DIETA, NUTRITIA SI SANATATEA ORALA

DIETA SI NUTRITIA IN MEDICINA DENTARA

CURS 3. Nutritia in cresterea si dezvoltarea structurilor orale. Dieta, nutritia si dintii . Nutritia si parodontiul

Compozitia structurilor orale

Smaltul:

- cel mai mineralizat tesut al org.

- 96 % minerale (osul 60%)- Ca, Mg, P, CO3

- 3 % apa

- 1% material organic (keratina, mucoproteine, colagen, peptide, fosfolipide, colesterol)

- structura cristalina- hidroxiapatita

- spre deosebire de os nu se remodeleaza dupa formare

- este influentat de nutritia sistemica doar inainte de eruptie

- dupa eruptie influenta dietei este doar topica-demineralizare-carii dentare

Dentina:

70% minerale, 20% organica, 10% apa

compozitie similara cu osul

mai putin Ca, P, mail mult Mg, CO3, decat smaltul

colagenul-responsabil de 18 % din matricea organica

lipide, mucopolizaharide, proteine

Cementul- structura similara cu osul, dentina

Osul alveolar- 60% minerale, 25%- organic, 15 % apa

Importanta nutritiei in crestere si dezvoltare

Functie de momentul in care se produce deficienta nutritionala in timul dezvoltarii structurilor dentare- reversibile sau nu

In timul formarii celulare initiale- hiperplazie-ireversibile ex. malnutritia in amelogeneza- defecte permanente ale smaltului

In faze avansate- crestere celulara, regenerare-hipertrofie- reversibile ex, gingivita scorbutica- deficit vit. C- vindecare in aport suficient de vit.C

Efectele nutritiei asupra dezvoltarii orale

Dintii temp. incep sa se formeze -6 sapt.i.u. la locul de dezv. al germenului dentar celule se diferentiaza din lamina dentara Mineralizarea 3-4 luni i.u.

Formarea coroanei incepe matricea dentara -fibre de colagen- aport de minerale

Dupa formarea primului strat de dentina incepe formarea smaltului

La nastere coroanele incisivilor temporari sunt formate, caninii si moalrii temporari coroane 1/3 - 1/2 edificate

La 1 an coroana mol. 2 temporar complet formata

Odata erupt in cavitatea orala mineralizarea continua tot restul vietii la nivelul suprafetelor dentare- topic

2 diferente majore intre tes. mineralizate ale org. si dinti:

Smaltul nu contine capilare, vase limfatice care sa asigure transportul nutrientilor, posteruptiv, schimburile chimice in smalt au loc doar la suprafata, in contrast la nivelul dentinei tubii dentinari transporta sangele sistematic

Ca o consecinta, smaltul nu dispune de mijloace reparatorii ( cu exceptia remineralizarii externe- in contrast cu osul remodelare continua)

Malnutritia- crestere maxilara intarziata, dezvoltare dentara intarziata, modificarea paternului de eruptie

Defecte de smalt- hipoplazia asociata cu caria dentara

Nutritia prenatala , sanatatea femeii gravide- impact important asupra mineralizarii , susceptibilitatii la carie a dintilor temporari

Vitamina A

retinozi precursorul vit. A - alimente orig. animala/ carotenoizi- legume, fructe

retinoizii retinal, retinol, acid retinoic

Functii:

diferentiere celulara, epitelizarea

dezvoltarea oaselor, dintilor

sistem imun

Vitamina A surse alimentare

Cereale , legume, fructe portocale, dovleac, cartof, morcov, spanac ,mango

Lactate, produse din carne

Stabila in procesarea alimentelor

Vitamina A- deficit:

Diferentiere celulara inadecvata, vindecare, regenerare deficitara, descuamarea mucoasei orale

Keratoza

Candidoza

Hipertrofie gingivala

Leukoplazia

Xerostomia

Hipoplazie de smalt

Forma severa- formarea neregulata a tubilor dentinari risc carios crescut

Vitamina A

Exces: toxicitate defecte la nastere, anomalii fata, buze, maxilare,

Asigura integritatea tes. epitelial si vindecarea tes. parodontal, pigmentarea pielii , tes. moi- gingie, palat moale

