dictionar de plante medicinale

7/25/2019 Dictionar de Plante Medicinale

1/15

DICTIONAR DE PLANTE MEDICINALE

AfinulAngelica (Angelica archangelica )Brusturul (Arctium lappa )Cinci - degete (Potentilla reptans )Coada-Calului (Equisetum arvense)Coada-soricelului (Achillea millefolium)Feniculul (Foeniculum vulgare)Frasin (Fraxinus excelsior)Fumarita (Fumaria officinalis)

Galenelele (Calendula officinalis)!ameiul (!umulus lupulus )!reanul (Cochlearia armoracia)"enuparul (#uniperus communis)"sopul (!$sopus officinalis)%evantica (%avandula angustifolia)&acris-de-padure ('xalis acetosella)&urul (uus fructicosus)&usetelul (&atricaria chamomilla)ala (&alva vulgaris)ucul (#uglans regia)'doleanul (*aleriana officinalis)Papadia (+araxacum officinale)Pelinul (Artemisia asinthium)Poroinicul ('rchis morio)Porumul (,ea &a$s)ostopasca mare (Chelidonium maus).alcamul (oina pseudacacia).alcia ala (.alix ala).ocul (.amucus nigra)

.tanenelul ("ris germanica)

.tearul (/uercus rour)

.trugurii ursului (Arctostaph$los uva ursi )+alpa - gastei (%eonurus cardiaca)+urta (Carlina acaulis )

Exista poate in lume foarte putine tari care se pot lauda cu o bogatie asa de mare de plante medicinale Din pacate la noi acum nu se mai punemare ba!a pe tratamentele naturiste sau mai exact pe cele fito"terapeutice# cu toate ca se cunoaste faptul ca $ din % medicamente este facut cua&utorul acestor plante

De asemenea la multe medicamente s"a cautat cu a&utorul di'erselor substante c(imice sa se reproduca in laborator o parte din principiile acti'e aleplantelor Intr"ade'ar de foarte multe ori s"a reusit acest lucru cu mai mult# sau mai putin succes Acestea toate sunt de fapt niste copii# care nu 'orputea niciodata sa reproduca in totalitate toate principiile din plantele respecti'e si deci nu 'or a'ea nici pe departe aceleasi calitati ca plantele dincare sunt facute

)"a pus mare ba!a pe antibiotice in terapeutica Exista multe antibiotice# dar exista si o serie de bolna'i care se tratea!a ani de !ile sa !icem de unstafilococ si nu obtin 'indecarea# pentru ca si agentii patogeni s"au di'ersificat# gasind posibilitatea de a anula efectele distrugatoare pentru ei aantibioticelor Pentru ca tot am a&uns la stafilococi pot sa amintesc ca si asta!i *rusturele poate sa"l distruga datorita lactonei In aceasta carte 'eti'edea ca exista de exemplu cimbru care poate sa distruga si streptococul si stafilococul Cand se cunosc efectele secundare ale antibioticelor totusise mai practica folosirea ne&ustificata a unor antibiotice# atunci cand acest consum nu este &ustificat +gripa# etc,

-n dascal mare spunea odata. nu se trage cu tunul dupa muste Ei bine acum exact asa se face# pentru un microb minuscul se foloseste o intreagabaterie de antibiotice# care nu fac decat sa produca un de!astru mai mare in organism/a mai dau un exemplu mai putin cunoscut Caltunasii sunt foarte utili in lupta cu cancerul# candido!a# etc# si sunt un alt antibiotic rebutabil# carepoate ri'ali!a cu multe medicamente de sinte!a

De aceea# m"am gandit mai intai sa fac o grupare a tuturor afectiunilor# in ordine alfabeticaApoi# pentru fiecare afectiunein parte# am scris plantele medicinalecare sunt cele mai indicate in tratarea acestoraPentru o cautare mai usoara in interiorul paginilor# puteti folosi tastele CTRL-F Apoi# inserati afectiunea pe care o cautati

Descrierea plantei

Nume. Macris"de"padureNume in latina. Oxalis acetosella0amilie. OscalidaceaeDenumire populara. Clopotei"fermecati# Trifoi"acruDescriere. Macrisul de padure creste din abundenta in paduri# unde# cu frun!ele sale de culoare 'erde desc(is si frumoasele flori albe# acopera solul Este oplanta mica# a'and tulpina taratoare 0run!ele sunt trifoliate 0lorile au culoare alba# sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase Capitulelesunt prinse cate unul in 'arful pedunculelor axilareIndicii terapeutice. *oala Par1inson)e bea suc# 2"3 picaturi# in ceai de coada"soricelului# cu ing(itituri rareExtern# se frictionea!a coloana 'ertebralaMod de utili!are. Infu!ie. $ ligurita de frun!e proaspat culese la $42 litru apa fiarta )e lasa sa infu!e!e 35 de secunde Apoi se strecoara )uc proaspat. 0run!elese spala si se pun in extractorul de sucuri

Descrierea planteiNume. MurulNume in latina. Rubus fructicosus0amilie. RosaceeDenumire populara. Rug"de"mure# AmuraDescriere. Este un arbust pre'a!ut cu spini drepti sau recurbatiTulpina este anguloasa# dreapta sau curbata# cu frun!e palmat"compuse# paroase pe fatainterioara 0lorile albe sau ro!e# dispuse corimbifer# se desc(id in iunie"iulie 0ructele carnoase# compuse# negre# sunt placute la gust# dulci# acrisoareRaspandire. Planta este comuna prin paduri# tufisuri# locuri neculti'ate etc

Produs 'egetal.. 0run!ele si fructeleRecoltare. 0run!ele se aduna in mai"iunie si se usuca la umbra 0ructele se culeg coaptePrincipii acti'e. /itamina C# tanin# fla'one# aci!i organici

Actiune farmaceutica. Astringent# antiseptic# antidiareic# (emostatic# diuretic# 'ulnerar# antiinflamatorIndicii terapeutice.Diaree# colite# gingi'ite# gastroenterite# fistule anale# leucoree# afectiuni renale si ale 'e!icii urinare


2/15

Mod de utili!are.Intern. Infu!ie# $ lingurita la 2%5ml apa Extern. 6argarisme " se face gargaracu o infu!ie mai concentrata +2 lingurite la $ cana de apa,# de 2"3 ori pe !i )ubforma de cataplasme se utili!ea!a in (emoroi!i sau fistule anale In leucoree# se recomanda irigatii 'aginale cu o infu!ie concentrata de frun!e de mur 0ructelesunt consumate ca atare# fiind bogate in 'itamina C si !a(aruri naturale

Descrierea planteiNume. MusetelulNume in latina. Matricaria c(amomilla0amilie. CompositaeDenumire populara. Romanita# Matricea# Moruna# Romanita brunaDescriere.

Planta ierboasa# anuala# spontana# cu tulpina ramificata spre 'arf si inalta de 25"35cm 0run!ele neparoase +glabre, de doua ori penat"compuse +bipenat"partite,# foliolele +segmentele, lineare 0lorile mici# grupate in capitule mici de $#%"2 cm la 'arful ramurilor 0lorile de pe margini +radiale, sunt albe si l ingulate+petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule,# iar cele din mi&loc sunt galbene si tubulare +petalele sunt reunite intr"un tub cinci"dintat la partea superioara,Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant# deosebindu"se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului +extremitateasuperioara a pedunculului# pe care sunt situate florile, bombat# conic# gol in interior +fistulos,# iar printre flori# care se desfac usor de pe receptacul# nu existabractee sau paiete +frun!isoare mici sol!oase, 0ructele sunt ac(ene# nearipateRaspandire.Musetelul creste prin locuri culti'ate si neculti'ateInfloreste in lunile mai pana in septembrieProdus 'egetal..0lorile# fara peduncul# recoltate in lunile mai"augustRecoltare.Recoltarea se face pe timp uscat# dupa ce se ridica roua 0lorile ofilite nu se culeg Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana# adunand capituleleflorale 0lorile se intind la umbra# pentru a se racori# apoi sunt date la 'anturatoare# pentru a se indeparta corpurile straine si praful Dupa aceasta# florile se dauprin ciur# pentru selectionarea si uniformi!area lor Astfel# se indepartea!a florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul Operatia de inlaturare a florilor cupeduncul se face usor printr"o miscare speciala a ciurului de &os in sus In felul acesta # florile cu peduncul ies la suprafata# se aduna apoi cu mana si seindepartea!a -scarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite# intinse pe (artie in straturi foarte subtiri Daca se usuca in poduri# ele trebuieintoarse ca sa nu se mucegaiasca Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie# pentru ca florile sa nu se faramite!ePrincipii acti'e.-lei 'olatil# a!ulen# c(ema!ulen# fla'ono!ide# colina# matricina# epigenina# umbeliferona# acid salicilic# re!ine# fitosterine# substante de natura cumarinica cuactiune spasmolitica

Actiune farmaceutica.Aneste!ic# de!infectant# antiinflamator# antiseptic# bacteriostatic# bactericid# sedati'# carminati'# antispastic# gastric si intestinal# cicatri!ant# sudorific# antidiareicNu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca 7un leac pentru orice boala7# in special pentru copiiIndicii terapeutice.6astrite# enterocolite# diaree# balonari# colici intestinale# dismenoree +tulburari menstruale,# amenoree# insomnii# or(ite# nefrite# con&uncti'ite# gingi'ite# absceseMod de utili!are.*aile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epui!are# pentru efectul sedati' Musetelul stimulea!a peristaltismul intestinal# fara a pro'oca purgatie side aceea este indicat in (emoroi!i# atat intern sub forma de ceai# cat si extern " alifia de musetel In sinu!ite# se fac in(alatii cu abur de musetel# iar in ne'ralgii#se fac frectii cu ulei de musetel -leiul de musetel indepartea!a oboseala membrelor# iar florile fierte aplicate pe o 'e!ica bolna'a# sub forma de terci#diminuea!a durerea )e poate aplica ulei cald in urec(e# 2"3 picaturi# de 2 ori pe !i -leiul de musetel este folosit de asemenea in masa&ul membrelor parali!ate

