ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 5/2005

33

Dimensiunea metropolitana a Europei:

de la orase la regiuni urbane

Asist. univ. dr. Irina POPESCU,

Facultatea de Management

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Uniunea Europeana (15) este regiunea cea mai urbanizata a globului. Dupa estimarile si

definitiile Organizatiei Natiunilor Unite, in 1992, 79% din populatia Uniunii traia in zone urbane, fata

de 77% in Japonia, 76% in Statele Unite, 67% in Europa centrala si orientala si 35% in tarile in curs de

dezvoltare. Urbanizarea se manifesta in toate tarile Comunitatii, cu un ritm mai lent in nord, deja

puternic urbanizate din anii ’60, si un ritm mai rapid in sud si in Irlanda: Grecia (64%), Italia (69%) si

Spania (79%) au atins o rata a urbanizarii aproape de media comunitara, in timp ce Irlanda (58%) si

Portugalia (36%), conform definitiilor Natiunilor Unite, au inca o rata mult inferioara. Intarzierea

urbanizarii in sudul Europei si in Irlanda explica partial trasaturile ce caracterizeaza dezvoltarea

oraselor in aceste tari, exodul rural, care continua, ajungand la o crestere a populatiei in orasele

mijlocii mai rapida decat in nord.

Peisajul urban al Uniunii Europene se caracterizeaza, de asemenea, prin existenta unei retele

dense de zone urbane, in cadrul careia un numar mare de orase importante sau de aglomeratii sunt

relativ aproape unele de altele. Existau in 1990 in jur de 3.560 de orase cu peste 10.000 de locuitori in

UE, care adaposteau un total de 237 milioane de persoane, fata de circa 1.000 de orase din aceeasi

categorie in Statele Unite si in Japonia. UE are 169 de orase cu mai mult de 200.000 de locuitori –

32 cu peste un milion – care reprezinta 56% din populatia urbana. Londra si Paris sunt singurele

megalopolisuri ale UE care pot fi comparate cu orase precum New York, Tokyo, Mexico, Cairo sau

Bombay, iar marile orase cu peste 500.000 de locuitori sunt repartizate intr-o maniera relativ egala pe

teritoriul Comunitatii.

A. Reteaua Europeana a Regiunilor si Zonelor Metropolitane (METREX)

La nivelul Europei exista 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea,

50 sunt membre ale Retelei Europene a Regiunilor si Zonelor Metropolitane (METREX).

METREX este o retea compusa din profesionisti ce sunt preocupati de dezvoltarea si

planificarea spatiala la nivel european. Este o retea prin intermediul careia persoanele implicate in

procesul de adoptare a deciziilor strategice la nivel european isi pot impartasi cunostintele, experienta

si expertiza.

METREX a luat fiinta in 1996, in cadrul Conferintei asupra Regiunilor Metropolitane

desfasurata la Glasgow, beneficiind de sprijinul Comisiei Europene care si-a asumat sarcina de a

furniza modalitatile de promovare eficienta a guvernarii metropolitane astfel incat aceasta sa poata

face fata schimbarilor intervenite la nivel metropolitan si tuturor aspectelor europene.

METREX a luat fiinta pentru a conferi o dimensiune metropolitana afacerilor/activitatilor

europene.

In prezent METREX, cu ajutorul programelor Comisiei Europene, incearca sa stabileasca un

mai bun echilibru urban in Europa, acel echilibru de care se vorbeste in Strategia Europeana de

Dezvoltare Spatiala si in principiile directoare ale Consiliului de Ministri al Europei responsabil cu

planificarea regionala (CEMAT).

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 5/2005

34

B. Dimensiunea metropolitana a Europei

In Comunitatea Europeana exista 80 de zone metropolitane. Extinderea UE la 28 de state membre va

include circa 480 de milioane de locuitori, din care 50-60%∗ (240-290 de milioane de locuitori) vor trai in

regiuni sau zone metropolitane. Situatia zonelor metropolitane pe tari in 2002 este prezentata in

tabelul 1.1.

Situatia zonelor metropolitane pe tari in 2002

Tabelul 1.1

Zone metropolitane in cadrul Europei ZM Membre

METREX

UE – 15 80 26 Germania, Regatul Unit, Franta 43 5

Italia, Spania 18 11

Celelalte state UE 19 10

NON UE – 2 Norvegia, Elvetia 4 0

TARI CARE AU ADERAT IN MAI 2004 +∗∗∗∗∗∗∗∗ CANDIDATE PENTRU 2007 (12)

23 7

Tarile Baltice 3 1

Polonia 8 3

State central europene 7 3

State est europene 5 0

ALTE TARI EUROPENE 12 0 Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova 7 0

State balcanice 5 0

TOTAL 119 33

Procesul de urbanizare manifestat in intreaga Europa a dus la aparitia unor orase centrale si a

suburbiilor acestora, a unor grupuri de orase ce au devenit principala forma de organizare urbana.

