice .

I n tot t i m p u l aces ta fapte le şi vorbe le r e g a l e sun t î n t r ' a d e -v ă r fap te de — i n c a r n a ţ l e r o m â n ă . P o p o r u l n o s t r u i-se dovedise v i t e az p â n ă la c a p ă t ; c ine n u e r a soldat v i teaz , i-se dovediâ Ro-

Unişte, căci am văzut lămurit caleu ce trebue urmată. Dar în acelaş timp am simţit o mare mâhnire, căci am înţeles de ce avea să mă depărteze acea cale pentru totdeauna: de familia mea, de amicii mei de odinioară, de afecţiunile din copilărie. A fost în mine o luptă a conştiinţii şi ai inimii. Conştiinţa a învins. Atunci am putut păstra neclintită speranţa de a învinge pe Mackensen, deoarece reuşisem să înving în mine pe un Hohenzollern."

23

m â n d e m n ; î n c r e d e r e a î n s ine creş tea . Ca l i t ă ţ i l e aces tea r ege le le cons t a t ă moştenire dela strămoşi, ve r i t ab i l e , r ez i s t en te . Şi de aceea e ra , d in zi î n zi, to t m a i „pl in de c r e d i n ţ ă î n m e n i r e a is­t o r i c ă " a p o p o r u l u i r o m â n — p r e c u m le-o spuse şi Arde len i lo r sosiţ i la Iaşi d i n R u s i a .

D i n c o m p r i m a r e a to t m a i d u r ă a v r ă ş m a ş u l u i şi d in to t m a i i n t i m a iden t i f i ca re cu p o p o r u l — m e r e u a p r o a p e •— ţâşn i , f i reşte, l a t i m p , m ă r t u r i s i r e a r e g a l ă d i n 1.8 N o e m v r i e 1918, ci­t a t ă aici f ă ră c o m e n t a r : „— i a r pentru mine şi casa mea a iz-vorît din bucuria şi din suferinţele împărtăşite în comun, o legătură care ne-a unit sufletul cu sufletul supuşilor mei> cum mai tare nu se poate închipui". Repe t n u m a i c u v â n t u l : „Cum mai tare nu se poate închipui".

Aces t c u v â n t ves t i â ţ ă r i i d e s ă v â r ş i t a contopire a r ege lu i cu v i e a ţ a r o m â n e a s c ă , cu v i i t o ru l R o m â n i e i : Contopirea!

P e n t r u s t ă r u i n ţ a sa, p e n t r u v o i n ţ a de-a a j u n g e dela R ă c ă -c iun i l a A l b a 5 u i i a , p r i n t r ' o contopi re , d ă d â t o a r e de energ ie , p e i'ege l -au a d m i r a t t o a t ă l u m e a . A ş e z â n d u - i pe p iep t o decora ţ i e polonă m a r e ş a l u l P i l s u d s k i , r e s u m â n d acea a d m i r a r e u n i v e r ­sal ci» vo rb i t r ege lu i despre „ for ţa m o r a l ă " ce-o dovedise î n Moldova !

Acum, p ă s t r â n d f i ru l de d e m o n s t r a t , p u t e m conch ide : B a ­s a r a b i a o u n i s e u n R o m â n ! Şi B u c o v i n a o u n i u n — R o m â n ! I a r î n A lba - Iu l i a , pe c a r e n i m e n e a nu-ş i v a m a i p e r m i t e să o scază , i n t r a u n — R o m â n , n u u n Hohenzo l l e rn .

N e a f l ă m a c u m în „ g r a n i ţ e h o t ă r î t e de v o i n ţ a n e a m u l u i " , zicea regele, r ecunoscându-se , i s tor iceş te , i n s t r u m e n t t r i m i s de D o m n u l — n e a m u l u i românesc . Rege le înche ia se o epocă: epoca fe rb in te şi v i s ă t o a r e a a s p i r a ţ i u n i l o r . Rege le începea o n o u ă epocă : epoca r ea l i ză r i l o r pol i t ice şi c u l t u r a l e . Aceas ta - i u l t i m a p a r t e a r o m â n i z ă r e i r ega le , desp re ca r e u n c u v â n t o a r e c a r e n u poa te l ips i n ic i d in v o r b i r e a mea .

Aflându-se ' la P a r i s regele-i s p u n e a preşedin te lu i Miile-r a n d că „dela s u i r e a sa pe t r o n a fost p ă t r u n s de datoriile c a r e i-Ie i m p u n e a misiunea istorică a p o p o r u l u i său" .

S ă v â r ş i n d , ca R o m â n , ce to ţ i v e d e m că se consol idează aeveâ , rege le se s imţea , deci, i n t e r ca l a t , t o t a l i n t e r ca l a t , î n t r ' o evoluţie etnică cu a n u m e s c o p u r i : Ca t o a t ă lumea , î i zise şi el . .misiune i s tor ică" .

24

Mi s iune a aceas ta el, de m u l t , o c ă u t a mereu , o s t u d i a me­reu . D a r m a i m u l t decâ t p â n ă a c u m c u v â n t ă r i l e lui , d in u r m ă s u n t ' p l i n e de a m i n t i r i i s to r i ce ; a c u m "fantezia lu i se adânceş t e des şi b u c u r o s în toa te even imente le t r e c u t u l u i ; le c ă u t a în t ex te vechi , în i s tor ic i noui , în poeţ i . D a r pe acolo rege le af lă n u m a i i zvoare de m â n d r i e şi de î n d e m n u r i spre c u r a j . E p o c a n o u ă cerea şi a l te ca l i t ă ţ i — ac t ive . Ca să le p o a t ă fo rmula , r ege l e — şi a r u n c ă p r i v i r i l e a s u p r a l u m i i î n t r eg i , şi d in com p a r a ţ i a cu ea, t r a g e concluzi i r e l a t i ve la v i i to r , la evolu ţ ia menirea n o a s t r e is tor ice . Concluzi i le lu i sc î m b r a c ă în vo rbe

- înal te , d a r şi î n de cele p r ac t i c e . Vorbe le cele î na l t e s u n t : A v e m o mi s iune c iv i l i za toa re ; o

mi s iune pac in icâ , s u s ţ i n u t ă p r i n cu l tu l d r e p t u l u i şi a l liber* t a ţ i i ; a l c ins te i ş i a l m e r i t u l u i i n d i v i d u a l . I n t r e l imi te le u n e i defens ive p u r e v o m desvol tâ o democra ţ i e s ănă toasă , d i s t i n să p r i n u n i r e a s a c r ă a t u t u r o r , adecă a t u t u r o r p ă t u r i l o r so­ciale . C a r a c t e r u l comun al m a n i f e s t ă r i l o r noas t r e v a fi c u l t u r a l a t ină , şi l a D u n ă r e , şi î n t r e C a r p a ţ i . D i n t r e noi v a t r e b u i să d i s p a r ă m a t e r i a l i s m u l , ca re c a u t ă să î n v i n g ă toa te „legile creş­t i n e " ; c a r e î n l ă t u r ă i u b i r e a şi su spune rea . C â n d î n l u m e a în­t r e a g ă „ respec tu l a u t o r i t ă ţ i i se s l ăbeş te" l a noi a u t o r i t a t e a t r e ­bue consol ida tă .

Ţ in , î n special , f i indcă s'a vo rb i t î n Clu j , s ă citez şi t e x t u l p r in ca r e regele-ş i p rec iza — o d a t ă ma i m u l t — democraţia sa, v o r b i n d c â t r ă Arde l en i , la 1/14 Decembr ie 1918: „ P u t e m p r i v i cu î nc rede re în viitor, căc i temel i i le sun t p u t e r n i c e . B a z a t e pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru desvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele s u n t cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii, de apostol i a i idea­lului n a ţ i o n a l ; ele s u n t şi s f in ţ i t e p r i n s ânge l e v i te j i lo r m e i ostaş i , c a r i a u l u p t a t şi a u m u r i t p e n t r u un i r e ' ' .

C u v i n t e l e p rac t i ce , p r i v i t o a r e l a v i e a ţ a m a t e r i a l ă , a u ţ i n u t s e a m ă de . . t r iumful a s p i r a ţ i u n i l o r de democra ţ i e şi de d r e p t a t e socială, pe ca r e o r g a n i z a ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă a m u n c e i le r e p r e ­z in tă" . O d a t ă a spus c lar , a n u m e , că el este v r ă ş m a ş a l — ru­t i ne i (1920 F e b r u a r i e 1). Se iv i a d o a r ă o n o u ă v i a ţ ă economică, î n ca re el a ş t e p t a să-i a p a r ă : o a g r i c u l t u r ă perfectă , o mese r i e r o m â n e a s c ă şi o i n d u s t r i e r o m â n e a s c ă . I n specia l p e n t r u a g r i ­cu l to r i şi despre ei rege le a a v u t n e n u m ă r a t e cuv in t e de i ub i r e şi protecţ ie , ce rându- le , însă , u n spor de p roduc ţ i e , p e n t r u a

25

u m p l e a „golul l ă sa t de î m p u ţ i n a r e a m a r e i p r o p r i e t ă ţ i " ; i a r p e n t r u toţ i , d a r î n specia l p e n t r u i n d u s t r i a ş i , el ce rea a p ă s a t „ r e g u l a r e a d r e a p t ă şi economiceş te folosi toare a ches t i un i i munc i i , d â n d u - ş i s e a m ă eă as t fe l cere să se aşeze o „ p i a t r ă f u m d a m e n t a l ă a or d inei sociale" . C u v â n t u l s u p r e m desp re „o rd inea soc ia l ă " exp l i că m u l t e a t i t u d i n i r ega l e , pe ca r e m u l ţ i n u l e - au înţe les , f i indcă i ips ia p e r s p e c t i v a a s u p r a desvo l tă r i i lu i sufle­teş t i .

P u ţ i n e l e no te ca rac t e r i s t i ce ce-am e x p u s sun t des tu le p e n t r u a dovedi că rege le F e r d i n a n d a v e a u n idea l de ţ a r ă ; şi că el n u se î n t e m e i a n u m a i p e ş t i in ţe le sa le a m i n t i t e la î n c e p u t u l d i s cu r su lu i m e u , ci şi pe r e a l i t ă ţ i l e ene rg i e i r o m â n e ş t i , pe c a r e în ţ e l egea să le aprec ieze cu d r e p t a t e şi t o t d e a u n a d in p u n c t de v e d e r e a l v i i to ru lu i p o p o r u l u i român.*)

O n o r a t aud i to r iu» Dacă , de sfârş i t , a d u c a m i n t e că Clu ju l d in t r e c u t î i e r a r e ­

ge lu i locul p r i gon i r i l o r şi a sup r i r i l o r , s c h i n g u i r i l o r şi „perse­cu ţ i i lo r" ; dacă m a i a d u c a m i n t e că, d u p ă d o r i n ţ a sa, a c t u a l u l Clu j t r e b u i a să devie .,un cu ib m a r e şi f rumos a l c u l t u r e i ro ­m â n e ş t i " , po t să t r e c şi l a a f i r m a ţ i a că aceas t ă c u l t u r ă — spr i ­j i n i t ă de Clu jeni — el o î n ţ e l egea a ş a c u m v a fi reeş i t şi d in spusele mele , şi c u m v a reeşi , m u l t m a i b i n e m o t i v a t ă , d i n a l t e e x p u n e r i — de ce rce t ă r i de a m ă n u n t •— care î n v i i t o r se v o r ros t i — să s p e r ă m că se vo r ros t i — de la aceas t ă c a t e d r ă ; î n t â ­i u l u i m a r e rege p u r - r o m â n î i r ă m â n e m p e vec i d a t o r i cu a-ceste c e r c e t ă r i de î n t ă r i r e a conş t i in ţe i n a ţ i o n a l e şi de m a i de­p a r t e l ă m u r i r e a m i s i u n e i is torice a p o p o r u l u i r o m â n .

P e n t r u c a a ş a să fie, Domniilor Min i ş t r i , Clu ju l î n t r e g , d a r î n special cel u n i v e r s i t a r , a ş t e a p t ă a j u t o r u l Dvoas t r ă , deoarece el î ncă n u este „cu ibu l m a r e şi f r u m o s " ce-1 dor i a m a r e l e r ege . Şi p e n t r u acest u l t i m mot iv , local, s fâ r şesc : P e aces t m a r e şi b u n R o m â n odihneaseă-1 D o m n u l în t o a t ă pacea şi f e r i c i r ea în ca r e el credea!

G. Bogdan-Duică.

") Nu-i de prisos a cita în notă măcar un text despre ţărani: „Li­bertatea economică a ţăranului trebue câştigată, numai astfel vom avea şi libertatea lui politică. El le merită fe amândouă; e între noi cel bun; nimic din defectele lui nu vine dela dânsul. Această faptă aşi dori s'o fac. Aşi vrea să văd pe toţi adevăraţii patrioţi lângă Mine, pentru aceasta. Cuza- Vodă a ispăşit o lipsă care nu trebue să se mai repete". In alţ text regele pomeni' şi pe Tudor Vladimirescu înaintaşul ţărănesc a lui Cuza-Vodă. El s'ar înseria deci aşa: Vladimirescu—Cuza—Ferdinand!

Bugetul Universităţii pe anul 1928.

Cheltueli (ordonanţate) de Rectorat.

1 Perso­nale

M a t e r i a l e 1 Perso­

nale ordinare extra­ordinare

T o t a l

Lei B. Lei в Lei В Lei B.

Rectoratul şi Adm 1,518.406 70 291.800 _ 81.000 1,891.206 70 Fac. de drept. . . 4,786.103 — 299.899 - 200 000 — 5,286.002 —

F. de Med. şi Farm. 25,972.293 51 4,172.782 50 1,080.998 - 31,226.074 01 Fac. de Litere . . 12,386 262 — 1,623 371 - 612950 — 14,622.583 —

Fac. de Ştiinţe . 18,497.159 50 2,806 152 — 941.956 — 22,245 267 50 Clinicele Univ. . 6,149.299 37 30,131.733 02 — — 36,281.032 39 Biblioteca Univ. . 3,372.465 25 1,103.600 — — — 4,476065 25 Cam. St. „Avr. I." 313.080 - 5,099.999 96 — - 5,413.079 96 Căm.St.„V.Babeş" 66,480 — 299.999 90 400.000 — 766.479 90 Căm. Studentelor 242.220 — 2,399.999 60 — — 2,642.219 60 Căm. Acad. Corn. — — 299 999 75 — — £99,999 75 Acad. Comercială 5,802.363 75 500 000 —! — — 6,302.363 75 Arhivele Statului 482.535 75 44.000 _J — 526.535 75

Totalul . . 79,588.668 83 49,073.336 3,316.904 i 131, 78.909 56

27

Senatul Universitar: I Rector: G. B O G D A N - D U I C A

Prorector: I o a n M i n e a Decani: E m i l H a ţ i e g a i m

M i h a i l Botez ' Theodor C a p i d a n

A u r e l Ange le scu Prodecani: Oami l N e g r e a -

T i t u V a s i l i u D. M. Todorescu I . A . S c r i b a n

Secretar General: D r . C o n s t a n t i n J u r c a n .

Personalul Rectoratului Rector:

o

G. B O G D A N - D U I C A

Prorector: Dr . I o a n M i n e a r —

Secretar General: Dr . C o n s t a n t i n J u r e a n Secretar: I o a n A . V ă t ă ş e s c u Impiegaţi: I r i n a R a n t a , Ioan R u j a , M ă r i a T r i f u Cameriste: G a ş p a r K i r s c h , losif K o v â c s

Personalul Administraţie

Administrator supl. Bela David dela i / IX 1 9 2 7 — 3 I / I I I 1 9 2 8 . Administrator dej. Dr. Simion Nicoară dela i /IV 1928. Şef-contabil . . . . Bela David Casier Ioan Galoş Şefi de birou . . . Ioan Moldovan, Ernest Geiger Secretar Andrei Secui Ajutor Secretar . . Elisabeta Erdosi Impiegaţi Margareta Pramer, Olga Popp, Măria Garaţi Intendent Vasile Ranta Mecanic Leopold Steuermann Oameni de serviciu losif Piroska, Andrei Cipcigan Portar losif Man

28

Comisia Căminurilor

Preşedinte: C a m i l N e g r e a Membrii: E m i l H a ţ i e g a n u , de lega tu l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t

I o a n Ni ţescu , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină George G i u g l e a ; d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de L i t e r e I o a n Grinţescu, : de l ega tu l F a c u l t ă ţ i i de Ş t i i n ţ e

F l o r i a n Stefănescu>Goangă, d i r . Căm. .,A. I a n c u " A l e x w i d r u Borza , d i r ec to ru l Căm. „ S t u d e n t e l o r " Nicolae D r ă g a n u , ;dir . Căm. „Casei î n v ă ţ ă t o r i l o r " Cor io lan T ă t a r u , , d i r e c t o r u l C ă m i n u l u i .,V. B a b e ş "

Secretar: Ioan A. V ă t ă ş e s c u p â n ă . la. 1 I u n i e 1928 C o n s t a n t i n JurcaiL* dela ' .acea d a t ă înaintie

Comisia Bibliotecii

I o a n Minea , P-rorector, P r e ş e d i n t e l e Comisie i Bib l io tec i i T r a i a n P o p , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t

T i t u Vas i l i u , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină Nico lae Drăgan, delegatul F a c u l t ă ţ i i de L i t e r e E m i l R a c o v i ţ ă , : deJegatu l F a c u l t ă ţ i i de Ş t i in ţe .

Total

Drept

Medicină .

şi

Farmacie .

Litere

. .

Ştiinţe . .

Num

irea facultăţii

го < i *»•

СО СП t- i СП ь-» СП < 1 СП O rf** сп оо го ст. - а

Nrul studenţilor ordinari 2131

1119

43?

112

264

199 studenţi

După sex

os o

^ со СП — £ ъ - ^ j г>э OS 4*. О ГО 0 0

studente

După sex

Ci l - . r o го 0 0 os го СО о оо rf*. со os ел

gr.-ort. După

religiun

e

00 со

— 1-1 > - со О СП ь-l сп СО со os о *. OS

gr. cat.

După

religiun

e

co со O

СО СП СП сп — t-i сп со о

rom.-cat.

După

religiun

e

oo со

— со го *>. - J ГО 00 СП о * к

reformaţi

După

religiun

e

1—t o СО

1-1 CU 1-1 со ГО 00 СП СО СП

evang.

După

religiun

e ГО c со со го со

unitari

După

religiun

e

ел м го 1-1 оо О) - 3 — се rfk

izraeliţi

După

religiun

e

го co СП

СП ^ СО ГО 00 СО 00 СП СП

V e c h i u l R e g a t

Du

pă

na

şte

re

2335

1105

365

134

472

259

T r a n s i l v ş i ce la la l t e pârli

Du

pă

na

şte

re

го о СП - Л 1 <] 1-1 B u c o v i n a D

up

ă n

aş

ter

e

СИ

*> СО о 1 S' Basarabia

Du

pă

na

şte

re

ео ГО 4* 1 -* I -* C e h o s l o v a c i a

Du

pă

na

şte

re

« к

го 0S ГО СП со OS Ungar ia

Du

pă

na

şte

re

со « r o l 1 1 A u s t r i a

Du

pă

na

şte

re

1—i £ ь 1 Q D 1 ba* O l I u g o s l a v i a

Du

pă

na

şte

re

СО

СО

1 ~ ~ « 1 P o l o n i a

Du

pă

na

şte

re

СО

СО *—* f-» 1 h-i ! Franţa

Du

pă

na

şte

re

00 *—L к> 1 сл 1 R u s i a

Du

pă

na

şte

re го 1 го 1 1 1 Germauia

Du

pă

na

şte

re 1 1 1 - 1 Macedonia

Du

pă

na

şte

re

ГО 1 - 1 - 1 S t a t e l e - U n i t e

Du

pă

na

şte

re

-л 1 1 1 <, 1 Bulgar ia

Du

pă

na

şte

re

СО СО 1 1 1 1 Difer i t e

Du

pă

na

şte

re

2741

1147

509

152

578

365 In total 1 1 1 1 1 1 A b s o l v e n j i D

eclarat! In

cursu

l an

ulu

i

г s s 1 1 Licenţiaţi

Declarat!

In cu

rsul

anu

lui -л

OS 1 - J СО

го го 1 е» os Doctori

Declarat!

In cu

rsul

anu

lui

1 - 1 1 - 1

О С»

E S СЯ

Observaţiuni

63 C/î e o. o s

9 СЛ I H

o >

uc C/3 " ă - H & O a > в О — m

б*

ч©

v© 00

63

30

о

( со 1—' 1—ь INS h-L со СИ CD ©5 h-^ 1—l CD rf^ •CD CD

(-к O i OS " Ir* H* со

1 о . O i IO 00

OS O

OS

CD

OS"

со o со

O i os со OS СП

CD 00

os

•o со

•ел r O -n ter p. "1 n>

ac

.

uit

• •

Fa • •

at •

rm.

CD

rm. fi)

OS H-i o» O

- 3 OS rf^

^ Ol os

os rtO

СП I—L

O i 00

o со o o

со со

O i -<1

O i СЛ CD -«J -СО

СО 00

со о

I—1 СП 00 O S ^ O i

СО.. ь-1 со os со со -о O i

ел

2 с

" . с

ţ f о

™ о

в о • з (Тел >""'£.

Г а 8 *

Studenţi

Studente

Bursiere In natură

* S o l v e n t e ă 1800 l e i lunar

" ) S o l v e n t e ă 2000 l e i lunar

T o i al în Căminul St udente lor

Burs ier i In natură

'*) S o l v e n ţ i a 2000 le i lunar .

T o t a l în Căni, A . l a n c u —

Pr imesc numai locu in ţă ă 500 lei lunar

SS n

- Л s, te — 00 _

a

In Căm. Casa I n v ă -ţâtor i lcr s u s ţ i n u t din f. Gh. Lazăr şi s u b v e n ţ . de Min. cu 1135000 lei anua!

In căminuri parti­c u l a r e de fete

Total General fn Căminuri

со rs

a. "1 л •о ш г*-N* fii n ю

g C/î

в С

-> го в s e •e» o

-l

00

II.

Facul tatea de Drep t

A) Decanatu l

1. Personalul Decanatului

Decan:

D E . E M I L H A Ţ I E G A N U

Prodecan:

Dr . Cami l N r g r e a .

s e c r e t a r : F e r d i n a n d S z a t m â r y Reg . a r c h i v a r : S imion Comanescu . D a c t i l o g r a f ă : R o z a Zorn ik . L a b o r a n ţ i : L u d o v i c Bxro, Teodor N e m e ş (până l a 1

Apr i l i e 1928), G r i g o r i e C h e ţ i a n u dela 1 A p r . 1928. P e d e l : M a r t i n Szabo (până la 1 A p r i l i e 1928), G. Suc iu

dela 1 A p r i l i e 1928. C u r i e r : M i h a i l Pâzs i .

2. Personalul didactic

Pro fe so r i t i t u l a r i :

1. Romul Boilă. Doctor în Ş t i in ţe le poli t ice. A d v o c a t . P r o ­fesor de d r e p t cons t i tu ţ iona l . Decan în a n u l 1923—1924. P r o d e c a n în a n u l 3924/1923. D i r ec to ru l S e m i n a r u l u i de d r e p t cons t i tu ţ iona l .

2. Emil Hatieganu. Doc tor în ş t i in ţe le j u r i d i c e cu e x a m e n de m a g i s t r a t . .* A d v o c a t - P ro feso r de p r o c e d u r a civi lă . Di­rec tor a l S e m i n a r u l u i de p r o c e d u r a c ivi lă . Decan în a n u l 1921/22

şi 1927/28. P r o d e c a n in a n u l 1920/21 şi 1922/23. Sup l i ne ş t e ca­t e d r a de d rep t comercial r o m â n .

3. Cassiu Maniu. Doc tor î n d r ep t . Advoca t . P ro fe so r de pol i t ică. Sup l ineş te c a t ed ra de filozofia d r e p t u l u i . D i rec to ru l S e m i n a r u l u i de pol i t ică şi filozofia d r e p t u l u i .

4. Camil Negrea. Doctor î n d rep t . Advoca t . P ro fe so r de^ j d r e p t c iv i l . D i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de d r e p t civiL P r o d e c a n în anu l 1919/1920 şi 1927/1928. Decan î n a n u l 1920/22 şi 1926/1927. Rec to r în a n u l 1924/1925. P r o r e c t o r î n a n u l 1925/26. P r e ş e d i n t e l e Comisiei Cârmui r i lo r în an i i 1925/1926^*1926/1927, 1927/1928.

5. Victor Onişor. Doc tor î n d rep t . Advoca t . P ro feso r de drep t a d m i n i s t r a t i v şi f inanc ia r . P r o d e c a n în a n u l 1921/22 D e c a n în a n u l 1922/23. D i r ec to ru l S e m i a r u l u i de d rep t a d m i ­

n i s t r a t i v şi f in ianc ia r . Sup l ineş t e c a t ed ra de i s to r i a d r e p t u l u i .

6. Petre Poriffiu. Doctor în d r e p t şi Ş t i in ţe le pol i t ice . Ad­voca t . P ro feso r de d r e p t comerc ia l . P r o d e c a n î n a n u l 1923/24 şi 1925 25. Decan în a n u l 1924/25. D i r ec to ru l S e m i n a r u ­lui de d r e p t comercia l . Sup l ineş t e c a t ed ra de d rep t b iser icesc .

34

7. Traian Pop. Doctor î n d rep t . A d v o c a t . P ro fe so r de d rep t pena l . Di rec to ru l S e m i n a r u l u i de d rep t pena l . Su­p l ineş te c a t e d ra de p r o c e d u r a pena l ă . Decan în anu l 1925/20. P r o d e c a n în a n u l 192(1/27.

8. Iorgu Radu. Doc to r î n d rep t . P rofesor de d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l . D i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de d rep t in t e rna ţ iona l . Sup l ineş t e c a t e d r a de d r e p t civil r o m â n .

9. Ion С Cătuneanu. Doctor î n d rep t de l a U n i v e r s i t a t e a d i » Ber l in . P rofesor de, d r e p t r o m a n . D i r e c t o r u l S e m i n a r u ­lu i de d rep t r o m a n .

10. Nicolae Ghiulea. L i cen ţ i a t în Ş t i in ţe le M a t e m a t i c i . P r o ­fesor de pol i t ică socială. D i r ec to ru l S e m i n a r u l u i de pol i t ică socială .

11. George N. Leon. Doctor î n economia poli t ică ( l ena ) . Ad­vocat . P ro feso r de f inan ţe şi s t a t i s t i că . D i r e c t o r u l Semi­n a r u l u i de f i nan ţ e şi s ta t i s t ică .

12. Dimitrie B. lonescu. Doc tor î n ş t i in ţe le economice şi fi­n a n c i a r e (Ber l in ) . > P ro fe so r de economie pol i t ică. D i ­r ec to ru l S e m i n a r u l u i de economie pol i t ică .

1147

N-rul s t u d e n ţ i ­l o r ord inar i

1119

studenţi

După sex to 0 0

studente După sex

о О *

gr.-ort.

După

religiune

с» • gr.-cat.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

rom.-cat.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

reformaţi

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

evang.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

unitari

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 - izraeliţi

După

religiune

t e с л Vechiul Regut

Du

pă

na

şt

er

e

1105

Transilv. şi celelalte părţi

Du

pă

na

şt

er

e

1—t Bucovina Du

pă

na

şt

er

e

Basarabia

Du

pă

na

şt

er

e

C e h o s l o v a c i a

Du

pă

na

şt

er

e

СП Ungaria

Du

pă

na

şt

er

e

1 Austria

Du

pă

na

şt

er

e

Oi Iugoslavia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Polonia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Franţa

Du

pă

na

şt

er

e 1 Rusia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Macedonia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Bulgaria

Du

pă

na

şt

er

e

1 Diferite

Du

pă

na

şt

er

e

1147 In total

1 Absolvenţi > cel araţi în

cursul anului

1 Licenţiaţi-

> cel araţi în

cursul anului

СО C i Doctori

> cel araţi în

cursul anului

36

4. Tabloul doctorilor în Drept promovaţi în anul şcolar 1927/1928

1. Oscar B e r g e r 37. 2. M a r i u s Cami l E lekeş 38. 3. I o a n P o p 39. 4. E m i l B r e b a n 40. 5. Si lviu Seve r G i u r g i u 41. 6. C ip r i an H u b i c 42. 7. Ovidiu P o p e s e u 43. 8. Va le iu R o ş i a n 44. 9 I o n S i lv iu S ă l ă g i a n u 45.

10.. Artemiiu C a b a j 46. 11. I o a n R u s a l i n 47. 12. A d i s A l e x a n d r u A n a s t a s i u 48. 13. I o a n V. P o p p 49. 14. Vasi le P o p 50. 15. O c t a v i a n Boe r iu 51. 16. Got t f r ied K i e r t s e h e r 52. 17. A u r e l Bai 'bulovie iu 53. 18. A n d r e i B u n d r a 54. 19. E m i l P a s e u M â n u 55. 20. V io re l M o r a r i u 56. 21. A n t o n P a s c a 57. 22. P e t r u P o p a 58. 23. S a b i n P u t a 59. 24 Oc tav ian Ş t e r e a - Ş u l u ţ i u GO. 25. E m i l A u r e l T i e r a n 61. 26. Gheo rghe Stoi 62. 27. A r c a d i e Clipa 63. 28. I acob Ostoia 04. 29. Ol iv iu E ă h ă i a n u 65. 30. T r a i a n B r e a z u 66. 31. Joan D r ă g h i c i 67. 32. \ r a l e r u I u g a 68. 33. U l p i u P o p a Cerecbean 69. 34. T ibe r iu E u s s u 70. 35. A l e x a n d r u Blaş iu 71. 36. I o a n Boliaţ ie l 72.

S imion M i h u ţ i u Vic tor S imone t t i A l e x a n d r u V'amoşiu T r a i a n V u i a E m i l B o r d a Vic to r T r a i a n Ciuca Z a h a r i e Colcer iu Ş te fan Lor incz i R a d u M. Popov ic iu Vic to r Şu iaga Caro l Bodoczi M i h a i l Gurzeu A u r e l P ă c u r a r i u Cor io lan I . A s l ă u I l i e B u c u r E u g e n S e p t i m i u P o p Arde l ean R o m a n B a b a T r i fu B a c i u A u r e l B ă r b u ş Vic to r B u g a r i n P e t r u Ciglii I oan Ciolac I o a n Clierebieţiu M a n a s s e F ă t u T i t u J u j a n Vic to r M a r i a n V i r g i l M o d r a n I o a n M o r a r i u Л71гр:11 N i c o a r ă E m i l Novacovie i E m i l i a n Oiegaş I o a n Onişor T i t u P a n i g a y A d a l b e r t P a v e l P a v e l Popovie i Nicolae

37

73. S i m u Vasi le 74. T ă u t u Gheorerhe 75. T u t e l e a N . Vic tor 76. U n g u r A u g u s t i n

77. Vois ian I o a n 78. Z a h A u r e l 79. C ă p r a r i u P a v e l SO. Zet tel Toma

5. Tabloul doctorilor în Ştiinţele Politice promovaţi în anul şcolar

1. A l e x a n d r u G ă v r u ş 2. los i f M u r e ş a n 3. T r a i a n P u t i c i u 4. A r t e n e I s t r a t e 5. O c t a v i a n Ş i a r a 6. A u g u s t i n Ta los 7. L a z â r Cipa I a n c u 8. Gheorghe Pe l l e

1927/1928.

9. Cornel Voicu 10. B o r d a E m i l 11. F i l d a n P e t r e 12. Coc iman A u r e l 13. J u r e b i t a Gheo rghe 14. M a n t a P a v e l 15. S ă l ă g e a n u !oan 16. B o l e a n ţ u V a l e r i u

B) Activitatea didact ica 1. D R E P T R O M A N .

Prof. t i t u l a r : Ioan C. Câtimea nu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

A m ţ i n u t c u r s u r i de I s to r i e a d r e p t u l u i r o m n a , D r e p t p r i v a t r o m a n şi p rocedu ră .

L a s e m i n a r a m ci t i t cu s tuden ţ i i d in „Isvoare de drept ro­man" f r a g m e n t e d in Gaius, P o m p o n i u s , t ex te de cons t i tu ţ i i imper ia le , de responsa p r u d e n t i u m şi s e n a t u s consul te .

2. I S T O R I A D R E P T U L U I R O M A N .

Prof. şup l . : Victor On'ţor. •>

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S'a t r a t a t m a t e r i a l u l în confo rmi t a t e cu p r o g r a m u l din lu­c r a r e a p u b l i c a t ă în ed i ţ iunea I I la 1925 — „Is tor ia d r e p t u l u i r o m â n " . S'a făcut l ec tu ră din C a r t e a r o m â n e a s c ă de î n v ă ţ ă ­tu r i dela P r a v i l e l e î m p ă r ă t e ş t i a lui Vas i le L u p u după ed i ţ i u -

38

йеа din 1912. L e g i vechi r omâneş t i şi i svoare le lor, voi. I . de S. G. Long inescu .

3. D R E P T B I S E R I C E S C .

Prof, sup l . : Pelre Poruţiu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

I . N o ţ i u n e a d r e p t u l u i bisericesc. I s t o r i a i svoare lo r p â n ă î n veacu l X V . R a p o r t u l d in t r e b i se r i că şi s t a t : A) I m p e r i u l ro-m a n - b i z a n t i n . Cod. Theodos i anus lib. X V I . t i t . I ; Codex J u s t i -n i a n u s lib. I . t i t . I — Х Ш ; Nove i V I . B) I m p e r i u l Merov ing i lo r şi Caro l ing i lor . I m p e r i u l r o m a n - g e r m a n . L u p t a p e n t r u înves t i ­t u r ă . B u l a u n a m senc tan i . S a n c ţ i u n e a P r a g m a t i c ă dela B o u r -ges . D e c l a r a ţ i a C le ru lu i Gal l ican , 1682). F e b r o n i a n i s m u l . J o -seph in i smul . Concorda te le . S e p a r a r e a biser ic i i de s ta t . P r i n c i ­p i i le de o r g a n i z a r e b i se r icească în R o m â n i a .

II . Exerc i ţ i i p rac t ice şi s e m i n a r i a l e ; Ci t i rea şi in te rpre ta­r e a t e x t e l o r : AiBayjj xuv SwSsxa arcoaxoAtov (Doc t r ina duodec im a p o s t o l o r u m ) , Kavćvsg гххАтртагохо! xwv aytwv aTtoatoXwv ( c a n o n e s ec les ias t ic i ss. a p o s t o l o r u m ) ; P a x W o r m a t i e n s i s 1 1 2 2 ; Ins t ru-m e n t u m pacis caesa reo—Suec icum O s n a b u r g i s a. 1648 e rec tum.

4. F I L O S O I F A D R E P T U L U I .

Prof . sup l . : Cassiu Manhi.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

D i n filosofia d r e p t u l u i a m ţ inu t l ec ţ iun i a s u p r a m a t e r i i l o r c u p r i n s e în a n u a r u l a n u l u i şcolar 1926/1927.

5. D R E P T C O N S T I T U Ţ I O N A L .

Prof . t i t u l a r : Romul Boilă.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S t a t u l şi D r e p t u l . Cond i ţ iun i l e de ex i s t en ţ ă a le S t a t u l u i î n g e n e r a l . S t a t u l ca i n s t i t u ţ i u n e a o rd ine i în n a t u r ă . Or ig inea in-s t i t u ţ i u n e i de S t a t . î n c e p u t u l şi s f â r ş i t u l S t a t e lo r concre te . Meni ­r e a S t a tu lu i . S t a t u l î n c o m p a r a ţ i e cu a l te o rg an i za ţ i u n i . Condi­ţ iuni le f o r m ă r i i şi a ex i s t en ţe i S t a t u l u i . Conş t i in ţa de S t a t . Con-d i ţ i unea m a t e r i a l ă a fo rmăr i i şi ex is ten ţe i S ta te lo r . O r g a n i -

39

za ţ i a de S t a t . S t a t u l mond ia l . S t a t e l e de azi . Asoc ia ţ i i l e de S t a t e . D r e p t u l şi m e n i r e a lui . U n i t a t e a d r e p t u l u i . A b a n d o n a r e a d iv iz iun i i d r e p t u l u i î n d r e p t p u b l i c ş i p r i v a t .

I zvoa re l e în gene ra l . Izvoare le d r e p t u l u i poz i t iv ş i î n spe­c ia l a l d r e p t u l u i cons t i t u ţ iona l r o m â n . Leg i l e î n gene ra l . Leg i l e S t a t u l u i R o m â n . D i v i z i u n e a lor. Cons t i t u ţ i a , cons t i tu ţ iona l , Cons t i t u ţ i a î n g e n e r a l . I s t o r i a const i tu ţ ional i ismului . Const i tu­

ţ i a r o m â n ă . R e p r i v i r e i s tor ică . C o n s t i t u ţ i a a c t u a l ă . R e v i z u i r e a Cons t i tu ţ ie i . C o m p a r a ţ i e . T r a t a t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e . A l t e i zvoa re a le o rgan iza ţ i e i de S t a t .

T e r i t o r i u l S t a t u l u i . P r i n c i p i i l e ş i dispoziţiuniile Cons t i tu ­ţiei p r i v i t o a r e la t e r i t o r .

P o p u l a ţ i a S t a t u l u i . . D o b â n d i r e a şi p i e r d e r e a ce tă ţenie i r o ­m â n e .

D r e p t u r i l e şi l i b e r t ă ţ i l e ce t ă ţ eneş t i t r a t a t e a m ă n u n ţ i t şi ;

c o m p a r a t . F u n c ţ i u n i l e S t a t u l u i şi s e p a r a ţ i u n e a de p u t e r i d i n Const i ­

t u ţ i a R o m â n ă .

Lucrări în seminar.

S 'au d i s cu t a t d i fe r i t e ches t i un i p r i v i t o a r e la m a t e r i a d r ep ­t u l u i cons t i tu ţ iona l .

S ' au i n t r o d u s raioferinţele o r a l e ş i s ' au cet i t m a i m u l t e confe r in ţe scr ise .

Au confe ren ţ i a t o r a l : Dni i Ioan Seracin: O r g a n i z a ţ i a P r i n ­c ipate lor în u l t i m i i 250 a n i p â n ă l a 1866. Л\ Comşa: Corpur i l e l e g i u i t o a r e .

Au cetit conferinţe: Dn i i : I o a n S e r a c i n : R e g i m u l cons t i tu­ţ ional şi o r i g inea lui . A u r e l T ă m ă ş o i u : P a r t i d e l e pol i t ice î n d e m o c r a ţ i a m o d e r n ă . Ol iver S z i l â g y i : F o r m e de g u v e r n a m e n t . Iosif S z a u e r : Cons t i t u i r ea C o r p u r i l o r leg iu i toare .

6. D R E P T P E N A L .

Prof . t i t u l a r : Troian Pop.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Criminologie.

I n t r o d u c e r e a sociologică. Socie ta tea şi d r e p t u l . D r e p t u l pe­na l . C a r a c t e r u l sociologic a l d r e p t u l u i pena l . C a r a c t e r u l s ă u

40

j u r i d i c . C a r a c t e r u l s ău a u t o n o m . C r i m i n a l u l , c r i m a şi pedeapsa . R e l a t i v i t a t e a , evo lu ţ i a şi p e r p e t u i t a t e a c r imei . Ramif i ca ţ i u n e a d r e p t u l u i p e n a l Ş t i in ţe le c r i m i n a l e . Ca tegor i i . A n t r o p o l o g i a

c r i m i n a l ă . Cr imino log ia . Sociologia c r i m i n a l ă . Po l i t i c a c r i m i ­n a l ă . P o l i ţ i a ş t i in ţ i f ică .

R a p o r t u r i l e d r e p t u l u i pena l cu a l t e ş t i in ţe şi d r e p t u r i . D r e p t u l de a pedepsi . F u n d a m e n t u l d r e p t u l u i de a pedepsi .

Teor i i . Coneluz iun i . E v o l u ţ i a d r e p t u l u i de a pedepsi . P e r i o a d e şi epoce. Şcoalele c r imina l e . Şcoa la an t ropo log ică . Teor i i l e lu i L o m -

broso. Şcoa la psihologică. Şcoa la poz i t iv i s tă i t a l i ană . Şcoa la sociologică f ranceză . T e r z a

scuola . Şcoa la socialistă» T e z a a n a r c h i s t ă . Ş o a l a eclect ică . Şcoa la u m a n i s t ă . Neo-clasicism şi Neo-pozi t iv ism. C u r e n t u l t ehn ieo- ju r id ic . Şcoa la p e n a l ă u n i t a r ă .

C las i f i ca ţ iunea in f rac to r i lo r . Responsab i l i t a t ea . Geneza c r imina l i t ă ţ i i . '. F a c t o r i an t ropo log ic i . E r e d i t a t e a .

R a s a . Sexu l . P r o s t i t u ţ i a . E t a t e a . F a c t o r i i social i . E d u c a ţ i u n e a . Re l ig i a . I n s t r u c ţ i a . Civil izaţ ie . Alcool ism. F a c t o r i i economici . F a c t o r i i fizici. R e m e d i i l e c r imina l i t ă ţ i i . P r o f i l a x i e şi t e r a p i e . P r e v e n ţ i u n e şi r e p r e s i u n e .

DREPT PENAL.

Partea generală:

I n t r o d u c e r e . I zvoa re l e d r e p t u l u i pena l . L e g e a pena l ă . Cri­t ica , i n t e rp re t a r ea şi a n a l o g i a Jegei pena le .

E f i c a c i t a t e a legei pena le . Conf l ic tu l l eg i lo r p e n a l e în t i m p . E f i c a c i t a t e a legei pena le in spa ţ iu . E f i c a c i t a t e a t e r i t o r i a l ă şi

e x t r a t e r i t o r i a l ă . D r e p t Pena l i n t e r n a ţ i o n a l . E f i c a c i t a t e a legei p e ­n a l e a s u p r a persoane lor .

I n f r a c ţ i u n e a ca fenomen j u r i d i c . Div iz iunea infracţiunil jor. E l e m e n t e l e cons t i tu t ive a le i n f r ac ţ iune i .

I m p u t a b i l i t a t e , cu lpab i l i t a t e şi r e sponsab i l i t a t e . Cauzele care exc lud i m p u t a b i l i t a t e a . Cauze fiziclogice, ps i ­

hologice şi pa to logice . Cauzele c a r e exc lud cu lpab i l i t a t ea . I g n o r a n ţ a şi e roa rea .

C o n s t r â n g e r e a .

41

Cauzele • jus t i f i ca t ive . Legit i imă a p ă r a r e . S t a r e a de nece­s i t a t e . Ac te o rdona t e , î n g ă d u i t e şi t o l e r a t e .

Scuzele. C i r c u m s t a n ţ e l e a g r e v a n t e şi a t e n u a n t e . U n i t a t e a şi p l u r a l i t a t e a de in f r ac ţ iun i . U n i t a t e a n a t u r a l ă ,

l ega lă şi j u d i c i a r ă . P l u r a l i t a t e a , C o n c u r s sau cumul . Rec id ivă . F a z e l e i n f r ac ţ iune i . F a z a o ra to r i că . Ac te le p r e p a r a t o r i i . T e n t a ­t i va . C o n s u m a r e .

In f rac to ru l . A j u t o r un ic . P â r t i e i p a ţ i u n e pena lă . C o a u t o r a t . I n s t i g a r e . Compl ic i t a t e .

7. P R O C E D U R A P E N A L Ă .

Prof . sup l . : Traian Pop. —

4 o re pe s ă p t ă m â n ă .

Obiectul- c a r a c t e r u l şi i m p o r t a n ţ a p r o c e d u r e i pena le . Me­toda de t r a t a r e a m a t e r i e i . Tstoric. I svoa re i e p r o c e d u r e i pena l e . E f i c a c i t a t e a i svoare lo r . R a p o r t u l d i n t r e p r o c e d u r a p e n a l ă şi d r e p t u l p e n a l m a t e r i a l . R a p o r t u l i n t r e p r o c e d u r a p e n a l ă şi acea c ivi lă . Sistemelei d e ' p r o c e d u r ă pena l ă . S i s t e m u l acuza to r i a l . S i s t e m u l inch iz i to r ia l . S i s t emu l m i x t . A c ţ i u n e a publ ică . A c ­ţ i u n e a civilă. P u n e r e a i n m i ş c a r e a ac ţ iune i publ ice . „Cazurile î n c a r i M i n i s t e r u l p u b l i c este d a t o r să p u n ă i n m i ş c a r e ac ţ iu ­nea pub l i că . Cazur i l e î n ca r i este împiedecat , să facă aceas ta .

F a z e l e p rocedure i . C e r c e t a r e . P o l i ţ i a j u d i c i a r ă . Ofi ţer i de P o l i ţ i e j u d i c i a r ă . U r m ă r i r e a . M i n i s t e r u l publ ic . P r inc ip i i l e or­gan i ză r i i . F u n c ţ i u n e a . I n s t r u c ţ i a . J u d e c ă t o r u l de ins t ruc ţ i e . S i s t eme de ins t ruc ţ ie . I n s t r u c ţ i e pub l i că . . I n s t r u c ţ i e secre tă , sc r i să şi necon t r ad i c to r i e . I n s t r u c ţ i e ob l iga tor ie şi f a c u l t a t i v ă . O r d o n a n ţ a def in i t ivă . C a m e r a de p u n e r e sub acuza re . Orga ­nizaţ ie , a t r i b u ţ i u n i şi deefeiuni. J u d e c a t a . P r o b a ţ i u n e a . Căi le de a t a c . Ape lu l . R e c u r s u l . Cauzele de n u l i t a t e de fond şi d s formă. R e v i z u i r e . S e c h e s t r u .

P r i n c i p i i f u n d a m e n t a l e de p r o c e d u r ă pena l ă . P r a c t i c ă j u d i c i a r ă . Ce rce t a r e de dosare . As i s t a r e la desba te r i .

8. E C O N O M I A P O L I T I C Ă .

Prof . t i t u l a r : D. B. Ionescu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

42

A) P a r t e a g e n e r a l ă . Introducere.

1. Conceptele f u n d a m e n t a l e ale economiei pol i t ice . a) E c o n o m i a şi p r i n c i p i u l economic ; b) E c o n o m i a na ţ io ­

n a l ă ; c) Trebuin ţe le . S t a n d a r d u l v i e ţ i i ; d) Ce re r ea ; e) B u n u r i , ca l i t ă ţ i l e b u n u r i l o r : f) A v e r e a ; g) P r o d u c ţ i a şi c o n s u m a ţ i a ; h) P r o d u s , veni t , cos tu r i ; i) P r o c u r a r e a b u n u r i l o r . S c h i m b u l şi c i r c u l a ţ i a . V a l o a r e a .

2. F a z e l e dei desvo l t a re a le economiei na ţ i ona l e . Difer i te teorii .

1. F a z a de c ă u t a r e i n d i v i d u a l ă a h r a n e i ; 2. E c o n o m i a po­poa re lo r p r i m i t i v e ; 3. F a z e l e de desvo l t a re a le popoare lo r ci­v i l iza te d in E u r o p a .

a) E c o n o m i a casnica i zo la t ă ; b) E c o n o m i a o r ă ş e n e a s c ă ; c) E c o n o m i e n a ţ i o n a l ă ; I . E c o n o m i a de s t a t î n c h i s ă ; I I . E c o n o m i a cap i t a l i s t ă .

3. O r g a n i z a ţ i a economiei n a ţ i o n a l e . a) P r inc ip i i l e de o r g a n i z a ţ i e ; b) O r g a n i z a ţ i a economiei ac­

t u a l e . 4. Şt i in ţe i economiei pol i t ice , Me toda ei. 5. Desvo l t a r ea ide i lo r şi s i s t emelor economice. 1. F u n d a m e n t e l e v ie ţ i i economice. a) N a t u r a şi economia ; b) P o p u l a ţ i a — Mişca rea popu­

la ţ ie i , l egea lui M a l t h u s ; c) Techn ica şi economia ; d) R a p o r t u ­r i le sociale ale economie i : I . S t a t u l şi d r e p t u l ; I I . P r o p r i e ­t a t e a ; I I I . L i b e r t a t e a p e r s o n a l ă ; I V . D i f e r e n ţ i a r e a m u n c i i şi a c laselor sociale. F o r m a r e a p ro fes iun i lo r şi a claselor sociale. P r o f e s i u n i şi c lase sociale. V . I n f l u e n ţ a o rgan iza ţ i e i economice a s u p r a s t a t u l u i şi d r e p t u l u i ; e) Mot ive le a c ţ i u n i i economice.

B) P a r t e a I I . Producţia.

1. M u n c a . P r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i ; E f o r t u l î n m u n c ă ; E d u ­ca ţ i a şi m u n c a ; Div iz iunea t e chn i ca a m u n c i i ; Maş in i smu l .

2. Cap i t a lu l . Cap i t a l p r i v a t , c a p i t a l iraţional. C a p i t a l u l fix ş i C a p i t a l u l c i r c u l a n t ; F u n c ţ i a cap i t a lu lu i ; P r o d u c e r e a şi acu­m u l a r e a cap i t a l u lu i .

3. O r g a n i z a r e a şi r e g l e m e n t a r e a p roduc ţ i une i . S u p r a p r o d u c ­ţ ia şi debuşeur i l e .

4. F o r m e l e de î n t r e p r i n d e r i şi a soc ia ţ i a p e n t r u p roduc ţ i e .

43

1. î n t r e p r i n d e r e a - i n d i v i d u a l ă ; 2. Asoc ia ţ i a de c a p i t a l u r i : a) Soc ie tă ţ i î n n u m e co lec t iv ; b) Soc ie ta te î n c o m a n d i t ă ;

c) Soc ie ta te p e a c ţ i u n i ; 3. Asoc ia ţ i a coope ra t ivă . 5. E v o l u ţ i a s i s temelor de e x p l o a t a r e şi p roduc ţ i e . 1. î n t r e p r i n d e r i m a r i şi mic i . — .Legea c o n c e n t r ă r i i ; 2.

C a r a c t e r u l şi t e n d i n ţ a de evo lu ţ i e a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e ; 3. E v o ­l u ţ i a s i s temelor i n d u s t r i a l e : Meser i i le . I n d u s t r i a l a domici l iu . M a r e a i n d u s t r i e ; 4. Car te le , s ind ica te , t r u s t u r i ; . 5. î n t r e p r i n ­der i le de s t a t şi m u n i c i p a l e . C i rcu la ţ i a .

1. T r a n s p o r t u l : a) Că i f e r a t e şi s i s temele de e x p l o a t a r e a lo r ; b) M a r n a co­

m e r c i a l ă ; P o r t u r i ; Căi le n a v i g a b l e n a t u r a l e şi c a n a t u r i l e ; c) C o m u n i c a r e a (gândir i i şi ş t i r i lor .

2. Comer ţ şi Comerc ian ţ i . a ) Mar i l e m a g a z i n e ; b) T â r g u r i şi bu r se ; c) M ă s u r i şi

g r e u t ă ţ i . 3. V a l o a r e a şi p r e ţ u r i . a) V a l o a r e a de scl i imb şi p r e ţ u l ; b) F o r m a r e a şi va r i a ţ i i l e

p r e ţ u l u i . 4. Desp re m o n e t ă . a) F u n c ţ i u n i l e mone t e i ; b) T e o r i a c a n t i t a t i v ă a m o n e t e i ; c)

Ches t iunea deprec ie r i i mone t e i ; d) Condi ţ i i le u n e i b u n e mo-n e t e ; e) L e g e a lu i G r e s c h a m ; f.) S i s temele m o n e t a r e ; g) H â r t i a m o n e t ă şi v a l u t a . I n f l a ţ i u n e . Def l a ţ iune . S tab i l i za re .

5. Cred i tu l . Creditul şi producţia.

6. Desp re bănci . a) D e p u n e r i l e ; b) S c o n t u l ; c) Cecu l ; d) E m i s i u n e a bile­

te lo r de b a n c ă ; e) B ă n c i l e de emis iune . 7. Scr i sor i le de scl i imb. -8. S c h i m b u l i n t e r n a ţ i o n a l şi b a l a n ţ a comerc ia lă . 9. Po l i t i ca comerc ia lă . Teza p ro t ec ţ ion i s t ă ; Teza l i be r sch imb i s t ă ; T r a t a t e l e de

comer ţ .

Repartiţia veniturilor. VeeniturUe în generai.

1. S a l a r u l . C o n t r a c t u l de m u n c ă şi l eg i s la ţ i a m u n c i i ; C o n t r a c t u l со-

44

lect iv, s ind ica te le m u n c i t o r e ş t i şi mij loacele de l u p t ă a le m u n ­ci tor i lor .

2. V e n i t u l d in posesuine . 3. C o n s u m a r e a şi folosirea b u n u r i l o r . E c o n o m i s i r e p l a s a m e n t . 4. Crizele şi t u l b u r ă r i l e v ie ţ i i economice.

9. D R E P T C O M E R C I A L R O M Â N .

Prof . supl . E. Haţieganu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

I s t o r i c u l cambie i . Cond i ţ iun i l e esenţ ia le a l e cambie i . T r a n s ­m i s i u n e a cambie i . I n t e r v e n ţ i u n e . P l a t a . A c ţ i u n i c a m b i a l . E x -cep'ţiuni cambia le .

10. D R E P T C O M E R C I A L L O C A L .

Prof . t i t u l a r : Petre Poruţiu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

I . N o ţ i u n e a d r e p t u l u i comerc ia l . Is tor ia codif icăr i lor co­merc i a l e . C o m e r c i a n t u l şi actele de comer ţ . Socie tă ţ i le comer­ciale . E x p u n e r e a s i s t emat ică a p r inc ip i i lo r şi i n s t i t u ţ i u n i l o r d r e p t u l u i comerc ia l în b a z a codu lu i comerc ia l t r a n s i l v ă n e a n , c o m p a r a t cu codul r o m â n .

I I . E x p u n e r e a a p r o f u n d a t ă t eore t i că şi p r a c t i c ă şi pe baze c o m p a r a t i v e a con t r ac tu lu i de depozit , de e d i t u r ă şi a i n t e r m e ­dier i i con t rac te lo r comerc ia le .

11. D R E P T C I V I L R O M A N .

Prof. supl . Iorgu Radu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

C u r s u r i d in m a t e r i a p r e v ă z u t ă î n p r o g r a m .

12. D R E P T C I V I L L O C A L .

Prof. t i t u l a r Camil Negrea.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Raporturi de familie. Logodna . Căsă to r i a . N e v a l a b i l i t a t e a căsă tor ie i . Efec te le j u r i d i c e a le căsă to r i e i . î n c e t a r e a căsă to r i e i .

45

Divor ţu l . P r o c e s u l de divor ţ . Sepa ra ţ iunea , de corp def in i t ivă . P r e t e n ţ i i m i p a t r i m o n i a l e în cu r su l şi d u p ă p r o n u n ţ a r e a d ivor­ţu lu i .

Succesiuni. N o ţ i u n i p r e l i m i n a r e . E l e m e n t e l e necesa re n a t i -v i t ă ţ i i d r e p t u l u i de moş ten i re . Succes iunea t e s t a m e n t a r ă . Suc ­ces iunea ah m t e s t a t . P a c t e succesorale . P o r ţ i u n e a l eg i t imă (re­z e r v a ) . Efecte le j u r i d i c e ale moş ten i r i i . Ce rce ta rea c o m p a r a t ă a s i s temelor succesora le va l ab i l e în T r a n s i l v a n i a şi a s i s temulu i cod. civ. rom.

13. D R E P T A D M I N I S T R A T I V Ş l F I N A N C I A R .

Prof . t i t u l a r Victor Onişor.

5 o re pe s ă p t ă m â n ă .

S'a t r a t a t m a t e r i a l u l î n con fo rmi t a t e cu p r o g r a m u l d in t r a t a t u l t i p ă r i t l a 1923 de „Drep t a d m i n i s t r a t i v r o m â n " şi le­gi le m a i noui , în s p e c i a l : O r g a n i z a ţ i a b i ser ic i i or todoe , a bise­r ic i i u n i t e r â m â n e , Concorda tu l , O r g a n i z a ţ i a biser ic i i catol ice şi evo lu ţ ia j u r i d i c ă a S t a t u l u i romano-ca to l i e d in A r d e a l . S 'a cet i t şi comen ta t j u r i s p r u d e n ţ a de contencios a d m i n i s t r a t i v d in u l t i m i i doi. an i .

14. P R O C E D U R A C I V I L Ă .

Prof . t i t u l a r E. Haţieganu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

O r g a n i z a r e a j u d e c ă t o r e a s c ă . Compe ten ţ a de a t r i b u ţ i u n i . C o m p t e ţ e n ţ a t e r i t o r i a l ă . N a t u r a j u r i d i c ă a p rocesu lu i .

15. P O L I T I C A .

Prof . t i t u l a r Čassiu Maniu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

In a n u l şcolar 1927/1928 d in Poli.tica a m ţ i n u t l ec ţ iun i tot despre m a t e r i a l u l t i p ă r i t în A n u a r u l a n u l u i 1926/1927.

16. D R E P T I N T E R N A T I O N A L .

Prof . t i t u l a r lorgu Radu,

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

C u r s u r i din m a t e r i a p r e v ă z u t ă în p r o g r a m .

46

17. F I N A N Ţ E Ş I S T A T I S T I C A . Prof . t i t u l a r Gh. Leon.

3 + 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Finan(e: Ce este ş t i i n ţ a f i n a n c i a r ă . C a r a c t e r u l economiei f i n a n c i a r e şi l imi te le a c t i v i t ă ţ i i f i nanc i a r e . C o m p a r a ţ i e în­t r e economia pub l i că şi economia p r i v a t ă . R a p o r t u l f inan ţe ­lor cu a l t e ş t i in ţe . M e t o d a — B u g e t u l . î n s e m n ă t a t e a l u i . Ca­r a c t e r u l j u r i d i c a l b u g e t u l u i . C a r a c t e r u l j u r i d i c a l b u g e t u l u i i n R o m â n i a . D r e p t u l b u g e t a r î n A n g l i a , F r a n ţ a şi A m e r i c a — R o m â n i a . P r e p a r a r e a b u g e t u l u i . D r e p t u l de i n i ţ i a t i v ă b u g e ­t a r ă . E x e r c i ţ i u şi ges t iune . Metode le de e v a l u a r e b u g e t a r ă . V o t a r e a b u g e t u l u i . Comis iuni le bugetare* C o n t i n u a r e la vo­

t u l b u g e t u l u i , e x e c u t a r e a b u g e t u l u i (Min i s te ru l de F i n a n ţ e ) . P l a t a che l tue l i lo r şi se rv ic iu l v e n i t u r i l o r . Con t ro lu l che l ­

tue l i lor publ ice . Con t ro lu l contabi l i lor . Con t ro lu l o rdona to r i lo r . Ce este î m p r u m u t u l ? A l t e v e n i t u r i e x t r a o r d i n a r e decât î m p r u ­m u t u l . C a r a c t e r u l j u r i d i c a l î m p r u m u t u r i l o r . Clas i f ica rea îm­p r u m u t u r i l o r . C u m se î m p r u m u t ă S t a tu l . A m o r t i z a r e a . Con­vers iunea , î m p r u m u t u l fo r ţa t . B a n c r u t a de S t a t . H â r t i a mo­n e d ă şi m o n e d a de h â r t i e .

Statistică: S t a t i s t i ca g e n e r a l ă .

18. P O L I T I C Ă S O C I A L Ă .

Frof . t i t u l a r : N. Ghiulea.

3 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Asociaţia: Ideea asoc ia ţ ie i . F e n o m e n e l e asoc ia ţ ie i . F o r m e l e asociaţ ie i . .

Solidarismul: Baze le n a t u r a l e . Baze le ş t i in ţ i f ice . Baze le ju­r id ice . S o l i d a r i t a t e a soc ia lă . N a t u r a s o l i d a r i t ă ţ i i sociale. F a c ­to r i i so l ida r i t ă ţ i i sociale. E v o l u ţ i a s o l i d a r i t ă ţ i i sociale. F o r ­mele so l ida r i t ă ţ i i sociale.

MutuaUsmul: A j u t o r u l rec iproc . M u t u a l i t a t e a l ibe ră . P r i n ­cipi i le şi legi le m u t u a l i t ă ţ i i l ibere . O r g a n i z a r e a m u t u a l i t ă ţ i i li­bere . R e g m u l lega l a l m u t u a l i t ă î i i l ibere î n R o m â n i a . Leg is ­l a ţ i a c o m p a r a t ă .

As igu ră r i l e , sociale . Asigurările m u n c i t o r e ş t i . A s i g u r a r e a de boală . A s i g u r a r e a de acc iden t . A s i g u r a r e a de i n v a l i d i t a t e

47

d in boa lă şi b ă t r â n e ţ e . A s i g u r a r e a de l ipsă de luc ru . Leg i l e î n f u n c ţ i u n e pe t e r i t o r u l R o m â n i e i m a r i . Leg i s l a ţ e c o m p a r a t ă .

Sindicalismul: Or ig in i l e s indical ismulu, i . P r i n c i p i i l e fun­d a m e n t a l e . I s to r i cu l s i nd i ca l i smu lu i î n d i fe r i t e ţ ă r i . Mişca rea s indica lă m u n c i t o r e a s c ă . Mişca rea s i nd i ca l ă p a t r o n a l ă . D r e p ­t u l s indica l .

L i b e r t a t e a de coal i ţ ie şi de g r e v ă . L i b e r t a t e a asoc ia ţ ie i p r o ­fesionale . L imi t e l e j u r i d i c e şi sociale a le a e ţ u n e i s indica le .

Legis la ţ i a r o m â n ă . Leg i s l a ţ i e c o m p a r a t ă . Cooperatismul: I d e i a coopera ţ ie i . Scopu l coopera ţ ie i . Isto­

r i c u l m i şcă r i i coopera t i s t e . P r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e a le coope-r a t i s m u l u i . Rezu l t a t e l e mişcăr i i .

F o r m e l e coopera ţ ie i . P r o b l e m e l e şi d i f icu l tă ţ i l e coopera t is-mu lu i .

I s t o r i c u l r e g i m u l u i jur id ic a l coopera ţ ie i pe t e r i t o r u l R o ­m â n i e i m a r i . ^ S t u d i u l r e g i m u l u i j u r i d i c a c tua l . Leg i s l a ţ i e com­p a r a t ă .

C) Activitatea ştiinţifica 1. Prof . Romul Boilă а pub l i ca t î n acest a n :

Organizaţia de Stat. C o n s i d e r a ţ i u n i ' teoret ice . O r g a n i z a ­ţ i a S t a t u l u i R o m â n în c o m p a r a ţ i e cu o r g a n i z a ţ i a a l to r S t a t e . L u c r a r e de 677 p a g i n i .

2. Prof. / . C. Cătuneanu. A p u b l i c a t : Curs elementar de drept roman,— eđ. I I I d in 1927. Isvoare de drept roman ş i formule de acţiuni în 1924.

3. Prof. Nicolae Ghiulea a p u b l i c a t :

P r i n c i p i u l coopera t i s t (Socie ta tea de m â i n e , Cluj а. I V . No, 39—40); b) O m o g e n i t a t e a î n a s i g u r a r e şi r e a s i g u r a r e a (S. d. m . Clu j , а. I V , No. 44); c) R e a s i g u r a r e a (S. d .m. а. I V , No. 45); d) F a v o r i t i s m u l ( A d m i n i s t r a ţ i a R o m â n ă a. V I I , No. 22); e) L ' o r d r e coope ra ţ i i ( .„Archiva" а. V I , No . 34); f) P r o b l e m a clasei de m i j ­loc (S. d. т . , а. I V — V , No . 51—52, 1—3); g) Coopera ţ i a de con­s u m în U n g a r i a („Coopera ţ ia") , B u c u r e ş t i , а. I V . No . 1—3); li) S t a t u t u l f u n c ţ i o n a r i l o r publ ic i ( „ A d m i n i s t r a ţ i a R o m â n ă " , a.

48

V I I I No. 7) ; i) A d e v ă r a t u l în ţe les a l coopera ţ ie i (Bibl io teca d e economie şi coopera ţ ie No . 1) ; j) Coopera ţ i a î n ' A r d e a l — Re­g i m u l j u r i d i c î n ca re a t r ă i t şi s 'a desvol ta t . ( „Bu le t inu l secţ ie i de s tud i i coopera t iv") , I . S. R. а . I , No . 2—3).

4. Prof . Gh. Leon a p u b l i c a t :

Der S t a a t s h a u s h a l t u n d das S t e u e r s y s t e m R u m a e n i e n s v o n B e g i n n des 19 J a b r h u u d e r t s bis zu r G e g e n w a r t . ( H a n d b u c h d e r F inanzwissensc l i a f t . H e r a u s g e b e n von W . Gerolf u n d Г . Mei-sel) Tueb ingen ) .

5. Prof . Traian Pop a p u b l i c a t :

Cu r s de Cr iminologie , f o rma t 8°, 716 p a g i n i , C lu j .

6. Prof . Cassiu Maniu a p u b l i c a t :

1. Politica l ec ţ iun i i ţ i n u t e la F a c u l t a t e a de d rep t Clu j . 2. C u l t u r a sp i r i tu lu i . 3. I d e a l u l na ţ i ona l .

acui tatea d e Medic ină

A) Decanatu l

1. Personalul Decanatului.

Decan:

DR. M I H A I L A. B O T E Z .

Prodecan:

Dr . T i tu Vas i l iu .

Secre ta r : Popescu Iu l i an , p â n ă Ija 23 I a n u a r i e 1928-Secret a r - a j u t o r : V ă t ă ş e s c u Gheorgne . A r c h i v a r : T u t e l e a V ic to r şi secr . deleg-, dela 23 I a n . 1926. Copis tă : V a r g a EHsabe ta . D a c t i l o g r a f ă : Cosma Oti l ia . Dac t i l og ra f : B a n t a Vas i le . P e d e l : O p r i ş P r a n c i s c C u r i e r : E u n c a n Simion. C a m e r i s t : David Ş te fan .

2. Personalul didactic.

1. Botez A. MihaU, doctor în medic ină şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r a l ca t ed re i de pa to logie g e n e r a l ă şi e x p e r i m e n ­t a l ă . Di rec tor a l i n s t i t u tu lu i de pa to log i e g e n e r a l ă şi e x p e ­r i m e n t a l ă . Distincthmi: I n a n u l şcolar 1921 c u r s u r i de ig ienă ş c o l a r ă ' p e n t r u revizor i i şcolari din A r d e a l . Confe r in ţe publ ice . D e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină ş i F a r m a c i e d in Cluj î n a n u l şcolar 1927/28.

2. Drăgoiu Ioan, p rofesor t i t u l a r a l ca t ed re i de is to logie ş i embrio'liogie.; D i r e c t o r »]; I n s t i t u t u l u i .de djjtojjoigtte îşi texoi-br io logie .

3. Gane Titu, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P ro fe so r t i t u l a r de c l in ica in fan t i l ă , D i r e c t o r a l c l inicei i n f a n t i l e .

4. Grigoriu Cristea, doctor î n medic ină şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r de c l in ica ginecologică şi obs te t r i ca lă . D i r e c t o r a l clinicei g inecologice şi obs te t r ica le .

5. Haţiegan luliu, doctor î n m e d i c i n ă şi ch i ru rg i e . P r o ­fesor t i t u l a r de c l in ica med ica l ă . D i r e c t o r a l clinicei m e d i ­ca le . Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Medic ină î n a n u l şcolar 1919/20. P r e ş e d i n t e l e Consi l iu lu i Clinicelor 1923/24. C o m a n d o r a l „Co­r o a n e i R o m â n i e i " . Ofi ţer al i n s t r u c ţ i e i F r a n c e z e . P r e ş e d i n ­

tele sec ţ iunei medica le „şi biopol i t ice a As t re i . 6. laeohov'lci lacoh, doctor i u m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­

fesor t i t u l a r de c l in ica c h i r u r g i c a l ă . D i r e c t o r a l c l inicei chi ­r u r g i c a l e . M e m b r u îja Consil iul S a n i t a r Super io r . D e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e d in Cluj î n a n u l şco la r 1922/23. P r e ş e d i n t e a l Asoc ia ţ iune i g e n e r a l e a medic i lor d i n ţ a r ă . Med ic Colonel în r eze rvă . DisHncţiuni: B ă r b ă ţ i e şi cre­d i n ţ ă CI. I . Decret R e g a l No. 385 d in 31 I a n u a r i e 1913, p e n t r u fap te de războ iu , î n ca l i t a t e de şef a l M i s i u n e i S a n i t a r e R o ­m â n e , t r i m i s ă în B u l g a r i a , 1 Oc tomvr i e 1912—Decemvrie 1912. M e d a l i a A v â n t u l Ţăr i i , cu Dec re tu l No . 5305. S t e a u a R o m â ­n ie i cu s p a d e în g r a d u l de ofiţer cu î n a l t u l Dec re t No. 2188

4*

52

din I u n i e 1919. S t e a u a R o m â n i e i cu S p a d e în g r a d u l de ofi­ţ e r cu p a n g l i c a de „ V i r t u t e a Mi l i t a r ă " cu î n a l t u l Decre t No . 2680 din I u n i e 1919. S t e a u a R o m â n i e i în g r a d u l de C o m a n d o r , M e d a l i a V ic to r i a a m a r e l u i r âzbo iu c u No . 6577, a n u l 1924 I u ­nie 20. D i s t i nc ţ iun i s t r ă i n e : M e r i t u l civil î n g r a d u l d e of i ţe r d a t de Ţ a r u l B u l g a r i l o r î n 1913 Mar t ie . M e d a l i a d ' h o n n e u r des e p i , d e m i e s d a t ă de P re şed in t e l e Repub l i ce i f ranceze. L e -g i o n d 'honneur , a c o r d a t ă de P re şed in t e l e Repub l i ce i f ranceze în 1924.

7. Michail Dumitru, doctor î n med ic ină şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r de cl inica o î ta lmoIogieS. D i rec to r a l clinicei oftal-mologice .

8. Minea Ioan, doctor î n med ic ină şi c h i r u r g i e . P ro fe so r t i ­t u l a r de cl inica neuro log ică . D i r e c t o r a l c l inicei neui 'ologice. Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e în a n u l şcolar 1920/21. Rec to r în anu l 1926/27.

9. Mhiovici Nicolae, doctor î n m e d i c i n ă şi ch i ru rg ie . Рто -fesor t i t u l a r d e . med ic ina l ega lă . D i rec to r a l I n s t i t u t u l u i de med ic ina l ega lă . S u b d i r e c t o r u l i n s t i t u t u l u i Madico-Lega l B u ­cureş t i . Med ic legis t şef a i s e rv ic iu lu i A n t r o p o m e t r i c . Ргон fesor la şcoala de Ş t i i n ţ e de S t a t şi şcoala de pol i ţ ie ş t i inţr-fică. Meda l i a de a u r la expoz i ţ ia de H i g i e n a Soc ia lă din R o m a , p e n t r u n o u l p rocedeu de fo tograf ie rea cadav re lo r . M a i m u l t e decora ţ i i ;

19. Moldovan luiiu, doctor î n m e d i c i n ă şi ch i ru rg i e . P r o ­fesor t i t u l a r al c a t ed re i de I g i e n ă şi I g i e n ă socia lă . D i r e c t o r al ins t . de Ig ienă şi i g i enă socială . Decan al F a c u l t ă ţ i i de Me­d ic ină şi F a r m a c i e d i n Cluj în a n u l şco la r 1924/25. P r o d e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de Med. şi F a r m . din Cluj î n a n u l şcolar 1925/1926. S e c r e t a r Gen. şi I n spec to r Gen. S a n i t a r şi de Ocro t i r e a l A r ­dea lu lu i . Mer i tu l S a n i t a r CI. I . S t e a u a R o m â n i e i î n g r a d u l de ofi ţer .

-11. Martinescu Gheorghe, doctor in m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P ro fe so r t i t u l a r a l ca t ed re i de fa rmaco log ie . Direc tor a l In­s t i t u t u l u i de F a r m a c o l o g i e . I n s p e c t o r G e n e r a l S a n i t a r .

12. Negru Dimitrie, doctor î n m e d i c i n ă şi ch i ru rg i e . P ro ­fesor t i t u l a r a l ca t ed re i de rad io log ie . D i r e c t o r a l I n s t i t u t u ­lu i de radiologie . P r o d e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a ­cie d in Cluj în a n u l şcolar 1919/20. Decan al F a c u l t ă ţ i i de Me­dic ină şi F a r m a c i e din Cluj în a n u l şcolar 1923/24.

53

13. Niţescu loan, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e ­sor t i t u l a r a l c a t ed re i de fiziologie. D i r e c t o r a l I n s t i t u t u l u i de fiziologie. Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină şi F a r m a c i e d i n Cluj în a n u l şcolar 1925^26.

14. Pamfil P. Glworghe, f a rmac i s t d i p l o m a t şi doc tor î n ş t i in ţe fizice. P ro fe so r t i t u l a r de ch imie f a r m a c e u t i c ă şi f a r ­m a c i e ga len ieă . D i rec to r a l I n s t i t u t u l u i f a r m a c e u t i c şi F a r macie i cl inicelor . D i rec to r a l L a b o r a t o r u l u i de subz i s t en ţă a l A r m a t e i 19l4—1918. As i s t en t specia l i n L a b o r a t o r u l de ch imie fizică ş i t eohnică l a U n i v e r s i t a t e a d in Genova 1911—1912 şi 1913. F a r m a c i s t I n s p e c t o r a l Eforiei Sp i ta le lo r din B u c u r e ş t i . F a r m a c i s t Lt.-Colonel d in 1925 Octomvr ie . D i fe r i t e î n s ă r c i n ă r i specia le din p a r t e a Min i s t e ru lu i de R ă z b o i u în decu r su l an i lor 1914—1918. I n T r a n s i l v a n i a î n j g h e b a r e a d i fer i te lor i n d u s t r i i ch imico- fa rmaceu t i ce , î n Cluj şi T u r d a , Confer in ţe publ ice p o p u l a r e etc. Difer i te m e d a l i i şi deco ra ţ i i m i l i t a r e . M e m b r u î n difer i te soc ie tă ţ i ş t i in ţ i f ice şi profes ionale .

15. PapUian Victor, doctor in m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r al ca tedre i de a n a t o m i e de sc r i p t i vă şi t opogra ­fică. D i r ec to r al I n s t i t u t u l u i de a n a t o m i e desc r ip t i vă şi topo­g ra f i că .

16. Predescu-Rion Ion, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r de c l in ică o to- r ino- la r ingologică . D i r ec to r a l c l i ­nicei o to-r ino- lar ingologice . D i s t n c ţ u n i : R ă s p l a t a m u n c e i . Ofi­ţ e r a l o r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i .

17. Urechia 1. Constantin, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P ro fe so r t i t u l a r de c l i n i ca pSiichiat r ică. Dir |ector a l cl inicei ps ich ia t r i ce . Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină şi F a r m a c i e d in Cluj în a n u l şcolar 1922/23. Di rec to r al sec ţ iune i Med ico -Peda -gogice de pe l â n g ă c l in ica ps i ch ia t r i că . M e m b r u a l Soc. de Neu­ro logie şi la Soc. des b o p i t a u x de P a r i s . M e m b r e d a n s le co­m i t e de direct ion des „ A r c h i v e s i n t e r n a t i o n a l e s de Neuro log ie" . M e m b r u la Soc. de Biologie. Refe ren t la Ze i t schr i f t fur d ie ges . N e u r o l . u n d P s y c h i a t r i e . C o m a n d o r a l Coroane i R o m â n i e i .

18. Vasiliu Titu, doctor în med ic ină şi c h i r u r g i e . P ro fe so r t i t u l a r a l ca t ed re i de a n a t o m i e pa to log ică . D i rec to r a l I n s t i t u ­t u l u i de a n a t o m i e patologică . D i s t i n c ţ i u n i : Medic Lt . -Colonel de r eze rvă . Medic c ăp i t an în c a m p . d in 1916—1919. P r e ş e d i n t e a l Soc. Med. d in Clu j . M e m b r u al Soc. biologice P a r i s - C l u j . P r e ş e d i n t e l e R. A n a t o m i e Clu j . B ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă CI. I . Me-

54

d a l i a R e g i n a E l i s a b e t a CI. I . (Mer i tu l S a n i t a r ) . M e d a l i a d ' hon T

n e u r des Ep idemies , F r a n ţ a . C a v a l e r a l S te le i R o m â n i e i de războ iu . Ofi ţer a l „Coroanei R o m â n i e i " .