Descrierea planteiNume. NalbaNume in latina. Mal'a 'ulgaris0amilie. Mal'aceaeDenumire populara. Casul popii# Cas# Nalba"marunta# Nalba"micaDescriere.Nalba cu frun!e mici# nalba mica +casul popii,# creste pe !idurile 'ec(i pe langa drumuri# pe terenurile parasite# pe langa garduri Este o planta anuala# cu tulpinapartial taratoare 0run!ele sunt aproape rotunde# dintate# iar florile# de culoare ro!# ase!ate cate una sau mai multe la subtioara frun!elor 0ructul este o capsula

de forma unui cas)e recoltea!a frun!ele# florile# ti&ele# din iunie pana"n septembrie Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde# cel mai bine este sa se utili!e!enalba cat mai proaspata Are 'aloare si planta uscata Nalba"mare +nalba"alba,# Alt(ae officinalis# este o planta ierboasa# 'i'ace# inalta de 85"$%5 cm# ramificatasi acoperita cu peri moi Radacina este groasa# fu!iforma# galbuie la exterior si alba in interior# cu striuri longitudinale 0run!ele sunt alterne# o'ale# intregi saulobate Cele superioare au trei lobi# iar cele inferioare# % lobi )unt moi# carnoase si lung petiolate Atat tulpina# cat si frun!ele sunt alb catifelate# datorita perilorfini# scurti La subtioara frun!elor si la extremitatea ramurilor# se gasesc florile mari# lung pedunculate# de culoare alba sau usor ro! +2#%"3 cm in diametru,# cupetale slab stirbite la 'arf Caliciul dublu# cel extern cu 9": lobi 0lorile sunt regulate# pentamere 0ructul " capsula " turtit; atat frun!ele cat si radacina au un mirosslab caracteristic si gust mucilaginos Infloreste din iulie pana in septembrie Creste prin locuri umede# uneori slab saruturoase# in luncile apelor# pe marginearaurilor# mai ales in regiunea DunariiRaspandire. 'e!i DescriereProdus 'egetal.. 'e!i DescriereRecoltare.)e recoltea!a florile# frun!ele si radacinile decorticate0lorile si frun!ele se recoltea!a fara codite# in lunile iulie"august )e ususca la umbra in incaperi aerisite#intinse in straturi subtiri Dupa uscare# florile se pastrea!a in saci de (artie sau la!i captusite cu (artie# iar frun!ele in sacu de pan!a Radacinile se recoltea!acand a&ung la $5"$% cm lungime# adica de la plante care au cel putin 2 ani Recoltarea lor se face in lunile martie"aprilie si octombrie"noiembrie Dupa recoltare#radacinile trebuie decorticate +curatate de coa&a pana la stratul alb# taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incal!ite# la


3/15

In nordul Moldo'ei# frun!ele se uscau# se pisau# se puneau in bors cu tarate de porumb si cu acesta se spala muscatura de sarpe la 'ite

Compo!itie c(imica. toate partile plantei contin ulei 'olatil constituit din terpinol si alte terpene# deri'ati terpenici cumarinici si furanocumarinici precum si deri'atiai acidului ftalic# re!ine# (idrocarburi aci!i numerosi intre care acidul acetic si ben!oicIn special in partile subterane sunt pre!ente grasimi# gumire!ine# taninuri# saruri minerale si diferiti aci!i organici# intre care alcooli terpenici si esterii lor care au si'eroridol

Actiune farmacologica. diuretica eliminand clorul si compusii a!otati =ipotensi'# sedati' neurogen Mareste secretiile sali'are si gastrice

Reglea!a ciclurile menstruale# deci are un efect emenagog si totodata calmea!a durerile Expectorant pulmonar# normali!ea!a scaunele si contribuie la reglareadigestiei

A&uta la refacerea copiilor debili Este un carminati'

)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. afectiuni digesti'e# afectiuni ale glandelor sali'are# afectiuni renale# anorexie# bronsite# cicluri menstruale dereglate#colici abdominale la copii# constipatie# debilitate# diaree# dismenoree# edeme cardiace si renale# ga!e intestinale# (ipertensiune# inapetenta# retentie a!otata#stres# ta(icardie# tra(eita# tulburari de ciclu# ulceratii tegumentarePreparare. frun!ele proaspete se aplica pe ulceratiile externe ale pielii"Intern se poate consuma ca planta proaspata in salata sau in diferite produse alimentare ca si condiment"Ceai din planta proaspata sau uscata O lingurita de planta la $55 ml apa clocotita )e 'a lasa acoperit $5 minute# se strecoara si se 'or putea consuma 3" Este si un bunantibiotic Este de asemenea antipruginos# expectorant# antidiareic# cicatri!ant datorita alantoidei# depurati' Este bactericida datorita aucubo!idei

Intra in compo!itia ceaiului antibronsitic nr 2)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. abcese# acnee# adenoida# afectiuni 'asculare# afte# amigdalita cronica# arterosclero!a# astm# blefarite# bronsita cronica#catar digesti' si urinar# con&uncti'ita# constipatie# diaree# ec!eme# faringite# furuncule# gastrita (iperacida# (emoragii# (ipercolesterolemie# (ipertensiune arteriala#infectii bucale# inflamatii# intepaturi de insecte# iritatii cutanate# laringite# le!iuni ec!ematiforme# le!iuni sangerande# le!iuni ulcerate# mancarimi de piele#muscaturi de serpi# rani purulente# reumatism# stomatite# tra(eite# tuse# ulcer stomacal# ulcere si ulceratii# umflaturi# !ona !oster

Preparare:

Intern""Infu!ie din $"2 lingurite de planta care se 'a pune in 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute dupa care se strecoara )e pot consuma 3"< cani pe !i"O lingurita de frun!e uscate si maruntite se 'or macina cu rasnita de cafea dupa care se ia in gura cate o lingurita# se tine $5 minute in gura dupa care seing(ite Este foarte eficient in (emoragii mai ales dar si in celelalte afectiuni de mai sus# inclusi' la afectiunile gastrice cand se indica sa se ia de cate ori se simteun disconfort abdominal"Peste %5 g de frun!e se 'a pune %55 ml apa clocotita )e 'a lasa acoperit timp de $5 minute dupa care se strecoara )e mai poate adauga in ca!ul in care nuexista diabet miere poliflora# cata cantitate de lic(id exista )e 'a lua cate o lingurita la tuse sau alte afectiuni din cele de mai sus"Peste %5 g de praf de planta se poate pune 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e 'a tine apoi inc(is timp de $% !ile agitand des recipientul# dupa care sestrecoara )e 'a putea lua la afectiunile de mai sus cate $5 picaturi sau c(iar o lingurita in dilutie cu apa

Extern."In afara de cele care le"am mentionat si care se pot folosi si extern se 'a pune praf de planta uscata pe afectiuni sau se pot face diferite creme cu putina ceara

de albine si ulei in care se 'a pune praf de planta

PATRUNJLUL

Petroselinum crispus 0am -mbelliferaeIn traditia populara. patrun&elul fiert in lapte dulce se folosea la alinarea durerilor cau!ate de orice buba In tinutul )uce'ei# se fierbea in lapte dulce# se amestecacu camfor pisat si albus de ou apoi se lega la gat in umflaturi In multe parti se folosea ca diuretic )e dadea ca sa porneasca udul si in ascita )e fierbeainabusit# intr"o oala noua# 9"$5 radacini cu 2#% oca de apa# pana scadea la &umatate de oca Patrun&elul taiat marunt se amesteca bine cu faina de in# se intindeape o bucata de pan!a# apoi se punea pe burta# iar !eama se bea Alte babe dadeau de baut patrun&el fiert cu c(imen si boabe de ienupar Decoctul se mai bea sila oprirea udului si de catre cei cu pietre la rinic(i )e mai lua prima'ara# timp mai indelungat pentru curatirea sangelui Din radacina si frun!e fierte in laptedulce# cu faina de mei se fac cataplasme# care se ungeau cu grasime de pe trupul unor copii cand se nasteau# apoi se punea la femei la san# cand se inflamauLa (emoroi!i si prolaps rectal patrun&ei pisati muiati in otet si incal!iti la foc# se foloseau la oblo&eli

A fost un leac contra bolilor 'enerice

Compo!itie c(imica. apeina# betacaroten# brom# clorofila# cumarina# diasta!e# cupru# fier# fosfor# fla'onoide# iod# monoterpene# apiol# poliacetilena# principiuestrogen# pinena# potasiu# sulf# sodiu# terpene# uleiuri esentiale# 'itaminele. A# *$#*2# *3# *%# *9# *:# E# 'itamina C mai multa ca portocala sau lamaia Acidpantotenic# linolinic

Actiune farmaceutica. stimulent general atat ner'os cat si muscular# reglea!a glandele endocrine# antianemic# antira(itic# antiscorbutic# aperiti'# antitoxic#depurati'# stoma(ic# diuretic# reglea!a menstrele# elimina ureea# elimina acidul uric# la fel clorurile in exces# stimulent si regenerator al fibrelor musculare inspecial al celor ale musculaturii netede + intestinale# urinare# biliare# uterine, anticanceros# 'ermifug# cicatri!ant# repara pielea efecti'

