DIGESTIA BUCALA:

Digestia consta in transformari mecanice, fizica si chimice: alimentele sunt maruntite, imbibate cu saliva, iar glucidele sunt transformate sub actiunea enzimelor din saliva.

Saliva= apa, mucus, ioni minerali, lizozim (substanta bactericida) si o enzima glicolitica= amilaza salivara.

Amidon preparat amilaza salivara Dextrine si maltoza

Produsul rezultat din digestia bucala se numeste BOL ALIMENTAR, care, prin deglutitie, ajunge in faringe, esofag si stomac.

DIGESTIA GASTRICA:

Digestia gastrica incepe cu acumularea bolurilor alimentare. Stomacul, datorita contractiilor tonice ale musculatorii, au rol in depozitarea hranei.

Mucoasa gastrica ce captuseste in interior stomacul, secreta glande ce secreta suc gastric.

Suc gastric= apa, mucus, ioni minerali, acid clorhidric (HCl) si enzime de doua feluri: proteolitice lipolitice

Cea mai importanta enzima din stomac este pepsina, care hidrolizeaza proteinele. Daca glandele gastrice are produce pepsina activa, ele s-ar autodistruge, caci sunt formate din proteine. Asa ca pepsina este eliminata in stomac sub forma inactiva -pepsinoge, care, in preenta HCl, devine pepsina.

Pepsinogen HCl pepsina

Proteine pepsina Albumoze si peptone

Lipaza gastrica- hidrolizeaza grasimile in acizi grasi si glicerol, doar daca sunt emulsionate ( adica daca formeaza picaturi fine, asa cum sunt cele din lapte, ou sau frisca)

Lipidele emulsionate lipaza gastrica Acizi grasi + glicerol

O alta enzima este labfermentul, care coaguleaza (incheaga) laptele, in prezenta moleculelor de calciu. Este mai active la maimferele tinere, mai ales la sugari.

Cazeinogenul solubil din lapte labferment Paracazeinat de calciu

Ca+2

Acidul clorhidric= activeaza pepsina, creeaza un mediu acid necesar actiunii pepsinei, impiedica dezvoltarea germenilor ajunsi odata cu hrana in stomac

Produsul rezultat din digestia gastrica se numeste CHIM GASTRIC si are consistenta unei paste. Prin contractiile stomacului, "portii" mici din chim gastric sunt trimise in intestunul subtire.

DIGESTIA INTESTINALA:

Digestia intestinala reprezinta timpul cel mai complex, realizat sub actiunea a 3 sucuri digestive: -bila; -sucul pancreatic; -sucul intestinal.

Toate cele trei sucuri contin un mucus care are acelasi rol de protectie. Toate contin bicarbonat de sodiu care transforma continutul acid intr-unul bazic, favorabil actiunii noilor enzime. Fiecare contine insa si substante proprii, specifice.

Bila = apa, bicarbonat de sodiu, saruri biliare, pigmenti biliari, lecitina si colesterol;

Bila nu contine enzime !!

Sarurile biliare- emulsioneaza grasimile, adica le fragmenteaza in picaturi fine, activeaza lipaza si au rol in absorbtia lipidelor.

Pigmentii biliari- produsi de secretie rezultati din degradarea hemoglobinei. Ei dau culoare caracteristica materiile fecale si a urinei

Lecitina si colesterolul- asigura absorbtia lipidelor.

Sucul pancreatic = (lichid incolor) apa, bicarbonati, mucus, enzime de 3 feluri ( proteolitice, glicolitice, lipolitice)

Enzime proteolitice: tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaza, elastaza, colagenaza

Proteine neatacate

Albumoze enzimele proteolitice Oligopeptide oligopeptidaze Di si tri - peptide

Peptone din sucul pancretic

Proteinele din carne elastaza Oligopeptide

Enzime glicolitce= amilaza pancreatica. Are actiune asemanatoare cu amilaza salivara, doar ca e mai actica si poate actiona chiar si asupra amidonului crud.

Amidonul crud amilaza pancreatica Dizaharide

Enzime lipolitice= lipaza pancretica

Lipidele lipaza pancretica Acizi grasi + Glicerol

Sucul intestinal= (lichid incolor) apa, bicarbonati, mucus, enzime tot de 3 feluri- proteolitice, lipolitice si glicolitice.

Di si tri- peptidele peptidaze Aminoacizi

Lipidele lipaza intestinala Acizi grasi+ Glicerol

Dizaharide dizaharidaze Monozaharide (cel mai important- glucoza)

Dizaharidazele: - maltaza: Maltoza maltaza Glucoza

- zaharaza: Zaharoza zaharaza Glucoza+ Fructoza

-lactaza: Lactoza lactaza Glucoza+ Galactaza

Produsii finali ai digestiei sunt: aminoacizii din proteine, acizii grasi si glicerolul din lipide si monozaharidele din glucide, se numesc nutrimente si sunt substante simple, absorbabile, care trec prin peretii vilozitatilor intestinale in sange si limfa)

Produsul final al digestiei intestinale poarte numele de CHIL INTESTINAL si are consistenta unei supe.