dictie

RESPIRAŢIE

Căile aeriene superioare cuprind:

1. cavitatea nazală2. cavităţile rino-sinuziene3. faringele4. cavitatea bucală5. vestibulul laringian6. benzile ventriculare (falsele corzi)7. ventriculul lui Morgagni (ventriculul laringian)

Căile aeriene inferioare curpind:

1. coardele vocale propriu-zise2. traheea3. bronhiile, lobii, lobulii si alveolele pulmonare

Elementele şi organele care au legătură cu aparatul respirator şi care au rol în respiraţie:

4. plămânii5. pleura6. arterele pulmonare7. venele pulmonare8. cutia toracică9. muşchii inspiratori10.muşchii expiratori11.sistemul nervos al aparatului respirator

CAVITATEA NAZALĂ

Cavitatea nazală este formată din două fose nazale despărţite prin osul vomer. Ele sunt mai mult sau mai puţin simetrice şi au o adâncime de 5-6 cm. În orificiile nazale (nările) se află peri mici care opresc intrarea impurităţilor în fosele nazale.Mucoasa nazală are următoarele proprietăţi:1. este mereu caldă, fiind bogată în capilare2. este umedă, fiindcă secretă mucusul

1

3. purifica aerul inspirat, deoarece mucusul, fiind vâscos, opreşte multe din părticelele de praf sau chiar microbii prezenţi în aer şi împiedică astfel ajungerea lor în plămâni

Calibrul foselor nazale nu este constant. Într-un aer viciat sau extrem de rece, vasele sanguine se dilată, fosele nazale se strâmtează şi aerul fiind astfel mai bine filtrat, ajunge în plămâni mai curat şi mai cald. Deci, nasul joaca rolul unui adevărat filtru: datorită lui, aerul inspirat capătă căldură, umezeală, puritate – cele trei calităţi cerute aerului inspirat. Respiraţia, dar mai ales inpiraţia nazală este cea mai importantă şi cea mai sănătoasă. Afară de aceasta, ea măreşte tonusul muscular laringian în fonaţiune, dând vocii supleţe, durată, dozare şi filtrarea sunetului. Respiraţia bucală este contra sensului fiziologic. Acest fel de respiraţie are următoarele dezavantaje:

1. aerul având de străbătut o cale foarte scurtă până la laringe, ajunge nepurificat la corzile vocale, fără posibilitatea de filtrare

2. aerul care străbate spaţiul larg al cavităţii bucale nu poate fi încălzit3. inspiraţia bucală este zgomotoasă şi din această cauză, supărătoare

în fonaţiune

PLĂMÂNII

Forma lor este asemănătoare unor conuri cu vârful în sus; baza se sprijină de diafragmă, muşchiul inspirator principal. Au o suprafaţă netedă şi lucioasă şi o greutate de circa 1 kg şi 300 g. Culoarea variază după vârstă şi stări patologice, de la roşu deschis la roşu închis, aproape negru. Consistenţa lor e moale şi spongioasă, iar caracteristica lor principală, care joacă un rol deosebit în respiraţie, este elasticitatea.

MUŞCHII INSPIRATORI Dintre muşchii inspiratori, cel mai important este diafragma. Prin forţă, formă şi funcţie, este unică în genul ei de organism. Diafragma este un muşchi tendinos care formează o despărţitură mobilă între cavitatea toracică şi cea abdominală, având forma unei umbrele deschise, boltită spre cavitatea toracică. Ea este prinsă de cutia toracică pe circumferinţa deschiderii ei inferioare. În partea anterioară ajunge până la baza sternului, la nivelul apendicelui xifoid şi în partea posterioară, la nivelul ultimelor trei vertebre lombare, de care se prinde prin pilierii diafragmei. În mod normal, în repaus, diafragma este boltită; - contractându-se, devine aproape plană, coborându-şi centrul. Astfel, prin contracţia diafragmei în timpul inpiraţiei, diametrul vertical al toracelui se măreşte,

2

cutia toracică îşi măreşte înălţimea, se lungeşte. Când diafragma se lasă în jos, muşchii abdomenului se relaxează, ajutând astfel mişcarea diafragmei. Viscerele abdominale sunt presate, împinse în partea de jos a abdomenului; iar acesta se dilată în afară. Prin ridicarea coastelor, volumul cutiei toracice se măreşte. De asemenea, muşchii intercostali externi, când se contractă, depărtează coastele şi ajută prin aceasta la mărirea toracelui şi deci la facilitarea actului inspirator.