)e poate utili!a in urmatoarele afectiuni. abcese# acnee# afectiuni oculare# afectiuni digesti'e# afectiuni dermatologice# afectiunile prostatei# afectiuni 'asculare#anemie# anorexie# ascita# astenie# atonia 'e!icii biliare si digesti'a# balonari# bolile 'e!icii urinare +a&uta in special in retinerea urinei,# cancer in special celintestinal sau digesti'# dar si celelalte forme# celulite# cistite# colecistite# colesterol in exces# colici# colite de putrefactie# contu!ii# dermato!e# dismenoree#dispepsii# dureri de stomac# edeme cardio"renale +inlatura apa in exces,# febre intermitente# flatulenta# gastrita (ipoacida# guta# (epatism# (ipertensiune arteriala#incontinenta urinara cu lamaie# infectii di'erse# litia!a biliara# l itia!a renala# menstre dureroase# ner'o!itate# ne'ralgii# para!iti intestinali# pete ale pielii# pistrui#psoria!is# reumatism# tulburari de ciclu menstrual# tumori# ulcer stomacal# 'icii ale sangelui

Preparare :

"0run!e maruntite proaspete se consuma cate $"3 lingurite o data in afectiunile mai gra'e"2 lingurite de planta +frun!e, la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute si se consuma dupa strecurare"2 lingurite de planta"radacina# frun!e, se taie marunt )e pun in 2%5 ml apa ti se fierb timp de $% minute dupa care se strecoara )e consuma !ilnic trei astfel deceaiuri"O &umatate de 1g de radacina se 'a fierbe intr"un litru de apa pana 'a scadea apa la &umatate )e 'a strecura apoi se 'a consuma !ilnic cate o portie dimineatasi una seara in edeme sau in ca!ul ascitei De asemenea se poate aplica pe afectiunile pielii

")e 'a macina o lingurita de seminte de patrun&el si se 'a pune in gura sub limba pentru $5 minute dupa care se 'a ing(itii Este un tratament pentru afectiunileendocrine in special sau pentru menstre dureroase")e 'a taia marunt frun!a de patrun&el si se pune cat sa o acopere otet alimentar# se 'a lasa apoi 3 !ile )e 'a aplica pe petele de pe piele de mai multe ori pe !ipana la disparitie cu un tampon de 'ata")uc proaspat se poate consuma in amestec cu suc de morco'i sau alte plante in cantitate de 25ml de 3 ori pe !i Ne diluat cu alte sucuri deoarece este prea


6/15

puternic"In apa de spalat se poate pune decoct de radacina de patrun&el Pentru aceasta se 'a fierbe un 1g de radacina in % litri de apa timp de o ora# dupa care sestrecoara si se pune in cada Este o baie care se poate face !ilnic pentru a se catifela si albi pielea

Mentionam ca daca se consuma !ilnic de 3 ori cate 25 ml de suc de patrun&el impreuna cu alte sucuri a&uta foarte mult la 'indecarea cancerului")palaturi 'aginale se pot face cu oricare din cele de mai sus cu cantitate dubla de planta"Pe piele in ca!ul ec(imo!elor sau petelor se poate aplica cataplasma cu radacina de patrun&el fiarta# transformata pasta si aplicata sub pansament pestenoapte

PORUMB

ea maFs 0am 6ramineaeDenumirea populara. cucuru!# papusoiIn traditia populara. in *anat si Tranasil'ania atestarile istorice notea!a ca de la anul $?:$ a fost socotita ca planta alimentara Ea a inlocuit meiul -lterior i s"audescoperit multe proprietati medicinaleCeaiul din matase de porumb se lua ca diuretic si pentru piatra la basica udului In unele parti cand se oprea udul# se luau 2"3 stru&eni# 'arfurile de la o maturade gradina si $5 patrun&ei# daca nu erau prea mari# se tocau la un loc marunt# se fierbeau cu apa# apoi se strecurau# iar apoi se bea in mai multe randuri#amestecata cu seminte de in pisate

In Tuto'a# ceaiul de ciocane de papusoi# amestecate cu coa&a de ste&ar# se bea contra (emoragiilorPe langa 6iurgiu# cu mamaliguta calda# pusa pe pan!a se infasurau cei care a'eau dureri de pantece Cine 'edea pentru prima data in an un papusoi inflorit# luamatasea# o usca# o punea in rac(iu si se bea contra frigurilor

Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda# unsa cu madu'a de falca de porc si cu fiere de porc# peste care se punea unt de naft

Contra tusei# se lua !eama de porumb fiert# mai ales cel rosu -nii se afumau cu faina de porumbContra guturaiului# se tragea pe nas fumul de faina arsa pe &ar Cand se opareau copii mici# din cau!a udului# se presara cu malai arsurile# dupa ce se spalau cu!eama de porumb rosuPentru infectarea ranilor# se muia faina de porumb# se punea intre petice si se lega la bube sau ranaIn Transil'ania# pe rani infectate# se punea faina de cucuru!# cu rac(iu Mamaliga fierbinte se punea la legaturi la gat# contra amigdalitei; se aplica pe piept#contra durerilor si &ung(iurilor

In nordul Moldo'ei# mamaliga amestecata in gura se punea pe buboaie# ca sa aline durerile# sa le grabeasca desc(iderea Lesia de coceni se punea in multeparti contra raiei Ceaiul din inflorescentele barbatesti se lua in boli de rinic(i# ficat si fiere0aina de papusoi se dadea 'itelor# cu !a(ar marunt pisat# se sufla in oc(ii 'itelor# contra albeteiPapusoiul rosu se dadea 'acilor care nu puteau sa fete# ca sa le usure!e

Este folosit de a!tecii din America cu mult inainte de Cristofor Columb Este adus in Europa in secolul x'"lea# de catre Corte!Compo!itie c(imica. saruri de potasiu si calciu# bioxid de siliciu# saponine# ulei 'olatil# ceara# alantoina# fla'onoide# steroli +ergosterina# betaina# sitosterol#stigmasterol,# glico!id amar# un alcaloid# 'itaminele. A# *$# *2# *3# *%# *9# *8# *:# C# E# ># PP# substante minerale. fosfor# magne!iu# fier# calciu# proteine#amidon# glucide# celulo!a# aci!i Este sarac in li!ina si triptofan si de asemenea in 'itamina PP# din aceasta cau!a daca se consuma fara paine se poate i'ipodagra# sau alte le!iuni cutanate Are. $55 g de boabe" < g proteine# 2 g glucide# < g de fibra# magne!iu $25 mg# caroteni $#3mg

Actiune farmaceutica. matasea" calmant in cistitele cronice si metrite# puternic diuretic recomandat in insuficienta cardiaca cu oligurie# guta# uricemie#antiinflamator# calmant# calmea!a tusea# artritism colagog# coleretic# saluretic# (emostatic fa'ori!and coagularea sangelui# (ipoglicemiant# (ranitor# reglator almetabolismului tiroidian# sudorific# galactagog0aina" antiinfalamator# calmant# coleretic# energi!ant# nutriti'# 'itamini!ant# galactagog# reface tegumentele le!ate# emolient# tonic# sedati' usor# opreste

(emoragiile

Cenusa din stiuleti. calmant gastric si totodata inlatura durerile abdominale)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. abcese# afectiuni cardio" 'asculare# afectiuni (epatice# afectiuni renale# afectiuni tiroidiene +este un moderator al tiroidei,#afectiunile 'e!icii biliare si urinare# amigdalita# albuminurie# alopecie# amigdalita# anexite# angina difterica# artritism# ascita# arterosclero!a# boala Du(ring+dermatita (erpetiforma,# boala *eri"*eri# calculo!a renala si biliara# celulite# cistite# colecistite cronice# colici nefritice# constipatie# degeraturi# diabet# disc(ine!iebiliara# dismenoree# dureri# ec!eme !emuinde# edeme# edeme ale membrelor inferioare# enure!is# furuncule# gastrita (iperacida# guta# gripa# guturai# (emoragii#(emoroi!i# (epatite cronice# (idropi!ie# (ipercoleserolemie# (ipogalactie# (ipoglicemie# impetigo# lipsa laptelui la mamele care alaptea!a# litia!e renale si biliare#menstruatii neregulate cu sangerari abundente# menopau!a +tulburari,# metrite# metroanexite# metroragii# nefrite# ne'ralgii intercostale# obe!itate# parodonto!a#plagi purulente# pleure!ie# psoria!is# retentie urinara# reumatism# scabie +lesie din coceni,# tra(eobronsita# tricofitie# tulburari circulatorii# tulburari endocrinedi'erse# ulcer gastric# uretrita# uricemie# urticarie

Preparare:2 linguri de matase maruntita se 'or pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute dupa care se strecoara )e 'a lua cate o lingura la fiecare 2"3ore"2 lingurite de matase maruntita si 2 lingurite de praf de coa&a de srte&ar se lasa pentru 8 ore in 2%5 ml apa Este foarte bun la (emoragii"2 lingurite de matase se lasa maruntite in 2%5 ml apa de seara pana dimineata cand se consuma in ca!ul constipatiei sau la litia!e"Tinctura din %5 g de matase maruntita care se 'a pune la 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e 'a tine timp de $% !ile agitand des# dupa care se strecoara