19. Tătaru Cortolan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­fesor t i t u l a r de c l in ica de rma to -vene r i că . D i r e c t o r a l cl inicei de rma to -vene r i ce . M e m b r u î n comis iunea cl inicelor . Vice- P r e ­şed in te a l Soc, Ş t i in ţ e lo r Medica le . Di rec toru l c ă m i n u l u i s tud . î n med ic ină . D i r ec to r Gene ra i a l Soc. de s a l v a r e . P r e şed in t e l e C o m i t e t u l u i R e g i o n a l Cluj a l F e d . de S p o r t din R o m â n i a . De­c o r a t cu Coroana R o m â n i e i î n g r a d de of i ţer .

20. Thomas Pierre, doctor în ş t i in ţe . P ro fe so r a n g a j a t cu c o n t r a c t special p e n t r u c a t e d r a de ch imie biologică. Di rec to r al I n s t i t u t u l u i de c h i m i e biologică. Di rec to r a l I n s t i t u t u l u i de ch imie biologic.

20. Guiart Jules, doctor în m e d i c i n ă şi ş t i in ţe . P rofesor an ­g a j a t cu cont rac t specia l p e n t r u c a t e d r a de I s t o r i a Medic ine i şi F a r m a c i e . D i rec to r a l I n s t i t u t u l u i de i s to r i a med ic ine i şi far­mac ie i . P ro fe so r t i t u l a r de P a r a s i t o l o g i e şi I s t o r i a n a t u r a l ă m e d i c a l ă l a F a e u l a t e a de Med ic ină şi F a r m a c i e d in Lyon . Co­r e s p o n d e n t n a ţ i o n a l a l A c . de Med. d i n P a r i s . M e m b r u a l A c a d e m i e i Нопеие. S e c r e t a r Gene ra l a l Soc. de Zoologie f r an ­ceză şi m e m b r u în a l t e soc ie tă ţ i s a v a n t e franoeize. M e m b r u î n comi te tu l de onoa re a l Cong r e s u lu i de I s t o r i a Medic inei ş i în comi t e tu l I n t e r n a ţ i o n a l de I s t o r i a Medic ine i . M e m b r u co-r e spouden t a l A c a d e m i e i R o m â n e , a l „Asoc ia ţ iun i i " . M e m b r u de o n o a r e a l Soc. ş t i in ţe lor med ica l e din C lu j . M e m b r u a l Soc. d e ş t i in ţe Clu j . Medţjc-maior î n a r m a t a f ranceză . Ofi ţer a l Academie i . Cava l e r a l M e r i t u l u i agr ico l . Of i ţ e r a l stelei d ' A n -j e u a n . Ofi ţer a l I n s t r u c ţ i e i publ ice . L a u r e a t a l I n s t i t u t u l u i şi Acad . de Medic ină pa r i s i ene . C a v a l e r a l L e g i u n e i de onoare (eu t i t l u mi l i t a r ) . Coroana R o m â n i e i . M e r i t u l s a n i t a r ( român)

22. Baroni Vitold, doctor î n m e d i c i n ă şi ch i ru rg i e . P ro fe ­sor a g r e g a t a l c a t ed re i de b a c t e r i o l o g i c Di rec to r a l I n s t i t u ­t u l u i de Bac te r io log ie . D e c o r a t cu „ V i r t u t e a m i l i t a r ă de a u r " „ b ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă " , „ m e r i t u l san i t a r " . „ C o m a n d o r a l Co­r o a n e i R o m â n i e i " . .„Medail le des ep idemies" .

23. Ţeposu Emil, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P ro fe ­sor a g r e g a t l a c a t e d r a de Cl in ica Căi lor U r i n a r e . Mon i to r a l Cl inicei Uro log ice N e c k e r d i n P a r i s .

24.0rient Iuliu, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Doctor î n

55

f a rmac ie . Conferen ţ ia r def ini t iv de ch imie toxicologica . M e ­dic o răşenesc onorif ic Clu j . D e c o r a ţ i a „ C r u c e a roş ie A u s t r i a c ă şi Germană ' " Crucea M e r i t u l S a n i t a r " 01 . I . M e m b r u l a Soc. F r a n c a i s e d 'h is to i re de l a Med ic ine d i n P a r i s . R e p r e z e n t a n t p e n t r u R o m â n i a l a Soc ie t a t ea i n t e r n a ţ i o n a l ă Gesellschai ' t î i i r Geseh ich te d e r P h a r m a z i e .

25. Goia Ioan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent . Con­fe r en ţ i a r def in i t iv de c l in ică m e d i c a l ă .

26. Negru Elena, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Confe­r e n ţ i a r ă def. d e : E x a m e n e de l a b o r a t o r a p l i c a t e l a c l in ică , şi t e c h n i c a a l imen ta ţ i e i in fan t i l e .

27. Kernbach Mihail, doctor î n m e d i c n ă şi ch i ru rg i e . Docent , şef de l u c r ă r i def in i t iv a l ca tedre i de A n a t o m i e descr ip t ivă şi t opogra f i că . D i s t i n c ţ i u n i : decora t ,cu C o r o a n a R o m â n i e i î n

g r a d u l de C a v a l e r , C r u c e a de războiu , m e d a l i a „Vic tor ia" , Me-d i c - căp i t an ac t iv .

28. Wonnesch MaximiHan, doctor î n f a rmac i e . Şef a l F a r ­mac i e i Clinicelor .

29. Bărbulescu N., C o n f e r e n ţ i a r sup l in i to r l a F i z i c a ge­n e r a l ă .

30. Prişcu Mircea, Con fe r en ţ i a r sup l i n i t o r de B o t a n i c ă far­maceu t i c .

31. Secăreanu Ştefan, Conferen ţ ia r sup l in i t o r de Ch imie a n a ­l i t i că ca l i t a t ivă .

32. Mihailescu Savu, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Şef de l u c r ă r i a l Clinicei Ps ic l r i a t r i ce . Docent .

33. Bologa Vaicriu, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Do­cent , As i s t en t a l I n s t i t u tu lu i de I s to r i a Medicinei şi F a r m a c i e i .

34. Popovici George,. doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Decen t . Şef de l u c r ă r i al I n s t i t u t u l u i de F a r m a c o l o g i e .

35. Zugravii Gheorghe, doctor in m e d i c i n ă şi ch i ru rg ie . D o ­cent . Şef de l u c r ă r i a l cl inicei I n f a n t i l e .

36. Aleman Ioan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent . Şef de l u c r ă r i al clinicei s tomato log ice .

37. Konradi Băniei, doctor î n med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent . Şef de l u c r ă r i a l Clinicei Dc rma to -vene r i ce . .

38. Zolog Mihail, doctor în med ic ină şi c h i r u r g i e . Docent . Şef de l u c r ă r i al I n s t i t u t u l u i u i de I g i e n ă şi I g i e n ă Sociala ,

39. Sldvoacă Titu, doctor în med ic ină şi c h i r u r g i e . Docen t . Şef de l u c r ă r i a l I n s t i t u t u l u i de I g i e n ă şi I g i ena Socia lă .

56

4. Tabloul personalului ştiinţific auxiliar.

Şefi de lucrări:

1. D r . I u l i u C h i n d l e r 2. Dr . G h e o r g h e Z u g r a v i i 3. D r . I o a n A l e m a n 4. Dr . Teofil D r a g o m i r 5. D r . L i v i u P o p 6. D r . I . Mihâ i l e scu 7. D r . I . Groza S. Dr . T. Popovic i 9. D r D . Danie ] K o n r a d y

10. D r . N . W o n e s c h 11. Dr . Caro l S o h u n n 1 2. D r . Cons t an t in V e l l u d a 13. D r . A l e m a n A r s i l i a 14. D r . Sibi M ă r i a ЗГ). Dr . K e r n b a c h M i h a i l Kî. D r . C r i ş a n Corne l 17. Dr . P o p a R u b i n 18. D r . Cosma I o a n 19. Dr . Miha i l Zolog 20. Dr . P o p o v i c i G h e o r g h e 21. F a r m . Goina Teodor

Cî. Of ta lmologică CI. I n f a n t i l ă Ci. S tomato log ică Ci. Neuro log ică CI. Med ica l ă CI. P s i c h i a t r i c ă CI. P s i c h i a t r i c ă Ci. Gynecologică CI. D e r m a t o l o g i c ă F a r m , Clin., şef f a r m a c i s t F a r m . Clinici lor ' n s t . de A n a t o m i a descr ip t . Tnst. de P a t . gen . şi exp . I n s t . de B ioch imie Ins t . m e d . l ega lă Inst . de I s to log ie I n s t . de a n a t o m i e pa t . Ins t . de Fiz iologie In s t . de I g i e n ă Ins t . de F ' a rmacolog ie Ins t . de F a r m a c o g n o z i e

Asistenţi.

9, 10.

Dr . I . G l ă v a n Dr . P . V a n c e a Dr . Gh. S t ăn i l o iu D r . L . T e l i a Dr . M. F o d o r Dr . I . B ă b u t i u Dr . I. C a d a r i u Dr . M a r i u s H â n g ă n u ţ i u Dr . Leon Danieli o Dr . E m a n o i l A n c a

CI. Of ta lmologică CI. Of ta lmologică CI. I n f a n t i l ă Ci. I n f a n t i l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. S tomato logică CI. Neuro log ică CI. M e d i c a l ă CI. Med ica l ă CI. Med ica l ă

57

11. D r . В . Doc tor 12. Dr . I o a n B o d e a n 13. D r . I o a n Voicu 14. Dr . Corne I u b a s 35. D r . L e o n i d a P o p a 16. D r . V a i e r in C i m o c a 37. D r . G h e o r g h e Ş e r b a n 18. F a r m . B e l b a I r i n a 39. F a r m . Ciocănelea Vic to r 20. F a r m . Colosiu E l e n a 21. F a r m . D r u g a G h e o r g h e 22. F a r m . B e l b a M ă r i a 23. F a r m . B a r t h a , P e t r u 24. F a r m . B i n d e r E l e n a 25. F a r m . N a n Alex . 26. Dr . E e a t e r i n a P a p i l i a n 27. D r . C o n s t a n ţ a M i t r e a 28. Dr . D a g h i e Vasil ie 29. Dr . E u g e n i a Mal io 30. Dr . B a r b u l e s c u E l e n a 33. Dr . Va le r iu B o l o g a 32 D r . M u n t e a n I o a n 33. Dr . Imas Buza 34. Dr . M a l t e i E l e n a 35 Dr . B e r a r i u D i m i t r i e 36. Dr . Caşu S a v a 37. Dr . P o p E . 38. Dr . V i t a l y c s A n d r e i 39. Dr . Dobocan I o a n 40. Dr . Miss i r Vas i le 41. D r d . B e n e t a t o M ă r i a 42. Dr . L a z a r I s a i c u 43. F a r n i . Goina M ă r i a

CI. Oto-r ino L a r i n g o l o g i c ă CI. P s i c h i a t r i c ă CI. Ginecologică CI. Ginecologică CI. D e r m a t o l o g i c ă CI. D e r m a t o l o g i c ă CI. D e r m a t o l o g i c ă F a r m a c i a Clinici lor F a r m a c i a Clinici lor F a r m a c i a Clinici lor F a r m a c i a Clinici lor In s t . F a r m a c e u t i c In s t . F a r m a c e u t i c In ş t . F a r m a c e u t i c I n s t . F a r m a c e u t i c I n s t . de A n a t o m i e Desc r ip t i vă In s t . de A n a t o m i e Desc r ip t i vă I n s t . de A n a t o m i e D e s c r i p t i v ă Ins t . de p a t . gen . şi exp . Ins t . de p a t . gen . şi exp . Ins t . de I s t . med ic ine i Inst . de Bad io log ie Ins t . de B ioch imie Ins t . de B ioch imie I n s t . Med. L e g a l ă I n s t . de I s to log ie I n s t . de I s to log ie I n s t . de A n a t o m i e P a t . I n s t . de A n a t o m i e P a t . Inst. de Fiz io logie Inst. de Fiz io logie In s t . de I g i e n ă Ins t . de F a r m a c o g n o z i e

Preparatori bugetari:

1. Dr . T. B e n d e s c u CI. Ofta lmologică 2. Dr . I . L u p u ţ i u CI. Ofta lmologică 3. Dr . I . M o c s a n y i CI. I n f a n t i l a

58

4. D r . I . P o p o v i c i u 5. D r . J i a n u Ş te fan 6. D r . V. M ă r g i n e a n u 7. Dr . N . Onaca 8. Dr . I . M u r e ş a n 9. D r . Z. B o r z a

10. Dr . I . Danic ico П . Dr . A. M o h o r a Popov ic iu 12. D r . L . G h i d r a i 13. D r d . V. D r a g o ş 14. D r . M. K a u t s c h 15. D r . E . P e t r o v i c i 16. D r d . P r a c k V . 17. Dr . L. S e r a c i n 18. Dr . M. H a l i ţ a 19. D r . I . G a v r i l ă 20. Dr . T. S p â r c h e z 21. D r . O. M a n t a 22. D r . E . C a b a 23. D r . P ă c u r a r i u 24. D r . I . S a b ă u 25. Dr . V . V a r g a 26. D r . L . D r a g o m i r 27. Dr . P . Graff 28. Dr . B e t e z e a n u 29. Dr . A . I l iescu 30. D r . M. S i r e t e a n u 31. D r . M. B u l g a r a 32. Dr . H . T ă n ă s e s c u 33. Dr . L e n g h e l 34. D r . P . Cir lea 35. Dr . A. Comoroşan 36. Dr . R. H o f f m a n 37. F a r m . Ionescu Sofia 38. î ' a r m . P a p a i Iosif 39. F a r m . l î u s s u A u r e l 40. F a r m . D â r l e a F l o r i c a 41. F a r m . M a r t o n f y L a d i s l a u 42. F a r m . P i l d n e r E r n e s ţ i n

CI. I n f a n t i l a CI. C h i r u r g i c a l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. C h i r u r g i c a l ă CI. S tomato log ică CI. S tomato log ică 01 . Neuro log ică CI. Neuro log ică CI. Neuro log ică CI. Neuro log i că CI. Neuro log ică CI. Med ica lă CI. Medica lă CI. Medica lă CI. Med ica lă CI. Medica lă CI. Medica lă CI. Oto-r ino L a r i n g o l o g i c ă CI. Oto-rno l a r ingo logcă CI. P s i c h i a t r i c ă CI. P s i c h i a t r i c ă CI. P is ich ia t r ică CI. P s i c h i a t r i c ă CI. Gyn ecologică CI. Gynecologică CI. Gynecologică CI. D e r m a t o l o g i c ă CI. D e r m a t o l o g i c ă CI. D e r m a t o l o g i c ă CI. D e r m a t o l o g i c ă F a r m . Clinicilor F a r m . Clinici lor F a r m . Clinicilor F a r m . Clinicilor In s t . F a r m a c e u t i c i n s t . F a r m a c e u t i c

59

43. D r . L i v i u F u n a r i u 44. D r d . J i a n u M ă r i a 45. D r d . P e t r i R e i n h a r d t 46. D r d . R u s s u Gabr i e l 47. D r d . A l e x a n d r o f M i h a i l 48. Drd . R ă d u l e ţ V i r g i l 49. Dr . G r a u r E m i l 50. D r d . P u r g e G h e o r g h e 51. D r d . Georgescu Iliei 52. D r . F i z i V i c t o r 53. P o p F l o r i c a 54. D r d . Gă ină I u l i a n 55. D r d . M i h a l c a losif 56. D r d . D a h n o v i c i u V a l e n t i n a 57. D r d . S to ica V ic to r 58. D r d . R u s u S e p t i m i u 59. D r d . D inešcu I o a n 60. D r d . Miha i lescu O r t a n s a 61. Dr . T i t u T u r c u . 62. D r d . C a n t e m i r E u g e n 63. D r d . N o v e a n u Vasile 64. Dr . A r t e m i s a B r o d a 65. D r d . S ă b ă d e a n u Vas i l e 66. D r d . Corne l C o d r a n u 67. F a r m . M ă r i a Dorneseu 68. D r . O. Comşa P r . E x t r a B .

In st. de A n a t o m i e de sc r i p t i vă In s t . de A n a t o m i e de sc r i p t i vă Ins t . de A n a t o m i e desc r ip t i vă In s t . de A n a t o m i e d e s c r i p t i v ă In s t . de P a t . gen . şi exp . Ins t . de P a t . gen . şi exp . Ins t . de Rad io log ie In s t . de B i o c h i m i e Ins t . de B i o c h i m i e hist . med . l e g a l I n s t . de Is to logie I n s t . de Is tologie I n s t . de Is tologie I n s t . de A n a t . P a t . I n s t . de A n a t . P a t . I n s t . de A n a t . P a t . I n s t . de A n a t . P a t . I n s t . de F iz io log ie Inst. de I g i e n ă Inst . de I g i e n ă Inst. de I g i e n ă I n s t . P a t . gen. Ol. Of ta lmologică Cl. Of ta lmologică I n s t . de F a r m a c o l o g i e I n s t . de I g i e n ă

1. F a r m . Ionescu E l e n a 2. » E p e r j e s y M a r g a r e t a « J . .* M a r c u V i o r i c a 3. '! P o p e s c u M i n e a C. 5. ?) T ă m a ş i u Alex . 6. ) ) Ciocănelea V i c t o r i a 7. »J L e d e r e r Ceci l ia 8. H Repede S a v a 9. '> S p â r c h e z V e t u r i a

10. >9 M o g a O e t a v i a n

Preparatori ajutor:

F a r m . Cl inic i lor

60

5. Tabloul doctorilor

1. Gh i t ea Iosif 2. P e r l i s Moise 3. L u p u ţ i u I o a n 4. J u r c a I o a n 5. L o r b e r Lu iza 6. A b r a h a m Isae 7. Ede l s t e in S e r e n a 8. S imon E r n e s t i n 9. F r i e d A n d r e i

10. P e k i n Nico lae 11. Ionescu A r i s t i d e 12. D a g h i e Vas i le .i.3. Z i l b e r m a n Iosif 14. J i a n u Ş te fan 15. B o g a t o n E l e n a 16. S i r i t e a n u Modes t 17. S t e r n P i r o ş c a 18. N e m e t h Nico lae 19. B u d i k l a c o b 20. Grossfeld Roza 21 . Bo loga I . V i r g i l 22. F u n a r i u L i v i u 23. P o p Dionis ie 24. Schnabe l E d e 25. M ă r g i n e a n u V a r t o l o m e i 26. D o r e a E u g e n 27. F i z i V ic to r 28. C iu ta E m i l i a V i c t o r i a 29. Noszin E l i s a b e t a 30. F i sc l ibach H e r m a n 31. A m i r a s M a r g a r e t a 32. Lob M ă r i a 33. N i c o a r â G a v r i l 31. R a d u L i \ i u 35. P e t r e s c u Emrmoi l

promovaţi în acest an şcolar

об. P i roncof Ioan 37. U r s a n Iosif 38. Tocan Vas i le 39. D e r e v i c i Ipo l i t 40. C ă r p i n i ş a n Cornel 41. Busu iocescu Gheo rghe 42. D i a c o n u H r i s t e a 43. Hochte i l Be la 44. S to i an L i v i a 45. S tane iu S to ia 46. B e r a r i u D i m i t r i e 47. B i h a r i P i r o s k a 48. R e t e z a m ! G h e o r g h e 49. T r i a n d a l i f i I o a n 50. I r i m i n o i u Gheo rghe 51. GrosseHfeld M a r t i n 52. He r skov ic s Leo 53. Comşa Ov id iu 54. G a ş p a r Nico lae 55. N e u m a n T o m p a E l i s a b e t a 56. Se rac in L iv iu 57. I l iescu A l e x a n d r u 58. H o d o r Teodor 59. Leca V a l e r i u 61. Ru3u S e p t i m i u 61. D i m i t r i u D. Vas i l e P.2. F a r k a s A l e x a n d r u 63. D u ş a O c t a v i a n 64. D i m i t r a ş E u g e n 65. K o c h R o b e r t 6(5. C o r b e a n u A l e x a n d r i n a 67. K o s z t k a E u g e n 68. M i h a i l ă T r a i a n 69. Borb i l V i c t o r 70. A v r a m Cornel

61

71. Schu l t z T ibe r iu 74. S i r e t e a n u C. M i r c e a 72. N i t u P ă u n u 75. G ă l ă g u ţ ă N a t a l i a 73. Vasi lca V i r g i l 76. Dr . B u z a s M a r t i n

6. Tabloul licenţiaţilor în Farmacie în acest an şcolar.

1. P a p p E r n e s t i n 2. I s k y E r n e s t i n 3. N a g y E u g e n 4. A t h a n a s e s c u D. Vas i l e 5. A lwi l K. C a p e s i u s 6. Greb Gabr ie l l a M a r g a r e t a 7. Szeke ly E u g e n 8. M a r t o n f y L a d i s l a u 9. S o t r o p a V i r g i l

10. K o v a r y Jos i f 11. Lowenistein Iosif 121 Dornescu V. M ă r i a 13. V a l e r i a B i n d e r 14. Ga l i s t e r Vas i l e

15. E l i s a b e t a G u t t m a n n 16. K o r o n c a E m m a 17. K r a u s z A l e x a n d r a 18. L a c z k a Iosif 19. N a g y J u d i t h a 20. I o a n a M ă r i a N i s t o r 21. P a p a i Sofia 22. M. Posztol i n . M a t e o v i l -23. K o r y T i b e r i u 24. D â r l e a F l o r a 25. D i m i t r i u T i t i e a 26. E l e o n o r a B a i u 27. K a r a k a s Ludov ic 28. A l e x a n d r u Tol las ~ " i

62

1—1

Ol со

Ol о CD

N-rul studenţilor ordinari

1—1

со os -о studenţi o с •o

о со studente CA <D X СО os

со оз О gr. ort.

о м Ol gr. cat.

Dup

Ol Ol Ol os rom. cat. w<

1 со Ol о reformaţi £.

fie" H* СЛ

со evang. С* 03 со unitari s

re со 1—' OS izraeliţi

oo со Ol Vechiu l R e g a t

b-' OS

os o s Ol

T r a n s i l v . ş i ce le la l te părţi

1 ^ Bucovina

1 z Basarabia O f—l C e h o s l o v a c i a в

oi 1—l os Ungaria •o

1 1 Austria M<

1 Iugoslavia s 1—l Polonia M

1 - Franţa 4»

1 o» Rusia re

1 1 Germania 1 л 1 - Macedonia 1 л

1 M Sta te l e Uni te

Bulgaria

1 Diferite

От со

Ol o CD

In total

1 1 Absolvenţi 5 ' o o r a со 1

oo 1 Licenţiaţi

clar? cu

rs .nulu

I C5 Doctori *

O* s o "1 41 65 л в

ase •

o >

& H o 5" ~ •a H &> ~ 2 o •</> o

"1

•̂1

CJ OO

В) Activitatea d idact ica (învăţământul Medical)

1. C L I N I C A C H I R U R G I C A L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. lacobovici.

î n v ă ţ ă m â n t u l c h i r u r g i c a l d in c u r s u l a n u l u i 1.927/28 s'a p u ­t u t desvol ta î n cond i ţ iun i b u n e cu toa te l ipsur i l e m a t e r i a l e p e c a r i le a v e m .

P r e d a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i chirurgical cere mi j l oace de de-i n o s t r a t i i câ t m a i l a r g i . Aces te mi j loace cons t au î n : p r e z e n t ă r i d e bo lnav i , o p e r a ţ i u n i făcu te în p r e z e n ţ a s tuden ţ i lo r , e x a m i n a ­r e a bo lnav i lo r f ă cu t ă de s t uden ţ i . T o a t e aces t ea s u n t vechi le mi j loace d e c a r e med ic ina a u z a t î n t oa t e t i m p u r i l e şi car i az i sujnt insuf ic ien te .

P e n t r u ca s t u d e n t u l să p o a t ă i n t e r p r e t a în m o d j u s t a c t u l o p e r a t o r c a r e se des făşoa ră s u b ochi i lu i , es te nevoe , ' ca să fie p r e g ă t i t p r i n t r ' o d e m o n s t r a ţ i e ca re p recede acest ac t . E x p u n e ­r e a v e r b a l ă , a ş a c u m o obicinuesc a t â t eu câ t şi al ţ i i , es te cu d e s ă v â r ş i r e insuf ic ien tă . P e n t r u ca a cea s t a să fie u t i l ă t r e b u e să fie în so ţ i t ă d e : c inematogra f , p roec ţ i i şi p l anşe . T o a t e aces te mi j loace n e l ipseau.

N u m a i ins i s t a s u p r a ce lo r l a l t e l i p s u r i ş i d i f i cu l t ă ţ i cu c a r i a v e m de l u p t a t .

Voi r e m a r c a totuşi neces i ta tea d in ce în ce to t m a i i m p e ­r ioasă de a se l i m i t a n u m ă r u l s tuden ţ i l o r î n p r o p o r ţ i e cu m i j ­loacele de ca r i d i s p u n e m şi de-a nu p r i m i în U n i v e r s i t a t e decâ t p e cei capab i l i să as imi leze î n v ă ţ ă m â n t u l super io r .

Selecţ ionarea e lemente lor capab i le e ra făcută a l t ă d a t ă de l iceu. Azi aceas t a n u se m a i face. P t e u d o - b a c a l a u r e a t u l ^ste u n b a r a j cu to tu l insuf ic ien t şi de aceea este nevoe să se l i ­mi teze n u m ă r u l . F a c u l t a t e a din Bucu re ş t i a şi r ea l i za t aces t l uc ru .

Rezu l t a t e l e e x a m e n e l o r d in c u r s u l aces tu i a n a u doved i t îne 'oda tă neces i ta tea acestei m ă s u r i şi f a p t u l că p r e a m u l l i ne ­c h e m a ţ i p ă t r u n d în U n i v e r s i t a t e .

Conform p r o g r a m u l u i , c u r s u r i l e de c l i n i că c h i r u r g i c a l ă se fac în a n i i p a t r u şi cinci. Cur su r i l e se fac de t r e i o r i p e s ă p t ă m â n ă .

I n a f a r ă de cu r su r i l e de cl inică s 'au făcu t c u r s u r i de se­mio log ie c h i r u r g i c a l ă p e n t r u a n u l a l I I - l e a ; semiologie u r o ­logică cu ace laş i an .

P e n t r u s t u d e n ţ i i s t a g i a r i d in anu l doi s'a făcu t u n c u r s i n t r o d u c t i v p e n t r u c h r i u r g i e .

* Subiecte le lec t iuni lor făcute î n cu r su l aces tu i a n a u fost,

p e n t r u c u r s u r i l e t eo re t i ce : c h i r u r g i a stomacului*. i a r p e n t r u c u r s u r i l e p rac t i ce cele ce u r m e a z ă i n t ab lou l a l ă u r a t .

Comunicări, lucrări, titluri.

I n c u r s u l a n u l u i 1927 a m fost a l e s m e m b m a l A s o c i a ţ i u n e i f ranceze de chirurgie^

Comunicări.

1. U n caz de acrocefalie. Soc. şt. med ica le Clu j , 4. I I . 1928. 2. C o m p r e s i u n e a d u o d e n a l ă p r i n a r c mezen te r i c . Soc. şt. n u

Clu j , 4. U. 1928. 3. U n caz de ep i te l iom a l colonului i l io pe lv i an . Soc. şt . m .

Clu j , 25. I I . 1928. 4. S u r le t r a i t e m e n t c h i r u r g i c a l de m a l de P o t t . C o m u n i ­

ca r e la a l V- l ea congres i n t e r n a ţ i o n a l de T h a l a s o t e i a p i e . 25. V. 1928.

5. S u r le fonct ion de la g l a n d e (pa r agan l i on ) ca ro t id i ene . I n co l abo ra re cu Prof . N i ţ e scu şi Dr. P o p Al. Corn. Soc. de Biol . Clu j , p u b l i c a t ă în C. r e n d u s des sc. de l a Soc. d e Biologie T. 48. —

6. Exci tabi l i te" m e c a n i q u e du v a g u e chez l 'bomme. .— Com. s o c biol. în co labora re cu Prof . Nite.scu C. r e n đ u s des sc.

de la Soc. de Biologie T . 48.

L E C Ţ I I L E F Ă C U T E I N C U R S U L A N U L U I 1927/28.

1. F o r m a r e a c h i r u r g u l u i . Cu r s .

2. L a m i n e c t o m i e р . t u m o a r e m e d u l a r ă , c u r s şi op. 3. E m b r i o l o g i a t u b u l u i d iges t iv şi d i a f r a g m a t i c . 4. M o r b u l lu i P o t t . Cu r s . 5. M o r b u l lu i P o t t , c u r s şi opera ţ i e . 6. F o r m a s tomacu lu i . Curs . 7. A t rop l a s t i e , c u r s şi opera ţ ie . 8. Osteosinteză, curs şi ope ra ţ i e . 9. S t r u c t u r a s tomacu lu i , c u r s şi opera ţ i e . 10. S tenoză bac i l a r ă colon p e l v i a n I l io-colostomie. 11 . Epi to l iom l imbă. Trachetomie . 12. C a n c e r u l co lonulu i pe lv ian , c u r s şi op. 13. P ic ior s t r â m b acc iden ta l , curs şi opera ţ ie . 14. R a p o a r t e l e s t omacu lu i . Cu r s . 15. Mişcă r i l e s t o m a c u l u i n o r m a l , cu r s . 16. E p i t e l i o m u l l imbei . A m p u t a t i a l imbei , cu r s şi op. 17. Chist- a l cerebelu lu i , c u r s şi ope ra ţ i e . 18. F i z io log ia s tomacu lu i , cu r s . 19. T u b e r c u l o z a pic iorului , op. P i r o g i i . 20. P i c i o r s t r â m b congeni ta l , c u r s şi opera ţ ie . 21. F r a c t u r i l e g a m b e i , cu r s . 22. Că i le de in fec ţ iune ale r i n i ch iu lu i , cu r s . D r Тер 23. Anomal i i l e s t omacu lu i , cu r s . 24. U l c e r u l mice i curbur i , c u r s şi op. 25. Ep ip lo i l ă cronică, cu r s şi operaţ ie . 26. Gas t rop toze şi corp i i s t r . a st., c u r s . 27. U l c e r u l duodenu lu i , cu r s şi opera ţ ie , 28. Cance ru l buzei inf., c u r s şi operaţ ie . 29. S p a s m u l şi a ton i a ga s t r i c ă , c u r s . 30. Chol i l i t iază choledociană, cu r s şi opera ţ ie . 31. E r n i a c r u r a l ă , cu r s şi opera ţ i e . 32. D i l a t a ţ i i l e ga s t r i ce , cu r s . 33. Erntcliovn 1!! s t . H I v < şî opera ţ ie . 34. "Ridîw-elul, cu r s şi opera ţ ie . 35. Contuz ia s tomacu lu i , curs . " 36. T u m o a r e c a r e b m l ă . c u r s şi opera ţ i e . 3'/' P o r î t o n i t ă b ac i l a r ă , curs . şi opera ţ ie . 38. P l ă g i l e s t o m a c u l u i , curs. 39. P l eu r i z i i l e p u r u l e n t e , c u r s şi opera ţ i e . 40. D ive r t i cu l duodena l , c u r s şi ope ra ţ i e . 41. F i s t u l e l e ş ! ? a s t " ' e b ас"1ч curs .

66

42. F r a c t u r a c r a n i u l u i — m e n i n g i t ă , c u r s şi ope ra ţ i e . 43. Cholec i t i t ă cronică , op. şi cu r s . 44. Tube rcu loza şi s i f i l isul gas t r i c , c u r s . 45. A p e n d i c i t ă c ronică , c u r s şi ope ra ţ i e . 46. Chis t h i d a t i c a p l ă m â n u l u i , curs ş i ope ra ţ i e . 47. S t o m a c u l b i locular , cu r s . 48. T u m o a r e a lbă , c u r s şi opera ţ i e . 49. Epi te l iomul m a m e l e i , c u r s . 50. S i n d r o m e l e gas t r i ce , cu r s . 51. Oste i ta f ibro-chis t ieă . 52. Ulceru l g a s t r i c — pa togen ie , cu r s . 53. Cance ru l s tomacu lu i , c u r s şi ope ra ţ i e . 54. E r n i a ombi l ica lă , c u r s şi ope ra ţ i e . 55. Guşa, cu rs . 56. Guşa , c u r s şi ope ra ţ i e . 57. E t io log ia u l c e r u l u i ga s t r i c , cu r s . 58. Cance ru l esofagian şi a cardiei , c u r s şi ope ra ţ i e . 59. E p i t e l i o m cerv ica l , c u r s şi ope ra ţ i e . 60. S imp tome le u l c e r u l u i gas t r i c , cu r s . 61. Coxo- tuberculoza , cu r s . 62. D iagnos t i cu l şi t r a t . u l ce re lo r gas t r i ce .

Teze făcute în Clinica Chirurgicală hţ anul şcolar 1927—28.

1. C i r cumciz i a P e r l i s . _ 18. X I . 1927. 2. Despre h e r m a f r o d i s t o n la om. A b r a h a m Isac . — 2. X I I .

1927. 3. F r e n i e o t o m i a , E . S imon. — 9. X H . 1927. 4."Contr , l a s t u d i u l v o l v u l u s u l u i in tes t . sub ţ i r e . S i l b e r m a n .

_ 16. X I I . 1927. 5. H e r n i e d i a f r a g n i a t i c ă . Roza Grossfeld. — 13. I . 1928. ' 6. P ic io ru l p l a t , şi t r a t . s ă u ch i r . ş i or t . N e m e t h Nicolae .

13. I . 1928. 7. N o ţ i u n i i s tor ice a s u p r a a n t . şi asepsiei . S t e r n P i r o s c a . —-

13. I . 1928. 8. Coas ta ce rv ica lă . B u d i k lacob . — 13. I . 1928. 9. S t u d i u l olindc a l f r ac tu r i l o r b a s m u l u i . M ă r g i n e a n . —

27. I . 1928. 10. Coxo- tuberculoza . Noszin E l i s abe t a . — 17. I I . 1928. 11. T u m o r i t e s t i cu la re . F i s c h b a c h H . — 24. I I . 1928.

67

12. S p i n a bi f ida . A m i r a ş i M a r g a r e t a . — 2. I I I . 1928. 13. F r a c t u r i l e coloanei v e r t e b r a l e . L e b M ă r i a , — 2. Ш . 1928. 14. E p i t e l i o m u l pen i su lu i şi t r . s ău ch i r . R a d u L iv iu . —

9. I I I . 1928. 15. Supra rena l ec tomie în g a n g r e n a s p o n t a n ă . Pironcof. —

16. I I I . 1928. 16. P a p i l o m u l vesicei u r i n a r e . T o c a n V. — 30, I I I . 1928. 17. O i p t o r h i d i e . C ă r p i n i ş a n Cornel . _ 30. U I . 1928. 18. E p i t e l o m u l buzelor . D iaconu H r i s t e a . — 4. I V . 1928. 19. F r a c t u r i l e c ran iene . Busu iocescu Gh. 4. IV. 1928. 20. Raze l e u l t r a -v io le t e . H o e h t a i l Bela . — 4. I V . 1928. 21. T r a t a m e n t u l c h i r u r g i c a l a l p l eu r i z i i lo r p u r u l e n t e . S t o -

i an L iv i a . — 6. I V . P r e z i d a t Botez . 22. Genu v a l g u m . Groe ie ld M ă r i a , — 11. V . 1928. 23. T r a n s p l a n t ă r i l e l ibere osoase. G a ş p a r Nico lae . — 8. V I .

1928. 24. T u m o r i l e colonului i l io-pelvian. O c t a v i a n L u ş a . . 27.

V I . 1928. 25. Conge la ţ i un i . D u m i t r a ş E u g e n . — 27. V I . 1928. 26. T u b e r c u l o z a co lonulu i i l io-pelvian . A v r a m Cornel . 27.

V I . 1928.

2. CL1NJICA M E D I C A L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. I. Haţieganu.

1. Cur s de desch ide re : S i n d r o m u l t romboze i p r o g r e s i v e a u ­r iculare .

2. S tenoza m i t r a l ă . E t io logie . (3 c a z u r i cu s tenoză m i t r a l ă ) . 3 C o n t i n u a r e . S imp toma to log i e , S tenoza m i t r a l ă func ţ iona lă .

T l in t . P r e z i n t ă 2 cazu r i g r a v i d o - c a r d i a c e . 4. Acc iden t e g r av ido -ca rd i ace . I n s u f i c i e n ţ a m i t r a l ă . B o a l a

m i t r a l ă . 5. I n s u f i c i e n ţ a aor t icâ (endrocard ică , func ţ iona lă ) . S i m p t o ­

ma to log i a . (2 cazur i ) . 6. Lez iun i le v a l v u l a r e asocia te . F r e c v e n ţ a lor . S i m p t o m a ­

tologie . Diagnos t i c . (1 caz de s i t u s i n v e r s u s ) . Ec top i i l e ca r ­diace.

7. S t enoza p u l m o n a r e i cu p e r s i s t e n ţ a d u e t u l u i Bo ta l . 8. L e z i u n i ca rd i ace congeni ta le , et iologie, s imp tomato log ie .

D iagnos t i cu l ectopi i lor ca rd iace . (1 caz) .

5*

68

9. Pe r i ca rd i t e l e î n g e n e r a l . Simfize pe r i ca rd i că . 10. Con t inua re . Diagnost ic . Pol icl inică. Uni caz cu anevr i sm

a l crosei . U n caz de m e d i a s t i n i t ă ( l imfosaerom). U n caz cu Eied ias t in i tă cu compres iunea v e n e i cave supe r ioa re .

11. S i n d r o m u l m e d i a s t i n a l . S imp toma to log ie . 12. C o n t i n u a r e . T r a t a m e n t u l î n s indr . m e d i a s t i n a l . T r a t a ­

m e n t u l pe r i ca rd i t e lo r . 3 cazu r i cu s i n d r o m mioca rd i c . 13. S i n d r o m u l mioca rd i c . S i m p t o m a t o l o g i e . F o r m e cl inice.

E t io log ie . (3 c a z u r i cu s ind r . m ioca rd i c ) . 14. C o n t i n u a r e . M i o c a r d i a . E v o l u ţ i e c l inică . S u b s t r a t u l a n a -

tomo-pa to log ic a l s ind. m i o c a r d i c . 15. S i n d r o m u l endoca rd i c . E t io log ie . A n a t - p a t o l o g i e . N o ­

ţ i u n i gene ra l e . F o r m e clinice. E n d o o a r d i t e l e subaCute . 16. E n d o c a r d i t a l en t ă . E t io log ie . S i m p t o m a t o l o g i e . A n a t o -

mia -pa to log ică . (1 caz de a s t m ca rd i ac ) . 17. A s t m . ca rd i ac . E t io logie . P a t o g e n i e . S i m p t o m a t o l o g i e .

F o r m e cl inice. 18. T r a t a m e n t u l a s t m u l u i ca rd iac . Un caz de scleroză p l u r i -

g l a n d u l a r ă . A s t m in t r i c a t . 19. Un caz de anev r i sm dublu a l aor te i . Anevr i smul aor te i

S u b s t r a t u l ana tomo-pa to log ic . S imp toma to log ie . Loca l i z a r ea şi s i m p t o m a t o l o g i a a n e v r i s m e l o r d u p ă local izare .

20. S i n d r o m u l isclerozei a r t e r e i p u l m o n a r e . F o r m e c l in ice s imp tomato log ie . E t io log ie . Rad io log ie . (1 caz cu scleroza a r ­t e r e i p u l m o n a r e ) .

21. Un caz de a o r t i t ă descenden tă (post) . S i n d r o m u l aor t i t e i . S u b s t r a t u l ana tomo-pa to log ic . Loca l i za re . S i m p t o m a t o l o g i e .

22. C o n t i n u a r e . E v o l u ţ i a cl inică. D iagnos t i c . P r o g n o s t i c . U n caz cu a o r t i t ă cu m e d i a s t i n i t ă a n t e r i o a r ă .

23. U n caz cu a o r t i t ă şi s indr . h ipe r t ens iune i . S i n d r o m u l h i p e r t e n s i u n e i a r t e r i a l e . Clas i f ica rea lor . S i m p t o m a t o l o g i e . F o r m e clinice.

24. C o n t i n u a r e . E v o l u ţ i a c l in i că a h i p e r t e n s i u n e i . D i a g ­nos t ic . T r a t a m e n t .

25. Con t inua re . E t io log ia . P a t o g e n i a . S i m p t o m a t o l o g i a h i ­per tens iune i a r t e r i a le . Un caz de dexterocardie . Diagnost icul . E t i o l o g i a şi p a t o g e n i a dex t roca rd i i l o r .

26. D o u ă cazu r i de asistol ie . C o n s i d e r a ţ i u n i genera le . D i a g ­nos t i cu l . E t io log ie .

69

27. C o n t i n u a r e . P a t o g e n i e insuf. c i rcu la tor i i . E v o l u ţ i e cl i­n ică . Disis iol ia , D iagnos t i c , S imptomato log ie .

'28. Insuf . c i r cu l a to r i e p a r ţ i a l ă . As is to l ia . E v o l u ţ i e . P r o g n o s t i c . 29. T r a t a m e n t u l boale lor ca rd iace . 30. C o n t i n u a r e , idem. 31. Con t inua re , idem. 32. U n caz cu s i n d r o m c a r d i o p u l m o n a r fals a v â n d schi loză.

U n caz de s i n d r o m ca rd io v a s c u l a r v e r i t a b i l . U n caz cu s ind r . c a r d i o p u l m o n a r v e r i t a b i l cu insuf. c i r cu l a to r i e . S tă r i c a rd io p u l m o n a r e . E t io log ie . E v o l u ţ i e .

33. S t ă r i ca rd io rena le , — cu p r e d o m i n e n ţ ă c a r d i a c ă şi s t ă r i . cu p r e d o m i n e n ţ ă renală .

34. Po l i c l in i că . U n caz cu p e r i t o n i t ă b a c i l a r ă şi h ipo ten-s iune a r t e r i a l ă . U n caz ca rd iosena l eu p r e d o m i n e n ţ ă ca rd iacă . U n caz de hiposis to l ie hepa t ică .

35. D o u ă c a z u r i de n e f r i t ă a c u t ă . U n caz cu abces a l p ă r e -t e lu i a b d o m i n a l .

36. Nefr i te le acu te . Nefroze — difterice, sif i l i t ice, a m i g d a -l iene, toxice . Ne f r i t e subacu te .

37. Po l i c l in ică . U n caz de t en i ază a v â n d 5 t en i i so l ium complec t expu lza te . Un caz cu m i o c a r d i t ă . E m f e z i m . U n caz cu lez iune d u b l ă m i t r a l ă şi aor t ică . U n caz de p l e u r o p e r i ca r -d i t â cu simfiză şi pe r ihepa t i t ă . Un! caz c u nefr i tă m i x t ă .

38. U n caz c a r d i o r e n a i cu scleroză r e n a l ă b e n i g n ă . U n caz cu scleroză, r e n a l ă m a l i g n ă . Clas i f icarea boa le lor r e n a l e .

39; E v o l u ţ i e î n s i n d r o a m e cronice a ne f r i t e lo r cronice. Cla­s i f icarea a n a t o m o c l in i că : nefroză, ne f r i t ă , sc leroză .

40. C o n t i n u a r e . E v o l u ţ i a nef r i t e lo r cronice. Sc le roza r e n a l ă , evo lu ţ i a ei. E t io log ia nef r i te lor .

41. S i n d r o m u l u ren ice i . 42. T r a t a m e n t u l nef ropa t i i lo r . 43 . Pol ic l inică. Un caz cu p i o p r i e u m a t o r a x . H e p a t i t ă cu l i ­

t i a z ă coledoeiană . U n caz cu h i p e r t e n s i u n e ş i hemip leg ie . U n caz de scleroză r e n a l ă m a l i g n ă . U n caz de p l eu ro -p e r i t o n i t ă .

44. U n caz cu cance r p u l m o n a r p r i m i t i v . C o n s i d e r a ţ i u n i asu­p r a cancere lo r p u l m o n a r e . E v o l u ţ i e .

45. C o n t i n u a r e . Diagnos t i c . T r a t a m e n t .

46. Dr . Danie l lo . I n t r o d u c e r e î n s t u d i u l ft iziologiei. B io lo -

70

g i a bac i lu lu i Koeh . M o d u l de mfec ţ iune . F e n o m e n u l l u i K o c h . I m u n i t a t e a î n tbc . S t ă r i a l l e rg ice .

47. Conf. Goia. A r i t m i i l e . C las i f i ca rea lor . F i z iopa to log i a a-r i tmi i lo r . D iagnos t i c .

48. Dr . Danie l lo . T u b e r c u l o z a p u l m o n a r ă . Clas i f icarea . 49. Conf. Goia. U n caz de c lo ranemie . E t io log ie . P a t o g e n i e . 50. Conf. Dr . Goia. C o n t i n u a r e . F o r m e l e ch lo ranemie i . Com-

p l i c a ţ i u n i . T r a t a m e n t . T r a t a m e n t u l cu f icat . U n caz de l eucemie a c u t ă a m e l i o r a t ă p r i n r a d i o t e r a p i e .

51. Conf. Dr . Goia. Leucemi i l e . Î m p ă r ţ i r e . F o r m e cl in ice . E t io log ie . I n t r o d u c e r e la l i m f o g r a m l o m a t o z ă .

52. T r a t a m e n t u l l eucemi i lo r . P r o g n o s t i c . D i a g n o s t i c şi d i agnos t i c d i fe ren ţ ia l .

53. Dr . Dan ie l l o : D iagnos t i cu l î n g e n e r a l a tbc . p u l m o n a r e . 54. Conf. Dr . Goia : L i m f o g r a m l o m a t o z ă . E t io log ie . F o r m e .

D g . d i f e ren ţ i a l . T r a t a m e n t . 55. Po l i c l in ică . U n caz de p n e u m o n i e cu ic te r . U n caz cu

p l eu ro -pneumon ie . 2 c a z u r i de p n e u m o n i e f raneo- lobară . U n caz de a o r t i t ă - a n e v r i s m cu conges t ie p u l m o n a r ă .

56. U n caz cu p n e u m o n i e f r a n c ă l oba ră . C o n s i d e r a ţ i u n i c l i ­n ice a s u p r a p n e u m o n i i l o r f rance lobare . E t io log ie . P a t o g e n i e . Clas i f icare . S imptomato log ie .

57. Compl i ca ţ iun i l e î n p n e u m o n i i . D i a g n o s t i c u l şi dg . dife­ren ţ i a l . Congestie p u l m o n a r ă .

58. Dr . Dan ie l l o : C o m p l e x u l p r i m a r î n p a t o l o g i a a d u l t u l u i , r e n ţ i a l . Conges t ie p u l m o n a r ă .

60.' Dr . Dan ie l l o : Tube rcu loza s e c u n d a r ă cu p r i v i r e l a t u ­bercu loza f ibroasă . ,

61. D r . Dan ie l l o : P l i t i z ia . E v o l u ţ i a . F o r m e cl inice. 62. Dr . D a n i e l l o : T r a t a m e n t u l tube rcu loze i p u l m o n a r e . Lo-

b i t a t ube rcu loasă . 63. Dr . D a n i e l l o : C o n t i n u a r e l a t r a t a m e n t u l tbc . p u l m . 64. Prof . H a ţ i e g a n : T r a t a m e n t u l pneumoni i lo r . î n c h i d e r e a

c u r s u r i l o r .

Semiologia medicală.

S'a p a r c u s î n t r e a g a m a t e r i e a semiologie i med ica le cu s tu ­den ţ i i a n u l u i I I I . u r m a t e de d e m o n s t r a ţ i u n i l a p a t u l b o l n a ­v u l u i . C u r s u r i l e de dl Conf. Dr . I . Goia.

71

Dispensarul studenţesc

Condus de d l Dr L. Danietto.

Dispensa ru l şi-a ţ i n u t consu l t a ţ i i l e şi în; c u r s u l aces tu i a n în localul secţiei de boli p u l m o n a r e a c i n i c i i medicale f i ind condus de dl Dr . L. Danie l lo a j u t a t de d l D r . M. S i r e t e a n u .

A u fost e x a m i n a ţ i i n to t a l 367 s t u d e n ţ i i n 413 consul ta -ţ i u n i . D i n t r e aceş t i a 281 (în 301 consultai ţ iuni) a u fost găs i ţ i î n d e m n i de or ice lez iune p u l m o n a r ă .

S 'au d i agnos t i ca t tubercu loze d i sc re te i nac t ive î n 39 cazur i {49 c o n s u l t a ţ i u n i ) .

Tube rcu loze d i sc re te ac t ive in 13 c a z u r i (21 c o n s u l t a ţ i u n i ) . Tube rcu loze f ibroase c u bacili K o c h î n s p u t ă 32 caizuri

(40 c o n s u l t a ţ i u n i ) . P e r i t o n i t e b a c i l a r e în 2 cazu r i . A u fost i n t e r n a ţ i î n sec ţ i a de boli p u l m o n a r e a clinicii m e ­

dicale 41 cazifri; d in t r e aceşt ia c u tubercu loză f ibroasă act ivă 7, c u pe r i ton i t ă bac i l a r â 2; cu tuberculoză f ibroasă deschisă 32.

D i n t r e cei i n t e r n a ţ i a u fost t r a t a ţ i ou p u l a m o t o r a c e a r t i f i ­cial ur i i la tera l 13, cu pneumoto race ar t i f ic ia l bilaterali 1, cu to-r acop la s t ă 1.

A u s u c o m b a t î n c u r s u l a n u l u i şco la r 1927/28 î n c l in ică s a u a c a s ă 5.

3 . C L I N I C A P S I C H I A T R I C Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. С .1. ЈЈгесћш.

D o u ă l ec ţ iun i de u n ceas şi j u m ă t a t e f iecare . D u p ă în să rc i ­n a r e a Cons i l iuh i i F a c u l t ă ţ i i a m făcu t şi l ec ţ iun i de endocr i ­nologie .

Cursuri.

C o n s i d e r a ţ i u n i a n a t o m i c e şi f is iologice a s u p r a s i s t e m u l u i n e r v o s ( local izăr i , catoairchitectanie, m e t o d a e x e p e r i m e n t a l ă ,

etc.) . Cons ide ra ţ i un i g e n e r a l e de Endoc r ino log ie . T u r b u r ă r i de momor i e , a t en ţ i e , vo in ţ ă , a soc ia ţ i i de idei . H a l u c i n a ^ i u n i Şi D e l i r u r i . Ac te , m i m i c ă , t u r b u r ă r i s exua le . G l a n d a s e x u a l ă m a s c u l ă şi femelă . G l a n d a p inea l ă . Scia t ice , r ad i cu l i t e , (aso­c ia te cu a fec ţ iun i ce rebra le ) . S p i n a bi f ida , r a p o r t u r i l e sale î n specia l cu enures i s , t u r b u r â r i l e t rof ice şi deb i l i t a t ea m i n t a l ă .

72

Liicliidul ee fa lo- rach id ian . G l a n d a p a r a t i r o i d ă . Ţ e t a n i a . T u ­m o r i l e celebeloase. T u m o r i l e ce rebra le . T r a u m a t i s m e l e c r a ­n i e n e . E n c e f a l i t a l e t a rg i că . Melancol ia . M a n i a . Ps ichozele pe­r iodice . D e m e n t a precoce. A r t e r i t e l e sif i l i t ice c en t r a l e şi pe ­r i fer ice . B o a l a l u i B i i rge r . B o a l a lu i P a r k i n s o n . Chorei le . Мен n i n g o encefa l i ta t ube rcu loa să . M o r b u l lu i P o t t . Epi leps i i le . Cre­t i n i smu l . G u ş a endemică . Confuz ia m i n t a l ă . P a r a n o i a . Si f i l i sul ce rebra l . P a r a l i z i a g e n e r a l ă . C o n s i d e r a ţ i u n i medico- lega le .

4. C L I N I C A N E U R O L O G I C A .

D i r e c t o r : Prof. Dr. I. Minea.

1. I n t r o d u c e r e g e n e r a l ă l a S t u d i u l bo l i lor ne rvoase . D i a g ­nos t i cu l neuro log ic .

2. Etiologia, g e n e r a l ă a boli lor ne rvoase . 3 . Empi leg ia t r a u m a t i c ă . T u r b u r ă r i l e de motl i tate în e m i -

p leg ie . 4. T u r b u r ă r i de ref lexe în emip leg ie . C o n t r a c t u r a p i r a m i ­

da lă , d i agnos t i cu l ei d i fe ren ţ ia l şi fiziologia pa to log ică . 5. T u r b u r ă r i l e de sens ib i l i t a te l a emip leg ic i şi v a l o a r e a

l o r semiologică . 6. S i n d r o m sens i t iv cor t ica l . S i m p t o m e l e leziuni lor co r t i ca l e

(monoplegie , epi lepsie j a c k s o n i a n ă , s i n d r o m sens i t iv , a faz ie ) . 7. E m i p l e g i e cu a t rof ie m u s c u l a r ă . P a t o g e n i a a t ro f ie i m u s ­

c u l a r e la emip leg ic i . 8. P a t o l o g i a g e n e r a l ă a a t ro f i e i m u s c u l a r e şi c o n t r i b u ţ i u n e

l a s t u d i u l pa togen ie i a t ro f ie i l a emip leg ic i . 9. U n caz de emip leg ie a l t e r n ă s u p e r i o a r ă cu t u r b u r ă r i psi­

hice . P r o b l e m a t u r b u r ă r i l o r psihice ex t r aco r t i ca l e . 10. F r a c t u r a coloanei v e r t e b r a l e cu p a r a p l e g i e f lască. D i s -

c u ţ i u n e a legi i l u i B a s t i a n . 11. A l t e două c a z u r i de t r a u m a t i s m a l coloanei v e r t e b r a l e ,

u n u l c i s i m p t o m e d in p a r t e a m e m b r e l o r supe r ioa re , a l t u l cu fenomene de a t rof ie m u s c u l a r ă e e x t r e m i t ă ţ i l o r inferioare!. (S ind rom de emisec ţ iun t t r a n s v e r s a l ă a n t e r i o a r ă a m â d u v i i ) .

12. U n caz de emip leg ie r 1 r e a p t ă de o r ig ine c a r d i a c ă (ma lad . m i t r a l ă ) cu t u r b u r ă r i de afazie mot r ice .

13. P a r a l i z i a r a d i a l ă t r a u m a t i c ă . 14. U n caz de emip leg ie i s te r ică . U n caz de m o n o p l e g i e

73

c r u r a l ă cu epi lepsie j a c k s o n i a n ă t i p c r u r a l ( t u m o a r e în r e g . r o l a n d i c ) .

15. U n caz de epi lepsie p a r ţ i a l ă s i f i l i t ică . P r e z i n t a r e a emi-p leg ie i i s te r ice v indeca t e .

16. U n caz de t u m o a r e ponto-cerebeloasă . ( V a r i a b i l i t a t e a s i m p t o m e l o r : m e n i n g i t ă se roasâ localizată?) ' .

17. U n caz de t u m o a r e ce r eb ra l ă cu loca l izare n e s i g u r ă : iSemne de t u m o a r e pon to -ce rebe loasă ; r a d i o l o g i e : t u m o a r e a ipofizei : I n d i c a ţ i u n i l e t e r apeu t i c e .

18. U n caz de pa r a l i z i e fac ia lă pe r i fe r i că p r i n c o m p r e s i u n e ( t u m o a r e p r o f u n d ă , diufză a r e g i u n e i s u p . l a te ro-cerv ica le în­g l o b â n d fac ia lu l sub g a u r a s t i lo -mas to id iană . I n d i c a ţ i u n i t e ­r a p e u t i c e : r a d i o t e r a p i e , l i b e r a r e c h i r u r g i c a l ă a n e r v u l u i ) .

19. D o u ă c a z u r i de po l inev r i t ă , u n a de o r i g i n e alcoolică, a l t a t i f ică a m b u l a t o r i e .

20. U n caz d e po l inev r i t ă alcoolică g r a v ă , t e t r ap leg ică . Con­s i d e r a ţ i u n i a s u p r a et iologiei , a n a t o m i e i pa to logice , p a t o g e n i e i şi t r a t a m e n t u l u i po l inevr i t e lo r .

21. A t r o f i a m u s c u l a r ă t i p C h a r c o t — M ă r i e . 22. Scleroză l a t e r a l ă amio t ro f i că de o r ig ine specifică. V a ­

loa rea r eac ţ i un i l o r biologice p e n t r u d i agnos t i cu l et iologic. 23. D o u ă c a z u r i de in iopa t i e p r o g r e s i v ă , f o rma g e n e r a l i z a t ă . 24. D o u ă cazur i de in iopa t i e p seudoh ipe r t ro f i că , u n caz f a -

c ioscapu lo-umera l . 25. E m i p l e g i a i n f an t i l ă . 26. Sc i a t i c a f u n i c u l a r â (3 cazu r i ) . 27. C o m p r e s i u n e a m ă d u v e i p r i n t u m o a r e . U n caz de t u ­

m o a r e p r e s u p u s i n t r a m e d u l a r ă , a m e l i o r a t p r i n r a d i o t e r a p i e . 28. Compres iunea măduve i p r i n t u m o r i . U n caz foar te a m e ­

l iorat p r i n r ad io te rap ie . 29. D o u ă c a z u r i de sc leroză ' n p lăc i . 30. Scleroză 'n plăci . Ana tomie patologică. T r a t a m e n t .

31. Sif i l isul sp ina l . D o u ă c a z u r i de p a r a p l e g i e p r i n m e n i n -gomie l i t ă s i f i l i t ică .

32. P r e z i n t a r e a u n u i caz de sc ia t ică v i n d e c a t d in cele p r e ­zen ta te a n t e r i o r . I d e m a cazu lu i de pa r a l i z i e r a d i a l ă ,

33. U n caz de a c r o m e g a l i e cons ide rab i l a m e l i o r a t p r i n r a ­d io te rap ie .

74

34. U n caz de coree a c u t ă . E t io log ie , a n a t o m i e pa to log i că , t r a t a m e n t .

35. U n caz de s i n d r o m cerebelos . S i m p t o m a t o l o g i a cerei-beloasă .

36. U n caz de fo rmă cerebe loasă a sclerozei i n p lăc i . 37. U n caz de t abes cu a t a x i e . S i m p t o m a t o l o g i a t a b e s u l u i . 38. Tabes cu cr ize g a s t r i c e (2 c a z u r i ) ; a r t r o p a t i i t a b e t i c e

(1 caz) . D iagnos t i c d i fe ren ţ i a l . 39. A n a t o m i a pa to log ică , p a t o g e n i a şi t r a t a m e n t u l t a b e s u l u i . 40. U n caz de afaz ie sensor ia lă . T e c h n i c a e x a m e n u l u i u n u i

afazic . Teor i i l e afaziei . 41. D o u ă c a z u r i de p a r k i n s o n i s m postencefa l i t ic . A n a t o m i a ,

f iziologia şi pa to log ia c o i u l u i s t r i a t . 42. D e s p r e n e u r a s t e n i e . E t io log ie . S i m p t o m e obiec t iv .

D iagnos t i c şi t r a t a m e n t .

5. C L I N I C A G Y N E C O L O G I C Ă Ş I O B S T E T R I C A L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. Grigoriu Cristea.

Cursuri,

I m p o r t a n ţ i g l ande lo r eudocr ine . R o l u l eudoc r in a l ova re lo r . Ovu lu l , l e c u n d a ţ i a şi d e s v o l t a r e a oului f ecunda t . Modif ică­r i l e o r g a n e l o r femeeşt i î n g r a v i d i t a t e . S e m n e l e de g r a v i d i t a t e . D i a g n o s t i c u l de g r a v i d i t a t e . H i g i e n a sarci i ie i . A n t i s e p s i a î n obs te t r i că . B a s i n u r i l e . P r e s e n t a ţ i i l e . N a ş t e r e a . Lauizia. Infec­ţ i a p u e r p e r a l ă . A v o r t u r i l e . î n g r i j i r e a n o u l u i n ă s c u t . S a r c i n a g e m e l a r ă şi m u l t i p l ă . P lacenta , ş i c i r c u l a ţ i a s a n g h i n o feto-p l a c e n t a r ă . Mola H i d a t i f o r m a . K i d r a m u o s u l . S a r c i n a e x t r a u -t e r i n a . E c l a m p s i a . F e b r a p u e r p e r a l ă .

Operaţiunile obstetricale.

Apl icarea forcespsuljui. Vers iuni le . Decapi tat i i le . Cranioola-siile.

Gynecologie.

A n a t o m i a o rgane lo r gen i t a l e femeeşt i . Semei log ia gynecolo­gică . T u r b u r ă r î m e n s t r u a l e . Re t rove r s i i l e u t e r i n e . P r o l a p s u r i l e . V u l v o - v a g i n i t a . Me t r i t e . Sa lp ingo-ova r i t e . B a r t o l o n i t e . T u ­m o r i î n gene ra l . Chis te le o v a r u l u i . F i b r o a m e l e o r g a n e l o r ge ­n i t a l e femeeşt i . Carc inoamele . Chor ioepi to l ioamele .

75

Operaţii executate în faţa studenţilor

H y s t e r e c t o m i i sub to t a l e . H y s t e r e c o m i e l a r g a W e r h e f m . H y s t e r o p e s c i i . Colporaf i i şi Colpoper i neo ra f i i . S a r c i n a e x t r a -u t e r i n â . P r o l a p s e u t e r i n e . Colpotomii .

A f a r ă de acestea c u r s u r i t eore t ice şi p rac t i ce , s t u d e n ţ i i a u m a i f ă c u t s t a g i u cl inic câ te două ore de 3 ori p e s ă p t ă m â n ă . E r a u î m p ă r ţ i ţ i î n ser i i şi repa i ' t i za ţ i l a Gynecologica, Obste­t r i c a şi P a n t om — demoos t rându- l i - se î n cele 10 zile de s t a ­g i u l a f iecare secţie, t o a t e cazur i l e a f l ă t o a r e î n t r a t a m e n t şi p r a c t i c â n d ope ra ţ i i l e obs te t r i ca le l a F a n t o m .

Grupe le l a Gynecologie l u a u p a r t e l a p r imirea , bo lnav i l o r î n Cl inică , e x a m i n â n d toa te cazur i l e î m p r e u n ă cu dl P ro feso r .

L a Cl in ica Gynecologica şi Obs t e t r i c a l ă e x i s t ă soc ie t a t ea „ R e u n i u n e a 0 Gynecologica şi O b s t e t r i c a l ă " c a r e s t ă sub prez i ­d e n ţ i a d lu i P r o f e s o r Gr igo r iu .

L a şedinţe le ţ i n u t e de aceas tă soc ie ta te o d a t ă pe l u n ă , se r e fe rează şi se d i scu tă cazur i l e m a i i m p o r t a n t e a f l ă t o a r e î n s e rv i c iu l Cl inicei — p r e c u m şi l u c r ă r i l e î n curs .

In cu r su l a n i l o r d i n u r m ă , şedin ţe le aces te i soc ie tă ţ i a p r e ­z e n t a t u n p r o g r a m foar te b o g a t şi v a r i a t , a v â n d to t concur su l ş i a Cl inicelor c a r i a v e a u ceva c o m u n cu spec i a l i t a t ea Gyne­cologica şi Obs te t r i ca l ă .

6. C L I N I C A I N F A N T I L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. T. Gane.

Conform p r o g r a m u l u i s 'au ţ i n u t de c ă t r e P ro fe so r c u r s u r i c u s t u d e n ţ i i d in a n u l a l V- lea , t r e i ore pe s ă p t ă m â n ă , M a r ţ i ş i S â m b ă t ă de la 10 И—12.

I n a f a r ă de acest c u r s D-na c o n f e r e n ţ i a r ă D r . E . N e g r u a ţ i n u t u n c u r s despre A l i m e n t a ţ i a cop i lu lu i ş i e x a m e n e de la­b o r a t o r î n c l in ica in fan t i l ă , V i n e r i dela 4—5 p . m .

Dl Docent Dr . A x e n t e J a n c u a ţ i n u t u n c u r s l iber cu s tu -dn ţ i i a n u l u i al V-lea, desp re Cl in ica şi t e r apeu t i c a dis t rof i i lor in fan t i l e , cu d e m o n s t r a ţ i u n i p rac t i ce .

I n a f a r ă de aces te c u r s u r i ca şi î n a n i i p r eceden ţ i s ' au ţ i n u t c u r s u r i p e n t r u i n f i r m i e r e de copii şi c u r s u r i l e ( s t ag iu

76

de p r a c t i c ă şi l ec ţ iun i t eore t ice p e n t r u in f i rmie re l e v iz i ta­t o a r e ( suror i de ocrot i re) .

Cursul Profesorului.

Defin i ţ ie . Neces i t a t ea î n v ă ţ ă m â n t u l u i P e d i a t r i e i . M e d i c i n a p r e v e n t i v ă în copi lăr ie . F i s io log ia g e n e r a l ă a c o p i l u l u i C a r a c -

. tere le ana tomo-c l in ice ale boale lor î n p r i m a , I I şi I l I - a co­p i l ă r i e . A n a t o m i a şi f is iologia copi lu lu i n o r m a i . C re ş t e r ea (ta­l ia , g r e u t a t e a , desvo l t a rea sche le tu lu i , e t c ) . Den t i ţ i a , s i s t emul ne rvos , m e r s . Semeio t ica in fan t i l ă . Seme io t i ca ( u r m a r e ) . T e r a ­p e u t i c a in fan t i l ă . Po l i c l in i că (p rezen tă r i de bo lnav i ) . T e r a p e u ­t i c a i n f a n t i l ă ( u r m a r e ) . C u r s ţ i n u t de dl Docen t Dr . Gh. Zu-g r a v u . Pol ic l in ică (p rezen tă r i de b o l n a v i ) . Boa le le infec ţ ioase (General i tă ţ i . Febre le e rupt iv . Sca r l a t i na . Epidemiologie , E t io log ie , S i m p t o m e ) . Poil iel inica. S c a r l a t i n a ( u r m a r e ) . C u r s ţ i n u t de d l Docent Dr . Z u g r a v u . V a r i o l a , Var i ce l a , Po l ic l i ­n i că (cazur i de m e n i n g i t ă meningococ ică , e p e n d i m i t ă v e n t r i ­c u l a r ă etc.) . V a c c i n ă şi v a c c i n a r e a . Po l ic l in ică . B r o n c h o p n e u -m o n i a (cu p r e z e n t ă r i de bo lnav i ) . E t io logie , pa togen ie . A n a ­t o m i a pa to logică . B r o n c h o p n e u m o n i e ( u r m a r e ) . C u r s ţ i n u t de dl Docent Dr . Z u g r a v u . Po l iomie l i t a . Po l i omio l i t a ( u r m a r e ) şi p r e z e n t ă r i de bo lnav i (pol iomiel i ta , sifi l is e r e d i t a r , l a r i n g i t a s t r i du loasâ ) . G r i p a în copi lă r ie . G r i p a ( u r m a r e ) . P r e z e n t ă r i de de b o l n a v i : g r i p a sijmplă şi! . compl ica tă , l a r i n g i t a , b roncho­pneumon ie . T r a t a m e n t u l şi p r o f i l a x i a . g r ipe i . P r e z e n t ă r i de b o l n a v i : P n e u m o n i a , Va r i ce l a , E n c e f a l i t a . Ence fa l i t e (cu p rez . de bo lnav i ) . Morbi l l i (Et iologie , S i m p t o m e ) . Morb i l l i ( u r m a r e ) . C u r s ţ i n u t de dl Docent Dr . Z u g r a v u . Chorea (cu p r e z e n t ă r i de cazur i ) . Ca rd iopa t i i l e î n copi lă r ie . T u ş e a convu l s ivă . R a c h i -t i smu l . R a c h i t i s m u l ( u r m a r e ) . P l e u r o p e r i t i n i t a t ube rcu loasă . Curs! ţ i nu t de dl Docen t D r . Z u g r a v u . T u b e r c u l o z a copi lu lu i , că i le de infecţ ie . T ube rcu loza copi lu lu i , s t ad i i l e şi formele cl i ­n ice . Tube rcu loza copi lu lu i ( u r m a r e ) . Scrofuloza. D i a g n o s t i c u l tuberculozei . P r o n o s t i c u l şi T r a t a m e n t u l tubercu loze i . Po l ic l i ­n ică . Sif i l is e r ed i a r precoce .cu p r e z e n t ă r i de bo lnav i ) . D i a t e z a e x s u d a t i v ă . Nefr i te le î n cop i l ă r i e . S toma t i t e l e (af toasă, u lce­roasă , m u g u e t ) . A n g i n e l e şi A d e n o i d i t a . P l e u r e z i a m e t a p n e u -m o n i c ă (cu p a t r u cazu r i ) . E t i o l o g i a t u r b u r ă r i l o r d iges t ive . P a -t o g e n i a şi c las i f ica ţ ia t u r b u r ă r i l o r d iges t ive . Dispeps i i le şi I n -

77

tox ica ţ ia . At rof i i l e in fan t i l e . C u r s ţ i nu t de dl Docent D r . Zu-g r a v u . T r a t a m e n t u l t u r b u r ă r i l o r d iges t ive .

Lucruri practice.

I n a f a r ă de c u r s u r i s 'au făcut l u c r ă r i p r ac t i c e c l in ice şi de l a b o r a t o r cu s t a g i a r i i d i n a n u l a l IV- l ea sub conduce rea P ro fe so ru lu i , a dne i conf. Dr . E . N e g r u şi a d lu i Docent Dr . Gh. Z u g r a v i i , a j u t a ţ i de pe r sona lu l Clinicei .

C u m a m a c c e n t u a t şi î n a n i i t r e c u ţ i a r fi de dor i t să se dea o m a i m a r e ex tens iune s t a g i u l u i şi p r e g ă t i r e l c l in ice a s tuden ţ i lo r , az i insuf ic ien tă .

Lipsurile Clinicei infantile.

S t a r e a a c t u a l ă a aceste i Clinici î n c o n t r a s t cu celela l te in­s t i t u ţ i i şi cl inici a l e U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj n u m a i poa t e d ă i n u i a t â t p e n t r u fhteresele î n v ă ţ ă m â n t u l u i c â t şi p e n t r u a s i s t e n ţ a m e d i c a l ă a copii lor . î n c ă d i n a n u l 1920 S e n a t u l u n i v e r s i t a r , în u r m a cere re i F a c u l t ă ţ i i de Medic ină , a decis ca u n a d i n p r ime le l u c r ă r i de rea l i za t , d in complexu l de c l ăd i r i necesa re U n i v e r s i t ă ţ i i d in Clu j , este C l in ica I n f a n t i l ă . Cu t o a t e cere­r i le r e p e t a t e , p â n ă în 1929 n u s'a î n f ă p t u i t n imic . D i m p o t r i v ă , noui le c r e a ţ i u n i de ca t ed re a le F a c u l t ă ţ i i m ă r i n d neces i tă ţ i le , î n g r e u i a z ă r e a l i z a r e a p r o g r a m u l u i f ixa t î n 1920 de U n i v e r s i ­t a t e a cluj a n ă .

A c t u a l a c l ă d i r e veche , ;neî ,ncăpătoare, u m e d ă şi f ă r ă lu­m i n ă , n u n u m a i că n u corespunde ce r in ţe lo r ig iene i infant i le , d a r es te u n e o r i c h i a r u n per ico l p e n t r u bo lnav i i ce v i n sâ -ş i cau te î n ea s ă n ă t a t e a . N u a v e m pos ib i l i t a tea izo lă r i i r a ţ i o n a l e a copiilor, n ic i c a r a n t i n a r e a cazu r i lo r ce i n t r ă , n u ex i s t ă ve ­r a n d e , cuba j sau v e n t i l a r e suf ic ientă , n u a v e m anexe l e nece­s a r e u n u i se rv ic iu sp i ta l i cesc m o d e r n : oficii, s p ă l ă t o r i i me­canice , b ă i m o d e r n e etc.

N e lipsesc i n s t a l a ţ i un i l e de încă lz i r e cen t r a l ă , de t e r a p e u ­t i c ă m o d e r n ă (Ron tgen , d i a t e r m i e , m e e a n o t e r a p i e , e t c ) , 1др-sescl d e a s e m e n e a l ocu in ţe po t r iv i t e p e n t r u pe r sona l .

C l in ica i n f a n t i l ă este apo i i n f e ro r i za t ă ca p e r s o n a l aux i ­l i a r n e a v â n d i n f i r m i e r e - c ă l u g ă r i ţ e ca celelal te Clinici clujene, ci i n f i r m i e r e r ă u p l ă t i t e (900 lei l u n a r ! ) r e c r u t a t e cu m a r i di-

78

f i cu l t ă ţ i î n cele m a i g re le condi ţ i i . A m e l i o r a r e a acestei s t ă r i , este, c redem, p r i m a da to r i e a F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină d i n C l u j .

Cursul dlui Docent univ. Dr. Axente Iancu, ţ i n u t î n amf i ­t e a t r u l Cl inicei I n f a n t i l e d i n Clu j , î n locu ind p e d-na confe ren­ţ i a r ă Dr . E l e n a N e g r u :

1. T e c h n i c a a l ă p t ă r i i la s â n a n o u n ă s c u t u l u i n o r m a l , m a m a a v â n d o sec re ţ iune l a c a t ă suf ic ien tă

2. A l i m e n t a ţ i a copii lor m a i m i c i ş i m a i m a r i decâ t cei no r ­ma l i , a p r e m a t u r i l o r , debi l i lor şi gemeni lo r .

3. Obstacolele a n a t o m i c e şi func ţ iona le d i n p a r t e a copi lu lu i . '4. Obstacolele a n a t o m i c e şi f unc ţ i un i l e d i n p a r t e a m a m e i . 5. A l i m e n t a ţ i a a r t f i c i a l ă ( p a r t e a î n t â i a ) . 6. A l i m e n t a ţ i a a r t i f i c i a l ă (pa r t ea a doua) . 7. P u d r a de l ap te . 8. A l i m e n t a ţ i a m i x t ă şi t r e ce r ea la o- a l t ă a l i m e n t a ţ i e decât

l ap te le de m a m ă .

Cursul: C l in ica şi t e r a p e u t i c a t u r b u r ă r i l o r de n u t r i ţ i e la copi i d e ip r ima v â r s t ă , cu demons t r a ţ i . un i prectilce,! jal d l u i Docent univ. Dr. Axente Iancu,, ţ i n u t î n amtfiearul Cl ini ­cei I n f a n t i l e cu s t u d e n ţ i i a n u l u i V . î n Medic ină .

1. S t a r e a de eu t ro f i e şi ca rac te re l e ei. 2. \P ro iec ţ iun i l u m i n o a s e d u p ă F e e r şi Lajngstein; p e n t r u

i l u s t r a r e a ca r ac t e r e lo r eut rof ie i şi dis t rof iei . 3. Ma te r i i l e fecale n o r m a l e şi pa to log ice l a copi i mic i . 4. R e p a r t i z a r e a d is t rof i i lor şi dis t rof i i le cons t i tu ţ iona le , 5. D i a t e z a e x u d a t i v ă (Czerny) şi t r a t a m e n t u l ei. 6. Dis t rof i i le de o r ig ine a l i m e n t a r ă . 7. Dis t rof i i le de o r ig ine in fec ţ ioasă sau dator i te , a l t o r afec­

ţ iuni , cele p roven i t e d in î n g r i j i r e insuficientă şi m e d i u nepo­t r iv i t .

8. C o n s i d e r a ţ i u n i * geiperale ajsupra p a t o g e n i e i d i s t ro f i i l o r in fan t i l e şi n o r m e g e n e r a l e r e c a p i t u l a t i v e de t r a t a m e n t die­te t ic .