MUŞCHII EXPIRATORI

În expiraţie, cutia toracică îşi micşorează volumul, prin coborârea sternului şi coastelor, datorită greutăţii lor şi revenirii diafragmei la poziţia ei boltită. Centura abdominală este o reţea de muşchi elastici, puternică, care se întinde pe suprafaţa întregului abdomen şi acţioneaza ca o presa în toate direcţiile. Ea împinge abdomenul în sus şi susţine retragerea dozată a diafragmei în poziţia ei normală, reglând astfel debitul coloanei de aer în expiraţie, ca pistonul unei seringi care împinge încet şi dozat lichidul din interiorul ei. Centura abdominală are un rol extrem de important în exercitarea profesiunii de cântăreţ şi de actor. Cu ajutorul ei actorul îşi dozează expiraţia, şi-o susţine în paragrafele dificile. Aici este punctul de sprijin în emisia vocii şi în reglarea debitului vocal. Ea este formată dintr-o serie de muşchi strâns înmănunchiaţi care, prin exerciţiu zilnic, îi asigură actorului posibilităţi sporite în emisiune, în ţinută şi în linia sa plastică. Muschii care formează centura abdominală sunt:

Marele drept abdominal: o panglică lată de muşchi ce se întinde de la stern în jos până în pubis şi acţionează în sus şi în jos, presând partea anterioară a abdomenului

Micii oblici: o pereche de muşchi ce acţionează pe feţele laterale ale abdomenului, presându-l de sus în jos

Marii oblici: o pereche de muşchi plasaţi tot pe faţadele laterale ale abdomenului, dar acţionând de jos în sus. Ei sunt solicitaţi puternic în acţiunea expiraţiei.

Transverşii: o pereche de muşchi care se întind din mijlocul abdomenului spre coloana vertebrală, până în regiunea lombară unde sunt inseraţi. Ei acţionează la o presare puternică a abdomenului, la un strigăt energetic, la o tuse sau un strănut puternic

3

Astfel, în expiraţie, din toate direcţiile, abdomenul este presat şi susţinut mai ales în mişcarea de ridicare a viscerelor şi în revenirea diafragmei la poziţia ei normală, boltită. Când tuşim se poate remarca acţiunea acestei centuri, care lucrează ca o presă abdominală, precum şi influenţa ei asupra expiraţiei. Toţi aceşti muşchi, inspiratori şi expiratori, sunt acţionaţi de un sistem nervos care îşi are centrul în bulbul rahidian. Bulbul rahidian este partea superioară a măduvii spinării care face legătura cu creierul, punctul de plecare al unor nervi cranieni.

INSPIRAŢIA ŞI EXPIRAŢIA

Respiraţia este un act fiziologic prin care corpul omenesc ia din aer oxigenul necesar arderilor din organism şi elimină bioxidul de carbon rezultat din aceste arderi. Inspiraţia este determinată de mărirea volumului cutiei toracice. Iar expiraţia de micşorarea lui. Respiraţia, calculată la un număr mare de cazuri, este în general, mai mare la femei decât la bărbaţi (16-18 pe minut, la bărbaţi; 18-20 , la femei ). Totodată, frecvenţa mişcărilor respiratorii scade în poziţie culcată şi sporeşte la spaimă, bucurii, efort, etc.

În inspiraţie: Diafragma se contractă, coboară, devenind plată şi măreşte

cavitatea cutiei toracice pe diametrul vertical; Masa abdominală este presată şi împinsă în afară; Muşchii inspiratori ai trunchiului, gâtului şi feţei ridică coastele; Se măresc spaţiile intercostale; Se proiectează sternul înainte; Se măreşte cavitatea toracică; Plămânii, legaţi de ea prin pleura, îşi măresc şi volumul; Mărindu-se volumul, presiunea interioară scade, iar aerul

dinafară, având o presiune mai mare, pătrunde în plămân.

În expiraţie: Diafragma se relaxează şi se ridică, micşorând cavitatea cutiei

toracice pe diametrul vertical; Masa abdominală revine la loc prin acţiunea elasticităţii organelor; Coastele şi sternul revin la loc prin simpla acţiune a greutăţii lor; Spaţiile intercostale se micşorează;

4

Cavitatea toracică se micşorează; Plămânii revin la volumul iniţial datorită elasticităţii şi greutăţii

lor, antrenând dupa ei toracele şi diafragma; Mişcorându-se volumul toracelui, presiunea interioară creşte şi

bioxidul de carbon, având o presiune mai mare, este expulzat din plămâni.

În expiraţia puternică, scenică, acest act e susţinut de acţiunea centurii abdominale. Centura abdominală este, în fond, adevăratul aparat care reglează debitul aerian al vocii. Cu ajutorul ei se obţine o contracţie foarte lentă şi profundă, astfel încât se consumă o mică cantitate de aer la trecerea prin laringe, mărind după voie durata expiraţiei. Pentru aceasta însă, muşchii centurii abdominale trebuie exersaţi, dezvoltaţi, antrenaţi, în vederea unei cât mai bune respiraţii. Respiraţia este cea mai esenţială dintre toate funcţiile corupului omenesc. Cu cât vom respira mai bine, cu atât vom fi mai sănătoşi.