Administrare. ca diuretic 35 picaturi o data diluate in putina apa si in functie de afectiune se poate lua intre 3"% ori aceasta do!a de 3 ori pe !i Adica $ml egal cu35 picaturi si se pot lua o data $"% ml pe do!a de 3 ori pe !i")e ard coceni de porumb si aceasta cenusa se poate lua intern# cate o &umatate de lingurita o data# sau se fierbe si se consuma aceasta apa dupa strecurare)e poate face mai concentrat pentru spalarea pe cap"-lei din germeni de porumb cate o lingura dimineata si una seara# pentru cei cu colesterolul ridicat sau alte afectiuni similare si seara pentru cei cu constipatie

"O mamaliguta mai tare se pune pe o bucata de pan!a apoi se aplica pe locul dureros )e 'a aplica cat mai fierbinte# dar sa nu arda Este utila in ca!ul durerilorIn ca!ul tumorilor se 'a presara peste ea pe fata care se aplica pe piele# tamaie praf fin sau sulf )e 'a acoperi cu ce'a mai gros# pentru a mentine mai mult timpcaldura# dupa care cand nu mai este calda se ia &os La tumori se aplica in fiecare seara minimum $5 seri la rand"0aina de porumb fina se presara pe locurile cu oparituri sau iritatii diferite"Mamaliguta consumata in loc de paine la afectiunile stomacului sau endocrine"0umul de faina de malai alunga durerile de cap si tuse

"Din fiertura de coceni si coa&a de ste&ar +cate 2 linguri din fiecare,# puse in 2%5 ml apa apoi fiert timp de $5 minute se face cu ea spalaturi la (emoroi!i fiindfoarte eficienta"In cosmetica se foloseste atat faina cat si uleiul care se aplica in diferite combinatii"-lei de porumb se foloseste la diferite ungeri pentru afectiunile cutanate

PRAZUL

PRA!UL

Allium porrum 0am LiliaceaeDenumiri populare. ai sarbesc# a&ima# ceapa alba# ceapa blanda# coada 'acii# (agima# (a&me# (orceag# por# poroi# poroaica# poriu# pra pur


7/15

In traditia populara. in regiunea Mediteraneana se folosea in alimentatie din antic(itate La noi se folosea bulbul copt in cuptor si !eama calduta se storcea inurec(i# contra durerilor Cu !eama de pra&i fierti se pansau (emoroi!iiCompo!itie c(imica. apa 8?":5G# (idrati de carbon# proteine# grasimi# substante minerale# ulei 'olatil# 'itaminele. A# *$# *2# niacin# C# fitoncide# etc

Actiune farmaceutica. tonic al sistemului ner'os# laxati'# diuretic cu eliminare de acid uric# antiseptic# expectorant# emolient# anti(elmitic )timulea!a functionareabilei si a stomacului De asemenea stimulent al intregului organism A&uta c(iar si in cancer Curata arterele de depuneri Distruge foarte multi germeni patogeni#a&uta la tulburarile digesti'e)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. adenite# afectiuni digesti'e# afectiuni respiratorii# afectiuni intestinale# astenii# ascita# atonie digesti'a# a!otemie# bolineurologice# cloruremie# colibaccilo!e# constipatie# de!ec(ilibre glandulare# diabet# dureri cronice# enterocolite# fermentatii intestinale# gripa# (idropti!ie#impotenta# infectii genito"urinare# insomnii# limfatism# litia!e# obe!itate# oligurie# pre'enirea senescentei# prostatism# ra(itism# reumatism# tulburari digesti'e# tuse#'arice

Preparare:intern se poate consuma la orice masa crud# fiind foarte util# cat de mult"-n decoct concentrat# din mai multe frun!e de pra! fierte in foarte putina apa# pana se moaie )e strecoara si se consuma cate o ceasca de trei ori pe !i inafectiunile interne

"Din concentratul de mai sus# se poate amesteca cu miere de albine in aceiasi cantitate cat este concentratul si se foloseste in ca!ul tusei sau altor afectiuniinterne cate o lingurita la ne'oie )e poate pastra la rece 3"< !ile"Cataplasme de frun!e fierte aplicate cu untura de porc pe afectiunile pielii )e lasa in functie de toleranta pana la 2< ore"Cataplasme cu pra! fiert in lapte dulce si aplicat pe supuratiile cronice# pana la 'indecare"Cataplasme cu pra! fiert aplicat cu paine# tot ca mai sus in aceleasi afectiuni# mai ales in ca!ul abceselor se aplica cu mare succes

"Macerat in otet contra bataturilor )e 'a aplica pana la deplina 'indecare# sub pansament")uc cu lapte sau !er se aplica pe ten contra rosetilor si a eruptiilor fetei")uc cu mie! de paine dau o pasta care grabeste colectarea in abcese si furuncule"Contra furunculelor. cataplasme cu partea alba a pra!ului# !drobita in foarte putina apa indulcita# pentru obtinerea unei paste

"Contra retentiei de urina si a cistitelor. se fierbe la foc domol 9 fire de pra! acoperite cu ulei de masline )e aplica pe partea de &os a abdomenului# calde

"Contra bataturilor si a locurilor intarite. se pune la macerat in otet timp de 2< ore# o frun!a de pra!. se aplica noaptea cu partea umeda Calo!itatea se 'a co&i)e repeta# daca este ne'oie"Contra plagilor. frun!a de pra! constituie un pansament antiseptic si cicatri!ant

PELIN

Artemisia absint(ium 0am CompositaeDenumiri populare. iarba fecioarelor# pelin alb# pelin brun# pelinas# pelinita# pilon# poleneCompo!itie c(imica. in scopuri medicinale se intrebuintea!a partile aeriene +=erba Absint(ii, tulpinile florifere contin ulei eteric 5#%G cu a!ulena# tuiona esteri aiacesteia cu aci!ii acetic# i!o'aleric si palmitic# tuiol# a!ulene# felandren# pinen# cadinen si o fractiune de ulei 'olatil albastru care contine mici cantitati de a!ulene#alaturi de un complex de substante amare +absintina# artamarina# artamarinina# artamaridinina,# un fla'onol +artemetina,# sesHuiterpene# substante tanante#rasini# 'itaminele *9# C# PP# etc

In traditia populara. este o planta aromatica si medicinala# cu intrebuintari 'ariate inca din antic(itate Este intrebuintat la prepararea 'ermuturilor si a altorbauturi alcoolice

A fost una dintre cele mai importante plante folosite in medicina populara Ceaiul din flori sau tulpinile florifere se folosea contra durerilor de stomac )e fierbeacu potroaca si se lua cu putin !a(ar contra durerilor de stomac# pentru curatire A fost un stimulent obisnuit# sub forma de ceai sau plamadit in rac(iu sau 'in luat

pe nemancate )e mai lua contra frigurilor# fiert in apa ori plamadit in 'in# rac(iu se mai lua contra parali!iei# bai contra reumatismului Decoctul se folosea la bolifemeiesti /in cu pelin 'erde# taiat marunt si mie! de paine facute ca o mamaliguta moale# intinse pe o pan!a se puneau la umflaturi si carnituri# de cu searapana dimineata 0run!a oparita cu otet se lega la cap contra durerilor La albeata se pisa pelin si se facea blastur care se punea noaptea la oc(i )e maifolosea !eama contra limbricilor )e faceau spalaturi la paduc(i )e punea in paturi contra puricilor

Actiune farmacologica. datorita principiilor amare si a uleiului 'olatil# preparatele din pelin pre!inta o actiune excitanta# reflexa a secretiei gastrice# a'and capunct de plecare receptorii gustati'i din gura si ca efect fa'ori!area producerii sucului gastric# marirea poftei de mancare si normali!area scaunului Eliminaacidul uric in exces din organism prin urina )unt indicate in anorexiile con'alescentilor# ca stoma(ic amar si in dispepsii In do!e mari sunt emenagoge datoritacontinutului in tuiona# putand pro'oca a'ortul )unt coleretice La administrare indelungata au actiune 'ermifuga )unt antibiotice fata de Escc(eric(ia coli#)tap(ilococcus aureus si Candida albicansIntra in compo!itia ceaiurilor tonic aperiti'

)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. amenoree psi(ica# anemie# anorexie# ascita# boli ale aparatului digesti'# constipatii# dismenoree# dispepsii gastrice sibiliare# edeme renale# gastrite (ipoacide# guta# (emoroi!i# (epatite acute# (idropi!ie# (ipertensiune arteriala# (ipomenoree# luxatii# oxiura!a# para!ito!e digesti'e#plagi purulente# rani# tulburarile sistemului ner'os# ulceratii# umflaturi# 'aginita atrofica# 'iermi intestinali# 'oma

Preparare:Intern. infu!ie" o lingurita de planta maruntita se 'a pune la 2%5 ml apa clocotita )e 'a acoperi pentru $5 minute# dupa care se strecoara )e 'a bea inainteameselor principale in trei repri!e"Anti(elmintic" $"2 lingurite de pulbere de planta# amestecata cu miere# luata dimineata pe stomacul gol# concomitent cu clisma si baile de se!ut# cu infu!ie depelin

"$55 g pelin maruntit se pune cu putin alcool# doar cat sa"l umecte!e )e 'a lasa pentru 2< ore dupa care se 'a pune in %55 ml ulei de floarea soarelui )e lasatimp de 3 saptamani la soare# dupa care se strecoara )e 'a putea folosi la pansamente sau badi&ona&e pe tegumente

"2 lingurite de planta maruntita se 'or pune la 2%5 ml apa clocotita )e 'a lasa apoi $5 minute acoperit )e strecoara si se poate folosi