Multe dintre aceste zone prezinta acum un caracter metropolitan, adica functioneaza asemenea unei

zone sau regiuni urbane interdependente. Pentru a descrie aceste zone Comitetul Regiunilor foloseste

notiunea de regiuni urbane functionale.

Multe dintre aspectele cheie care afecteaza durabilitatea modului de viata urban european pot

fi abordate in mod eficient numai la nivel metropolitan. Aceste aspecte includ:

• Echilibru – regenerarea urbana si expansiunea urbana

• Integrare – folosirea terenului, transport si infrastructura

∗ Acest procent indica importanta competitivitatii metropolitane si efectele benefice pe care aceasta le are asupra

prosperitatii si coeziunii sociale a Europei. ∗∗ Regiunile metropolitane din Europa Centrala si de Est se confrunta cu o serie de oportunitati si constrangeri

aparute pe parcursul tranzitiei. Astfel spre exemplu:

• Regiunea Moscova, cea mai populata regiune metropolitana, a devenit localizarea predilecta pentru sediile

companiilor internationale;

• Budapesta, Praga si Varsovia sunt in competitie pentru a atrage functiuni internationale in anumite domenii,

de exemplu finante, comunicatii, cercetare, educatie si training, precum si ca porti de acces spre alte parti ale

lumii; aceasta competitie este conditionata de atragerea unor resurse financiare foarte mari pentru

restructurarea sistemelor de infrastructura si servicii.

Pe de alta parte, regiunile oraselor-capitala din Centrul si Estul Europei au devenit locul unor dezechilibre

sociale accentuate si destinatia preferata a fluxurilor de migratie nationale si internationale. Aceasta

presupune fixarea dublului obiectiv de a difuza presiunea economica si sociala si de a echilibra mai bine

oportunitatile si raspunderile sociale in teritoriul regiunii.

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 5/2005

35

• Durabilitate – vitalitatea si viabilitatea oraselor si a centrelor urbane

• Sprijin – competitivitatea economica

• Promovare – coeziune sociala

• Evaluare – impactul dezvoltarii asupra mediului

• Protejare – resursele naturale si mostenirea urbana

Caracterul unic al Europei metropolitane este dat de varietatea si vitalitate, iar guvernarea

urbana eficienta si planificarea spatiala au rolul principal in sustinerea acestor calitati pe termen lung.

C. Motive pentru trecerea de la orase la regiuni metropolitane

Atentia marita acordata oraselor ca factori cheie ai viitoarei dezvoltari a Europei este esentiala

pentru viitorul continentului. Cu toate acestea, pentru a se adresa unei Europe largite, METREX a

propus adoptarea unei perspective largite care sa puna accentul pe regiunile metropolitane.

Sunt patru motive pentru care METREX a propus acest lucru:

Motivul 1 – Regiunea este orasul de maine

In Europa exista un numar tot mai mare de regiuni metropolitane, fiecare cuprinzand

numeroase municipalitati interconectate si interdependente si orase de diverse dimensiuni si

caracteristici (de exemplu, Barcelona, Londra, Stuttgart, Randstad sau regiunea Oresund).

In interiorul acestor regiuni metropolitane:

• oamenii traiesc, muncesc si se relaxeaza;

• se deruleaza afaceri, se vinde si se investeste nu doar intr-o singura comunitate;

• institutele de cercetare se afla nu numai in orasele centrale;

• problemele ecologice afecteaza intreaga regiune.

Astfel, regiunile metropolitane trebuie sa fie incluse in politicile europene, sa se aiba in vedere

problemele acestor regiuni si sa se valorifice oportunitatile de care dispun.

Motivul 2 – Regiunile metropolitane contribuie la dezvoltarea Europei

Evolutia regiunilor metropolitane va avea un efect direct asupra celor patru mari politici europene:

• Strategia de la Lisabona;

• Strategia Europeana de Dezvoltare Spatiala∗;

• Extinderea UE;

• Coeziunea economica si sociala.

Europa are nevoie, fara indoiala, de regiuni metropolitane de succes, asa cum regiunile

metropolitane au nevoie de Europa pentru a-si asigura propriul succes. Acestea:

• sunt gazde si promotori ai competitivitatii;

• au un rol important in realizarea echilibrului urban european si a durabilitatii;

∗ SEDS, publicata in 1999, a oferit cadrul de derulare al initiativelor si activitatilor METREX. Aceasta se refera

la faptul ca, pentru a-si pastra competitivitatea in cadrul economiei globale, Europa trebuie sa atinga un mai

bun echilibru urban. Ea prevede necesitatea constituirii unor grupuri policentrice de zone si regiuni

metropolitane, asemanatoare zonei economice Paris/Londra/Rhine/Ruhr.

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 5/2005

36

• vor trebui sa actioneze asemenea unor motoare ale cresterii economice in vechile si noile

state membre ale Uniunii;

• reprezinte nucleul dezvoltarii Uniunii Europene.

Motivul 3 – Regiunile metropolitane au nevoie de o mai buna integrare internationala

Economia globala a incetat sa mai fie o structura ierarhica organizata a natiunilor si a

economiilor lor. In prezent si in viitor, cea mai mare parte a actorilor implicati folosesc ca interfata

retelele din interiorul si dintre regiunile metropolitane.