7. C L I N I C A D E R M A T O - V E N E R I C Ă . D i r e c o r : Prof. Dr. C. Tătaru.

Cursuri: I . De rma to log i e , a) Semiologie . P a t o l o g i a şi e t io logia ge­

n e r a l ă a de rma toze lo r . P i e l e a i n f l a m a t ă . F e n o m e n e l e inf la -

79

m a t o r i c e şi u r m ă r i l e lor. I n f l a m a ţ i a d e r m i c ă şi e p i d e r m i c ă . Les iun i l e elemenţtare p r i n i i t i v e şi s e c u n d a r e . E u p ţ i u n i l e cu­t a n a t e , a spec tu l lor gene ra l , b) Spec ia l ă : D e r m a t o z e p a r a z i t a r e , scabie , pediculoza , p h t i r i a z ă , t r i cho t i ţ i i , f avus , etc. P s a r i a s i s v u l g a r . T u b e r c u l o z a c u t a n a t ă ; l upus , s c ro fu lode rmă tbc . v e r u -coasă, t ube rcu l ide , l u p u s e r i t ema tos , e r i t e m Baz in . Sc leroder -mie . D e r m a t o z e c a u z a t e p r i n a g e n ţ i p iogen i ; impe t igo , foli­cul i te , f u runcu l , ec t ime . E c z e m a a c u t ă şi c ronică . P i t i r i a z a ro sa t ă . D e r m a t i t a po l imor fă d u r e r o a s ă . Combus t i i l e . P e m f i g u s v u l g a r şi vegetanit , E r i t e m e l e p o l i m o r f e şi şnodoase. Aonea , veruce le . I I . 1. Şancru moale: Man i f e s t a ţ i un i l e c l inice a le şan­c r u l u i t ip ic ţşi a t i p i c . P a t o g e n ia, e t io logia , 'd iagnost icul şi diagnos t i cu l d i fe ren ţ i a l . T r a t a m e n t u l ş a n c r u l u i moa le . Com-p l i ca ţ i un i l e ş a n c r u l u i moa le . L i m f a n g i t a şi aden i t a . S i m p t o m a ­tologia, p a t o g e n i a , d i agnos t i cu l şi t r a t a m e n t u l lor . 2. Sifilis. I s t o r i c u l s i f i l i su lu i . Etioilogia, d e s c o p e r i r e a t r e p o n e m e i , pu -n e r e a în ev iden ţă . In fec ţ i a s i f i l i t ică . P e r i o a d a I . P a t o l o g i a p e r i o a d e i I. P e r i o a d a p r i m e i i n c u b a ţ i u n i şi i n c u b a ţ i u n e i a I l - a . S i m p t o m a t o l o g i e : Ş a n c r u sifil i t ic. V a r i e t ă ţ i i c lmice ; gen i t a l e şi e x t r a g e n i t a l e . D iagnos t i cu l şi d i agnos t i cu l d i fe ren ţ i a l . Compl i -ca ţ iun i l e ş a n c r u l u i s if i l i t ic . Ş a n c r u m i x t . Adfânopatja sifilis l i t ieâ . V a l o a r e a s e ro reac ţ i une i W a s s e r m a n n în p e r i o a d a I . P e r . I l - a . G e n e r a l i z a r e a infep ţ iune . S e p t i c e m i a sp i roche t i ană . S imptomele p r o d r o m a l e . E r u p ţ i u n i l e s e c u n d a r e . E x a n t e m , m a -eulos, papu los , papu lopus tu lo s , m i c r o p a p u l o s (Lichen sif i l i t ic) cond i lome la te , p lăc i mucoase , p lăc i a m i g d a l i e n e . A lopec i a şi l e u c o r d e m a sif i l i t ică . Sif i l i sul l a t e n t : Seso reac ţ iunea W a s s e r ­m a n n î n p e r i o a d a s e c u n d a r ă . I m p o r t a n ţ a examejnulu i l i ch i ­du lu i ce fa lorach id ian . P e r i o a d a I l I - a . P a t o g e n i e . E r u p ţ i u ­n i l e t e r ţ i a r e . Gome, p ro funde şi supe r f i c i a l e cu loca l i ză r i spe­c ia le . O r g a n o t a p i i l e î n p e r i o a d a I I I-a. Se roneac ţ iunea î n pe­r i o a d a t e r ţ i a r ă . _ Sifilisul ereditar. In fec ţ i a e r e d i t a r ă . S i f i l i s e r e d i t a r precoce şi t a r d i v . Tratamentul sifilisului. D i fe r i t e p rocedee de t r a t a m e n t . T r a t a m e n t u l a b o r t i v , t r a t a m e n t u l c u r a ­tiv, precoce, t r a t a m e n t cronic in te rmi ten t . Posologiia med ica -inen te lo r an t i s i f i l i t i ce , acc iden ta le . Profilaxia sifilisului. P r o ­f i l ax ia i n d i v i d u a l ă şi soc ia lă a s i f i l i sului a c v i r a t . P r o f i l a x i a (sifi l isului e r e d i t a r ş i p rofes ional . Sifilisul şi căsătoria. I I I . Blenoragie: A c u t ă şi c ronică . E t io logie , s imp toma to log i e d i ag -

80

nostime ţşţ; t r a t a m e n t . Compl ica ţ i i l e b l e n o r a g i e i ; o rch i -ep id id i -mi t e , p ros t a t i t e , ves icul i te , a r t r i t e , d i agnos t i cu l şi t r a t a m e n ­t u l lor. V a c c i n o t e r a p i a în b lenorag ie . V u l v o v a g i n i t a b leno-r a g i c ă . P r o f i l a x i a b lenoragie i . I V . Afecţiuni nevenerice: F i -moză , pa ra f imoza , v e g e t a ţ i u n i he rpes -gen i t a l , b a l a n i ţ a e ros ivă .

In l e g ă t u r ă cu cu r su r i l e c l in ice s 'au p r e z i n t a t u n n u m ă r î n s e m n a t de bo lnav i . „

S t u d e n ţ i i a u u r m a t r e g u l a t s t a g i u l de sp i ta l şi l u c r ă r i l e p r a c t i c e la p a t u l b o l n a v u l u i .

8. C L I N I C A O F T A L M O L O G I C Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. D. MichaU.

C u r s u l de of ta lmologie l a F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă d in Cluj se p r e d ă î n u l t i m u l a n de s tud i i . I n a n u l 1927—1928 a u u r m a t aces t c u r s 82 s t uden ţ i .

C u r s u l t eore t ic ş i c l in ica s 'au p r e d a t î n zilele de M i e r c u r i de la 4—5 şi J o i dela 3—4.

L u c r ă r i l e p rac t i ce de of ta lmologie s 'au execu t a t V i n e r i d u p ă a m i a z ă î n t r e o r e l e 2—4.

S 'a p r e d a t î n t o t a l u n n u m ă r de 69 l ec ţ iun i teoret ice şi de c l in ică of ta lmologică şi s 'a execu t a t l ec ţ iun i de p r a c t i c ă t e r a ­peu t i c ă med ica l ă ş i c h i r u r g i c a l ă of ta lmologică .

Lec ţ iun i l e de t eor ie şi c l in ică of ta lmologică p r e d a t e a u a v u t u r m ă t o a r e l e sub iec t e :

a) A n a t o m i a ş i f iz iologia och iu lu i . b) Afec ţ iun i l e pleoapelor , o rb i te i şi a p a r a t u l u i l a c r i m a l . c) C o n j u n c t i v a şi a fec ţ iun i l e sa le . d) Corneea şi a fec ţ iuni le corneene . e) I r i su l , corpol c i l ia r şi pa to log i a lor .

. f) C r i s t a l i nu l şi p a t o l o g i a sa . g ) G l a u c o m u l şi s t ă r i l e g l aucoma toase . h) Re f r ac ţ i a şi pa to log ia sa . i) Afec ţ iun i ocu l a r e în l e g ă t u r ă cu boalele genera le .

O p a r t e d in aceste capi to le de pa to log ie ocu l a r ă a u fost p r e ­da t e d in î n s ă r c i n a r e a d i r e c t o r u l u i clinicei de că t r e a s i s t en ţ i i Dr . P . V a n c e a şi G lăvan I .

Lec ţ iun i l e p r a c t i c e de V i n e r i d u p ă a m e a z ă a u fost execu-

81

t a t e s u b conduce rea dlor Chind le r , G l ă v a n şi Vaneea , as is ­t e n ţ i ai cl inicei şi sub con t ro lu l d i r ec to ru lu i .

I n aceste l ec ţ iun i s 'au s t u d i a t u r m ă t o a r e l e ches t iun i , de or­d i n cu to tu l p r a c t i c :

1. D e m o n s t r a ţ i u n i de a n a t o m i e mac roscop ică a och iu lu i pe ochi de a n i m a l e şi pe ochi enuc l ea ţ i de om.

2. Demofnst ra ţ iuni de a n a t o m i e microscopică a och iu lu i de om.

3. T e c h n i c a e x a m e n u l u i ocu la r . 4. D e m o n s t r a ţ i u n i de a p a r a t e şi i n s t r u m e n t e c h i r u r g i c a l e

of ta lmologice . 5. T e c h n i c a a d m i n i s t r ă r i i m e d i c a m e n t e l o r ocu l a r e . 6. Opera ţ i i l e ocu la re de u r g e n ţ ă : E n u e l e a ţ i a g lobu lu i ocu­

l a r , a c o p e r i r e a conjunct . , e x t r a c ţ i a de co rp i s t r ă in i , e tc . 7. Mjei ope ra ţ i i o f ta lmologice : R a c l a j u l conjunct ive i , dev ia -

r e a p t e n g i o n u l u i , ep i l a ţ i a , etc . 8. Ope ra ţ i i m a r i de o f ta lmologie : C a t a r a c t a , G lancomul , r e -

zec ţ i a s t a f i lomulu i , etc . L a s f â r ş i t u l f i ecă ru i s e m e s t r u s 'au făcu t coloquii cu s tu­

d e n ţ i i a s u p r a m a t e r i i l o r t r a t a t e i n ace l s e m e s t r u şi la c a r e m a i t o ţ i s t uden ţ i i a u r ă s p u n s m u l ţ u m i t o r .

9. C L I N I C A D E N A S , GÂT, U R E C H I .

D i r e c t o r : Prof. Dr. Ion Predeseu-Шоп.

Cursuri.

1. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : C u r s de desch idere . 2. Dr . S ă b ă u Ioan: A n a t o m i a pav i l i onu lu i , c o n d u c t u l u i au ­

d i t i v şi u r e c h i i med i i . 3. D r . S ă b ă u Ioan : A n a t o m i a cava t i m p a n u l u i , t u b a l u i

E u s t a c h e , mas to ida . 4. Dr . S ă b ă u I o a n : A n a t o m i a : l a b i r i n t u l , n e r v u l a u d i t i v .

E x a m e n u l l a b i r i n t u l u i . 5. Dr . Doc to r R e m u s : Semio log ia p a v i l i o n u l u i şi r e g i u n e i

p e r i a u r i c u l a r e . 6. Dr . Doc tor R e m u s : Semio log ia conduc tu lu i ext . şi a t im­

p a n u l u i . 7. D r . Doc tor R e m u s : Semio log ia casei t i m p a n u l u i .

6

82

8. Dr . S ă b ă u I o a n : C o n t i n u a r e . E x a m e n u l l a b i r i n t u l u i , p a ­to log ia p a v i l i o n u l u i .

9. D r . S ă b ă u I o a n : P a t o l o g i a cond. a u d . ex t . 10. D r . S ă b ă u I o a n : O t i t a e x t e r n ă , c i r cumscr i să , d i fuză ,

corp i s t r ă in i , mis i i ig i t ă . 11. D r . Doctor R e m u s : Mis ing i t e l e cronice, r u p t u r a t i m p a ­

n u l u i . 12. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : O t i t ă a c u t ă s u p u r a t ă . 13. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : Compl ica ţ i i l e o t i t e i a c u t e su ­

p u r a t e . 14. Prof . D r . P r e d e s c u - R i o n : Osteo^con.iunotivo-flegmonuli

mastoidian. . 15. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : O t i t a l en t a la copii, p a r a l i z i a

fac ia lă . 16. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : Ot i te c ronice . Colesteajom, la -

b i r i n t i t ă , m e n i n g i t ă , abces cerebelos, ce rebra l . T r a t a m e n t u l ot i ­te i mas to id i t e i şi compl ica ţ iun i lo r .

17. Dr . Doc tor R e m u s : T impano-sc le roză . 18. D r . D r . R e m u s : Capsulo-seleroză. 19. Dr . D o c t o r R e m u s : O ta sppng ioză ş i t r a t a m e n t u l s u r ­

d i t ă ţ i i p rog re s ive . 20. Dr . Doctor R e m u s : Tubercu loza , sifilis şi t u m o r i a l e

u r e c h i i . 21. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : A n a t o m i a şi f iz iologia n a s u l u i . 22. Dr . E l i e scu P e t r e : Semio log i a şi e x a m e n u l n a s u l u i . 23. Dr . E l i e scu P e t r e : M a l f o r m a ţ i u n i l e n a s u l u i şi r i n i t e

acu t e . 24. Dr . E l iescu P e t r e : R i n i t e cronice , s imp lă şi h ipe r t ro f i c ă . 25. Prof . D r . P r e d e s c u - R i o n : A n a t o m i a s i n u s u r i l o r ; s i n u s i t a

a c u t ă m a x . 26. Prof. Dr . P r e d e s c u - R i o n : E t m o i d i t ă s f eu r ida l ă şi s f euv i -

di tă . Compl ica ţ i i le s inus i t e lo r p e r i n a s a l e . 27. D r . E l i e scu P e t r e : P o l i p i na su l i , t u m o r i b e n i g n e şi m a ­

l igne . R i n d r e l e r o m . 28. Dr . E l iescu P e t r e : Corpi s t r ă i n i a i n a s u l u i ; r i no l i ţ i . M a l ­

f o r m a ţ i u n i l e s e p t u l u i n a s a l . 29. D r . O a r g a V a s i l i e : V a c c i n o t e r a p i a î n O, R. L. 30. Dr . O a r g a V a s i l e : V a c c i n o t e r a p i a î n O. R. L. ( con t inua re ) . 31. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : A n g i n a d i f te r ică şi s t r ep to -

cocemia .

83

32. Prof . D r . P r e d e s c u - R i o n : L inus i t e l e s feur ida le şi m a ­x i l a r e cronice .

33. Prof.- Dr . P r e d e s c u - R i o n : L inus i t e l e f ronta le şi e t m o d a l e c ron ice .

34. Prof . D r . P r e d e s c u - R i o n : Compl i ca ţ i un i l e s inusu r i lo r , t u ­m o r i l e s inusur i lo r .

35. Dr . Doc tor R e m u s : Tbc . şi l u p u s u l n a s u l u i . 36. D r . Doctor R e m u s : Sif i l i sul n a s u l u i . 37. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : Ozena , r i n i t a s p a s m o d i c ă şo­

c u l hemo- şi coloidoelasic. 38. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : R i n i t a s p a s m o d i c ă ( con t inua re ) . 39. Dr . Doctor R e m u s : Fa r ing i t e l e acu te şi cronice. 40. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : N o ţ i u n i de endocr inolo logie î n

l e g ă t u r ă cu amigda l e l e . 41. Prof . Dr . P redescu -R ion : V e g e t a ţ i i l e adenoide . 42. Prof . Dr . P r e d e s c u - R i o n : V e g . adenoide ( con t inua re ) . 43. Prof .° D r . P r e d e s e u - R i o n : H i p e r t r o f i a amigda le lo r . 44. Prof. D r . P r e d e s c u - R i o n : L a r i n g i t e a c u t e ş i c ron ice t b c

l a r i n g i a n . — 45. Prof . j'Dr. P r e d o s c u - R i o n : L a r i n g i t ă tbc . ( c o n t i n u a r e ) .

S i f i l i s a l l a r i nge lu i , cance r l a r i g i a . I n t o t a l s 'au ţ i n u t 45 lecţ i i , d i n t r e c a r i

c u c a r a c t e r g e n e r a l 3 r e fe r i to r l a u r e c h e 19 r e fe r i to r la n a s şi s i n u s u r i 15 r e fe r i to r l a f a r i nge şi a n e x e 6

r e fe r i to r l a l a r i n g e 2

î n t o t a l 45 lecţ i i .

10. C L I N I C A - S T O M A T O L O G I C Ă .

S u p l i n i t o r : Prof. Dr. I. Predescu-Rion.

A c t i v i t a t e a d idac t i că a Cl in ice i S tomato log ice pe a n u l şco­l a r 1927/28 consta in c u r s u r i teoretice şi d e m o n s t r a ţ i u n i p r a c ­

t ice . C u r s u r i l e teoret ice a u fost ţ i n u t e d)e Docent D r . A l e m a n , i a r în d e m o n s t r a ţ i u n i l e p rac t i ce a fost s ecunda t de As is ten t D r . B a b u ţ i u Inocen t iu , P r e p a r a t o r i : Dr . M o h o r a A l i n a P o p o v i c i şi D r . L i v i u Gh id ra i .

C u r s u r i l e teore t ice a u fost f r ecven t a t e de s tuden ţ i i a n u l u i 6"

84

a l IV- lea , în: n u m ă r de 83. S 'au p r e d a t u r m ă t o a r e l e cap i to le de s toma to log ie :

I . L e c ţ i u n e de desch ide re a c u r s u r i l o r de s toma to log ie : I m ­p o r t a n ţ a S tomato log ie i î n p r a c t i c a med ic ine i gene ra le , ţ i n u t ă de Prof . Dr . P r e d e s c u - E i o n .

I I . Docen t Dr . A l e m a n :

1. A n a t o m i a g u r e i î n gene ra l . 2. A n a t o m i a macroscopică a dinţ i lor . 3. A n a t o m a şi h i s to log ia d in ţ i lo r . 4. A r c a d e l e den ta re . 5. Ocluz iun i şi a r t i c u l a ţ i i n o r m a l e şi a n o r m a l e . 6. C a r i a d e n t a r a (genera l i t ă ţ i ) . 7. Aseps ia şi a n t i s e p s i a i n S tomato log ie . 8. E x a m e n u l g u r e i şi cunoaş t e r ea i n s t r u m e n t a r u l u i neces . 9. I n d i c a ţ i i şi c o n t r a i n d i c a ţ i i l a e x t r a c ţ i a d in ţ i lo r .

10. E x t r a c ţ i u n i l e d e n t a r e . 11. Anes tez i i le î n S tomato log ie . 12. E x t r a c ţ i u n i l e dificile şi compl i ca ţ iun i l e lor . 13. Compl ica ţ iun i l e ca r i i lo r d e n t a r e . 14. H e m o r a g i i l e pos toper , h e m o r a g i i b a n a l e şi hemofi l ice . 15. M a l f o r m a ţ i u n i şi a n o m a l i i d e n t a r e .

16. I n f l a m a ţ i u n i acu te şi c ronice a ţ e s u t u l u i penidentar . 17. A t ro f i a şi P v o r r h e a a l v e o l a r a ( p a r a d e n t i t e ) . 18. Ging iv i t e . S t o m a t i t e . 19. I n f l a m a ţ i u n i specifice, ( tuberculoza , acti|ux>micoza s i ­

fi l is). 20. Chis te le c a v i t ă ţ i i buca le , 21. T u m o r i (chiste den togene , t u m o r i b e n i g n e şi m a l i g n e ) . 22. F r a c t u r i a le m a x i l a r e l o r . 23. Afec ţ iun i l e l imbe i p ropr iu -z i să ( leucoplazia, l i m b a pl i -

ca ta , l i m b a geogra f ica , l i m b a n e a g r ă ) . •24.Noţiuni de ortodontifc. 25. No ţ iun i de r a d i o g r a f i e d e n t a r ă .

Cursuriife teoretice a u fost complectate cu d e m o n s t r a ţ i u n i p rac t i ce , cu ca re ocaz iune s t u d e n ţ i i a u p u t u t a s i s t a l a d i fe r i t e o p e r a ţ i u n i m a i i m p o r t a n t e d in c a d r u l S tomato log ie i .

I n g r u p u r i de câ te 10, s t u d e n ţ i i a u făcut s t a g i u zi lnic la a m -

85

bubu i t a Clinicei , u n d e a u exe r sa t e x t r a c ţ i i den t a r e , d e p u r a ţ i a d in ţ i lo r , t r a t a m e n t u l g i n g i v i t e l o r şi s tomat i t e lo r .

A f a r ă de s tuden ţ i i a n u l u i a l IV- lea , î n c u r s u l a n u l u i 1927/28 a u u r m a t a n u l de spec ia l i za re î n S toma to log ie u n n u m ă r de 27 Doctor i î n med ic ină . F i i n d s i n g u r a c l i n i c ă . d e spec ia l i t a te , sus zişii doctor i a u fcst r e c r u t a ţ i d in t o a t e p ă r ţ l e t ă r i i .

11. C L I N I C A U R O L O G I C Ă ( B O A L E L E C A I L O R U R I N A R E ) .

T i t u l a r : Prof. agr. Dr. Emil Ţeposu.

î n f i i n ţ a t ă la s f â r ş i tu l a n u l u i şco la r t r e c u t aceas tă c a t e d r ă a r e u r m ă t o r u l i s t o r i c : .

I n O c t o m v r i e 1919 l a l u a r e a în p r i m i r e a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj de că t r e S t a t u l r o m â n , B r e c t o r u l Cl in ice i C h i r u r g i c a l e dl Prof . l acobovic i , p u n e bazele u n u i . î n v ă ţ ă m â n t u ro log ic , de­o d a t ă teu ' inţ temeierea î n v ă ţ ă m â n t u l u i c h i r u r g i c a l r o m â n ini A r d e a l , c r e i n d î n c l in ica dsa le şi o secţ ie «de uro log ie . A c e a s t ă sec ţ ie este p u s ă sub conduce rea a s i s t e n t u l u i Dr . E m i l Ţeposu , i a r d in n u m ă r u l de o r e des t ina te Semiog ie i C h i r u r g i c a l e se re ­z e r v ă o o r ă pe s ă p t ă m â n ă p e n t r u p r e d a r e a Semiologiei Uro­logice.

L a 1 F e b r u a r i e 1927 secţia Urologică a Clinicei C h i r u r g i c a l e este r i d i c a t ă l a r a n g u l de Conferinţă, p e n t r u C h i r u r g i a Că i lo r U r i n a r e , i a r î n A p r i l i e 1927 Confe r in ţ a es te t r a n s f o r m a t ă î n catedră, conform p r o p u n e r i l o r Consi l iu lu i F a c u l t ă ţ i i de Medi­c ină şi S e n a t u l u i u n i v e r s i t a r d in Clu j . I n u r m a c o n c u r s u l u i dat , d l D r E m i l T e p o s u a fost n u m i t profesor agregat l a a c e a s t a c a t ed ră , p r i n I . D . R. No. 599 d in 1 M a r t i e 1928.

N o u a c a t e d r ă funcţ ionează şi î n prezent , î n loca lu l Clinicei C h i r u r g i c a l e .

12. I N S T I T U T U L D E I S T O R I A M E D I C I N E I Ş I F A R M A C I E I Ş I D E F O L C L O R M E D I C A L .

D i r e c t o r : Prof. Dr. Jules Guiart.

Semestru^ I (de i a r n ă ) . Docent Dr. Valeriu L. Bologa: „Se­m i n a r de i s to r ia Medic inei . I zvoa re l e i s tor ie i medic ine i ro ­m â n e ş t i " . ( F a c u l t a t i v 1 o r ă la s ă p t ă m â n ă ) . î n s c r i ş i : 5 s t u ­den ţ i (3 dela F a c . de Med., 2 de la F a c . de L i t e re ) . S 'au ţ i n u t 8 şed in ţe .

86

I . Dr . B o l o g a : S c u r t ă e x p u n e r e a s u p r a medici i ie i p o p u l a r e r o m â n e ş t i şi a s u p r a f a z e l o r p r i n c i p a l e a l e i s to r ie i medic ine i ş t i in ­ţ if ice l a R o m â n i .

I I . Dr*. Bo loga : I zvoa re l e is tor ie i medic inei r o m â n e ş t i , I I I . Dr . B o l o g a : F a z e l e p r i n c i p a l e a le i s to r ie i med ic ine i î n

A r d e a l . Medici i r o m â n i a rde l en i . I zvoare le . IV. şi V. E x e r c i ţ i i b ib l iograf ice p r i v i t o a r e l a i s to r i a medi ­

cinei româneş t i . — Colocviu despre începu tur i l e î n v ă ţ ă m â n t u ­lu i med ica l r o m â n e s c .

V I . D r d . I . U r s a n : V a r i o l i z a r e a şi v a c i n a r e a în m e d i c i n a p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă . I n t r o d u c e r e a va r io l i ză r i i şi v a c c i n ă r i i î n P r i n c i p a t e l e D u n ă r e n e şi î n A r d e a l . — D i s c u ţ i a l u c r ă r i i d lu i U r s a n .

V I I . P l a n u l ş i b ib l iogra f ia luc ră r i i d lu i D r d . E o b e r t K o e h d e s p r e „Medic i i saş i î n A r d e a l î n veacu l a l X V I I I - l e a ' ' .

V I I I . R e s u m a r e a şi d i scu ţ i i a s u p r a m a t e r i a l u l u i t r a t a t î n s e m e s t r u l I .

Semestrul II (de v a r ă ) . In a b s e n ţ a t i t u l a r u l u i ca t ed re i , a d l u i Prof. I. Guiart, c u r s u l p r i n c i p a l de i s to r i a Medic inei (2 o re l a s ă p t ă m â n ă , ob l iga to r p e n t r u s u d e n ţ i i î n m e d i c i n ă a n u l V) a fost f ăcu t de d l docent Dr. Valeriu L. Bologa. C u r s u l „Capi to le selecte d in I s t o r i a M e d i c i n e i " s'a f ăcu t î n 22 lec­ţ i i . A f a r ă de s t u d e n ţ i i î n m e d i c i n ă a n u l V a fost însc r i s şi u n s t u d e n t de la F a c u l a t e a de L i t e re .

I . R e a c ţ i u n e a de conse rva re . I n s t i n c t e de v i n d e c a r e la an i ­m a l e . Med ic ina p r i m i t i v a . Metodele de cunoaş te re a medic ine i p r i m i t i v e .

Ц. F a z e l e medic ine i p r i m i t i v e . — Med ic ina p o p u l a r ă ro ­m â n e a s c ă .

' I I I — V I . î n c e p u t u r i l e medic ine i ş t i inţ i f ice . M e d i c i n a bab i -lono-asir ianlă. Medicina vechiu lu i Egipt , la I n z i şi Evre i . Me­d ic ina aztecă şi p e r u a n ă . Vechea, medic ină chineză. V I I — X I I . M e d i c i n a g r e c o - r o m a n ă . C u l t u l l u i E s c u l a p . Me­d ic ina la H o m e r . Filosofi i medic i . Asc lep iaz i . K o s şi K n i d o s . H ipoc ra t . Corpu l h ipocra t ic . Medic ina h ipocra t i că . T a g m a med i ­ca lă î n v r e m e a lui H ipoc ra t . Epigoni i . Dogmat i smul . H e l e n i s m u i şi A l e x a n d r i a . Şcoala a l e x a n d r i n ă . Herof i l şi E r a s i s t r a t . Medici­n a e len is tă î n R o m a . Asc lep iade . Şcoala me tod ică . P a t o l o g i a u m o r a l ă şi so l idară . Themison. Theofrast . Soranos . Pneumat i c i i .

87

Eclecticii. Rufus d in Efes. Celsus. P l i n iu . Galenl. Sinteza, galenicâ . S i s t emu l s ă u ; te leologia ; p rogrese l e a n a t o m i e i şi f isiologiei; v i t a ­l i smul . Dioscor ide . M e d i c i n a î n p rov inc i i l e r o m a n e . M e d i c i n a în D a c i a T r a i a n â .

X I I I — X I V . Med ic ina m e d i e v a l ă . M e d i c i n a în B i z a n ţ . A r a ­b i i şi a r a b i s m u l . Şcoa la s a l e r n i t a r ă . Scho las t i c i smul în m e d i c i n ă . U n i v e r s i t ă ţ i l e . P a r i s şi Montpel l ie r . U n i v e r s i t ă ţ i l e i t a l i ene . A s ­t ro log ie şi a l ch imie . î n c e p u t u r i l e r e n a ş t e r i i î n m e d i c i n ă : a n a t o ­m i i şi c h i r u r g i i i t a l i en i .

X V — X V I I I . E v o l u ţ i a med ic ine i de la r e n a ş t e r e p â n ă î n v e a c u l a l X l X - l e a . R e n a ş t e r e a . C a r a c t e r i s t i c a med ic ine i î n epoca aceas ta , H u m a n i s m u l . Soc ie tă ţ i l e s a v a n t e . Reformele . A n a t o m i a . Vesa l şi u r m a ş i i săi . C h i r u r g i a : P a r e . P a t o l o g i a : P a r a c e l s u s . Med ic ina d u p ă r enaş t e r e , l l a r v e y . Ideeia a n a t o ­mică şi microscopul . Montpelijier. Chestiunlea a n t i m o n i u l u i ; Guy P a t i n . Noui le descoperir i geografice şi epidemiile . Leacur i noui . S i s t eme le şi Şcoli le medica le , T a t r o c h i m i a şi I a t r o m e c a n i s m .

Tendinţe filosofice. Reac ţ iunea . Clinica Boe rhaave şi şcoala v ieneză . I n f l u e n ţ a l o r a s u p r a A r d e a l u l u i . V a n Swie ten , H a e n , Auenbrugger . Revoluţ ia f ranceză şi n o u a facul tate d in P a r i s . Re fo rme le î n med ic ină . Corv i sa r t . Medic i i şi c h i r u r g i i lu i N a ­poleon. Laennec , Bichat , Broussa i s . In f luen ţa şcoalei pa r i s i ene a s u p r a med ic ine i r o m â n e ş t i . Med ic ina m o d e r n ă . Scoa l ă f r a n ­ceză de azi şi celelal te c u r e n t e na ţ i ona l e .

X I X — X X . I s to r i a s if i l isului ca e x e m p l u a l ep idemiologie i i s tor ice .

X X I — X X I I . I s t o r i a Medic inei române.şt i . î n c e p u t u r i l e î n sec. X V I I I . Medic i i a r o m â n i . Medic i r o m â n i de sna ţ iona l i za ţ i . Cei d i n t â i medic i r o m â n i . I oan M o l n a r - P i u a r i u , R a d u d in B u ­cureş t i , Vasi le , P o p , Episcopescu , C a r a c a s . I n c e p t u r i l e l i t e ra ­t u r i i med ica le r o m â n e ş t i . Cenac lu l dela I a ş i . Zo t ta , V â r n a v , Cihac . D a v i l a şi r e fo rmele sale . Şcoala n a ţ i o n a l ă de m e d i c i n ă d in B u c u r e ş t i . F a c u l t ă ţ i l e de med ic ină . C o n t r i b u ţ i a medic i lo r r o m â n i a rde l en i . Medic ina r o m â n e a s c ă m o d e r n ă , aspecte le ei şi t end in ţ e l e ei. M a r i i măies t r i i a i med ic ine i noas t r e .

A f a r ă de c u r s u r i s 'au făcut d e m o n s t r a ţ i i p r a c t i c e în u r ­m ă t o a r e l e m u z e e : Muzeul de i s t o r i a medic ine i şi fa rmacie i , sec­ţ i a p r e i s to r i că şi med ieva l ă a M u z e u l u i a r d e l e a n , Muzeu l a r -

8 8

«neologic al| Ardea lu lu i , Muzeul etnografic , Muzeul e tnograf ic m a g h i a r E K E , Biblioteca şi Arch iva Univers i tă ţ i i .

13. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E P A T O L O G I C Ă .

Di rec to r : Prof. Dr. Titu Vasiliu.

I n u r m a modi f i că r i i p r o g r a m u l u i de s t u d i i a l F a c u l t ă ţ i i , I n s t i t u t u l de A n a t o m i e P a t o l o g i c ă în aces t a n a a v u t l ee ţ iun i .şi l u c r ă r i p rac t i ce n u m a i în S e m e s t r u l de v a r ă , f ăcându-se u n s e m e s t r u de A n a t o m i e P a t o l o g i c ă cu s t u d e n ţ i i a n u l u i I I I şi u n s e m e s t r u de P a r a z i t o l o g i e , cu s tuden ţ i i a n u l u i D I m e d i c i n ă ş i a n u l u i I de f a rmac i e .

C u r s u r i l e teore t ice a u fost î n n u m ă r de 3 ore pe s ă p t ă m â n ă : 2 ore P a r a z i t o l o g i e şi 1 o r ă de A n a t o m i e Pa to log ica . L u c r ă r i p rac t i ce s ' au ţ i n u t 2 ore s ă p t ă m â n a l cu s t u d e n ţ i i de la F a r m a ­cie, i a r s t uden ţ i i a n u l u i I I I medic ină , a u f ăcu t conform p r o ­g r a m u l u i , s t a g i u de A n a t o m i e P a t o l o g i c ă z i lnic dela o r a 9—12 a. m .

P r i n i n t r o d u c e r e a aces tu i s t a g i u î n v ă t m â n t u l A n a t o m i e i P a ­to logice se t r a n s f o r m ă complec t d e v e n i n d cu a d e v ă r a t p r a c t i c . S t u d e n ţ i i p e t r e c cel p u ţ i n 3 ore pe zi î n Ins t i tu t , l u c r â n d e i înş iş i , f ă c â n d autops i i si l u c r ă r i de microscopie î n l e g ă t u r ă ou a u t o p s i a , r e a l i z â n d astfel o s t r â n s ă l e g ă t u r ă î n t r e fapte le ob­s e r v a t e în c l in ică şi î n f ă ţ i ş a r e a lor A n a t o m o - P a t o l o g i c ă . N e - a m d a t os tenea la a scoate A n a t o m i a P a t o l o g i c ă din. c a d r u l u n u i î n v ă ţ ă m â n t p u r teore t ic şi de sc r ip t iv d â n d pos ib i l i a tea s t uden ­t u l u i d e a-şi f o r m a o e d u c a ţ i e de pa to log ie c l in ică şi de a-şi desvo l t a s i m ţ u l de obse rva ţ i e , l u c r â n d î n m o d efect iv şi cu folos. A m voi t ca să facem s tuden ţ i l o r o educa ţ i e a s i m ţ u r i l o r , pu -n â n d u - i f a ţ ă cu r e a l i t a t e s t u d i u l u i , şi î n loc de c u n o ş t i n ţ e m u l t e teore t ice să le i m p r i m ă m n o ţ i u n i l e Ana tomo-pa to log ice , a ş a c u m se p r e z i n t ă ele, s i n g u r u l m o d de a p u t e a fi r e ţ i n u t e ş i a s imi la t e . P e n t r u acest scop n e - a m ocupa t de a p r o a p e de edu­ca ţ i a lor . P r o f e s o r u l p e t r e c â n d câ t se poa t e m a i m u l t t i m p î n mi j locul lor şi t o a t e l u c r ă r i l e s 'au f ăcu t d i rec t s u b con t ro lu l s ă u ş i a l p e r s o n a l u l u i a j u t ă t o r . I n acest m o d s t u d e n ţ i i şi-au î n s u ş i t a t â t t echn ica au tops i i l o r c â t şi t echn ica h is to-pato logică , în­v ă ţ â n d să i n t e r p r e t e z e p r i n ei inş i ş i m u l t e c a z u r i de au tops i i . I d e e a a c e a s t a a fost p u s ă î n p r a c t i c ă p e n t r u p r i m a o a r ă î n I n s t i t u t u l nos t ru , făcând din s t u d i u l A n a t o m o - P a t o l o g i c u n in-

8 9

v ă ţ ă i n â n t clinic, a s i g u r a t p r i n s t a g i u zilnic î n ro t a ţ i e cu cel spi ta l icesc . E s t e n a t u r a l că acest m o d de a se da î n v ă ţ ă m â n t u l A n a t o m o - P a t o l o g i c a p u t u t fi apJ ica t la F a c u l t a t e a n o a s t r ă , p e n t r u c a I n s t i t u t u l de A n a t o m i e P a t o l o g i c ă este în mi j locul cli­n ic i lor î m p r e j u r a r e ca re n u se găseş te î n al te U n i v e r s i t ă ţ i . C h i a r î n G e r m a n i a u n d e I n s t i t u t e l e de A n a t o m i e P a t o l o g i c ă a u u n ro l p r e p o n d e r e n t î n î n v ă ţ ă m â n t u l m e d i c i n e i şi sun t în ime­d i a t a a p r o p i e r e a clinicelor n u ne p rac t i că ceva a s e m ă n ă t o r , d in c a u z a l ipsei acolo a e x t e r n a t u l u i şi i n t e r n a t u l u i , câ t şi a u n u i s t a g i u spi ta l icesc ech iva len t .

P r o g r a m u l l ec ţ iun i lo r şi l u c r ă r i l o r p rac t ice - făcu te de P r o f . T i tu Vas i l i u este u r m ă t o r u l , î n S e m e s t r u l de v a r ă :927:

Lecţiuni de Paloiogic generală şi Parazitologie.

I . Prof. Titu Vasiliu: C u r s i n t r o d u c t i v . 2. Studiul boulelor: Patologia, Cauzele. 3. Patologia celulară. 4. Metastază, embolie. 5. Procese de modificări in compoziţia şi structura substanţei celulare. 6. Procese tu morale. 7. Parazitologia. 8. Clasificarea Protmoarelor. 9. Viermi sangicoli; viermi ai ţesutului conj. subcutan. 10. Demonstraţie de patologie clinică (macroseopică) î n s a l a de autops ie .

I I . Dr. Popa Rubin, şeful de l u c r ă r i , a t r a t a t u r m ă t o a r e l e s u b ­iec te : 1. Importanţa paraziţilor intestinali în parazitologie. 2. Nemalozi intestinali. 3. Clasificarea cestozilor. 4. Dibotrioce-phalus latus. 5. Trematozii, clasificare. 6. Mastighophorele (Flagelate)- . 7. Studiul Proiozoarelor. 8.Anatomie Patologică. 9. Demonstraţia organelor No. 2920 c ance r p r i m i t i v a l f i ca tu lu i şi t ube rcu loză r e n a l ă .

Lucrări practice şi demonstraţii de Parazitologie sub con­duce rea d lu i Şef de l u c r ă r i Dr . P o p a R u b i n , de dn i i Dr . V i t a l y o s A n d r e i şi Dr . R u s u S e p t i m i u .

1. S t u d i u l morfologic macroscopjc a l vermi lor in tes t ina l i . Ascar i s lumbricoides , Tr ichocephalus d i spa r , Oxiur is vermicu-l a r i s . P u n e r e a în E v i d e n ţ ă a ouă lo r aces to r p a r a z i ţ i d i n m a t e ­r i i l e fecale, s t ud iu l lor morfologic şi d i fe ren ţ ia l .

2. S t u d i u l morfo logic macroscop ic al Taeniadelotr. T a e n i a so l ium. Maed iocane la ta , Echinococus , B o t r i o c e p h a l u s l a tu s . P u -

АО

n e r e a î n ev iden ţ ă a ouă lo r aces tor p a r a z i ţ i şi s t u d i u l Ion* dife­r e n ţ i a l .

3. C o l o r a ţ i u n e a l ame lo r de s â n g e m a l a r i e . P u n e r e a în evi-. d e n ţ ă a p a r a z i ţ i l o r şi d i agnos t i cu l d i ferenţ ia l al p ro tozoa re lo r

m a l a r i e i . 4. S t u d i u l morfologic a l T r ipanosome i , P u n e r e a î n e v i d e n ţ ă

î n p r e p a r a t e l e n a t i v e şi co lo ra te a pa raz i ţ i l o r cu m e t o d a Giemsa. 5 P a r a z i ţ i e p i d e r m i c i : S t u d i u l mor fo log ic : C i m e x l ee tu la -

r i u s . P e d i c u l u s pubis , cap i t i s , ve s t imen t i s . Sa rcop tes .

14. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E D E S C R I P T I V Ă Ş I T O P O G R A F I C Ă .

Direc tor : Prof. Dr. Victor Papilian.

Anul I ( semes t ru l I . şi I I ) .

I. Cursuri teoretice.

a) P ro feso r Dr . V ic to r P a p i l i a n 41 lec ţ iuni . b) D o c e n t Dr . Cons t an t in V e l l u d a 40 lec ţ iun i . c) A s i s t e n t ă d n a C o n s t a n ţ a M i t r e a 18 l ec ţ iun i . I n to t a l s 'au ţ i n u t î n ambele semes t r e 99 l ec ţ iun i teore t ice ,

t r a t â n d desp re : a ) P ro fe so r P a p i l i a n : N o ţ i u n i de embr io logie (b las togeneză) ;

o r g a n e l e de s i m ţ u r i . b) Dqcent V e l l u d a : A p a r a t u l u ro -gen i t a l . c) A s i t e n t ă M i t r e a : Osteologie.

II. Lucrări practice.

L u c r ă r i l e p rac t i ce a u fost ţ i n u t e de P r o f e s o r u l P a p i l i a n s u b f o r m a de d e m o n s t r a ţ i u n i cu i n t e r o g ă r i l a c a d a v r u , î n s a l a de c u r s u r i î n to t a l 21 d e m o n s t r a ţ i i ; Docen t Dr . V e l l u d a sub for­m ă de coloqui i d i n m a t e r i e f ixa tă , (sist. nervos) cu p r e z e n t ă r i de piese, î n t o t a l 19 coloquii .

I n a f a r ă de aces te î n ambe le semes t r e to ţ i s t u d e n ţ i i a n u l a i I . a u l u c r a t câ t e 3 piese; 2 m e m b r e şi cap , d i secând t oa t e ele­m e n t e l e ana tomice , î n acelaş t i m p (muşchi , vase , n e r v i ) . Ace­ste l u c r ă r i de disecţie a u fost ţ inute s u b sup ravegh ie rea p r e ­p a r a t o r i l o r şi as i s ten ţ i lo r , cu .coloquii d u p ă f iecare p iesă , con­s e m n a t î n foile de disecţie.

91

I n t o t a l aces te l u c r ă r i p r a c t i c e c u p r i n d u n n u m ă r de 276 ore.

Anul II ( semes t ru l 1.).

//. Cursuri teoretice.

a) P ro fe so r P a p i l i a n , a t r a t a t despre d i fer i te r e g i u n i topo­g ra f i ce Însoţ i te de p r e z e n t ă r i de piese, proecţ i i , p r e c u m şi des ­p r e s i s t emul or g a n o - v e g e t a t i v ; î n to ta l 24 lecţ i i .

b) Docen t Dr . Y e l l u d a ; a t r a t a t despre o rgano jeneză ş i v i c i i de conformaţ i i p r e c u m şi desp re t o p o g r a f i a capu lu i , î n t o t a l 26 lec ţ iun i .

U. Lucruri practice.

a) P ro fe so r P a p i l i u ; sub formă de d e m o n s t r a ţ i i l a c a d a v r u î n sa l a de curs , a ţ i n u t to t a l 22 d e m o n s t r a ţ i i .

b) S t u d e n ţ i i a u d iseca t î n s a l a de disecţ ie piesele r ă m a s e n e ­diseca te d i n a n u l I . p l u s d isec ţ ia c r ee ru lu i , a sp l auchne lo r , "pre­c u m şi descope r i r i de vase şi n e r v i f ă c u t e de fiecare) s t u d e n t î n p a r t e sub s u p r a v e g h i e r e a a s i s t en ţ i lo r şi p r e p a r a t o r i l o r .

C a şi p e n t r u a n u l I, f iecare s t u d e n t a eoloquat p iesa l u ­c r a t ă . I n t o t a l s 'au ţ i n u t OS ore de l u c r ă r i .

15. I N S T I T U T U L D E M E D I C I N Ă L E G A L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. N. Minovici.

î n v ă ţ ă m â n t u l medic ine i lega le cons is tă î n c u r s u r i t eo re t i ce şi l u c r ă r i p rac t ice .

C u r s u r i l e t eore t ice a u fost f ăcu te de c ă t r e p rofesoru l t i t u ­l a r a s u p r a u r m ă t o a r e l o r cap i to le :

D o m e n i u l medic ine i legale . Despre m o a r t e şi c a d a v r u . A u ­topsia şi expe r t i ze l e medico- legale . R a p o r t u l m e d i c o - l e g a l şi ce r t i f i ca tu l med ica l . I d e n t i t a t e a . M o a r t e a sub i tă . M o a r t e a a p a ­r e n t ă . A g o n i a . S a r c i n a . N a ş t e r e a . A v o r t u l .

C u r s u r i l e a u fost î n t o v ă r ă ş i t e cu exemple d e m o n s t r a t i v e , p l anşe şi piese d in m u z e u l I n s t i t u t u l u i .

L u c r ă r i l e p r ac t i c e a u fost făcu te de c ă t r e pe r sona lu l ş t i i n ţ i ­fic a j u t ă t o r , a s u p r a : P e t e l o r (de s ânge , s p e r m ă , e t c ) . I m p r e -s i u n i digi tale . Iden t i t a tea pe schelet. Autopsie . R e d a c t a r e a r a ­p o r t u l u i medico- legal .

D l Docen t K e r n b a c h a m a i f ăcu t d e m o n s t r a ţ i u n i p r a c t i c e p e

92

d i l e r i t e c a z u r i de : Acc iden te de m u n c ă . Cer t i f i ca te medica le . P s i h i a t r i e l ega lă . Acc iden te p r i n e lec t r i c i t a te .

16. I N S T I T U T U L D E C H I M I E B I O L O G I C Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr. Pier re Thomas.

I n s emes t ru l I , s"a făcu t c u r s u l de Chimie a l i m e n t a r ă p e n ­t r u s t u d e n ţ i i î n F a r m a c i e d i n a n u l I I I .

General i tă j i a s u p r a impor t an ţ e i Chimiei a l imen ta re . A l imen te n a t u r a l e . E l e m e n t e ind i spensab i le . E l e m e n t e ac ­

cesor i i . S u b s t a n ţ e pro te ice . G e n e r a l i t ă ţ i a s u p r a v i t a m i n e l o r . A p a ş i ana l i za ei. Compozi ţ i a v inu lu i . B e r e a . B ă u t u r i l e alcoolice şi a n a l i z a lor . Oţe tu l . Lap te l e . U n t u l . I m p o r t a n ţ a lor. M a t e r i i l e g r a s e . B r â n z e t u r i . C a r n e a şi e x t r a c t u l de c a r n e . Conserve .

A l i m e n t e făinoase şi z a h a r a t e . Lucrări practice: apă , v inu l , bere , oţet , g r ă s i m e , fa ine. I n s emes t ru l I şi I I , s 'a f ăcu t c u r s u l de Ch imie biologică cu

s t u d e n ţ i i de la med ic ină d in a n u l I I I . P r o c e s u l ch imic l a f i inţe le v i e ţu i toa re . S t a r e a coloidală . Micela . U l t r a m i c r o s c o p u l . M i ş c a r e a B r a u n i a n ă . Absorbţ ia . Tens iunea superf ic ia la . Teore tmul lu i Gibbs. Di fuz iune , dial iză, osmoză. E c h i l i b r u l lu i D o n n an . Disoc ia ţ i a e lec t ro l i t ica . Legea lu i G u l d b e r g şi W a g g e . C o n c e n t r a r e a în ion i h y d r o g e n i şi p H . A c i d i t a t e a r ea l a . M ă s u r a r e a ioni lor de H . Cata l iza . L e g e a E . G. T . a lu i V a n t Hoff. P rocese ca t a l i t i ce f ă r ă ca­

t a l i za to r i . S e m n i f i c a r e a biologică a istărei coloidale. Adsorb ţ i e , t en­

s iune super f ic ia lă şi p r e s i u n e osmot ică în celule. A c ţ i u n e a n a r ­coticelor . T e o r i a lu i Over ton . T e o r i a l u i T r a u b e . P la smol i za . P e r m e a b i l i t a t e a ce lu l a ră .

F e r m e n ţ i solubi l i . M e c a n i s m u l de o x i d a r e in ţ e s u t u r i . S u b s t a n ţ e p ro te i ce : g e n e r a l i t ă ţ i f izico-chimice. S t r u c t u r a pep t id ică . C o a g u l a r e a pro te ine lor . Cr i s t a l i za re . Clas i f ica rea subs t an ţe lo r prote ice . Or ig inea şi s in teza . Ci­

c lu l azotu lu i .

93

Aciz i i a m i n a ţ i d i n mo lecu la p ro te ică . H y d r o l i s a s u b s t a n ţ e l o r prote ice . S in teza pep t ide lor . S t r u c ­

t u r a p e p t i d i c ă şi s t r u c t u r a ciclică. Nuc leo-pro te ide şi acizi nucle ic i . B a s e pu r i ce , base p i r i m i -

d in ice . F o r m a r e a şi d i s t r u g e r e a p u r i n e l o r . A c ţ i u n e a f e rmen ţ i l o r

a s u p r a nucleopote ide lor . E l i m i n a r e a a c i d u l u i u r ic . Def in i ţ i a şi c las i f i ca rea l ipoidelor . P h c s f a t i d e . Cerebrozizi . S t e r i n e . P r o p r i e t ă ţ i l e şi s t r u c t u r a choles tor inei . M a t e r i i

g rase . Acizii g raş i s a t u r a ţ i şi n e s a t u r a ţ i . S a h a r i d e . . P r o p r i e t ă ţ i gene ra l e . Tr iose , le t rose , pentose, he-

xoze. A c i d g l i curon ic , g l ioozamina . Pol izai i a r i de . j J i s locarea p o l y z a h a r i d e l o r şi a za imri lor . F e r m e n t g lyco-

l i t ic . F e r m e n t a ţ i a alcoolică. F e r m e n t a ţ i a l ac t i că şi butirieft . U t i l i z a r e a ac idu lu i lac t ic . S u b s t a n ţ e m i n e r a l e a celulei . R e p a r t i ţ i a e l emen te lo r î n ţ e ­

s u t u r i . E l i m i n a r e a . Procsel ţp chimice în o r g a n i s m . O r i g i n e a ene rg ie i ch imice .

F e n o m e n e de o x y d a r e . Teor ia lui W a r b u r g E x p l i c a ţ i a p r i n t eor ia lu i W i e l a n d . G lu ta t ion . C u p e l a r e cu glycocol . S in t eza g lucozide lor . C u p e l a r e a ac i ­

d u l u i g lycu ron ic . S in teza e s t e r u r i l o r şi a g r ă s i m i l o r . S in t eza baze lor p u r i n i c e .

Reac ţ i i l e de d is locare şi de r e d u c e r e in o r g a n i s m . Relavi i le î n t r e p rop r i e t ă ţ i l e co rpu r i lo r şi c o n f i g u r a ţ i a lor

c h i m i c a . Sânge le . P r o p r i e t ă ţ i fizice. Compozi ţ ie . Globină . H e m a t i n ă . Cons t i tu ţ i a e i . c h i m i c ă . H e m a t o p o r f i rmă . Ser şi p l a s m ă . Azot r e z i d u a l . Z a h ă r u l s ânge lu i . Gazele s ânge lu i . R e z e r v a a l ca l ină . L i m p h a . T r a n s u d a t şi e x u d a t . Sp l ina . I t luf ina. Glandele sexua le . Lap te le . Compozi ţ i a A l b u m i n ă , m a t e r i i g ra se , l ipcide , zacha r ide , s ă ­

r u r i m i n e r a l e . Colos t rum. Compozi ţ ia ch imică a ou lu i . T e g u m e n t e : compozi ţ ia ch imică .

E b s t i n a . Oseina, m a t e r i i l e mine ra l e . Compoziţ ia d in ţ i lor . M e t a b o l i s m u l ca lc iu lu i . Ţ e s u t u l m u s c u l a r . C r e a t i n a . Car -

noz ina . C a r n i t i n a . Teor i a lui E m d e n a s u p r a f o r m ă r i i a c i d u l u i lact ic .

94

Lucrări practice: Desp re coloide: Di fuz iune . P r e s i u n e osmo­t ică , absorb ţ ie , t e n s i u n e super f ic ia lă . D e t e r m i n a r e a c o n c e n t r ă r i i ionilor de H . Rez i s t en ţ a g l o b u l a r ă . Reac ţ i i l e s u b s t a n ţ e l o r p ro ­te ice . R e a c ţ i a m u r e x i d e i . Doza rea ac idu lu i u r i c ş i a baze lo r p u r i n i c e . Doza rea cboles ter ine i . T r a n s f o r m a r e a glucozei î n ac id lac t ie . D o z a r e a glucozei . P u n e r e a î n ev iden ţă a ace tonei . Do­z a r e a fosfaţ i lor şi c l i lorur i lor . D o z a r e a ca lc iu lu i . Ac id i t a t ea su­cu lu i g a s t r i c . H e m o g l o b i n a . H e m a t i n a . Spect roscopie . Cr i s ta l i i l u i T e i c h m a n n , Dozarea hemoglob ine i . D o z a r e a uree i . E x a m i ­n a r e a u n u i s ed imen t .

17. B I O L O G I E G E N E R A L Ă .

Curs p r e d a t de dl Prof. Rene Jeannel.

C u r s u l a cons ta t d in 16 l ec ţ iun i ţ i n u t e î n semes t ru l a l D- l ea d i n a n u l u n i v e r s i t a r 1927—28, c u p r i n z â n d u r m ă t o a r e l e cap i to l e :

1. Ce lu l a : s t r u c t u r ă , divizie , c o n j u g a r e , f ecunda ţ ie , s e g m e n -t a ţ i e (3 lecţi i) .

2. S t u d i u l va r i a ţ i e i . F l u c t u a ţ i i l e . B i o m e t r i c a . A c ţ i u n e a fac­to r i lo r p r i m a r i . He l i o t rop i smu l . F u n c ţ i a c r o m a t i c ă şi m i m e t i s ­m u l . I n t u n e r e c u i , t e m p e r a t u r a , u m i d i t a t e a , a g e n ţ i i mecan i c i . (6 lecţi i) .

E r e d i t a t e a c a r a c t e r e l o r c â ş t i ga t e . L a m a r c k şi D a r w i n . W e i s -m a n n (2 lecţ i i ) .

4. E r e d i t a t e a m e n d e l i a n ă (2 lecţ i i ) . 5. Selecţ ia n a t u r a l ă şi a r t i f i c i a lă . Or thogeneza . S e g r e g a ţ i a

(3 lecţi i) .

78. I N S T I T U T U L D E F I Z I O L O G I E .

D i r e c t o r : Prof. Dr. I. Niţescn.

Cursul de fiziologie umană.

L a i n s t i t u t u l de Fiz io logie î n decu r su l a n u l u i şcolar 1927 — 1928, s 'au ţ i n u t u r m ă t o a r e l e p re l ege r i , d e m n o s t r a ţ i u n i şi l u ­c r ă r i p rac t i ce de F iz io log ie :

1. 46 lec ţ i lmi de 1И p â n ă la 2 ore ( total 75 ore) d e s p r e : a) Coordona rea func ţ iona lă h u m o r a l ă - g l a n d e cu secre ţ ie i n t e r n ă ; b) fiziologie m u s c u l a r ă — locomoţ ia l a om — ; c) f iziologia s i s t emu lu i n e r v o s şi pe r i f e r i c ; d) f iz iologia s i s temulu i n e r v o s v e g e t a t i v o r t o s y m p a t i c şi p a r a s y m p a t i c ; e) fiziologia o r g a n e l o r de s i m ţ u r i ; f) func ţ i a de r e p r o d u c e r e .

95

2. 14 şedinţe de d e m o n s t r a ţ i i de 2 ore ( total 28 ore) î n l e g ă ­t u r ă eu ches t iun i le de m a i sus . D e m o n s t r a ţ i i l e a u fost f ă cu t e d e dl Dr . I . Cosma, şef de l u c r ă r i şi une le de Profesor .

3. 40 şed in ţe de l u c r ă r i de 31/» o re ( to ta l 140 ore) , î n l e g ă t u r ă c u c u r s u l respec t iv .

4. 12 l ec ţ iun i a 2 ore ( to ta l 12 ore) de n o ţ i u n i gene ra l e ele­m e n t a r e de fiziologie u m a n ă cu s t u d e n ţ i î n f a r m a c i e (curs se­p a r a t ) .

Cursul de fizica medicală.

P e l â n g ă c a t e d r a de Fiz iologie e x i s t ă o confe r in ţ ă p e n t r u f iz ica medica lă , de aceea l a I n s t i t u t u l de F iz io logie s 'a f ă c u t ş i c u r s u l de fizică med ica l ă .

I n a n u l şcolar 1927—192S, s 'au făcu t 46 de l ec ţ iun i a l o r ă de 3 or i pe s ă p t ă m â n ă şi 28 şed in ţe de d e o m n s t r a ţ i i de câ t e 2 o re , f iecare cu s t u d e n ţ i î m p ă r ţ i ţ i î n două ser i i . S 'au ţ i n u t şi d o u ă coloqui i . C u r s u r i l e a u fost f ă c u t e i n p r i m u l s e m e s t r u de c ă t r e d n a Dr . I. Deneş-Goetz con fe ren ţ i a r suplmitor şi d l Prof . I . I . Ni ţeseu . h i s emes t ru l a l I I - l ea de c ă t r e dl N . Bă rbu l e scu , n u m i t con fe ren ţ i a r cu începe re de la 1 F e b r u a r i e 1928.

I n r a p o r t u l ac i a l ă t u r a t s u n t d a t e în r e z u m a t capi to le le de fizică, c a r i a u f o r m a t obiec tu l celor 46 l ec ţ iun i şi a d e m o n s t r a ­ţ i i lor d i n c u r s u l a n u l u i .

Fizica medicală (3 ore s ă p t ă m â n a l ) .

Scopu l F iz ice i . M ă r i m i şi u n i t ă ţ i . E r o r i abso lu te şi r e l a t i ve , a c c i d e n t a l e şi s i s t emat ice . R e p r e z e n t a r e a m a t e m a t i c ă şi g r a f i că a r ezu l t a t e lo r . — Mişcăr i . N o ţ i u n e a de for ţă şi m a s s ă . L e g e a f u n d a m e n t a l ă a d inamice i .

L u c r u l m e c a n i c şi p u t i n ţ a . E n e r g i a c ine t ică şi po ten ţ i a l ă . C o n s e r v a r e a energ ie i mecanice .

P l a n u l înc l ina t . P e n d u l u l . P â r g h i i şi sc r ipe ţ i . C e n t r u l de g r e u t a t e . C o n d i ţ i u n i de ech i l ib ru . E c h i l i b r u l cor­

pu lu i omenesc . S t u d i u l ba l an ţ e i . M i ş c a r e a de ro ta ţ i e . S t ă r i l e m a t e r i e i . S t u d i u l s t ă r e i solide. E l a s t i c i t a t e p r i n t r a c ­

ţ i u n e , f l ex iune şi t o r s i une .

96

S t u d i u l l ichidelor . D e n s i t ă ţ i . Tens iune super f i c i a lă şi e a p i -l a r i t a t e . Adsorb ţ i e . C u r g e r e a l ichidelor . Di fuz iune şL osmoză.

S t u d i u l gazelor . P r e s i u n e a tmosfe r ică . Compes ib i l i t aea g a ­zelor. M a ş i n a p n e u m o t i c ă . P o m p e şi t r o m p e . D i fuz iunea gaze ­lor . L e g e a l u i Da l ton . D izo lva rea gazelor . Ocluziunea .

C ă l d u r a . D i l a t ă r i . T e r m o m e t r i e . L e g e a l u i Gay-Lussac . Tem­p e r a t u r ă abso lu t ă . T e r m o s t a t e . T e r m o r e g u l a t o r i . C ă l d u r a spe­cifică. Ca lo r ime t r i e . L e g e a D u l o n g şi P e t i t . C ă l d u r a de com-b u s t i u n e . C ă l d u r a a n i m a l ă .

S c h i m b a r e a s t ă r i l o r de a g r e g a r e . S t u d i u l top i r i i , v apo r i ză -r i i ş i fe rber i .

L i che f i e r ea gazelor . P r o p r i e t ă ţ i l e co rpu r i l o r l a t e m p e r a t u r i joase .

S t u d i u l so lu ţ iun i îo r . So lub i l i t a t e . A m e s t e c u r i en tec t ice . Cr i s -copie şi Ebul ioscopie . L e g e a lui V a n ' t Hoff.

P r o p a g a r e a c ă l d u r e i p r i n conductiibilitatei, convee ţ i une şi r a d i e r e . K e g u l a r e a fizi t e inpera turev co rpu lu i .

Pr i /ucipi i le t e r m o d i n a m i c e . Coef ic ientul economic a l u n e i maş in i t e rmice . Mo to ru l a n i m a l . I s v o a r e de c ă l d u r ă .

S t u d i u l m i şcă r i l o r pe r iod ice . V i b r a ţ i u n i l o n g i t u d i n a l e şi t r a n s v e r s a l e . F e n o m e n e de i n t e r f e r e n ţ ă . Cal i tă ţ i le u n u i sune t . A n a l i z a şi s in teza s u n e t u l u i .

P r o p a g a r e a l umine i . F o t o m e t r i e . S t u d i u l ref lexiei şi r e f r a c ­ţ i e i l uminoase . P r i s m e şi lenti le. A b e r a ţ i u n i l e s i s temelor opt ice . I n s t r u m e n t e opt ice.

D i spe r s iunea lumine i . Spec t roscopie . A n a l i z ă spec t ro lă . T r a n s - • f o r m a r e a r a d i a ţ i u n i l o r abso rb i t e : ' j lumineseenţă. F o t o l u m i n e s -cenţă , fosforescenţă, f luorescentă .

I n t e r f e r e n ţ a r aze lo r de l u m i n ă . S t u d i u l Difracţ ie i . L u m i n a po la r i za tă . P o l a r i m e t r i e . S t u d i u l fizic a l och iu lu i . M a g n e t . C â m p m a g n e t i c . L e g e a a t r a c ţ i u n i l o r şi r e p u l s i u n i l o r

m a g n e t i c e . • P r o d u c e r e a e lec t r ic i tă ţ i i . C â m p electr ic . P o t e n ţ i a l e lec t ros ta ­

t ic . C a p a c i t a t e condensa to r i . D e n s i t a t e e lec t r ică . F e n o m e n e de in f luen ţă e lec t ros ta t ică . A p l i c a ţ i u n i m e d i c a l e a le e lec t r ic i tă ţ i i s t a t i ce .

C u r e n t e lect r ic . Leg i l e lu i F a r a d y . E c h i v a l e n t e l ec t ro l i t i c E l e m e n t e ga lvan i ce . P i l e de concen t r a ţ i e . E l e c t r o d a cu hi­d rogen . D e t e r m i n a r e a concen t ra ţ i e i ioni lor de h i d r o g e n .

•s 97

E lec t ro smoza , ea ta foreza , coloizi e lec t ropozi t iv i şi e lec t rone-g a t i v i . F e n o m e n e e lec t rocap i la re , e l eo t rome t ru l l u i L i p m a i m .

I n t e n s i t a t e a u n u i cu ren t . L e g e a l u i Ohm. R e z i s t e n ţ a e lec t r ică . C u r e n ţ i d e r i v a ţ i . S h u n t . P u n t e a l u i W h e a s t o n e .

A c ţ i u n e a c u r e n ţ i l o r a s u p r a m a g n e ţ i l o r . G a l v a n o m e t r e . A m -permetire şi vo l tn i e t r e .

E fec tu l J o u l e . Te rmoe lec t r i c i t a t e . E l e c t r o m a g n e ţ i . I n d u c ţ i a e l ec t romagne t i că . L e g e a lu i Lenz. B o b i n a R b u m -

kopf. Sel f - inducţ ie . D e s c ă r c a r e a osc i lan tă . P r o p a g a r e a u n d e l o r e l ec t romagne t i ce .

C u r e n ţ i de î n a l t ă f r ecven ţă . D e s c ă r c ă r i e lectr ice î n v id . R a z e catodice, a n o d i c e şi r a z e X .

E lec t ron . A n a l i z a c h i m i c ă p r i n r a z e pozi t ive . S t r u c t u r a a to­m u l u i .

19. I N S T I T U T U L D E R A D I O L O G I E .

D i r ec to r : Prof. Dr. Dimitrie Negru.

Curs.

N o ţ i u n i i n t r o d u c t i v e de opt ică şi e l ec t r i c i t a t e Raze le R o n t -gen şi p r o p r i e t ă ţ i l e lor . A p a r a t e de R o n t g e n şi t e c h n i c a g e n e r a l ă a r a d i o d i a g n o s t i c u l u i şi a r a d i o t e r a p i e i .

R a d i o d i a g n o s t i c u l a fec ţ iun i lo r p l ă m â n i l o r , t r a h e e i , b ronch i i -lor, p l eu re i , m e d i a s t i n u l u i , d i a f r a g m u l u i , inimeî, esofagului şi s t o m a c u l u i .

Lucrări practice.

D e m o n s t r a ţ i u n i a s u p r a c u r e n ţ i l o r e lec t r ic i şi a p a r a t e l o r de r a z e R o n t g e n . T e c h n i c a a p l i c a t ă a rad ioscopie i , r a d i o g r a f i e i şi r a d i o t e r a p i e i . I n t e r p r e t a r e a r ad iog ra f i i l o r n o r m a l e şi pa to logice . D e m o n s t r ă r i de r a d i o g r a f i i r e p r e z e n t â n d a fec ţ iun i a le p l ă m â n i ­lor, inimei , s t omacu lu i , in tes t ine lor , r in i ch i lo r , s i s t e m u l u i osos, a r t i c u l a ţ i u n i l o r , corpi i s r ă in i .

20. I N S T I T U T U L D E I G I E N A Ş I I G I E N A S O C I A L Ă .

D i r e c t o r : Prof. Dr.I. Moldovan.

C u r s u l de Ig i enă şi I g i e n ă socială este î m p ă r ţ i t î n c u r s u r i t eo re t i ce şi l u c r ă r i p r a c t i c e ; a n u m e : 3 ore l a s ă p t ă m â n ă c u r s u r i t eore t ice şi 6 ore l a s ă p t ă i n â n ă l u c r ă r i p rac t i ce . C u r s u r i l e teo-

7

98

ret ice s ' au făcu t de c ă t r e D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i , P ra f . Dr . I . Moldovan , i a r l u c r ă r i l e p r ac t i c e de c ă t r e dn i i Docen ţ i D r . M. Zolog şi Dr . T. S lăvoacă , a s i s t a ţ i f i ind de d n i i D r . T . T u r c a , a s i s t e n t şi V. N o v e a n u , p r e p a r a t o r .

— Cursuri.

Def in i ţ i a şi evo lu ţ i a Ig i ene i şi Ig iene i sociale. Ep idemio lo -g ia g e n e r a l ă . Ep idemio log ia spec ia lă a febrei t i foide şi p a r a -t i foide, holerei , d i sen ter ie i , c ă rbune lu i , morve i , va r io le i , scar-la t ine i , p o j a r u l u i , men ing i t e i ce reb rosp ina l e epidemice, p a r a ­l iziei in fan t i i e e tc .

Bol i le sociale, o r ig inea şi c o m b a t e r e a lor . Tube rcu loză . Bol i vene r i ce . Alcool ism. M o r t a l i t a t e i n f an t i l ă . Cancer . I g i e n ă u r ­b a n ă şi r u r a l ă . I g i e n ă şco la ră şi i n d u s t r i a l ă . C l ima t .

E u g e n i e şi b iopol i t icâ . O r g a n i z a r e a s a n i t a r ă a ţ ă r e i .

Lucrări practice.

A t â t l u c r ă r i l o r p r a c t i c e ch imice câ t şi celor epidemiologice , î n a n u l a c e s t a li-s'a d a t o e x t e n s i u n e m a i m a r e ca în an i i t r e c u ţ i .

S t u d e n ţ i i a u fost î m p ă r ţ i ţ i î n două g r u p u r i . I n ace laş t i m p u n g r u p a f ă c u t l u c r ă r i p r ac t i c e chimice , cela la l t l u c r ă r i p r a c ­t ice epidemiologice . —

Lucrări practice chimice.

S u b conduce rea d o m n u l u i Docen t Dr. N. Zolog.

E x a m e n u l fizic, ch imic şi bacter iologic a l a e r u l u i . E x a m e n u l fizic, ch imic şi bacter io logic a l solului . A n a l i z a ch imică şi bac te r io log ică a apei de b ă u t şi a ape lo r

de cana l . — A n a l i z a a l i m e n t e l o r şi b ă u t u r i l o r . (Lapte , ca rne , cereale , v in ,

be re etc.). L u c r ă r i l e p rac t i ce a u fost complec ta te cu l ec ţ iun i t eore t ice

a s u p r a in f luen ţe i m e d i u l u i e x t e r n a s u p r a omulu i , a p r o v i z i o n a r e c u a p ă şi p u r i f i c a r e a ape lo r po tab i le , c a n a l i z a r e a şi e p u r a ţ i a a_ pelor de cana l , in fec ţ iun i şi i n t o x i c a ţ i u n i a l i m e n t a r e , bol i p r i n ca r en ţ ă , pe l ag ră , e t c , c ă u t â n d să se dea s t u d e n ţ i l o r n o ţ i u n i p re ­cise a t â t p r ac t i c e cât şi t eore t ice d i n d o m e n i u l s a l u b r i t ă ţ i i p u ­bl ice.

99

Ca o complectare a luc ră r i l o r prac t ice s 'au făcut m a i mul te e x ­curs i i p e n t r u a d e m o n s t r a pe t e r e n a p l i c a r e a p r a c t i c ă a m ă s u ­r i lo r p r e v e n t i v e şi de comba te r e . P e n t r u aces t scop s 'au v iz i t a t m a i m u l t e fabr ic i , şcoli şi i n s t i t u ţ i i s a n i t a r e .

Lucrări practice de epidemiologie.

Sub conducerea dlui Docent Dr. T. Slăvoacă.

L a luc r ă r i l e p r ac t i c e de ep idemio log ie s 'a in s i s t a t m a i m u l t a s u p r a desinfecţ ie i . S ' au făcu t l u c r ă r i p e n t r u s t a b i l i r e a rezis­ten ţe i microb i lo r , a v a l o a r e i des in fec tan te a dier i te lor s u b s t a n ţ e chimicei. S'a l u c r a t î n m o d p r a c t i c cu d i e r i t e a p a r a t e de formo-l izare, s u l f u r i z a r e şi e tuve , i n i ţ i i nd s t u d e n ţ i i î n toa te de ta l i i l e tehnic© a desinfecţ ie i şi d e p a r a z i t ă r i i . S 'au f ă c u t l u c r ă r i p r a c ­t ice r e fe r i to r l a d iagnos t i cu l e t iologiei bo l i lor infecţ ioase.

L u c r ă r i l e p rac t i ce a u fost complec ta t e cu l eo ţ iun i teoret ice , m a i cu s eamă în ceeace p r iveş t e a p l i c a r e a p r a c t i ă a m ă s u r i l o r de comba te re a bol i lor infecţ ioase.

E l e m e n t e de Bac te r io log ic şi I g i e n ă , (Curs p r e d a t de cil Docent Dr . M. Zolog — a se vedea în c o n t i n u a r e : î n v ă ţ ă m â n ­tu l f a rmaceu t i c ) .

2 1 . I N S T I T U T U L DE PATOLOGIE G E N E R A L Ă Ş I E X P E R I M E N T A L Ă

D i r e c t o r : Prof. Dr. M. A. Botez

I n a n u l şcolar 1927/28 I n s t i t u t u l d3 P a t o l o g i e Gene ra l ă şi ex ­p e r i m e n t a l ă a a v u t u r m ă t o a r e a a c t i v i t a t e d idac t i că şi ş t i in­ţ if ică:*)

[ 'rin ap l i ca r ea in acest a n şcolar a r e g u l a m e n t u l u i din 1925 al F a c u l t ă ţ i i noa s t r e de Medic ină s t u d e n ţ i l o r a n u l u i a l I I I T e a , i n s t i t u t u l n ' a a v u t sa a s i g u r e — ca în an i i p receden ţ i , — obli­ga ţ i i l e de c a t e d r ă ( c u r s u r i şi l u c r ă r i ) f a ţă de aceşti s t u d e n ţ i : P a t o l o g i a g e n e r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă f i ind d u p ă acest r e g u l a ­m e n t m a t e r i e de c u r s şi l u c r ă r i p e n t r u s tuden ţ i i a n u l u i a i rV-lea.

I n sch imb, I n s t i t u t u l a a s i g u r a t n u n u m a i curs , ci şi l u c r ă r i

*) Pentru cea ştiinţifică a se vedea în continuare capitolul: Acti­vitatea ştiinţifică. *

7 .

100

p rac t i ce , p e de o p a r t e , s t uden ţ i l o r a n u l u i a l I I - l e a d e m e d i c i n ă ; i a r p e de a l t ă p a r t e , s t u d e n ţ i l o r a n u l u i a l I I I - l e a de f a rmac ie , ca r i — p r i n modi f i că r i l e a d u s e r e g u l a m e n t u l u i î n v ă ţ ă m â n t u l u i de f a rmac i e a l f acu l t ă ţ i i n o a s t r e — s u n t ob l iga ţ i s ă u r m e z e u n s e m e s t r u (al 2-lea) cu r s şi l u c r ă r i de Pa to log i e g e n e r a l ă şi ex­p e r i m e n t a l ă .

Cur su l , fi ind i n t r o d u c t i v şi de u n semes t ru , a fost făcut co­m u n p e n t r u s t uden ţ i i a n u l u i a l I l - e a de m e d i c i n ă şi a n u l u i a l I I I - l e a de f a rmac ie .

I n to ta l , s 'au făcu t 15 l ec ţ iun i î n c e p â n d de la 3 F e b r u a r i e ş i p â n ă ia 20 Mai 1928, a v â n d d r e p t obiect no ţ i un i l e i n t r o d u c t i v e de Pa to log i e , n e c e s a r e s tuden ţ i lo r a n u l u i a l I I - l e a d e m e d i c i n ă p e n t r u s t a g i u l de s p i t a l ş i s t u d e n ţ i l o r a n u l u i a l I I I - l e a de fa rmacie , p e n t r u a face l e g ă t u r a î n t r e î n v ă ţ ă m â n t u l lo r far­m a c e u t i c şi med ic ină .

S'a vorb i t d e s p r e : de f in i ţ i a n o ţ i u n i l o r d e boală , afeoţie, e t io­logie, pa togen ie e t c ; cauze le boale lor ; i m u n i t a t e ; d i agnos t i c ; mi j loace t e r a p e u t i c e şi p r o n o s t i c

S'au- făcu t 12 şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e cu s t u d e n ţ i i i n me­d ic ină d i n a n u l a l I I - l e a î m p ă r ţ i ţ i î n t r e i ser i i . L u c r ă r i l e a u a v u t c a r a c t e r i n t r o d u c t i v cu m e n i r e a să fie c o n t i n u a t e în a n u l a l IV-lea .

Aces te l u c r ă r i s 'au r a p o r t a t l a : con ten ţ i a şi f i x a r e a a n i m a ­lelor de e x p e r i e n ţ ă ; in jec ţ iun i s u b c u t a n a t e , i n t r a m u s c u l a r e , in-t r a p e r i t o m a l e , i n t r a v e n o a s ă şi s u b d u r a l e (cu t oa t e cunoş t in ţe le necesa re p r e g ă t i r i i m a t e r i a l u l u i i n s t r u m e n a r şi de in jec ţ ie ) ; a c ţ i unea ape i des t i l a t ă şi s e ru lu i f iziologic; emolizinele.

Cu s tuden ţ i i a n u l u i a l I I I - l e a de f a r m a c i e .s 'au făcu t 5 şe­d in ţ e de l u c r ă r i p rac t ice , a v â n d ca obiect t e h n i c a r e f e r i t o a r e l a : con ten ţ ia şi f i xa rea a n i m a l e l o r de e x p e r i e n ţ ă ; s t e r i l i za rea m a t e r i a l u l u i p e n t r u in jec ţ i i ; in jec ţ iun i le pe d i fe r i t e căi şi de­m o n s t r a ţ i a : a c ţ i un i i apei des t i la te ş i a s e ru lu i fiziologic a s u p r a o r g a n i s m u l u i a n i m a l ; a c ţ i u n i i S u l f a t u l u i de M a g n e z i u şi Ch> rarei de ca lc iu în in jec ţ i i i n t r a v e n o a s e ; emol iz in i lor şi devia­ţ ie i complemen tu lu i . I n aee laş t m p I n s t i t u t u l de P a t o l o g i e ge­n e r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă a a s i g u r a t zi lnic, ca şi î n a n i i p r e c e ­d e n ţ i p r e p a r a r e a v a c c i n u l u i a n t i r a b i c şi examene le c ree r i lo r p r o v n i ţ i de la a n i m a l e suspecte de t u r b a r e .

Ca m e m b r u a l asoc ia ţ iun i i c u l t u r a l e „ E x t e n s i u n e a U n i v e r -

101

s i t a r ă d in C l u j " a m ţ i n u t î n a n u l şcolar 1927/28 u n n u m ă r de 12 confe r in ţe î n d i fe r i t e o raşe d in ţ a r ă .

I n fine, e b ine să menţ ionez , că î n a n u l şco la r 1927/28 a m îndepl in i t şi a t r i b u ţ i u n i l e de d e c a n a l f a c u l t ă ţ i i n o a s t r e de me­d ic ină

22. I N S T I T U T U L D E I S T O L O G I E Ş I E M B R I O L O G I E .

Di rec to r : Prof. loan Drăgoiu.

Cu a n u l I . S e m e s t r u l I . : T e c b n i c ă mic roscop ică şi Cytologie . S 'au făcu t 19 ore de c u r s şi 38 o re de l u c r ă r i p r ac t i c e ş i de-

m o n s t r a ţ i u n i . S 'a t r a t a t d e s p r e : V e d e r e g e n e r a l ă a s u p r a f i in ţe lor u n i şi p lu r i ce lu l a r e . Bio­

logia, Cyto logia , I s to logia , Celula , Ţesut , O r g a n , A p a r a t . Mij loacele de ce rce ta re . L u p ă ş i Mic roscopu l compus . P a r t e a mecan i că şi p a r t e a opt ică a microscopulu i . Ca l i t ă ţ i l e

şi defectele obiect ivelor mic roscopu lu i . Clas i f icarea obiect ivelor . Oculare le . Mioroscoape p e n t r u d isec ţ iuni , m o n o c u l a r e şi b ino-c u l a r e . U l t r a m i c r o s c o p u l P u t e r e a de m ă r i r e a mic roscopu lu i . Micrometn ia .