"In oxiura!a# se fac bai de se!ut sau clisme# cu o compo!itie din 2 lingurite de pelin si 2 lingurite de musetel# care se 'or pune la 2%5 ml apa clocotita )e 'orlasa timp de $5 minute acoperite )e strecoara si se pot folosi"Tinctura" din %5 g planta maruntita# care se 'a pune cu 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e tine timp de $% !ile agitand des )e strecoara )e 'a lua diluat $5"25picaturi de 2"< ori pe !i )au 25"35 picaturi de 2"3 ori pe !i diluata cu putina apa

Atentie Nu se administrea!a la mamele care alaptea!a# deoarece laptele capata un gust amar De asemenea nu se ia in sarcina# in afectiunile ner'oase cupredominanta fenomenelor de excitatie si in afectiunile intestinale acute Nu se fac cure indelungate +mai mult de 2 saptamani, deoarece pot apare tulburaridigesti'e si ner'oase

PIN

Pinus sil'estris 0am Pinaceae

Denumiri populare. brad# brad de munte# c(ifar# c(in# &alca# &neapan# &ep# molete# molid# pin de munte# pinel# sc(in si(laIn traditia populara. din rasina se preparau alifii pentru rani si bube Amestecata cu untura de porc# se folosea la umflaturi )e intindea pe frun!a de 'ar!a si sepune la &ung(iuri rele 0iertura din 'lastari de pin se folosea in catarul cailor respiratorii si in reumatism In ra(itism si scrofulo!a se puneau cataplasme cu


8/15

fiertura din 'lastari *aile de cetina se intrebuintau in reumatism# scrofulo!a si insomnieCatrana amestecata cu sulf si untura ranceda se folosea contra scabieiCompo!itie c(imica. se utili!ea!a mugurii foliali +6emae pini# Coni Pinii sau )trobuli Pini,terebentina# ulei eteric# rasina# deri'ati fenolici Prin distilare uscata alemnului si radacinilor se obtin asa"numitele gudroane 'egetale In general aceste gudroane contin aci!i organici# (idrocarburi# fenoli si esterii lor ca gaiacolul#creo!olul# etc

Actiune farmaceutica. gudroanele sunt intrebuintate in fitoterapie extern in tratamentul dermato!elor + psoria!is# ec!eme, -leiul de pin obtinut prin distilarea cu'apori de apa din frun!e si ramuri tinere cunoscut sub denumirea de; Oleum Pini sil'estris este alcatuit din alfa si beta pinen# caren# cuminalde(ida si alteterpene Intareste imunitatea organismului# a&uta la afectiunile cardiace# antimicrobian# anti'iral# antiinflamator )e foloseste in in(alatii si frictiuni antireumatice sila prepararea esentelor de brad Diuretic si modificator al secretiilor bron(ice# antiseptic# antiinflamator Extern cicatri!ant

Decoctul este un antiinflamator# re'itali!ant inclusi' al inimii si sistemului ner'os# antibiotic# anti'irotic# expectorant# 'itamini!ant# curata 'asele de sange#

intareste imunitatea# reface paremc(imul pulmonar# a&uta la afectiunile renale sau ale aparatului urinar pe care nu numai ca le 'indeca dar le reface integritateaElimina excesul de colesterol )timulea!a musc(iul inimii

Extern este un cicatri!ant de exceptie# antiseptic# antibiotic# antiinflamatorIntra in compo!itia ceaiului antibronsitic nr 2)e foloseste la urmatoarele afectiuni. afectiuni cardio"'asculare# afectiunile cailor respiratorii# ang(ine# arteriosclero!a# astm# boli renale# bran(idro!a+transpiratie cu miros neplacut,# bronsite# catarul cailor respiratorii# cistite# congestii genitale in special feminine# congestii pulmonare# dureri di'erse# ec!emesupurante# furuncule# gastralgii# gripa# guta +extern,# guturai# (iper(idro!a# impotenta sexuala# imunitate sca!uta# inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse sibronsite# inflamatiile aparatului urinar# iritatiile sanului sau mucoaselor# leucoree# litia!e# ne'ro!e# pielite# pneumonie# psoria!is# raceala# rani care se inc(id greu#raie# reumatism# tuberculo!a# tuse# sclero!a in placi# stres# uretrite# 'aginite

Preparare:" peste 2 linguri de frun!e proaspat !drobite se toarna 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute# se strecoara si se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe!i caldute"2 linguri de muguri !drobiti# se 'or pune in 2%5 ml apa rece )e lasa sa clocoteasca apoi se acopere timp de $5 minute )e strecoara si se poate folosi intern)e pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe !i"Tinctura" o mana de muguri se trec prin masina de carne# apoi se pun intr"un borcan si se pune peste ei o cantitate de alcool de ?5@ alimentar# de 2 ori catinaltimea lor )e lasa timp de $% !ile bine astupat# agitand des# si tinut la temperatura camerei Dupa aceasta perioada se strecoara )e poate folosi cate $5picaturi o data diluat cu putina apa"-nguent" din tinctura de mai sus se amesteca o parte de tinctura cu 2 parti de unt sau grasime +untura# lanolina# 'a!elina, pe baia de apa pana se e'apora totalcoolul )e poate folosi extern )e 'a unge local in strat subtire si se pansea!a daca este ca!ul

")irop" o mana buna de muguri sau frun!e se maruntesc si se pun in %55 ml apa )e fierb pana 'a scadea apa la &umatate )e 'a strecura si apoi se 'a pune lafiecare $55 ml de lic(id 95 g de !a(ar )e fierbe pana de'ine de consistenta unui sirop si apoi se pune in sticlute de capacitate mai mica )e 'a lua cate olingurita in dilutie cu apa 0oarte util pentru tuse# ca! in care se ia la ne'oie

"Rasina se poate folosi ca o guma de mestecat in afectiunile de mai sus )au se fac supo!itoare# o'ule sau c(iar diferite creme

"Decoct dintr"o mana de ramuri se pune pe foc apoi se aspira aburii 0oarte util in afectiunile respiratorii"O mana de frun!e se pun la fiert pentru % minute# se strecoara si se fac diferite bai sau spalaturi inclusi' 'aginale" Doua mani bune de frun!e sau muguri# se 'or fierbe timp de o ora in % litri de apa# apoi se strecoara in cada# unde se 'a sta timp de 35 de minute latemperatura corpului Este o baie care a&uta la toate afectiunile externe# dar si o baie reconfortanta pentru sistemul ner'os mai ales in ca! de stres

Tei

Tei alb"Tilia tomentosa Tei paduret"Tilia cordata0am Tiliaceae

Denumiri p"pulare.tei alb# tei cainesc# tei de toamna# tei tomnatic# tei balan# tei bun# tei 'aratec# tei 'erdeIn traditia populara. mobila# constructii# carbune de desen# etc 0lorile se foloseau la colorat in galbenEra folosit peste tot la bronsite# astm# afectiuni pulmonare ca ceai Impreuna cu sunatoare se lua la dureri de inima )e mai folosea la boli neuropsi(ice# dureri decap# ameteli# indigestii Ramurelele se foloseau pentru bai la reumatism 0emeile care a'eau pierderi mari de sange luau carbune de tei pisat si beau acestcarbune de 3 ori pe !i

C"mp"#itie c$imica.se recoltea!a florile fara sau cu bractee +0lores Tiliae sine bracteis si 0lores Tiliae cum bracteis,# contin. mucilagii# tanin# saponine# maleati# tartrati# coloranti#gume# fla'one# Huercitrina# i!oHuercitrina# ruto!ida# tiliro!ida# !a(ar# colina# acetilcolina# etc

Actiune farmaceutica; neuro"sedati'# antispastic# antitermic# sudorific# emolient# expectorant# antiinflamator al cailor respiratorii superioare# emolient al secretiilorbron(ice# sedati' Extern. calmant general in baiIntra in compo!itia ceaiurilor. calmant impotri'a tulburarilor cardiace# pectoral nr 2# sedati' si sudorific)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. acnee# afectiuni (epato"biliare# afectiuni respiratorii# amigdalite# bronsite# bufeuri la menopau!a# cosmaruri# cri!e biliare#dureri de burta# ec!eme alergice# gastrita# gripa# (iperexcitabilitate# insomnii# migrena# ner'o!itate# palpitatii# raceala# stari de iritabilitate# stari ner'oase#surmena& psi(ic# tuse

Preparare:o lingurita de flori se 'a pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute dupa care se strecoara )e pot consuma 2"3 ceaiuri pe !i

" O lingurita de praf de flori se 'a macina cu rasnita de cafea si se 'a pune sub limba pentru $5 minute# dupa care se 'a ing(iti cu putina apa Este foarteeficienta la afectiunile digesti'e" O lingurita de flori maruntite se 'a pune la 2%5 ml apa )e 'a tine la temperatura camerei de seara pana dimineata cand se strecoara# se indulceste cu miere sise poate consuma

Extern."< linguri de flori se 'or pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere timp de $5 minute dupa care se strecoara )e folosesc la gargara"*ai" %55 g flori maruntite se 'or pune la 3 litri de apa clocotita )e acopere pentru $5 minute dupa care se strecoara in cada de baie unde se 'a sta 35 minute latemperatura corpului

SALCAMUL

Robinia pseudacacia 0am LeguminosaeDenumiri populare. acacie# acat# acacie# acatar# altar# agati# bogarin# brebene# lemn alb# magrin# panar# pasuele# pinar# rug# salcam alb

In traditia populara. lemnul este tare# re!istent# folosit la prepararea uneltelor si diferitelor obiecte casnice Era pretuit si pentru florile bogate in nectar 0lorile semai foloseau pentru 'opsitul bumbacului si matasii in galben