Pacientii surse alimentare de vit. A nu din suplimente alimentare

Vitamina D

D3- epunerea la soare a7-dehidrocolesterol din piele

D2- expunerea la ultraviolete a ergosterolului din plante

Poate fi sintetiza in totalitate in organism

Surse ; 90 % din piele ; 10 % din alimente

Stocata in organism f.imp. expunerea la soare

La varstnici- suplimente alimentare- produse lactate cu aport crescut de calciu- la 80 ani -1/2 din cantitatea de vit. D sintetizata la 20 de ani

Este stabila in timpul pastrarii, procesarii

Vitamina D (calciferol)

Rol esential in mineralizarea dintilor, tes. osos

Deficit

Regenerare osoasa anormala

Rahitism-copil

Osteomalacia-adult

Osteoporoza

Calcificare incompleta a dintilor si osului alveolar

Exces

Calcificari pulpare, hipoplazii de smalt,

Vitamina E

Deficit de vit. E rar: copii prematuri, adulti cu deficit de absorbtie a grasimilor

Functii: imunitate, antioxidant

Aportul creste odata cu ingestia de acizi grasi polinesaturati

Sursa alimentara: cereale integrale, uleiuri

Excesul in asociere cu aspirina sangerare gingivala

Vitamina K(qinona)

Descoperita in 1930-rol in coagulare

Deficitul rar, pacienti cu medicamente antagoniste -anticoagulante

Pacientii cu terapie anticoagulanta risc hemoragic crescut, Precautie la manoperele sangerande (extractii, detartraje, terapie parodontala) la care se inpune ajustarea terapiei anticoagulante - doar cu acordul medicului curant Surse alimentare: legume cu frunze: broccoli, spanac, varza Vitaminele B/C - solubile in apa Se dizolva in apa, transportate prin mecanism activ sau pasiv in sistemul portal si nu sunt stocate in organism

Pot fi oxidate de caldura/lumina

Proprietatile se pierd prin preparare

Toxicitatea prin exces rar intalnita

Vit. B complex- 8 vit.

Vitamine eliberatoare de energie-productia de ATP(B1, B2, B3)

Vitamine hematopoetice (B6, B12, folatul)

Deficitul de vit. B complex: cheiloza angulara, leucoplazie, atrofie papilara, glosita, pierderea gustului

B2 (riboflavin)- cheiloza angulara, atrofia papilelor filiforme, largirea papilelor fungiforme, stomatita angulara, glosita

B3(niacin)- cheilita angulara, mucozita, stomatita, ulceratie, glosita

Acid folic- identic B3 , creste riscul de candidoza, ulcere aftoase

Vitamina C acid ascorbic

Structura chimica similara cu glucoza

Plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza vit. C direct din glucoza

La om- sursa de vit. C aport alimentar

Functii:

Formarea colagenului (componenta primara a matricei dentinare)

Vindecarea ranilor

Deficitul Moderat- risc crescut la infectii, fragilitate capilara, hiprtrofie, sangerare gingivala,

Sever -gingivita scorbutica- gingie rosie, tumefiata, friabila, sangerare la provocare, distructie parodontala-cresterea mobilitatii dentare, exfoliere, ulceratii ale tes. moale, atrofia odontoblastilor-defecte dentinare Mineralele si structurile orale

Fluor - deficit- scaderea rezistentei la carie

Excesul- usor- smaltul patat- mottled enamel- pete albe- rezistenta crescuta la carie, moderat- pete maronii-rezistenta crescuta la carie, severa-hipoplazia smaltului cu scaderea rezistentei la carie

Fe- deficit- cheiloza angulara, paloarea mucoaselor , buzelor, atrofia, denudarea papilelor filiforme, glosita, creste riscul de candidoza

Ca- deficit- calcificare incompleta, rahitism, osteomalacia, resorbtie excesiva si fragilitate osoasa, osteoporoza, tendinta la hemoragie, cresterea mobilitatii dentare, pierderi dentare premature