P r e p a r a ţ i u n e a microscopică . T e c h n i c â facerei u n e i p r e p a r a -ţ i u n i microscopice . D e s e m n u l i m a g i n i l o r ob ţ i nu t e cu a j u t o r u l mic roscopu lu i .

Celula , morfo logia , s t r u c t u r a , f iziologia. "Rcprodueţ iunea ce­l u l a r ă şi a i n d i v i d u l u i . F e c o n d a ţ i a . P a r t e n o g e n e z a .

S e g m e n t a r e a . F o r m a r e a e m b r i o n u l u i şi a anexe lo r sale. Di fe renc ie rea ce lu la ră . B a z a a n a t o m i c ă a t eor i i lo r h e r e d i t ă ţ i i . Degene rescen ta şi m o a r t e a celulei . Cu a n u l I I . S e m e s t r u l I şi I I : I s V c j r i e şi A n a t o m i e mi ­

croscopică . S 'au făcu t 44 ore de cu r s şi Iu2 ore de l u c r ă r i p r ac t i ce şi

d c m o n s t r a ţ i u n i , u rmându-s ; : p r o g r a m u l de a n u l t r e c u t . C las i f i ca rea şi istogelneza ţ e s u t u r i l o r : ep i te l ia l , conjoctif,

m u s c u l a r , nervos , s â n g e l e ; ; c a r a c t e r e g e n e r a l e ; e lemente le s â n gel u i ; g lobule roşii şi a l b e ; g iobul inele .

Bio log ia g lobule lor roşii , a g lobule lor a lbe şi a g lobul ine lor . O r i g i n a şi evo lu ţ ia e lemente lor s ânge lu i . L i m f a şi chi lu l . O r g a n e hematoipoiet ice şi l imi'opoietice.

102

Organe le , A p a r a t e l e şi S i s t eme le ce c o m p u n o r g a n i s m u l . I n aces t a n şco la r s 'a p r e g ă t i t de că t r e Pe r sona lu l ş t i i n ­

ţ i f ic a l I n s t i t u t u l u i , 133 de colecţ iuni , c u p r i n z â n d f iecare 96 p r e p a r a t e microscopice d i fer i te ( în to t a l 12.768 p r e p a r a ţ i u n i ) , ce a u r ă m a s î n p r o p r i e t a t e a s tuden ţ i l o r .

23, Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L B A C T E R I O L O G I E I .

A g r e g a ţ i a de Bac te r io log îe a fost t r a n s f o r m a t ă în 1927 î n C a t e d r ă d e Bac te r io log ic . C o n c u r s u l p e n t r u iocuparea cateM

d r e i s'a ţ i n u t î n M a r t i e 1928, î n u r m a c ă r u i a a fost n u m i t d l D r . V. B a r o n i ca profesor a g r e g a t de Bac ţe r io log ie , p r i n î n a l ­t u l Decre t B e g a l No. 1392 d i n 22 Mai 1928. '

I n a n u l şcolar 1927/28, cu r su l şi l u c r ă r i l e p r a c t i c e de B a c ­ţe r io logie , a u fost a s i g u r a t e de d l Dr . B a r o n i , î n loca lu l I n ­s t i t u t u l u i de I g i e n ă a d l u i profesor M o l d o v a n cu p e r s o n a l a ju ­t ă t o r a l aee lu ia ş I n s t i t u t .

P r o g r a m u l cu r su lu i , deschis l a 4 N o e m v r i e 1927. a fost : 1. I n t r o d u c e r e . Microbi p a t o g e n i şi saprof i ţ i . G e n e r a ţ i a spon­

t a n ă . 2. Microscopul . TJ l t ramicroscopul . 3. Clas i f icarea . 4. Mor ­fologia bac te r i i lo r . D i m e n s i u n i , spor i , cili. 5. Co lo ra ţ iunea . S t r u c ­t u r a . 6. Bio log ia bac t e r i i l o r , R e p r o d u c e r e a , ciclul v i t a l . 7. F e r -jZnentatiunea. P u t r e f a c ţ i u n e a . C u l t u r i l e . 8. S te r i l i za rea . 9. Me­di i le de c u l t u r ă . 10. I m u n i t a t e a . S u t i g e n i , an t i co rp i . Su t i t ox ine . 11 . Anglu t in ine , precifi t ine. Lizine. Opsonive. 12. Stafi loroc, s t r ep -toroc, s c a r l a t i n a . 13. P n e u m o r o c , m e n i n g o r o c . 14. Gonoroc. 15. B a c i l u l t i f ic . 16. B a c i l u l t i f ic . 17. B a c i l u l pa ra t i f i c i i . 18. H o ­le ra . 19. Dizen te r ia , 20. Pas teu re l loze le . 21. P e s t a . 22. P e s t a . 23. Că rbune l e . 24. Di f te r ia . 25. Di f t e r i a . 26. G a n g r e n a gazoasă . 27. Te tanosu l . 28. I l emoglob inof i l i i . 29. Spiroohetozele . 30. Sif i ­l isul . 31. Sif i l isul . 32. Tubercu loza . 33. Tube rcu loza . 34. T u b e r c u ­loza. 35. L e p r a , 36. M a l a r i a . 37. M a l a r i a . 38. V i r u s u r i f i l t r an te -39. Hi fomice te le .

P e n t r u l u c r ă r i l e p rac t i ce , s t u d e n ţ i i a u fost r e p a r t i z a ţ i î n t r e i ser i i . F i e c a r e ser ie a l u a t p a r t e l a 20 l u c r ă r i , ţ i n â n d u - s e astfel 60 şedinţe .

103

24. I N S T I T U T U L D E F A R M A C O L O G I E Ş I F A R M A C O G N O Z I E . •

D i r ec to r : Prof. Dr,' Gheorghe Martinescu.

C u r s u r i l e a u fost făcu te , î n ce p r i v e ş t e F a r m a c o l o g i a ş i f a r m a c o d i n a m i a cu s tuden ţ i i a n u l u i I I I , câ t e 3 o re pe s ăp t ă ­m â n ă . P a r t e d in aces te c u r s u r i a u fost însoţ i te , pe câ t a fost posibi l , cu d m o n s t r ă r i p rac t i ce .

P a r a l e l cu C u r s u l de F a r m a c o l o g i e , s a f ă c u t de c ă t r e dl Docent Dr . P o p o v i c i u Gheorghe o ser ie de p r e l e g e r i eu a p l i c a r e l a t e r a p e u t i c a in fan t i l ă .

L a secţ iunea de Far inacognoz ie , c a r e funcţ ionează pe l â n g ă acest I n s t i t u t , s 'au ţ i n u t c u r s u r i şi l u c r ă r i p r a c t i c e cu s t u d e n ţ i i a n u l u i I I de F a r m a c i e .

L a c u r s s 'a ins i s t a t a s u p r a d r o g u r i l o r u z u a l e cupr inse , ca ofioinale, î n I J a r m a c o p e a R o m â n ă I V , m e n ţ i o n â n d p l a n t a m a m ă de la ca r e se obţ ine şi a r i a geogra f i că în oa re c reş t e ; s 'au de­sc r i s p rocedee le de r eco l t a r e , p r e p a r a r e şi conse rva re câ t şi s o r t u r i l e comerc ia le .

S'a făcu t î n m o d d e t a i l a t desc r i e rea d rogue i cu c a r a c t e r e l e e i macroscopiiee şi microscopice , m o d u l de r e c u n o a ş t e r e a i m p u ­r i t ă ţ i l o r şi fa ls i f icăr i lor . S'a făcu t desc r ie rea p r i nc ip i i l o r a c ­t i v i ch imic şi metodele de iden t i f i ca re î n d r o g u r i .

L a l u c r ă r i l e p r a c t i c e s ' au f ăcu t p r e p a r a t e microscopice s t a ­bi le , p e n t r u a se s t u d i a şi r e c u n o a ş t e ca rac t e re l e lo r a n a t o m i c e ; l a ce le m a i i m p o r t a n t e s 'au f ăcu t r e a c ţ i u n i miorochimice , pen­t r u a se p u n e î n evideţnţă l oca l i za r ea p r i n c i p i i l o r ac t iv i , i a r la a l te le s 'au făcut r e a c ţ i u n i de d u b l ă co lo ra ţ iune p e n t r u o di­f e r en ţ i e r e m a i t i şoară a d i fe r i t e lo r ţ e s u t u r i .

Secţia farmacologică ( cu r su r i ) .

1. N o ţ i u n i gene ra l e a s u p r a ob iec tu lu i fa rmacologie i . 2. Despre M e d i c a m e n t e : d e f i m ţ i u n e , m o d u l de i n t r o d u c e r e î n

o r g a n i s m , căi le de e l imina re , şi t r a n s f o r m ă r i l e lor i n o r g a n i s m . R a p o r t u l d i n t r e c ons t i t u ţ i unea ch imică şi a c ţ i u n e a lor f a r m a -codinani ică . Î m p ă r ţ i r e a lor din p u n c t de vede re a l p roven ien ­ţe i ( r egnu l a n i m a l , v e g e t a l şi m i n e r a l ) . C las i f i ca rea med icamen­te lor d in p u n c t de vede re a l a c ţ i u n e i f a r m a e o d i n a m i c e .

104

3. Anestezicele generale: Cloroform. Aether. Protox id de a-zot. Clorura de E t h y l etc.

4. Hipnoticele: Chloral. Veronal . Sulfosnal etc. 5. Anestezicele locale: Cocaina. Stovaina. Novoca ina etc. 6. Depresorii şi exci tanţ i medulari : Bromurile . S tr iohninaetc . 7. Analges ice le ş i derivatele sa l e : Ant i termice — analge-

s ice: Ant ipyrina. Pyramidon. Espyrina. Fenacet ina etc. 8. Anti termice specifce: Cîiinina. Sal ic i latul de sodiu. 9. Farmacolog ia s istemului nervos vegeta t iv (simpatic şi pa-

rasimpatic) . 10. Modificatorii .cardio-vasculari: medicamente digital ice:

Digi ta la , Strofantus. Sc i l la etc. Vaso-contrictori: Adrenal ina. Secale cornutum. Vaso-dilatatori: Ni tr i t de A m y l . Trinitrina etc. 11. Diuret ice: Digit«da. Sci l la. Teobromina. Cafeina. Ni tratu l

de potasiu. Lactosa etc. 12. Regulator i i şi modificatorii presiunei osmotice: Clorura

de sodiu, ser fiziologic etc. 13. 'Modificatori a i 'Compozi ţ iune i ţesuturilor: Iodul. Iodu­

rile. Fosforul ş i Fosfaţ i i . Arsenicul mineral şi organic. Feru l mineral şi organic.

14. Purgat ive le : Mecanice. Saline. Sacharate. Catartice. Dra­stice ş i Colagoge.

15. Antisepticele. 16. Medicamentele specif ice: Mercuriale antisifi l it iee. 17. Forme medicamentoase: Pulver i s imple şi compuse, for­

m e farmaceutice pentru administrarea inte jnă a pulveri lor etc. 18. Medicamente al imente: Laptele şi derivatele sale. V a ­

loarea al imentară a laptelui etc.

Secţia de farmacognozie.

La curs au fost tratate următoarele droguri: Riz. F i l ix . mar., Lycopodium, A m y l u m Tritici , Oryzae ş i

Solani . Kamala . Lupulin. Gossypium. Lichen Islandicus. Li­chen Garraghen. Riz. Acori . Calami, Riz. Graminis, Riz. Iri-dis, Riz. Zingiberis, Riz. Zedoarie, Riz. Hydrat i s Canadensis. Generalităţi despre ţesuturile anatomice ale drogurilor.

Despre antraglicozizL Riz. Rhei cu diferitele varietăţi .

105

Despre alcaloizi . Secale c o r n u t u m . E a d i x S a r s a p a r i l l a e . R a d . L i q u i r i t a e . R a d . A l t h a e a e . R a d . I p e c a c u a n h a e . R a d . S e n e g a e . R a d . V a l e r i a n a e . R a d . Ange l i eae . R a d . R a t a n h i a e . R a d . C a l u m -bae . R a d . Be l l adonae . R a d . G e n t i a n a e . B u l b u s Sei l lae . T u b e r a J a l a p a e . T u b e r a Sa l ep . T u b . Acon i t i . C o r t e x P u n i c a e G a r a n ţ i . Cor t . Oascar . s ag r . Cort . C o n d u r a n g o . Cor t ex F r a n g u l a e . C o r t e x C i n a m o m i Cass i ae et CeykmicL

D e s p r e Sapon ine . Cor t ex Qui l l a jae . Cor t ex C h i n a e cu d i fe­r i t e l e v a r i e t ă ţ i şi s o r t u r i comerc ia le .

G e n e r a l i t ă ţ i despre foi şi c a r a c t e r e l e lor a n a t o m i c e : F o l . Coccae. F o l . S e n n a e cu d i fe r i te v a r i e t ă ţ i . Fo l . J a b o r a n d i . Po l . L ' v a e u r s i . Fo l . E u c a l y p t i . Fo l . T h e a e . Fo l . M e n t h a e p ip . F o l . Sa lv i ae .

D e s p r e gl icoziz i : F o l . D ig i t a l i s . Fo l . B e l l a n d o n a e . Fo l . H y o s -c iami . Fo l . S t r a m o n i i . F l o r e s C h a m o m i l l a e . F l o r e s Ti l iae . F i o r . C a r y o p b y l l o r u m . F i o r . S a m b u c i . Crocus . F r u c t u s Anie i v u l g a r i s et C o n i u m F r u c t , ^xns i s te l la t i . F r u c t . Foen icu l i . F r u c t . Cars i . F r u c t . Cubebae . F r u c t . J u n i p e r i . F r . C o r i a n d r i . S e m e n L i n i . Sem. R i c i n i e t ol. ricini). Semen. S i n a p i s . S e m e n S t r y c h n . S e m e n K o l a e . S e m e n S t r o p h a n t i K o m b e et Hisp id . S e m e n A m y d a l a r . Gallla. C a m p h o r a . Gumi A r a n i c . Gumi Tragasani th . Aloe. M a n n a . Ba le . Terbent l i . cu d e r i v a t e l e sa le . B a l s . P e r u v i a n u m . B a l s . Copa ivae . Ba l s . S t y r a x . R e s i n a Benzoe. O l i b a n u m . A s a F o e -t ida . Cau t s ehuc . G u t t a p e r c h a . C a p i t a P a p a v e r i s ş i Op ium. Ol. a m y g d a l a r . Ol. sesami . Ol. O l iva r . Ol. cacao. Lano l in . Ce taceum. Ol. jecor is . C e r a f l ava e t a lba . Mosehus . O a s t o r e u m . C h a n t a r i d e s .

învăţământul farmaceutic.

1. C A T E D R A D E C H I M I E G E N E R A L A .

( A d a p t a t ă p r e g ă t i r e ! s t uden ţ i l o r med ic in i ş t i ş i f a rmac i ş t i ) .

T i t u l a r : Prof. Dr. Gh. P. PamfU.

Activitatea didactică.

I n decu r su l a n u l u i şcolar 1927/28 s 'au ţ i n u t 75 lec ţ i i a 1 o r ă u r m a t e în g e n e r a l de 30—40 c u r s s u p l i m e n t a r s au d e m o n ­s t r a ţ i i p r ac t i ce .

P o t r i v i t p r o g r a m u l u i , c u r s u r i l e s 'au făcu t M a r ţ i a , J o i a şi V i n e r e a de la 3—4 şi 4,10—4,45—5 p . m .

L u c r ă r i l e p rac t i ce s 'au făcu t în cele t r e i zile m a i s u s indi­cate , î n t r e i%A—5 p â n ă l a o r a 6,45—7—7,15 p . ni.

M a t e r i a t r a t a t ă l a c u r s u l de Chimie generală, c u r s făcu t cu s t u d e n ţ i i med ic in i ş t i şi f a r m a c i ş t i cu scopul de a complec ta c u l t u r a ch imică a s tuden ţ i lo r noş t r i , c a r i u r m e a z ă o c a r i e r ă , u n d e c u n o a ş t e r e a no ţ iun i lo r g e n e r a l e d e Ch imie şi a a t â t o r s u b s t a n ţ e chimice î n t r e b u i n ţ a t e ca m e d i c a m e n t e , es te de p r e a m a r e i m p o r t a n ţ ă , es te aceea r e c l a m a t ă de p r inc ip i i l e m o d e r n e şi de n ive lu l super io r pe c a r e 1-a a t i n s c h i m i a î n zilele n o a s t r e .

A m ins i s t a t a s u p r a m a t e r i e i şi cons t i tu ţ i e i s a l e ; a m f ă c u t l e g ă t u r ă î n t r e m a t e r i e şi e n e r g i e ; a m descr is şi a r ă t a t r a ţ i u n e a t a b l o u l u i pe r iod ic a l e l emente lo r ; a m ins i s t a t a s u p r a d i f e r i ­t e lo r legi , p r i n c i p i i şi ipoteze, c a r e exp l i că p r o d u c e r e a s a u ob­ţ ine rea d i fer i te lor p roduse şi s u b s t a n ţ e ca şi d e s c o m p u n e r e a o r i d e s a g r e g a r e a u n o r combina ţ iu i i i m a i m u l t s au p u ţ i n complexe . A m descr is în m o d succ in t i n s t a l a ţ i i l e şi a p a r a t u r a n e c e s a r ă de l a b o r a t o r ca şi o p e r a ţ i u n i l e ch imice co re spunză toa re .

107

A m t r a t a t î n m o d s i s temat ic m a t e r i a ch imie i desc r ip t ive , a d o p t â n d s i s t emul descr ie re i c o m p a r a t i v e a corpi lor s imp l i d m ace iaş i fami l ie şi apo i a m t r e c u t l a combina ţ iun i l e d i n ce i n ce m a i compl ica te şi g r u p a t e to t p e fami l i i , b ine în ţe les in­s i s t ând a s u p r a celor m a i i m p o r t a n t e p e n t r u m e d i c şi f a rmac i s t .

L a c h i m i a o r g a n i c ă a m u r m a t m e t o d a clasică, i n s i s t â n d a-s u p r a g e n e r a l i t ă ţ i l o r , i a r copii a u fost s t u d i a ţ i c l asa ţ i d u p ă g r u ­pele lor func ţ iona le şi p ă s t r â n d s e p a r a r e a î n corp i g r a ş i or i acicl ic i şi a corpi a r o m a t i c i ori ciclicii.

Lucrările practice au constat din exerciţii practice, f ăcu te cu scopul de a da s t u d e n ţ i l o r pos ib i l i t a tea de a se ob işnu i cu m â ­n u i r e a şi m o n t a r e a a p a r a t e l o r şi î n p l u s s ' au o c u p a t s tuden ţ i i cu ana l za de s u b s t a n ţ e a n o r g a n i c e îşi i den t i f i că r i de p r o d u s e a n o r g a n i c e şi o rgan i ce (bine în ţe les , l u â n d u - s e cazur i l e m a i s imple) şi ş i -au complec ta t cunoş t in ţe le c h i m i c e cu n o ţ i u n i de ch imie ana l i t i că d a t e în l a b o r a t o r î n t i m p u l c â n d f ăceau lu­c r ă r i şi ana l i ze .

o

2. C A T E D R A D E C H I M I E F A R M A C E U T I C A S i F A R M A C I E

G A L E N I C Ă

(pen t ru s t u d e n ţ i i f a rmac i ş t i ) .

T i tu l a r : Prof. Dr. Gh. Pamfil.

I n d e c u r s u l a n u l u i şcolar 1927/28, p o t r i v i t p r o g r a m u l u i , s 'au ţ i n u t 52 lecţi i a d o u ă ore, u r m a t e de l u c r ă r i p rac t i ce de câ te 6 o r e z i lnic (52 de şed in ţe de l u c r ă r i p rac t i ce ) .

Cursul de chimie farmaceutică şi farmacie galenică este î n r e a l i t a t e u n c u r s dublu , căci l a u n i v e r s i t ă ţ i l e s t r ă i n e Chimia farmaceutică cons t i tue u n cu r s şi Farmacia galenică s au teh­nica farmaceutică cons t i tue u n a l t cu r s , cu t o t u l deosebit de p r i m u l .

La Chimia farmaceutică s'a i n s i s t a t a s u p r a p ă r ţ i l o r p r a c ­tice, ap l i ca t i ve d in chimie, căci l a aces t c u r s f u n d a m e n t a l pen ­t r u p ro fes iunea f a r m a c e u t i c ă se i n s i s t ă a s u p r a metode lor de f a b r i c a r e o r i p r e p a r a r e a d i fe r i te lor s u b s t a n ţ e ch imice a n o r g a ­n ice , o r g a n i c e or i o rganometa l i ce o r i a s u p r a me tode lo r de ex­t r a g e r e a d i fer i te lor subs t an ţ e , def in i te chimioeşte , d i n d ro -

108

g u r i l e n a t u r a l e co re spunză toa re . — M a i in s i s t ă a s u p r a m e t o ­delor de p u r i f i c a r e şi c o n s e r v a r e ; a metode lor p e n t r u iden t i ­f icarea subs t an ţ e lo r şi a descoper i r e i a l t e r ă r e i or i fa l s i f i că r i i lor .

I n desc r ie rea m e t o d e l o r m a i sus a m i n t i t e s 'a a d o p t a t n o r m a g r u p ă r i i s u b s t a n ţ e l o r ca re se p r e p a r ă d u p ă me tode comune , g r u ­p ă r i ap l i c a t e a t â t î n C h i m i a a n o r g a n i c ă câ t şi î n cea o r g a n i c ă .

La tehnica farmaceutică a m a d o p t a t m e t o d a c las ică a de-. s c r i e r e i îşi i n s i s t ă r e i a s u p r a operaţiunilor farmaceutice, ope­

r a ţ i u n i indicatei p e n t r u o b ţ i n e r e a d i fer i te lor f e lu r i de fo rme f a r m a c e u t i c e (medicamente ) şi d i n t r e c a r e o p e r a ţ i u n i m u l t e s u n t iden t ice cu acele ch imice , căci med icamen te l e (ma i a l e s pe b a z a p rog re se lo r m o d e r n e ) n u m a i s u n t s imple le e x t r a c t e or i t i n c t u r i d i n t i m p u r i l e vechi .

Azi se ins is tă şi n u f ă r ă succes, s ă se ap l i ce m e t o d e l e şi o p e r a ţ i u n i l e c a r e p e r m i t o b ţ i n e r e a d e p r o d u s e p r e g ă t i t e î n m o d m a g i s t r a l , r i g u r o s t i t r a t e (dozate) per fec t s t ab i l i za t e şi s t e r i l i z a t e şi de conse rva re i reproşab i lă . —. N u este locul a c i să î n ş i r ă m î n t r e g u l p r o g r a m a n a l i t i c u r m a t îm a n u l şcolar 1927/28.

T r e b u e să a d ă u g ă m că m a t e r i a l u l c o r e s p u n z ă t o r c u r s u l u i n o s t r u se face j j e n t r u s t u d e n ţ i i f a r m a c i ş t i d i n a n u l I I . şi I I I . şi se t e r m i n ă î n doi a n i .

3. Comentariile farmacopeei române.

L a aceas t ă d i sc ip l ină a n e x ă l a C h i m i a şi t e h n i c a f a r m a c e u ­t i c ă se fac i n t e r p r e t ă r i l e me tode lo r şi o p e r a ţ i u n i l e c a r e per ­m i t ob ţ ine rea d i fer i te lor fo rme m e d i c a m e n t o a s e şi a d i fe r i t e lo r s u b s t a n ţ e med ic ina l e t r e c u t e în f a r m a c o p e a r o m â n ă .

S e insi|stă a s u p r a me tode lo r de v e r i f c a r e a i d e n t i t ă ţ i i ş i p u r i t ă ţ i i difer i te lor f e lu r i de m e d i c a m e n t e .

Se r e z e r v ă p e n t r u a c e a s t ă d i sc ip l ină c i r ca 30 ore cu r s , i a r l u c r ă r i l e cons t i tuesc o c o n t i n u a r e a celor de la C h i m i a f a r m a ­ceut ic .

109

Activitatea ştiinţifică.

Prof. Dr. G. P. Pamfil.

LCurs de Chimie ( i m p r i m a t ) . 1 v o l u m cu 1007 p a g i n i ; 627 f i g u r i î n t ex t .

Aces t c u r s a t r e b u i t s ă fie i m p r i m a t c â t m a i n e î n t â r z a t p e n t r u a d a s t uden ţ i l o r med ic in i ş t i şi f a r m a c i ş t i pos ib i l i t a t ea de a-şi î n suş i î n m o d p rec i s cunoş t in ţe le de chmie , necesa re c o n t i n u ă r i i s tud iu lu i med ic ine i şi f a rmac i e i .

4. E L E M E N T E D E B A C T E E I O L O G I E Ş I I G I E N A .

C u r s p r e d a t de dl Docent Dr. M. Zolog, dela I n s t . de I g i e n ă

0 şi I g i e n ă socială .

C u r s u l şi l u c r ă r i l e p r ac t i c e de , .E lemente de Baeterioloigie şi I g i e n ă " p e n t r u s t u d e n ţ i i f a r m a c i ş t i a n u l I I I , s ă p t ă m â n a l 2 ore c u r s şi 2 l u c r ă r i p rac t i ce , a u a v u t scopul ea s t u d e n ţ i i să p r i m e a s c ă n o ţ m n i e l e m e n t a r e d e s p r e a g e n ţ i i p a t o g e n i obiş ­

nu i ţ i , să cunoască ca l i t ă ţ i l e lor morfo log ice şi biologice, p a t o g e -n i t a t e a p e n t r u om şi a n i m a l , pa togeneza infeoţ iuni lor , d iagnos t i ­cul e t io logic şi c o m b a t e r e a boli lor infecţ ioase . '

S 'a i n s i s t a t î n m o d deosebit a s u p r a s te r i l i ză r i i ş i desinfee-ţiei, a s u p r a p r e p a r ă r i i şi a d m i n i s t r ă r i i s e ru r i l o r şi vacc inu ­r i lor .

P e l â n g ă n o ţ i u n i l e e l e m e n t a r e d,e bac te r io log ie şi ep ide­miologie l i s'a f ăcu t s t uden ţ i l o r l ec ţ iun i şi d e m o n s t r a ţ i u n i din domen iu l s a l u b r i t ă ţ i i publ ice , i n s i s t â n d a s u p r a r a p o r t u l u i d in t r e om ş m e d i u l e x t e r n şi a s u p r a in f luen ţe i m e d i u l u i e x t e r n a s u p r a o m u l u i

110

5. Programul învăţământului farmaceutic

(Cursuri care se predeau potrivit programului analitic adoptat de Facultate)

Semestrul de Iarna Semestrul de Vara

A n u l d e

S tud i i C u r s u r i l e

Anul de

S tud i i C u r s u r i l e

1

Chimie generala C

urs

com

un

cu a

nu

l-iu

de

Med

icin

ă

1

Chimie generală

1 Fizică generala

Cu

rs c

omu

n cu

an

u l-

iu

de M

edic

ină

1 Fizică generală

1 Fizică generala

Cu

rs c

omu

n cu

an

u l-

iu

de M

edic

ină

1 Botanică farmaceutică 1 Botanică farmaceutică 1 Botanică farmaceutică 1 Botanică farmaceutică 1 Chimie analitică calitativă

1 Chimia analitică calitativă

1 Chimie analitică calitativă

1 Chimia analitică calitativă

1 Parazitologie

I I Chimie analitică cantitativă

1 Chimică analit. cantitativă

I I Chimie analitică cantitativă

1 P'armacognozie

I I Farmacognozie 1 P'armacognozie

I I Farmacognozie 1 Chimie farmaceutică şi farmacie galenică

I I Chimie farmaceutică si

farmacie galenică

1 Chimie farmaceutică şi farmacie galenică

I I Chimie farmaceutică si

farmacie galenică

1 Elemente de Fiziologie

I I I

Chimie farmaceutică şi co­mentariile farmacopeei ro­mâne

I I I

Chimie farmaceutică şi co­mentariile farmacopeei ro­mâne

I I I Chimie alimentaară

I I I Toxicologie şi analize bio­

logice I I I Elemente de igiena si

bacteriologie I I I Elemente de igienă şi

bacteriologie I I I

Elemente de igiena si bacteriologie

I I I Chimia analitică cantitativă

I I I Chimia analitică cantitativă

I I I Chimia analitică cantitativă

I I I Chimia analitică cantitativă

I I I Elemente, de patologie gen.

111

С) Activitatea Şti inţif ica (publicaţiuni şi comunicări).

1. C L I N I C A C H I R U R G I C A L Ă .

A se vedea ma te r i a lu l publ icat la p a g i n a 63 .

2. C L I N I C A M E D I C A L Ă .

Lucrări, Teze.

1. Prof. H a t i e g a n u : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a s i f i l i sului g a s t r i c . A l b u m u l j u b i l a r a prof. G lus insky d i n V a r ş o v i a .

2. Prof . H a t i e g a n u : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a s i f i l i su lu i r e n a l . A l b u m j u b i l a r a l prof. S y l a b b a d in P r a g a .

3. Prof . H a t i e g a n u .şi Conf. I . Goia : M e n i n g i t a , f o r m a b e ­n i g n ă . Cluju l med ica l .

4. Prof . H a t i e g a n u : C â t e v a c o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a t r a t a m e n ­t u l u i s i f i l isului v i sce ra l . C lu ju l Medica l .

5. Prof . H a t i e g a n u , Dr . A n c a : U n caz de t r o m b o z ă au r i co -l a r ă p r o g r e s i v ă . C lu ju l M e d i c a l Soc. Med . d. H o p .

6. Prof . H a t i e g a n u , D r . A n c a : U n caz de scleroză a a r t e r e i p u l m o n a r e . B . Soc. Med. d. H o p . P a r i s .

7. Prof . H a t i e g a n u , Dr . A n c a : U n caz de a o r t i t ă abdomi ­na l ă . B . Societ . Med. d, Hop i t . P a r i s .

8. Prof . H a t i e g a n u , Dr . D a n i c i c o : U n caz de d i s tomiază he ­pa t i că . B u l . Soc. Med. H o p i t . P a r i s .

9. Prof . H a t i e g a n u , Dr . Dan ioco : De ce su fe ră cei o p e r a ţ i de apend ic i t ă . C lu ju l Medica l .

10. Prof . H a t i e g a n u şi D r . I r i m i n o i u : C o n t r i b u ţ i u n i l a s t u ­d iu l e t io logiei apendic i te i . A r c h . d. l 'Appa re i l digestif . .

11. Prof . H a t i e g a n u şi Dr . I r i m i n o i u : Desp re p a r t i c u l a r i t ă ­ţ i le u n e i mic i ep idemi i de en te rocol i tă d i sen te r i fo rmă . A r c h i v . d. î ' a p p a r e i l digestif.

12. Confe ren ţ i a r I . Goia : P e r i d u o d e n i t e l e esenţ ia le . Clu ju l Medica l .

13. Dr . H ă n g ă n u ţ i u şi G a v r i l ă : Le cho les te r inemie chez Ies syphi l i t iques. Soc. Biol. 1928.

112

14. D r . S i i â r t ă u P a v e l : Ţ r a n s f u z i u n e a de s â n g e ş i impor ­t a n ţ a ei î n t e r a p e u t i c a med ica l ă . C lu ju l Medica l .

15. Dr . S i i â r t ă u şi S p â r c h e z : U n caž de g r i p ă f o r m a a g r a n i -looi tară . Clu ju l Medica l .

16. Dr . Dan ie l l o : V a c c i n a ţ i u n e a p r e v e n t i v ă В . C. G. împo­t r i v a tbc . C lu ju l Medica l .

17. Dr . Dan ie l l o : S u r l a mot i l i t e d u m o i g n o n p u l m . d a n s le p n e u m a t o r a x ar t i f ic ie l . A r c h . med . c h i r u r g , de l ' appare i l r e s -p i r a t o i r e , 1928.

18. Dr . D a n i e l l o : Sif i l is şi t ube rcu loză . Cluju l Medica l 1928. 19. Dr . D a n i e l l o : C o m b a t e r e a bol i lor sociale î n m e d i u r u r a l .

B u l . E u g e n i e 19928. 20. Dr . Dan ie l l o : U n caz de hemoto race . B u l . de l a Societ .

med . des hop . B u c u r e ş t i 1928 (cu D r . S i r e t e a n u ) . 21. Dr . Dan ie l lo : U n caz cance r p u l m o n a r s e c u n d a r c a v i t a r

g r e f a t p e o sc leroză s if i l i t ică, idem. 22. Dr . A n c a : U n caz de chis t h i d a t i e a l sp l ine i . V i a ţ a Me­

d ica lă . 23. Dr . Al . P o p : V a l o a r e a d i agnos t i că a t a b l o u l u i s a g h i n î n

a fec ţ iunea gas t rod icodena lă . 24. Dr . H a l i ţ a şi Dan ic i co : A c ţ i u n e a ape i m i n e r a l e H e b e de

S â n g e o r g i a s u p r a secre ţ ie i ga s t r i ce . 25. Dr . H a l i ţ a şi Dr . G a v r i l ă : A c ţ i u n e a apei m i n e r a l e H e b e

d in S â n g e o r g i u l - B ă i a s u p r a sec re ţ iune i u r i n a r e . C lu ju l Me­dical .

26. Dr . G a v r i l ă şi Dr . C a b a : G l u k h o r m e n t u l î n t r a t a m e n t u l d i abe tu lu i z a h a r a t . C lu ju l Med. Soc. Biol . 1927.

27. Dr . G a v r i l ă şi Dr . Caba.: T u l b u r ă r i g l i c o r e g u l a t o a r e i n afeţiunlile ca rd iace . С. B . Soc. Biol . ; Sp i t a lu l .

28. Dr . G a v r i l ă şi Dr . S p â r c h e z : L ' ac t i on de l 'alcool s u r l a gl icemie. Soc. Bio l . 1927.

29.. D r . G a v r i l ă : T r a t a m e n t u l comei diabetc . C lu ju l Me­dical .

30. Dr . G a v r i l ă şi Dr . D a n i c i c o : L a d iges t ion g rousses e t des p ro t e ines a p r e s le resec t ion de l ' es tomac. Soc. Biol .

31. Dr . G a v r i l ă : T r a t a m e n t u l s ca r l a t i ne i cu ser B e h r i n g . Cons ide ra ţ i un i a s u p r a etiol. ş i pa tog . s ca r l a t i ne i . C lu ju l Me­dical .

113

31. ,Dr . G a v r i l ă : D o u ă cazu r i de comă ipogl icemică . R e v . Ş t i i n ţ e l o r Med. 1928.

32. Dr . G a v r i l ă : I n s u l i n a î n v ă r s ă t u r i l e incoercibi le a l e s a r e ine i . V i a ţ a Med.

33. D r . S p â r c h e z : U n caz de f eb ră t i fo idă f o r m a h e m o r r a g i c â . C lu ju l Medical .

34. D r . S p â r c h e z : Ci to logia l i ch idu lu i a r t i c u l a r . Clu ju l Me­d ica l .

35. Dr . S p â r c h e z D r . P o p a : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a u n u i caz de l eucemie mie lo idă a c u t a . C lu ju l Medica l .

Teze.

1. Iosif G h i ţ e a : P r o b a celor t re i p a h a r e î n n i c t u r i a s t e n o ­zelor p i lor ice .

2. Modes t S i r e t e a n u : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a g r i p e i d in u l ­t i m i i an i .

o

3. C i u t a M. : S i n d r o m u l d u o d e n o - v e z i c a l 4. T r a i a n M i h a i l ă : C a n c e r u l p r i m i t i v p u l m o n a r . 5. V i c t o r B o r b i l : Cons ide ra ţ i un i a s u p r a d iu reze i p r i n să­

r u r i l e m e r c u r i a l e . 6. I r i m i n o i u Gh. : Contr i ibuţ iuni n o u i l a . s t ud iu l et iologiei

apend ic i t e i . 7. Vas i l c a I : I nd i ca ţ im i i l e m e d i c a l e a le sp lenec tomie i . 8. P ă u n N i ţ u : T r a t a m e n t u l e r i z ipe lu lu i cu ser C a n t a c u z i n o

ş i B e h r i n g .

3. C L I N I C A P S L r I H I A T R I C Ă .

Prof. Dr. C. Urechia.

1. L a t h e r a p i e p a r a lcalose de la choree (cu G. Popov ic iu ) , 2. L e Ca. et le P . s a n g u i n a p r e s s y m p a t h e c t o m i e et d a n s

Ies hemip leg ies (cu G. P o p o v i c i u ) . (Soc, de Biologie) . 3. Hemiia t rophie fac ia le et h e m i h y p e r t r o p h i e faciale. (Soc.

med . des h o p i t a u x de P a r i s ; . 4. Cons idera t ions s u r l ' apoplexie s t r iee . R e v u e Neuro log ique .

(cu S. Miha lescu) . 5. L s s a l t e r a t i ons des n o y a u x v e g e t a t i f s du t u b e r d a n s l a

t e t a n i e expe r imen ta l e . (Soc. de Biol.) (cu S. Miha lescu) .

8

114

6. P h r e n i c o t o m i e e t e x a m e n a n a t o m i q u e de la moelle . (Soc. de Biologie) , (cu Miha lescu) .

7. Le phospho re e t le C a l c i u m s a n g u i n des p a r k i n s o n i e n s apres Ies in jec t ions d ' e rgo t amine et de h iosc ine . (Soc. de Biol.) (cu G. P o p o v i c i u ) .

8. M i g r a i n e o p h t a l m i q u e et h y d r o c e p h a l e e . A r c h i v e s de N e u ­rologie , (cu O. Apos to l ) .

9. L a p s y c h o a n a l y s e d a n s la c r a m p e des ec r iva ins . L 'Ence -p h a l e . (cu G. Re t ezeanu ) .

10. L a m a l a d i e d e P i ck . ГЕпсёрЬаЬз. 11. La r eac t ion de A b d e r h a l d e n a p p l i q u e â l ' e tude d u systeme

vegetaţii". (Soc. de Biol.) (cu M. K e r n b a c l i e t L. D r a g o m i r ) . 12. E x a m e n a n a t o m i q u e d ' un cas de choree a ig i ie r b e u m a t i s -

m a l e . ( E e v u e Neurolog . ) (cu S. Miha l e scu ) . 13. M e n i n g i t e tubercu leuse , a y a n t s imu le u n e t u m e u r . (Soc.

med . des h o p i t a u x j . 14. No te s s u r l 'acide l a c t i q u e d u s a n g des P a r k i n s o n i e n s .

(Soc. de Biologie) , (cu Miss i r şi Groze). 15. S y p h i l i s t r a u m a t i q u e d u ce rveau . (Soc. m e d . des h o p .

de P a r i s ) , (cu Go ldengerg ) . 16. S y n d r o m e p r o t u b e r a n t i e l syph i l i t i que . (Soc. med . des

h o p i t e u x de P a r i s ) , (cu Groze) . 17. Quelques r eche rches s u r l a b iochomie de l a t ć t a n i e ex ­

p e r i m e n t a l e . (Soc. de Biol.) (cu G. P o p o v i c i u ) . 18. K y s t e s e r e u x t r a u m a t i q u e de l a moel le . (Revue N e u r o l ) .

(cu Iocabovic i ) . 19. Ep i leps ie avec p l aques seniles. (Revue N e u r o l o g i q u e ) .

(cu S. Miha lescu) . 20. R e c h e r c h e s s u r le t o n u s v e g e t a ţ i i avec La m e t h o d e de

A b d e r h a l d e n . (Soc. de Biol.) (cu K e r n b a c h şi D r a g o m i r ) . 21. L a sclerose p e r i a x i a l e Sch i lder , R a s e g n a i n t e r n a ţ i o n a l e

di C l in ica e T e r a p i a . 22. E n u r e s s i s n o c t u r n a et sp ina b i f ida . (Revue Nerol . ) (eu

Iacobovic i ) . 23. M a l a d i e de B u r g e r . (Soc. med . des h â p i t a u x ) . 24. D e m a r c h e â pe t i t s p a s chez u n syph i l i t ique . (Soc. med .

des h o p i t a u x ) . 25. L ' in f luence de l ' a t r op ine s u r l a t ens ion r ach id i enne ,

(cu Miha l e scu şi D r a g o m i r ) .

115

26. Spondy l i t e s avec p a r a l y s i e d u ne r f r e c u r e n t e t e r i ses g a s t r i q u e s . (Soc. N e u r o l . (cu Mil ia lescu) .

27. K y s t e ce rebe leux d i agnos t ique e t opere. (Revue Neuro l . ) 28. T a b e s u l f rust . 29. P o l i m i e l i t a ep idemică , (cu Dr . Gh. P o p o v i c i u ) . 30. T e r a p i a s i f i l i sului nervos , (cu D r . Gh. P o p o v i c i u j .

4. C L I N I C A N E U R O L O G I C A .

1. Prof . Dr . I . Mi'nea: Gont r ibu ţ iun i l a s tud iu l i so topombr-ftsmului encefa l i te i ep idemice . Revi,sta Ş t i i n ţ e lo r med ica l e , No . 1927.

2. Prof . Dr . I . M i n e a şi Dr . T. D r a g o m i r : S i r i ngomie l i a ior-do t ica . R e v i s t a de or topedie , No. 2, 1928.

3. Prof . Dr . I . M i n e a : S u r que lques r eae t ions des a x o n e s d a n s la sclerose en p laques , C. R . de la Soc. de Biologie , T. X C V I I . 16, 1928.

4. Prof . Dr . I . M i n e a : Sif i l isul şi sc leroza ' n p lăc i . Corn. l a C o n g r e s u l Soc. rom. de neuro log ie . Sep t . 1927.

5". P r o f . ° D r . I . M i n e a : S i n d r o m e e x t r a p i r a m i d a l e î n scle­r o z a 'n p lăc i . I b idem.

6. T r a t a m e n t u l T a b e s u l u i . C lu ju l Medica l . A p r i l i e 1923.

5. C L I N I C A G I N E C O L O G I C A Ş I O B S T E T R I C A L Ă

Profesor Dr. Grigoriu Cristea

1. Med ic ina în fa ţa jus t i ţ i e i (Clujul M e d i c a l No . 1, 1928,. 2. A s i s t e n ţ a m a m e i şi n o u l u i n ă s c u t . 3. T r a t a m e n t u l c h i r u g i c u l a l c a n c e r u l u i u i e r i n (Bu le t inu l ce­

l u i de al I I - l e a congres n a ţ i o n a l de Ch i ru rg i e -Obs te t r i că -Gyneco-logie-Urologie, voi. I I I . 1927).

Dr. Traian Popoviciu

1. I m p r e s i i d i r t r ' o c ă l ă t o r b de s tud i i . (Clujul Medica l No . I X . 1927).

2. A b s e n t a complec tă a a n e x e l o r d rep te . (Clujul Medica l No. X I I . 1927).

3. L ' e m p l u s e m e sous-cu tane p e n d a n t r a c e o u c h e m e n t . I n co­l a b o r a r e cu Dr. i l o r a ţ m Tănăsese . i (LY-vue F r a n c a i s e de Gyne -

8«

116

cologie et d 'Obs te t r ique . Dec. 1927) şi î n R e v i s t a de Obs te t r ica , Gyncolpg iea şi P u e r o c d t a r a .

4. I n c a r c e r a t i e u t e r u l u i g r a v i d . (Via ta Medicală . No . 2 1928). . 5. E f e c t u l so lu ţ ie i de fenol 7 ' ^ a s u p r a ţ e s u t u r i l o r î n spe--

c ia l a s u p r a vase lor s a n g h i u e . (Rev i s t a de Obs te t r ică , Gynec . şi P u e r o c u l t u r a , No. 1, 1928).

6. T r a t a m e n t u l T e t a n i e i gravudice. (Clujul Medica l , No . V. 1928).

7. T r a t a m e n t u l c h i r u r g i c a l a l c a n c e r u l u i u t e r i n . I n colabo­r a r e cu dl Prof . G r i g o r i u şi dl Dr . Nis to r . ( B u l e t i n u l ' a l I I - i e a congres n a ţ i o n a l de Chi ru rg ie -Obs te t r i c , Gynecol şi Uro log ie ) .

C o m u n i c ă r i l a „ R e u n i u n e a Gynecologică şi Obs te t r i ca lă .

1. Chis te o v a r i e n e vo luminoase . 2. R e p u n e r e a cu succes a l u n u i u t e r g r a v i d l u n a I V . în ­

c a r c e r a t . 3. T e t a n i e g r a v i d i e ă f o r m a g r a v ă v i n d e c a t ă . 4. E c l a m p s i e post p a r t u m şi î n c u r s u l facerei . ( C o m u n i c a r e a

f ăcu tă l a Soc. As i s t en ţ i lo r şi p r e p a r a t o r i l o r de la F a c u l t a t e a de Medic ină d in Cluj ) .

Dr. Cornel lubaş

1. D o u ă c a z u r i i n t e r e s a n t e de a v o r t u r i med ica le ne reu ­şite. (Clujul Medica l , No. 3, 1928).

2, Sif i l isul şi g r a v i d i t a t e a . C lu ju l Medica l , No . 4, 1928).

C o m u n i c ă r i la „ R e u n i u n e a Gynecol . şi Obs te t r i că" .

1. R e f a c e r e a v a g i n u l u i l a ap las ie v a g i n a l ă p r i n p rocedeu l S c h u b e r t- Gr igor iu .

2. U n caz de c a r c i n o m a l p o r ţ i u n e i v a g i n a l e a p r o a p e v i n ­deca t p r i n R o n t g e n t e r a p i e .

3. U n caz de c a r n o m v u l v a r a m e l i o r a t d u p ă p r i m a se r ie de t r a t a m e n t cu R o n t g e n .

4. V a r i c e v u l v a r e în g r a v i d i t a t e c u h e m o r a g i e m o r t a l ă . ( In co labora re cu Dr . B e r a r i u ) .

Dr. Ion Voicu

1. C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a a 3 c a z u r i de t e t a n i e g r a v i d i e ă . (Clujul Medical , No . 11, 1927).

i i ?

2. C o n s i d e r a t i u n i a s u p r a u n u i caz de choree g r a v i d i c ă v in ­d e c a t ă p r i n in j ec t iun i i n t r a v e n o a s e eu u r o t r o p i n ă . (Rev i s t a d e Obs te t r i că Gynec . şi p u e r i c u l t u r a , No . 1, 1928).

3. Cons ide ra t i un i a s u p r a 2 c a z u r i de choron-ep i te l iom m a l i g n . (Clujul Medica l , No. 2, 1928).

4. L i t i a s a b i l i a r ă î n p u e r p e r i m şi g r a v i d i t a t e î n r a p o r t cu eho les te r inemia . (Rev i s t a de Obs te t r i că , Gynecologică şi P u e r i ­c u l t u r a , No. 5. 1927).

C o m u n i c ă r i l a „ R e u n i u n e a Gynecologică şi Obs te t r i ca lă .

1. V a c c i n o t e r a p i a in Obs te t r i că şi Gynecol . 2. P r e z e n t ă r i a 4 c a z u r i de neoplaizii a l colulu i u t e r i n şi

s a rc ina . 3. Corea g r a v i d i c ă . 4. A s u p r a ac t i une i p i r e togene , a bor şu lu i . 5. D o u ă cazu r i de c l ior ionepi t re ion m a l i g n .

Dr. НогаЏи Traian

EmfiseiTî s u b c u t a n a t i n c u r s u l facerei . I n co labora re cu D r . T r . Fopovic i . (Revue F r a n c a i s e de Gynecolog d 'Obster ique) şi în (Revis ta Obs te t r ică , Gynecologică şi P u e r o c u l t u r ă ) .

C o m u n i c ă r i l a „ R e u n i u n e a Gynecologică şi. Obs te t r i ca lă .

1. Cons ide ra t i un i a s u p r a me tode i de d r e n a j Mikul icz . 2. A c c i d e n t e consecut ive a d m i n i s t r ă r i i de e x t r a c t h i p o f i z a r

în p a r t u r a ţ i u n i . 3. V a c c i n u r i m ic rob i ene î n t e r a p i a an t i in fec t ioasă .

Dra Dr. Bulgaru Măria

C o m u n i c ă r i l a „ R e u n i u n e a Gynec . şi Obste t r . "

1. V a c c i n ă r i eu В . C. G. i n c l in ica Gynecolog. 2. S t e r i l i t a t e a d u p ă Dr . Ca t t i e r . 3. R e a c ţ i a F r e u d - K a m m i e r în Cl in ica Gynecol . ş i Obs te ­

t r i c a l ă d in Clu j . A t â t î n l a b o r a t u l Clinicei , câ t şi î n se rv ic iu l c l inic se l u ­

c rează d u p ă d i rec t ive le dlui Prof . Gr igo r iu , l a d i fe r i t e p r o ­b l e m e d in endocr inologie şi a l t e m u l t e ches t iun i î n l e g ă t u r ă cu spec ia l i t a t ea de Gynecologie şi Obs te t r i ca , a l c ă r o r r e z u l t a t vor fi c o m u n i c a t l a r â n d u l s ău .

118

6. C L I N I C A I N F A N T I L Ă .

A se vedea cele publ ica te la p a g i n a 76.

7. C L I N I C A D E R M A T O V E N E R I C Ă .

Praf . Dr . C. T ă t a r u : T r a t a m e n t u l s i f i l i su lu i î n p r a c t i c ă . C lu ju l Medical , pg . 249.

Prof . Dr . C. T ă t a r u : M y o s a l v a r s a n „Hoechs t " a /M. în t r a ­t a m e n t u l s i f i l i sului . C lu ju l Med. pg . 269.

Prof . Dr . C. T ă t a r u şi Doc. Dr . I a n c u : T re i cazur i de a sca r i -<loză cu se ro reac ţ i a W a s s e r m a n n şi reac ţ i i l e de f loculaţ ie po­z i t ive . Cluju l Med. pg . 372.

Prof . T ă t a r u şi C i m o c a : H 13 î n t r a t a m e n t u l s i f i l isului . R o ­m â n i a Med. 1928.

Prof . T ă t a r u şi C imoca : A r s a n i l a t u l de b i s m u t î n comba­t e r e a -sifilisului. V i a ţ a Med. 1928.

Prof . T ă t a r u şi Doc. K o n r a d i : K l in i s che E r f a h r u n g e n m i t de r Mul l e r i s chen B a l l u n g s r e a c t i o n . (M. B . R.) bei lues . Kl in . Wachenschr i f t , No. 18, 1928.

Dr . L e n g y e l : V a l o a r e a se ro reac ţ i e i W a s s e r m a n n şi a reac-ţ i u n i l o r de f locula ţ ie î n d iagnos t i cu l s i f i l i su lu i (înrpr. cu D r . K o n r a d i ) . C lu j . Med.

Dr . L e n g y e l : Sedobro l Roche î n dermato log ie . Clujul Med. Dr . G. Ş e r b a n u : I m p o r t a n ţ a p u n c ţ i e i l o m b a r e î n s i f i l isul

c u t a n a t . Clu ju l Med. Dr . V. Cimoca : I m p o r t a n ţ a d i agnos t i cu lu i precoce, clinic şi

bac t e r io log ic a l s i f i l i sului p r i m a r , î n p r a c t i c a med ica l ă . Clu ju l Med. 1. 1928.

Dr . V . Cimoca : D u ş u l f i l i form în D e r m a t o l o g i e . C lu j . Med. No . 3.

Dr . V. C imoca : S t a r e a a c t u a l ă a b i s m u t o t e r a p i e i în sifilis. C lu ju l Medical , No. 4.

Dr . V. C imoca : T r a t a m e n t u l s i f i l i su lu i pe cale buca l ă . C lu j . Medica l , No. 4, 192S.

Dr . V. Cimoca: N e o b i s m o s a l v a r s a n u l in t e r a p e u t i c a a n t i s i -f l i t ică . R o m â n i a Medica lă 1928.

"Dr. V. C imoca : De rma toze l e î n t r a t a m e n t u l cu A r n e a . Clu j . Med. 1928.

119

D r . V. C imoca : Biş tovolu l î a t e r a p e u t i c a an t i s i f i l i t i că . Sp i ­t a lu l , 1928.

Dr . Cimoca şi S a b o u r a n d : S t u d i u l d i f e ren ţ i a l a l c iupe rc i lo r T r i e h o p h y t o n v io l aceum ş i A c h o r i o n v io laceum. Clu ju l Medi ­cal, No . 10, 1928.

Dr . Lengyejl: M a l a r i o t e r a p i a î n s i f i l i su l c u t a n a t . C lu ju l Med ica l 1928.

Docent Dr . K o n r a d i : V a l o a r e a se ro reac ţ i e i W a s s e r m a n n şi r e ao ţ i un i l o r de f locula ţ ie î n d i a g n o s t i c u l s i f i l isului (în colab. cu as i s t . D r . N . L e n g y e l ) . C lu j . Med. No . 4.

Dr . L. P o p : S tud i i s t a t i s t i ce a s u p r a ş anc ru lu i s i m p l u şi. al compl i ca ţ i un i lo r sa le . C lu j . Med. 1928.

D r . C i r l ea P e t r e : Boale le şi a n o t i m p u r i l e . Teza d e docto­r a t . M a i 1926. L ipse congeni ta le a inc iz ivelor ca s t i g m a t de eredo-sifi l is; C lu j . Med. 1928.

Djr. Comorjoşan A . : i „Fu runeu lo l " E g g e r i n 'dermato logie . Clu j . Med. 599.

O

Dr . H o f f m a n n R i c h a r d : E x p e r i e n ţ e l e n o a s t r e c u Neo-Mesa rea Roche . Clu ju l Med. 1928.

Dr . S t ă n i l ă V . : Acc iden te le pos t sa lva r san ice . Cluju l M e d i ­cal , p a g . 283.

Dr . T i b e r i u S c h u l t z : I m p e t i g o H e r p e t i f o r m . Teză. Cluj 1928.

8. C L I N I C A O F T ALMOLOGTC A.

1. Prof . Dr . D. M i c h a i l : T r a t a t de of ta lmologie . Voi . I . C u 393 f i g u r i î n t ex t şi 13 p l anşe colora te în a f a r ă de tex t .

2. Dr . Micha i l P . V a n c e a : L ' ac t ion de l ' i n su l ine s u r i 'evo-l u t i o n de l a c a t a r a c t e napbta l in ic iue . C. R. de l a Societ . de Biolog. T. X C V I . p . 65.

Dr . M i c h a i l e t P . V a n c e a : L a courbe de l a g l y e e m e a u c o u r s de r i n t o x i c a t i o n n a p h t a l î n i q u e . C. R. de la Societ. de Bio log . T . X C V I . p . 1456.

4. D r . Micha i l et P . V a n c e a : A c t i o n de l ' e x t r a i t de g l a n d e s lacrynmles s u r la p ress ion sanguine- C. R. de la Societ.) de Biolog. T. X C V I I . p. 1101.

5. Dr . M i c h a i l et P . V a n c e a : Ac t ion r e t a r d a t r i c e et sensibi l i -s a n t e de l 'obscur i te su r Ies les ions ocu la i res n a p h t a l i n i a u e . C. R. de la Societ. de Biolog. T. X C V I I . p . 1100.

120

6. Dr . M i c h a i l e t P . V a n c e a : Metabo l i sme de l a cho les t i r ine •dans Ies o r g a n e s a u c o u r s de l 'm tox ica t ion n a p h t a l i n i q u e . C. R . de la, Societ . de Bio log . T. X G V I I . p . 1097.

7. Dr . Micha i l e t P . V a n c e a : A c t i o n e x c i t a n t e de l ' e x t r a i t ia-c r y m a l e su r Ies musc le s l isses. C. R. de l a Societ . de Biolog. T , X C V I I I . p . 1127.

Dr . Micha i l et P . V a n c e a : I n f l u e n c e de l ' inan i t ion su r l 'evo-l u t i o n de lesions ocu la i r e s n a p h t a l i n i q u e s . C. R. de l a Soc. d e Biolog. T. X C V I I I .

9. Dr . Micha i l et P . V a n c e a : Ac t i on de l ' ex t r a i t l a c r y m a l s u r l a cho les t e r inemie et l a g lyceemie . C. R. de l a Societ , de Biol . T . X C V I I . 1928.

10. Dr . M i c h a i l et P . V a n c e a : Act ion d e ' l ' e x t r a i t l a c r y m a l s u r le coeur isole de l a grenoni l le . C. R . de l a Societ. de E i o l o g . T . X C V I I I .

11. D r . M i c h a i l et P . V a n c e a : Ae t i on de l ' ex t r a i t l a o r y m a l s u r r h y p e r g l y c e m i e p rovoquee . C. R. Societ . de Biol. T. X C V I I I .

12. Dr . Micha i l et P . V a n c e a : Ac t ion de l ' ex t r a i t l a c r y m a l s u r le s a n g . C. R. de l a Societ . de Biolog. T. X C V I I I .

13. Dr . M i c h a i l e t P . V a n c e a : R e c h e r c h e s s u r l a p o u v o i r cho les te r ino log ique d u s e r u m l i u m a i n d a n s Ies affect ions ocu­l a i r e s . C. R. de l a Societ . de Biolog. T. X C V I I I .

14. D r . Micha i l e t P . V a n c e a : Ac t i on l ' e x t r a i t l a c r y m a l s u r Ies m o u v e m e n t s r e s p i r a t o i r e s . C. R. de l a Societ . de Bioi . T . X C V I I I .

15. D. Micha i l , Tr . Bendescu e t P . V a n c e a : A c t i o n de l ' e rgo . t a m m e s u r le me tabo l i sme b a s a l et l a g lycemie d a n s Ies affec­t i o n s ocula i res .

16. P . V a n c e a : N e v r o m e p lex i forme o rb i to -pa lepha l associe â une fo rme f rus te de la m a l a d i e de R e c k l i n g h a u s e n . A r c h i -v e s d 'opht . M a i 1927.

17. P . Vanicea: L a t a r s i t e eyph i i i t i que . A r c h i v e s d 'opht . Oc tombr . 1927.

18. P . V a n c e a şi I . Vo i cu : Cons ide ra ţ iun i a s u p r a u n u i caz d e r e t i n i t a g r a v i d i c . Clu ju l Medica l , p . 223.

19. P . V a n c e a : Un caz de a r s u r ă a och iu lu i p r i n sodă cau­s t ică . Soc. Ş t i in ţe lor medica le . .

20. P . V a n c a a : U n caz de g o m ă tbc . â coroehei s tg . a tbc , pu l ­m o n a r ă . Soc. Ş t i in ţ e lo r medica le .

121

21. Р . V a n c e a : C i r c u l a ţ i a r e t i n i a n a î n d i n i e ă şi i m p o r t a n ţ a : ei. Soc. Ş t i in ţe lo r medica le .

22. P . V a n c e a : U n caz de s p a s m a l a r t e r e i c en t r a l e a r e t i n e i . Soc. Ş t i i n ţ e lo r med ica le .

23. P . V a n c e a U n caz de o f t a lmie s i m p a t i c a . Cercul S a n i t -Mi l i t a r .

24. P . V a n c e a : U n caz d e f lebi t a vene lo r re t in iene . S o c , Ş t i i n ţ e l o r med ica le .

25. P r o f i l a x i a con junc t iv i t e i b l eno rag i ce a n o u i l o r născu ţ i . Societ . de obs t e t r i că şi gynecologie .

26. P . V a n c e a : U n caz de r e t m i t a a l b u m i n u r i c ă . C e r c u l San i t ; M i l i t a r .

27. P . V a n c e a : K e r a t i t a p a r e u e h m a t o a s a şi sifi l isul he red i t a r , C lu ju l Medica l , Apr i l i e 192Ş.

28. P . V a n c e a : Ro lu l g l ande lo r cu secre ţ ie i n t e r n ă î n p a t o -g e n i a c a t a r a c t e i . M i ş c a r e a medicală , C r a i o v a .

29. I . G l a v a n : N o ţ i u n i de r e f r ac ţ i e ocu l a r ă . C a r t e a R o m . 1927« 30. I . G l a v a n : A c ţ i u n e a g y n e r g e n u l u i , a s u p r a t e n s i u n e i o c u ­

l a r e . R e v . Ş t i i n ţ e lo r med . şi Soc. R o m . de 'o f t a lmolog îe .

9. C L I N I C A OTO-RINO-LABINUOLOGICA

Comunicăr i l e făcute de dl P ro feso r Dr. Predescu-Rion Ioan.

1. T r a t a m e n t u l pos tope ra to r a l masto id i te i p r i n ozonogen,. c o m u n i c a r e l a : Congresul VI de ORL, 29—30 Oct. 1927.

2. Tbc. l a r i n g i a n vindecabil î n mu l t e cazur i , comun ica re l a : Congresul VI de ORL, 29—30 Oct. 1927.

3 . P s e u d o c r u p u l epidemiei de g r i p ă din i a r n a 1927—1928,-comun ica re l a : Soc. ORL, Buc . 4 / I I I 1928.

4. Pseudo-cance r a l urechi i , comun ica re l a : Soc. ORL, Buc., . 4 / I I I 1928.

5. Mastoidi te rec id iva tă de 3 o r i la u n copil, comun ica re Iau Soc. ORL, B u c , 6/IV 1928.

6. Abces j uga l provocat de m o l a r I I I s u p . d r . inc lus in s in-noul maxi l i i r , comunica re la : Soc. ORL, Buc . l/V 1928.

7. Mastoidi ta a t ip ica -cancer iza re , comunica re l a : Soc. ORL, B u c , l /V 1928.

8. Sifilisul far ingelui , ar t icol î n : Clujul Medical , IV/1928-9. No ţ iun i medico- terapeut ice de oto-r ino- lar ingologie î n

122

„Memento t e r apeu t i c " publ ica t de profesori i şi as i s ten ţ i i facul­t ă ţ i i de medic ina d in Cluj (sub p r e s ă ) .

10. C L I N I C A STOMATOLOGICA

1. P y o r r h e a a lveolara de docent Dr . I . A leman . Edi t . „Car t ea R o m â n e a s c ă " , Cluj , 1927.

2. Resecţiile la m a x i l a r u l infer ior şi t r a t a m e n t u l lor protet ic , de docent Dr . Aleman , Clujul Medical, Nov. 1928. ,

3 . Sifilisul d e n t a r ş i . t r a t a m e n t u l lui , de doc. Dr . Aleman^ „Clujul Medical" , Apri l ie 1928.

Comunicări:

La Asociaţ ia Doctori lor Stomatologi , Cluj . Docent Dr . A l e m a n : I nd i ca ţ i i şi con t ra ind ica ţ i i la resecţiile

m a x i l a r e . .. Dr . Vass : Confecţ ionarea şi ap l i ca rea coroanelor J acke t .

11 . C L I N I C A UROLOGICA (ВОALELE CAILOR U R I N A R E ) Prof . a g r . E. Teposu.

Prof. ag r . E. Ţeposu: 1. Administrarea pe cale iniravenoasă a vaccinuha Ca-ntacuzino, în tratamentul complicaţiilor chirurgi­cale ale infecţiei gonococice, î n co labora re cu Frof. Dr. Iacobo-vici. Revis ta Ştiinjţ. Med. No . 2. 1927.

2. Pyelografia în explorarea afecţiunilor renale chirurgicale, î n colab. cu Dr . M. Albu. Revis ta Şt i inţ . Med. No . 3 . 1297.

3. Propedeutica Urologică, fo rmează cap . IV d in P r o p e d e u ­t ica Chi ru rg ica lă , publ ica tă de Dr. Prof. Iacobovici . .

4. Una sută prostatectomii, pentru hypertrofie de prostată, în co laborare cu Dr. Prof. Iacobovici. Revista de Chi rurg ie . No . 9 din 1927.

Comunicări :

S'a făcut o serie de c o m u n i c ă r i la Soc. S^n- ^Led. din Cluj, î n co laborare cu diferi ţ i au to r i . Astfel: Calcul vesical inclavat, F l e g m o n al cavi tă ţ i i Retzius şi pros ta tec tomie în doi t imp i ; Cal ­cul vesical d iver t icu la r ; Calcul a l baz ine lu lu i r ena l st.; P a p i l o m vesical. Nefrectomii în baza Constante i Ambard . Caz b izar de baciloză r ena l ă . Scleroza colului vesical. Anur i e reflexă-. Anur i e ca lcu loasă de 6 zile. Un caz de t u m o r ă Grawitz . P l a g ă vezicală de

125

războiu compl ica tă . Un caz de l ipsa congeni ta lă a r in i ch iu lu i s tg-I m p o r t a n ţ a pyelografiei în ch i ru rg ie . Nefrectomii p e n t r u p rocese rena le dis truct ive. Un caz de ref lux vesico-renal . R u p t u r a t r au ­ma t i că a r in ich iu lu i . Voluminos diverticol yez ica l . 'R in ich iu ec to -p r i e pe lv ian b i la tera l , etc.

12. I N S T I T U T U L D E I S T O R I A M E D I C I N E I Ş I F A R M A C I E I Ş I D E FOLCLOR MEDICAL.

Prof. Dr. Jules Guiart: 1. L a classif ication bo tan ique d e s c h a m p i g n o n s des teignes. ( I n colab. cu L. Gr igorak i s ) . Lyon Me­dical, No. 14, 1927. 10 pag .

2. L a Medecine n 'es t p a s nee d a n s Ies temples d 'Escu lape . — Biologie Medicale, No . 9—10, 1927. 4 5 . p a g . , 39 fig.

3 . I n s t i t u tu l de I s to r i a Medicinei d in Cluj în 1925—1927. — Clujul Medical , No. 10, 1927. 8 pag .

4. La place du Baccile tubercu leux et des a u t r e s Bacterie*»-dans la classification des Champignons . — Lyon Medical , No. 46, 1927. 7 p a g .

Docent Dr. Yalerin L. Bologa: 1. C a r t e a „Beobachtungen liber die im J a h r e 1813 he r r schende Pes t zu B u c h a r e s t " ue Reinhold G r o h m a n n . — Revis ta is tor ică, No. 4—6, 1927, 2 p a g .

2. î n c e p u t u r i l e medic inei ştiinţifice româneş t i . 3 . Cei d in t â i medici r o m â n i din Ardea l . (Două conferinţe

ţ inu te la Univers , popul . „N. I o r g a " d i n Văleni i de Munte în 28 şi 29 V I I 1927).

4. Unu l ca re n ' a r t rebui u i ta t . Cu pr i le jul împ l in i r i i a zece a n i dela m o a r t e a doc toru lu i Ster ie N . Ciurcu . — Societ. de M â i n e , No. 44, 1927, 2 pag .

5. Ş t i r i s t r ă ine a s u p r a începu tu r i l o r vieţii ştiinţifice şi m e ­dicale r omâneş t i în! Moldova. — Revis ta şt i inţif ică „V. A d a -m a c h i " , No. 4, 1927, 6 pag .

6. Conferinţele noas t r e . (Conf. ţ i n u t ă în 25/1 1928 la Asocia­ţ ia Asis tenţ i lor şi p r e p a r a t o r i l o r din Cluj ) .

7. Cele d in tâ i faze ale vieţii medica le româneş t i . (Confer in ţă ţ inu tă în 31/1 1928 la „As t ra" , S ib iu ) .

8. Iv i r ea şi lă ţ i rea sifi l isului în E u r o p a . (Confer inţă ţ i n u t ă la „Ateneul В . P . H a ş d e u " din C â m p i n a în 19/11 1928).

9. Cont r ibuţ ia Ardea lu lu i şi B a n a t u l u i la f o rmarea med ic ine i

124

r o m â n e ş t i . (Confer in ţă ţ i n u t ă l a Şcoala pol i tehnică din T imi­ş o a r a în 21/11 1928).

10. G. C. Roja , un' s a v a n t medic a r o m â n d in T imişoara . — Via ţ a Medicală , No . 2, 1928, 4 pag . ,

11. Medizingesichtliche Arbei ten der letzen 8 J a h r e a u s R u m ă n i e n . — Mit te i lungen z u r Geschichte de r Medizin u n d N a -turwissenischaften (Leipzig) , No . 1—2, 1928, 12 p a g .

12. î n v ă ţ ă m â n t u l Is tor ie i Şt i in ţe lor la Univers i tă ţ i . (Comu­n ica re făcu tă la I Congres a l Na tu ra l i ş t i l o r d in R o m â n i a , Cluj , 21/ IV 1928).

13. Ba lneo t e r ap i a sifi l isului. — Clujul Medical, No . 4, 1928, 3 p a g .

14. Note conce rnan t Andre Et iene . ' — Bul . Soc. des N a t u -ra l i s t e s de L u x e m b o u r g , .No. 5—6, 1928, p . 29—32.

Referent la „Zoologischer Be r i ch t " ( J e n a ) , „Ana tomischer Be r i ch t " ( J e n a ) , „Mit te i lungen z u r Geschichte d e r Medizin u n d N a t u r w i s s e n s c h a f t e n " (Leipzig) . Referent şi m e m b r u în comitetul d e redacţ ie la „Archeion: Archidio di i s to r ia della sc ienza ' ;

( R o m a ) . Refera te şi cri t ici în „Clujul Medical ' ' , „Via ţ a Medica lă" ş i „Revis ta şti inţifică V. A d a m a c h i " .

Lucrări de ale colaboratorilor institutului:

Dr. Alexandru Lenghel: 1. Un profesor de med ic ina d in B u d a d in secolul a l X V I I I - l e a , de or igine R o m â n : Doctorul S a -moi l ă Râcz (Mihai lescu) de Caransebeş (1744—1807). — Clujul Medical , No. 11 , 1927, 8 pag . 1 fig.

2. Date n o u ă despre cul tul lu i E s c u l a p în D a c i a - T r a i a n ă . — Clujul Medical, No. 2, 1926, 4 pag . şi 2 fig.

3 . Un au tog ra f or ig ina l a l doc toru lu i I o a n Molnar . P i u a i i u . Concluz iuni grafologice a s u p r a ca r ac t e ru lu i său . — Clujul Medi­ca l , No. 5, 1928, 6 pag . şi 2 fig.

Dr. Odiseu Apostol: Con t r ibu ţ iun i s tat is t ice-demografice şi no te is torico-medicale p e n t r u o monograf ie a comunei Vâlcele, j u d . Tre i -Scaune . — Clujul Medical , No. 12, 1927, 8 pag .

Octavian Niţulescu: Doctorul I acob Czihac şi începutur i l e mi şcă r i i ştiinţifice înJ Moldova. — Rev. şt i inţif ică „V. A d a m a c h i " , No. 1, 1928, 5 pag .

125

Teze de doctorat:

Vrsan losif: Contr ibut iur i i la is tor icul var io l izar i i şi vacci­n ă r i i î n teri tori i le locuite de R o m â n i . — 31 pag. , 5 fig.

Seracin, Livius A.: Medicina în! Moldova î n t r e 1780—1800, d u p ă descr ierea doctoru lu i A n d r e a s Volf. — 30 pag .

Koch, Robert: Medicii saş i d in sec. a l X V I I I - l e a în orăşele săseş t i ale Ardea lu lu i . — 36 pag . şi 4 fig.

13. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E PATOLOGICA

1. Prof. Titu Vasiliu: A s u p r a s indromelor hepa to-sp leno-megal ice. Ref. Clujul Medical , No . 6, 1928. Reun . Ana t .

2. Prof Titu Vasiliu şi Dr. Vitalyos: Despre un' caz de p a r a -gang l ion abdomina l . Ref. Clujul Medical , No. 5, 1928. R. a n .

3. Prof? Vasiliu: S p l i n ă nicotică. Ref. Clujul Medical, No . 7, 1928. R. An.

4. Prof. Vasiliu şi Dr. Dobocan: Despre u n caz de chorio-epitel iom la u n bă rba t , cu metas taze mul t ip l e î n pu lmon şi ficat. Ref. Clujul Medical , No . 7, 1928.

5. Prof. Vasiliu ş i Dr. Dobocan: T u m o r ă p a r a g a n g l i o n a r ă c u metas taze . Ref. Clujul Medical , No. 7, 1928. R. Ana t .

6. Prof. Vasiliu şi Dr. Popa: F o r m e gas t ro- in tes t ina le des t u m e u r s dites P lasmocytomes . G. R. S. de biol. 1928, page 738.

7. Prof. Vasiliu şi Dr. Rusu S.: P l a smoc i tom gas t ro- in tes t i -na l . Ref. Clujul Medical , No, 6, 1928. Şt. Medic.

1. Dr. Popa Rubin: Leziuni organice în g r ipă . Ref. Clujul Medical , No . 5, 1928. R. An.

2. Dr. Popa Rabin: U n caz de ar te r iosc leroză p r imi t i vă a a r t e r e i p u l m o n a r e . Ref. Clujul Medical, No. 7, 1928. R. An.

3. Dr. Popa Rubin: Calculoză u r e t e r a l ă b i l a t e ra lă la u n t â ­n ă r de 17 arii. Ref. Clujul Medical, No. 8, 1928. R. An.

4. Dr. Popa Rubin: Cancer hepa t ic pr imi t iv . Ref. Clujul Me- • dical No. 9, 1928. R. An.

5. Dr. Popa Rubin şi Dr. Spfirchez Т.: Cons idera t iun i a s u p r a u n u i caz de leuc. mieloidă acu t ă cu per i ton i tă . Clujul Medical, N o . 6, 1928.

1. Dr. Vitalyos: Uri caz de g r ipă . Ref. Clujul Medical, No. 5, 1928. R. An.

126

2. Dr. Vitalyos: Tromboflebi ta venelor iliace şi embol ie p u l m o n a r ă . Ref. Clujul Medical, No . 6, 1928. R. An.

3. Dr. Vitalyos: Abcese mul t ip le hepat ice . Ref. Clujul Medical,. No. 8, 1928. R. An.

1. Dr. Dobocan: Un caz de a t e roma toză sifilit ică la u n b ă r ­ba t de 40 a n i . Ref. Clujul Medical, No. 5, 1'928. R. An.

2. Dr. Dobocan: Mieloblastom. Ref. € l u j u l Medical , No . 8, 1928. R. An.

Dachnovici Valentina: Cance r a l l a r inge lu i cu metas taze . Ref. Clujul Medical, No. 8, 1928. R. An.

1. Dr. Rusu Septimiu: Vezică u r i n a r ă b i loculară . Ref. Clu­ju l Medical, No. 8, 1928. R. An.

2. Dr. Rusu Septimiu: Tuberculoză r ena l ă . Ref. Clujul M e d i ­cal, No, 9, 1928. R. An.

3 . Dr. Rusu Septimiu: Ciroza h iper t rof ică a f icatului . Teză p e n t r u doctorat . (Lapk iado) .

Drd. Stoica Victor: Cance r a l ampule i lui Vater . Ref. Cluju l Medical , No. 7, 1928. R. An.

14. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E D E S C R I P T I V Ă Ş I T O P O G R A F I C A

1. Profesor Papilian: T r a t a t de Ana tome descr ip t ivă şi t opo­graf ică ( f a s c 1, genera l i tă ţ i , osteologie).

2.Pap'.lian el Daghie: Les ner fs c a r d i a q u e s thorac iques sous-stellaires. (Comptes R e n d u s de la Societe de Biologie, No . 1, 1928).

3. Papilian et Jianu: Sis teme vegetatif et cholester inemie. (C. R. de la Societe de Biologie, No . 1, 1928).

4 Papilian et Jianu: Inf luence d u sisteme n e r v e u x vegetatif .sur le sisteme rćt iculo-eniiothćl ial . (С. R. de la. Societe de bio­logie, No, 1, 1928).

5. Velluda et Petri: Anoma l i e d 'or igine et de t ra je t de Pa r t e r e ver tebra le gauche coexis tant avec la pers is teus le t epums . ( A n n a -les d 'Ana t . Pato logique , No. 1, 1928).

6. Velluda utid Daghie: t l b e r e inen costo-coraeviden o d e r W o a d c h e n Unskel . (Anat . Anzeiger, Bd. 65, 1929).

7. Velluda: A s u p r a u n u i caz de anev r i sm la tent pos ter ior a l aor te i toracice. (Soc. ş t i inţelor medica le) .

127

8. Velluda: Cons ide ra ţ iun i a s u p r a u n u i caz de feminism cu ginecomast ie . (Soc. de Gin. şi Obst r . ) .

9. Velluda: Teoria fa ta l izăr i i l u i Bolek. (Soc. de ginecologie .şi obs te t r ică) .

10. Velluda: Câteva cons ide ra ţ iun i a s u p r a inljecţiunilor r a d ioapace în l e g ă t u r ă - î n special cu vascolizaţia oaselor t a r su lu i . ' S o c . de A n a t . )

11 . Velluda în colaborare cu Petrescu: U n caz de poUmieli tă a n t e r i o a r ă cu lebat bu lba r .