0lorile uscate si sfaramate se puneau pe ranile pro'ocate de arsuri Ceaiul din flori se lua contra tusei# naduselii si a durerilor de piept De raceala se lua si inamestec cu soc# musetel sau alte plante )e mai folosea la dureri de burta# in ulcer stomacal si duodenal# in tuberculo!a pulmonara si contra durerilor de cap# inbolile neuropsi(ice si contra insomniilor 0emeile fierbeau florile in apa sau 'in contra leucoreei


9/15

Compo!itie c(imica. florile contin robinina# acaciina" un glico!id de natura fla'ono!idica# ulei 'olatil# etc )coarta este si ea utili!ata in scop terapeutic# continetoxalbumina +robina si fa!ina,# glico!idul silingina si taninuri de natura pirocatec(inica# $"cate(ina si $"epicate(ina# substante mucilaginoase

Actiune farmaceutica. florile de salcam se utili!ea!a ca aromati!ant si in industria parfumurilor# in medicina ca si calmant ner'os al tusei# al migrenelor sau c(iarafrodi!iac )coarta in (iperaciditate# este antispastic# in ulcer gastric si duodenal sau ca purgati'# antireumatic Datorita robinei scoarta trebuie utili!ata cu multaatentie# deoarece aceasta substanta este toxica )coarta este astringenta# datorita taninurilor ce le contine)e foloseste la urmatoarele afectiuni. arsuri# gastrite (iperacide# insomnii# leucoree# migrene# ne'ralgii# piro!is# tuberculo!a pulmonara# tuse astmatica# tuseobisnuita# tuse con'ulsi'a# ulcer gastro" duodenal

Preparare:

o lingurita de flori maruntite se pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute# dupa care se strecoara )e 'a consuma in trei repri!e# dupa mesele

principale In special in gastrite# migrene# ulcer gastric# etc"2 lingurite de flori puse peste 2%5 ml apa clocotita# acoperita timp de $5 minute apoi strecurata se poate da la migrene# ne'ralgii# etc

"Tinctura din %5 g scoarta maruntita la 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e 'a tine apoi $% !ile dupa care se 'a filtra )e poate lua 2"3g pe !i diluata cu putinaapa"< linguri de flori puse in %55 ml apa clocotita Acoperite timp de $5 minute dupa care se strecoara )e poate folosi extern la spalaturi 'aginale sau alte afectiuniexterne )e fac spalaturi de 3"< ori pe !i

"Pulberea de flori se poate aplica direct pe rani"Din 2 lingurite de flori si frun!e puse in 2%5 ml apa clocotita se poate face o infu!ie care se foloseste la spalaturi 'aginale")coarta se foloseste 2 lingurite fierte in 2%5 ml de apa timp de $5 minute )e strecoara si este unul dintre cele mai bune purgati'e# remediu antiulceros#antiinflamator si antiinfectios local

Atentie. semintele# coa&a si radacinile sunt toxice

Salcia

)alix alba 0am )alicaceae

Denumiri populare. lo!ie# rac(ita# rac(ita alba# rac(ita de lunca# rac(ita mare# ratita# salca# salsi# salcutaIn traditia populara. are lemnul usor si moale# intrebuintat la diferite obiecte casnice Ramurile# taiate periodic sunt folosite pentru ingradituri# etc

Coa&a ramurilor s"a folosit pentru 'opsit in galben ca si a altor specii inrudite0run!ele si coa&a se foloseau pentru friguri )e fierbeau si din acest decoct se lua pe nemancate# inainte de cri!eContra afectiunilor splinei# se fierbea in 'in coa&a de salcie# bine pisata si se bea in 3 dimineti pe nemancate 0run!a se fierbea in otet si cu decoctul acesta seclateau pe gura cei care le mirosea gura

Cu aceasta se mai faceau bai la picioare# seara si dimineata# contra paduc(ilor 0run!ele si coa&a se puneau in bai contra reumatismului Lu&erii tineri# dospiti intuica# se dadeau contra durerilor de stomac )e mai foloseau in legaturi la galci/ariate intrebuintari au a'ut si matisorii )e pastrau peste an si se foloseau ca leac contra galcilor# frigurilor# durerilor de gatCompo!itie c(imica. medicinal se recoltea!a scoarta ramurilor recoltata in martie" aprilie Coa&a" taninuri mixte# salico!ida# salicina# papulo!ida# salirepo!ida#saligenol# piceosida# ceara# re!ine# fla'ono!ide# oxalati Ametii contin substante estrogene )alico!ida prin (idroli!a da saligenina sau alcool salicilicsi gluco!a In$:?3 doctorul )tone combate febra cu coa&a de salcie De aici a inceput lungul drum al aspirinei care s"a nascut atunci In $8:3# 0elix =ofman de la firma *aFerdin Le'er1usen# reuseste sa produca prin sinte!a aspirina# care este si asta!i utila Ca o curio!itate Dl Emanoil 6rigorescu spune ca in $:93 s" a fabricat in)-A $3555 de Tone# dar in intreaga lume@ /i se pare mult @ Dar putini stiu ce efecte negati'e a a'ut asupra celor care o folosesc si are si a!i Cea din coa&ade salcie nu are nici pe departe atatea efecte negati'e

Actiune farmaceutica.datorita salico!idei# populo!idei si celorlalte (etero!ide salicilice este. astringent# antitermic# analgetic reumatismal# (emostatic# sedati'# 'asodilatator cutanat#

sudorific# stimulea!a circulatia sangelui# cicatri!ea!a ranile# 'asodilatatoare cutanata# analge!ica# opreste secretia lactica la intarcare# febrifuga# anafrodi!iaca#tonic# sedati' ner'os Extern. cicatri!ant# (emostatic Opreste transpiratia picioarelor

Intra in compo!itia ceaiului antireumatic)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. afte bucale# alopecie# circulatie periferica deficitara# congestii# diaree# dureri diferite# gripa# guta# guturai# (alena#(emoragii (emoroidale# (iper(idro!a palmo"plantara# (iperexcitatie sexuala# infectii di'erse# inflamatii# insomnii# leucoree# menstre dureroase# ne'ralgii# raceala#reumatism# rinita cronica si acuta# sangerari menstruale puternice# spondilita anc(ilo!anta# transpiratie excesi'a a picioarelor# tristete# tuberculo!a cu (emopti!ie#tulburari (ormonale +endocrine, la pubertate# ulceratii cutanate c(iar infectate# 'arice

Preparare:

intern" 2 lingurite de coa&a maruntita se 'a pune la 255 ml apa rece# se fierbe apoi 25"35 minute )e strecoara si se 'a lua cate 3"< linguri pe !i")e 'a transforma coa&a in praf fin )e 'a cerne )e ia cate un 'arf de cutit odata la afectiunile de mai sus"Ameti de salcie maruntiti dupa uscare se 'or pune o lingurita in 2%5 ml apa clocotita )e 'or lua 3 ceaiuri pe !i din acesta in tulburarile endocrine"%5 g de coa&a maruntita se 'a pune in 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e 'a tine timp de $% !ile# dupa care se strecoara )e 'a folosi cate $5"25 picaturi sauc(iar o lingurita de trei ori pe !i pentru tratament sau se foloseste doar la ne'oie in ca!ul durerilor

Extern. 3 lingurite de planta se 'a pune la fiert in 2%5 ml apa pentru $%"25 minute )e strecoara apoi se 'a folosi la comprese# bai sau bai de se!ut# pentruafectiunile respecti'e +(emoroi!i# etc,"Praf de coa&a se pune in pantofi pentru oprirea transpiratiei )e poate amesteca cu praf de coa&a de ste&ar )e combina cu aceste plante si se fac bai cu acestea

sau doar cu sal'ie"Pus in otet se foloseste contra bataturilor# durerilor sau altor afectiuni ca negi# pete# etc

Atentie nu se depaseste do!a pentru ca poate produce intoxicatii

SALVIE

)al'ia officinalis 0am Labiatae

Denumiri populare. cil'e# &aie# &ai# &ale# &ale de gradina# &ales bun# &ales de gradina# &alie# &alnica# &ele# &oaie# &oaic de gradina# iarba )fantului Ioan# salbie# sal'ie# sal'ie degradina# selg(ie# sel'ie# sil'ie# salet# salie# sal'ie# sal'ir# sal'ie# serlaiIn traditia populara. era un leac obisnuit contra durerilor de gat )e fierbea si cu decoct se facea gargara 0run!ele pisate si amestecate cu unt se legau la galci si alteumflaturi la gat 0run!ele crude se puneau pe rani Decoctul plantei se tinea in gura contra durerilor de dinti )e mai clatea gura cu el# in ca!urile de stomatita )e punea labaie la copii slabi si contra reumatismului In nordul Moldo'ei ceaiul din frun!e se folosea pentru intarirea oc(ilor si a au!ului# iar compresele pentru desfundarea nasului )emai lua in raguseala# dureri in gat si contra tusei Tulpinile florifere se fierbeau si din decoct se bea cate un pa(ar# pe inima goala# ca leac pentru astm

Cu el se descanta de boli si se faceau 'ra&i de dragosteCompo!itie c(imica. oficinale sunt frun!ele +0olium )al'iae, frun!ele contin ulei eteric $#