Dieta si caria dentara

Studiul Vipeholm- 1945-1953- Suedia- 6 grupe experimentale-aceasi ratie zilnica de carbohidrati dar in forme si cu frecventa variata

Concluziile studiului:

Cresterea frecventei consumului de zahar-cresterea incidentei carioase

Cresterea incidentei- zaharul consumat intr-o forma retentiva intre mese

Cantitatea de zahar consumata nu este critica atunci cand se consuma cu ocazia meselor principale

Nu numi cantitatea, dar si forma si momentul ingestiei au influenta asupra cariei dentare

Dieta si caria dentara

Studiul Hopewood House-15 ani ;

2 grupuri-1 dieta lactovegetariana , 1 dieta rafinata

In absenta unui tratament dentar-dieta rafinata-cresterea indicelui de carie

Studiul Turku sugar- Finlanda 1976- 3 grupe experimentale- alimente indulcite cu sucroza, fructoza, xilitol

Dupa 1 an incidenta carioasa la grupul cu xilitol nesemnificativa fata de celelalte 2,

Dupa 2 ani- grupul cu sucroza- mai multe lez. carioase decat cel cu fructoza.

Carbohidratii fermentabili- risc cariogen major

Cresterea consumului de zahar va creste numarul ocaziilor cu care ph-ul placii devine acid

Expunerea frecventa- placa bacteriana se dezvolta-polizaharide extracelulare - sursa energetica pt. productia de acid intre mese

Limitarea nr. de mese in care se consuma zahar-factor important in controlul ratei demineralizarii

Testarea potentialului cariogen

Cariogenitatea absoluta a unui aliment determinata prin administrarea alimentului izolat pt. o perioada suficienta -2 ani- contravine normelor etice.

Alternativa-studiul ph-ului placii- curba lui Stephan (1940)

Ph-ul scade la o valoare minima la 5 min. de la expunerea la carbohidrati, redevine neutru dupa 40 min.

Recomandari

Reducerea frecventei consumului de alimente si bauturi - carbohidrati fermentabili, in special intre mese

Finalizati orice masa sau aport de lichide cu un aliment sau bautura cu proprietati cariostatice

Combinati alimentele, intr-o maniera care sa intensifice masticatia, productia de saliva si clearance-ul oral. Ex. Dupa un aliment cu un potential cariogen se recomanda guma de mestecat cu xylitol

Consumati lichide dulci si acidogene in timpul meselor si gustarilor care contin alimente capabile sa neutralizeze efectul cariogenic si acidogenic.

Nutria si parodontiul

Statusul nutritional inflenteaza raspunsul imun al oraganismului, reactivitatea in boala parodontala

Malnutritie deficit proteic Alterarea raspunsului la infectie- scaderea raspunsului inflamator al gazdei la agresiunea bacteriana

Reducerea activitatii celulelor albe (neutofile)- diabetici, SIDA, cancer- se poate asocia cu boala parodontala , parodontite refractare la tratament

Nutritia si parodontiul

Etiologia bolii parodontale: placa bacteriana- sursa energetica primordiala alimentatia

Consumul crescut de glucoza in stadiile initiale ale formarii biofilmului crestere a populatiilor bacteriene

Legatura dintre consumul carbohidratilor alimentari bacteriile anaerobe, Gram negative implicate in etiopatogenia bolii parodontale nu este pe deplin cunoscuta

Rolul nutritiei in boala parodontala

Nutritia deficitara- nu initiaza boala parodontala

Statusul nutritional- factor conditionant sau modificator in progresia si vindecarea bolii.

Studiate asocierea dintre vit.C, proteine- boala parodontala.

Deficitul vit. C- gingivita scorbutica- tumefactie, inflamatie, gingivala, pierderea atasamentului epitelial, mobilizari dentare

Asocierea dintre gingivita/parodontita ulcerativa necrotica nutritia deficitara putin studiata, factor predispozant alaturi de igiena orala deficitara, gingivita preexistenta, fumat

CURS 3Page 6