12. Velluda: Conferinţe recenzi i .

15. I N S T I T U T U L D E M E D I C I N A LEGALA

Conferinţe:

Prof. N. Minovici: Metodele ştiinţifice î n poliţie. Doc. M. Kernbach: P robe le medicale în c ă u t a r e a pa te rn i t ă ţ e i .

Publicaţiuni:

M. Kernbach, V. Fisi et D. Berariu: Recherches is to-chi-miques s u r la pu t re fac t ion . Annl. de med . leg. N o . 12, 19£7.

M. Kernbach: Grupele sangvine . Clujul Medical , Dec. 1927.

M. Kernbach: Con t r ibu ţ iun i ana tomo-pa to log . şi pa togene-tice la s tud iu l sclerozei a r t e r e i pu lmon . Rev. ş t i inţelor med. Dec. 1927.

M. Kernbach: P r u n c u c i d e r e p r i n p ă r ă s i r e sau e x p u n e r e ? Clujul Medical, I u n i e 1928.

M. Kernbach tind D. Berariu: Die A n w e n d u n g der Abder -halden'sche Reak t ion in der gerichtl . Med. Deutsch. Zei tschr . f. d. ges. gericht . med. Bd. 12, 1928.

M. Kernbach: Accident electric p r i n mică tens iune . Via ţa med. Iun ie , 1928.

M. Kernbach: Con t r ibu ţ iun i la m o a r t e a n a t u r a l ă a copiilor. Clujul Medical. Iu l ie , 1928.

M. Kernbach: F a l ş a responsabi l i t a te medica lă . Via ţa meci. Iu l ie , 1928.

M. Kernbach: Necesi tatea î n v ă ţ ă m â n t u l u i medicinei legale la facul ta tea ju r id ică . Via ţa Medicală. 1928.

128

M. Kernbach: Responsabilitatea medicală în faţa proeetului de cod penal. România Medicală. Iunie 1928.

M. Kernbach: Ereditatea şi criminalitatea (2 art.) . Buletinul biopol. 1928.

Comunicări:

La Socielatea de biologie:

C. Urechia, M. Kernbach et T. Dragomir: La reaction d'Ab-derhalden appliquee a l'etude du syst. veget. C. r. soc. biol. N o . 18, 1928.

C. Urechia, M. Kernbach et T. Dragomir: Recherches sur le tonus veget. a u moyen de la mćth. d'Abderhalden'. C. r. soc. biol. No. 9, 1928.

La Reuniunea ginecologică:

M. Kernbach: Moarte subită la un copil de 4 săptămâni. M. Kernbach: Tromboza venei oinbilicale şi hidropisie con­

genitală. D. Berariu: Hemoragie vulvară traumatică mortală la o

femeie gravidă.

La Societatea ştiinţelor medicale:

M. Kernbach: Accident prin electricitate. „ DeUr de persecuţie punere sub curatelă. „ Un pretins caz de responsabilitate medicală.

La Reuniunea Anatomică:

M. Kernbach: Sifilis gomos pulmonar congenital. „ Fractura cofldilului occipital-accident de

muncă. „ Uremie şi infantilism.

C. Cotuţiu: Intoxicaţie dublă cu veronal şi morfină.

Teze:

Dr. A. lonescu: Grupele sangvine în1 căutarea paternităţii Dr. V. Fisi: Studiul grăsimilor în putrefacţie. Dr. D. Berariu: Reacţia Abderhalden în medicina legală.

129

16. I N S T I T U T U L D E C H I M I E BIOLOGICA.

P. Thomas: L ' a i imenta t ion de l 'enfant et Ies v i tamines . R e -\ u e I n t e r n a t i o n a l e de l 'enfant , t. 4, p . 504.

P. Thomas et M. Sibi: S u r la s t r u c t u r e des Gelees Memoires cie la Section Scientifique de Г Academie r o u m a i n e , s e n a I I I , t. V, 1928.

In Inslihitul de Chimie biologică au fost făcute lesele următoare:

D-ra Sibi: Gont r ibu ţ iun i la cunoaş te rea s t ruc tu re i gela t ine­lor, teză p e n t r u doctora tu l în Chimie, su s ţ i nu t ă la F a c u l t a t e a de Şt i inţe în z iua de 16 Mar t i e 1923.

D-ra Bogaton: Calcemia în r ach î l i sm şi tuberculoză i n f a n ­tilă, su s ţ i nu t ă la Facu l t a t ea de Medic ină în1 Decembrie 1927.

0 17. BIOLOGIA G E N E R A L A .

Luc ră r i l e ştiinţifice ale Dr . Prof. J e a n n e l , publicate în acest a n şcolar, s u n t t recute la capi t . respectiv a l Facu l t ă ţ i i de Şt i inţe .

18. I N S T I T U T U L D E F I Z I O L O G I E .

1. Nitzescu I. I.: Action de l 'alcool s u r la glycemie d a n s le diabete exper imen ta le . C. R. Soc. Biol. Voi. 97, p . 1104.

2. Nitzescu I. I. et Râmneamţu Р.: S u r le mecan i sme de l 'hyperglycemie hypophysa i r e . C. R. Soc. Biol . Voi. 97, pag . 1105.

3. Nitzescu I. I. et Missir V,: L a vitesse de sed imenta t ion des globules rouges d a n s le diabete expe r imen ta l . C. R. Soc. Biol . Voi. 97, p . 1107.

4. Nitzescu I. I. et Runceanu J'.: L ' influence de Phemor rag i e s u r le ca lc ium et le phosphore m i n e r a l du sang . C. R. Soc. Biol. Voi. 97, p . 1109.

5. Nitzescu I. I. et Cosma I.: L a courbe de dissociation de l 'acide ca rbon ique dans le l iquide c i rcu lan t de Hel ix p o m a t i a . C. R. Soc. Biol. Voi. 97, p . 1110.

6. Râmneamţu Р.: Cercetăr i expe r imen ta l e asupra .Gl icol ize i ţesuturiltor. (Teză de doc tora t în'i m e d i c i n ă ) . '

7. Nitzescu I. I.: E p h e d r i n e et glycemie. C. R. Soc. Biol . Voi. 98, p . 56.

9

130

8. Nitzescu I. L: L ' e rgo tamine et l 'hyperglycemie post h y p o -physa i re . G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 1429.

9. Nitzescu I. I.: Yohimbine, glyeemie et hyperglycemie ad rena l in ique . G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 1482.

10. Nitzescu I. I. et Benetatto M.: Hypophys ine et glyconeo-genese. G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 58.

11 . Nitzescu I. I. et Cosma I.: La dćpress ion ba rome t r i que d 'a l t i tude produit-el le une polyglobulie a igue? C. R. Soc- Biol Voi. 98, p . 1615.

12. Nitzescu I. I. et Benelato Gr.: La glţycemie et la p h o s p h a temie consecutives ă l ' Inject ion in t rave ineuse de s a n g def ibr ine. G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 410.

13. Nitzescu I. I. et Cosma I.: La r a t e et la depress ion ba ­romet r ique . Mecanisme de l 'hyperglobul ie des a l t i tudes . G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 412.

14. Nitzescu I. I. et Gavrilă J.: Vitesse de sed imenta t ion des globules rouges d a n s la diabete l iumain . G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 63.

15. Nitzescu I. I. et Jacobovici J'.: Exci tabi l i te mecan ique du vague chez l 'homme. G. R. Biol. Voi. 98, p . 729.

16. Jacobovici J., Nitzescu I. I. ei Pop A.: S u r la fonction de la g lande ( p a r a g a n g l i o n ) caro t id ienne . L a g lande et le reflexe d u s inus carot id ien. C. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 732.

17. Urechia, Groza et.Missir: L 'acide lact ique du s a n g des pa rk in son i ens . G. R. Soc. Biol. Voi. 98, p . 736.

19. I N S T I T U T U L D E RADIOLOGIE.

Đr. Dimitrie Negru: Radiod iagnos t icu l sifil isului os teo-ar t i -cu la r . — Clujul Medical, No. 8. VII I /1927 .

Dr. Dim'.trie Negru: T r a t a m e n t u l para l iz ie i infant i le p r i n r aze Rontgen , d ia te rmie şi cu ren ţ i electrici. — Clujul Medical , No. 10. Octombrie 1927.

20. I N S T I T U T U L D E I G I E N A Ş I I G I E N A SOCIALA.

1. I. Moldovan: Appa r i t i on d 'une subs tance desensibi l isante et hypotensive d a n s l ' o rgan isme a p r e s blocage du systeme reti-culo-endothelial . (Archives Roumair ies de Pathologie e x p e r i m e n ­tale et de microbiologie. Tome 1, No. 2. I un i e 1928).

13 L

2. I. Moldovan: L a Ret icul ine M. p rodu i t de secret ion in t e rn^ du systeme ret iculo-endothel ia l . iUompt. r end . des seances de la Soc. de Biologie, Tome X C V I I 1 , pag . 1617) .

3 . I. Moldovan şi M. Zolog: Action desensibi l isante du s e r u m humai r i p r o v e n a n t de diverses ma lad ies . (Compt. r end . de la Soc. de Biol. Tome X G V I I I , p . 728).

4. I. Moldovan şi M. Zolog: Action desensibi l isante du s e r u m de l ap ins a p r e s l ' injection in t r ape r i t onea l e des colorante v i t aux . (Compt. r end . Soc. Biol. Tome X G V I I I , p . 1085).

5. I. Moldovan, T. Slăvoacă, M. Zolog: S u r la n a t u r e de la subs tance desensibi l isante du s e r u m des a n i m a u x bloques a Гепсге de Chine. (Compt. rend . Soc. Biol. Tome X G V I I I , p. 1619).

6. I. Moldovan şi T. Turcit: S u r le lieu de p roduc t ion de la subs tance desensibi l isante ap re s Ies inject ions d 'encre de Chine a u Mouton . (Compt . r end . Soc. Biol. T. X G V I I I , p . 1017).

7. I. Moldovan: ÎJber den Sitz der anaphy lak t i s chen R e a k -tion. (Abhand lungen a u s dem Gebiete de r Aus landskunde , H a m burgische TJniversităt, Bd. 26, Reihe D. Medizin Bd. 2. Fes t -schrif t Nocht .)

8. T. Turcii: Modif icat ions s angu ines consecutives a u x In ­jections in t rave ineuses d 'encre de Chine. (Compt. rend . Soc. Biol . T. X G V I I I , p . 1620).

9. 0. Comşia: S tudi i a s u p r a cance ru lu i . Teză de doctora t . Cluj, 1928.

10. O. Comşia: L ' an t agon i sme en t re la spirochetese r e c u r -renite et I'e cance r exper imen ta le chez Ies sour is . (Compt. r e n d Soc. Biol. 28/V 1928).

11. 0. Comşia: L a va leur serodiagnost ique de la reac t ion cytolytique de F r e u n d et K a n i m e r . (Compt. r end . Soc. Biol. 28/V 1928).

12. 0. Comşia: A s u p r a serodiagnost icului cancerelor . (Clujul Medical , Sept. 1928).

2 1 . I N S T I T U T U L DE PATOLOGIE G E N E R A L A Ş I E X P E ­R I M E N T A L A .

1. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. R. Мода: R a p o r t de act ivi ­t a tea In s t i t u tu lu i Ant i rab ic din Cluj în a n u l 1925.-(Clujul Me­dical , No. 7, 1928).

2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. R. Мода: R a p o r t de act ivi-9 ,

132

ta tea In s t i t u tu lu i Ant i rab ic d in Cluj î n a n u l 1926. (Clujul Me­dical , No. 8, 1928).

22. I N S T I T U T U L D E ISTOLOGIE Ş I E M B R I O L O G I E .

Lucrări publicate de personalul ştiinţific al Institutului:

1. Dr. Cornel Crişan, şef de l u c r ă r i : Repa r t i t i on de l 'encre de Chine dans T o r g a n i s m e d u Cobaye; ses r a p p o r t s avec le syn -d r o m e anaph i l ac t ique . Soc. de Biol. 29 Nov. 1927.

2. Dr. Cornel Crişan, şef de l u c r ă r i : Repar t i t ion de l 'encre de Chine d a n s Ies o rganes du Cobaye a p r e s Ies injections i n t r a -per i toneales . Soc. de Biol. Ma i 1928.

23 . Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L B A C T E R I O L O G I E I .

1. Prof. agr. Baroni Yitold: Dessicat ion des o rganes a u înoyen du sulfate de magnez ie a n h y d r e : inf luence de ce procede s u r Ies l ipoides qui jouent le role d 'an t igene dans la reac t ion de B o r d e t — W a s s e r m a n n . C. R. de Biologie, 1927.

2. Prof. agr. Baroni Vitold: Act ion de la dessication r a p i d e au sulfate de magnes ie a n h y d r e s u r le v i rus r ab ique . G. R. de Biologie, 1927.

24. I N S T I T U T U L D E FARMACOLOGIE Ş I F A R M A C O G N O Z I E .

1. Martinescu— Popoviciu: Con t r ibu ţ iun i la ac ţ iunea ionilor. Revis ta şt i inţelor medicale . No . 10, 1927.

2. Teodor Goina: Cerce tă r i a s u p r a s t ruc tu re i şi compoziţ iunei ch imice la : Berber i s vu lgar i s .

Docent Dr. Gheorghe Popoviciu:

2. Cont r ibu ţ iun i a s u p r a acţi iuiei ad rena l ine i . Clujul Medi­cal . No . 9. 1927.

4. Ep idemia de para l iz ie infant i lă . Clujul Med. No. 9. 1927. 3. P r i n c i p i i de as i s ten ţă infant i lă mode rnă . Bulj. eugen, şi

bioyol. No. 9—10. 1927. 6. Con t r ibu ţ iun i la ch imismul a c u u n e i razelor u l t r av io ­

lete în tuberculoza osoasă a copiilor. Clujul Med. No. 1, 1928, Revue franc, de ped ia t r . No. 3. 1928, — lucr . făcu tă în Clinica ch i ru rg i ca l ă .

133

7. Cunoşt inţele ac tuale a s u p r a ac ţ iune i razelor ul t raviolete . R o m . med. No- 5, 1928. .

8. Ac ţ iunea băilor 1 c loruro-sodice carbo-gazoase din Sovata a s u p r a Ca- lu i şi P - l u i s angh in , — în cu r s de publ icare .

9. Cu Prof. Niţescu ş i M. Ungureanu: S u r le role de la moelle osseuse d a n s le rach i t i sme experimentali . Cptes» r . S o c Biol. T. 99. pg . 894, 1928, lucr . f ăcu tă î n In s t . de Fiziologie.

10. Cu Prof. Iacobovici: Gonsidćrat ions s u r l a pa thoge-nie et le t r a i t ement de l 'osteomalacie. Ac ta med- la t ina . F . 4. pg . 277, 1928, — lucr . făcută în Clinica eh i rugica lă .

1. Cu Prof. Urechia: L 'e rgos ter ine i r r ad i ee d a n s la te tan ie expe r imen ta l e . C. r . Soc. Biol. T. 98, Pg. 405, 1928, — cât şi a l te l u c r ă r i d in Clinica ps ich ia t r ică (v. pg. 113—5).

J2 . Conferen^ă a s u p r a razelor u l t raviole te la c u r s u r i l e da v a r ă d i n 1928 dela Văleni i de Mun te .

13. Recenzii , referate în Zen t ra lb la t t f. d. ges. Kmderh'eil(k.. Zei tschr . f. K inde r fo r schung , Zentra lb l . f. d. ges. Tbc. F o r s c h u n g , Zen t r a lb l . f. d. ges. Hygiene u . ilire Grenzgebeite, Ber icbte l iber d- ges. Gynâkologie u . Geburtshilfe, sowie deren! Grenzgebiete, B e r Ne rvena rz t e t c , d in l i t e r a t u r a engleză, f ranceză, g e r m a n ă , i t a l i ană , span io lă , m'aghiară , r o m â n ă , — cât şi în reviste med i ­c a l e româneş t i .

14. Ar t icoîe de p o p u l a r i z a r e in diferite reviste şi z ia ra româneş t i .

IV. о

Facul ta tea de Litere şi Filosof ie

A) Decanatu l

1. Personalul Decanatului.

Decan :

THEODOR G A P I D A N .

P r o d e c a n :

D. M. Teodorescu.

Secre ta r : M. Suciu . A r h i v a r : Lucia B u g n a r i u . Ajutor de secretar ' : S. Kabdebo. In t enden t : A n d r e i u Turos . O r d o n a n ţ ă : F r . Arkosi .

M. Kiss .

2. Personalul didactic.

Profesori titulari:

Yves Auger, profesor a n g a j a t c u cont rac t . Agrege d>s let t rcs . Profesor t i t u l a r de l imba şi l i t e r a t u r a f ranceză . Di rec toru l Semi ­n a r u l u i de l imba f ranceză.

N. Bânescu, doctor î n Filosofie şi Litere dela Univers i ta tea d in Miinchen, profesor t i t u l a r de Bizant inologie . P r o d e c a n a l Facu l t ă ţ i i în" a n u l 1919/20, Decan îri a n u l 1920/21, p rodecan în 1921/22. Rector a l Univers i tă ţ i i î n a n u l 1923/24, P r o i e c t o r în a n u l 1924/25.

M e m b r u corespondent a l Academiei r o m â n e , m e m b r u de onoa re a l Societăţi i de s tudi i b izan t ine d in Atena , deputa t de Aleşd. C o m a n d o r a l o r d i n u l u i Coroana Românie i , Cavaler a l Legiunei de onoare . R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t el. I, Bărbă ţ i e şi c red in ţă cl. I. Avân tu l ţ ă r i i , Medal ia j ub i l a r ă .

Virgil Bărbat, doctor în Filosofie. P rofesor t i t u l a r de So riologie şi Et ică . P r o d e c a n în a n u l 1923/24. Decan înl a n u l şcolar 1924/25, sup l in i to r l a Este t ică în a n u l şcolar 1926/27 şi 1 9 2 7 2 8 .

Oh. Bogdan-Duică, l icenţiat în Li tere şi Filosofie. Profesor t i t u l a r de I s t o r i a L i t e r a tu r i i r o m â n e . Decan în 1919/20, Rector î n a n u l şcolar 1927/28. M e m b r u a l Academiei r o m â n e , a l Aso­ciaţiei t r an s i l vane (secţia l i t e r a r ă ) . P reşed in te a l Comiaiuni i C ă m i n u r l o r 1920. R ă s p l a t a m u n c i i cl. I , Comandor a l Coroanei Românie i , Ofiţer a l I n s t r u c ţ i u n i i publice ( F r a n ţ a ) . Medal ia j u ­b i l a ră .

Theodor Capidan, doctor în Litere, profesor t i t u l a r de Un-guis t ică şi Dialectologie r o m â n ă . Decan în 1927/28. M e m b r u co­re sponden t a l Academiei R o m â n e . Profesor ag rega t a l Inst i tu­tu lu i de I s to r i a sud-est e u r o p e a n ă . R ă s p l a t a munc i i pen t ru în ­v ă ţ ă m â n t cl. I , Coroana Român ie i în g r a d u l de Ofiţer.

138

Silviu Dragomir. doctor î n Teologie, profesor t i tu la r d e ' I s t o ­r i a sud-est e u r o p e a n ă . Fos t profesor la S e m n i a r u l teologic dirt Sibiu. Membri i corespondent a l Academiei R o m â n e (1926; . Со m a n d o r a l o rd inu lu i Coroana Român ie i . Decan în a n u l 192f);2b„ p rodecan în a n u l 1926/27.

Nicolae Drăganu, doctor în F i losof ic Profesor de limba, ro­m â n ă şi l imbi clasice la liceul d in N ă s ă u d 1906—1919. Docent apoi profesor t i tu la r de l imba şi l i t e r a t u r a r o m â n ă la Univer­s i ta tea din d u ' . P r o r e c t o r in a n u l 1919/20. Decan în 1923*24. Preşedin te le Comisiuni i C ă m i n u r i l o r 1923/24. M e m b r u al Comi-s iune i p e n t r u o r g a n i z a r e a Univers i tă ţ i i din Cluj . (1919) . Comisa r min i s te r i a l pe l â n g ă d i rec tora tu l reg ional a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i se ­c u n d a r Cluj 1919. Direc toru l c u r s u r i l o r pen t ru p regă t i r ea de p r o ­fesori Cluj 1919/20. P reşed in te a l Comis iuni p e n t r u e x a m i n a r e a candida ţ i lo r de profesor i Cluj 1919/20. M e m b r u a l Comis iuni i mân ie i . Membru corespondent a l Academiei r o m â n e . M e m b r u a l Comitetului cen t ra l ' şi a l Secţiei l i t e ra re a asoc ia ţ iun i i p e n t r u l i t e r a t u r a şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n . Membru de onoare a l So­cietăţ i i numisma t i ce r o m â n e .

Ghibu Onisifor, doctor î n Filosofie dela Univers i ta tea d in J e n a , profesor t i t u l a r de Pedagogie .

Inspec to r a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r din Arhidieceza o r to ­d o x ă a Trans i lvan ie i (1910/1914). Profesor la S e m i n a r u l An-d re i an şi la Şcoala n o r m a l ă d in Sibiu (1911/12). Membru şi d e ­legat a l Comis iuni i şcolare moldoveneşt i de pe l â n g ă Zemstva gube rn i a l ă a Basa rab i e i (1917/18). Sec re ta r genera l a l Reso r tu lu i de Culte şi I n s t ruc ţ i une publ ică d in T r a n s i l v a n i a (1918/20). Alembru în Comisia u n i v e r s i t a r ă Cluj (1920/22). Membru în Con­siliul judeţean 1 Sibiu 1912/15. M e m b r u al Comisiuni i bisericeşti

.din B a s a r a b i a 1918. Asesor o n o r a r a l Cons is toru lu i bisericesc din B a s a r a b i a 1918 şi a l celui d in E p a r h i a Vadulu i , Fe leaculu i Clujului 1920. M e m b r u a l Comite tu lu i na ţ i ona l a l R o m â n i l o r a rde len i şi bucovineni refugia ţ i (Odesa, 1918). Deputa t în m a ­rele sfat a l Trans i lvan ie i . M e m b r u corespondent a l Academiei r o m â n e . M e m b r u şi p reşedin te a l Secţiei şcolare a Asocia ţ iuni i p e n t r u l i t e r a t u r a ş i c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n d i n T a n s i l v a n i a . M e m b r u a l Societăţi Regale r o m â n e de Geografie. Membru în Comitetul n a ţ i o n a l r o m â n al Al ianţe i un iversa le pen t ru în f ră ţ i ­r e a popoare lor p r i n Biser ică . M e m b r u de onoa re a l Univers i tă ţ i i

139

popu la r e , a l Societăţ i i is torice-arheologice bisericeşti d in Chişi-' n ă u şi a l Ateneulu i r o m â n d in Dorohoiu , a l S ind ica tu lu i presei d in Ardea l şi a l Societăţi i meser iaş i lo r şi indus t r iaş i lor r o m â n i din Cluj . Comisa r genera l a l Ast re i p e n t r u B a s a r a b i a . Fos t Se ­n a t o r de Orhei. B ă r b ă ţ i e şi c red in ţă cl. I . Comandor a l Coroanei Român ie i .

Yladimir Ghidionescu, doctor în Filosofie, profesor t i t u l a r de Pedagogie . Director a l S e m i n a r u l u i pedagogic un ive r s i t a r şi al Labo ra to ru lu i de Pedagogie expe r imen ta l ă . P r e m i a t de Aca­d e m i a r o m â n ă . Decora t cu R ă s p l a t a munc i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I . Ofiţer a l Coroane i Românie i . M e m b r u în Comitetul in te r ­na ţ i ona l p e n t r u congresele de Pedagogie . Membru a l Societăţ i i Regale r o m â n e de Geografie. M e m b r u a l Secţiei şcolare a a so -c ia ţ iun i i p e n t r u l i t e r a tu r a şi cu l tu ra popo ru lu i r o m â n .

Petre Grimm, doctor î n Li tere şi Filosofie. Profesor t i t u l a r de l imba şi l i t e r a t u r a ' engleză. Fos t profesor la Gimnazi i le şi L i ­ceele din T â f g u - J i u , T.-Severin, Târgoviş te şi Mănăs t i r ea Dealu­lui (1905/1919), apo i lector de l imba engleză la Univers i t taea d in Cluj (1919/1924'. R ă s p l a t a munc i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I . C ru ­cea de războiu . Ofiţer a l Coroanei Român ie i .

Gnstav Kisch, doctor în Filosofie (Ti ibingen) . Profesor t i tu-Ia r de L i m b a şi L i t e r a t u r a g e r m a n ă . Direc tor al S e m n i a r u l u i de Germanis t i că . Fost profesor la Liceul d in Bis t r i ţă , conSsilier î n Consis torul s u p r e m bisericesc evangelic d i n Sibiu. Inspec tor şco­l a r confesional. Cava le r a l o rd inu lu i Coroanei de s te ja r dini L u ­x e m b u r g 1906. Crucea p e n t r u mer i te civile î n războiu (1917; . M e m b r u a l Comitetului p e r m a n e n t a l Societăţi i „Verein fur Sie-benbiirgische Landeskunide". C o m a n d o r a l Ord inu lu i Coroana Românie i (1922) . M e m b r u de onoare la Societe d 'e tudes l in -guis t iques et dialetologiques d in L u x e m b u r g (1924) şi a l Socie­tăţi i de c â n t ă r i : Bis t r i tzer Gesangskranchen şi Czernowitzer Mannergesangsvere in , Medal ia jub i l a ră .

Alexandrii Layedatu, l icenţiat în Litere ( Is tor ie şi Geogra­fie). P rofesor t i tu la r de I s to r i a veche a R o m â n i l o r (1919). Co­d i rec tor al I n s t i t u tu lu i de I s to r i a na ţ i ona l ă . Decan în 1921/22. P r o d e c a n în1 1922/23. M e m b r u a l Academiei r o m â n e (1918) . Membru de onoa re a l Asocia ţ iuni i (1924). P re şed in t e a l Comi-siuni i m o n u m e n t e l o r istorice p e n t r u T rans i lvan ia (1921). Membru a l Comis iuni i p e n t r u Muzeul e tnograf ic d in Cluj (1922) . Membru

140

de onoa re a l Societăţi i numismat i ce r o m â n e (1920) . M e m b r u cores­ponden t a l Societăţi i is tor ico-arheologice a Muzeu lu i munic ipal -din I a ş i (1921). M e m b r u de onoa re a l Societăţ i i scr i i tor i lor i r o ­m â n i . Depu ta t de Ceica în P a r l a m e n t (1928) . Deputa t î n Con­gresul naţ ional-biser icesc a l Metropol iei Trans i lvan ie i (1924) . Deputa t î n S inodul e p a r h i a l a l Diecezii Clujului (1924) . Fos t Secre ta r a l Comis iuni i cent ra le a Monumente lo r istorice (1904— 1.919) şi a l Comisiuni i is torice a l R o m â n i e i (1901/1919). Fos t Consil ier a l Delegaţ iuni i r o m â n e la conferinţele de pace dela P a r i s (1918/20) şi dela Geneva (1922). Fos t Sena to r a l Un ive r ­si tăţ i i d in Cluj în P a r l a m e n t (1919/20 şi 1926/27). Min i s t ru l a l Cultelor şi Artelor (1 Novembr ie 1924/1926; apo i d in nou în 1927). R ă s p l a t a m u n c i i penftru Biser ică , Benemeren t i p e n t r u scr ier i l i t e ra re . C o m a n d o r a l Ord inu lu i S t e a u a Român ie i .

Ioan Lupaş, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r de I s t o r i a m o d e r n ă a Român i lo r . Codirector a l I n s t i t u t u l u i de I s to r i a n a ­ţ ională , fost profesor la S e m i n a r u l A n d r e i a n din Sibiu (1901/09). In spec to r şcolar confesional (1909/19). Sec re ta r genera l a l Re ­sor tu lu i de Culte şi I n s t r u c ţ i e publ ică în Sibiu (1918/19). De-p u t a t în P a r l a m e n t u l R o m â n i e i 1919/20, 1922 şi 1926/27. D e p u t a t î n Congresul na ţ i ona l bisericesc d i n Bucureş t i , î n cel met ropol i ­t a n din T rans i l van i a şi în S inodul E p a r h i e i Cluj . M e m b r u în Comis iunea de 15 p e n t r u p r e g ă t i r e a proec tu lu i de lege re la t iv l a un i f i ca rea organiza ţ ie i const i tu ţ ionale bisericeşti şi î n Gomisiu nea p e n t r u conservarea m o n u m e n t e l o r istorice, secţia T r a n s i l v a ­n ia . Vicepreşedintele Secţ iuni i is torice a Asocia t iuni i . Min i s t ru al S ă n ă t ă ţ i i şi a l Ocrot i r i lor sociale î n a n u l 1926/27. P re şed in ­tele Comisiuni i e x a m e n u l u i de capac i ta te a l profesor i lor secun 1-d a r i , specia l i ta tea Is tor ie . Membru a l Asocia t iuni i p e n t r u l i te ra­t u r a şi c u l t u r a popo ru lu i r o m â n , m e m b r u activ a l Academiei r o ­m â n e din 1916, p r e m i a t de Academia r o m â n ă 1910, p e n t r u Mo­nogra f ia i s tor ică a s u p r a Mit ropol i tu lu i Andre i Ş a g u n a , decora t de Regele Caro l cu Benemeren t i cl. I . Depu ta t ; m i n i s t r u a l S ă ­nă t ă ţ i i publice şi a l Ocrot ir i lor sociale (1926/1927).

t Iosif Popovici, doctor i n Filosofie şi Mai t re en' Phonjetique. Profesor t i t u l a r de Slavist ică, Di rec toru l S e m i n a r u l u i de l imbi s lave şi a-1 L a b o r a t o r u l u i de Fone t i că expe r imen ta l ă . Decedat la 26 August 1928.

Sextil Puşcariu, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r de l im-

141

ba şi l i t e r a t u r a r o m â n ă . Direc toru l Muzeului Limbi i R o m â n e Fos t Comisar Genera l a l Consi l iu lui Dir igent , p e n t r u o r g a n i z a r e a Univers i tă ţ i i diri Cluj . Rec tor a l a n u l u i 1919/20. P r o r e c t o r a l a n u l u i 1920^21. Fos t vicepreşedinte a l Sfa tu lu i n a ţ i o n a l d in Bu^ covina şi Sec re t a r d e S t a t p e n t r u afacer i le s t r ă ine 1918. F o s t p r iva t -docent de Filologie r o m a n i c ă a l Univers i tă ţ i i d i n Viena 1904. M e m b r u în Comis iunea is tor ică . C o m a n d o r a l o r d i n u l u i Coroana Român ie i . Cava le r a l Legiuni i de Onoare . P r e m i a t de Academia r o m â n ă . Delegat a l R o m â n i e i l a Societatea N a ţ i u n i l o r 1922/25.

Florian Ştefanescu-Goangă, doctor î n Filosofie d in Leipzig. Profesor t i t u l a r de Psihologie. Directorul In s t i t u tu lu i de Psihologie expe r imen ta l ă . Direc tor a l C ă m i n u l u i s tudenţesc A v r a m Ianteu. M e m b r u în Comis iunea p e n t r u e x a m i n a r e a cand ida ţ i lo r de p r o ­fesori Cluj . Fos t Direc tor a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r ' ş i n o r m a l . S e n a t o r u l Univers i tă ţ i i .

Marin Ştefanescu, profesor t i t u l a r de Filosofie. Licenţ ia t ş i doctor î n Filosofie dela Sorbona ( P a r i s ) . Asistent de Logică l a Univers i ta tea din Bucureş t i în 1914. Docent la Univers i t a tea d in Bucureş t i î n 1915. Conferenţ ia r a l Univers i tă ţ i i d in Bucu re ş t i în 1918. Director a l S e m i n a r u l u i de Filosofie.

Giandomenico Serra, doctor în Li tere a l Univers i tă ţ i i d i n Tor ino . profesor t i t u l a r ( anga j a t cu con t rac t ) a l Catedrei de l im­ba şi l i t e r a tu ra i t a l i ană . M e m b r u a l Societăţ i i istorice suba lp ine din Tor ino , m e m b r u a l Societăţi i de Arheologie şi a r t e f rumoase d in Tor ino , m e m b r u a l Societăţ i i l inguist ice r o m a n e d i n P a r i s . Ofiţer a l Coroanei Românie i şi decora t cu Crucea de războiu .

Dimitrie M. Teodorescu, profesor t i t u l a r de Arheologice ş i N u m i s m a t i c ă . Direc toru l In s t i t u tu lu i de Arheologie şi N u m i s m a ­tică. M e m b r u a l Comis iuni i m o n u m e n t e l o r is tor ice: Sec ţ iunea r e ­g iona lă din T rans i l van i a . Director a l Muzeulu i arheologic d in Cluj . M e m b r u corespondent a l Societăţ i i numisma t i ce r o m â n e . A obţ inut p r e m i u l „Hil le l" .

Ştefan Bezdechi, doctor a l Univers i tă ţ i i d in Bucureş t i , p r o ­fesor t i tu la r al catedrei de l imba şi l i t e r a t u r a greacă . F o s t a g r e g a t s t a g i a r din 1919/23, a g r e g a t d in 1923/26. Directorul Se ­m i n a r u l u i de Fi lologia clasică.

George Giuglea, doctor în Filosofie şi Li tere . Profesor t i t u ­l a r de Filologia roman ică . Fos t Lector de l imba r o m â n ă la Sor -

142

bona 1914. R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I . Bă rbă ţ i e şi c red in ţă cl. I I . Crucea comemora t ivă de războiu . Medal ia jub i ­l a r ă . Fos t depu ta t de B i s t r i ţ a (1926/27).

George Kristof, doctor în Filosofie, profesor t i t u l a r de l imba ş i l i t e r a t u r a m a g h i a r ă . M e m b r u a l Societăţ i lor : Erde ly i Tro-da lmi Tâ r sa sâg , Budapes t i Fi lologiai Tâ r sa sâg şi K e m e n y Zs ig-m o n d Tâ r sa sâg d in T â r g u l Mureş , a l Societăţi i l i t e r a re a rde le ­neşt i d in Cluj . M e m b r u în Comitetul Societăţ i i Filologice şi m e m ­br i i a l Societăţi i de I s to r i a L i t e r a tu r i i m a g h i a r e din Budapes t a .

Emil Panaitescu, profesor t i t u l a r de I s to r i a an t ică , doctor în Filosofie, Direc toru l S e m i n a r u l u i de I s to r i a an t ică . M e m b r u a l Comisiuni i Monumente lo r Is tor ice, Secţia Cluj . M e m b r u a l Societăţ i i As t ra . A fost n u m i t profesor supl in i tor de Arheologie la Univers i ta tea din I a ş i (1919) . Fos t profesor-conferenţ iar la S e m i n a r u l Pedagogic d in Bucureş t i . Fos t conferenţ ia r de I s to r i a an t i că la Univers i ta tea d in Cluj . Fos t m e m b r u a l şcoalei r o m â n e d i n R o m a . Fos t depu ta t î n legis latur i le dela 1920/22 şi 1927/28. P reşed in te a l Asociaţ iei . foştilor m e m b r i a i Şcoalei r o m â n e d in R o m a .

Constantin Marimscu, doctor în Litere, l icenţ iat în Drept , profesor ag rega t de I s to r i a Un ive r sa l ă pâr iă la 1 Mar t ie 1928, c â n d a fost r id ica t la r a n g u l de t i t u l a r a l acestei ca tedre cu ord. Min i s t e ru lu i I n s t r u c ţ i u n i i No. 32153/1928. Direc toru l In s t i t u tu lu i de I s to r i a Universa lă . M e m b r u corespondent a l Academiei R e ­gale din Barce lona . Medaliile mi l i t a r e : A v â n t u l Ţă r i i (1913) şi Crucea comemora t ivă a războiu lu i (1916).

Coriolan Petranu, doctor în Filosofie a l Univers i tă ţ i i d in Viena (1917). Fos t func ţ ionar de special i ta te a l Muzeulu i de bele-ar te de s tat d in B u d a p e s t a (1918>. Profesor a g r e g a t d e ' I s t o -r i a Arte lor p â n ă l a 1 Mar t i e 1928, cânld a fost r id ica t la r a n g u l de t i tu la r , cu ord. Min. I n s t r . No. 32155/1928. Fos t Inspec to r genera l a l Muzeelor î n T r a n s i l v a n i a (1920/1922). Fos t delegat a l Guvernu lu i r o m â n pe lânigă Comis ia de r e p a r a ţ i u n i d i n B u ­dapes ta , p e n t r u r e c u p e r a r e a comori lor de a r t ă ale Trans i lvan ie i (1922). Consilier tehnic a l confer inţei r o m â n o - m a g h i a r e d in Bucu re ş t i (1923). Cavaler a l o r d i n u l u i Coroana Român ie i (1923) . M e m b r u corespondent a l Societăţi i Numisma t i ce R o m â n e (1922) şi a l Secţiei geografice-etnografice a Asocia ţ iuni i (1921) .

143

Conferenţiari

Constantin Diculescu, doctor în Filosofie a l Univers i tă ţ i i d in Ber l in , l icenţiat în Teologie la F a c u l t a t e a de Teologie din B u c u ­reşt i . Conferen ţ ia r provizor iu d in 1925 F e b r u a r i e p â n ă la 15 Octomobrie 1928. când a obţ inut titlul de definitiv la specia l i ta tea I s to r i a Medievală a F a c u l t ă ţ i i de Filosofie şi Li tere d in Clu j . Membru în Secţ iunea l i t e r a r ă şi şti inţifică a Societăţi i cu l tu ra le „Aş t r a " , m e m b r u a l Es tens iun î i un ive r s i t a re din Cluj .

George Oprescu, doctor în Litere. Conferenţ ia r de l imba f ranceză. Ofiţer de Ins t ruc ţ i e publ ică ( F r a n ţ a ) . Ca va l e t a l Le-giuni i i de Onoare . Secre ta r la Comisia de Cooperaţ ie in te lec tua la a Ligei N a ţ i u n i l o r din Geneva. ( I n concediu în t reg a n u l şcolar c u r e n t ) .

Gheorghe G. Mateescit, doctor în Li tere dela Univers i t a tea d in Bucureş t i . Conferen ţ ia r definit iv de Ant ichi tă ţ i clasice şi Epigraf ie . Direc torul Şcoalei R o m â n e d in R o m a . M e m b r u a l So­cietăţi i AstA., Secţ iunea is tor ică. Membru a l Societăţii R o m a n e (le I s to r i a P a t r i e i d in R o m a .

Henri Jacquier, conferen ţ ia r sup l in i to r de l imba f ranceza. Licenţiat a l Univers i tă ţ i i d in Lyon. M e m b r u a l Cercului de s tudi i „Fus te i de Qoularige" din P a r i s şi a l Cercului f r a n c o - r o m â n R o n s a i d d in Cluj .

Profesori suplinitori .-

Teodor A. Naum, doctor în Fi lologia clasică dela Univers i ­ta tea din Cluj . Licenţ ia t a l Univers i tă ţ i i d in Iaş i , specialitatea Fi lologia clasică. Profesor sup l in i to r la ca ted ra de l imba şi li te­r a t u r a l a t i nă din 1 Novembrie 1926.

Romulus Уnia, doctor a l Facu l t ă ţ i i de Şti inţe din Cluj, D i ­rec toru l Muzeului E tnogra f ic a l Ardea lu lu i dela 1 I a n u a r i e 1923. Profesor sup l in i to r de Etnograf ie d in 1926. M e m b r u activ a l Sec­ţ iun i i geografice-etnografice a Asocia ţ iuni i „As t r a " . Secre ta r genera l ai Societăţi i Etnograf ice R o m â n e . Membru al Societăţi i antropologice din Ber l in .

Lectori :

Frideric Lang, doctor în Filosofie. Lector de l imba ger­m a n ă .

144

1. Virgil B o g d a n (filosofie). 2. Cons tant in Daicovici (filologia c las ică) .

Rooert Chisholm, Mag i s t e r a r t i u m (Glasgovv). Lector de l imba şi l i t e r a tu r a i taUană .

Alexandru Favero, doctor î n Filosofie dela Univers i ta tea d in Milano, doctor în d rep t al Univers i tă ţ i i din' Tor ino. Lector de l imba şi l i t e r a t u r a i t a l i ana .

3. Personalul ştiinţific ajutător.

Şefi de lucrări:

Dr . M a r t i n Roşea, Ins t . de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă .

Asistenţi:

Bologa Lucian , Ins t . de Psihologie. B u l a Nicolae, Ins t . de I s t o r i a Român i lo r . Comicescu Gheorghe, Labora t . de P e d a g . şi Pedol . exper . C r ă c i u n Ioach im, Ins t . de I s to r i a Român i lo r . Dr . Georgescu-Tistu Nicolae, Muzeul Limbei R o m â n e . Herepe i I oan , Ins t . de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă . Dr . Kovâcs Ştefan, Ins t . de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă . Pet rovic i Emi l , Labor . de Fone t i că expe r imen ta l ă . Dr . P o p Sever, Muzeul Limbei Române . R u s u Liviu, Ins t . de Psihologie expe r imen ta l ă .

Preparatori:

B r a h a r u Na ta l i a , Irist. de I s to r i a Români lo r . Fe rencz i A l e x a n d r u , Ins t . de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă . F loca Octavian, Ins t . de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă . M ă r g i n e a n Nicolae, Ins t . de Psihologie. Pasca Ştefan, Muzeul Limbei Române . Roşea Alexar idru , Ins t . de Psihologie expe r imen ta l ă .

4. Tabloul doctorilor. în litere şi filosofie, promovaţi în acest an şcolar :

145

5. Tabloul licenţiaţilor. Sesiunea din Octombrie 1927:

1. Nicolae M ă r g i n e a n u 2 . Teodor A n d r a s i 3 . E l ena B a r b u 4. Leti ţ ia R a t i n 5 . I o a n J o z s a - J o z s a 6. Emi l i a S u c i u 7. Vale r iu Vlad 8. Pompi l i u Nişca 9. M ă r i a Cosma

10. I u l i a Groza 11 . M ă r i a Galea 12. M ă r i a Roşea

13. E l e n a Popovic i 14. F r i d e r i c h Keintze l -Schon 15. Rudolf Koncz 16. I u l i a n J u r a 17. Andre i Csapo 18. Dionisie P o p a 19. Dionisie Albu 20. Gheorghe M u n t e a n u 2 1 . Alice Koos 22. Magda lena Boncescu 23 . H o r t e n s i a Economii

Sesiunea din Ianuarie 1928 :

1. Teodosia 'Simu n. P e t r a ş c u 11. Gorneita Linul 2 . I o a n An ton Coti tiu 12. Iosif Şu t a 3 . I u s t i n I l ieşu 13. EmiUa Hosszu 4. M ă r i a Gârs tea 14. Ş i r eagu Octavian 5 . Ada lber t Kovacs 15. Aure l P a m p u 6. M ă r i a Mihăi lescu 16. E l i s abe ta L č r i n c z 7. Iosif D u m a 17. Virgi l Popovic i 8. Gheorghe Alexandrescu 18. I u s t i n S a l a n ţ i u 9. E l e n a Kris tof 19. Miha iu V ă c a r eseu

10. Na t a l i a Ştefan 1 Sesiunea din Iunie 1928:

1. B u g n a r i u Livia 12. P o p Aure l 2. B u g n a r i u Teofil 13. Popovic i A lexand ra 3. B u r c i n s k y Lidia 14. Popovic i Vi rg in ia 4. Geontea Eugen 15. Roos Iosif 5 . Greceanu Teresa 16. Roşea A l e x a n d r u 6. H a n u Vasile 17. S c u r t u Vasile 7. Koble Iosif 18. S i m u T r a i a n 8. Mer tz Garol 19. Şiorobotea Aure l 9. Nicolescu. E m i l i a 20. Tompek Iosif

10. P e t r e a n u M ă r i a Vaier ia 2 1 . Vişoiu F lo r i ca 11 . Pe t r i ş in Cornel ia 22. Zamf i rescu Gheorghe

146

сд со

N-rul studenţi­lor ordinari

СО ГЗ studenţi

După

с» I—к studente

M CD X

со O i

gr.-ort.

сл O i

gr.-cat.

După

După

сд rom.-cat.

religiu

ьо со reformaţi

religiu

со со evang. 3

re unitari со -о izraeliţi #>• со Vec' iul R e g a t

-о со

Transilv. şi celelalte" părţi

< ] Bucovina O СО о Basarabia с

1—1 C e h o s l o v a c i a •o

со Ungaria 6SC

со Austria 3 со Iugoslavia 65

1—1 Polonia l-t-

h-1 Franţa re >-(

со Rusia re

со Germana

Ь-1 Statele Unite

1 Diferite

. СЛ

со In total

1 Absolvenţi O i (й-

Licenţiaţi

curs

nulii

со Doctori

С o. re 3

C9 O

O. re

Os

o n

Si re •o re ы 3 e

o

0 0

147

В) Activitatea didact ică.

FILOSOFIE.

1. ISTORIA F I L O Z O F I E I . LOGICA.

Prof. t i t u l a r : Marin Ştefănescu.

1. Cur s de In t roduce re în filozofie: Coricepţia despre logică a p r inc ipa l i lo r filozofi.

2. C u r s de Istoria- filozofiei: R a p o r t u l î n t r e p r ecu r so r i i şi u r m a ş i i luj K a n t : Leibniz şi Schopenhaue r .

3. S e m i n a r de filozofie: S tudenţ i i a u t r a t a t subiecte î n l egă tu ră cu Teoria ideilor. ' 'Logica şi I s t o r i a filozofiei).

o

••1. SOCIOLOGIE Ş I ETICA.

Prof. t i t u l a r : Virgil Bărbat.

Cursuri:

Doctrine politice şi morale, î n p r i m a j u m ă t a t e a secolului a l nouăsprezecelea . ( 0 o ră pe s ă p t ă m â n ă ) .

Şcoli sociologice (şcolile economice) . ( 0 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . Capitole din sociologia generală. ( 0 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

Seminar:

La s e m i n a r a u lua t pa r t e , a n u l acesta şcolar, c am 40 de stu­denţ i , d in aceştia făcând l u c r ă r i 19 înş i . Subiectele în j u r u l c ă r o r a a u fost l imitate discuţiile a u fost. Partidele politice şi Materialismul ie-loric.

Cu acest p r i le j , repet d in nou cons ta tă r i le făcute în a n i i p r e ­cedenţi şi a n u m e greută ţ i le ce decurg p e n t r u p rogresu l r ea l a l şt i inţelor sociale, d in faptul că s e m i n a r u l respectiv n u a r e nic i local a p r o p i a t şi nici mij loace sp re a pu t ea t rece la s tud iu l ches­t iuni lor pe teren, aceste mijloace cons tând î n t r ' u n pe rsona l a ju­t ă to r şi din fondur i p e n t r u anchete , a c tua lmen te s e m i n a r u l riedis-p u n â n d de nici unele din 1 acestea.

'0"

• • . 1

148

3. I N S T I T U T U L D E P S I H O L O G I E E X P E R I M E N T A L A .

COMPARATA ŞI APLICATA.

Director : Prof. titular F. Ştefănescu-Goangă.

I . Activitatea didactică.

a ) Proseminarid de psihologie. Condus de dl Dr . R. D e m e -trescu, şef de l u c r ă r i onorific.

Studenţi ' înscr i ş i : 16. S tuden ţ i c a r i a u u r m a t r egu la t : 16. S 'au ţ inu t 12 şedinţe în care s 'au ana l iza t şi d iscutat opera l u i H. Pieron: Psihologia experimentală. Luc ră r i l e a u fost d i s t r i ­bui te în o rd inea de m a i jos :

1. Procesele de r eac t iune şi formele compor t amen tu lu i , d e M. Visa ta .

2. Reac ţ iunea afectivă şi o r i en ta rea conduitei , de V. P i n t i -l iescu.

3 . Reac ţ iunea percept ivă şi câş t iga rea exper ienţ i i , de T. B u g -n a r i u .

4. Reac ţ iunea inte lectuală şi e l abora rea exper ienţ i i , de Demetrescu.

б. Niveluri le de act ivi tate şi u t i l i za rea exper ienţ i i , de Che-rebeţ iu .

6. S tad i i şi t i pu r i min ta le , de N. Mass im. 7. I e r a r h i z a r e a şi c lasif icarea indiv idual i tă ţ i lo r , de B u d a c R .

b) Seminarul de psihologie. Condus de dl Prof. F . Ştefă- • nescu-Goangă .

S tudenţ i înscr i ş i : 62. S tudenţ i c a r i a u pa r t i c ipa t r egu la t l a l u c r ă r i 48. S 'au ţinjut 17 şedinţe, în c a r e s ' au făcut şi d i scu ta t l u ­c ră r i le e n u m ă r a t e m a i jos a s u p r a problemei : Configuraţia în psihologie.

1. P r o b l e m a conf iguraţ ie i la W e r t h e i m e r , de L. R u s u . 2. Evolu ţ ia vieţii psihice in concep ţ ia ' conf iguraţ ie i d u p ă

Koffka. de N. M ă r g i n e a n u . 3. Conf igura ţ ia percepţ iei d u p ă Koffka, de L. Bologa. 4. Un sistem de psihologie gene ra l ă î n cadrele concepţiei con­

f igura ţ ie i (Koffka) , de L. Bologa. Гј. Configuraţ i i le fizice d u p ă Koehler , de A. Roşea. 6. Teoria formei şi a complexu lu i d u p ă G. E . Miiller şi K o e h ­

ler, de L. Creangă .

149

7. Teoria „cal i tă ţ i lor fo rmei" d u p ă A. Gelb, de I. P i t a r i u . S. Comenta r i i critice a s u p r a teoriei conf iguraţ ie i d u p ă M.

W . Galkins, de S. Cupcea. 9. Legile act ivi tăţ i i sp i r i tua le p roduc t ive şi reproduct ive d u p ă

O. Selz, de D. T u d o r a n u . 10- Teoria formei d u p ă Gui l l aume. de M. Visa ta . 11 . Teor ia conf iguraţ ie i ap l i ca tă la inte l igenţa m a i m u ţ e l o r

d u p ă Koehler , de N . M ă r g i n e a n u . 12. P r o b l e m a s t ruc tu r i l o r psihice d u p ă J . S p r a n g e r , de G.

Oancea. 13. Teoria configuraţ ie i ap l i ca tă î n domeniu l patologic d u p ă

Fuchs , de D. Todoranu . 14. Ps iho logia conf iguraţ ie i d u p ă Helson, de S. Cupcea. 15. Ps ihologia înţe lesului la Dilthey, de N . M ă r g i n e a n u . 16. Concepţia sp i r i t ua l - s t ruc tu ra l i s t ă d u p ă S p r a n g e r , de L .

Bologa. 17. Ps ihologia configuraţ ie i , l u c r a r e de sinteză, de A. Roşea .

I I . Activitatea ştiinţifică.

a) I n cursu l aces tu i a n s'a con t inua t şi t e r m i n a t l u c r a r e a expe r imen ta l ă „Contribuţiuni la selecţi/unea copiilor dotaţi la eta­tea de 11 ani", făcută de dl L. R u s u , as i s ten tu l Ins t i tu tu lu i .

b) S 'a con t inua t l u c r a r e a „Conţinutul şi evoluţia vieţii reli­gioase individuale", b a z a t ă pe m a t e r i a l u l cules p r i n me toda ches t ionaru lu i , de L. Bologa, as i s ten tu l I n s t i t u tu lu i .

c) S'a început şi con t inua t în tot cu r su l a n u l u i l u c r a r e a e x p e r i m e n t a l ă : ,,Psihologia exerciţiului. Contr ibuţ i i la psihologia d i ferenţ ia lă a î n v ă ţ ă r i i şi la va loa rea prognos t ică a testelor de a p t i t u d i n i " , de dl N . M ă r g i n e a n u , p r e p a r a t o r u l In s t i t u tu lu i .

I I I . Biblioteca Institutului.

Biblioteca ins t i tu tu lu i s 'a spor i t î n cu r su l a n u l u i şcolar 1927/28 cu 419 că r ţ i î n 437 volume.

Bibl ioteca cup r inde la l Nov. 1928, 2312 căr ţ i î n 2384 voi P e n t r u u t i l izarea repede şi metodică a bibliotecii s'a în toc­

mit de pe r sona lu l ştiinţific al ins t i tu tu lu i , d u p â indicaţ i i le d i rec­to ru lu i , u n sistem de fişe pe a u t o r i şi ma te r i i , îri ca re s u n t t r e ­cute n u n u m a i cărţ i le , d a r şi toate art icolele şi recenziile d in revistele ins t i tu tu lu i .

150

I n sa la de l ec tu ră a ins t i tu tu lu i , p u s ă zilnic la dispoziţ ia s tudenţ i lo r dela o r a 9 dim. p â n ă la o ra 7 s e a r a se găsesc şi 20 de reviste s t re ine şi r o m â n e de special i tate , abona te de inst i tut .

i. E S T E T I C A . Profesor sup l in i to r : Virgil Bărbat.

Cursuri :t

Estetica generală. (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . Evoluţia romantismului englez, la începutul secolului al

nouăsprezecelea. (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

5. SEM]!NAUUL DE PEDAGOGIE .

Prof. t i t u l a r : Onisifor Ghibu.

Am ţinut, două c u r s u r i : 1) Didactică, în 2 ore pe s ăp t ă ­m â n ă şi 2) P rob l ema cul tur i i , 1 o r ă pe s â p t â m ă n â .

La S e m i n a r a m ana l i za t : l i t e r a tu r a didact ică p e n t r u c u r s u l secundar , cu r e p r i v i r i a s u p r a desvol tăr i i istorice a acesteia şi în compara ţ i e cu l i t e r a t u r a didact ică g e r m a n ă , f ranceză, i t a l i ană şi m a g h i a r ă .

6. LABORATORUL DE PEDOLOGIE, Ş I P E D A G O G I E E X P E R I M E N T A L A .

Director : Prof. titular Vladimir Ghidionescu.

I n cu r su l a n u l u i şcolar 1927/28 s 'au ţ inu t 20 de şedinţe în l abo ra to ru l de pedologie şi pedagogie expe r imen ta l ă , cu 9 m e m b r i a i l abora to ru lu i . P e n t r u a pune în cu ren t pe memb r i i co rpu lu i didactic cu procedeele ştiinţifice de care uzează as tăz i ş t i in ţa pe­dagogiei , n e - a m gândi t în,că dela începu tu l a n u l u i şcolar să inv i ­t ă m la şedinţele noas t r e demons t ra t ive şi pe membr i i co rpu lu i d idact ic p r i m a r , p r i n Asociaţ ia gene ra l ă a învă ţă tor i lo r . Aşa se expl ică de ce, pe l ângă , s tudenţ i , act ivi ta tea n o a s t r ă a fost u r ­m ă r i t ă cu m u l t in teres şi de c ă t r ă pe r soane s t r ă ine de Univers i ­t a t e . /

Scopul şedinţelor de l abora to r din acest a n şcolar , a fost să adâncească şi m a i m u l t problemele expuse în cu r su l de pe­dagogie dela Univers i ta te , s ă faeă demons t ra ţ i i cu a p a r a t e şl cu teste de in te l igenţă s tudenţ i lor specialişt i şi să - i iniţieze în aceste metode ştiinţifice de pedologie şi pedagogie expe r imen ta l ă .

151

l a t ă câteva probleme d iscuta te î n l abora to r , î n cu r su l aces tu i an şcolar şi ca re a u fost însoţi te şi de exper ien ţe demons t ra t ive .

1. P rob lema a ten ţ iune i , a ş a cum se p rez in tă ea la copilul de şcoală. S a e x p r i m a t testul de b a r a j a l lu i B o u r d o n şi cu s tu­denţii şi cu copii de şcoală p r i m a r ă , exp l i cându-se metodele în­t rebu in ţa te de că t re diferiţ i au to r i , şi î n special de c ă t r ă pedolo-gul şi psihologul a m e r i c a n W y p p l e . Alte exper ien ţe s 'au făcut apoi . sp re a i lus t ra , o a l t ă me todă de s tud iu a a ten ţ iun i i , p r i n d u r a t a t impulu i de r eac t iune la o exci ta ţ ie da tă , în t rebu in ţân-du-se în acest scop chronoscopul lui D'Arsorival . S 'au m a i î n t r e ­p r i n s şi al te demons t ra ţ i i a s u p r a metodei tachistoscopie, p e n t r u cerce tarea c â m p u l u i de a ten ţ iune , folosindu-ne în special de-tachis toscopul Iui Netschjaeff.

2. P r o b l e m a memor ie i , a şa cum e p u s ă de pedagogul P a u l B a r t . Ca i lus t ra ţ i i de me todă expe r imen ta l ă , s'a făcut uz de a p a ­r a t u l lui Berns te in , sp r e a se vedea cum poate re ţ ine subiectul diferilele modif icăr i ale c â m p u l u i de percepţ iune . S'a înt rebuin­ţa t a p a r a t u l lui R a n s c h b u r g p e n t r u s tudiu l memor ie i , ap l i ca tă la u n m a t e r i a l divers , după metod lu i E b b i n g h a u s p r e c u m : cu­vinte cu înţeles, silabe fă ră de înţeles, g r u p ă r i de puncte , etc. etc.

3. P r o b l e m a asociaţiei la copii, a şa cum e cunoscu tă în pedagogia expe r imen ta l ă , cu ap l ica re la a f la rea u n u i p u n c t de demarca ţ i e în) no rma l i t a t e şi ano rma l i t a t e . D e m o n s t r a ţ i u n n e prac t ice s a u făcut cu metoda reac ţ iun i lo r la cuvinte de excitaţ ie , cu a ju to ru l c ronoscopului H i p p .

4. Ser ia exper ien ţe lor a con t inua t cu ap l ica re la s tud iu l sugestiei la copii şi a l te p robleme pedagogice, r eze rvând şi câteva şedinţe de apl icaţ ie p rac t i că n u m a i p e n t r u s tudenţ i , sp re a se fami l iar iza ei inş i şi cu tehnica e x p e r i m e n t a l ă de l abora tor .

I n a f a r ă de scopul acesta p u r academic , de ini ţ iere a stu­denţ i lor în metode exper imenta le , l abo ra to ru l nos t ru a ţ i n u t să-ş i îndep l inească şi ro lu l s ău ştiinţific de cerce tăr i p ro p r i i în domeniu l pedagogiei . Astfel, în acest a n s'a publ ica t u n a l I I - l ea volum cu t i t lul . Jn t e l igen ţa copi lului (contr ibuţ i i exper imenta le) ' " la t ipograf ia „Car tea R o m â n e a s c ă " clin Cluj, ca u r m a r e la p r i m a l u c r a r e a p ă r u t ă sub acest titlu (Ardealu l , 1925, Cluj) care a fost sc r i să de dl Dr . P . I lcuş , as is tentu l l abo ra to ru lu i pe acea vreme. I n acest al I i - l e a volum s 'au g r u p a t rezul tatele u n o r e x p e r i m e n t e i sprăvi te d u p ă aceas tă da tă . I n p r in ia p a r t e , dl L a z a r Anţ i la , profesor, l icenţiat în f i losoj jedela facul ta tea de l i tere şi filosofic

152

d in Cluj , l ămureş te p rob lema sugestiei la copii d u p ă Binet , şi o i lus t rează cu u n bogat m a t e r i a l de exper ien ţe apl icate a s u p r a copii lor de şcoală p r i m a r ă din Cluj . I n p a r t e a a I l - a , dl Liviu S i rca , de asemenea profesor, l icenţ iat a l facul tăţ i i de l i tere şi filosof ie d in Cluj , p u n e în discuţ ie p rob lema t ipu r i lo r intelec­tua le in Raport cu î n v ă ţ ă m â n t u l şi a r a t ă c u m se poate a junge la cunoaş t e r ea t ipur i lo r pe cale expe r imen ta l ă . I n fine, î n p a r t e a u l t imă, se află o l u c r a r e s e m n a t ă de profesorul VI. Ghidionescu,

"directorul l a bo ra to ru lu i şi d l Gh. Comicescu, profesor de p e d a ­gogie şi ac tua lu l as is tent , în ca re se c u p r i n d rezul tatele u n o r ex . pe r imen te în vederea e ta lonăr i i testelor de inte l igenţă la copiii r o m â n i , sp re a se a junge cu v remea la o s c a r ă me t r i că p rop r i e , c a r e să fie p u s ă în serviciul î n v ă ţ ă m â n t u l u i românesc .

Seminarul pedagogic universitar. L a s e m i n a r u l pedagogic un ivers i t a r , conferinţele teoretice

s ' au ţ inu t în cu r su l aces tu i a n şcolar 1927/28 u n n u m ă r de 19 şedinle. Cei 411 s tudenţ i , c a r i a u pa r t i c ipa t la ele, r e p r e z i n t ă toate speciali tăţ i le dela facul ta tea de şti inţe şi cea de l i tere şi filosoiie. F i i n d c ă aceşti s tuden ţ i se pregă tesc p e n t r u c a r i e r a didac­tică, luc ră r i l e de s e m i n a r a u fost astfel alese, ca p r i n subiectul ce t r a t e a z ă şi p r i n discuţ iuni le ce p rovoacă , să deştepte in teresul ş i s ă l ă m u r e a s c ă unele chest iuni , ca re s tau în cen t ru l p r e o c u p ă ­r i lor pedagogiei con t imporane , a ş a cum a u fost s intet izate î n a l 4-lea congres de educaţ ie dela Loca rno d in Augus t 1927, la ca re a pa r t i c ipa t d i rec torul s e m i n a r u l u i pedagogic din Cluj . Opert*. pedagogică a lui Adolf F e r r i e r e ne -a servi t ca p u n c t de p lecare în act ivi ta tea n o a s t r ă de s emina r , f i indcă se p r e z i n t ă ca o s inteză a f r ă m â n t ă r i l o r celor m a i p roeminen te din l umea şco lară ac tua la şi oferă cea m a i b u n ă posibil i tate de a l ă rg i cât m a i m u l t cadrele de i n t e r p r e t a r e ale problemelor cu ren te . I n l u c r a r e a s a : ,.L'Ecole ac t ive" , se evidenţ iază ca rac t e ru l d inamic a l pedagogiei din zilele noas t re , ca re porneş te dela ind iv idua l i ta tea copilului , cu puter i le lu i inăscute , cu spon tane i t a t ea sa caracter is t ică , cu in terse va r iab i le şi specifice, a v â n d ca scop o şcoală î n t r ' a d e v ă r format ivă , — în opoziţie cu aşa n u m i t a pedagogie t r ad i ţ iona lă , ca re cons i ­de ra pe p r i m u l p l an ma te r i a lu l de î n v ă ţ ă m â n t , i a r copilul! t r ebu ia s ă se adap teze aces tu i ma te r i a l , î ncâ t ca r ea l i za re p rac t ică , r ezu l ­t a tu l acestei concepţii de educaţ ie e r a şcoala intelectual is tă .

Cu a d o u a l u c r a r e a lui F e r r i e r e — , ,L 'Autonomie des Eco-l i e r s" — ideia şcoalei active depăşeşte domeniu l educaţ ie i i n t e -

153

lectuale; Diferitele ches t iuni t r a t a t e în s e m i n a r p r e c u m : bandele de copii, republicele de şcolari , a u t o n o m i a în şcoalele noi , a u t o ­nomia în şcoalele publice şi al te ca acestea, cu discuţii le criticele ca r i s 'au nă s c u t în j u r u l lor, t r a n s p o r t ă ideia ac t iv i smulu i p e ­dagogic în domeniu l educaţ ie i mora l e , a disciplinei şcolare şi a p rcgă t i r e i p e n t r u v ia ţa cetă ţenească de m a i t â rz iu . Activi tatea s emina r i a l ă a pu tu t î m b r ă ţ i ş a astfel şi al te p rob leme î n ru d i t e , cum a r fi de p i ldă acea a şcolelor concepute d u p ă un' p r o g r a m flexibil, d â n d l iber ta te de a legere copiilor, sp re a pu t ea sat isface înc l inăr i le lor sufleteşti, a ş a cum e în ţe leasă act iv i ta tea şco la ră în p l a n u l englezului Daitori.

Dar , pe l â n g ă o r i en ta rea vi i tor i lor profesor i î n problemele capi ta le a le pedagogiei t impu lu i , scopul s e m i n a r u l u i pedagogic un ivers i t a r este şi ace la de a - i fami l iar iza cu chest iuni le de d i ­dact ică în l e g ă t u r ă cu diferitele obiecte de î n v ă ţ ă m â n t .

P e n t r u sat isfacerea cer in ţe lor de o rd in didactic, î n şedinţele s e m i n a r u l u i nedagogic s ' au p u s şi probleme de a semenea n a t u r ă p r e c u m : ro lu l şi me toda î n v ă ţ ă m â n t u l u i m a t e m a t i c î n şcoalele noas t r e s ecunda re ; î n v ă ţ ă m â n t u l ş t i inţelor n a t u r a l e ; î n v ă ţ ă m â n ­tul fizico-chimic, etc. etc. p u n â n d u - s e în l u m i n ă diferenţele de metodă şi p a r t e a specia lă de cont r ibuţ ie a f iecărei ma te r i i , î n a n ­samblu l genera l de î n r â u r i r i o rgan iza te , c ă t r ă c a r e ţ inteşte cu deosebire liceul p r i n t r ' u n î n v ă ţ ă m â n t educat iv .

L a p a r t e a p rac t i că a semin 'arului , — act iv i ta tea l iceului de apl icaţ ie — a u fost înscr iş i u n n u m ă r de 130 de cand ida ţ i şi c a n didate .

Au l u a t cert if icatul s e m i n a r u l u i 80 de absolvenţi . N u m ă r u l elevilor l iceului a fost de 181, p e n t r u cele 7 clase.

Din clasa 7-a a u t recu t e x a m e n u l de t r anz i ţ i e p e n t r u c lasa 8-a 22 din 22.

S 'au p rezen ta t la b a c a l a u r e a t 19 elevi, a u reuş i t 6. Liceul con t inuă a n u avea local p r o p r i u şi mijloacele ma te r i a l e nece­sa re scopului ce-1 u r m ă r e ş t e , de liceu model în o r a şu l Cluj şi de pep in ie ră de formaţ ie pedagogică a vi i tor i lor profesori , abso l ­venţi în cea m a i m a r e p a r t e a Univers i tă ţ i i Clujene.

FILOLOGIA CLASICA.

7. S E M I N A R U L D E L I M R A Ş I L I T E R A T U R A GREACA.

Prof. titular Şt. Bezdechi.

I n acest a n şcolar (1927/28), conform p r o g r a m u l u i a n u n ţ a t ,

154

a m făcut u n c u r s de l i t e r a tu r a despre l i r ica greacă , p â n ă la P i n d a r , inclusiv, de o o r ă pe s ă p t ă m â n ă .

P a r a l e l cu acest curs , şi ca o i lus t ra ţ ie a lui, a m făcut două o re s ă p t ă m â n a l , i n t e r p r e t a r e a bucal i lor celor m a i reprezenta t ive a l e l ir ici lor despre care a m vorbit la cu r su l de l i t e r a tu r ă .

i n s e m i n a r u l de două ore s ă p t ă m â n a l a m făcut u n c u r s complet de met r i că g reaca cu exerci ţ i i , făcute de pa r t i c ipan ţ i i la acest s e m i n a r . Dii1) p r i c i n a n u m ă r u l u i r e d u s de m e m b r i a i se-a m n a r u l u i , d in t re care p u ţ i n i a u 1. e lenă ca specia l i ta te secun­d a r ă , deci n u m a i în aceas tă cal i ta te pot fi obligaţi s ă facă l u c r ă r i de semina r i , n u s'a făcut a n u l acesta decât o l u c r a r e de s e m i n a r p r o p r i u zis, şi a n u m e : „despre me t ru l dohmiae ' ' , l u c r a r e m e r i ­torie p r ezen t a t ă de D r a M. P e t r e a n u , s tuden tă în 1 a n u l a l IH-Ijea.

I n sch imb însă la exerciţ i i le de me t r i că şi la exerciţ i i le de a t r aduce în româneş te in r i t m u r i şi ve r su r i ant ice, bucăţ i d in greceşti , a u pa r t i c ipa t toţi m e m b r i i s emina ru lu i .

Trebue să notăm', ca u n fapt î m b u c u r ă t o r , că în acest a n unele cu r su r i , a u fost frecventate de un n u m ă r de s tudenţ i îndoi t ca în anii' precedenţ i .

8. S E M I N A R U L DE L I M B A Ş I L I T E R A T U R A LATINA.

Prof. sup l in i to r : Theodor A. Naum.

I n cursu l acestui a n şcolar a m făcut u r m ă t o a r e l e c u r s u r i : 1. Literatură latină (Epoca lui Augus t : Eneida). 2. Interpretare din- Catullus, cu câteva lecţ iuni in t roduct ive

-asupra vieţii şi operei poetu lu i . 3. Morfologie latină, con t inua rea cu r su lu i din a n u l p rece­

dent . (Decl inarea p r o n o m i n a l ă şi f lexiunea ve rbu lu i ) . 4. La s e m i n a r u l . d e l imba l a t i nă s"au făcut teme şi vers iuni .

F I L 0 L O G 1 Л M 0 D E fi N Ă.

9. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M A N Ă I .

Prof. t i t u l a r : Gheorghe Bogdan-Duică.

a) I s to r ia l i t e ra ture i m o d e r n e : 1780—1840, 3 ore pe s ă p t ă ­m â n ă .

h) S e m i n a r ( l i t e ra tu ră c o n t e m p o r a n ă ) : Cetiri, comentă r i şi l uc r ă r i , 2 ore pe. s ă p t ă m â n ă .

155

10. M U Z E U L L I M B E I R O M Â N E .

Director : Prof. titular Sextil Puşcariu.

La F a c u l t a t e a ţ inu t u n cu r s de Morfologia limbei române (3 ore pe s ă p t ă m â n ă ) şi u n S e m i n a r de i n t e r p r e t a r e de texte vechi (Manuscriptul dela Ieud). Problemele m a i impor t an t e , In l e g ă t u r ă cu lucră r i l e de seminar , a u fost da te câ torva s tudenţ i din an i i u l t imi sp re ai le a p r o f u n d a şi a p r egă t i l u c r ă r i de l icenţă.

La Muzeul Limbei Române s ' au ţ inu t şedinţe în fiecare Mar ţ i , de la orele 5—8, la ca re s ' au făcut comunicări ştiinţifice. La aceste şedinţe a u făcut c o m u n i c ă r i u r m ă t o r i i domni : Al. Rorza , Th. Gap idan , G. Diculescu, N . D r ă g a n u , G. Giuglea, G. Kisch. G. Lacea, G. Mar inescu , I . Muşlea, Sever P o p , E . P e t r o -vici', S. P u ş c a r i u , Giandomenico S e r r a şi- N . Georgescu-Tistu.

Muzeul Limbei R o m â n e a fost zilnic vizitat de s tuden ţ i şi a l ţ i ce rce tă to r i c a r e a u ut i l izat cărţ i le din! bibliotecă şi colecţiile de fişe şi de m a t e r i a l dialectal , p r e g ă t i n d s tudi i s a u l u c r ă r i de doctorat , o r i de l icenţă. Gu ocazia conferinţelor ţ inute la Un i ­versi ta te , profesorul dela Sorbona , M ă r i o Roques, a făcut o co­m u n i c a r e la Muzeu.

Publicaţii. — Bule t inu l Muzeului , „Dacoromania",amu \ , este în cu r s de pub l ica re şi va c u p r i n d e a p r o a p e o mie de pag in i .

Secţiile Muzeului. — Secţia dialeclologică. Boga tu l m a t e r i a l a d u n a t p r i n cele peste 600 de r ă s p u n s u r i p r im i t e la Ches t ionaru l Casa se ex t rage pe fişe de pe r sona lu l Muzeului . Acest m a t e r i a l dialectal , î m p r e u n ă cu cel a d u n a t p r i n Ches t ionaru l Calul este a c u m de a p r o a p e 80 mi i de fişe. Aceste fişe se c lasează alfabetic şi se p u n e la dispoziţ ia celor care fac l u c r ă r i . I n c u r â n d se va t r imi te m e m b r i l o r corespondenţ i a i Muzeulu i a l t re i lea Chestio­n a r , Răsboiul de ţesut.

Secţia Atlasului Linguistic. S'a r edac ta t ches t ionaru l ca re va fi u t i l iza t î n anche t a pe teren , în comunele ce se vor f ixa în c u r â n d . Acest Ches t ionar cup r inde peste t re i m i i de chest iuni şi a fost r edac t a t de as i s ten tu l Sever P o p . ca re a consul ta t şi pe profesori i de special i ta te dela facul tate . P e l â n g ă ches t ionaru l de cuvinte, el a făcut şi u n a l b u m de vre-o 1500 de i lus t ra ţ i i , d u p ă modelul celor în t r ebu in ţa t e de anche tor i i Atlaselor l inguist ice d in I t a l i a şi Elveţia. I n v a r a a n u l u i aces tu ia a l uc ra t cu aceste

156

Ches t ionare în r eg iunea Sibi iu lu i şi în a p r o p i e r e a Clujului . I n va ra vi i toare va con t inua aceste anchete şi în a l te comune d in t a r ă , p e n t r u ca să p o a t ă d a o fo rmă definit ivă ches t ionaru lu i cu c a r e se va începe m a r e a anche t ă dialectală î n vre-o 500 de co­m u n e d i n t a r a n o a s t r ă . Dl Sever P o p a publ icat în cu r su l a n u l u i 1928, î n „ Da c o roman ia " , l u c r a r e a sa de doctora t s u s ţ i n u t ă l a F a c u l t a t e a de l i tere în 1 a n u l 1925.

Secfia bibliografică. — P â n ă la 1 Octombrie 1928 s'a l uc ra t de as i s ten tu l N . Georgescu-Tistu şi p r e p a r a t o r u l R. P a u l „Revis ta Per iod ice lor" p e n t r u an i i 1925 şi 1926. care se va publ ica în. „Daco roman ia ' ' V. Dl N . Georgescu-Tistu a o rgan iza t , î n cu r su l a n u l u i 1928 şi Biblioteca facul tă ţ i i de l i tere dela Univers i ta tea d in Bucureş t i . I n vacan ta de v a r ă a făcut s tudi i de bibliografie j a Leipzig.

Secţia Indicelui general. — Se con t inuă cu e x t r a g e r e a pe fişe a m a t e r i a l u l u i c u p r i n s în1 s tudii le în cu r su l acestor a n i şi î n an i i a n t e r i o r i . La aceas tă secţie luc rează sec re ta ra Muzeulu i , Lia P u ş c a r i u .

Secţia de toponomastică şi onomastică se află în s t ad iu l p regă t i to r ; p r e p a r a t o r u l Ştefan P a s c a , î n s ă r c i n a t cu conducerea •ei, se află la s tudi i î n I ta l ia .

Biblioteca Muzeului. — La 1 Octombrie 1928 a avu t 5160 de •opere î n 7995 de volume, p r e c u m şi o colecţie de h ă r ţ i . S p o r u l faţă de an i i t recuţ i cons tă în 372 de opere în 596 de volume.

Personalul Muzeului: î n a f a r ă de director, cons tă d in doi as is tenţ i (Dr. N. Georgesu-Tistu şi Dr . Sever P o p ) , u n p r e p a r a ­to r (Dr. Ştefan P a s c a ) , u n secre tar (dşoa ra Lia P u ş c a r i u ) , u n cuslode-bibl iotecar ( R a d u P a u l ) , doi p r a c t i c a n ţ i (dşoarele Iu l i e ta Niţulescu şi M ă r i a P u ş c a r i u ) şi u n l a b o r a n t (Mihai l Von'sza). Ş tefan P a s c a , fiind în concediu de s tudi i este supl in i t de d ş o a r a Octavia Toderaş .

Un r a p o r t a m ă n u n ţ i t a s u p r a act ivi tăţ i i ştiinţifice şi a ges t iun i i se va publ ica în „Daco roman ia " , voi. V.

11. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M A N Ă I I . Prof. titular N. Drăganu.

Curs: a) S i n t a x a r o m â n ă , 2 ore. b) I s to r ia l imbii şi l i t e ra tu r i i r o m â n e în sec. X V I I I ,

1 oră .