In interiorul acestor regiuni metropolitane se intalnesc la nivel regional, national, european si

global finantele, cunostintele, productia, organismele responsabile cu adoptarea deciziilor politice si

infrastructura. Acestea incurajeaza cooperarea dintre toti actorii comunitatii de afaceri, stiinta si

organisme publice in scopul realizarii binelui comun. In acest context un rol important il au orasele

centrale, dar potentialul de dezvoltare poate fi pe deplin valorificat numai in cadrul regiunilor

metropolitane mai mari.

Motivul 4 – Regiunile metropolitane trebuie sa fie integrate in retele europene

Regiunile metropolitane isi indeplinesc functia de deschidere prin furnizarea accesului la

cunoastere si prin contributia la punerea in practica a acestor cunostinte. De asemenea, acestea sunt

noduri ale retelelor transeuropene de transport. Integrarea regiunilor metropolitane trebuie sa se refere

si la crearea de retele la nivel european, precum si la constituirea de aliante intre regiunile

metropolitane care sa poata sprijini cresterea, competitivitatea si integrarea globala.

Pentru a se putea constitui retele de regiuni metropolitane si pentru ca acestea sa-si poata

indeplini functia de deschidere, este nevoie de o infrastructura reala si virtuala:

• Infrastructura reala se refera la asigurarea transportului calatorilor si marfurilor pe

drumuri, pe calea ferata si prin aer, la existenta unor targuri comerciale si a unor capacitati

tehnice si de cercetare.

• Infrastructura virtuala se refera la existenta unor retele de firme si organisme publice,

precum si la reprezentarea acestora in centrele de discutii si decizie, precum Bruxelles.

D. Propuneri pentru dezvoltarea zonelor metropolitane ale Europei

Din punctul de vedere al regiunilor metropolitane se poate actiona pe sase domenii de

activitate:

1. Trebuie sa se sprijine concentrarea politicilor asupra temelor majore precum

competitivitatea, durabilitatea si gradul de ocupare a fortei de munca.

2. Trebuie evidentiata importanta pe care regiunile metropolitane o pot avea in realizarea

Strategiei de la Lisabona, a Strategiei Gothenburg, precum si in cresterea gradului de ocupare a fortei

de munca si in realizarea coeziunii economice si sociale.

3. Statele membre, Parlamentul European, Comisia Europeana, Comitetul Economic si

Social, precum si Comitetul Regiunilor trebuie sa includa in prioritatile si programele lor

problemele si potentialul de dezvoltare al regiunilor metropolitane si nu numai aspectele legate de

orase.

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 5/2005

37

4. Fondurile alocate regiunilor metropolitane trebuie sa fie folosite, printre altele, si pentru finantarea unor obiective precum regenerarea urbana, excluderea sociala, restructurarea

economica si transportul public, probleme care se manifesta cu precadere la nivelul regiunilor

metropolitane.

5. Trebuie avute in vedere si cateva aspecte referitoare la cooperarea teritoriala. Astfel:

• in toate domeniile de cooperare ar fi necesar sa fie incluse si activitati referitoare la

dezvoltarea regionala si planificarea spatiala;

• in domeniul „cooperare transfrontaliera” trebuie sa fie luata in considerare posibilitatea de

realizare a unei cooperari transfrontaliere intre zonele metropolitane datorita impactului

puternic asupra serviciilor, infrastructurii si asupra pietei fortei de munca. Acest lucru ar

da intr-adevar o dimensiune metropolitana notiunii de cooperare transfrontaliera;

• in domeniul „cooperare transnationala” ar trebui sa se aiba in vedere componenta de

investitii si suprapunerea zonelor de cooperare. Cu privire la redefinirea zonelor de

cooperare ar trebui sa se tina cont de faptul ca limitele acestor zone nu au efecte negative,

nu impiedica in vreun fel posibilitatile de cooperare;

• in domeniul „cooperare interregionala” activitatile derulate si resursele financiare ar fi

necesar sa se indrepte catre cooperarea teritoriala europeana. Coordonarea nationala ar

stanjeni activitatile interregionale si prin urmare nu trebuie avuta in vedere.

6. METREX ar trebui sa desfasoare activitati de parteneriat in vederea elaborarii si

implementarii politicii fondurilor structurale a UE si ar fi necesar sa ia parte la discutii asupra acestor aspecte cu statele membre, cu Parlamentul European, cu Comisia Europeana, precum si cu

Comitetul Economic si Social si cu Comitetul Regiunilor.

BIBLIOGRAFIE

• Bonnet, J., Marile metropole mondiale, Institutul European, Iasi, 2000

• Hearley and Baker, European Cities Monitor, 2002

• *** Position Paper concerning the future structural funds – From Cities to Metropolitan

Regions: the need for an enlarged perspective, Barcelona, 30 October 2004

• *** The METREX Report - 1996-2000-2006

• *** www.eurometrex.org