TIPURILE RESPIRATORII

1. Costal superioară (sau claviculară)

Se realizează prin mărirea toracelui în partea sa superioară.Este o respiraţie obositoare fiindcă prin mărirea toracelui în partea unde cele şapte perechi de coaste sunt ancorate şi anterior şi posterior (stern şi coloana vertebrală). Ridicarea lor cere un consum mare de energie. În plus, acest tip respirator atrage mişcările convulsive ale musculaturii gâtului şi prin aceasta, ale laringelui şi corzilor vocale, traumatizându-le.

2. Costal inferioară (sau intercostală)

În acest tip de respiraţie toracele îşi măreşte volumul în partea inferioară, pe diametrul orizontal.Este o respiraţie ajutătoare respiraţiei diafragmatice şi se observă când mijlocul e strâns, diafragma fiind atunci împiedicată în mişcările ei normale.

3. Diafragmatică (sau abdominală)

5

Se realizează prin contractarea muşchiului diafragmei, producând mărirea toracelui pe diametrul vertical.

4. Costo-diafragmală ( sau respiraţie artistică)

În teatru şi în canto se întrebuinţează al patrulea tip de respiraţie, rezultat din unirea celor două din urmă, aşa numita respiraţie costo-diafragmatică. Aceasta este cea mai avantajoasă, deoarece mărirea toracelui se face pe două diametre: orizontal şi vertical, deci cu un randament mult mai mare decât în toate celelalte tipuri respiratorii şi cu un consum de energie mult mai mic.Respiraţia costo-diafragmatică este respiraţia de rezistenţă, de bază, în vorbirea scenică. Avantajul acestui tip de respiraţie are două aspecte:

Din punct de vedere al sănătaţii organismului: Cu cât sângele va fi mai bine alimentat cu oxigen, cu atât sistemele: nervos, glandular, respirator, circulator, digestiv, vor funcţiona mai bine.

Din punct de vedere al emisiei vocii şi al rostirii:

O respiraţie amplă şi fără efort asigură la rândul ei o coloanăde aer puternică, generoasă, dând o frazare unită, fără intreruperi pentru realimentarea cu aer, o puternică intensitate vocală, determinând în acelai timp şi o bună rostire.

Sunt unele foneme care nu pot avea claritate şi precizie decât dacă sunt generate de o coloană aeriană puternică ( de exemplu siflanta S, vibranta R, etc).

CONSIDERAŢII ASUPRA TIPURILOR RESPIRATORII

În teatru, respiraţia de bază este cea costo-diafragmatică. De aceea, actorul trebuie să posede la perfecţie ştiinţa acestei respiraţii, trebuie să ajungă prin studiu conştient şi antrenament continuu, ca această respiraţie să devină dintr-un act inconştient, un act conştient bine controlat şi bine stăpânit. Fără acest fel de respiraţie nimeni nu poate deveni un bun actor sau un bun cântăreţ. Respiraţia aceasta conştientă stă la baza nu numai a unui debit vocal bun, a unui timbru plăcut, a unei bune dicţiuni, ci şi a