157

с) Lucrări la Seminar: Exerciţii de sintaxă română: 1. „Conjunc t iunea au", Tudor B u g n a r i u ; 2. „Gonjuncţ iuni le au şi sau", N a d . Tocan , 3. „Adverbul şi con junc t iunea ca", Ti tu P o p ; 4. „Conjunc t iunea că", Allexandru M u n t e a n ; 5. „Conjunc t iunea că", losif P a t a k i ; 6. „Conjunc t iunea când", M ă r i a Cucu; 7. „Conjunc t iunea cum", L i a P u ş c a r i u ; 8. „Conjunc t iunea dacă", E u f r o s i n a Boer iu ; 9. „Conjunc t iunea dacă", A l e x a n d r u Debreczy;

10. „Conjunc t iunea dacă", E lena G r ă d i n a r ; 11 . „Conjunc t iunea dar", Gh. Şerbu ; 12. „Conjunc t iunea deci", Luc ia P a p p ; 13. „Conjunc t iunea deşi", Sabin Veselie; 14. „Despre doar(ă)". M ă r i a P u ş c a r i u ; 15. „Con junc t iunea iar(ă)", H o r t e n s i a M a r c u ; 16. „Conjunct iunea ori", E l ena T u r u c ; 17. „Conjunc t iunea ori", Silvia Comşia; 18. „Conjunct iunea să", M ă r i a Demetrescu; 19. „Conjunct iunea şi", Coloman Ft i lop ; 20. „Conjunc t iunea şi", E u g e n i a Lobi.

12. S E M I N A R U L D E L I N G V I S T I C Ă .

Director : Prof. titular Th, Capidan.

A fost f recventat de 40—50 s tudenţ i . D in t re aceş t ia n u m a i 18 studenţi ' a u h ia t p a r t e la l u c r ă r i . S ' au t r a t a t diferite ches t iuni d i n domeniu l l ingvisticei ba lcanice şi a dialectologiei r o m â n e , c i t ind şi i n t e r p r e t â n d texte din acest domeniu .

Luc ră r i l e s tudenţ i lor î n a i n t a ţ i a u fost desvoltate în fa ţa celor la l ţ i s tudenţ i , sub conducerea subsemna tu lu i .

13. S E M I N A R U L D E L I M B I S L A V E .

Director : Prof. titular: losif Popovici.

R a p o r t u l cu pr iv i re la S e m i n a r u l de limbi slave cupr inde n u m a i p a r t e a didact ică. P a r t e a ştiinţifică, ca re a r fi de dor i t să se facă în acest s emina r , este cu desăvârş i r e imposibi lă dini două

158

motive: u n u l t r a t a m e n t u l maş t e r de ca re se împăr t ă şe ş t e s tud iu l l imbilor slave, f i indcă t rebue să m ă r t u r i s e s c cu cea ma i m a r e p ă r e r e de r ă u că şi as tăz i m i se su s t r ag p r i n diferite acte de gra t ie candida ţ i i dela examen!; a l doilea motiv este l ipsa şi des-o r i e n t a r e a u imi toa re de ca r e se conduc cele p a t r u ca tedre de slavistică din ţ a r a n o a s t r ă . Acest fapt ne a r a t ă că r e p r e z e n t a n ţ i i ca tedre lor de l imbi slave fac de capu l lor ce le place. Şi şi î n acest caz cu d u r e r e t rebue s ă consta t că, dacă n u se o rgan izează î n v ă ţ ă m â n t u l l imbilor slave în mod u n i t a r p e n t r u toate p a t r u univers i tă ţ i le , rezultatul! acestui î n v ă ţ ă m â n t poate deveni i luzor iu .

Ce pr iveşte p a r t e a didact ică, a m ţ i nu t u n cu r s de l imbă veche bu lga ră , a m cetit şi expl ica t î n s e m i n a r m a i mul te texte vechi bu lga re . Ca să facilitez î n v ă ţ ă m â n t u l g ramat ice i , a m m u l ­tiplicat cu a ju to ru l as i s ten tu lu i m e u dela fonetică, dl E. Petrovici , toate p a r a d i g m e l e p e n t r u f lexiunea n o m i n a l ă şi verba lă şi le -am dis t r ibui t aud i to r i lo r g ra tu i t . Ga să - i pot in t roduce în cet i rea textelor vechi bu lga re le-am cetit şi expl ica t textele în cinci şe­d in ţe s ingur , şi n u m a i d u p ă ce i -am in t rodus i -am lăsa t să ce­tească ei în'şişi. Astfel r ezu l t a tu l obţ inut în acest p r o s e m i n a r este absolut îndestul i tor . Dacă r e g u l a m e n t u l a r fi m a i l a r g cu limbile slave, a ş p u t e a a junge şi la s emina r . Cu două semestre de s tudi i slave n u se poate desvolta în'să act ivi ta te şti inţifică.

Observ că d in s u m a ex t r em de insuf ic ientă p e n t r u s e m i n a r u l de l imbi slave, care este obligat a c u m p ă r a în genera l pub l ica -ţ iuni le re fe r i toare la amestecul Slavi lor cu Români i , sun t em n e ­voiţi a ne r e s t r ânge la cele m a i necesare . Astfel ab ia a m p u t u t c u m p ă r a î n a n u l 1927 nouăsprezece opere. Biblioteca s'a m ă r i t cu 19 opere , p lus comple ta rea a n u a l ă a cinci reviste, p lus dona-ţixmea a zece opere , ( t rei dela colegul Dragomi r , d o u ă delta, con­su la tu l cehoslovac şi cinci dela Academia R o m â n ă ) . Tot a seme­nea a m c u m p ă r a t pe credit celebra rev is tă a lui V. J a g i c : „Ar -chiv fur s lavische Phi lo logie" în treizeci şi şase volume, p lă t ib i lă în t re i r a t e pe anUi 1927/28 şi 1929. Această revis tă p r e c u m şi enciclopedia filologiei slave, r e d a c t a t ă tot de r ă p o s a t u l V. J a g i c şi pub l ica tă de Academia Rusească din P e t r o g r a d ( L e n i n g r a d ) , cu ca r i a m înzes t ra t biblioteca s e m i n a r u l u i , fo rmează baza, stu-. dii lor slave.

159

14. L A B O R A T O R U L D E F O N E T I C Ă E X P E R I M E N T A L Ă .

Director : Prof, titular Iosif PopovicL

I n decursu l acestui a n şcolar , a m con t inua t cu r su l publ ic d e fonetică e x p e r i m e n t a l ă şi gene ra l ă începu t a n u l t recut şi r ă ­m a s ne t e rmina t . Cum nici a n u l acesta, cu toate că a m c ă u t a t cu t oa t ă ins is tenţa , î m p r e u n ă cu as i s ten tu l meu , n ' a m p u t u t găs i local c o r ă s p u n z ă t o r p e n t r u labora tor , pe de o p a r t e p e n t r u că Minis te ru l n i - a votat o s u m ă p r e a mică p e n t r u chir ie , pe de a l t a p e n t r u că p rop r i e t a r i i re fuză să lege cont rac t cu inst i tuţ i i le S ta tu lu i , cu r su r i l e a u t rebui t ţ inu te l a Univers i ta te , astfel ca i l u s t r a r e a cu a p a r a t e şi a l te mijloace pedagogice a fost foarte anevoioasă , fiind siliţi să t r a n s p o r t ă m l a facultate a p a r a t e l e ne ­cesare cu m a r i g reu tă ţ i .

Deasemenea a m ţ i nu t un cu r s de fonetică ap l i ca tă la p r o n u n ­ţ a r e a l imbii franceze. Demons t r a ţ i umle audi t ive pract ice , p r e c u m ş i controlul p r o n u n ţ ă r i i corecte s ' au făcut, cu a ju to ru l a p a r a t e l o r .speciale, de că t re as i s ten tu l m e u filolog, Emi l Petrovici .

Observ că p a r t e a cu r su lu i din a n u l acesta refer i toare la p r o ­n u n ţ a r e a g e r m a n ă n u s 'a p u t u t face din cauza scur t imi i vremii .

15. S E M I N A R U L D E L I M B A Ş I L I T E R A T U R A

G E R M A N Ă .

Prof titular G. Kisch.

Cursuri:

1. Urge rman i sch : 1 oră . 2. Geografia l imbei g e r m a n e : 1 o ră . ^ 3. Weimaru l ! clasic: 1 oră , 4. S e m i n a r : a) l ec tura : Minnesangs Fr i ih l ing .

Ъ) Lucrări :

1. Grete Alber t i : „Deutsch u. Engl i sch mi t besonderer Be -r i i cks ich t igung des S iebenburgisch-Săchs ischen" .

2. E l sa Wagnfer: „Hebbels F r a u e n g e s t a l t e n " . . 3 . Grete P f l aund le r : „Der deutsche E n t w i c k l u n g s r o m a n " .

160

4. Arma B a r z a : „ R u m â n i s c h e E lemen te im Siebenbiirgisch-Săchsisehen 1 ".

5. M a r t h a Zin tz : „Goethe als H o m e r i d e " . 6. I l e ana Ba rdoş i : „Mit telhochdeutsche Met r ik" . 7. Emi l P i n t i c a n : „Goethe a ls Univers i t ă t s s tuden t" . 8. Else W a g n e r : „Die deutschen F a m i l i e n n a m e n " . 9. E m m a R u s u : „Schil lers „ J u n g f r a u " a ls Schicksals- u.

Ghar a k t e r d r a m a " . 10. Michael R o t t m a n n : „Die P r i o r i t â t de r S p i r a n t e n im Sie -

benbur g isch-Săchs ischen" . 11 . K ă t h e Ro th : „Der deutsche Meis te rgesang" .

16. S E M I N A R U L D E L I M B A Ş I L I T E R A T U R A F R A N C E Z A .

Director : Prof. cu con t rac t Yves Auger.

a ) Cursuri:

1. R o m a n t i s m u l f rancez: 2 ore p e s ă p t ă m â n ă . 2. G r a m a t i c ă is torică a l imbei franceze ( F o n e t i c a ) : 1 o r ă pe

s ă p t ă m â n ă . Dl H e n r i J a c q u i e r , confe ren ţ ia r sup l in i to r a ţ i nu t î n acest

a n u r m ă t o a r e l e c u r s u r i şi exerci ţ i i : 1. I n t r o d u c e r e a în g r a m a t i c a i s tor ică f r a n c e z ă : ' 1 o ră . 2. Exerc i ţ i i de l imba f ranceză (sti l ist ică şi t r a d u c e r i ) : 2 o re . 3 . Cronologia l i t e ra tu r i i f ranceze: 1 o ră . 4. Cit ir i şi i n t e r p r e t ă r i în tex te alese: 1 o ră .

b ) Seminar :

Lucră r i l e de s e m i n a r a u a v u t loc Miercurea de la o ra 5—7.

I n dor in ţa de a se da f iecărui s tudent posibi l i ta tea de a se in i ţ ia î n operile şi sp i r i tu l m a r i l o r secole l i t e ra re , în cei 3 a n i de l icenţă, s 'a ho tă r î t ca în fiecare a n , s ă se facă la s e m i n a r , în mod succesiv, câte uni secol s au câte u n a u t o r r eprezen ta t iv a l u n u i secol.

A n u l acesta s'a începu t cu sec. XV şi X V I , d in ca re s 'a d is t r ibui t s tudenţ i lor u n n u m ă r de 24 bucă ţ i a s u p r a au to r i lo r m a i de s eamă (Franc-ois Villoni, Char les d 'Or leans . Rabe la i s Monta igne , Du Belflay, Ronsa rd , A g r i p p a d 'Aubigne, Jodel le ) .

161

Un m a r e n e a j u n s de ca re sufere s e m i n a r u l n o s t r u este l ipsa u n u i local î ncăpă to r . N u m ă r u l s tudenţ i lor la s e m i n a r fiind m a r e n u încape în localul său p r o p r i u nici pe j umă ta t e , astfel încâ t şedinţele a u t rebui t ţ inu te î n sălile ce s 'au af la t l ibere la acea o ră . /

17. S E M I N A R U L D E L I M B A SI L I T E R A T U R A E N G L E Z Ă .

Prof. titular Petre Grimmt.

Cursuri:

a) I s to r i a l i t e ra tu r i i engleze: 1) Roman t i c i i şi p recu r so r i i lor. 2 ) Epoca Vifctoriană, 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

b) S i n t a x a l imbii engleze, 1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă .

c) Semina r , 2 ore pe s ă p t ă m â n ă . o

18. S E M I N A R U L D E L I M B A Ş I L I T E R A T U R A I T A L I A N Ă .

Prof. titular Giandomenico Serra.

a ) Literatură: 1. Dall Rinascimenfto delle let tere a l Risorg i -mento politico. 2. Pasco l i : D 'Annunz io .

La p r i m u l c u r s s 'a făcut m a i m u l t is torie a l i t e ra tu r i i , d â n -du-se totuşi egală a tenţ ie textelor, a t â t celor d o c u m e n t a r - r e p r e -zentative, cât m a i ales celor valoroase prin; bogă ţ ia de con ţ inu t şi a r t ă .

La a l doilea cu r s s 'a uza t m a i m u l t de anali 'za estetică şi de p ă t r u n d e r e a sensulu i u m a n a l crea ţ i i lor poetice, sp r i j i n indu- se acest mod de cerce tare ću o e x p u n e r e a datelor istorice necesare .

b) Gramatică istorică. S'a făcut cu r su l in t roduct iv în g r a m a ­tica i s tor ică a l imbii i tal iene, fi ind i lus t ra t cu cercetarea de texte, p â n ă la epoca lui „dolce stil nuovo" .

c) Semnarul a deservit p r i n luc ră r i l e pract ice ce s 'au făcut cu s tudenţ i i ( t raducer i , i n t e r p r e t ă r i ) a t â t cursur i le m a i s u s a r ă ­ta te , cât şi a u pregă t i t pe s tuden ţ i în1 vederea cerce tăr i lor l i te rare , fie cu p r iv i r e la istorie, s au ca a n a l i z ă estetică.

11

162

19. S E M I N A R U L D E L I M B A Ş I L I T E R A T U R A M A G H I A R A .

Prof. titular: Gheorghe Kristof. i.

1. L i t e r a t u r a m a g h i a r ă veche. 2 ore .

2. L i t e r a t u r a m a g h i a r ă în Ardea l . 1 oră .

3 Semina r . 2 ore.

S e m i n a r u l m a g h i a r a p u t u t funcţ iona în mod cu mul t m a i po t r i v i t , decâ t în t r ecu t , f i indcă în a n u l c u r e n t a p r i m i t mo­bil ier necesar (3 d u l a p u r i , mese, s caune e t c ) . Căr ţ i s u n t in m a r e p a r t e a r a n j a t e şi s u n t de a se folosi de m e m b r i i semi­n a r u l u i .

Am citit şi ap rec i a t scri i tori i vechi şi m o d e r n i m a i ales d i n A r d e a l .

20. S E M I N A R U L D E F I L O L O G I E R O M A N I C A .

Prof. titular: George Giuglea.

a ) Cursuri: 1. Fonologia r o m a n i c ă (vocal ismul) , 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

2. Lexicul r o m a n i c î n l u m i n a metodelor m a i n o u ă , 1 o r ă pe.

s ă p t ă m â n a .

b) Lucrări đe seminar: 1. I n t e r p r e t ă r i d in texte la t ine vul ­

g a r e şi romanice .

2. L u c r ă r i de lexicologie şi geografie l inguist ică, 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

I S T O R I A .

21. S E M I N A R U L D E B I Z A N T I N O L O G I E .

Prof lilulur: Nicola-e Bănescu.

1. Proseminariu (cu începă to r i i ) : Curs e lementar de g re ­ceşte, 1 ^ ore pe s ă p t ă m â n ă .

2 Literatura istorică bizantină, 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

163

22. I N S T I T U T U L D E I S T O R I E N A Ţ I O N A L Ă .

a ) Semnarul de Istoria nouă a Românilor.

Prof. tii. Ь Lupaş.

Cursuri.

1. Epoce le i s to r i e i R o m â n i l o r , 2 ore pe s ă p t ă m â n ă . 2. I s t o r iog ra f i a veche a r d e l e a n ă , 1 o r ă p e s ă p t ă m â n ă , 3. S e m i n a r . C ron ica r i i vech i a rde l en i , 2 o r e p e s ă p t ă m â n ă . A u u r m a t exe rc i ţ i i l e de s e m i n a r 53 s t u d e n ţ i î ncepă to r i ,

cu car i s 'a t r a d u s şi a n a l i z a t c ron i ca l a t i n e a s c ă a n o t a r u l u i ano­nim a l r ege lu i u n g a r B e l a şi 14 s t u d e n ţ i î n a i n t a ţ i , c a r i a u ce t i t şi i n t e r p r e t a t „ C a r m e n Mise r ab i l e " a l m a g i s t r u l u i Roge-rîus, c ron ica l u i S imion K e z a i şi b i o g r a f i a l u i L u d o v i c de A n -jou, sc r i să de contemporanul l Ioanes de Kikellew (Chronlicon de L u d o v i c o Rege) , p r e c u m şi p ă r ţ i l e p r i v i t o a r e l a R o m â n i d i n Chronicon p ic tum Vindobonense, din Chronicon B u d e n s e şi Ghro -n îcon Dubnîcense .

b) Seminarul de Istoria veche a Românilor.

Prof. Al. Lăpedatu.

Dl prof. Al . L ă p e d a t u f i ind m i n i s t r u a l Cul te lor şi A r t e l o r , locul d-salje 1-a ţ inu t dl prof. Silviu D r a g o m i r . L a cu r s s 'a t r a t a t ; epoca lui Ştefan cel Mare , i a r la s e m i n a r s 'au p regă t i t de că t r e s tudenţ i 17 l u c r ă r i diferi te şi a m ă n u n ţ i t e a s u p r a aceluiaş su ­biect: Cercetăr i istorico-geografice a s u p r a epocei lui Ştefan cel M a r e .

23. S E M I N A R U L D E I S T O R I E U N I V E R S A L Ă .

Prof. titular C. Marinescu.

Cursuri: a) Cruciate le şi b) Curen te economice şi d r u m u r i de comerţ în Evu l Mediu.

S e m i n a r u l a fost u r m a t de două g r u p e de ascu l t ă to r i ş i a n u m e :

1. î ncepă to r i i (ca. 30) . Aceştia a u in t e rp re t a t c ronica în t i t u ­l a t ă : Cesta Francorum et aliorum Hierosolimitanorum (edi ţ ia L. B r e h i e r ) .

11«

164

2. Î n a i n t a ţ i i (ca. 20) . Aceştia a u făcut exerci ţ i i de paleo­grafie l a t ină medievală şi l u c r ă r i personale , citite în s e m i n a r i u . I a t ă numele celor ce a u citit l u c r ă r i .

M. К oble: Istoria comerţului occidental în Pământul Sfânt. T. Tănase : Politica orientală a lui Napoleon 1. A. Gasimir : Politica orientală a lui Ludovic XIV. D-şoa ra F . Hetco: Holul Ungurilor în Cruciate.

24. S E M L M N A R U L D E I S T O R I A A R T E L O R .

Prof. titular Dr. C. Petranu.

I . Numărul studenţilor înscr iş i la c u r s u r i : 70. la s e m i n a r 5. S e m i n a r u l şi d i r ec to ru l s t a u l a d ispozi ţ ia s tuden ţ i lo r , a u t o r i ­t ă ţ i lo r şi publ icului zi lnic dela 9 — 1 .

I I . Metoda l uc ră r i lb r de S e m i n a r este aceea a prof. Strey-g o w s k i de la U n i v e r s i t a t e a d i n V i e n a . (Vezi \ a j m a r e l e a n t e ­r i o a r e şi b r o ş u r a p e t r a n u : î n v ă ţ ă m â n t u l istoriei a r te lor la U n i v e r s i t a t e a d in Cluj . B u c u r e ş t i , 1924).

I I I . Lucrări de Semitmr s ' au făcut de că t re s tudenţ i a s u p r a u r m ă t o a r e l o r opere j u v e n i l e a le l u i M i c h e l a n g e l o : 1. L u p t a c e n t a u r i l o r . 2. M a d o n a l a t r e p t e . 3. B a c h u s . 4. D a v i d ; ; p r e c u m ş i a s u p r a opere lor б. S e m ă n ă t o r u l de Millet şi 6. Sf. Sof ia d in Constanti ţnopol. I n a f a r ă de d i s c u t a r e a aces to r j l u c r ă r i s ' a u f ă c u t d e t e r m i n ă r i cronologice şi topogra f ice a le m o n u m e n t e l o r p r e z e n t a t e p r i n fotograf i i , s 'au d i scu ta t pub l i ca ţ i i r ecen te cu scopul de a î n v e d e r a c u m se a d u n ă m a t e r i a l u l şi c u m se ex­p u n e în t r ' o l u c r a r e şt i inţif ică; în al te şedinţe s 'au dat no ţ iun i d e muzeolog)ifJ şi c o n s e r v a r e a rnqnumentelotr , s ' au e x a m i n a t condiţ i i le u n u i catalbg ştiinţific de muzeu şi de expoziţie.

IV. înavuţirea materialului didactic a l S e m i n a r u l u i s'a făcut m a i ales p r i n diapozit ive 194 b u c , fotografii 90 b u c , că r ţ i 46, f a ţ ă cu an i i p r eceden ţ i î n a v u ţ i r e a m o d e s t ă d in a n u l p rezen t se exp l i că p r i n î n t r e b u i n ţ a r e a fondu lu i modes t a l S e m i n a r u l u i p e n t r u mobil ier şi p e n t r u cartonjarea fotografiilor. Du lapu l m o ­d e r n de diapozit ive şi fotografii , c a r t o n a r e a aces tora dini u r m ă a p ă r ă colecţi i le de s t r icăc iuni le , l a c a r i e r a u e x p u s e p â n ă a c u m . Anu l acesta S e m i n a r u l a p r i m i i cadou dela guvernu l ge rman p r i n d. Consul Dr . Kaunjtz u n lexicon a l a r t i ş t i lor îri 24 vo­l u m e de Nagle r şi colecţia de r ep roduce r i colbrate S e e m a n n

165

Meis t e r de r F a r b e , in t o t a l 870; din p a r t e a g u v e r n u l u i ceho­s lovac p r i n d. consul K v e t o n a p r i m i t 45 c ă r ţ i şi b r o ş u r i , 41 fotografii şi 40 diapozit ive.

V. Activitatea exlradidactică. S e m i n a r u l p r i n mijloacele sale de cercetare serveşte n u niumai s tuden ţ imea u n i v e r s i t a r ă şi cea de la Şcoala de a r t e f rumoase , d a r şi a u t o r i t ă ţ i l e şi p a r t i c u l a r i i . I u repe ţ i te r â n d u r i s 'au ce ru t S e m i n a r u l u i d e t e r m i n ă r i de o-p e r e de a r t ă , exper t ize , p ă r e r i d e spec ia l i t a t e de c ă t r e a u t o r i ­t ă ţ i şi p a r t i c u l a r i . I n a n u l aces ta s'a î n c e p u t î n t r ' o m ă s u r ă m a i l a rgă sch imbul de publicaţii ' cu inst i tuteîb şi seminare le d in s t r ă i n ă t a t e . N e a v â n d S e m i n a r u l n o s t r u pub l i ca ţ i i oficiale, n i c i fondur i p e n t r u scopul de s ch imb de că r ţ i , d i rec to ru l de Se­m i n a r a t r i m i s g r a t u i t pe cont p r o p r i u pub l i ca ţ i i l e p e r s o n a l e la 74 ins t i tu ţ i i s t r ă ine . U n con tac t ma i in t ens iv şi s c h i m b de

p u b l i c a ţ i i de a r t ă s'a f ăcu t cu Cehoslovacia p r i n a j u t o r u l m a t e r i a l a l d. m i n i s t r u al a r t e lo r .

VI . Desiderate. Se m e n ţ i n cele expuse щ b r o ş u r ă şi î n A n u a r u l U n i v e r s i t ă ţ i i pe a n u l 1924—25.

25. S E M I N A R U L D E I S T O R I E A N T I C A .

Prof. titular E. Panailescu.

(Jnrsuri: a) I s to r i a i m p e r i u l u i r o m a n dela Augus tus p â n ă l a Diocleţian, cu r s genera l (o o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

h) P e r i o a d a helenist ică, cu r s special (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) . Seminarhd de istorie antică a n u l acesta a a v u t o desvoltare

r n a i completă , da to r i t ă fap tu lu i că dela 1 I a n u a r i e 1928 a m avu t •un asis tent , pe dl Dr . C-tin Daicovici. Am pu tu t astfel să î m p a r t s tuden ţ i i în d o u ă categori i : începător i i ( a n u l I şi I I ) şi î n a i n ­taţ i i ( a n u l I I I şi I V ) , P r o s e m i n a r şi S e m i n a r .

Proseminar: Exerc i ţ i i in t roduct ive în Epigraf ie , lec tur i şi t r a d u c e r i (dl Dr . G-tin Daicovici) .

Seminar: L u c r ă r i p r iv i toare la vieata mun ic ip i a l ă în Dacia r o m a n ă (Em. P a n a i t e s c u ) .

Excursii ştiinţifice: I n a n u l 1928 a m organ iza t două excurs i i c u m e m b r i i I n s t i t u tu lu i de Studi i Clasice ( î m p r e u n ă cu dni i p rofesor i St. Bezdechi şi D. Teodorescu) .

I n p r i m a excurs ie dela 6 Mai , a m vizitat castrele r o m a n e

166

de la Căşei şi Gher la , din jude ţu l Someş . Au p a r t i c i p a t 28 de stu­denţ i şi s tudente .

A d o u a excurs ie a fost făcută la Sa rmizege tusa ( jud. H u -n i e d o a r a ) la 13 Mai . Au p a r t i c i p a t 25 de s tudenţ i .

Lucrări ştiinţifice: A m t e r m i n a t s ăpă tu r i l e arheologice dela Bre ţ cu (jud. Trei Scaune ) şi a m con t inua t s ăpă tu r i l e la ca s t ru l r o m a n dela Casei, l â n g ă Dej . Asis tentul m e u a con t inua t s ă p ă ­tur i le dela Sarmizege tusa . Studi i le a s u p r a acestor cerce tăr i şi s ă p ă t u r i arheologice vor a p ă r e a în cu r su l nou lu i a n şcolar .

26. S E M I N A R U L D E A R H E O L O G I E .

Prof. titular D. M. Teodorescu.

1. Istoria artei în antichitate: Egipt ieni i , Asiro-babilonien'i i , Hit i ţ i i , Fenic ieni i , Ebre i i , Egeeni i .

2. Preistoria generală: Paleol i t icul şi Meoliticul, cu specială pr iv i re la ţ a r a n o a s t r ă .

3. I n s e m i n a r s 'a s tud ia t Viaţa romană la Dunărea de jos şi de mijloc.

In cu r su l veri i o p a r t e d in membr i i s emina ru lu i a u con­t i n u a t s ăpă tu r i l e arheologice p e n t r u desg roparea cetăţi i dace de l â n g ă sa tu l Costeţi ( jud. H u n e d o a r a ) , scoţând la iveala foarte m,teresante r u i n e şi obiecte din v remea Dacilor, ca re surit în cu r s de publ ica re .

27. C O N F E R I N Ţ A D E A N T I C H I T Ă Ţ I .

T i tu la r : Docent G. G. Mateescu.

Cursuri:

1. Două cursur i ' de antichităţi clasice, câ te o o r ă pe s ă p t ă ­m â n ă -

a) Vechile civilizaţii italice p â n ă d u p ă în temeierea Romei , î n l u m i n a ştirillor arheologice m o d e r n e ( Jo ia , o ra 6—7, sa la 1) .

b) Viaţa şi cultura popoarelor Iraco-dace. (Sâmbă ta , o r a 6—7, s a l a I ) ,

2. Curs şi exerci ţ i i de Seminar de Epigrafie latină, doua ore pe s ă p t ă m â n ă :

a) Numele r o m a n e ; t i tu la tur i le imper ia le .

167

Ъ) Lec tur i şi i n t e r p r e t ă r i de insc r ip ţ i i refer i toare la is tor ia •şi ant ichi tă ţ i le t e r i to r iu lu i locuit de Trac i şi Daci .

C) Activitatea ştiinţifica. (qublicaţii, conferinţe, comunicări , etc.)

1. P R O F . V I R G I L B Ă R B A T . Dinamum cultural, L i b r ă r i a Lepage , Cluj , 1928,

Exproprierea culturii, Extenfeiunea Un ive r s i t a r ă şi L i b r ă r i a Xepage , Cluj , 1928.

I n cadrele „ E x t e n s i u n i i Univers i t a re ' ' d s a a ţ i nu t conferinţe publice î n diferite o raşe d in ţ a r ă şi în special dini T r a n s i l v a n i a •şi în tovă răş i a a peste 40 de a l ţ i profesor i a i Univers i tă ţ i i noa ­s t r e d in Cluj .

2. P R O F . M A R I N Ş T E F A N E S C U . „Patrie şi Neam", Bucureş t i , Culltul P a t r i e i , 1928.

3. I N S T I T U T U L D E P S I H O L O G I E E X P E R I M E N T A L Ă -(A se vedea pag . 148) .

4 . S E M I N A R U L D E P E D A G O G I E E X P E R I M E N T A L Ă . ' (A se vedea p a g . 150)-

5. P R O F . O N I S I F O R G H I B U . 1. D a r e a de s e a m ă despre ac t iv i ta tea Comisa r ia tu lu i gene-

r a l a l Astre i p e n t r u B a s a r a b i a , Chiş inău, 1927. 2. D o u ă aud ien ţe la Regele Ferd i f land , î n Revis ta T rans i l ­

van ie i 1927. A ţ i nu t conferinţe publ ice: 1. C u l t u r a r o m â n e a s c ă î n B a s a r a b i a , — la T igh ina şi Orheiu. 2 . Amin t i rea celui d in tâ i act d i n is tor ia m o d e r n ă a Basa-.

r ab i e i , la Chiş inău . 3. Tradi ţ i i le şeoalei a rdelene , — Gherla . 4. Zece a n i dela Uni rea Basa rab ie i , — I|a Hunjedoara . 5. Cont r ibu ţ ia B a n a t u l u i la cu l tu ra românească , — l a Lugoj

.şi Caransebeş . 6. P rob l ema presei în nouife provinci i .

6. P R O F . Ş T E F A N B E Z D E C H I . Activi tatea sa ştiinţifică a consta t î n a n u l acesta , ca şi î n

anlii precedenţ i , d in două p ă r ţ i ş a n u m e : 1. t r a d u c e r i d in a u ­to r i i ant ic i ş i 2. ar t icole s au s tudi i or iginale .

168

De p r i m a categorie se ţ ine traducerea complectă a Tristelor lu i Ovidiu, pe care o p ă s t r e a z ă în m a n u s c r i s , ' d a r d in care o bună-p a r t e a a p ă r u t în diverse periodice ca Orfeus, Transi lvajr ia , So­cietatea de Mâine , Propi le ie L i t e ra re . Deasemenlea p r e s a H i p o -lit, a lui E u r i p i d e a p ă r u t ă în Rev. Propi le ie L i t e r a r e pe a. 1927.

De categor ia a doua se Цца o serie de n u m e r o a s e ar t icole ŞL essaa-uri publ icate deasemeni î n revistele m a i sus pomeni te . C i ­tez în t re acestea, în p r i m u l r â n d studii le despre viaţa şi opera lui NicolaeValahul, publ ica te în Soc. de Mâine, (Anul V, No.7, 8 şi 9 ) , în Tranlsi lvania, (Anu l 59, N o .4 şi 5) şi în A n u a r u In s t i t u tuljui de Is tor ie Na ţ iona lă , î n c u r s de publ icaţ ie . Apoi s tudi i le . Safo în româneşte ( P r o p . Lit. An. I I I . No. 6 ) . T raduce re d in Tibul ( Ib idem No. 5 ) . î n a p o i sp r e t rad i ţ i e ( Ib idem No. 4 ) . î n c e ­pu tu r i l e liricei greceşti . (Ibidem; No. 2 şi 3 ) . F r â t u r i de ş t i inţă b i zan t ină ( Ib idem No. 1) . Eminescu şi c las ic ismul ( Ibidem, a n u l I I , No. 22) . Un s t r ă i n r ecunoscă to r ( Ibidem, a n u l I I . , No. 24) . e tc .

7. P R O F . S U P L . TEODOR A. NAUM.

1. Sen t imen tu l N a t u r i i în1 Scr isor i le lu i P l i n i u cel T â n ă r , Bucureş t i , 1927.

/2. T raduce r i din Catullus, publ icate în revis ta , , ,Favonius ' ' .

8. P R O F . G. BOGDAN-DUICĂ. 1. Vasile Alecsandrt. Istoria unei vieţi. (Cu pr i le jul i n a u g u ­

r ă r i i mauso leu lu i dela Mirceş t i ) . 2: Diferite art icole la z i a ru l „Gazeta Trans i lvan ie i " , Sibiu.

9. M U Z E U L L I M B I I R O M A N E . (A se vedea cele publ icate la pg . 155).

10. P R O F . N I C O L A E DRĂGAN.

1. Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII, î n ,,Dacoromania'', IV. (1924—1926), Cfluj, 1927, p p . 77—168. ;

2. „Etimologii", ibid. p p . 739—774. 3 . „Despre ce Psaltire şi Liturghie vorbeşte Pavel Tordai lo

1570?'', ibid., p p . 913—915. 4. „Iarăşi DE şi DACĂ", ibid., p p . 916—922. 5. „RecensW, ibid., p p . 1063—1152. 6. ,,George Coşbuc la liceul din Năsăud şi raporturile lui cu

grănicerii". (Mate r ia l p e n t r u confer in ţa ţ i n u t ă cu pr i le ju l de svă -l i r i i bus tu lu i lu i G. Coşbuc la l iceul g răn iceresc din N ă s ă u d ) , î n

169

„ A n u a r u l ' ' pe 1926—27 al l iceului G. Goşbur d in N ă s ă u d şi î n e x t r a s . Bis t r i ţ a . 1927.

7. „Răspuns la un răspuns (Gra iu l şi folklorul M a r a m u r e ş u ­l u i ) " , în „Junimea literară", Ce rnău ţ i , X X V , p p . 164—174.

8. „Despre / > - u şi dispariţia acestuia in româneşte în „Omagiu lui 1. Bianu" Bucureş t i 1927 pp. 137 — 154.

9. „Cuvinte şi obiceiuri", în „Revista filologică", I . Cernău ţ i , 1927. pp . 105—116.

10 . „Toponfmie şi istorie" (Bibi. I n s t . d e Is t . Na ţ . No. 1) , Cluj 1928, 178 p p .

11 . „Etimologii", î n Dacoromania, V, p p . 328—378. 12. „Un nou exeiwplar din Mântuirea Păcătoşilor", în „ A n u a ­

r u l Ins t . de Is t . Naţ . ' ' , Glţuf, IV (în! c u r s de t i p ă r i r e ) . 13. „Cei dintlâi studenţi români români ardeleni la Univer­

sităţile apusene", în A n u a r u l Ins t . de Is t . Naţ . , Cluj , IV (sub t i p a r ) .

14. „Cuvinte şi obiceiuri", I I , ş i ,,Lucina" îri „Rev. filolo­gică ' ' , I I — 1928 (în cu r s de t i p ă r i r e ) .

15. „Transcrierea textelor chirilice", î n ,,Anuarul şcoalei de arhivistică", Bucureş t i ( în cu r s de t i pă r i r e ) .

16. „Răpciune", în , ,Studi R u m e n i " , I I , publ . de C. Tagl ia Tini ( în c u r s de t i p ă r i r e ) .

11. P R O F . TEODOR CAP1DAN.

1. Românii din Albania. E x t r a s din „Gra iu l Românesc" , a. I I , 1928.

' 2. Elemente albaneze în dialectul aromân. E x t r a s din „Re­vista Fi lologică", a n u l I I , 1928.

3. Articole şi recerizii îri >,Daćoromama", V şi în alte r e ­viste din Ţ a r ă .

12. P R O F . I O S I F POPOV1CI .

D u p ă cum a m spus şi î n r a p o r t u l despre act ivi tatea d i ­dact ică , nici anull acesta n ' a m p u t u t aşeza Labora to ru l î n t r ' u n local corespunză tor . Din cauza aceas ta act ivi ta tea şti inţifică a fost s t ingher i tă , localul unjie este adăpos t i t a c u m L a b o r a t o r u l f i ind pu ţ in spaţ ios şi ex t r em de g reu de încălzit i a r n a . Cu toate acestea s ' au făcut î n r e g i s t r ă r i despre felul cum p r o n u n ţ ă u n subiect nef rancez ( u n românj, u n g e r m a n şi u n u n g u r ) l imba

170

franceză, c a r i materialle vor pu t ea servi la corec tarea greşe l i lo r de p r o n u n ţ a r e a l imbi i franceze.

Deasemenea s 'au făcut fotografieri de ale sune te lor r o m â ­neşt i de o m a r e va loare cu a p a r t u l n o s t r u de fotografiat s u n e ­tele. Din cauza l ipsei de a r a n j a m e n t special p e n t r u astfel de cer­cetăr i , n e a v â n d l)a dispoziţ ie c u r e n t electr ic con t inuu , a m fos t siliţi să m e r g e m la l abora to ru l de fizică a l colegiului A. Maior .

L a b o r a t o r u l s 'a îmbogăţ i t î n cu r su l aces tu i a n cu două ser i i de d i apazoane : u n a p e n t r u î nă l ţ imea p rop r i e a v o c a M o r d u p ă cercetăr i le lui R. K o n i g ; a doua p e n t r u s tabi l i rea r a p o r t u r i ­lor de înă l ţ ime p rop r i e a diferitelor sunete .

Biblioteca s 'a m ă r i t cu 18 c ă r ţ i ştiinţifice de special i ta te , p lus complectarea a t re i reviste .

13. P R O F . GUSTAV K I S C H .

a) „Siebenbiirgen im Lichte der S p r a c h e " ( în „ p a l a e s t r a " ) -(Akademische Verlagsgesellshcaft, Leipzig) 1928, 22 coaie.

b) „Das Kri ter iumi des Luxemburg i schen" , în „ J a h r b u c h r de r L u x e m b u r g e r Sprachgesel lschaf t ' ' 1927, 14 ff.

c) „Luxemburg i sch u n d Siebenjwrgisch ' ' , 1927 (d to) , 109 ff. d) Necrolog. Adolf Schul le rus (dto) 1927. 194 ff. e) Cri t ica diser ta ţ ie i : , Wa l the r Scheiner , Die O r t n a m e n des-

mit t le ren u n d siidlichen S iebenburgens" . (Ba lkana rch iv , 1926* ( I I ) , 1—112), î n „Kor respondenzb la t t des Vereinies fur s ieben-biirgische Landess tunde . 1927, 116 ff.

f) Articol „ s t â n g ă " in „ D a c o r o m a n i a " IV, 774 ff.

14. LECTOR F R I D E R I C H 4 LANG.

a publ icat în acest a n o l u c r a r e cu t i t lul : „Eminescu a ls Dich te r u n d Denker" .

15. PROF.'GIANDOMENICO SERRA.

1. „Cemri e faville" — cerce tăr i filologice-istorice, extras-d in „Daco roman ia" , voi. V, pp . 42.

2. „ H e r b a d a n i c a — H e r b a dac ica" , s tudiu l inguis t ic cu p r i ­vire la geografia botanică .

16. P R O F . G H E O R G H E K R I S T O F .

S tud i i şi critice l i t e ra re î n ziarele Keleti Ujsâg, El lenzek şi î n revistele Pâsz to tuz , Erde ly i I r o d a l m i Szemie.

171

17. P R O F . G H E O R G H E GIUGLEA.

1. Elemente străvechi in limba română, în „Revista Fi lo lo­gică", anull I I , C e r n ă u ţ i 1928 (N-re le 1—2, F e b r u a r i e — I u n i e ) .

2. Note şi fapte de Folclor şi Filologie, î n „ D a c o r o m a n i a " V, (şi e x t r a s ) , Cluj .

3 . Diverse comunicări făcute la „Muzeul l imbii r o m â n e " .

18. P R O F . NICOLAE B Ă N E S C U . 1. Adaos la- relaţiile bailului Marco Venier' cu pr iv i re la

c a m p a n i a d i n 1595 a Domni lor noş t r i . „ A n u a r u l Institutului de I s t o r i a na ţ i ona l ă " , Cluj 1927. \ _

2. Chipuri şi scene din Bizanţ, 1 voi. 184 pag . Cluj . 3. A propos de deux sceaux de VOrient grec, în „Byzan t in i -

sche Zei tschrif t" , 27 (1927; . 4. La dominalion byzantine sur Ies regions du Bas-Danube;

Sceau byzanlin inedit tronve ă Slislrie, comun ică r i făcute la congresu l in ternaţ ional! de studi i b izan t ine ţ inu t la Belgrad , 1927.

5. La românite de la Dobroudja ă travers Ies siecles, t r a v a i l p r e p a r e â l'occasioni du V-eme congres i n t e r n a ţ i o n a l de tha lasso-t h e r a p i e de Bucares t -Cons tan tza , 1927.

19. I N S T I T U T U L D E I S T O R I E NAŢIONALĂ.

Prof. Ion Lupas 1. . . Is toria Român i lo r " , ed. IV, Bucureş t i 1927.

2. „Doi umoniş t i r o m â n i i n sec. 16-lea", î n Analele Acade­mie i R o m â n e , 1927.

3. „Studi i , conferinţe şi comunicăr i ' is tor ice", voi. I . E d i t u r a Casei Şcoalelor. Bucureş t i 1928.

4. „Epocele p r inc ipa le î n is tor ia Româa i l o r " , a p ă r u t ă ca N r 1 a l bibliotecii istorice As t r a . Cluj 1928.

I n a f a r ă de aceas ta s 'a con t inua t t i pă r i r e a A n u a r u l u i IV a l In s t i t u tu lu i de Is tor ie N a ţ i o n a l ă pe an i i 1926 şi 1927 şi s 'a început t i pă r i r e a A n u a r u l u i V (an i i 1928 şi 1929).

I n Anuarul IV, pe l â n g ă s tudi i le şi articolele ce l ă m u r e s c p ă r ţ i î n semna te din is tor ia noas t r ă , s 'a contitafoat de că t re dl Ioach im Crăc iun , as is tentu l Ins t i tu tu lu i , r epe r to r iu l bibliografic, — pe an i i 1925 şi 1926 — a l is tor iograf ie i r o m â n e . P e n t r u Anuarul V se pregăteş te reper to r iu l bibliografic pe an i i 1927 şi :l 928 de că t re acelaş au to r , c a r e ; r e în to r s d in s t r ă i n ă t a t e — undo

172

a făcut s tudi i de bibliografie la P a r f s şi la In s t i t u tu l I n t e r n a ­ţ ional d e Bibliografie dela Bruxe l les — a d u n ă m a t e r i a l penitru o-vi i toare Bibliografie a Is tor ie i Români lo r , ce o va publ ica Inlsti-tu tu l . 1)1 Crăc iun a m a i t ipă r i t o bibliografie: „Contributions roumaines ă l'hisloriographie generale" î m p r e u n ă cu u n s tud iu şi în „Melanges d 'His to i re Genera le" I a In s t i t u tu lu i d e I s to r ie

Un ive r sa l ă şi e ac tua lmente co labora toru l ţ ă r i i noas t re l a m a r e a publicaţ ie a p u s e a n ă „ A n n u a i r e I n t e r n a ţ i o n a l de B ib l iog raph ie His tor ique ' - ce a p a r e la P a r i s .

Dl Nicolae B u t a , as is tent a l Ins t i tu tu lu i , a r e în cu r s d e p u b b c a r e u n volum] de documente p r iv i toa re la Epoca lui Mihai Viteazul şi Radu Serban.

I n s t i t u t u l a început să t i pă r ea scă în cu r su l a n u l u i şi o-„Bibl iotecă" speciaîiă, în care a p a r studiile prol ixe, r ă m â n â n d p e n t r u „ A n u a r " n u m a i articolele m a i scur te . I n aceas tă „Biblio-tem a Institutului de Istorie Naţiorkdă" s ' au publ ica t u r m ă ­toarele l u c r ă r i : N r . 1. Nicolae D r ă g a n u , Toponimie şi Istorie,. Cluj, „Ardea lu l " , 1928, 178 p . şi N r . 2. I o a c h i m Crăc iun , Cro­nica lui Szamoskozy, 1566—1608, însemnări privitoare la Isto­ria Românilor, Cluj , „Ardea lu l " , 1928, 214 p .

P r i n g r i j a director i lor să i , I n s t i t u tu l d i spune de u n fond de 4 mi l ioane lei r e n t ă de S ta t 5 % , a l c ă r u i venfit e des t ina t în lesni r i i publ icaţ i i lor .

Biblio teca ins t i tu tu lu i a fost ca ta loga tă •'' sistemlatie şi a crescut în decursu l a n u l u i cu 500 publ icaţ i i , a v â n d în to ta l 4558 volume.

20. P R O F . C O N S T A N T I N M A R I N E S C U .

Institutul de Istoria Universală condus de Dsa a pub l ica t în acest a n u n volum in t i tu la t : Melanges d'Histoire Generale (Cluj , „Car tea Românjească") de 379 de p . în 8° (o h a r t ă şi 33 fig.) . Studii le cupr inse în acest voîhmi se datoresc D-lor: N . I o r g a , St. Bezdechi, G. I . B r â t i a n u , T. G. Bu la t , С. C. Giurescu,, Р . C. Pana i t e scu , C. P e t r a n u , S. D. Se r r a , N . Tolu, I . C răc iun şi C. Mar inescu . Cont r ibuţ iuni le d lui O Mar inescu la aceas tă p u ­blica [iune sun t in t i tu la te : 1) Notes sur le faste ă la cour d'Al-fonse V d'Aragon\, roi de Naples; 2 ) Notes sur Ies corsaires au service d'Alfonse V d'Aragon, roi de Naples.

I n Augus t 1928, dl prof. C. Mar inescu , p a r t i c i p â n d ca d e -

173

legat al! Facu l t ă ţ i i de litere şi a l Comite tului Is tor ic i lor R o m â n i la Congresul I n t e r n a ţ i o n a l de I s to r ie d in Oslo, i-a p rez in ta t o comunica re cu t i t lul : Contributions o l'Histoire de l'Ordre de Saint-Jean de Jerusalem au XV-e siecle.

2 1 . P R O F . CORIOLAN P E T R A N U .

1. „Die K u n s t d e n k m ă l e r der S iebenburger R u m â n e n im Lichte der b i sher ingen F o r e e h u n g " . Cluj , 1927.

2. „Bisericile de l emn din jud . A r a d . Les eglises de bois d u depa r t e me n t d A r a d " . Sibiu, 1927.

3 „ M a n u a l de is tor ia arteHor". E v u l mediu ( l i tograf ia t ) . 4. „Ar ta i n d u s t r i a l ă c o n t i m p o r a n ă î n G e r m a n i a " în revis ta

„ T r a n s i l v a n i a " , a n u l 58. 5. „Bisericile de lemn diri jud . A r a d " în rev is ta „ B a n a t u l "

I I . 10 6. „Mihai l Csak i" în „Trans i lvan ia" , a n u l 59. 7. „Monumente le de a r t ă cehoslovacă" în „Trans i lvan ia" , 59; 8. „ Relaţ i i le noas t re ar t i s t ice cu p o p o r u l cehoslovac" î n

„Universu l" , 15 Apr . 1928. Alte manifestări: La 5 I a n . 1928 a ţ i nu t lla Univers i t a tea

din Fraga o confer in ţă f ranceză despre a r t a r o m â n ă d in Ardea l . Despre acelaş subiect câte o confer in ţă g e r m a n ă la Sibiu, B i s t r i ­ţa, Reghin şi Orăşt ie . Zece conferinţe r o m â n e în oraşele arde-, lene. G^ursuri de 2 oa re s ă p t ă m â n a l la şcoala d e a r t e f rumoase .

N u m e r o a s e exper t ize , def ini r i de opere de a r t ă şi p ă r e r i de special i ta te g ra tu i t e p e n t r u au to r i t ă ţ i şi p a r t i c u l a r i .

Titluri nou: m e m b r u în! secţia a r t e lo r a „As t re i " ; m e m b r u în Comisia de conducere a şcoalei de a r t e f rumoase din C lu j ; meir-bru în Comisia r eo rgan i ză r i i muzeelor ; conferenţ ia r de isto~ ria a r te lo r la şcoala de a r t e f rumoase .

22. P R O F . E M I L P A N A I T E S C U . Cultură şi înpăţămănt. Cluj , „Ca r t ea R o m â n e a s c ă " .

23 . C O N F E R E N Ţ I A R G. G. MATEESCU.

act iv i ta te şt i inţif ică: 1. Strămoşii noştri ( rezumatele a şase lecţ iuni ţ inu te la

Univers i ta tea P o p u l a r ă „N. I o r g a " ) , pub l ica tă î n „Revis ta I s u > r i că" , X I I I , (1927) Iu l ie—Sept . , fasc. 7—9, p . 210—252.

E x t r a s publlicat în Biblioteca „Cuvân tu l " . C u p r i n d e :

174

a) N e a m u r i l e t raco-dace şi i s to r i a lor; b) V ia ţa şi c u l t u r a njea m u r i l o r t raco-dace ; c) P r i m e l e civilizaţii i talice; d) Ş t i r i n o u ă despre începu tur i l e R o m e i ; e) O en igmă a is toriei : Origi ­nea şi l imba Et rusc i lo r ; f) E x p a n s i u n e a E t rusc i lb r şi hegemonia lor în I ta l ia . Recenzie în z i a ru l „Cuvân tu l " , anjul I I I , 946, (4 Dec. 1927).

2 Două lecţii de epigrafie, ţ inu te la Univers i t a tea d in Cluj î n I u n i e 1927, publ ica te î n „ A n u a r u l Injst i tutului de Is tor ie N a ­ţ iona lă" , Cluj , IV, p . 311—336, c u p r i n d e : a) M o n u m e n t u m A n -c y r a n u m şi b) Contr ibuţ ie epigraf ică la i s tor ia regelui Byre-bis tas .

3 . Articolele AdriaMopoli, Apottonia di Tracia şi Apulum, publjicate î n „Enciclopedia I t a l i a n a " , G. Treccani , voi. I .

4. / primi rapporti fra Roma e la popolazioni trace, co­m u n i c a r e ţ i nu t ă la „Congresso d i S tud i R o m a n i " la Roma , în Apr i l 25, 1928. Se t ipă reş te î n revis ta „Hi s to r i a " , f o n d a t ă de E t to re P a i s la Tor ino .

Distincţium:

a) A m fost ales co labora tor în sec ţ iunea antichităţilor cla­sice la . .Enciclopedia I t a l i a n a " , Giovanni Treccani , p r e z i d a t ă de Gae tano de Sanct i s .

b) I n Noembr ie 1927 a m fost r e c o m a n d a t de Academia R o ­m â n ă ca Director al Şcoalei Române din Roma ş i n u m i t î n aceas tă funcţ iune de Minis te ru l Instrucţi 'unjii î n I a n u a r i e 1928.

c) I n aceas tă cal i ta te am' pa r t i c ipa t la „Congresul de s tudi i romane" ' , ţ inu t la R o m a în Apri l ie 1928, u n d e a m făcut c o m u n i ­carea pomen i t ă m a i sus . Am 1 l u a t p a r t e şi1 lla „Congresul i n t e r ­n a ţ i o n a l e t rusc" , ţ i nu t la F lo ren ţa , î n Apr i l ie—Mai 1928. A m fost invi ta t d e guvernu l i t a l i an s ă m e r g în tovă răş ia î nvă ţ ă ­tor i lo r i tal ieni şi s t re in i î n t r ' o excurs ie arheologică în M a r e a Egen, Dodecanes, insu la Rodos şi A tena (Mai 1928), d a r a m fost silit să r e n u n ţ la aceas tă onoare fiind rechemat de ocupaţi i le mels d in ţ a r ă .

dj Am lua t p a r t e ca Director a l Şcoalfei l in Roma , î n dele­ga ţ i a de 10 is torici r o m â n i la a l „Vl - l ea congres i n t e r n a ţ i o n a l

a l ş t i inţelor is torice", ce s'a ţ inut la Oslo (Norveg ia ) , î n Augus t 1928, u n d e a m făcut o comunica re or iginal) ! î n t i t u l a t ă : „La

175

permanenza delle popolazioni trace nella Macedow%a romana imperiale".

e) A făcut s ă p a t u r i arheologice in Dobrogea, l â n g ă B a d a d a g , î n l u n a Iu l ie—Augus t 1928.

Conferinţe. ' .

A) Ca membru al „Extensiunii Univers'tare": a) L a L u g o j : Vechimea n o a s t r ă î n Dacia . L a T i m i ş o a r a : î n t e m e i e r e a Romei . La T â r g u l - M u r e ş u l u i : P ă r ă s i r e a Daciei şi u r m ă r i l e ei. La Z ă l a u : Dacia î na in t e de R o m a n i .

B ) Ca Director al Şcoalei Române din Roma: La R o m a : C u v â n t a r e funebră la c o m e m o r a r e a fostului d i ­

rector , V. Pârvatf . (26 Apri l ie 1928).

C) Ca profesor le Serninand Pedagogic Universitar: P o m e n i r e a domnie i glorioase a rege lu i F e r d i n a n d I . C u v â n t a r e la m o a r t e a lu i I o a n I . C. B r ă t i a n u . Discurs cu u r ă r i p e n t r u Domnia M. S. Regelui Miha iu . L a 24 I a n u a r i e 1928: „Un i r ea P r i n c i p a t e l o r " d i n p a r t e a

„Ligi'i Cu l tu ra le" , la Teatrull N a ţ i o n a l din Cluj .

V. Facul ta tea de Şt i inţe

12

A) Decanatu l

1. P E R S O N A L U L D E C A N A T U L U I .

Decan:

DR. A. A N G E L E S C U .

P r o d e c a n :

T)r. I. A. Scribm.

Secre ta r : V. Mehedincu. Ajutor secre tar : Emil Deva. Dactilograf: Sofia Pap. P r i m p e d e l : Iacob Mureşan. Pede l : V. Chioran. L a b o r a n t : / . Petean.

2. P E R S O N A L U L DIDACTIC.

Profesori titulari:

1. Abramescu Nicolae, n ă scu t la 30 Mar t ie 1884, în T â r -govişte-Dâmboviţa , doctor în! ştiinţele matemat ice . Profesor t i tu­l a r la ca t ed ra de Geometrie ana l i t i că . M e m b r u a l Societăţi i m a temat ice şi a l Societăţii Astronomice d in F r a n ţ a , al Societăţi i „Circolo Matemat ica di P a l e r m o " , a?l Societăţi i TJmone m a t . i t a l i ana , a l Societăţi i „Gazeta m a t e m a t i c ă " d in Bucureş t i , a l Societăţi i de şt i inţe dini Cluj şi Bucureş t i , a l Societăţi i reg . r o m . de Geografie.

2. Angelescu Aurel, nă scu t la 15 ApriUie 1886 în Ploeş t i -P r a h o v a , doctor î n şti inţe matemat ice , delja Univers i t a tea d in P a r i s . P rofesor t i t u l a r de teoria funcţ iuni lor . Direc toru l l abo ra ­t o ru lu i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l matemat ic i lo r . M e m b r u a l Soc. de ş t i in ţe dini Cluj şi Bucureş t i , a l Soc- ma tema t i ce din 1 F r a n ţ a . Decan în 1927—28.

3. Anyheluţa Theodor, n ă scu t î n a n u l 1882, doctor în m a ­tematici . Profesor t i t u l a r la ca tedra de Algebra supe r ioa ră . Mem­b r u a l Societăţi i r o m â n e de şti inţe d in Bucureş t i , a l Societăţii de ştiinfe d in Cluj, al Societăţi i Gazeta ma temat i că . Membru a l Societăţi i de ma tema t i c i din F r a n ţ a şi a l Societăţi i Astronomice d i n Frani ţa .

4. Borza Alexandru, născu t î n a n u l 1887 în Alba- Iu l ia , doc­tor în ştiinţele n a t u r a l e , l icenţiat în teologie. Profesor t i t u l a r de Bo tan i că s is temat ică . Directorul I n s t i t u tu lu i de Bo tan ică Siste­ma t i că , a l Muzeulu i Bo tan ic şi a l Grad ine i Botanice din' Cluj . P r o d e c a n 1919—20, 1920—21, f. vicepreşedinte a l Comisiunei p e n t r u e x a m i n a r e a candida ţ i lo r de profesori . M e m b r u în sec­ţ iunea ştiinţifică a „Asociaţiei A s t r a " d in Sibiu . M e m b r u co­r e s p o n d e n t a l „Societăţ i i botanice cehoslovace" al „Societăţi i de h o r t i c u l t u r a " diri Lyon şi a l Societăţi i T rans i l vane de Şti inţe

12*

180

N a t u r a l e din Sibiu. F ro topop onora r . Membru al Societăţi i de-şt i inţe din Cluj şi Bucureş t i , a l Soc. Botanice diri F r a n ţ a , a i Soc. reg. rom. de Geografie şi a l Reuu iune i r o m â n e de biologie, secţia Cluj . Membru onor . a l Societăţi i de ho r t i cu l tu r a din Ro­m â n i a .

5. Bralu Gheorghe, nă scu t la 25 F e b r u a r i e 1881 în Bucu re ş t i -Ilfov. Doctor î n ştiinţele matemat ice dela Univers i ta tea d in P a r i s . Profesor t i tu la r de Calcul diferenţ ial şi in tegra l . P r o d e c a n 1921—1922, 1922—1923, 1924—1925. Decan 1923—1924, M e m ­b r u al Societăţi3(or u r m ă t o a r e : Societatea de şti inţe d in Cluj , Soc. de ştiinţe dinj Bucureş t i , Soc. Gazeta Matemat ică d in B u c u ­reşt i , Soeiete m a t h e m a t i q u e de F r a n c e , Soeiete As t ronomique de F r a n c e şi Circolo matemat ico d in P a l e r m o , I ta l ia .

6. Bnrileanu Ştefan, General. 7. Dtma A. Gheorghe, n|.5scut ]|i 1 Mar t i e 1876 în Iaşi-

Iaş i , doctor în< ştiinţele Fizice. P ro fe so r t i t u l a r de Fiz ică gene­r a l ă expe r imen ta l ă . Direc toru l I n s t i t u t u l u i de Fiz ică gene ra l ă expe r imen ta l ă .

8. Grinţescu Ion, nă scu t la 13 I a n u a r i e 1874 în Broş ten i -Neamţ . doctor î n ştiinţelle n a t u r a l e . P rofesor t i tu la r de bo tan ică genera lă ( ana tomie şi fiziologie vegeta lă) . Direc torul I n s t i t u t u l u i de Bo tan ică genera lă . M e m b r u a l Societăţi i helvetice de ş t i inţe n a t u r a l e . M e m b r u în Comitetul Societăţi i de Şti inţe d in Cluj . M e m b r u a l S o c Reg. Rom. de Geografie şi a l Soc. Deutsche B o -tanische Geselllschaft Ber l in . M e m b r u a l Reun iune i r o m â n e de biologie, secţia Cluj .

9. Iuga George, n ă s c u t la 13/25 Oclomvrie 1875, iii-Braşov-Braşov , doctor în ma temat i c i . Profesor t i tu la r a l Ca­tedrei de Matemat i c i generalle. Membru al Societăţi i de ş t i inţe d in Cluj şi a l Societăţii Reg. Rom. de Geografie. Comandor a l Coroanei Românie i .

10. Магог Augiistin, nă scu t la 21 Augus t 1882 în Regh inu l -Săsesc, M u r e ş - T u r d a . Ing ine r , (s tudi i matemat ico-f iz ice) . P r o fesor t i tu la r de Fiz ică teoret ică şi ap l ica tă . Fos t director c en t r a l V. Т. Т., Cluj . M e m b r u în Comitetul Soc. de şt i inţe dijn Cluj . Membru a Soc. gen. a Ing ine r i lo r din R o m â n i a . M e m b r u a l s o c reg. rom. de geografie.

11 . Meruţiu V'uşile, născu t la 3 I a n u a r i e 1881 în 1 N ă s ă u d -Bis t r i ţ a N ă s ă u d , doctor în geografie. Profesor t i t u l a r de g e o -

181

grafie Fiz ică descr ipt ivă. Direc toru l L a b o r a t o r u l u i de Geografie Fiz ică . M e m b r u a l Societăţi i de ş t i inţe d in Cluj . M e m b r u în Comitetul .societăţii Regale R o m â n e de 1 Geografie. Ofiţer „S t eaua Rom " Cav. „Coroana R o m â n i e i " cu spade, „St . S t a n i s l a s " cu spade .

12. Ostrogovich Adrian, născu t la 16 Augus t 1870 în Leree, I ta l ia , doctor î n chimie şi d ip lomat în F a r m a c i e dela Univers i ­ta tea d in F lo ren ţ a ( I t a l i a ) . Profesor t i t u l a r de chimie gene ra l ă . Director a l I n s t i t u tu lu i de chimie şi al l abora to ru lu i de chimie genera lă . Decanul | Facu l t ă ţ i i de Şt i in ţe î n anlul 1921—22. Decan reales pe a n u l şcolar 1922—23. Membru a l Societăţii i tal iene de Chimie ( R o m a ) , al societăţii i ta l iene de chimie i n d u s t r i a l ă şi ap l ica tă (Milano) , p r ecum al Societăţii de chimie d in F r a n ţ a ( .Paris). Vicepreşedinte a l Societăţi i de Şt inţe d i n Cluj , fost v i ­cepreşedinte al| Societăţii de Şti inţe şi al R e u n i u n e i biologice d in Bucureş t i . Rep rezen t an tu l Românie i şi a l Societăţi i de Şti inţe din Bucu re ş t i la Congresul in ternaţ ional] de chimie apl ica tă , ţ i ­n u t Ia R o m a în 1906. Rep rezen t an tu l Român ie i şi a l Societăţi i de Ştiinţe d in Bucureş t i la serbăr i le i n t e rna ţ iona l e în onoarea lui Anedeo Avogadro , ţ inute la Ţ o r i n o în 1911. R e p r e z e n t a n t u l R o m â n i e i la serbăr i le celui de a7) X l - l e a cen tenar a l în f i in ţă r i i Univers i tă ţ i i din P a v i a (Д925). Rep rezen t an tu l R o m â n e i la se r ­băr i le in onoa rea memorie i lui S tan is lav Canjnizzaro cu oca­zia p r i m u l u i cen tena r a l naş te r i i sale ( P a l e r m o 1926).

Medal ia juhiljară „Carol I . " C o m a n d o r a l Coroanei R o m â ­niei, ofiţer „Corona d ' I t a l i a" .

13. Popescu-Yoileşti Ioan, nă scu t la 18 Noemvr ie 1876 in co­m u n a Voiteşti-Gorjiu, doctor în şti inţele n a t u r a l e dela Univers i ­t a tea din P a r i s . Profesor t i t u l a r de Geologie şi Paleontologie. D i ­rector al Ins t i tu tu lu i de Geologie şi Paleontologie . M e m b r u geo­log colabora tor şi fost geolog şef a l I n s t i t u tu lu i Geologic al R o ­mânie i Membru a l Societăţii geologice franceze (Soc. geol. de F r a n c e ) . Membru al Soc. „Geologische Gesellschaft in W i e n " . Membru a l Soc. Regale R o m â n e de Geografie. Membru a l Soc. de şti inţe din Cluj . M e m b r u al Soc. L inneenne de Lyon. M e m b r u al! Asoc. Ing ine r i l o r şi Tehnicieni lor din I n d u s t r i a m i n i e r ă d i n R o m â n i a . M e m b r u al Soc. Amer ican Asociat ion of Petroleun* geologists, Colabora tor la Revue ele geologie et des Sciences Connexes .

182

Medalia j ub i l a r ă „Caro l I ." , R ă s p l a t a munce i cl. I., Ofiţer a l Coroanei Românie i . Mer i tu l i n d u s t r i a l c l I . , Războiul 1913 şi 1916—1918.

14. Racoviţa G. Emil, nă scu t la 15 Noemvr ie 1868 la Iaş i . Li­cenţ iat în drep t ( P a r i s 1-839). Doctor în; ştiinţele n a t u r a l e ( P a ­r i s 1896). N a t u r a l i s t u l expedi ţ iunei an ta rc t ice Belgiane (1897— 1899). Subdi rec toru l l abo ra to ru lu i Arago , a n e x a .Sorbone i d in P a r i s (1900—1920) . Profesor t i tu la r de Biologie şi Di rec toru l In s t i t u tu lu i de Speologie (1 Mai 1920). Directorul! revis te lor .,Ar-chives de Zoologie exper imenta Ies et genera les — P a r i s " , „Bio speologica, etudes s u r l 'h is to ' re î ia turel le du Domaine souter-r a i n P a r i s şi C l u j " şi „Lucră r i l e In s t i t u tu lu i de Speologie Clu j ' ' P re şed in te de onoa re al, „Socicte Zoologique de F r a n c e — P a r i s " . P reşed in te (1910) a l „Societe de Spćlćologie — P a r i s " . P re şe ­dintele Academiei R o m â n e (1927— iU29). Preşedinte le Societăţii de Şti inţe dini Cluj . Sena to ru l Univers i tă ţ i i d in Cluj (1922—1926).

ld.Rădulescu Dan, născu t la 13/26 Noemivrie 1884, in Bucureşt i -Ufov, doctor î n chimie. P ro feso r t i t u l a r de chimie

fizicală. Directorul) l abo ra to ru lu i de chimie fizică. M e m b r u a i Societăţi i de Şti inţe din Cluj , a l Societăţi i de Chimie d in P a ­r i s , a l Societăţi i de chimie d in Ber l in .

16. Scriban A. Iocm, n ă s cu t la Noemvrie 1879 în Iaş i , doctor în ştiinţele n a t u r a l e . Profesor t i t u l a r de Zoologie şi A n a ­tomie C o m p a r a t ă . Directorul In s t i t u tu lu i Zoologic. M e m b r u a l Societăţi i de Şt i inţe d in Cluj . M e m b r u a l Soc. reg. rom. de geo­grafie.

17. Spavu Gheorghe, născu t la 5 Decemvrie 1883 în I a ş i -Iaş i , doctor î n chimie. P ro feso r t i t u l a r de chimie a n o r g a n i c ă şi ana l i t ică . Direc tor a l L a b o r a t o r u l u i de chimie a n o r g a n i c ă şi ana l i t i că . P r o d e c a n în 1923—24. Decani î n 1924—25. Rector m J925—26. P r o r e c t o r 1926—27. M e m b r u corespondent a l Aca­demiei R o m â n e . Secre ta r genera l a l Societăţi i de Şti inţe d in Cluj . M e m b r u a l Societăţii de chimie d in P a r i s . Vicepreşedinte a l Societăţi i de chimie din Bucureş t i . Membru al Societăţii chi­mice din Berlin,.

18. Stanciu Victor, nă scu t la 28 Octomvrie 1884 în Viştea de j o s - F ă g ă r a ş , doctor în' ştiinţele n a t u r a l e . Profesor t i t u l a r de Mineralogie şi Pe t rograf ie . Director a l In s t i t u tu lu i de Minera ­logie şi Pe t rograf ie . M e m b r u a l Societăţi i de Şti inţe d in Cluj .

183

Membru al Societăţii Reg. Rom. de Geografie şi a l Secţ iunei Şcolare a „Asocia ţ iunei din Sibiu" . M e m b r u a l Asoc. I n g i n e r i ­lor şi Tehnici lor d in I n d u s t r i a m i n i e r ă d in R o m â n i a . Ofiţer a l Coroane i R o m â n e .

19. Yâlson Oeorge, nă scu t la 22 I a n u a r i e 1885 în Bucureş t i -Ilfov, doctor î n l i tere. Profesor t i t u l a r de geografie genera la . Directorul In s t . de Geografie. M e m b r u a l Academiei R o m â n e . M e m b r u în Comitetul Soc. reg. rom. de Geografie. Membru în Comitetul Soc. Soc. de şti inţe Cluj . P rez iden t al S o c etnografice rom. M e m b r u în „Amer ican geographica l Society". M e m b r u în „Groupe d 'E tudes geographiques de la So rbonne" . C o m a n d o r a l Coroanei Românie i .

Profesori agregaţi:

1. Grădinescu Aristide, n ă s c u t la 28 F e b r u a r i e 1880 îriţ co­m u n a Giros, jud . Neamţ , doctor in Ştiinţele Na tu ra le - P ro feso r ag rega t la "ca tedra de Fiziologie gene ra l ă (aniimaljă). Director al Ins t . de Fiziologie genera lă . M e m b r u al R e u n i u n e i r o m â n e de b'ologie, secţia Bucureş t i şi Cluj . M e m b r u a l Soc. Reg.Rom. de Geografie şi a l Soc. Natura l i ş ţ i lo r , Bucureş t i .

2. Sergescu Petre, născut la Тигди Sever in Da 3 Dec. 1893. Doctor î n şt i inţele matemat ice . Licenţ ia t în filosofie. Conferen­ţ i a r sup l in i to r de analliză ma tema t i că . Membru a l societăţi lor u r m ă t o a r e : Asociaţ ia f ranceză p e n t r u î n a i n t a r e a şti inţelor, S o ­cietatea m a t e m a t i c ă din F r a n ţ a , Societatea a s t ronomică dini F r a n ţ a , Societatea m a t e m a t i c ă din Po lon ia , Circolo matematic© di P a l e r m o ( I ta l ia ' , Societatea „Gazeta ma tema t i că" , Societatea Pol i tehnică r o m â n ă , Societatea r o m â n ă de filosofie, Societatea de ş t i inţe d in Cluj . Vicepreşedinte a l Societăţi i de ştiinţe d in Bucureş t i , secţia ma tema t i că . Corespondent a l Secţ iunei Ş t i in­ţifice a „Asocia ţ iunei" . Membru conferenţ iar a l soc. „P r i e t i n i i ş t i in ţe i" d i n Craiova. M e m b r u de onoa re a l Ateneulu i N . I o r g a din Bucureş t i şi alf Asociaţiei un ive r s i t a r e a pr ie t in i lor Polonie i din Bucureş t i . Medal ia Bă rbă ţ i e şi c red in ţă (1913).

3 . Tănăsescu Ioan, născu t la 23 F e b r u a r i e 1892 în B u c u -reşti-Ufov, doctor în Chimie, profesor ag rega t la ca tedra de C h i ­mie o rgan ică . M e m b r u al Soc. de Şti inţe Cluj . M e m b r u al Soe. de Chimie P a r i s . Membru al Soc. de Chimie, Ber l in .

84

Profesori suplinitori:

1. Gh. Bruta, t i tu la r la ca tedra de Calcul diferenţ ia l şi i n ­tegral , supl ineşte ca t ed ra de Ast ronomie , dela 1 Mar t i e 1928.

Profesori angajaţi:

1. Ren* Gahriel Jeanncl, născu t la 22 Mar t i e 1879. i n P a r i s - F r a n ţ a . Doctor în ş t i inţe . Profesor t i t u l a r de biologie. Mem­

b r u corespondent a l Academiei Române- Cavaler a l Legiunei de o-n o a r e . Ofiţer a l Stelei Român ie i .

Profesori onorifici:

1. D'mitrie Pompeiit, doctor î n şti inţe. Profesor t i tu la r de Ana l i ză supe r ioa ră . Director a l S e m i n a r u l u i de ma temat i c i . P r o ­fesor t i tu la r de Mecanică la Univers i ta tea d in Bucureş t i . Fos t

inspector a l i n v ă ţ ă m ă n t u l u i s ecunda r şi super io r . Fos t p reşe ­d in t e a l Consi l iului p e r m a n e n t de ins t ruc ţ ie . M e m b r u corespon­dent a l Academiei R o m â n e , m e m b r u a l Soc. „Circolo Maternal ico di P a l e r m o ' ' . Membru al Societăţi i Matemat ice din F r a n ţ a . Ofi­ţer a l Legiunei de onoare . Profesor a g r e g a t la Univers i ta tea din

Adjunct:

1. Pierre A. Chappuis, doctor î n ştiinţe., Conferenţ iar a n ­

gaja t . Subdirec tor a l Direc ţ iunei Inst i tutuliui de Speologie. 2. George Athanasm, nă scu t în a n u l 1893. Doctor i n F iz ică

dela Sorbona . Conferen ţ ia r supl . de Fizică . M e m b r u al Soc. F r a n c e z e de Fizică. Coroana Roman ic i cu spade şi cu pang l i că d<> vi r tu tea mi l i t a r ă .

3 . Raluca Pipau, n ă s c u t ă în a n u l 1894. Doctor în chimie dela Univers i ta tea din Cluj . Conferen ţ ia ră sup l in i toare de Chi­mie Al imen ta ră . M e m b r ă a Societăţi i de Şti inţe d in Cluj , şi a Societăţi i de Chimie d in P a r i s ,

4. D. V. Ionesu, doctor în Matemat ic i dela Sorbona , confe­r e n ţ i a r .

3. PERSONALII ŞTIINŢIFIC AJUTAT O13

Şefi de lucrări:

1. M a r i a n Victor. Ins t i t . de F iz ică teoretică. 2. Dr . Romulus Vuia, Ins t i t . de Geografie.

185

3. F lo r inescu Aure l i an , Ins t i t . de Geografie. 4. R a d u Livia Ana , Ins t i t . de Fiziologie. 5. P o p Emil , Ins t i t . de Bo tan i că s is temat ică . 6. N y a r a d i E. , Conserva tor a l h e r b a r u l u i la Bo tan ică .siste­

ma t i că (Muzeu) . 7. Gur t ler Cornel , Şef de c u l t u r ă IU Botan ică s is temat ică

( G r ă d i n a ) . 8. Dr . Ştefan Mateescu, Ins t i t de Geologie-Paleontologie. 9. Dr . Vctor Laţ iu , Ins t i t . de Min&ralogie-Petrografie . 10. Dr . M. Tiesenhausen , Ins t i t . de Bo tan ică genera lă . 11. Dr . A r m e a n c a Ion , Observatorul Astronomic-12. Dr . Gh. Gheorghiu, Labor . de Chimie genera lă . 13. Georgescu Aurel , Labor . de Chimie o r^an t aă . 14. Dr . R a l u c a L ipan , Labor . de Chimie Anal . şi A n o r g a n . 15. E p u r e Eugen , Ins t . de Zok>gie. 16. Dr . E l e n a Tanasescu , Labor . de Chimie fizicală. 17. Giorgio Ostrogovich, Labor . de Chmie o rgan ică .

Asistenţi:

1. P u ş c a r i u Valer iu , Ins t i t . de Speologie. 2. Trofimov Leonida, i n s t i t . de F iz ica teoret ică. 3. M a x i m Ioan , Instit, de F iz ică teoret ică. 4. Ro th Augus t in , Ins t i t . de F iz ică genera lă . 5. Dr . O p r e a n u Sabin , Ins t i t . de Geografie. 6. S i g h i a r t ă u Elesu, Ins t i t . de Geografie.' 7. R a d u A n a Livia. Ins t i t . de Fiziologie. 8. B u j o r e a n u George. Ins t i t . de B o t a n i c ă s is temat ică . 9. M a x i m Ioan , Ins t i t . de Geologie-Paleologie.

10. Cior 'ogariu Adr i an , Ins t i t . de Minera logie-Pe t rograf ie . 11. Bozac Ioan , Ins t i t . de Bo tan i că genera lă . 12. Nemeth F ranc i sc , Ins t i t . de B o t a n i c ă generalg,. 13. E p u r e Eugen , Ins t i t . de Zoologie. 14. Mus ta Ştefan, Labor . î n v . Matemat ic i . 15. Medean Victoria, Labora t . de Chimie genera lă . 16. Tanasescu Măr ia , Labor . de Chimie genera lă . 17. Si lberg A l e x a n d r u , Labora t . de Chimie o rgan ică . 18. Bărbu lescu Nicolae, Labora t . de Chimie fizicală.

186

19. Dr . Şe rban Secă reanu , Labora t . de Chimie o rgan ică . 20. Virgi l iu Pe t rescu , Labora t . de Chimie fizicală. 2 1 . Macovschi Eugen , Labora t . de Chimie o rgan ică . 22. Murgu lescu l l ie , Labora t . de Chimie Anal i t ică şi A n o r ­

gan ică . 23 . Virgil A r m e a n u , Labora t . l e Chimie Anal i t ică şi Anor­

gan ică . 24 Macarovic i Cons tan t in , Labora t . de Chimie Ana l i t i că şi

Anorgan ică . 25. Ionescu Р . , Labora t . de Chmie Anal i t ică şi Aniorganică. 26. Dick losif, L a b o r . de Chimie A n a l i t i ca şi A n o r g a n i c ă

Preparatori:

1. P ick Gheorghe, Ins t i t . de Fizică teoret ică. 2. P a s c u Eugen , Ins t i t . de F iz ică teoret ic?. 3 . Vitâlyos El isabeta , Ins t i t . de F iz ică genera lă . . 4. M o r a r i u Tiberiu, Ins t . de Geografie.

5. S o m e ş a n L a u r i a n , Ins t i t . de Geografie. 6. Cohan Lucre t ia , Ins t i t . de Fiziologie. 7. P o p Victor, Ins t i t . de Bo tan ică s is temat ică . 8. M a x i m Ioan , Ins t i t . de Geologie-Paleontologie. 9. G o r o g a r i u A d r i a n a , Ins t i t . de Minera log iePe t rogra î i e .