10/15

)e utili!ea!a in urmatoarele afectiuni. acnee# adenita# aerofagie# afectiuni ale madu'ei spinarii# afectiuni pel'iene# afectiuni 'asculare# afto!a bucala# alopecie# anorexie# astmbronsic# balonari abdominale# bron(idro!a# bronsite cronice# candido!e# celulita# contu!ii# dereglari glandulare# diabet !a(arat# diaree# disc(ine!ii biliare# ec!eme !emuinde#faringita# gingii sangerande# (iper(idro!a# impotenta# leucoree# menopau!a# menstre neregulate# ner'o!itate# obe!itate# rani# retragerea gingiilor# reumatism# spasme#sterilitate# stomatite# transpiratii nocturne# tulburari intestinale# ulceratii cronice# ulcere de gamba# 'aginita# 'ariceEste contraindicata mamelor care alaptea!a pentru ca scade secretia de lapte

Preparare:intern" o lingurita de planta maruntita se 'a pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute apoi se strecoara )e 'or putea consuma 2 ceaiuri pe !i Pentru a opritranspiratia se 'or bea reci in mai multe repri!e"Tinctura din %5 g planta maruntita la 2%5 ml alcool alimentar de ?5@ )e 'a tine apoi timp de $% !ile agitand des )e strecoara )e 'a lua cate 35"%5 picaturi se poate lua de 3ori pe !i# diluat in putina apaExtern. se 'a folosi cantitatea dubla de planta si se poate folosi in gargare sau comprese

&AL'I D CA(P.)al'ia pratensis 0am LabiataeIn traditia populara. !eama groasa# re!ultata din fierberea unei cantitati mai mari de tulpini florare# amestecata cu spirt# se intrebuinta ca unguent pentru slabiciuni si dureri depicioare La Rasinari se fierbeau 3 fire intr"o &umatate de litru de apa si decoctul se bea indulcit in oftica

Compo!itie c(imica. contine ulei eteric# mucilagii# 'itamina CActiune farmaceutica. se intrebuintea!a in afectiunile respiratorii ca si calmant Extern pentru rani mai usoare)e foloseste la urmatoarele afectiuni. bronsite# raceala# rani# tuse

Preparare: 2 lingurite de planta maruntita se 'a pune in 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute# se strecoara si se pot folosi 2 cani pe !i Extern se folosestecantitate dubla de planta

SECARA

)ecale cereale 0am 6ramineae

In traditia populara. a asigurat painea in multe !one muntoase 0aina de secara framantata cu ulei se punea la galci Muiata cu otet# cu 2 oua# lamaie# piper

negru# pacura si piatra acra se aplica in cataplasme pentru enterita

La &ung(iuri# se facea o turta din faina de secara# se stropea cu spirt si undelemn# se presara cu lamaie si piper negru# rac(iu# undelemn si ciolan de caine ars sipisat# facut praf ca faina# puse toate pe o pan!a se lega si se purta 3 !ileCu boabe pra&ite si rasnite se punea cataplasme pentru (emoroi!i Contra limbricilor se fierbea secara cu pu!derie de canepa de la melita si cu capete defrang(ii gasite# apoi se bea o ceasca din decoctul lor

C"mp"#itie c$imica.cornul de secara se foloseste mult in farmacie. sclerotii ciupercii se de!'olta pe spicele de secara si pe alte graminee )"au identificat un mare numar dealcaloi!i Amine. trimetilamina# acetilcolina# tiramina# (istamina# si aminoaci!ii. leucina# tiro!ina# (istidina Mai contine glucide. tre(alo!a# manita# manane# uleigras# 3%G# proteine# ergosterine# fungisterine Alcaloi!ii au la ba!a nucleul li!ergic cu doi i!omeri. unul le'ogir# altul dextrogir

)emintele" 'itaminele"*$# *2# *3# *%# *9# *8# *:# E Aminoaci!ii. alanina# arginina# acid aspartic# cistina# acid glutamic# glicina# (istidina# i!oleucina# leucina#li!ina# metionina# fenilalanina# prolina# serina# treonina# triptofan# tirosina# 'alina Aci!ii grasi. acid palmitic# acid stearic# acid palmitoleic# acid oleic# acid linoleic#acid linolic# acid linolenic Carbo(idrati. gluco!a# fructo!a# sucro!a# amidon# celulo!a# acid fitic Minerale. sodiu# potasiu# magne!iu# calciu# mangan# fier# cobalt#cupru# !inc# crom# fosfor# clor# fluor# iod# bor# seleniu# silicon

Actiune farmac"l"%ica.este purificator al sangelui# pentru ca stimulea!a circulatia sangelui si pre'ine rigiditatea arterelor produsul ca atare sau extractul se intrebuintea!a ca(emostatic uterin si ocitocic Toti alcaloi!ii stimulea!a fibrele musculaturii netede# mai ales ale uterului +actiune ocitocica, Pre'ine sclero!a Alcaloi!ii cu catena

triterpenica au si efect in(ibitor asupra simpaticului# datorita catenei oligopeptice Ergotamina prin (idrogenare isi pierde acti'itatea# dar ramane actiuneaocitocica =istamina si celelalte amine au actiune ocitocica Tiramina este simpaticomimetica# iar colina si acetilcolina sunt parasimpaticomimetice Este bine sase foloseasca doar preparat in farmacii si fabrici de medicamente pentru ca poate fi foarte periculos# putand pro'oca intoxicatii care sunt greu de contracarat Inacest ca! se inter'ine cu carbune medicinal

)emintele sunt energi!ante# reminerali!ante# emoliente# laxati'e# sedati'e# fluidifica sangele /erde sau incoltit pre'ine sclero!a inclusi' cea cerebrala#diminuea!a starile inflamatorii# usurea!a defecatia# a&utand tran!itului intestinal# fluidifica sangele# calmea!a starile de excitatie cerebrale -til femeilor cu bufeuri+de caldura,# pentru ca diminuea!a sen!atia de caldura /itamini!ea!a si fortifica intreg organismul Calmea!a colicile

)e pot folosi la urmatoarele afectiuni. abces# adenita# afectiuni 'asculare# afectiunile inimii# amigdalita# angina difterica# arsuri# ascarido!a# aterosclero!a+pre'enire,# bufeuri +de caldura,# constipatie# contu!ii# diabet# enterita# enure!is# epistaxis# excitatie cerebrala# (emoroi!i# (epatita cronica# (ernie# (ipertensiunearteriala# (iper'asco!itate sang'ina# infarct miocardic# inflamatii renale si gastro"intestinale# leucoree# menopau!a# menstruatie dificila# negi# panaritiu#pneumonie# sedentarism# supuratii# tuberculo!a ganglionara

Preparare:" paine de secara consumata !ilnic la toate afectiunile interne# inclusi' pentru inima"$ lingura de pulbere de seminte +faina, se pune cu 2%5 ml apa la temperatura camerei timp de 8 ore )e strecoara si se pot consuma in cursul unei !ile 3 astfelde cani in afectiunile descrise

"Pentru constipatie# boli renale# inima# si toate afectiunile interne este cel mai eficient sa se puna la incoltit semintele In momentul in care a dat un cm# demladita 'erde# se taie# se 'or spala foarte bine# se trec apoi prin masina de carne pentru a se maruntii )e 'or pune apoi la rece in afara de diabet toti 'or puteasa puna pe acest preparat putina miere )e 'a lua cate 2"< lingurite de 3 ori pe !i )e face preparatul doar pentru 3"< !ile pentru ca mai mult nu sta Dar esteindicat ca aceasta cura sa se faca cat mai mult timp

")e 'a pune la incoltit si se lasa sa creasca pana la $5 cm dupa care se 'a tunde iarba )e 'a trece prin storcatorul de fructe cu putina apa de 2 ori pentru ascoate tot ce contin )e 'a pune apoi intr"o sticla la rece cu putin alcool alimentar la suprafata pentru a nu se altera )e 'a lua din acest preparat cate o linguritade trei ori pe !i inainte de mesele principale cu $% minute )e poate lua la toate afectiunile interne

"0aina de secara se poate folosi la toate afectiunile externe facandu"se un aluat care se 'a aplica pe locul afectat +cataplasme," Tinctura 255 ml suc obtinut din mladite tinere de secara se 'a pune cu $55 ml alcool alimentar de ?5@ )e lasa la rece )e 'a lua cate o lingurita de 3 ori pe!i

SFECLA

*etula 'ulgaris 0am C(enolodiaceaeIn traditia populara. intrebuintata in (rana oamenilor si animalelor 0run!a se punea pe taieturi# rani si buboaie Cu sfecla rasa# pra&ita in undelemn# se faceaulegaturi la infectii si la adenoame La galci se punea u si frun!e crude sub urec(e Rasa pe ra!atoare si pra&ita cu untura de porc ori undelemn# se punea laadenite Coapta si rasa# se punea la blenoragie Cu cataplasma de sfecla tocata# ceapa si grasime de porc se oblo&eau femeile de durere de pantece Cu

decoctul ei se faceau spalaturi in bolile femeiesti

Compo!itie c(imica. natriu# 1aliu# calciu# siliciu# substante minerale# 'itamine *$# *2# *9# C# niacin# biotin# acid folic# etcActiune farmaceutica. improspatea!a sangele# a&uta la intarirea imunitatii organismului# a&uta la lupta cu cancerul si mai ales la 'indecarea leucemiei

)e foloseste la urmatoarele afectiuni. acnee# abcese# adenoame# afectiuni neurologice# cancer# gripe# (emoroi!i# laringite# leucemie# leucoree# limfoame# raceli#


11/15

rani#

)e foloseste foarte putin medicinal."frun!e proaspete se aplica pe rani stri'ite si ulcere pentru a a&uta la cicatri!are )unt utile pentru ca nu adera la suprafata ranii"0run!e tocate se aplica pe le!iunile de tricofitie# cruste de lapte# antiinflamator la dureri"Radacina rasa cu ulei se aplica pe abcese si alte rani" Decoct din radacina rasa < linguri fierte in %55 ml apa timp de $5 minute se fac spalaturi 'aginale in leucoree si alte afectiuni externe +(emoroi!i,# !ilnic

&FCLA D !A)AR.