10. Stoicovici Eugen . Ins t i t . de Minera logie-Pet rograf ie . 11 . M o r a r i u l u l i u , Ins t i t . de Bo tan i că gneera lă . 12. Ferencz i Alex., Ins t i t . de Zoologie. 13. P o i n a r u Ana , Ins t i t . de Zoologie. 14. Cons tant inescu I)., Labora t , Observatoru lu i Astronomic-15. Tănăsescu Măr i a , Lahpra t . de chimie genera lă . 16. Tan i s l au Ioan , Labora t . de Chimie o rgan ică . 18. D a n Giuscă, Labora t . de Chimie o rgan ică . 19. D - r a Lia Dirna, Laborat- de Chimie a n o r g a n i c ă .

20. Gh. Suciu , Labora t . de Chimie anorgan ică . 2 1 . I u l i u Mora r iu , Ins l i t . Bot. generallă.

4 . TABLOUL DOCTORILOR PROMOVAŢI IN ACEST AN SCOL Aii.

D a n Giuscă 19 Noemvr ie 1927. M ă r i a Sibbi '31 Mar t i e 1928. . •

187

5. TABLOUL LICENŢIAŢILOR DIN ACEST AN ŞCOLAR.

1. M i n i ş a n S te la M a t e m a t i c ă 2. P o p l u c a Gebriela M a t e m a t i c ă o. W a l d A v r a m M a t e m a t i c ă

4. Mus ta Ştefan M a t e m a t i c ă 5. Lalescu Volumia M a t e m a t i c ă G. T r ă i s t a r u T u d o r Geogr. cu N a i 7. J u g a A u g u s t i n Geogr . cu Nat . 8. Ve l ic iu G h e o r g h e N a t u r a l e 9. S â n t i m b r e a n A u r e l i a N a t u r a l e

10. A l e x a n d r o v ie i A l e x a n d r a Geogr . cu Nat . 11. D r ă g u l e s c u V a ] e r a M a t e m a t i c ă 12. O l a r i u E l e n a M a t e m a t i c ă

13. Ostrogovich Giorgic Ch imie 14, Comşa S te la M a t e m a t i c i 15. B r a t u V i o r i c a M a t e m a t i c a lt). Grosz I u l i n M a t e m a t i c ă 17. T a r a n A g r a p i a N a t u r a l e

ÎS. B o r n e a n u Gheorghe M a t e m a t i c a l î ' . J o l o n d c o v s c h i P e t r u M a t e m a t i c ă 20. Bal in^ E m i l M a t e m a t i c ă 2.1. P o p o v i c i u M ă r i a M a t e m a t i c ă 22. H a g e r E c a t e r i n a M a t e m a t i c ă 23. N i s to r I o a n F iz ică 24. C s l a r i a n Gheorghe Ch imie 25. Dyn ios N ă d e j d a M a t e m a t i c ă 20. F i s c h e r Cha r lo t t e M a t e m a t i c ă 27. O p r e a n A u r e l i a N a t u r a l e 23. H o f b a u e r A n a N a t u r a l e 29. Galea V i r g i l Ch imie 30. T a n i s l a u Ione l Ch imie 31. P o p A l e x a n d r u Matema t i că 32. M a g h e ţ i u M ă r i a Geogr . cu Nat . 33. H a n c u Sofia M a t e m a t i c ă

34. M u r g u ' e s c u I l i e Ch imie 35. Bogolinbov M ă r i a M a t e m a t i c ă

3fi- J o l t a n o v s c h i T a t i a n a Geogr . cu Nat . 37. E p u r e E u g e n N a t u r a l e

188

38. P o p o v i c i u - Iu l i ana G. I s t o r i e 39 P o p Vic to r N a t u r a l e -10. Nemstb. F r a n e i s c N a t u r a l ? 41. Onofr ievic i D i m i t r i e N a t u r a l e

42. Negulescu V. Virginia N a t u r a l e

43 . J u g a M ă r i a Ch imie 44. Drăg l i i c iu Natali .a Chimie 45 R c s v a n Fe l i c i a M a t e m a t i c ă 46 Gosman A u r e l i a M a t e m a t i c ă 47. Zavodsch i G n s t a v vîa temat ică 4S. Urz i că V i c t o r i a vratematică .

49. Sfraciog I o a n M a t e m a t i c ă 50. I o r g a M ă r i a M a t e m a t i c ă 51. Cons tan t inescu D u m i t r u M a t e m a t i c ă 51. A r d e l e a n Ni codim M a t e m a t i c ă 5'Л i n d r o n ' c M a r i 1 M a t e m a t i c ă 54. Cr i şan I a c o b M a t e m a t i c ă 55 M u r a r i u P e t r u M a t e m a t i c ă 56. Ciule i Ana N a t u r a l e

B) Activitatea didactica 4

Ştiinţele matematice.

1. I N S T I T U T U L P E N T R U Î N V Ă Ţ AMANTUL M A T E M A T I C E I .

Director : Prof. Dr. A. Angelescu.

Secre ta r : Prof. Dr. P. Sergescu.

Asistent : St. Musta.

Ins t i tu tu l a luat naş te re în anu i şcolar precedent , înlocuind l abora to ru l de mecan ică şi geometrie . Da tă fiind p regă t i r ea ne­u n i f o r m ă din î :iceu în1 diferitele r eg iun i ale Românie i , u n u l din pr imele scopur i ale ins t i tu tu lu i este să cerceteze, din punc t d î vedere super ior , m a t e r n a f c a e lementară , pe ca re ac tua l i i s tu­denţ i o vor p reda ca profesori i n licee. Se s tud iază apoi diferi­tele probleme de metodologie şi filozofie matemat ică , se fac în ­cercăr i de metode д о щ de î n v ă ţ ă m â n t . S tudenţ i i sun t î n d r u m a ţ i în vederea examenelor de capac i ta te p r i n ş e l i n ţ e de probleme. Se in i ţ iază începă tor i i i n cercetări le or iginale ştiinţifice, p r i n c i t i rea de memor i i de s e a m ă şi p r i n expune rea rezul ta te lor

189

personale m a i de seama. Se u r m ă r e ş t e p r i n / o serie de conferinţe, o r i en ta rea , gene ra l ă în ş t i in ţă . Se i i i t reţ in legă tur i cu centrele şti inţifice d i n s t r ă i n ă t a t e şi d in ţ a r ă .

Activitatea s is temat ică a ins t i tu tu lu i a început în апцИ şcolar 1927—28 cu u r m ă t o a r e l e man i f e s t ă r i :

A) Matematice elementare, din punct de vedere mai înalt:

1. Prof. G. B r a t u : Ari tmet ica şi Tr igonomet r i a (1 o r ă săpt . ) 2. Prof. Th. Anghe lu ţă : Algebra e l emen ta ră (1 o r ă săp t . ) . 3. Prof. N . Abramescu : Geometr ia e l emen ta r ă (1 o r ă săp t . ) . 4. Prof. Th. Anghe lu ţă : Mecanica e l emen ta r ă (1 o r ă săp t , ) .

B ) Chestiuni pregătitoare pentru examenul de capacitate.

1. Prof . A. Angelescu: P rob leme de e x a m e n (1 o r ă s ăp t . ) . 2. Prof. Th. Anghe lu ţă : In t roduce re în calculul var ia ţ i i lor

(1 o r ă săp t . ) . 3. Prof. N. Abramescu : P rob leme şi l u c r ă r i pract ice de Geo­

met r ie descr ipt ivă (2 o re ) . 4. Prof . P . Sergescu: S e m i n a r m a t e m a t i c (1 o r ă ) . Luc ră r i l e

se po* î m p ă r ţ i în două categori i : a ) probleme — m a i ales de geometr ie — rezolvate p r i n metode supe r ioa re ( inf ini tezimală, v a r i a t i o n a l ă ) ; b) l u c r ă r i pe r sona le , ale studenţi lor- Aci a u lua t

o pa r t e m a i ac t ivă d-ni i as is tent Musta , Gh. B ă l e a n u , G. David.

C) Curs introductiv de istoria matematicei

p r e d a t de Prof. P . Sergescu (1 semes t ru , 1 o r ă săp t . ) .

E tapele gândire i ma temat ice . Matemat i ca an t ic . Evu l mediu . Renaş te rea ma temat i ce i ; sinteza mecanicei ra ţ iona le . Galileu, Des-car tas , Newton şi Leibniz, Legrange şi Lap lace . Anal iza m a t e m a ­tică in veacul a l XVUT-lea şi a l X l X - l e a , Geometrie in veacul a l X l X - l e a ; geometrii le neeuclediene, proect ivă, c inemat ică , s u p e ­r i o a r ă . Variabi le le reale (veacul X X ) . Teoria funcţii lor (Cauchy-"Weierstrass, E. P i c a r d ) . Tablou al diferitelor şcoli ma temat ice c o n t i m p o r a n e . Cincizeci de a n i de m a t e m a t i c ă r o m â n e a s c ă .

Г ; Manifestări în legătură cu preocupările contimporane ştiinţifice.

1. L a 81 Mar t ie 1927 s 'au să rbă to r i t 200 de a n i d e b m o a r ­tea I'ii i s aac Newton,!, în p rezen ţa profesori lor dela secţia m a t e ­ma t i că . P . Sergescu a schi ţa t opera lu i Newton.

190

2. La 19—22 Mai 1927 ara avut vizita profesoru lu i Р . Мои tel dela Sorbona , care a făcut lecţii despre i t e r a r ea fracţ i i lor ra ţ ionale , despre r ădăc in i l e ecuaţiei în s, despre unele teoreme refer i toare la familiile de func ţ iun i ) . Cu acest prilej dl Montei a fost p roc l ama t director de onoare a l Semmaru l lm m a t e m a t i c a l Univers i tă ţ i i dini Cluj .

3. Odată cu dl Montei, a venit şi Prof. G. Ţiţeica, d in B u ­cureşt i , ca re a vorbit despre : Genera l izarea traiectoriilor octogo-n a b ale t angen te lo r la o cu rbă ; ; despre t r i ungh iu r i l e ortologice.

4. Dl Prof. D. P o m p e i u a con t inua t şi a n u l aces ta i n s t r u c ­tivele sale lecţiuni! şi s emina r i . S ' au t r a t a t u r m ă t o a r e l e p rob leme:

a ) Mecanică . Apl icaţ ia vecterilor la c inemat ică . Teoreme de teo i ia numere lo r deduse din cons ide ra ţ iun i de hidrodin 'amică . Oric j ecuaţie Riccat ih da t ă de h i d r o d i n a m i c ă se poate i n t eg ra complet.

b ) Anal iză . I n t u i ţ i a î n a n a l i z a s u p e r i o a r ă . Metoda î n t eor ia funcţ iuni lor . Teorema creş ter i lor finite. N o ţ i u n e a de închidere . Po l inoame cu var iabi le i m a g i n a r e . Ecua ţ i i mixte , cu dife­ren ţe şi cu der ivate .

5. La 6 Mai 1928 s'a s ă rbă to r i t — în aceeaş zi ca la So r ­bona — c incan t ena ru l ştiinţific a l l u i E . P i c a r d , în\ p r ezen ţ a consulu lu i F r a n ţ e i şi a mul to r profesori dela F a c u l t a t e t a d s Şti inţe. Sub prezidenţ ia d lui D. Pompe iu , dl P . Sergescu a ex ­p u s opera şti inţifică a ''ui E. P i c a r d . S'a t r imis decanu lu i F a ­cultăţ i i de Ştinţe din P a r i s u r m ă t o a r e a t e l eg ramă:

Les professeurs de Mathema t iques Univers i te de Cluj , p r e ş -cue tous, eleves de Monsieur P i c a r d , se ron t r e u n i s s ix m a i en seance solennelle avec leurs e tud ian t s p o u r celebrer e n T r a n s i l ­vanie le c inquan tena i r e scientifique de Ifillustre m a î t r e de l a Science et gloire de la F r a n c e immorte l le et l u i envoient l ' ex-press ion de l eu r a d m i r a t i o n profonde, r econna i s sance et voeux Ies p lus cha l eu reux .

Pompe iu , Abramescu , Angelescu, Anghelu ţă , B r a t u , J u g a , Sergescu.

6. Cu ocazia s ă rbă to r i r e i m a r e l u i ma tema t i c i an Ch. de la Walee Pouss in , s'a t r imis decanulu i F a c u l t ă ţ i i de Şti inţe d in Louvain, la 13 Mai 1928, u r m ă t o a r e a t e l eg ramă :

Les professeurs m a t h e m a t i q u e s Univers i te Cluj exprî.ment â l 'occasion du jubiK, â l ' i l lustre m a î t r e dela Valee Pouss in leur

191

a d m i r a t i o n et Ies voeux Ies p lus cha leu reux . (Aceleaşi s e m n ă t u r i •ca m a i su s ) .

2. G E O M E T R I E A N A L I T I C Ă ( D I F E R E N Ţ I A L Ă ) .

Profesor ag rega t : Petre Sergescu.

(Anul I I . ma temat i ce , 2 ore curs , 2 ore S e m i n a r ) .

In'roducere. Metoda diferenţialfâ, şi metoda in tegra lă . In f i ­n i ţ i i mici .

Partea I. Curbe plane. Cap. Definirea şi culcularea elemen­telor diferent ale: Tangen ţa , Cosinii director i i , Elementul ' de a r c .

c u r b u r ă , ecuaţie in t r insecă ; Sn, St, T, N. . Сар. II. СоЏаекп. Curbe da te explicit , implic i t şi p a r a m e t r i c . Cerc osculator . Cap. III. Infăşurătoare. Curbe cu u n p a r a m e t r u ; des făşura tă . Curbe « и doi p a r a m e t r i . Va r i a ţ i a segmentu lu i de linie d r eap t ă .

Partea II . Curbe s t r â m b e , (jap. I. Definirea şi calcularea elementelor diferenţiale. Tangen ta , P i a n osculator , Formule le lui F rene t , Curbură 1 , Tors iune ; diferite m o d u r i de a le calcula. E l i ­

cea. Cap. 11. Contactul. Contactul în t re curbe, contactul î n t r e <o c u r b ă şi o sup ra f a ţ ă , Sferă oscula toare . Cap. III. Infăşură­toare, condiţ i i de posibili tate, Desfăşura te , Suprafe ţe desfăşu-rabi le , Va r i a ţ i a segmentu lu i de d r eap t a . A n e x ă : punc te s ingu la re în p lan .

Partea III . Suprafeţe. Cap. I. Definiţii. P lan tanger i t , ele­m e n t u l de a rc , Coordonate pa rame t r i ce , F o r m e l e J u i Gauss , Teo­r e m a lui Meimier , Direcţii şi raze de c u r b u r ă pr inc ipa le , I n d i c a -toarea lu i Eu le r . Сар. II. Lini trase pe o suprafaţă. Lini i a s i m p ­totice, conjugate , de c u r b u r ă (fomulele Rodr igues , teoremele Joach ims tha l , D u p i n ) , geodezice. Cap. Ilh Contactul. Cap. IV.

Infăşurătoare. Fami l i i cu u n parametru , , suprafe ţe focale. S u prafe ţe desfăşurabi le . Cap. V. Sistemele drepte. Suprafe ţe r i g -

la te . Congruenţe , Congruenţe de no rma le . Noţ iun i a s u p r a com­plexelor de drepte .

3. A N A L I Z A MATEMATICĂ.

Profesor t i t u l a r : G. BraUi.

Ecuaţii diferenţiale.

Prof. P. Sergescu, î n să r c ina t cu sup l in i rea conferinţei .

(Anul; I I I . ma temat i ce ; 1 o ră curs , 1 o r ă s e m i n a r ) .

192

Introducere. Avantagi i le metodei diferenţiale, folosul e c u a ­ţ i i lor diferenţiale.

Partea I. Integrarea efectivă .Cap. I. Ecuaţii de ordinul întâi. Ecua ţ ie cu var iabi le sepa ra t e , omogene şi omogene gene ra ­lizate, l in ia ră , Bernoul l i , Jacob i , Riccati , Euler , L a g r a n g e Cla i rant , in tegra le s ingu la re . F a c t o r i n t eg ran t . Cap. II. Ecuaţii de diferite ordine. y{n)— fu. ' ) , F (y, y ( n ) = 0 . Reducerea o r d i ­

nu lu i . Cap. III. Ecuaţii liniare. Teor ia gei ţerală ; r educe rea ordi­nu lu i , Ecua ţ i i cu coeficienţi cons tanţ i , Ecua ţ i a lu i Euller, Metoda var ia ţ ie i constantelor . Metoda in t eg ră r i i p r i n serii . Ecua ţ i a gene­r a t o a r e a pol inoamelor lu i Le^endre . Ecua ţ i a u i Gauss , func ţ iun i h ipargeometr ice , Metoda de i n t e g r a r e a lui Laplace , p r i n in tegra l» definite, Aplicaţie la ecuaţia, lu i Gauss şi a lu i Bessel. Cap. IV.

Sistemele diferenţiale. Teoria genera lă , Sisteme l ineare , S i s teme cu coeficienţi constanţ i .

P a r t e a II. Teoreme de existentă. Cap. I. Metoda seriilor ma­jor ante. (Canchy, condiţ ia Lipschi tz) . Cap. II. Metoda aproxi­mărilor succesive.

4. T E O R I A F U N C Ţ I I L O R .

Prof. Dr. A. Angelescu.

Curs p e n t r u a n u l I I I . (2 ore cu r s şi 1 o r ă s e m i n a r ) .

N u m e r e complexe. Ser i i cu t e rmen i i conrplexi. Opera ţ iun i cu seriile. F u n c ţ i u n i de va r i ab i l ă compljexa. T r a n s f o r m ă r i c i r cu la re . T r a n s f o r m a r e a fux i ană şi formele ei canonice. I t e ra ţ i i . F u n c ­ţ iun i anal i t ice . Noţiuni i de r ep rezen ta re conformă. S tud iu l se­r i i lor în t reg i . Func ţ i un i l e e lementare în domeniu l complex. Des-vol ta rea lui Log (1 f z j . F o r m u l a b inomulu i . Integralţe definite lua te în t re l imite complexe. Sch imbarea de va r iab i l ă . F o r m u l e l e lui D a r b o u x şi We ie r s t r a s s . Demons t ra ţ i a lui Goursa t a teoremei fundamenta le a lu i Cauchy. Aplicaţi i le teoremei lui Cauchy . F o r m u l a lui Cauchy. P ropr i e t ă ţ i l e funcţ iuni lor a rmonice . Teo­r e m a lui More ra . Ser ia lui Taylor . Teorema lu i N e u m a n n . I n e ­gal i ta tea lui Gutzmer . I n t e g r a l a lu i Poisson. Teorema l(ui Liou-ville. Ser ia lui Lau ren t . Ser i i de funcţ iuni olomorfe. Teorema Ini We ie r s t r a s s . P u n c t e s ingu la re . F u n c ţ i u n e a în vec ină ta tea p u n c ­telor ei s ingu la re . N a t u r a punc tu lu i dela infinit . Calculul rezi ­d u u r i l o r şi diversele sale ap l ica ţ iuni . Desvol tarea unei func ţ iun i meromor fe în serie de f rac ţ iun i ra ţ iona le . Numer i l e lui Bernoul l i .

193

F o r m u l e somator i i . Ser ia lu i L a g r a n g e cu apl icaţ i i la ecuaţ ia l u i Kepler şi la rezolvarea ecuaţi i lor a lgebrice. I n v e r s a r e a ser i i lor .

Curs special.

P r e d a t de Prof. Dr. A. Anlgelescu.

(1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă )

Chest iuni diverse în vederea p regâ t i re i p e n t r u e x a m e n u l de capac i ta te al profesor i lor s ecundar i .

5. G E O M E T R I A D E S C R I P T I V Ă I N F I N I T E Z I M A L Ă .

Prof. Niculae Abramescu.

A preda t : 1. Geometria Anal i t ică . 2. Geometria e l ementa ră . 3. Geometrie Descr ipt ivă Inf in i tez imala .

6. ALGEBRĂ S U P E R I O A R Ă .

Prof. Th. Anghelujă.

In t roduce re . N u m e r e în t reg i şi f rac ţ ionare . N u m e r e p o ­zitive şi negat ive. N u m e r e ra ţ iona le şi i ra ţ iona le . F r a c ţ i i con­t inue . N u m e r e rea le şi i m a g i n a r e . S tud iu l p a r t i c u l a r a l nu­mere lor imag ina re .

Anal iza combina toare . No ţ iun i e lementa re de calculul p r o -babiUtăţ'iilor'. Determinanţii . Calculul de te rminan ţ i lo r şi p r o ­pr ie tă ţ i le lor. Matr ice . P ropr ie tă ţ i l e mat r ice lor . Sisteme de e-cuaţi i l ineare. Discuţia r ădăc ine lo r u n u i s is tem de ecuaţ i i l i ­n e a r e c i a ju torul teoremei lui Rouche . F o r m e l ineare . F o r m e pa t ra t i ce . Subsi tu ţ i i l ineare în forme pa t ra t i ce . Discrimir'ţem-tul unjei forme pa t ra t ice . T r a n s f o r m ă r i or togonale .

Ş i r u r i . Lunile . S e n i . Ser i i cu t e rmen i pozitivi. N a t u r a seri i lor cu te rmeni pozitivi. Ser i i cu t e rmen i oarecar i . P r o p r i e ­tăţile p r inc ipa l e ale seri i lor cu- te rmeni oa reca r i convergente . Seri i a l t e rn imte .

F u n c ţ i u n i . F u n c ţ i u n i cont inue, p ropr ie tă ţ i le lor. Der iva ta une i funcţ iuni . Formule le lui Taylbr şi Mac lau r iu . Var ia ţ i a unei func ţ iun i . D i a g r a m a . F o r m e nede t e rmtaa t e . F u n c ţ i u n i omogene.

Teoria ecuaţi i lor . P ropr ie tă ţ i l e pol inoamelor . Divizorii co­m u n i a două pol inoame. Cel mai mic mul t ip lu comun a două

13

194

polinioame. Ecua ţ i i a lgebrice şi t r anscenden te . S tud iu l ecuaţ i i lor algebrice. Teorema lui d 'Alembert . Relaţi i le d in t re coeficienţii une i ecuaţ i i algebrice şi r ădăc in i l e ei F u n c ţ i u n i şi metr ice de r ă ­dăcinile une i ecuaţi i algebrice. Ecua ţ i i b inome. Ecua ţ i i reciproce. Ecua ţ i i algebrice cu coeficienţi rea l i . Rădăc in i le simpîfe şi mu l t i ­ple alje une i ecuaţ i i . Rădăc in i le comune a două ecuaţ i i . E l i m i n a r e . Diferite metode de e l iminare . S e p a r a r e a şi ca lculul r ă d ă c i n i ­lor reale ale unei ecuaţi i algebrice cu coeficienţi rea l i .

Jn tota l s'au ţ inut 84 ore de curs şi 26 ore de Seminar.

Cuprinsul.

Lecţiuni de calculul var ia ţ i i lor (curs l i tograf ia t ) .

Prof. Th. Angheluţă.

I s tor ie . E n u n ţ i u l problemei ca lcu lu lu i var ia ţ i i lo r . M a x i m şi m i n i m în sens s t r ic şi l a rg . Variaţ ia. î n t â i a a unei in tegra le definite. Ecua ţ i a lui E u l e r şi câteva obse rvă r i a s u p r a in te ­g r ă r i i ei. Aplicaţ i i . E c u a ţ i a l u i Euler p e n t r u m a i mul te func­ţ iun i . Aplicaţ i i . P r o b l e m a de m a x i m sau m i n i m c â n d curbele ex t r ema le se c a u t ă sub fo rma p a r a m e t r i c ă . Aplicaţ i i . Geodezi­cele spa ţ iu lu i eucl idian. S tud iu l semnulu i va r i a ţ i i a doua a u n e i in tegra le definite. Condiţ ia necesară de m i n i m a lui Le-genidre. Exerc i ţ i i . Condi ţ ia necesa ră de m i n i m a lu i Iacobi . F a s ­cicul ui c â m p de ex t remale . Teorema lui Hiibert- Condi ţ ia su ­ficientă de min im a lui We ie r s t r a s s . Aplicaţi i . Ex t remele u n e i in tegra le duble.

7. CALCCL D I F E R E N Ţ I A L Ş I I N T E G R A L .

Profesor Gheorghe Bralu.

Par t ea I . — Anu l I I .

N u m e r e i ra ţ iona le . Cont inui ta te . Limite . Ş i ru r i . Metoda inf ini tezimală . Func ţ i i explicite. Derivate, d i feren­

ţiale. Formu-la creşter i lor finite. Derivate şi diferenţiale pa r ţ i a l e . Diferenţ ia lă totală . F o r m u l a lui Taylor . F o r m e nede te rmina te . E x t r e m e .

De t e rminan ţ i funcţ ional i . F u n d / i impl ic i te . Sch imbarea var iabi le lor .

In t eg ra le nedefinite. In t eg ra l e definite. Der ivarea in tegra le i . Metode generale de in t eg ra re .

195

Ar i a unei curbe p lane . Lung imea a rcu lu i . I n t e g r a r e a funcţ iuni lor r a ţ iona le , i r a ţ iona le , transcedenite.

I n t e g r a l e eliptice şi iperel ipt iee. In t eg ra l e curbi l ini i . Injtegrale s imple general iza te .

In t eg ra l a duble, t r ip le , mulitiple. F o r m u l a lu i Green. A r i a une i suprafe ţe curbe . Volume. In teg ra le de s u p r a f a ţ ă .

Gene ra l i za rea formulei lu i Green. Seri i . Convergenţă un i fo rmă . D e r i v a r e a şi in tegra rea Seriilor.

P a r t e a I I . — Ац!ш H I .

Ecua ţ i i diferenţiale de o rd inu l in t â i şi de o rd in super ior . E c u a ţ i i diferenţiale l in ia re . Wrionskian. E c u a ţ i i l i n i a re cu

coeficienţi cons tanţ i . Ecua ţ i a lui Eu le r . Aplicaţ i i . Sisteme de ecuaţi i diferenţ ia le de ordinjul i n t â i şi de o rd in

supe r io r . Po l inoame diferenţiale. Ecua ţ i i der ivate parţialje de o rd inu l în t â i l in ia re şi neli­

n i a r e . Ecua ţ i i cu diferenţiale totale. Ecua ţ i i in tegra le . Ecuaţ i i le lui Yol te r ra şi F r e d h o l m . S â m ­

b u r i s imetr ic i . S â m b u r i genera l iza ţ i (Anghe lu ţ ă ) . Aplicaţ i i . P rob l eme de F iz ică -Matemat ică .

8- ASTRONOMIA.

Anu l I I . — Semes t ru l I .

Profesor Gh. Denielrescu. ,

Tr igonome t r i a sferică.

Desvol târ i în serie în t r ebu in ţa t e în As t ronomie . Observaţjii a,supra ca lculu lu i logar i tmic . I n t e rpo l a r e . Metoda celor m a i mici pă t r a t e . Sfera cerească. Mişcarea d i u r n ă . Diferite sisteme de coor­

d o n a t e şi t r a n s f o r m a r e a lor. i n s t r u m e n t e a s t ronomice : luneta m e r i d i a n ă , teodolitul, sex-

Jtantul, ecuatorialul), etc. Refrac ţ ia as t ronomică . Aplicaţi i şi l u c r ă r i pract ice la Observatorul Ast ronomic .

13'

196

Anu l I I . — Semes t ru l I I .

Profesor sup l in i to r Dr. G. Bralu.

Mişcarea soarelui pe bolta cerească. P r e c e s i u n e a echinoxî-lor şi n u t a ţ i a . P a r a l a x a d i u r n ă .

Mişcarea soare lu i pe ecliptică. Legile lu i Kepler . M ă s u r a t impulu i . Ca lendaru l . P a r a l a x a a n u a l ă a stelelor. Corecţiile coordon i t e lo r poz i ­

ţi i lor a p a r e n t e ale as t re lor . P r i n c i p i u l Dopple r -F izeau . Planete le . L u n a . Eclipsele de soare şi de lună .

As t ronomia s te la ră . Stele duble. Ro iu r i de stele. Nebuloase . Aplicaţi i şi l u r â r i pract ice la Observatorul A s t r o n o m i c

9. M A T E M A T I C I G E N E R A L E .

Profesor t i t u l a r G. C. fuga.

Dl Profesor G. Riga fi ind în conicediu p e n t r u îndep l in i rea funcţiei de Secre ta r General al Min is te ru lu i Cultelor şi Artelor , a fost, în acest an , supl in i t de dl Prof. Gh. B r a t u . Ma te r i a lu l p reda t este acel p revăzu t în A n u a r u l precedent .

Ştiinţele fizice

10. I N S T I T U T U L D E F I Z I C Ă G E N E R A L Ă E X P E R I M E N T A L Ă ,

Director : Prof. Gheorghe Dima.

1. S 'a ţ inut c u r s şi s ' au făcut luc ră r i l e pract ice de s e m i -nţar, de l abora to r şi de atelier în mod foarte regula t , conform o r a r u l u i stabilit şi d u p ă p r o g r a m a pub l i ca tă în an i i t recuţ i .

2. S 'a începu t a m e n a j a r e a săli lor obţ inute de 7U rec tora t Pen t ru a se ins ta la u n l abora to r de luc ră r i pract ice .

11. I N S T I T T U T U L D E F I Z I C Ă T E O R E T I C Ă Ş I A P L I C A T Ă . 4 Director; Prof. J . Maior.

1. Curs ciclic (4 ore săpt . ) de doi an i , comun p / n t r u s tu­denţ i i a n u l u i I I şi I I I ai facultăţ i i de Şti inţe dela secţiile: F i ­zică şi F iz ieo-Matemat ic i .

197

A n a l şcolar 1927/28: „Teor ia lui Maxwell ' -Hertz a electri­c i tă ţ i i şi a m a g n e t i s m u l u i " ( în mod vector ia l ) .

2. Fizică aplicată (7 ore s ă p t . ) : l u c r ă r i de l abo ra to r cu s tudenţ i i a n u l u i I I şi I I I ai Facu l t ă ţ i i de Şti inţe, secţiile F i ­zică şi Fiz ico-Matemat ic i , ca apl ica t e a cu r su lu i teoretic de electr ic i ta te şi magne t i sm.

•3. Lucrări de atelier în l egă tu r ă cu lucră r i l e de labora tor . S u n t în c u r s de publ ica re luc ră r i l e relat ive Iti re la ţ ia d in t r e

c ă l d u r ă şi gravi ta ţ ie şi re lat ive la telefoniia mul t ip l ă ale Prof. A-Maior .

Ştiinţele chimice

12. LABORATORUL D E C H I M I E G E N E R A L Ă .

Director : Prof. Adrian Ostrogovich.

I n a n u f şcolar 1927—28 s ' au ţ inu t 87 de pre leger i din chi­m i a gene ra l a a câte o o r ă şi u n sfert.

P e de a l ă pa r t e s 'au făcut cu Stujlenţii паЏгаИџН 43 şedinţe de l u c r ă r i pract ice â câte 4 ore, c u p r i n z â n d l u c r ă r i p r e ­gă t i toa re p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t şi luc ră r i de chimie ana l i t i că ; i a r c u Studenţii chimisti 21 şedinţe ( l s emes t ru ) â câte 4 ore, de l u c r ă r i p regă t i t oa re p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t ,

13. LABORATORUL D E C H I M I E A N O R G A N I C Ă SI

A N A L I T I C Ă .

Director : Prof. Gheorghe Spam.

I n cu r su l aces tu i acestui a n s 'au ţ i nu t î n l abo ra to ru l de chimie a n o r g a n i c ă şi ana l i t ică al Univers i tă ţ i i din Cluj, c u r s u r i l e , şi l u c r ă r i i pract ice menţ iona te m a i jos.

a ) Cursul de Chimie Anorganică: 40 preleger i â \У- ore fiecare, f requenta te de 9 s tuden ţ i a i a n u l u i I I I , secţia chimie.

b) Conferinţe de chimie Alimentai ă: 14 şedinţe â 2 ore şe­d i n ţ a f requenta te de 9 s tuden ţ i a i a n u l u i IV , secţia chimie.

c) Lucrări practice de Chimie Analitică Calitativă: 41 şe­dinţe de l abora to r â 7 ore şedinţa , f requenta te de 23 s tudenţ i a i a n u l u i I I şi I I I , secţia chimie.

198

cl) Lucrări practice de Chimie Analitică Cantitativă: 41 şedinţe de labora tor , f requenta te de 6 s tudenţ i d in a n u l I V , secţia chimie.

e) Lucrări practice de Chimie Alimentară: 20 şedinţe de l a ­bo ra to r â 7 ore şedinţa , f requenta te de 6 s tudenţ i a i a n u l u i IV , secţia chimie.

14. LABORATORUL D E C H M I E F I Z I C Ă .

Director : Prof. Dan Râdulescu.

I n a n u l şcolar 1927—28 a făcut : Chimie fizicală, cu r s 3" ore, l u c r ă r i 8 ore .

S 'a c re ia t în cu r su l a n u l u i 1927—28 la aceas tă facul ta te şi inst i tutul! chimic mi l i t a r pe l â n g ă ca ted ra de chimie fizică şi sub direcţ ia profesorulu i respectiv peri t ru a do ta a r m a t a cu ch i -miş t i necesar i a p ă r ă r i i na ţ iona le .

In s t i t u tu l a r e o organiza ţ ie a n a l o g ă celor medico-mi l i ta re . Elevii u r m e a z ă cu r su r i l e de l icenţă şi doctora t ale facul tăţ i i şi c u r s u r i de ' spec ia l i za re î n t r ' u n l abora to r adhoc cre ia t la In s t i t u t în llaboratoarele de chimie fizică.

15- LABORATORUL D E C H I M I E ORGANICĂ.

Director : Prof. ag rega t Ion Tanasescu.

1. Cur s de Chimie Organică , p a r t e a 1-a cu s tudenţ i i î n Chimie a n u l I I I . 2 ore pe s ă p t ă m â n ă .

H i d r o c a r b u r i . Der iva ţ i ha logenaţ i . Derivaţ i o rgano magnež ien i . F u n c ţ i u n e a ol. Alehide. Cetone. Acizi. E te r i , Esteri-F u n c ţ i u n i mix te . F u n c ţ i u n i cu S. Nitro der ivaţ i .

199

Ni t roso der ivaţ i , I i i d ron i l amine . Amine . Der iva ţ i a i Р . , As., Sb. Nitrffi, I soni t r i l i . Cyan a m i n e . 2. Cu r s de Chimie o rgan ică , pa r t ea I l - a cu s tudenţ i i în.

Chimie a n u l IV. 2 ore pe s ă p t ă m â n ă . Capitole speciale: Ureide, P u r i n e . Aminoacizi , Pol ipept ide . Subs tan ţe proteice, Heterocicl i , Coloranţ i , Z a h a r u r i , Alcalbizi. 3 . L u c r ă r i prac t ice cu s tudenţ i i a n u l u i I I I , 1 ai pe s ă p t ă m â n ă . a ) Ana l i za cal i ta t ivă funcţ ională , o rgan ică . b ) Sinteze organice . 4. L u c r ă r i p rac t ice cu s tudenţ i i a n u l u i IV. 2 zile pe săpt . Anal iza can t i ta t ivă o rgan ică .

o

Ştiinţele naturale

16. I N S T I T U T U L DE S P E O L O G I E .

Director : Prof. Emil Răcorită.

I n r a p o r t u l a n u l u i şcolar 1922—23 a m da t Ijămuriri a su ­p r a o rgan iză r i i Ins t i tu tu t lu i , a s u p r a m a t e r i a l u l u i şti inţific a d u ­n a t şi a a u p r a act ivi tăţ i i pe r sona lu lu i . Anu l aces ta voi r a p o r t a n u ­m a i a s u p r a a s u p r a activităţi i pe r sona lu lu i , c i t ând pe scur t spo­ru r i l e mate r ia le , căci zestrea In s t i t u tu lu i n ' a p u t u t î n r eg i s t r a nici o m ă r i r e notabi lă , din cauza insuficienţei fondur i lor .

A) Bibilioleca. S'a con t inua t cu ca ta logarea Bibliotecilor I n ­st i tutelor de Speologie (s 'a a j u n s la No. 3248) şi de Zoologie (s 'a a j u n s la No. 2813) .

In v localul bibliotecii I n s t i t u t u l u i de Speologie s 'a depus spre p ă s t r a r e şi i nven t a r i a r e , cărţ i le c u m p ă r a t e d in fonduri le Muzeului de Zoologie dela vestitul ana tomi s t g e r m a n E. Ge-genbauer .

Biblioteca Gegebauer este foarte boga tă şi de m a r e va loare , m a i ales în) ceeace priveşte i s to r ia ana tomie i u m a n e şi a a n a t o ­mie i ver tebrate lor . Cata logrea ei este î n c u r s (s 'a a j uns la No-

200

1900) în,cât în r a p o r t u l viitor voi p u t e a probabi l refer i a s u p r a compune re i exacte a acestei foarte i m p o r t a n t e colecţii.

Din l ipsa de fondur i n ' a m p u t u t con t inua toate a b o n a m e n - • tele la reviste, nici c u m p ă r a noui le t r a t a t e necesare cercetărilor, şi a p ă r u t e în cursu l a n u l u i . Descomplectarea colecţiilor noas t r e bibliograficee const i tue u n adevă ra t dezas t ru ce n u va m a i p u t e a fi r e p a r a t u l te r ior căci mul te reviste a u l imitat t i ra ju l la n u ­m ă r u l exact a l abonaţ i lor .

B ) Colecţia de hărţi geografice, a spor i t cu 17 foi ale h ă r ţ i i Ardea lu lu i 1:75.000 şi cu cele 13 h ă r ţ i geologice ale Ardea lu lu i 1:75.000, publ icate de serviciul geologic dirt Budapes t a ,

C) Colecţia fotografică, — a începu t să fie ca ta logată , d a r din l ip să de fondur i , ca ta logarea s is temat ică p ro iec ta tă n u ss poa te rea l iza . Cu toate acestea exis tă o rea l i za re temeinică i n aceas tă p r iv in ţ a . Graţ ie fondur i lor puse la dispoziţie de Casa Scoalelor, s'a p u t u t cons t ru i u n d u l a p special, de mu l t conce­p u t de că t re Director, în care se va pu tea conserva şi clasa s is tematic colecţiunea fotografică, foarte i m p o r t a n t ă a In s t i t u ­tu lu i .

D) Colecţia biospeoloyieă. S 'a a d ă u g a t acestei colţecţii m a ­ter ia lu l cules i n 27 peşter i din Ardeal . La finele a n u l u i şcolar n u m ă r u l de o rd inb al peşter i lor cercetate a a j uns la 1068 si acel al ma t e r i a lu lu i : 1326. Mate r i a lu l cules dela începu tu l exp lo -ra ţ i i lo r noas t re (1904) c u p r i n d e vre-o 15.000 tubur i , 200 de seri i conservate uscate şi vre o 500 de Ldieci .

E ) Fauna Transilvaniei. S'a cules deja m u l t m a t e r i a l a t â t t e re s t ru cât şi de a p ă dulce, d a r n u se pot î ncă cita date s ta ­tistice căci o pa r t e din acest ma te r i a l n u este încă ales şi p r e ­p a r a t . N u m a i familia Garabidelor (Goleoptere) este c lsată defi­n i t iv şi i n s t a l a t ă in ca r toane .

Г ) Exploraţiuni speologice şi faunistire. a) Cercetăr i faunist ice şi speologice în reg iunea Ş u n c u i u -

şulu i (jud. BihorJ în Mai de că t re R. J e a n n e l şi P . A. Chap--pu i s . Şase peşter i au fost cercetate.

b) Cerce tă r i speologice î n Munţ i i judeţelor Mehedin ţ i şt Gorj î n Mai şi I un i e , de căt re P. A. Ghappuis cu concursu l ento­mologulu i vienez A. "Winkler. Douăzeci şi u n a de peşteri a u fost exp lora te .

201

17 . I N S T I T U T U L L E BOTANICĂ S I S T E M A T I C Ă , G R Ă D I N A BOTANICĂ Ş I M U Z E U L BOTANIC.

Director : Prof. Alexandru Borza.

Cursuri, lucrări practice şi excursii cu studenţii.

1. Botanică sistematică.

S ă p t ă m â n a l 3 ore şi 5 ore l u c r ă r i pract ice , obligatori i pen­t r u s tudenţ i i dela Şti inţe N a t u r a l e şi Geografie cu Şti inţe N a t u -tu ra le , anful I I I şi IV.

S ' au ţinkit în semest ru l 1 şi I I î n total 41 lecţ iuni şi 52 .şedinţe de l u c r ă r i prac t ice .

Scopul şi metodele sistematicei- I s to r i a clasif icaţ iunii . Or ig ina speciilor şi evoluţia genera lă a rggenu lu i vegetal. T r a t a r e a s is­t emat ică a u r m ă t o a r e l o r i n c r â n g ă t u r i : Schizophyta , Myxomycetes , Flagell j i tae, CJilorphyceae, Gharpohy ta , Phaeophyceae , Rhodo-

phyceae , Eumyce tes (cu Lichenes) , B ryophy ta , P t e r idophy ta . Din t re P h a n e r o g a m a e a u fost t r a t a t e : Gymnospermaele , i a r d in­t r e Ang iospe rmae u r m ă t o a r e l e o rd ine : Rana le s , Monocotyledo-neae, Rosales , Sa r racen ia l e s , Myrt i f lorae , UmbelMlorae , Sa l i -cales, Fageles , Myricales , Vert ici latae, J u g l a n d a l e s , Pro tea les , Urti 'cales, Pipera.les, San ta l a l e s , Eu-Cer i t rospe rmae , P r i m u t a -

les, Tricotceae, Gerania les , Malvales, Sapidaltes, Celastrales , R h a m -na les şi Er ica les .

I n şedinţele de l u c r ă r i prac t ice din semest ru l I I s 'au e x a ­m i n a t la microscop r ep rezen tan ţ i i tipici a i g rupe lor t r a t a t e la cu r s , făcându-se desene. I n semes t ru l all I I - l e a s 'au făcut n u ­meroase d e t e r m i n ă r i d in t re r ep rezen tan ţ i i t ipici ai F a n e r o g a -melor t r a t a t e la cu r s .

2. Fiiosociologie.

S ă p t ă m â n a l 1 curs , facultat iv, p e n t r u s tudenţ i i dela Şti inţe N a t u r a l e şi Geografie cu Şti inţe N a t u r a l e .

S ' au ţ inu t în semest ru l 1 şi I I , 10 l e t ţ iun i : Noţ iun i gene­ra le de fitosociologie, ecologie. Tovărăş i i , vegetal'e. Anal iza cali­t a t ivă şi can t i t a t ivă a tovărăş i i lor de p lan te . Sinchorologie. S i n -geneză. Fac to r i i ecologici. D u p ă orele de c u r s s 'au făcut proec-ţ i un i luminoase demonst ra t ive .

202

3. EjLCurmmi didactice cu studenţii.

Cu studenţ i i ce-au ascul ta t cu r su r i l e de Botan ică s i s t ema­tică şi de Fitosociologie, s 'au l âcu t câteva excurs i i m a i mici î n j u r u l Cmjul'ui, iar în zilele 19—22 Mai 1928 ş'a făcut o ex ­curs ie m a i m a r e la Dvea—Simer i a—Alba - Iu l i a , î m p r c u r i ă cu dl Prof. Dr. I . Grinţescu şi s tudenţ i i d-sale.

18. I N S T I T T U T I j L DE BOTANICĂ G E N E R A L .

Director : Prof. loan Grinţescu.

I . Curs şi lucrări practice de Botanică generală'

1. C u r s : Mercu r i şi S â m b ă t a dela 8 — 9 ^ (Două semes t re ) . 2. L u c r ă r i p rac t ice : în aceleaşi zile dela 9/^—12 (Dou se­

mes t r e ) .

a) Materia cursidui.

Obiectul! botanicei . Dcfmi ţ iuni . E lemente de citologie vege­t a l ă : morfologia şi fiziologia celulei vegetale. Elemente de h i s -tologie vegetală: ţ e su tu r i şi elasificaţia lor . S tud iu l organţelor vegetat ive: r ă d ă c i n a , tu lp ina , f runza (organigraf ie , o rganogenie , ana tomie , a d a p t ă r i ) . F u n c ţ i u n i l e vegetale: t r a n s p i r a ţ i a , a s i m i ­la ţ iac lorof i l ianâ, a s imi la ţ i a c a r b o n u l u i de că t re p lante le f ă r ă clorofilă, as imi la ţ ia azotului . Nutr i ţ iuniea p lan te lo r în1 genera l Resp i ra ţ i a .

Studiul! o rgane lor de rep roducere . F e c u n d a ţ i a şi consecin­ţele ei din p u n c t de vedere a l eredi tă ţ i i . Mendel ism. Morfologia şi fiziologia f ructului şi a seminţei . Biologia f ructelor şi a s e m i n ­ţelor, î nmul ţ i r i l e p lante lor pe cale vegetativă.

Cursul! a fost însoţi t de demionstraţ iuni exper imenta le , de d i a g r a m e şi de n u m e r o a s e proec ţ iun i .

b) Materia lucrărilor practice.

I n cele 44 şedinţe s'a s tud ia t m a i a m ă n u n ţ i t : Celula vege­ta lă şi conţ inu tu l săju. P r inc ipa le le t i pu r i de ţ e su tu r i . Morfolo­gia e x t e r n ă şi morfologia interni? a r ă d ă c i n i i , a, t u lpn i i şi a' frunzei . P r inc ipa le le ma te r i i de rezervă şi c a r a c t e r i z a r e a l o r la microscop. Morfologia şi .s t ructura o rgane lor de r ep roduce re la Angiosperme. Morfologia şi s t r u c t u r a fructelor şi a semin-

203

telor. Ge rmina ţ i a seminţei . 0 demons t ra ţ i e despre înmul ţ i r i le ' vegetative.

Cursu l şi luc ră r i l e pract ice a u fost frecventate regul(at de' 20 s tudenţ i şi s tudente a i a n u l u i I I de Şt. N a t u r a l e şi Geografie 1

t eu Şt. N a t u r a l e . F ă c u t e s u b sup raveg erea d i rec torului , luc ră r i l e pract ice aif

fost î n t o t d e a u n a precedate de câte o s c u r t ă e x p u n e r e o ra lă . Ga şi în a n u l precedent , exerciţ i i le pract ice a u fost conduse de dl I o a n Bozacu asis tent . Demons t ra ţ i a despre î n m u l ţ i r i vegetative s'a făcut în u l t ima şedinţă d in Mai la G r ă d i n a Botanică , cu concursu l d lui C. Gurt ler , şef de cu l t u r ă . Voi m a i menţ iona aci ca dl asis tent , I o a n Bozacu, a avut în s a r c i n a sa şi ţ inerea coloc­viilor la care s 'au s u p u s a n r o a p e toţi s tudenţ i i înscr iş i 1 cu r s r rezu l ta tu l acestor colocvii a fost mu l ţumi to r .

I I . Curs şi lucrări practice de Fiziologie vegetală. o

1. Curs , L u n i dela 8—9 iTjn s emes t ru ) . 2. L u c r ă r i pract ice , Jo i şi S â m b ă t ă dela 3—5 (Un se­

m e s t r u ) . a) L a cu r s s'a t r a t a t în special funcţ iuni le de nu t r i ţ i e ale-

p lante i . b) I n cele 29 şedinţe de l u c r ă r i prac t ice s'a s tud ia t in mod

a m ă n u n ţ i t : Solul a rab i l d in punc t de vedere a l s t r uc tu r i i şi af p ropr i e t ă ţ i lo r fizico-chimice. J o n o m e t r i c . Chimia p l an te i ; r e a c -ţ iun i m a c r o şi microchimice . Mater i i de r eze rvă şi c a r ac t e r i za r ea lor pe cale m a c r o şi microchimică . Metabolsmul mate r i i lo r de rezervă. Enzime- F e r m e n t a ţ i a alcoolică şi p r o i u ş i i să i . P i g m e n -ţii vegetali. Expe r i en ţ e de difuziune. F e n o m e n e osmotice. Ce­lule ar t i f iciale . M ă s u r a r e a forţei osmotice. F e n o m e n e de imbi-bi ţ iune . Cu l tu r i de p lante în so lu ţ iun i nut r i t ive . Cu l tu r i pe m e ­dii art if iciale (Agar , ge la t ină ş. a.). Conducerea a e r u l u i şi a a p e i în p lan te . T r a n s p i r a ţ i a . De t e rmina rea n u m ă r u l u i s tomate lor . A-sin. i la ţ ia ca rbonu lu i . Tens iunea ţesutur i lor . Mişcăr i higroscopico. T rcp i sme .

C u r s u l şi luc ră r i l e pract ice de Fiziologie vegetală a u fost u r m a t e de cinci s tuden ţ i din a n u l I I I , secţia Şt. N a t u r a l e . Ca şi in a n u l precedent aceste l uc ru r i a u fost conduse ele dî Dr . M. Tie-senhausen , şef de l uc ră r i , a ju ta t de dl F r . Nemeth , as is tent . Dl

204

Dr. Jvl. T iesenhausen a făcut, la începtu l fiecărei şedinţe, câte-o e x p u n e r e cr i t ică a s u p r a metodelor exper imenta le în t r ebu in ţa t e .

E locul să menţ ionez aci că p e n t r u a n u lăsa s tudenţ i i n a -tura l i ş t i dela Gîuj î n s ta re de infer ior i ta te fa ţă de colegii lor dela celelalte un ivers i t ă ţ i româneş t i , a m inst i tui t , cu a p r o b a r e a Consi l iului profesoral , î ncă din Mar t i e 1922, u n c u r s facul ta t iv de fiziologie vegetală.

Cu puwerea in ap l icare a nou lu i r e g u l a m e n t (.1927—192S) cu r su l şi luc ră r i l e p rac t ice de fiziologie vegetală (cinci ore s ă p ­t ă m â n a l ) a u devenit obl igatoare .

Direc toru l In s t i t u tu lu i de Botanică gene ra l ă face acest c u r s dela 1922 în m o d cu totul g ra tu i t . Sper că aceas tă s t a re de l)u-c r u r i n u e decât provizorie , cu a t â t m a i mu l t că la Bucureş t i şi la I a ş i , fiziologia vegetală formează o ca t ed ră cu totul i ndepen­den tă de Botan ica genera lă , i a r cu rsu l se face t imp de 2 an i . Va t rebui negreşi t să se dea şi cu r su lu i nos t ru o m a i m a r e des -vol tare p r i n c r ea rea a unei conferinţe .

I I I . Excumum didactice şi ştiinţifice'

1. I n Făge tu l M ă n ă ş t u r u l u i , cu toti s tudenţ i i ce u r m e a z ă •cursul) de Botan ică genera lă (6 Mai 1928).

2. L a Deva, Simeria şi A lba - Iu l i a (19—22 Mai 1928), în asociaţ ie cu dl Prof. Al. Borza şi personalul! I n s t i t u tu lu i de Bo­tan ică s is temat ică . Din p a r t e a In s t i t u tu lu i de Bo tan ică gene ra l ă a u luat p a r t e : d i rectorul , pe r sona lu l ştiinţific al Ins t i tu tu lu i ş i 6 sh .den ţ i .

3 . DJ as is tent F r . Nemet a con t inua t cercetăr i le sale pp ' teren în „ făge tu l" dela L ă p u ş n a (jud. Mureş ) în t re 23—26 A-pri l ie 1928.

4. I n m u n ţ i i Gurgh iu lu i ( în i u l i e ) ; în t m u n ţ i i Bucegi (în Atugus t ) şi pe valea Bistr i ţei (în Septemvrie) 1928.

IV. Situaţia Bibliotecii.

Biblioteca e c o m u n ă ambelor ins t i tu te de Botan ică . Din l ipsă de fondur i In s t i t u tu l de Botan ică gene ra l ă n ' a p u t u t cum- , p â r a în acest a n decât câteva, căr ţ i , in schimb a p lă t i t abona­m e n t u l Ha cele 6 periodice conform obl igaţ iuni lor ce şi-a lua t .

R a p o r t â n d despre Bibliotecă, găsesc pr i le jul să a r ă t n e a p ă ­r a t a nevoe a unei rev izui r i fundamen ta l e a s i s temului defectuos

205

d u p ă care colecţiunile sun t clasate- Cele peste45.Q00 volume sunt amestecate cu o sumedenie de b roşu r i şi ex t r a se nelegate, ceeace face c ă u t a r e a uifei că r ţ i foarte anevoioasă .

Va t rebu i ca în 1 t i m p u l cel m a i s cu r t şi cu orice sacrificii ma te r i a l e , s ă p u n e m ordine i n aceas tă bibliotecă care cea m a i bo­ga tă d in toa tă ţ a r a .

De altfel, p r eocupa t de ideia sch imbăr i i s is temului ac tua l de c lasare , a m cerut m i n i s t e r u l u i Cultelor u n a j u t o r p e n t r u p r o c u ­r a r e a , deocamda tă , a cuti i lor c lasoare ini vederea untui t r i a j a l b roşu r i lo r şi ex t rase lor . Cu s u m a de 20.000 Lei p r i m i t ă a m c o m a n d a t la a te l ie ru l de legâtorie a l Univers i tă ţ i i 200 cut i i c la­soare ca re s u n t ga ta . B ine înţeles că d i rec toru l aces tu i ins t i tu t nu se poate încumeta la o r e o r g a n i z a r e a u n e i biblioteci ca re conţ ine peste GU.000 n u m e r e şi n ic i n u poate imobi l iza pe r so ­n a l u l ştiinţific a ju t ă to r în d a u n a înda to r i r i lo r sale didactice. Penţtrui r ev izu i rea acestei biblioteci vo r t r ebu i anga j a t e per ­soane cu exeper ien ţă în astfel de l uc ră r i , ad ică bibliotecari de meserie , aşa cum s r a făcut la alte ins t i tu te un ive r s i t a r e d in Cluj .

Ches t iunea legatului căr ţ i lor , e o p rob lemă de veşnică ac ­tua l i ta te p e n t r u inst i tutele cu bugete modeste, cum e cazul ins t i ­t u tu lu i nos t ru . L u â n d p i ldă dela al te ins t i tu te , a m ceru t ca în postul de custode să fie n u m i t u n om ca re să ştie cât de cât meser ia legatului de căr ţ i . Şi î ncepând cu câteva unel te ind i s ­pensabi le , am! reuş i t s ă î n jghebăm i n c a m e r a de g a r d ă urf> mic atel ier in care pu tem lega, în mijlocie, 200 volume pe a n pe u n preţ , bine înţeles, cu m u l t infer ior tar i fu lui d in o raş .

Catalogul Bibliotecii.

Dl Dr . M. Tiesenhausen şef de l u c r ă r i , a j u t a t de dl F r . Nemeth , asisterit, a u t e r m i n a t „catalogul pe materii" a l Biblio­tecii. Această luc ra re , ca re a d u r a t a p r o a p e u n ari, v a u ş u r a mult ' cercetări le absolvenţi lor ce î n t r e p r i n d teze de l icenţă.

V. Colecţiunea de diapozitive-

Dl) E r v i n Reimesch, p r e p a r a t o r a c lasat şi ca ta logat î n t r e a g ă co])ecţia de diapozit ive (900 b u c ) , confecţionate în an i i d in u r ­m ă . Această colecţie r ep rez in t ă vederi , scheme şi d i a g r a m e diiv tot domeniu l Botanicei .

2 0 6

VI. Amenajarea Laborator ului de Fiziologie vegetată.

I n da rea de s eamă din a n u l t recut a m a r ă t a t cum, d in t r ' o s u m ă destul de modestă , p u s ă l a dispoziţ ia n o a s t r ă de Consil iul facultăţ i i , a m în jghebat u n mic l abo ra to r devenit ind ispensab i l p e n t r u unele l u c r ă r i de Fiziologie vegetală

Anu l acesta, î n limitele buge tu lu i destul de r e s t r â n s , a m m a i p r o c u r a t câteva a p a r a t e . în special s t iclărie. î n z e s t r a r e a u n u i astfel de labora tor , cu tot ce-i t rebue , e o ches t iune de buget la ca re n u ne p u t e m gând i a cum. P a r t e a m a i g r a v ă e că l abora ­t o r u l e deja p r ea mic faţă de n u m ă r u l neobişnui t de m a r e de s tudenţ i ce se însc r iu a n de an la secţia Şt. na tu ra fe . Va t r ebu i ca, v r â n d n e v r â n d , Sena tu l un ivers i t a r să ia m a s u r i cu uni i func ţ ionar i ca r i cu s au f ă r ă au tor iza ţ i i , ocupă subsolur i le Uni ­versi tăţ i i , s ă fie evacuaţ i , d â n d astfel posibil i tate l abora toare lo r să se desvolte p e n t r u b u n u l mer s a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i .

' 19. I N S T I T U T U L D E GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.

Director : Prof. ioan Popescu-Yoiteşti.

Cursu l şi l 'oerările pract ice de Geologie s 'au început L u n i 7 Noemvrie 1927, con t inuându- se r egu la t în fiecare L u n i şi Mercu r i î n t r e 2 şi 6 d u p ă amiaz i . S*au ţ inut în total 42 c u r s u r i • ( 2 — 3 ^ ) şi 42 şedinţe de l u c r ă r i (4—6) în ca re s ' au t r a t a t toate capitoliile d in Geologia genera la şi s t ra t igraf ică .

Cursu l a fost frecventat de 11—15 aud i to r î n major i t a te s tu ­dente şi s tudenţ i înscr iş i la Geografie cu N a t u r a l e .

2. Geologia României. — Şef de l u c r ă r i Prof. Dr. Şt. Maleesctt.

I n conformita te cu ho t ă r â r i l e Consilului F a c . de Şti inţe, •dl şef de l u c r ă r i Şt. Mateescu a ţ i nu t în semest ru l a l I I - l e a u n cu r s de Geologia Românie i cu s tudenţ i i a n u l u i IV în Şt. N a t u ­ra le şi Geografie cu N a t u r a l e .

207

3. Paleontologia. — Prof. TJr. I. P.-YoiteştU

Din l ipsa de s tudenţ i î n a n u l I I I la Şt. N a t u r a l ^ u n curs r egu la t de Paleontologie n u s 'a făcut a n u l acesta . I n j u m ă t a t e a a doua a lu i Noemvr ie s 'au înscr i s 2 s tudenţ i g e r m a n i , i a r în Decemvrie s'a înscr i s încă u n u l . Astfel s 'au făcut începând eu 15 Noemvr ie 18 şedinţe de l u c r ă r i pract ice de că t re dl Şef de lu­c r ă r i Mateescu în fiecare M a r t i dela 27'—6, cu care ocaziune, li s 'au da t şi explicaţi i le n r ce sa r e înţelegeri i luc ră r i lo r , t r a t ân -du-se astfel toate Never tebrate le .

4. Excursiun':.

I n cu r su l acestui a n s 'au făcut 4 e x c u r s m n i geologice de câte % zi în j u r u l Clujului şi o excu r s iune m a i m a r e , cu au to­c a r u l , în r eg iunea Cluj-Turda-Gheile T u r z i i - P e t r i n d - B e r c h i ş - B u r u I a r a - H ă ş d a t e - F e n e ş - C l u j , în care s'a făcut cunoş t in ţa cu . toate fo rma ţ iun i l e geologice s tudia te .

20. I N S T I T U T U L D E M I N E R A L O G I E - P E T R O G R A F I E .

Director : Prof. Yiclor Staneiu.

Curs şi lucrări practice.

1. Curs genera l de Mineralogie şi Pe t rogra f i e : J o i şi Viner i d. m. : 2—3 j u m . ore.

2. L u c r ă r i pract ice de Mineralogie şi Pe t rog ra f i e : J o i şi Vi­n e r i d. m. : 3 j u m . ore.

a ) Materia Cursurilor-

Cristalografia geometrică şi fizică.

Elemente de s imetr ie . Reţele moleculare . P a r a m e t r i . No ta -ţ iuni le . Holbedrie , hemiedrie , te tar toedr ie . S is temul cubiv, p a t r a -tic, hexagona l , t r igonal , rombic , monocjin şi t r icl in. P roec ţ iunL Calcu la rea cr is talelor d i n indici i feţelor. Zone, calculul zonelor. Maclele. Cris ta logeneză. Creş terea cris talelor . Dur i ta tea , Cohe-ziunea. Elas t ic i ta tea . F i g u r i de p e r c u s h m e şi de coroziune. F l u o -

208

rescenţa , fosforescenţa, electrici tatea, ga lvan i smul şi m a g n e t i s m u l cr is talelor . Cris talografie opt ică: Indicele de refra.cţie. Isotropre, an iso t ropie . Cris tale u m a x e şi b iaxe . Microscopul po la r i zan t . In te r fe ren ţa şi colori de in terferenţ i , f igur i de in te r ferenţă . E x -t incţ iuni le . D t e r m i n a r e a minera le lo r la microscop.

Zăcăminte de minereuri.

Mineaiogeneza. Minera le p r i m a r e şi s ecundare . Geneza d i ­rec tă şi indi rectă . Minera le plutonice . Minera l iza tor i i . P r e s i u ­nea . Minera le de sub l imare . Minera le h idatogene. Mnera le p r i n ox ida re . Metamorfoza . Pneuma to l i za . Desagregarea . P s e u d o m o r - • foza. P a r a m o r f o z a .

Clsificarea mineralelor după sistemul lui Dana.

Elemente nat ive . Sulfur i . Arsen iu r i . Te lu ru r i . Su l foarsen iur i ;

şi sulfost ibiuri . Oxizi H a l o g e n u r i . Carbona ţ i . Sulfaţ i . C roma ţ i . Mohbdenaţ i . Silicaţi. Corpi organic i .

Pclrograjia.

Const i tuţ ia litosferii şi p i rosfer i i . Pioce erupt ive , s e d i m e n ­ta re , cristaîofiliene. S t r u c u r i şi s e p a r a ţ i u n i de roce. Pe t rogeneza . Mineralele const i tut ive ale rocelor.

Clasificarea rocelor.

I- Roce erupt ive . I I . Roce sed imenta re . I I I . Roce m e t a m o r -fice. I n acest a n s'a da t o de.svoltare m a i m a r e metamorfe i rocelor.

b) Materia lucrărilor practice.

Desenul a x o n o m e t r i c a l formelor cr is ta l ine . Ana l i za fo rme lo r s imple şi a combinaţ iuni lor , g r u p a r e a lor în clasele de s imetr ie . P roec t iunea l in ia ră , gnomonică şi s tereograf ică. Calculul zone­lor şi ca lcu lă r i de cr is tale . Re ţeaua Wulff. D e t e r m i n ă r i de d u r i ­tate cu sc lerometru i Seebeck şi s ca ra lu i Mohs-Bre i thaup t . D e ­t e r m i n ă r i de densi ta te (ba lan ţa h idros ta t ică , Jol ly, S c h w a r t z -Wes tpha l , P i cnome t ru , -Aneometrul lu i Nicholson) .

209

Şlefuirea de secţ iuni subţ i r i or ienta te . S tud iu l microscopie a l minera le lo r şi rocelor — i n l u m i n ă n a t u r a l ă şi po la r iza tă , cu raze para le le şi convergente. Ca lcu la rea rocelor erupt ive şi r e p r e z e n t a r e a lor graf ică în t r e iungh iu l lui Osann'. Anal iza p i -rognost ică . M ă s u r i de cr is ta le ' cu gonliometrul de contact şi de ref lexiune. T ransc r i e r ea valor i lor d iedre m ă s u r a t e în proecţ iu-nea stereografic.

21 . I N S T I T U T U L ZOOLOGIC.

Director : Frof . Ion A. Scriban.

I n cu r su l acestui a n şcolar m a t e r i a t r a t a t a la curs şi lu­c ră r i le pract ice a fost Zoologie şi Ana tomie c o m p a r a t ă a Neverte­brate lor .

Incrângăturile: 1. P ro tozoare . 2. Mezozoare. Spong ie r i 4. Celenteiate . 0 5. Vermidien i . 6. Viermi . 7. Ar t ropode . 8. Mo-Ifuşte. 9- Eohinoderme.

Cursu r i l e şi luc ră r i l e a u fost u r m ă r i t e de 64 s tudenţ i . I n total s 'au ţ inu t 42 de c u r s u r i â 1 j u m . ore şi 43 şedinţe

d 3 l u c r ă r i pract ice â 2 j u m . ore. I n cele 43 şedinţe de l u c r ă r i pract ice s ' au s tud ia t p r inc ipa ­

lele t i pu r i morfologice din fiecare I n c r â n g ă t u r ă , Clasa, Ordine. Tot î n cu r su l acestui a n s 'au ţ inut 15 şedinţe de l u c r ă r i p r a c ­

tice cu s tudenţ i Nafura l i ş t i anu l I . S 'a s tud ia t celula şi ţesu­tur i le .

Ezcursiuni zoologice.

1. E x c u r s i a zologică în peştera „Z ichy" din mun ţ i i B i h o r u ­lui cu s tudenţ i Na tu r a l i ş t i şi geografi .

2. E x c u r s i a zoologică făcută de dl Profesor I . A- Sc r iban la Roscoff, F r a n ţ a p e n t r u colectarea m a t e r i a l u l u i necesa r l u ­c ră r i lo r pract ice a s tudenţ i lor .

3. E x c u r s i a zoologică la Valcov, făcută de dl Profesor I . A. Scriban! p e n t r u colectarea de m a t e r i a l Zoologic.

I n cu r su l a n u l u i şcolar 1927/28 s'a îmbogăţ i t colecţia de p r e p a r a t e microscopice cu n u m e r o a s e p r e p a r a t e noui , proveni te clin ma te r i a lu l recoîtat la Roscoff.

I n acelaş t imp s 'au făcut numeroase p lanşe ana tomice pen­t r u A n a t o m i a c o m p a r a t ă a Ver tebrate lor .

U

210

22. I N S T I T U T U L DE F I Z I O L O G I E G E N E R A L Ă . ,

Director : Prof ag r . Aristide Grădinescu.

Cursid.

Lecfia I . СотрогЏа chimică a materiei vieţuitoare şi prim-dpi le generale care stau la buza fenomenelor vieţii. Ins tab l i ta -tea ma te r i e i vii. Histo-i iziologia şi chimia fizicală. Mediu com pat ibi l cu viaţa . Organ iza ţ i a coloidală a celulei. A r m o n i a func­ţ iona lă d i n o rgan i sm. Cul tu r i de ţ e su tu r i ( H a r i s s o n şi C a r r e b . Fiziologie genera lă , fiziologie specială . î m b i n a r e a ior.

I I . Funcţiunile de relaţiune. Elementele celulare d i ferenţ ia te . F i b r a m u s c u i a r ă ne tedă şi s t r i a t ă . P ropr i e t ă ţ i l e lor. Extenzibf i i -t a tea . Elasticitatea. Gont rac ţ iunea . Exc i t an ţ i .

I I I . Tetunos incomplect şi complect. Energi i le pe ca r i le p roduce muşchiul! în con t rac ţ iune : a ) t r ava l iu molecular , b ) t r a ­val iu mecanic , energie electrică, v ib ra ţ iune sonoră , energie ca­lor ică . Compoziţ ia chimică a muşch i lo r în r e p a u s şi în act ivi­t a tea lor.

IV. Care suni prodnşii imediat utilizaţi de muşch'. Rolu l h id rocarbona te lo r . Rolul g răs imi lo r . Rolul proteicelor. Bi<-tiectrogeneza. Organe electrice la Torpi la , s t r u c t u r a , ine rva ţ i a , c i rcu la ţ ia cu ren tu lu i . Malop te rus , Gimnotus . Secuza şi te tanos electric.

V. Fologeneza },a p lan te şi an ima le . Originea ei. Luciferază, luc l fer ină . Caractere le acestei l umin i . Rolul ei.

Sistemul nervos în ser ia a n i m a l ă . N e u r o n . Morfolfogie, s t ruc ­t u r ă . Neurofibri le . Teoria po la r i tă ţ i i d inamice . Ind iv idua l i t a tea n e u r o n u l u i . Teoria lui Apa thy şi teor ia n e u r o n u l u i .

VI . Articulaţia neuronilor. S inapse . Nervi i , s t r u c t u r a lor. Exc i t an ţ i i : mecanici , chimici, electrici. Elec t ro tonus . U n d a ner ­voasă. Curen t de r e p a u s , va r i a ţ i a nega t ivă la nerv . Compoziţ ia ch imică a s is temului nervos .

V I I . Sistemul nervos din punct de vedere histologic şi ano-tomic. S t r u c t u r a măduve i . S t r u c t u r a bu lbu lu i şi f ă r ămi ţ i r ea subs tanţe i cenuşii .

\IIl.Cerebelul. S t r u c t u r a , pedonculi i cerebeloşi. Nuclei d i n ­ţa ţ i . Creerul . Anatomie . S t r u c t u r a . Fiziolbgia măduve i .

I X . Centri din măduvă: ci l io-spinal, ano-sp ina l , vezico-spi-na l , genital , vasomotor i . Bulbul . , Cerebelul. Fiziologia c reeru tu i .

211

X. Localizările cerebrale motoare şi senzitive: 1. Expe r i en ţ a lui F r i t s c h şi Hi tz ig ; 2. Tumor i , leziuni . Local izăr i a impres i i lo r tactile, vizuale, audi t ive , olfactive şi vizuale. Afaziilfe: afazie mo­t r ice (Broca ) . Agraf ie , cecitate verbală , su rd i t a te verbală . Sediul inteligentei . Memorie . Fiziologia centr i lor nervoşi . Oboseală. S u r ­mena.]. R a p o r t u l î n t r e g reu ta t ea c ree ru lu i şi g reu ta tea corpului . Meninge şi l ichid cefălora chid ian .

X I . Organele de simţ. S imţu r i mecanice ; s i m ţ u r i chimice-•Sensibilitate c u t a n a t ă , tact i lă , t e m p e r a t u r a , du re re , act ivi ta te m u s ­cu l a r ă . S imţu l m u s c u l a r (cinestezic). S imţu l gus tu lu i .

X I I . Simţul olfacţiunei. Subs tanţe le odor i ferante , subordo­n a t e diferitelor condi t iuni . M i n i m u m perceptibi l . S u p r a f a ţ a de olfacţ iune. Simţul auzului. Otocist (s ta tocis t ) . Ana tomia u r e ­chei ex terne , mijlocii, in te rne . S t r u c t u r a o rganu lu i lu i Gorti.

X I I I . Structura crestelor auditive. Fiziologia u reche i ex te rne . F iz io log ia urechei mijlocii . Fiziologia urechei in te rne . Rolul; ca­na le lor semic i rcu lare . Simţul de echi l ibru. Organ vizual .

X I V . Excitantul rttinei: l umina , l ' u r p u r r e t in i an . Acomo-d a ţ h - n e a i r i su lu i p e n t r u l umină . Cen t ru l ci l io-spinal din m ă d u v ă . Subs t an ţ e miotice şi midr ia t ice . Originea fibrelor pupi lo -d i la ta -tor i i . Originea fibrelor pupilo-constr ictori i -

XV. Câmpul vizual pentru lum'na albă şi p e n t r u l u m i n a Tc.onochromatică. Acui ta te vizuală . Caractere le imagine i re t in iene m i n i m u m perceptibi l . Pers i s ten ta imagine i . Senzaţ ia culori lor . Culor i fundamenta le , compl imen ta re . Cont ras te . Teor ia lui Y o u n g şi Helmiholtz. Teoria ch imică a lui von H e r i n g .

X V I . Vedere Ыпосикыа. Câteva date a s u p r a igienei lumi-nei . Funcţiunile de locomoţiune. Rolul muşchi lor , oaselor, ar t i -cu la ţ iuni lor . Menţ inerea echi l ibrului . Locomoţ iunea aqua t i câ . Vezica î nno tâ toa re . Densi ta te . Rolul a r ip ioa re lo r . Locomoţ iunea la peşti . Ra ja . Meduze. Locomoţ iunea a e r i a n ă . P r i n c i p i u l a r ipe i . Sborul p r i n bă tă i , a l uneca re şi p l ana t .

X V I I . Locomoţiunea terestră: la apode, la insecte, p a t r u p e d e . B ipede . P a s u l fiziologic la om. Metoda u rmelor , graf ică şi c ro -nophotograf ia . Func ţ i un i l e de rep roduc ţ iune . Bipar t i ţ i e . Conju­gare . Fecunda ţ i e . Partenjogeneză. Teor ia lui Yves Delage şi L o e b Hered i ta tea . I n c u b a ţ i u n e a ex te rnă . I n c u b a ţ i u n e a i n t e r n ă . P l a ­c e n t a . Fiziologia ei-

X V I I I . Circulaţiunea cxlraembrionară: Func ţ iun i l e nou lu i 14*

212

născu t . Digesti ime. Resp i r a t i une . Glanda m a m a r ă : evoluţia ei. S t r u c t u r ă . Fiziologie. Laptele . Colos t rum. S in teza caseinei , lae-tozei. Glandele cu secrefiune i n t e rnă . Corela ţ iune ne rvoasă ; co-re l a ţ iune c i rcula tor ie . H o r m o n i . Glanda in ters t i ţ ia lă . F ica t . P a n ­creas . Exper ienţe le lui Rertchold si Peza rd . DinKmica ca rac t e ­re lor sexuale secundare . F o r m ă neu t r ă . Grefare . F e m i n i z a r e a cocoşului.

X I X . Glanda thyroidă. Fiziologia ei. E x t i r p a r e a la o rgan i s ­mele t inere . E x t i r p a ţ i a la organismele adul te . T u l b u r ă r i : s t a r e mixoedemiatoasă. Cret inism. Rolul grefelor. Dovezi clinice. Boa la lu i Basedow. H ipo şi h ipersecre ţ iune , c o m p a r a ţ i a tu lbură r i lo r -Glanda p a r a t h y r o i d ă . S t r u c t u r ă . Fiziologie. Thymus . Rolul în creştere . Experienţele lui Garre l . f

X. Capsulele suprarenale. S t r u c t u r a . Adrena l ina , efecte. Gompozi ţ iunea chimică. Efectele ex t i rpă re i . Acţ iunea ad rena l ine i a s u p r a endothel iu lui capi la r . Acţ iunea ad rena l i ne i a s u p r a a n i ­male lor n o r m a l e .

X X I . Hipofiza. I l z io logia . E x t i r p a r e a : t u l b u r ă r i . H i p o n u -tr i ţ ie . Hipo te rmie . L e g ă t u r a cu glandele geni tale . S împtome cli­nice. Acromegal ie . Gigant ism. Acţ iunea e x t i r p ă r i i hipofizei (pi-t u i t r i n a ) . Epifiza. Sp l ina . S t r u c t u r ă . Corpuscul i i ilui Malp igh i . Elementele pulpei splenice. Cefe 2 teori i : c i rcu la ţ ia închisă şi deschisă a vaselor. Rolul hematopoet ic şi limfoidic.

X G I I . Seore(iunea internă a pancreasului. S t r u c t u r a , insu­lelor lui Lan 'gerhans . Exner ien te le lui von Mer ing şi Minkowsky. Originea ne rvoasă a d iabe tu lu i? Diabet duodena l Pfliiger? Mac-leod şi Bar ţ t ing. Insuljina.

X X I I I ( Somnul n a t u r a l şi s o m n u l provocat . Ce este som­nu l . Modificările c i rcu la tor i i , act ivi ta tea card iacă , vasomotor i i , p r e s iunea a r t e r i a l ă . Cauzele somnulu i . H ipno t i sm. Anestezie. F a ­zele anes t ene i . Lipoizi. Teoria lui Meyer şi Owerton. Anestezie p a r ­ţ ială . Rachianes t iz ie .

Demonstraţiuni.

L a ) Muşchiul se con t rac tă n^imai la Închiderea şi î n t r e r u ­pe rea cu ren tu lu i .

b) Când se con t rac tă , muşchiu l , nu - ş i schi/mbă vo lumul I I . E x p e r i e n ţ a lu i Galvani . I I I - a ) E x a g e r a r e a reflexelor p r i n s t r icn ina .

213

b) Lipsa tonusu lu i la b roasca r.u nerv i i secţionaţi . IV. Fazele anesteziei cloroformice la u n căţeluş. V. M ă s u r a r e a şi însc r ie rea p res iune i a r t e r i a l e la câine

cu m a n o m e t r u cu mercu r . Acţ iunea aclrenalinei .

3. Lucrări practice făcute de sudenţi.

1. Chronophotogra f ia ; t r a n s m i s i u n e a pr in : aer . P r inc ip i i de me todă graf ică : s u p r a f a ţ a de în reg i s t r a r e . T impul . Myograful .

înscrierea de către studenţi a elasticităţii muşchiului în re­paus şi in eonii acţiune.

2. a ) M ă s u r a r e a t r ava l i u lu i mecanic . b) Curba m u s c u l a r ă . c) Tetanos complect şi incomplect ; înscr ie rea lor.

3. a ) î n s c r i e r e a te tanosulu i complect pe Gas t rocnemian . b) Observţ iuni la microscop de muşch i s t r i a ţ i : mamifere ,

insecte; muşch i netezi; muşch iu l ca rd i ac I'a om. 4. а ) Secuza muşchi lor gas t rocnemian i n o r m a l ă şi deformată

p r i n ac ţ iunea vera t r ine i . b) P r e p a r a r e a miozinei .

5. a ) Oboseala m u s c u l a r ă ( însc r ie re ) . b) Observăr i la microscop de m i ş c ă r i amiboide la amibe,

cili!- la infuzorii şi la epitel iu esofagului de b roască . 6. a ) î n s c r i e r e a con t rac ţ iune i muşchi lor netezi ( s tomac) .

b) î n s c r i e r e a te tanosulu i la muşch i netezi. c) Curentul ; de r e p a u s ( laba ga lvanoscopică) . d) Gont rac ţ iunea s ecunda ră .

7. a ) î n s c r i e r e a cont rac ţ iunei muşch iu lu i gastrocnemiani p r i n exc i t a r ea ne rvu lu i ( indi rec t ) .

b) Observaţ iuni la microscop de fibre nervoase , ne rv i şi m ă d u v ă .

8. a.) M ă s u r a r e a vitezei unde i nervoase , b) Exerc i ţ i i cu d inamomet ru .

9. a ) Descoper i rea axu lu i cerebrospina l la b roască ; secţio­n a r e a bulbului , exci tarea cordoanelor pos ter ioare şi an t e r ioa re ale măduvei-

b) I zo l a rea şi exc i ta rea r ădăc in i lo r sensitive şi a r ă d ă -cinelor motoare .

c) Observaţ iuni de p r e p a r a t e microscopice d in gangl ioni i sp ina l i şi creer .

214

10. a ) î n r e g i s t r a r e a în tâ rz ie r i i unde i nervoase p r i n cen t r i i nervoşi . De te rmina rea t impulu i .

11. a ) Elec t ro tonus ( î n r eg i s t r a r e ) . b ) E x c i t a r e a scoarţei eerebralie cu N a Cl. c) Exerc i ţ i i de acui ta te tact i lă cu esteziometru Webe r .

12. a ) Expe r i en ţ ă cu tubul de cauc iuc a s u p r a roluî'ui colec­tor a l pavi l ionulu i urechei .

b ) E x p e r i e n ţ ă cu tubul de cauciuc a s u p r a di recţ iunei sune tu lu i .

c) Adi ţ iunea l a t en t ă ( însc r ie re ) . 13. a ) P r e p a r a r e a şi observarea la microscop a p u r p u r u l u i

r e t i n i an . b) Disecţia ochiuliui de bou şi b roască ,

c) Inh ib i ţ iunea . Acţ iunea pneumogas t r i cu lu i a s u p r a oon-t r ac ţ iune i in imei la broască . î n r e g i s t r a r e a acestor fenomene.

14. a ) Acţiunfea ad rena l ine i a s u p r a pupi le i la ochiul d e b roască .

b) C â m p vizual . c) Activitate vizuală. d) Experient-o lui Mariot te .

15. a ) Imagine le lui P u r k i n j e . Deformarea p r i n acomo­da re (om) .

b) F o r m a r e a imagine i pe fundul ochiului . c) Acţ iunea p i loearpinei . d ) Exerci ţ i i a s u p r a culor i lor compl imen ta re .

16. a ) Exci tabi l i ta tea in imei în t i m p u l diastolei; r e p a u s c o m ­pensa to r .

b ) Inexci tabi l i ta tea in t impul sistolei. î n sc r i e r ea graf ică a acestor fenomene.

17. Lapte le : compoziţ ia şi izolarea produş i lor azotaţ i . a ) Observarea laptelui la microscop. b ) P r e p a r a r e a caseiniei: p ropr ie tă ţ i . c) P r e p a r a r e a lac ta lbuminei şi îactoglobuliinei. d) P u n e r e a in evidentă a lactozei. e) Feroxidazele cu H id roch inonă şi Gaiacol. f. Cent r i fugarea laptelui şi observarea la microscop a ce ­

lor două por ţ iun i . 18. a ) Acţiunea stovainei a s u p r a nervi lor şi măduve i .

b) Acţ iunea cocainei a s u p r a t egumentu lu i ca anestezic local.

215

с) Observare la microscop a secţ iuni lor d in g l andă m a m a r â în p l ină lactaţ ie .

19. a ) Acţ iunea fiziologică a ad rena l i ne i a s u p r a p res iune i a r t e r i a l e la câini .

b) Obesrvaţmni de p r e p a r a t e microscopice d in g l a n d a Thyro idă , t h y m u s şi capsule s u p r a r e n a l e .

20. T r a n s m i s i u n e a p r i n aer . E x p l o r a t o a r e : pneumograf , c a r -diograf, Sphigmpgraf . Resp i ra ţ i e . P u l s . Oscilometru sph igmome-t r ic P a c h o n .

a) C i rcu la ţ i a c ap i l a r ă la broască . b) î n s c r i e r e a pulsu lu i eu Dudgeon. c) î n s c r i e r e a resp i ra ţ ie i cu pneumograi'uîf P a u l Ber t . d ) î n s c r i e r e a p res iune i a r te r ia le la om cu osci lometru

P a c h o n . 2 1 . a ) D e t e r m i n a r e a ad rena l ine i p r in metoda circulaţ ie i a r ­

tificiale Laewen-Treude lenburg . b) Reacţ iuni le do colora t iune ale ad rena l ine i .

22. a ) Curen tu l de r e p a u s din muşch i . M ă s u r a r e a lui cu «a lvanomet ru l Deprez—D'Arsonval .

b) Var i a ţ i a nega t ivă (curen t de ac ţ iune ) , с)" Curen t de r e p a u s din nerv .

23 . a ) Acţ iunea cu ra r e i a s u p r a plăci lor motoare . b) C ă l d u r a dega ja ta de muşch i în t impu l cont rac ţ iune i ,

m ă s u r a t a cu g a l v a n o m e t r u Deprez—D'Arsonva l .

Institutul de Geografie

23. G E O G R A F I E G E N E R A L Ă .

Prof. tit. G. Vălso.n.1)

1. Activitatea didactică. S 'au făcut u r m ă t o a r e l e c u r s u r i : cu s tudenţ i i a n u l u i I . P r inc ip i i de Geografie 1 o r ă şi c u r s p regă t i to r clin Geografia fizică 1 oră . Afa ră de acestea î n 2 ore pe s ă p t ă ­m â n ă li s 'au d a i şi noţ iuni le fundamenta le de Termeni geografici. I n orele de Seminar s tudenţ i i a n u l u i I a u citit d ă r i de s e a m ă şi

') Titularul catedra D-l. G. Vâlsan a fost întreg anul şcolar în con­cediu de boală şi a fost suplinit de către d-nii: Sabin Opreanu asistent şi A. Florinescu şef de lucrări la Inst. de Geografie, — sub piivegherea profesorului V. Meruţiu, titularul catedrei II de geografie care a presidat examenele, din însărcinarea Consiliului Facultăţii.

216

refera te a s u p r a operelor geografice ce li s 'au d is t r ibui t de că t re profesor . Din referate şi din discuţiile şi convorbir i le , ca re a u u r ­ma t , s tudenţ i i s 'au fami l ia r iza t cu operele m a i i m p o r t a n t e geo­grafice româneş t i şi s t răine-

Lecţiil'e de te rmeni geografici a u fost însoţite şi de proecţiuni luminoase.

Deasemenea s 'au făcut cu s tudenţ i i şi excursium geografice m a i scur te .

Cursul de Geografie Generală anii II—IV inel. a fost făcut de dl A. F lor inescu , şef de l uc ră r i . Cursu l a avu t ca titlu „ P ă ­m â n t u l corp ceresc" şi s 'a făcut după. indicaţ i i le dlui Prof. G Vâlsan . La desvoltarea capitolelor, s 'a m a i adăoga t bibliografia. C u r s u l a fost în tovărăş i t de proec ţ iuni luminoase . S 'au făcut d o u ă ore pe s ă p t ă m â n ă şi o şedinţă de Semina r , în,1 ca re s 'au făcut re­ferate a s u p r a luc ră r i l o r no ui şi unele desvol tăr i de capitole ăi câ t re s tudenţ i , cu a ju to ru l l i t e ra tu r i i geografice.

Cu an i i I I , I I I şi IV s ' au făcut în câte 3 ore pe s ă p t ă m â n ă Lucrări practice. Cu acest pr i le j s 'au r id ica t profile geografice d u p ă hăr ţ i l e 1:75.000 a u s t r i a c ă şi 1:100.000 a M. S. M. R o m â n . S 'au făcut exerci ţ i i de reducer i şi e x a g e r ă r i a profirelor la dife­r i te scăr i .

F i eca re s tudent a ana l i za t câte o foae de h a r t ă . S 'au făcut apo i desene şi schiţe geografice l ibere d u p ă vederi date şi cu p r i ­lejul excurs iun i lo r geografice, făcute in acest scop, şi d u p ă n a t u r ă .

24. GEOGRAFIA F I Z I C Ă Ş I D E S C R I P T I V Ă .

Prof. tit. V. Meruţiu.

a ) C u r s u r i An. I. Geografia României 2 ore pe s ă p t ă m â n ă . Anii I I , I I I şi IV Europa (sem. I .) şi Asia Csem. П ) , 2 ore

pe s ă p t ă m â n ă . S 'au făcut capitolele obişnuite în ciclul c u r s u r i l o r de geografie, cu a d a u s u r i din cercetăr i le şi din l i t e r a tu ra geogra­fică ma i n o u ă .

Cursur i l e , d u p ă fiecare capitole, a u fost însoţi te de proiec-ţ iun i .

Deosebit s 'au ţ inut p e n t r u s tudenţ i i anulhti I (cu a ju to ru l dlor as is tenţ i ) cu r su r i p regă t i toa re , făcând l egă tu r ă în t r e m a ­ter ia de liceu, de mul t î n v ă ţ a t ă şi m a t e r i a de un ivers i ta te .

b) Lucrări practice (cu a ju to ru l d lui Şef de l u c r ă r i A. F io -

217

r i n e s c u ) a u u r m a t in genera l ca şi in an i i t recuţ i . S tuden ţ i i a u fost î m p ă r ţ i ţ i î n două g rupe , cei de а I . şi cei m a i î na in t a ţ i .

L a а. I . s 'a început cu exp l ica ţ iun i a s u p r a hăr ţ i lo r , p roee -ţ iun i lor geografice, semnele convenţ ionale de pe h ă r ţ i , scări!)9 h ă r ­ţ i lor în special cele ce se referă la t a r a n o a s t r ă : hăr ţ i le şi scărilfl Servic iu lui Geografic a l Arma te i r o m â n e , idem cele ale I n s t i ­t u i m Geografic mi l i t a r d in Viena (pen t ru Ardea l , B a n a t 6i Bucov ina ) , c u m şi cele ruseş t i pen t ru Basa rab i a . F i eca re s tuden t d e s e m n â n d u - ş i semnele car tograf ice , se trece Ifet s tud iu l m ă s u r ă ­r i lor , micşoră r i lo r şi m ă r i r i l o r une i po r ţ iun i de h a r t ă topogra fică. S'a a j uns astfetl dela s e a r a 1:100.000 la cea de 1:50.000. 1:25.000 şi 1:200-000.

D u p ă aceas ta s'a t recut la s t ud i a r ea formelor de te ren şi a r ep rezen t ă r i i lor pe hă r ţ i , în special a celor d in c u p r i n s u l ţ ă r i i . S 'au făcut i n t e r p r e t ă r i de hărp",.

Au u r m a t , profile d u p ă formele în relief d in Colecţia In s t i t u ­tu lu i , apoi s 'a t recut l a profile e l emen ta re : t r a n s v e r s a l peste o vale, u n deal, ь culme, etc. şi longi tudina l se rv indu-se de hăr ţ i le topografice 1:100.000 p recum şi schite de h ă r ţ i d in geograf ia R o ­m â n i e i : Conturu l , munţ i i , apele, D u n ă r e a , Delta etc.

Cu s tudenţ i i din an i i I I . I I I şi IV s'a u r m ă r i t la începu t cunoaş te rea a t laselor generale , cu felul lor de a r ep rezen ta t e re -tiul, semnele convenţ ionale , scări le , m ă s u r ă r i de d is tanţe pe dife­r i te h ă r ţ i şi s tabi l i r i de coordonate geografice.

D u p ă acestea fiecare s tudent a Ilucrat cu m â n a l iberă dife­r i te cont inente , p ă r ţ i din ele, cum şi diferitele ţ ă r i s tudia te la cu r s . S 'au făcut schiţe de acestea şi a s u p r a Român ie i .

a ) Seminar (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă p e n t r u toţi s tuden ţ i i ) . S'a citit î n f iecare şedinţă şi s'a discutat , câte o l u c r a r e da t ă d ina in te candida ţ i lo r , cu subiect din domeniul geografiei, în deosebi din Geografia Român ie i .

d ) Exctirsiuni. F e l ângă excurs iuna m a i mici în j u r u l Cluju­lui şi u n a la Cheia Turzi i , s'a făcut, în vacan ţa Paş t i lo r , o ex-cu r s iune m a i m a r e p r i n ţ a r ă p â n ă la Cons tan ţa şi de acolo la Consta t inopol.

218

Activitatea Şti inţif ică C P U B L I C A T I U N I , C O M U N I C Ă R I ETC, )

a) Ştiinţele Matematice

1. Prof. TH. ANGHELTJŢĂ.

1. In, „Bule t inul secţ iunii ştiinţifice a Academiei R o m â n e " , a n u l X : „ S u r une equa ta t ion a u x differences f inies".

2. I n „Gomptes r e n d u s de Г Academie des Sciences de P a r i s ' " tome 186: „ S u r Ies n o y a u x symet r iques et symetr isables gene -ra l i ses" .

3. I n „Bule t inu l Societăţi i de Ştiinţe din C l u j " : „ I n t e g r a t i o n d 'une cla.sse d 'equat ions l ineai re a u x differences f inies". „ S u r u n ? cla.sse de dcveloppement en serie d ' une foultion* ho lomorphe" .

4. I n „Gazeta m a t e m a t i c ă " : „Curba, p o l a r ă a unei curbe p lane . Genera l iza rea curbei d iamet ra le la curbele s t r âmbe . Ob­se rva re a s u p r a ecuaţi i diferenţialb genera le a conicelor".

5. Comun ică r i la „Societatea m a t e m a t i c ă din B u c u r e ş t i " : „O clasă de ecuaţi i in tegra le Fredl io lm \ „Ca lcu la rea u n o r clase de in tegra le p r i n i n t e g r a r e a unei ecuaţ i i d i ferenţ ia le" .

2. Prof. G H E O R G H E BRATU.

Curs de Matematici Generale, volumul I , fascicula a 2 -a : Calcul numeric, calcul algebric, reprezentare grafică. Trigo-mefrie. Operaţii cu numere apropiate. Car te t i p ă r i t ă în' ed i tu ra Univers i tă ţ i i din Cluj .

Identităţi trigonometrice. (Gazeta Matemat ică , a n u l X X X I V . Septemvrie 1928.).

3. Prof. NICOLAE A B R A M E S C U .

1. Lecţiuni elementare de Astronomie p e n t r u Licee, ediţ ia n o u ă a vechei Cosmografi i (T ipă r i t ă de Car tea Românească , B u ­cureş t i ) .

2. Lecţiuni de Geometrie Descriptivă, cu o Introducere it> Geometria ProecUva (Curs un ive r s i t a r , au togra f i a t de Univer­s i ta te ) .

219"

3. Lecţiuni de Geometrie elementară sub formă de probleme (Cur s au togra f ia t de Univers i ta te) .

4. Sur Ies courbes de convergetice des series procedant sui-vcint Ies inverses de polynomes donnes (Buletinul) Societăţii de Şt i inţe d i n Cluj , t. IV. 1928, p p . 168—170).

4. Prof. P . S E R G E 3 C U .

Publicaţii:

1. Dela Newton la Laplace Un „ N a t u r a " 15 Noemvr i e—15 Decemvrie 1927).

2. A s u p r a m s e m n ă r e i l ap lac ianu lu i (Gazeta Matema t i că F e b r u a r i e 1928).

3. Cronice ştiinţifice l u n a r e in revis ta „Prop i lee l i t e r a r e " .

Comunicări şliinţ fice şi conferinţe.

1. ş 2. La o congresul matemat ic ien i lo r polonezi din Leopol La 8 şi 9 Sept. 1927: L'evolutionţ de l a mecan ique de Newton â L a ­place şi S u r la r epar t i t ion des zeros des рогупЈошез.

3. La Soc- Mat . d in Bucureş t i (7 Nov. ) . A s u p r a modu lu i mi­n im al zeror i lor po l inomulu i de g r a d u l a l t rei lea.

4. La Univers i ta tea l iberă Bucureş t i (3 Dec.) Laplace . 5. La Şcoala Pol i technică T imişoara (6 Dec.) Via ţa unei

şt i inţe. 6. La P r i e t en i i şti inţei Craiova (5 Dec.) I s t o r i a sintezei me­

canice. 7. L a Casa lumine i Severinj (J D e c ) Cen tena ru l lui Newton

şi Laplace . 8. La Univers i ta tea din! Cluj (5 Mai ) Opera lui E . P i c a r d 9. La Jlxeul Sever in (Д5 Mai ) T rad i ţ i a şi fo rmarea sufletelor 10. 11 şi 12. I n cadrele extens iunei un ive r s i t a r e N e s ă u d (11-

D e c ) , Dej (13 Dec.) şi Orăşt ie (30 M a r t i e ) . Matemat ica şi viaţa. 13, 14 şi 15. Idem. Sebeş '19 F e b r ) . , Aiuri (18 M a r t r e ) şi H u ­

n e d o a r a (31 M a r t i e ) . Şt i in ţa şi v ia ţa . 16. Idem. Lugoj (4 Dec.) .Femeea şi ş t i in ţa .

17. Ateneul H a ş d e u C â m p i n a (.20 Mai ) . Ş t i in ţa şi aplicaţiile-pract ice .

18. Vălenii de Munte (18 I u n i e ) . Ş t i in ţa şi viaţa sufletească.

220

Distincfii. Vicepreşedinte a l Societăţii R o m â n e de Matemat ică (din B u ­

cureş t i ) .

b) Ştiinţele fizice 1. Prof. G H E O R G H E D1MA.

1. S 'a con t inua t s tudiul rad ioac t iv i tă ţ i i ape lo r mine ra l e din Ardea l şi a s u p r a pr inc ipa le lor rezulţtate s 'a publ icat o notă in Bulfetin de l a Section Scint if ique de 1'Academie R o u m a i n e X l - e m e Annee No. 2 - 3 . U

2. S 'a făcut şi publ ica t u n s tudiu stat ist ic şi pedagogic î n ­t i tu la t : Şcoala s e c u n d a r ă in l u m i n a baca l au re tu lu i .

c) Ştiinţele chimice 1. I N S T I T U T U L DE C H I M I E G E N E R A L Ă .

A. Osirogovich — Despre Benzoi lbiuret şi t r a n s f o r m a r e a sa în Fen i ld iox i t r i az ină .

A. Osirogovich şi Мы-ia Tănăsescu - despre Benzoi lbiure tul lui W a l t e r şi Wlodkowski .

A. Ostrogovich şi Elena Tănăsescu — Studiull spectograf ic a l u n b r nou i der ivaţ i a i N . Amino •naftalimidei. ( L u c r a r e a sub p r e s ă în Bule t inu l Soc. de Şti inţe d in Cluj ) .

A. Osirogovich şi Mana Tănăsescu — Despre Benzoi luree. (Aceste t re i l u c r ă r i a u fost t r imise la R o m a sp re a fi p u -

LlŞcate în Gazzetta chimica i t a l i a n a ) . In,' p rezent se află o 1 uc ra re în cu r s de execuţie în co laborare

cu dl Dr . Gh. Gheorgiu, p r e c u m şi t re i l u c r ă r i de doctorat ; u n a a doamne i Victor ia B e n a Median a p r o a p e t e r m i n a t ă , i a r celelalte două ale dlor Virgil Galea şi Ionel Tamsl 'au încă în cu r s de execuţie.

2. LABORATORUL D E C H I M I E A N O R G A N I C Ă Ş I

A N A L I T I C Ă .

I n decursu l acestui a n s ' au publ ica t de d i rec toru l labora to­r u l u i (Prof- G. S p a c u ) , în co laborare cu pe r sona lu l ştiinţific a l l abora to ru lu i , u r m ă t o a r e l e liucrări ştiinţifice;

1- G. S p a c u - Une nouvelle mothode g rav ime t r ique pour se-p a r e r le fer du mercu re .

2. G. Spacu : Une nouvelle mlethoie gravimetricrue p o u r Îs «dosage d u cobalt.

221

3. G. Spacu et J . Dick, Tine methode r ap ide p o u r la de termi-n a i s o n du nickel. *

4. Spacu et J . Dick: E ine schnelle methode z u r B e s t i m m u n g des Kupfe r s .

5. G. Spacu et R. R i p a n : S u r une nouvelle classe d ' ammines . Les sc ler iocyanammings ( i ere no t e ; .

6. B . R i p a n : E t u d e s u r les cyana tes meta l l ique (111-eme note ) . Les a m m i n e s des cyana tes s imples avec rhexamethi l lene-t e t r a a m m i n e .

7. G. S p a c u et O. Voicu. Contr ibut ion â l 'etude de la const i -tut ion des sels doubles vXV-eme no t e ; . Les a m m i n e s doubfes do la classe des iodures .

3 . R. R i p a n : E t u d e sur les cyana tes meta l l iques (4-eme no te ) . E t u d e du ch rom. Une nouvelle methode g rav ime t r ique p o u r les dosage de cet elemenit.

9. G. S p a c u et J . Dick: Une nouvelle methode r ap ide p o u r le dosage du p lomb.

10. R. R i p a n : Deux reac t ion p o u r la recherche qual i ta t ive des îons de zinc en presence du m a n g a n e s e et du cobalt.

11. G. Spacu et J . Dick: Contr ibut ion â l 'etude de la const i -tu t ion des sels doubles (XYT-ome no te ; . Les a m m i n e s cor respon-dan t a u x sels doubles de la classe des b r o m u r e s .

12. R. Ripan;': L 'emploi des cyana tes metallicmes p o u r une -nouvelle methode de sena ra t ion des m e t a u x dii I l I - e m e g roupe ana ly t ique .

13. G. Spacu et J . Dick: Cont r ibu t ion â l 'e tude de 11a const i -tu t ion des sels doubles (XVIT-eme note ) . Les a m m i n e s cor res -p o n d a n t a u x sels doubles de la classe des b romures -

14. G. Spacu et J . Dick: E ine Sclmellmethode z u r Bes t im­m u n g des Gadimuns-

15. G. Spacu et J . Dick: Eine Schnellmetode zur Bes t imung des Z inks .

Toate aceste l u c r ă r i au fost publ icate în Bule t inu l Soc. de Şti inţe din Cluj s au în Zeitschrift fur Analyt ische Chemie.

' 3 . LABORATORUL D E C H I M I E F I Z I C Ă .

L u c r ă r i executate de d i rec torul l abo ra to ru lu i (Prof. D a n R ă -dulescu) în colaborare cu pe r sona lu l ştiinţific a l l abora to ru lu i şi a p ă r u t e în revis ta . .Publ icat ions de l;Tnstitut Chimique de C lu j " , voi. IV—VI (1928) — serie A et B .

-222

Dan Rădulescu : L'iropas.se de Fatomis t ique moderne . D a n Rădu lescu : La theorie generalle de l'octet de va l en ţe dans

l ' a tome to ru la i r e (1). D a n Rădulescu : La theor ie genera le de l 'octet de valence d a n s

îfatome to ru la i r e ( I I ) . La theorie de l 'octet de valence en chimie organf.que.

Dan Rădu le scu : La theor ie genera le de l 'octet de valence d a n s l 'a tome to ru la i r e ( I I I ) . Relat ions generales en t re le spectre d ' ab -sorp t ion et Ies p ropr i e t e s ch imique des subs tances o rgan iques . I h e o r i e des r e s o n n a t e u r s d 'ensemble.

Dan. Rădu lescu : La theorie de l 'octet de valence d a n s l 'a tome to ru l a i r e ( IV) . N o u v e a u x exemples de re la t ions en t re îe specti 'e d 'absorp t ion et Ies propr ie tes ch imiques .

D a n Rădu lescu : La theor ie de l'octet de valence et l ' a tome to ru la i r e (V) . S u r une nouvelli? theor ie genera le de la ha lo -

-chromie. D a n Rădu lescu : La theor ie generale ele l 'octet de valence d a n s

l 'a tome to ru la i r e ( V I ) . Quelques re la t ions ent re Ies proprietes phoitochimiques et la polar i te des subs t i tuan t s d a n s la theor io de l'octet. ( R e m a r q u e s s u r Ies t r a v a u x de Mr. Tănăsescu ) .

D a n Rădu le scu : La theorie genera le de l'octet de valence d a n s l ' a tome to ru la i re ( V I I ) . S u r u n e nouveljle theorie genera le de la fiuorescence et de la phosphorescence .

D a n Rădulescu et N . Ba rbu le scu : L a theorie generale de l 'oc­tet de valence dans l 'a tome to ru l a i r e ( V I I I ) . De te rmina t ion de la s t ruc tu re des r e s o n n a t e u r s de fiuorescence de quellques classes de subs tances o rgan iques .

Dan! Rădulescu et Victor N . Georgescu: S u r la t eneur eu iode d u sel des mines de sel Rouma ines . (I-ёге no te ) .

D a n Rădulescu et Victor N . Georgescu: S u r la t eneu r en iode du sel des mines de sel R o u m a i n e s . ( I I - eme note) .

N . Barbu lescu : Essai d 'une theorie quan t ique des gas . N . Barbu lescu : S u r la reliation en t re l 'energie superficielle

des l iquides et l a , t ens ion de la v a p e u r s a t u r a n t e . Mircea V. Ionescu; S u r Ies systemes conjugues . F a c t e u r s pe r -

t u r b a t e u r s du c h a m p de valence. ( H l - e Note I V ) . Mircea V. Ionescu : Cont r ibut ions â l 'etude des re la t ions en t re

la const i tu t ion molecula i re et la couleur ( I I I - e Note ) . Infl 'uence rec iproque des c h a m p s de valence components d 'une molecu le : Tnvers ion d u carac te re absorban t de deux ch romophores .

2 2 3

Mircea V. I onesu : Su Ies systcme- eonjug-Ss. F a c t e u r s pe r -t u r b a t e u r s du c h a m p de valenee (IV-e Note) .

Action des subs tances^ă methylcne actif s u r Ies alkyliden.es ' a ry îadenes- ) -phenyle-methyle-pyrazolones .

Mircea V- Ionesu : Action des su lb tances a methylene actif s u r Ies quinones .

Mircea V. Ionescu : S u r le soidisant d imere de 1'aTlehyde c ro ton ique .

Mircea V. Ionescu : Uber T ruxench inon . Genetische Bezie-hun.gen zwischen Indan i l ion , Bi indon u n d Tuxench inon .

Mircea V. Ionescu et Victor Georgescu: Action des subs tan-ces â methylene actif su r Fu ro t rop ine . ( I I - е Note) .

Mircea V. Ionescu et Victor Georgescu: S u r Fau tocondensa -t ion de la phonyle-methyle-pyrazolone .

I o a n Tănăsescu : S u r une nouvelle synthese des acridontes. Ioan Tănăsescu : S u r une synthese de l 'acide o r tho-nr t ro -

•cynamique et le compor tement photochimique de cet ac ide . I o a n Tănăsescu : L 'expl icat ion du mecan i sme de Fisomer i -

sa t ion et des reac t ions sponîlances en chimie organlique, â l 'aide de lla, theorie des polar i te de valences.

I o a n Tănăsescu : S u r la t au tomere de l 'o-ni t ro-benzaldehyde. (Note p r e l im ina i r e ) .

I o a n Tănăsescu : S u r u n nouveau type d 'acr idones . Victor N . Georgescu: La compositiom d u sel des sal ines R o u -

ma ines . i.I-oree no te ) . Victor N . Georgescu: a ) Repa r t i t i on de Fiode dans le sel m i ­

ne» Slănic et Ocnelţo Mar i . b) Repar t i t ion de P iode d a n s Ies e a u x d 'h ' f i l t r a t ion de toutes Ies sal ines r o u m a i n e s ( I l I -eme note ) .

Victor N . Georgescu: S u r la t eneur en iode et en b rome de •quelques „ L i m a n s " de la Bessarab ie . ( IV-eme note) .

4. LABORATORUL DE C H I M I E ORGANICĂ. '

Frof- ag rega t / . Tănăsescu,

a desvoltat u r m ă t o a r e a act ivi tate şt i inţ if ică: Conducerea luc ră r i i de doctorat a d lu i A. Silberg. Acţ iunea

d e sc indare a c lorur i lor de acizi. Conducerea luc ră r i i de doctorat a dre i M. Tănăsescu . Acţ iu­

n e a o. n i t robenzaldehidelor a s u p r a h id roca rb idur i lb r a romta i ce î n prezenţa ac idului sulfuric conc.

224

Lucrări sub tipar:

a ) Tau tomer i a o. n i t robenzald . I I . Acţ iunea Diazo me tan !

a s u p r a o. ni t robenzaldehidelor . b) A s u p r a Hidrogen: mobil în h id roca rbur i l e ar i l ice aromat ice-

ni t ra te-

d) Ştiinţele naturale.

.1 I N S T I T U T U L D E B O T A N I C Ă S1TEMATICĂ.

Direc tor . F ro f Al Borza.

Activitatea Muzeului Botanic.

Se lucrează în con t inuu la a r a n j a r e a şi uni f icarea he rba re lb r şi a n u m e r e l o r genur i lo r d u p ă I n d e x u l Dal ia Tor re şi H a r m s . a j u n g â n d u - s e la N r . 5274. I n a f a r ă de aceas ta , unele genu r i m a i i m p o r t a n t e ca : Cen tau rea , H i e r a c i u m , Thymus, Salvia , Veronica , M e l a m p y r u m , etc. s 'au a r a n j a t definitiv î na in t e de a se a junge la n r u l de ordine .

Se î na in t ează m a i depar te cu e t ichetarea şi î m p ă r ţ i r e a în. familii a dubletelor vechi nede te rmina te .

Sporu l H e r b a r u l u i Univers i tă ţ i i dela 1 Oct. 1927—1 Iunie-1928 este de 8017 n u m e r e , a j u n g â n d u - s e la 152.917 foi de h e r -bar , monta te , i nven ta r i a t e şi clasate. H e r b a r u l Muzeulu i Ardelean a re 259-476 foi. S p o r u l p rov ine d in ma te r i a lu l colectat de p e r -sonjaluli Muzeulu i şi a l Ins t i tu tu lu i Botanic , din n u m e r o a s e d o -n a ţ i u n i şi din ma te r i a l p r imi t î n schimb dela Ins t i tu te le , M u ­zeele şi Grădini le botanice din W a r s z a w a , B r n o , Zagreb , Zt i r ich. Bruxel les , Wiehja, Kobenhavn , Chambr idge , Wash ing ton , . Oslo, etc.

P e n t r u s tudii , cercetăr i şi colectare de ma te r i a l , s 'au făcut din p a r t e a Muzeulu i Bo tan ic in 1927—28 u r m ă t o a r e l e excurs i i :

I n t o a m n a a n u l u i 1927: 1. Stobor Călăţele (20 Sept. E . P o p , Gh. P.ujoreanu, V. P o p ) ; 2. Gurgh iu (8—9 Oct. Al Borza , C. Gi i r t le r ) ; 3. Călăţele (16 Oct. Al. Borza , E . P o p , Gh. B u j o r e a n ^ ) ; I n p r i m ă v a r a a n u l u i 1928: 4. Fânţetele Clu ju lu i (7 Apri l ie V . P o p . 3 Mai Al. Borza , Gh. Bu jo rean , V. P o p , 5 Iun ie , Gh. B u -jo reanu , V. P o p ) ; 5. Alba- Iu l i a (5—6 Mai , Al. Borza , E P o p . Gh. B u j o r e a n ) , 0. Bosanci -Bucovina (5—8 Iun ie , Gh. B u j o r e a n ) .

225

7. In C â m p i a Ardea lu lu i , s ' au făcut î n l u n g şi lat 5 excurs i i do câte o zi, pen t ru s tudi i ecologice şi a d u n a r e de m a t e r i a l î n Sua t . P ă d u r e a - G â m ă r a ş u l u i , P a d u r e a - M i n i ş u l u i , Pădu rea -c io r i i , S u c u -t a rd , Gherla , Lacul ' Şicului , Zau , P o g ă c e a n a , etc. de Al. Borza . E . P o p , Gh. Bu jo rean , C. Gur t ler , V. P o p . 8. B a i a - M a r e . P l a t o u l O u a ş - M a r a m u r e ş (16—22 Iun ie , E. P o p ) .

Activitatea Gradinei Botanice.

I n cu r su l a n u l u i s 'au în t ins s tâncăr i i l e p e n t r u pliantele aduse de dl Director d in Cal iacra-Balc ic . S"a cons t ru i t în regie p ropr ie , din vendtele g rad ine i o n o u ă se ră b i l a t e r a l ă cu fundamen t de beton şi const rucţ ie de fier; apoi o r emiză cu u n atelier mechanisi şi cu u n ga r a j p e n t r u automobi lu l g rad ine i .

Edificiile grad ine i s 'au renova t şi s 'au p revăzu t cu scocur i de t inichea obţ inute în mod g r a t u i t dela Câminlult S tudenţesc .

S ' au inven ta r i za t copaci i şi a r b u ş t i i d in secţ iunea s i s temat ică . P e n t r u aceas ta s ' au făcut etichete a t â r n ă t o a r e de p lumb, pe ca re s ' au scris numele p lante lor şi n u m ă r u l de invenitar. I n a f a r ă de aceste etichete de p l u m b s 'au făcut şi altele din lemn, p e n t r u a fi f ixate î n p ă m â n t .

G r ă d i n a şi în acest a n a făcut u n ex t ins schimb de seminţe cu 133 G r ă d i n i Botan ice d in ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . S 'au expedia t 6843 p u n g i cu seminţe şi s 'au p r i m i t 4156 p u n g i . I n a f a r ă de aceas ta s ' au sa t is făcut t o tdeauna , toate cereri le şcoalelor secunţdare d in ţ a r ă p e n t r u o r g a n i z a r e a de g r ăd in i botanice.

Cul tur i le g r ad ine i s ' au îmbogăţ i t p r i n t r ' o f r u m o a s ă cofee-ţ iune de Ericocee, ca Rhodod indron , Andromeda , Ca l luna , E r i c a . e t c . c o m a n d a t e î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1928 d in German ia , pe s u m a de 17.000 Lei. O p a r t e din aceste p lan te a u fost aşezate în g r u p a F lor i i estaziat ice, o a l t ă p a r t e la famil ia Er icaceae din p a r t e a s is temat ică .

D a r din mare le public care vizitează g r ă d i n a , — şi n u m ă r u l vizi tatori lor în anulj 1927—28 se r id ică la 25.000 — ab i a dacă ca găsesc a m a t o r i , c a r i să ne spr i j inească p r i n d a r u r i m a i m a r i .

Dl Dr. Al. Vaida-Voevod senlator şi deputa t , fost m i n i s t r u de ex terne , a d ă r u i t p e n t r u g r ă d i n ă o f rumoasă E u p h o r b i a sp len-dens.

15

226

Dl conte Iosif S tubenberg din Săcuieni , a dona t m a i mul te p l an t e de N y m p h a e a r u b r a , Gyclamen e u r o p a e u m şi altele.

Dl i o a n Husn ik din Cluj a dona t m a i mul te Cactee şi a l te p'lante suculente .

Dl Dr . G. B r ă n d z ă din Bucureş t i a donat un f rumos exem­p l a r de C.ycas revoluta .

T u t u r o r donator i lor le e x p r i m ă m şi pe aceas tă cale m u l ­ţ u m i r i l e noas t re .

Publicaţhinile ştiinţifice ale personalului.

a ) Prof. Dr. Al Borza.

1. Floarea Regelui Ferdinand. Descoperirea p lan te i Po lyga l a c h a m a e b u x u s în' Bucegi . (Trans i lvan ia , t. L IX , No. 7, p . 290— 2 9 3 ) .

2. t Prof. Dr. Aladar Richter, Schi ţă biografică, (Bul . Grad . Bot. şi a l Muzeului Bot. din Clju, t. V I I , No. 1—2 pg. 54—56) .

3. 0 călătorie de studii botanice p r i n America de Nord . - -A jou rney for bo tan ica ! s tudies in the Uni ted States of N o r t h A-mer ica (Resume) . — (Bule t inul Societăţi i de Şti inţe dini Cluj . — Bu l l e tm de la Societe des Sciences de Cijuj, R o u m a i n e , t. I I I . No. 4. P . I I , p . 109—144).

4. Bibhogrdphia botanica Romaniae. V I I I . (Bule t inul g ră ­dini i Bot. şi a l Muzeului Bot. dela Univ. din Cluj , t. V I I . No. 1—2 p . 59—64) în co laborare c u E. P o p .

5. Catalogul de seminţe oferte penlru schimb de Grădina Botanică a Universităţii din Cluj. - - Catallogue des g ra ines of-fertes en echange p a r le J a r din Bo tan ique de FUnivers i te din Cluj . (Bulet inul Grăd . Bot. şi a Muzeulu i Bot. dela Unliv. din Clui , t. V i l . A p p e n d i x I I ) .

6. Diferite ar t icole la Societatea de Mâine, P a t r i a , etc.

b) Fj. J. Nyurădy, conservator.

Stud iu p r e l im ina r a s u p r a u n o r specii de Alyssum din secţia O d o n t a r r h e n a . — V o r s t u d u m liber einige Ar ten der Section O i o n -t a n h e n a , de G a t t u n g a lyssum. Tab. I — X , 32 fig. în text, (Bule-tiniul Grad ine i Bot. şi a l Muzeului Bot. dela Univ. din Cluj , t-V I I , No. 1—2, pg. 3—51.) (S tudiu l va c o n t i n u a ) .

227

с) Emil Pop, şef de lucrări. 1. E x p l o a t a r e a şi î n t r e b u i n ţ a r e a tu rbe i în R o m â n i a . — Ge-

winnvmg u n d V e r w e r t u n g des Torfes in R u m ă n i e n . (Bul . Grad . Bot. şi al Muz. bot. dela Univ. din Cluj , voi. V I I I , Арр . р . 1—54\

2. Be lu la n a n a L. şi Be tu la humi l i s S c h r a n c k în R o m â ­n ia , — Betu la n a n a L. u n d Betu la h u m i l i s Schrambk i n R u -macmei i . (Bul . Grad . Bot. şi a l Muz. Bot. dela Univ. d in Cluj , v o i . . V i i i , No- 1. p . 1—9).

3 . B ib l iograph ia botan ica R o m a n i a e . X I I I şi X I V (Bul . Grad . bot. şi a l Muz. bot. dela, Univ. din Cluj , voi. V I I , No- 1—2, p . 59—64 şi voii. V I I I . No. 1—2, p . 28—30) . I n co laborare cu dl Prof. Dr . Al. Borza .

d) Gh. Bujorean, asistent.

Date meteorologice pe a n u l 1926, cid.ese de s ta ţ iunea meteoro­logică a Grăd in i i Botanice dini Cluj- (Bul . Grăd . Bot. şi Muz. Eo ' t . Cluj . Ap. 1, p . 15, 6 tab . 1927).

2 I N S T I T U T U L DE B O T A N I C Ă G E N E R A L Ă .

Director : Prof- / . Grinţescu.

a ) Lncrări ştiinţifice.

1. I , Gr in ţescu: Cur s de Bo tan i că gene ra l ă fasc. I . Citologie şi Histologie vegetală. E d i t u r a Univers i tă ţ i i d in Cluj , 1928.

2. I . Gr in ţescu: Cur s de Bo tan ică fasc. I I . Organogra f ia . (Ini p r e p a r a r e ) .

3. I . Gr in ţescu: Cul tur i le p u r e şi i m p o r t a n ţ a lor în s tud iu l Schizoficelor, Algelor verzi şi al Ciuperci lor , cu p rezen ta re de c u l t u r i . Comun ica re făcu tă la p r i m u l Congres a l Na tu ra l i ş t i l o r din R o m â n i a ţ inu t la Cluj (18—22 April ie 1928).

4. I . Grinţescu: F i l m u r i şi Diapozit ive înj î n v ă ţ ă m â n t u l in­tuitiv a l Şt i inţelor n a t u r a l e .

Refera t făcut la P r i m u l congres a l Na tu ra l i ş t i lo r din R o ­m â n i a (18—22 Apri l ie 1928).

5. 1. Grinţescu: Recens iun i a s u p r a p r i m u l u i t r a t a t de „ P a ­tologie vegeta lă" de 1. F r o d a n prof., a p ă r u t î n l imba r o m â n ă în „ N a ţ i u n e a " d in Mai 1928.

li.*

228

Prof. I . GrinJtescu cu în t r eg pe r sona lu l In s t i t u tu lu i de B o t a ­n ică gene ra l ă a lua t p a r t e ac t ivă Ia p r i m u l Congres a l N a t u r a -lişt i lor din R o m â n i a .

Dr . M. Tiesenhausen , şef de l uc ră r i , a re fera t a s u p r a publ i -ca ţ iuni lor d in domeniu l Botanicei din R o m â n i a Ila „BotanHscho-Cent ra lb la l t " din J e n a .

F r . Nemeth , as is tent : I n l u n a August dl F r . Nemeth a stu­diat pe teren, la L ă p u ş n a în Munţ i i Gurgb iu lu i ( J u d . Mureş ) u n d e u r m ă r e ş t e de m a i mul ţ i an i compozi ţ ia floristică a „ făge tu lu i" la a l t i tud inea de 800 met r i .

M ÎNag3, p r e p a r a t o a r e ; I n co laborare cu d i rec toru l I n s t i t u ­tului d n a jSagy a con t inua t cul tur i le p u r e de cianoficee şi de-Alge verzi I n decursu l a n u l u i s r a u făcut n u m e r o a s e r e î n s e m ă n -ţ ă r i pe a g a r .

b) Teze de licenţă in Şt. naturale.

I n decursu l a n u l u i 1927—1928 s ' au luc ra t în Ins t i tu tu l d e Bo tan i că gene ra l ă u r m ă t o a r e l e teze de l icenţă in Şt. n a t u r a l e :

1. George Veliciu: Ţesutur i le mecanice la p lan te , teză susţ l n u t a în Oct. 1927. ( M a n u s c r i s ; .

2 .Aurel ia S â n t i m b r e a n : Rela ţ iuni î n t r e p lan te şi an ima le , teză s u s ţ i n u t ă în Oct. 1927. ( M a n u s c r i s ) .

3 . Agap ia T a r a n : Ţesutur i le şi celulele secre toare Ia plante,, teză sus ţ inu tă în Mar t i e 1У2е. ( M a n u s c r i s ) .

4. F ranc i sc Nemctl i : Evoluţ ia o rgane lor reproduct ive în r e g ­n u l vegetal cu o p r iv i r e deosebită a s u p r a problemelor i nd iv idua ­li tăţ i i , teză su s ţ i nu t ă în Iun i e 1928. (Manjuscrîs) .

5. V i r g m i a Negulescu: Chpndr iomul celulei vegetale, teză s u s ­ţ inuta în i u n i e 1928. ^Manusc r i s ; .

3 . I N S T I T U T U L D E GEOLOGIE Ş I P A L E O N T O L O G I E

Director : Prof. loan Popescu-Voiteşti.

Lucrări pe teren.

Prof. Dr . I . P.-Voiteşti a s tud ia t geologia reg iuni i s u b c a r p a ­tice a Olteniei c u p r i n s ă in t re r â u l Olteţul la Est, r â u l J i u l l.t Vest, m a r g i n e a Garpa ţ i lo r la N o r d şi l inia Govora-Bal teni ( p a J i u ) Ila Sud.

229

Prof. Dr . Şt. Mateescu (Şef de l u c r ă r i ) a s tud ia t geologia p ă r ţ i i nordvest ice a baz inu lu i Trans i lvan ie i dela Călăţele şi R a ş c a la Sud, p â n ă la T r ă s n e a şi C i u m ă r n a la Nord .

ТиоШаЏит.

Prof. Dr . I . P.-Voiteşt i a da t la l u m i n ă u r m ă t o a r e l e p u -bUicaţiuni:

E lemente de Paleontologie. I . Never tebra te , 365 pag in i cu 458 f iguri . Ed . „Ardea lu l " Cluj , 1928.

Sobre l a Conca Eocenica C a t a l a n a , î n rev i s ta „Sciencia" rev. C a t a l a n a de Ciencia: Techraologia, Barce lona 1927.

H a r t a geologică a r eg iun i i Tâ rgu l Ocna, în colori, 1:20.000 cu u n profili ( 5 0 X 7 0 cm. ) , des t ina tă Muzeulu i Tg. Ocna.

Prof. Dr . Şt. Mateescu (Şef de l u c r ă r i ) a p regă t i t l u c r a r e a : Solur i le din Nordevs tu l Trans i lvan ie i . (Va a p a r e în Buletiniul de I n f o r m a ţ i u n i a l Min is te ru lu i de A g r i c u l t u r ă şi Domeni i ) .

4, I N S T I T U T U L D E S P E O L O G I E .

Drector : Trof. Em. G. Racov'tă.

РиЫгсаЦипг.

Biospeologica: Revis tă i n t e r n a ţ i o n a l ă s u b direcţ ia lu i E . R a -covi ţă în! ca re se publică s t u d l l e . definitive a s u p r a m a t e r i a l u l u i speologic a d u n a t la I n s t i t u tu l de Speologie. I n c u r s de publ icare fascicola 54, o vo luminoasă descriere a 284 de peşter i .

Luc ră r i l e I n s t i t u tu lu i de Speologie, colecţie r e u n i t ă î n volu­m e a l uc r ă r i l o r ca re n u f igurează în revis ta „Biospeologica" şi c a r e sun t publ ica te de că t re pe r sona lu l I n s t i t u tu lu i s a u de că t r e al ţ i cercetător i a s u p r a m a t e r i a l u l u i p r o c u r a t de In s t i t u t . D in c a u z a lipsei de fondur i n u s'a p u t u t î ncă publ ica Tomul I I I şi IV cu toate că m a t e r i a este disponibi lă m a i de mul t ,

E. G. Racovi ţă : Car to theque â c lassement vert ical . E s s a i p o u r t rouve r une methode ra t ionel le et p r a t i q u e de conservat ion et de m a n i p u l a t i o n de g r a n d e s feuilles s ans les deter iorer . (Bul- So­cietăţii de Şti inţe din Cluj , tom. IV, p a r t e a 2, p . 3—19, p l a n ş a I . — 31 I a n u a r i e 1928).

Speologia,o ş t i in ţă n o u ă a s t răvechi lor taine subpămân te ş t i c u co labora rea lui G. An t ipa . Reediţ ie i l u s t r a t ă îm Biblioteca p o p u -

230

I a r ă a secţiei ş t i inţelor n a t u r a l e a Astrei , Cluj , Tipogrfia A r -dra lu l , 70 pag. , 14 fotografii, i 927.

L'ceul na ţ iona l ştiinţific, două c u v â n t ă r i despre şcoala se­c u n d a r ă teoret ică a v i i toru lu i (Cluj — Tipograf ia Ardea lu l , 29? pag. , 192S). .)

J e a n n e l R.: TJne nouvel'le Feromie mie roph tha lme des P y r e -nees. CBull. Soc. ent. F r a n c e 1927, p . 298 â 303, 3 fig.) 26. I I I . 28 .

Deux n o u v e a u x Geotrechus des Basses-Pyi 'enees . (Bull . Soc. ent. F r a n c e , 1928, p . 22 â 24) .

Les Trechus de L'Everest Exped i t ion 1924, et r e m a r q u e s s u r quelques especes de F H i m a l a y a . (Anin. Mag. na t . P i s to ry , ser . 10, voi. I . p . 283 â 2921, fig.) fevrier 28.

Les Trechus des hau te s mon tagnes , leur or igine et leur h i s -toire, i n : Le peuplement des h a u t e s mon tagnes , (publ . p a r Га Soc. Biogeographie 1928, p . 122 â 134, 4 fig.) 15 J u i n 1928.

P . A. C h a p p u i s : Fre i lebende Susswassercopepoden a u s N o r d -a m e r i k a . 2. Harpac t i c iden . (Zoologischer Anzeiger, Bd. L X X I V . Heft 11/12, p . 301—313, 20 f igures) Dec. 1927.

N o v e a u x Gopepodes cavernicoles . (Bu l Soc. Sc, Cluj , Т. IV , 2, p . 20—34, 31 f igures) Fev r . 1928.

Tab leux dichptomiques des genres et especes d 'Harpac teco i -des des e a u x douces d ' E u r o p e et r e m a r q u e s cr i t iques s u r deux T r a v a u x p a r u s en 1927. (Arch. Zool. exp . et generales , T. 67, notes et Revue, No- 3, p . 114—128) m a r 1928.

5. I N S T I T U T U L ZOOLOGIC.

Director : Prof. locin Scribun.

PiiblicuţU ştiinţifici.

1. I . A. Se r iban S u r Iu Yorphoog ie des N o y a u x de l 'Ep i • thel ium digestif chez M i s g u r n u s fossiiis. Bul le t in de la Societe des Sciences d o _ C l u j , Tom. I I I , 2-е pâ r t i e , pages 145—16(1, p lanşe V I I I .

2. I . Л. Se r iban : Observat ions s u r la Muscu la tu re d u tube digestif des cobitides. Bulletin de la gociete dos Sciences de CLnj, Tom. I I I , 2-е pâ r t i e , pages 145—160, p lanşe V I I I .

231

Comunică}i ştiinţifice:

1. I A Scr iban : A s u p r a u n o r r e s tu r i septale i n t e r b r a n -chiale la Teleosteni. Comun ica r e făcută l a Congresul N a t u r a -tişti lor din R o m â n i a , ţ inut Ia Cluj î n Apri l ie 1928.

2. I . A. Sc r iban : A s u p r a s tud iu lu i fibrei muscu l a r e s t r ia te î n s t a rea patologică şi în t impul metamorfozelor . Comun ica r e făcu tă î n a i n t e a Societăţii Na tu ra l i ş t i l o r d in R o m â n i a , B u c u ­reşt i 1928.

I n cu r su l lun i lor Iu l ie , Augus t şi Sep temvr ie a a n u l u i şco­l a r 1927—28, profesorul !. A. Scriban ' a l u c r a t î n S t a ţ i u n e a Biologică dinRoscoff, F r a n ţ a , unde a recol ta t ma te r i a l p e n t r a s tud iu l a p a r a t u l u i r e sp i r a to r al Selacieni lor şi Tefeostcnilor.

Tot în cu r su l a n u l u i 1927—28 s'a i nven t a r i a t şi ca ta logat biblioteca Ins t i t u tu lu i Zoologic, p r e c u m şi biblioteca Muzeulu i Zoologic Ardelean.

6. Prof. agr- Aristide Grădinescu.

I . Omograpiiie splenique et renale et la diurese sous Vht-fluence de l'ephedrine, in co laborare cu dl Dr . Ioani M a r c u . C. R . Soc. biologie 1927.

I I . L'oction de l'ephedrine sur la pression sanguine chez Ies chiens deqfipsules. în co laborare cu dl Dr . Ion M a r c u . G. R. Soc. Biologie 1927.

I I I . lAffermce d'acl'on entre Vephedrine et Vadrănaline. C. R. Soc. Biologie 1927.

IV. Expirarea efectului fiziologic al ephedrinei. ( C o m u ­n ica re făcută la congresul na tu ra l i ş t i l o r d i n R o m â n i a ţ inut la Cliuj în Apri l ie 1928).

V. L'uti.lisation des pcnloses dans Vorganisme animal. I n co laborare cu dl P . Thomas et R. I m a s . С R. Academie des sc.iences, 1929.

e) Geografia

I N S T I T U T U L D E G E O G R A F I E .

Ins t i tu tu l d-i geografie a început t i pă r i r e a vo lumulu i I I I d in lucrăr i le Ins t i tu tu lu i , d in ca re s ' au t i pă r i t p â n ă a c u m 13 coaie, c u p r i n z â n d două studii , unjul despre Delta Dună r i i , de inginerul! Gr. Vasilescu şi a l tu l despre Ţ inu tu l Săcui lor ( teză

2U2

doc to ra t î n Geografie/ de Sab in Opreanu , as is tent l a Ins t i tu t . Asis tentul E. S i g h i a r t ă u a pubilicat î n Bibi. Ast re i o b r o ş u r a despre Cetatea Ciceului, i a r p r e p a r a t o r u l R. Căl inescu m a i mul te ar t icole în diferite reviste d i n t a r ă .

1Л A. Florinescu a făcut, în cad ru l asocia, t iunei p e n t r u cu­noaş te rea vecinilor, două conferinţe despre Cehoslovacia: u n a la Cluj şi а d o u a la Abrud .

Dl Prof. V. Mempu, a complecta t şi p regă t i t de t i pa r lu ­c r a r e a „Evoluţ ia judeţelor d i n Ardea l " , a ţ inut m a i mul te con­ferinţe, cu subiect geografic, în c a d r u l „Ex tens iune i U n i v e r s i t a r e " la Bla j , Arad , Deva, Pe t roşen i . Lupen i , B a i a - m a r e .

VI. Bib l io teca Universităţi

234

1. R A P O R T U L D I R E C T O R U L U I G E N E R A L .

Dela î n făp tu i r ea Român ie i un i t e Biblioteca n o a s t r ă p r i n dorvaţiuni, exempla re legale, diferite c u m p ă r ă t u r i , î n special, că r ţ i româneş t i , avu o creştere e x t r a o r d i n a r de bogată . Dis t r i ­bu ţ ia veche în r a f tu r i avuse în p a r t e al te preveder i , deci se impuse nevoia de a face fa ţă noui lor cer inţe .

Activi tatea bibliotecii i n acest a n şcolar se ca rac te r i zează în special p r i n aceea, că s'a a r a n j a t din nou o m a r e p a r t e a ra f tu r i lo r şi p r i n o g r u p a r e bine chibzui tă s 'a r edus spa ţ iu l r ezerva t la mul te colecţiuni m a i vechi şi p r i n aceas ta s'a câş t i ­gat mu l t loc, încâ t in u r m a acestei nou i g r u p ă r i biblioteca va avea î ncăpe r i disponibile i n vi i tor încă p e n t r u c i rca zece a n i .

Astfel apoi au p u t u i fi n u m e r o t a t e şi aşezate definitv toa te revistele româneş t i , p r e c u m şi toate operi le de va loa re r o m a ­neşt i şi s t r ă ine . I n consecinţă rezu l tă u n sloc cons iderabi l d e foi şi ca r toane d.i catalog ale acestor reviste şi că r ţ i n u m e r o t a t e , ca re depăşeau muljt can t i t a tea a n u a l ă obiciniuită; deci şi a şezarea acestor fişe în cutiile alfabetice i m p u n e încă o m u n c ă d e p ă ş i n d cadrele regula te .

P e l â n g ă ca ta logizarea c u r e n t ă s'a luc ra t la. ca ta logul pe m a t e r i i p â n ă la l i tera V., cu s fârş i tu l a n u l u i acesta vom t e r ­m i n a , r ă m â n â n d ca apoi să fie g r u p a t stocul aces tor fişe ce depăşesc 150.000 piese, conform s is temului decimal Dewey.

F r e c v e n t a r e a săl i lor de l ec tu ră c rescând în m o d cons ide ra ­bil, s 'au a r a n j a t nou i mese ch ia r şi în sa l a de catalog.

Biblioteca p o p u l a r ă a u e x â ca re a r e m e n i r e a de a face a c ­cesibile că r ţ i d'.1 l ec tură eo respuznă toa re mjarei m a s e de i n d u s ­triaşi', munc i to r i , elevi şi ucenici, a lua t u n a v â n t î m b u c u r ă t o r , înlcât a m fost nevoiţi a a r a n j a în a f a r ă de sa la de l ec tu ră cu 30 locur i o n o u ă sa lă spo r ind n u m ă r u l locuri lor la 200,

E. Barbul Director general al Bibliotecii

2 3 5

2. P E R S O N A L U L .

a ) Personalul ştiinţific:

"Director con e ra i : Dr. Lugen B a r b u l , doctor în filosofie. P r imbib l io teca r i : Anton Valent iny , profesor s ecunda r .

Dr. Nicolae Ferenjczi, doctor în filosofie.

Bibl iotecar i : Dr . Gheorghe Ioanovic iu , doctor î n d rep t Dr . Sab in M u r e ş a n , prof. s ecunda r doctor în d r e p t . A n a Lendvay , p ro fesoa ră s e c u n d a r ă . Ştefan Monoki . profesor s ecunda r . Vasile L u p a n , profesor s ecunda r . Dr . I o a n Muşlea, doctor î n l i tere. J Dr . Virgi l V ă t ă ş a n u , doctor în fi losofic

Arch iva r : l u d o v i c RoJemen, profesor s ecunda r .

Subbibl iotecar i : Igriatie Balog, abs . a l Fac- de şt i inţe. Iu l i an J u r a , l icenţiat ini l i tere.

Subbibl iotecar sup l in i to r : I e r o n i m Bal , profesor secundar .

b ) Personalul administrativ şi tehnic.

Sec re t a ra : M ă r i a Mart inovici . Gar to tecar i :

Bela Car i absolvent aii Facu l t ă ţ i i de Li tere . I oan Andrâsofszky, absolvent al Facu l t ă ţ i i de Drept.. 1 olan ta Fodor . î nvă ţ ă toa re . „ Olga Csermâk, î nvă ţ ă toa re pt. g r ă d i n a de copii. Aure l David. absolvent a l Facu l t ă ţ i i de Drept . Va le r iu Reteou, absolvent all Academiei Teologice.

Dact i lografe: A u r o r a Lăpuş tean . Văd. Gbizela Meder . M a r g a r e t a Orbân .

Legător şef: Anton Rohony. M o an ic şei : Guileim Anlauf. Mecanic-fotograf: Ştefan Ba lâzs . Maes t ru de a te l ier . D u m i t r u Russe . Initendent: Teodor H ă b ă l ă u . i

-236

с) Personalul de serviciu:

2 Pr i ra labora j i t i . 5 L a b o r a n ţ i , 9 Servi tor i , 6 Serv i tor i a u ­x i l ia r i .

3 . C R E Ş T E R E A C 0 L E C T 1 U N I L 0 R .

11.187 volume şi b r o ş u r i ; 1.113 volume reviste d in ţ a r ă : 879 volume z iare din ţ a r ă ; 1.197 volume reviste s t r ă i n e ; 49 vo­lume z iare s t r ă ine ; 10 volume căr ţ i vechi r o m â n e ş t i ; 1 i n c u n a b u l : 2.661 teze de doctora t ; 131 a n u a r e un ive r s i t a r e ; 86 a n u a r e şco­l a r e ; 3.124 bucă ţ i diferi te i m p r i m a t e ; 90 bucă ţ i s t a m p e ; 9 l i ă r ţ i ; 24 fascicole maniuscrise.

4. CETITORI , C Â R T I CONSULTATE.

I n cu r su l a n u l u i şcollar s a u el iberat 2320 bilete de i n t r a r e . S ' au consul ta i 154.969 volume de căr ţ i . S 'au î m p r u m u t a t 13.751 volume.

BIBLIOTECA POPULARĂ.

Colec(iunea Bibliotecii P o p u l a r e s'a spor i t cu 502 volume. N u m ă r u l ceti torilor a fost 39-056.

VII.

A N E X E T A B L O U L C O R P U L U I D I D A C T I C A L U N I V E R S I T Ă Ţ I I , P E A N U L 1 9 2 7 - 2 8 .

Î N O R D I N E A F A C U L T Ă Ţ I L O R

facultatea de Drept.

o N U M E L E Ti t lu l şi ca tedra L o c u i n ţ a

Menţ ionat în A n u a r la p a g i n a

1 Boilă Romul

2 Cătuneanu C. Ioan

3 Ghiulea Nicolae

4 Haţieganu Emil

5 Ionescu B. Dimitrie

6 Leon Gheorghe

7 Maniu Cassiu

8 Negrea Camil

9 Onişor Victor

10 Pop Traian

11 Poruţiu Petre

12 Radu Iorgu

T I T U L A R : Drept constituţional.

T I T U L A R : Drept roman T I T U L A R :

Politica socială. T I T U L A R :

Procedura civilă. T I T U L A R :

Economia politică. T I T U L A R :

Finanţe. T I T U L A R :

Politică. T I T U L A R : Drept civil.

T I T U L A R : Drept ad-tiv şi financiar

T I T U L A R : Drept penal. T I T U L A R :

Drept comercial. T I T U L A R :

Drept internaţional.

Str . Băi i i . 33, 38, 47

S t r . G h . C o ş b u c 3 . 34, 37, 47

S t r . R e g i n a M . 4 9 . 34, 46, 47

S t r . E l i sabe ta 3 1 . 2 7 , 2 8 , 3 2 , 3 3 , 4 4 , 45

Str . M i n e r v a 9 . 34, 4 1

S t r . M a i o r e s c u 7 . 34, 46, 48

S t r . N . I o rga 1 1 . 10, 38, 45, 48

S t r . V ă c ă r e s c u 2 8 . 27, 28, 32, 33, 44

C a l e a Vic to r ie i 6 3 . 33, 37, 45

Str . A v r a m Iancu 1 4 . 28, 34, 39, 4 1 , 48

Str . R e g a l ă 1 0 . 33, 38, 44

P ia ţ a M . V i t e a z u l 3 5 . 34, 44, 45

Facultatea de Medicină şi Farmacie.

No.

co

r.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

1 Botez A. Mihail T I T U L A R : Patologie generală

şi experimentală. Calea Reg. Ferd. 97. 27,50, 51,99, 131

2 Drăgoi Ioan TITULAR :

Istologie şi embriologie. Str. Pasteur 6. 51, 101

3 Gane Titu T I T U L A R :

Clinica infantilă. Str. Minerva 1 3 . 51, 75

4 Grigoriu Cristea T I T U L A R : Clinica ginecolo­

gică şi obstetricală. Str. Minerva 3. 51, 74, 115

5 Guiart Jules ANGAJAT cu contract:

Istoria medicinei şi farmaciei. Str. Elisabeta 3. 54, 85, 123

6 Haţîeganu Iuliu T I T U L A R -

Clinica medicală. Str. Eminescu 8. 11, 51, 67, 111

7 Iacobovici Iacob T I T U L A R :

Clinica chirurgicală. Str. Minerva 1 3 . 11, 51, 64

8 Martinescu Gheorghe T I T U L A R : Farmacologie şi

farmacognozie Str. Babeş 8. 52, 103, 132

9 Michail Dumitru T I T U L A R :

Clinica oftalmologică. Str. Minerva 3. 52, 80, 119

10 Minea Ioan T I T U L A R :

Clinica neurologică. Calea Reg. Ferd. 33. 27, 28, 52, 72, 115

11 Minovici Nicolae T I T U L A R :

Medicină legală. Calea Reg. Ferd. 34. 52, 91, 127

No.

co

r.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

12 Moldovan Iuliu T I T U L A R :

Igienă şi igiena socială. Str. Mico i . 10, 52, 97, 130

13 Negru Di mi trie T I T U L A R : Radiologie. Str. Minerva 1 3 . 52, 97, 130

14 Niţescu I. Ioan T I T U L A R : Fiziologie. Str. Mico i . 28, 53, 94, 129,133

15 Pamfil Gheorghe T I T U L A R : Farmacie chimică

şi galenică. Str. Babeş 6 1 . 53, 106, 126

16 Papilian Victor T I T U L A R : Anatomie descrip­

tivă şi topografică. Str. Minerva 7. 53, 90

17 Predescu-Rion Ion T I T U L A R :

Clinica Otorhinolaringologică. Str. Babeş 1. 53, 81, 83, 121

18 Tătaru Coriolan T I T U L A R :

Clinica dermato-venerică. Piaţa Unirii 1 1 . 28, 54, 78, 118

19 Thomas Pierre ANGAJAT cu contract:

Biochimie. Str. Bolinteanu 4. 54, 92, 129

20 Urechia Constantin T I T U L A R :

Clinica psichiatrică. Str. Pasteur 1. 53, 71,113,128,133

21 Vasiliu Titu T I T U L A R :

Anatomie patologică. Str. Minerva 7. 11, 27,28,50, 53, 88,125

22 Ţeposu Emil AGREGAT; Urologie. Str. Universităţii 3. 8, 11, 54, 85, 122

23 Baroni Vitold A G R E G A T ; Bacteriologie. Calea Victoriei 70. 54, 102, 132

No.

co

r.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

24 Orient Iuliu CONFERENŢIAR,

definitiv de chimie fiziologică; Str. Regina Măria 4. 54

25 Goia Ioan CONFERENŢIAR,

definitiv la Clinica Medicală. Str, Iuliu Maniu 6. 55, 70, 111

26 Negru Elena CONFERENŢIAR,

definitiv la Clinica Infantilă. Str. Minerva 1 3 . 55, 76

27 Secăreanu Ştefan CONFERENŢIAR, supl. de chimie analitică calitativă. Str. Iuliu Maniu. 55

28 Bărbulescu N. CONFERENŢIAR,

supl. la fiziologia generală. Str. Şaguna 14 . 55

29 Prişcu Mircea CONFERENŢIAR,

supl. de Bot. Farmaceutică. Str. Şaguna 14 . 55

30 Kernbach Mihail DOCENT. 1

— 55, 91, 127

31 Mihalescu Sava 1

DOCENT. Str. Babeş 63 . 55, 113

32 Bologa Valeriu DOCENT. Str. Rahovei 10 . 55, 85, 123

33 Popovici Gheorghe DOCENT. Str. Babeş 8. 55, 132

34 Zugravu Gheorghe DOCENT. Str. Dorobanţilor. 55, 76, 77

35 Aleman Ioan DOCENT, Str. Avram Iancu 1 6 . 55, 84, 122

No.

cor

. N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

36 Konradi Daniel DOCENT. Str. Moţilor 27 Salvare. 55, 118

37 Zolog Mihail DOCENT. Str. Pasteur. 55, 98, 109

38 Slăvoacă Titu DOCENT. Str. Bălcescu. 55, 99

39 C. Velluda DOCENT. Calea Moţilor 40. 90, 126

Facultatea de Filozofie şi Litere.

No

cor.

N U M E L E Titlul şi catedra L 0 с u i n-ţ a Menţionat în

Anuar la pag.

1 Auger Yves ANGAJAT cu contract:

Limba şi liteiatura franceză. Str. Moţilor 26. 137, 160

2 Bănescu Nicolae T I T U L A R :

Bizantinologie. Str. Iuliu Maniu 40. 6, 137, 162, 171

3 Bărbat Virgil T I T U L A R : Sociologie. Str. Mico 50. 12, 137, 147, 150, 167

4 Bezdechi Ştefan T I T U L A R :

Filologia clasică (greacă). Calea Victoriei 74. 141, 153, 167, 172

No.

cor

. N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

5 Bogdan-Duică Gh. T I T U L A R :

Istoria lit. române moderne. Str. Berde Mozes 4. 5, 6, 13, 27, 137, 154, 168

6 Capidan Teodor T I T U L A R : Linguistică. Str. Dorobanţilor 26. 27, 136, 137, 155, 157, 168

7 Dragomir Silviu T I T U L A R : Istoria popoarelor

sud-est europene. Str. Iuliu Maniu 1. 6, 138

8 Drăganu Nicolae T I T U L A R :

Limba şi literatura română II. Calea Victoriei 5. 28, 138, 155, 156, 168, 172

9 Ghibu Onisifor T I T U L A R : Pedagogia 1. Str. Minerva 7. 138, 150, 167

10 Ghidionescu Vladimir T I T U L A R : Pedagogia II. Str. Moţilor 20. 139, 150

11 Giuglea George T I T U L A R :

Filologia romanică. Str. Moţilor 90. 28, 141, 155, 162, 171

12 Grimm Petre T I T U L A R :

Limba şi literatura engleză. Str. Eminescu 10 . 139, 161

13 Kisch Gustav TITULAR :

Limba şi literatura germană. Str. Moţilor 5. ;0, 139, 155, 159, 1(8

14 Kristćf George T I T U L A R :

Limba si literatura maghiară. Str. Gen. Gherescu 2 . 142, 162

15 Lăpădatu Alexandru TITULAR :

Istoria veche a Românilor. ' Str. Universităţii 1. 6, 7, 139, 163

16 Lupaş Ioan T I T U L A R :

Istoria nouă a Românilor. Str. Regală 7. 140, 163, 171

No.

co

r.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

17 Panaitescu Emil T I T U L A R :

Istoria antică.

1 Str. Minerva 5. 10, 142, 155, 173

18 f Popovici Iosif T I T U L A R :

Slavistică. — 7 , 1 4 0 , 1 5 7 , 1 5 9 , 1 6 8

19 Puşcariu Sextil TITULAR :

Limba şi literatura română I. Str. Elisabeta 23. 10, 140, 155

20 Serra Giandomenico ANGAJAT cu contract:

Limba si literatura Italiană. s

Str. Elisabeta 24. 141, 155, 161, 170, 17i

21 Ştefăn.-Goangă Florian T I T U L A R : Psihologie. Str. Regală 1 1 . 12, 28, 141, 148

22 Ştefănescu Marin T I T U L A R :

Filosofie. Str. N. Iorga 16 . 141, 147, 167

23 Teodorescu M. D. T I T U L A R : Arheologie. Str. Gen. Gherescu 2. 27, 136, 141, 166

24 Marinescu Constantin A G R E G A T :

Istoria univerrală. Calea Reg. Ferd. 37 . 7, 8, 10, 14 \ 155, 163, 172

25 Petranu Coriolan A G R E G A T :

Istoria artelor. Str. Minerva 7. 7, 8, 10, 142, 164, 172, 173

26 Teodor A. Naum PROFESOR supl.: Latină. Hotel Astoria. 143, 154, 168

27 Romul Vuia PROFESOR supl .: Etnografie. Cal. Muzeul Etnografic. 143

28 G. Oprescu (în concediu) 7, 143

No.

cor

.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

29 G. G. Mateescu CONFERENŢIAR:

Antichităţi. Str. Universităţii 3. 11, 143, 166, 173

30 Constantin Diculescu CONFERENŢIAR:

Istorie. Str. Marinescu 39 . 143, 155

31 Frideric Lang LECTOR: Germană. Str. Regală 9. 143, 168

32 Robert Chisholm LECTOR: Engleza. Calea Victoriei. 144

33 Alexandru Favero LECTOR: Italiană. Str. Elisabeta 34. 144

34 Henri Jacquier LECTOR:

Supl. Franceză. Calea R e g . Ferd. 89. 8, 143, 160

Facultatea de Ştiinţe.

No.

cor

.

N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a Menţionat în

Anuar la pag.

1 Abramescu Nicolae T I T U L A R ; Geometria de-seriptivă infinitezimală

Str. Băii 6. 179, 189, 218

2 Angelescu Aurel T I T U L A R ; Teoria funcţiunilor.

Str. Universităţii 1. 27 ,178 , 179, 188, 189, 192, 193

No.

cor

. N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

3 Angeluţă Teodor T I T U L A R :

Algebra superioară. Str. Iuliu Maniu 2 . 179, 189, 193, 218

4 Borza Alexandru T I T U L A R :

Botanica sistematică. Str. Regală 28. 155, 179, 201, 224

5 Bratu Gheorghe T I T U L A R :

Calcul diferenţial şi integral. Str. Brătianu 29. 180,184, 189,191, 194, 196,218

6 Demetrescu Gh. T I T U L A R : Astronomie. Str. Gen. Neculcea 2. 195

7 Dima A. Gheorghe T I T U L A R : Fizica generală

experimentala. Str. Băii 7 . ' 180, 196, 220

8 Grinţescu Ioan T I T U L A R :

Botanica generală. Str. Mănăştur 7. 180, 202, 227

9 Iuga Gheorghe T I T U L A R :

Matematici generale. Str. Babeş 1 3 . 180, 196

10 Jeannel Rene ANGAJAT cu contract:

Biologie. „Vivarium" Jardin de

Plantes Paris. 94, 184, 230

11 Maior Augustin T I T U L A R :

Fizică teoretică şi aplicată. Piaţa M. Viteazul 2 1 . 180, 196

12 Meruţiu Vasile T I T U L A R :

Geografie descriptivă. Str. Şaguna 5. 180, 216, 232

13 Ostrogovich Adrian T I T U L A R :

Chimie generală. Str. Mico 7. 181, 197, 220

14 Popescu-Voiteşti I. . T I T U L A R :

Geologie şi Paleontologie. Str. Elisabeta 1 2 . 181, 206

No.

cor

. N U M E L E Titlul şi catedra L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

15 Racoviţă Emil T I T U L A R :

Biologie. Str. Elisabea 3. 28, 182, 199, 229

16 Rădulescu Dan TITULAR :

Chimie fizicală. Str. Mico 7. 182, 198, 221

17 Scriban A. Ioan T I T U L A R : Zoologie şi anato­

mie comparată. Str. Mico 7. 27,178,182,209,230

18 Spacu Gheorghe T I T U L A R : Chimie anorganică

şi analitică. Str. Caragiale 1. 182, 197, 220

19 Stanciu Victor T I T U L A R :

Mineralogie şi petrografie Calea Reg . Ferd. 44. 182, 207

20 Vâlsan Gheorghe T I T U L A R :

Geografia generală. Str. Mico 36. 183, 215

21 Grădinescu Aristide A G R E G A T :

Fiziologie generală. Str. 8, 183, 210, 231

22 Sergescu Petre A G R E G A T :

Geometrie analitică. Str. Berde Mozeş 3. 8, 183, 188, 189, 191, 219

23 Tănăsescu Ioan AGREGAT:

Chimie organică. Str. Regală 1. 8, 183, 198, 221

24 Pierre A. Chappuis SUBDIRECTOR:

Institutul de Speologie. Str. Grigorescu 3. 184, 230

25 George Athanasiu CONFERENŢIAR supl. :

Fizică. .Str. A . -Şaguna 18 . 184

26 Raluca Ripan CONFERENŢIAR supl.:

Chimie alimentară. Str. Şaguna 1 2 . 184

27 D. V. lonescu CONFERENŢIAR supl.: Matematici. Str. Dorobanţilor 7. ' 184

Tabla de Materii. P a g i n a

I. Rectoratul 3

Raportul Rectorului 6 Discursul Rectorului la serbarea universitară 13 Bugetul universităţii 26 Senatul universitar, personalul Rectoratului şi al Admi­

nistraţiei 27 Comisii 28 Statistiea generală a studenţilor 29 Situaţia studenţilor în căminuri 30

U. Facultatea de Drept 31 A) Decanatul (personal, statistică, doctori) 32 B) Activitatea didactică (rapoartele profesorilor) . . . 37 C) Activitatea ştiinţifică (publicaţii) 47

III. Facultatea de Medicină 49 A) Decanatul (personal, doctori, licenţiaţi, statistică) . 50 B) Activitatea didactică — învăţământul medical —

(rapoartele profesorilor) 63 învăţământul farmaceutic 106

C) Activitatea ştiinţifică (publicaţii şi comunicări) . . 111

IV. Facultatea de litere şi Filosofie 135

A) Decanul (personalul, doctori, licenţiaţi, statistică) . 136 B) Activitatea didactică (rapoartele profesorilor) . . . 147

a) Filosofia 147 b) Filologia clasică 153 c) Filologia modernă 154 d) Istoria 162

C) Activitatea ştiinţifică (publicaţi, conferinţe, comu­nicări) 167 V. Facultatea de Ştiinţe 177

A) Decanatul (personalul, doctori, licenţiaţi, statistică) 178 B) Activitatea didactică 188

a) Ştiinţele Matematice 188

S) Ştiinţele fiizice . . . . . . . . . . . . . . . . c) Ştiinţele chimice • , d) Ştiinţele naturale e) Geografia • • • . . «

C)! Activitatea ştiinţifică a) Ştiinţele Matematice b) Ştiinţale fizice . c) Ştiinţele chimicee d) Ştiinţele naturale e}' Geografia

VI. Biblioteca Universităţii

1. Raportul Directorului general 2. Personalul 3. Creşterea colecţiilor, cetitori, cărţi consultate, biblio­

teca, populară

VI!. Anexe <\ Tabloul corpului didactic al Universităţii . .

196 197 199 215 218 218 220-220 224 231

233-

234 236

236-

237