*eta 'ulgaris 0amC(enopodiaceaeIn traditia populara. se folosea sub forma de ceai# caruia i se adaugau 3"< picaturi de diana# contra diareei# di!enteriei# durerilor de stomac si lipsei poftei demancare)e foloseste la fel cu cea de mai sus Nu se 'a administra diabeticilor

&FCLA R*&I.

*eta 'ulgaris rubra 0am C(enopodiaceaeDenumiri populare. napi de mancare# napi rosii# rapa# sfecla de bors# sfecla de masa# tigle rosii# tuicaIn traditia populara. sucul din radacina rasa pe ra!atoare si stoarsa se bea dimineata pe nemancate pentru curatirea sangelui Cu foile fierte in lapte dulce sefaceau oblo&eli la lingoare Pentru 'atamatura# se lua un pa(ar de rac(iu de dro&die# un pa(ar de suc de sfecla rosie# o bucata de iasca buna# uscata pe 'atra#una turta a lupului si sange de : frati# pisate toate# amestecate tinute la caldura 2 !ile# apoi se dadea bolna'ului de 3 ori pe !i# cate un pa(arut mic *olna'ultrebuia sa stea culcat# sa se pa!easca de acrituri# saraturi si mancaruri grele Decoctul se dadea lau!elor# cand nu expul!au placenta dupa nastere

Compo!itie c(imica. (idrati de carbon# betaina# asparagina# acid glutamic# 'itaminele. A# *$# *2# niacin# C# E# PP# acid folic# biotin# !a(aruri# oligoelemente# saruriminerale

Actiune farmaceutica. nutriti'a# laxati'a# aperiti'a# racoritoare# energi!anta# antianemica# minerali!anta# anticancerigena# (ipotensoare# intareste imunitateaorganismului# lupta pentru refacerea sangelui# foarte utila si in leucemii dar si alte tumori Extern este cicatri!anta# desinfectanta# bactericida destul de puternica

)e poate folosi la urmatoarele afectiuni. afectiuni bucale# afectiuni biliare# afectiuni cardiace# afectiuni (epatice# afectiuni renale# afectiunile splinei# artrita#anemie# astenie fi!ica si ner'oasa# a'itamino!e# cancer# colita# constipatie# con'alescenta# deminerali!are# disc(ine!ie biliara si stomacala# enterite# gripa#(emoroi!i# (ipercolesterolemie# (ipertensiune arteriala# insomnii# litia!a urica# menopau!a# migrene# scurgeri 'aginale# tuberculo!e# 'iro!e)e inter!ice diabeticilor

Preparare:" se rade fin si se consuma cruda")uc din sfecla obtinuta proaspata )e poate consuma cate 255 ml de trei ori pe !i )e 'a incepe prin a consuma o cantitate de %5 ml o data pe !i apoi treptat infunctie de toleranta indi'iduala se 'a mari cantitatea de sfecla pana se 'a a&unge la 255 ml de trei ori pe !i In ca!ul cancerului sau altor afectiuni este foarte utilaimpreuna cu morco'# castra'eti# salata# patrun&ei# etc)fecla fiarta sau coapta isi pierde o serie dintre proprietati

SPANAC.

)pinaceae oleraceae 0am C(enopodiaceae

Compo!itie c(imica. saruri minerale din belsug. la $55 g; %$5 mg de sodiu# 3?% de potasiu#


12/15

*2# *3# *%# *9# *:# C# EActiune farmacologica. foarte digest# energic muscular si ner'os# reminerali!ant# antitoxic# stimulent si decongestionant (epatic# racoritor# colagog# diuretic#laxati'# antiputrid# reduce cantitatea de colesterol din sange# elimina acidul uric in exces# a&uta in ca!ul cancerului

)e poate folosi in urmatoarele afectiuni.afectiunile inimii +controlea!a ni'elul colesterolului si il impiedica sa se depuna pe artere,# afectiuni pulmonare# afectiuni tra(eale# afectiuni renale# afectiuni'e!icale# afectiuni (epatice# artrite# anemie# angina# astenie# a!otemie# bronsita# calculo!e# cancer +antitumoral,# congestia ficatului# congestia splinei#con'alescenta# deminerali!are# dermato!e# dispepsii# ec!eme# edeme# enterita# dermato!e# febra# furunculo!e# guta# (emopti!ii# (emoroi!i# (ipertensiune#intoxicatii cronice mercuriale si saturnale# litia!e# nefrite# obe!itate# pletora# retentie urinara# reumatism# sarcina# senectute# stomatite# surmena sporturi dere!istenta# stari acute# temperamente biloase si sang'ine# tuberculo!a pulmonara# tulburari digesti'e

Preparare:

"Cura de struguri. $"2 1g de struguri pe !i sau ?55"$


13/15

cronice# cancer# cangrene# colesterol in exces# diaree# di!enterie# ec(ilibrea!a grasimile din sange# edeme ale membrelor# flatulenta# flebite# gripa# guta#(emoroi!i# (ipertensiune arteriala# imunitate sca!uta# inapetenta# infectii# litia!a urinara# ne'ralgii reumatismale si ale urec(ilor# oligurie# para!ito!e digesti'e#reumatism# spasm intestinal# spasm 'ascular# tonic cardiac# trombo!e# tuberculo!a# tulburari de circulatie periferica# tumori# tuse# ulcer 'aricos# 'arice

Preparare:

"2% g suc de usturoi se pun in 255 ml lapte si se consuma !ilnic# in afectiunile interne"-sturoi consumat la orice masa

Tinctura de usturoi se iau cate'a picaturi in cura Este bine sa se faca in felul urmator. la %5 g de usturoi curatat si pisat se 'a pune 2%5 ml alcool alimentarpreferabil de :9@ )e tine timp de $% !ile# apoi se strecoaraPeste aceasta tinctura dupa strecurare ca sa fie mai eficienta se mai poate pune 2 sticlute de tinctura de propolis de la Apicola )e 'or agita bine inainte de

intrebuintare )e iau cu picatura dupa urmatorul grafic Este bine sa fie puse in lapte

Numarul !ileidimineata amia! )earaiua 2"a $ $ 2iua 3"a $ 2 2iua


14/15

Nu se aplica bolna'ilor de dermato!e# pecingine# cu iritatii ale stomacului# ale intestinelor# la femeile care alaptea!a# in congestii pulmonare# tuse cu sange#friguri Dupa o 'ec(e datina# usturoiul curatat de coa&a# pus intr"un saculet la gatul sau pe abdomenul unei persoane# face miracole in ca!ul 'iermilor intestinali#oxiurilor )e poate folosi ca supo!itor pentru a intari copiii La bolna'ii de febra tifoida se aplica pe picioare cataplasme cu usturoi pisat in amestec cu ceapa siur!ici pisate

TINCT-RA DE -)T-ROI C- MIERE )e prepara din 2%5 gr usturoi# $55 ml spirt rafinat# $55 gr miere# la fel ca mai sus# cu aceleasi efecte

DECOCT DE -)T-ROI C- MIERE Cateii de la o capatana de usturoi# pisati# se amesteca cu 255 ml de apa# 2 linguri de miere# se fierb la foc mic pana scadela &umatate# se strecoara# se raceste# se poate pastra 2"3 !ile la temperatura camerei# sau ? !ile in frigider )e administrea!a ca mai sus

TINCT-RA DE -)T-ROI C- IN0-IE DE MENTA )e amesteca


15/15

diferite preparate cosmetice"2 lingurite de petale se 'or pune la 2%5 ml apa clocotita )e acopere pentru $5 minute dupa care se 'a strecura )e pot consuma 2 ceaiuri pe !i )epoate folosi si extern pentru comprese si spalaturi locale oculare

"Otet de trandafiri" se 'a umple un borcan cu petale proaspete de trandafiri fara a fi indesate )e 'a turna deasupra otet preferabil cel de mere simiere )e 'a tine apoi timp de $% !ile )e strecoara si se poate folosi in diferite dureri extern Intern se poate folosi la afte# stomatite# etc

"Miere de buna calitate se 'a pune in ea petale maruntite de trandafir# fara a indesa )e 'a tine apoi $% !ile agitand borcanul )e poate folosi labadi&ona&e stomatite# etc De asemenea se poate folosi la foarte multe tratamente cosmetice)e foloseste foarte mult la prepararea diferitelor dulceturi# gemuri# sau diferite preparate cosmetice

VARZA.

*rasica oleracea 'arcapitata 0am CruciferaeDenumiri populare. broa!be# curec(i# curec(i capatana# curec(i cret# curec(i de iarna# curec(i de murat# 'ar!a alba# 'ar!a capatana# 'ar!a creata#'arxa de gradina# 'ar!a de iarnaIn traditia populara. mult intrebuintata in alimentatie# cruda# gatita# murata0run!ele plantei oparite sau murate# se puneau pe opareli In nordul Moldo'ei se punea pe ea untura de iepure si se punea pe degeraturi

In Oltenia femeile puneau frun!e de 'ar!a acra pe piept pentru ca sa le 'ina laptele dupa nastereMoarea de 'ar!a se lua contra constipatieiDe tuberculo!a se luau

dictionar de plante medicinale

Documents