6

unei bune interpretări. Ea dă posibilitate de stăpânire a tuturor mijloacelor de expresie scenică, de la mişcare plastică, voce şi dicţiune până la redarea celor mai subtile stări sufleteşti. Respiraţia unui personaj bătrân şi obosit diferă de aceea a unui tânăr plin de avânt; altfel respiră un personaj deschis şi sincer şi altfel unul care minte şi-şi caută cuvintele spre a ascunde adevărul. Profesiunea de actor cere sănătate şi rezistenţă fizică. La baza acestora stă o respiraţie conştientă, o respiraţie bine condusă, care nu supără auzul publicului, nici chiar în cele mai grele texte, necesitând un debit rapid, o intensitate mare sau o frază plină de paranteze, greu de rostit şi greu de redat din punct de vedere logic; lipsa de dominare a respiraţiei da o inspiraţiei greoaie, sforăitoare, care oboseşte şi pe actor şi pe cel care ascultă. La radio, film şi în televiziune, microfonul amplifică zgomotul acestei inspiraţii nestăpânite, adăugând textului un al doilea text de fâşâieli. Aceste defecte antrenează şi mişcările capului, gâtului, umerilor actorului, supărând atât văzul cât şi auzul spectatorilor. Unii actori consideră acest defect ca o dovadă de „temperament” şi „dramatism”, când în fond, nu este decât o lipsă de studiu şi de stăpânire a respiraţiei. Talma (mare tragedician francez) spune că o bună respiraţiei scenică trebuie să fie invizibilă şi fără zgomot pentru a nu supăra publicul spectator. Pentru ca alimentarea cu aer să nu fie observată de public, oricât de greu ar fi textul, trebuie urmărite două obiective: primul este ca această alimentare să fie făcută numai acolo unde o cere logica frazării, şi al doilea este ca aerul să nu fie inspirat numai pe gură, direct pe coarde. Pe lângă zgomotul atât de obositor şi enervant, această inspiraţie este dăunătoare pentru voce. În timpul fonaţiunii, inpiraţia trebuie făcută şi pe gură şi pe nas. Coloana de aer inspiraţă pe gură va fi îndreptată întâi spre mijlocul palatului şi numai apoi coborâtă spre laringe. Astfel, aerul inainte de a ajunge la coarde, se va umezi şi se va încălzi, iar zgomotul de sforăială va dispărea. Trebuie precizat că lipsa unei respiraţii bine susţinută conduce la un alt defect de vorbire: ea face să nu se audă finalul cuvintelor. Neştiind să-şi dozeze bine respiraţia, prin contractarea treptată a centurii abdominale, unii actori îşi „ descarcă” tot suflul respirator pe prima parte a cuvântului şi nu mai au putere de susţinere pentru finalul lui. Însă o coloană de aer amplă şi bine susţinută formează o voce puternică, caldă, cu o sonoritate scenică de calitate. În acest caz, vocea are strălucire şi în forte şi în piano şi pătrunde până la ultimul loc din sală. O coloană de aer mică şi insuficient susţinută dă naştere unei voci fără intensitate, lipsită de frumuseţe şi personalitate. Această coloană de aer poate fi comparată cu un arcuş aerian. Ea „scrâţâie” ca o vioară în mâna unui violonist ce nu stăpâneşte bine tehnica arcuşului. Un curent mic de

7

aer întrerupt, nesusţinut până la capăt dă şi din punct de vedere al rostirii rezultate slabe, oricât de corecte ar fi mişcările limbii în fonţiune, oricât de deschise ar fi maxilarele. Dacă acest suflu aerian este defectuos, rostirea e slabă şi neclară, precum oricât de bun ar fi un flaut dacă suflul instrumentistului nu e bun, sunetul nu poate fi de calitate. Aparatul fono-respirator al omului seamănă foarte bine cu un instrument de suflat, iar regulile de bună funcţionare sunt asemănătoare. Fără un curent de aer care vibrează în laringe, sunetul nu se poate produce; fără o reglare precisă a acestui curent, fără însuşirea tehnicii respiratorii, vorbirea rămâne nesigură şi nestăpânită. Actorul nu trebuie să se gândească pe scenă la respiraţie, sau cum să folosească diferitele procedee care i-au fost recomandate, ci, prin exerciţii zilnice, ele să devină o a doua natură şi să-l pregătească pentru rostirea textului pe scenă – ca un pianist ce nu se gândeşte, în timpul concertului, la digitaţie, dar o studiază până ajunge act reflex. Folosirea unei bune respiraţii duce la o poză de voce perfectă şi dă acea unitate între funcţia respiratorie şi cea vocală, care asigură dezvoltarea normală a vocii scenice. Prin inspiraţie se pregăteşte întregul aparat în vederea emiterii sunetului, iar prin expiraţie se realizează sunetul, lungimea frazei, ritmul ei, rezistenţa aparatului vocal, etc. De aceea, pentru ca vocea să fie firească, neîncordată, expiraţia trebuie să fie liberă, puternică, îndelungată, cu un ritm neîntrerupt. O respiraţie mică produce dificultăţi actorului şi în frazarea textului. Niciodată o frază lungă nu poate fi dusă până la capăt; actorul e tentat să inspire şi unde trebuie şi unde nu trebuie, în detrimentul ideilor din text şi al susţinerii lor până la capăt. El va obosi, iar publicul va sesiza şi va fi incomodat de această oboseală. Respiraţia scenică bine studiată şi bine însuşită nu va da dificultăţi actorului să joace şi publicului să-l asculte. Pentru actor, problema studiului respiarţiei constă nu atât în învăţarea procesului respiraţiei, cât şi folosirea acestui proces în concordanţă cu cerinţele vorbirii scenice. Pe scenă, actorul se mişcă, aleargă, sare, dansează şi în acelaşi timp vorbeşte. O frază lungă, un monolog mare şi dificil, cu probleme grele de crescendo al vocii, sau un rol în versuri, sau o vorbire usoară, şi rapidă în comedii – toate necesită o respiraţie foarte bine studiată; altfel, structura textului va fi stricată, continuarea ideii întreruptă, vocea va fi stinsă, registrele vocii nu vor fi unite. Măiestria respiraţiei scenice nu stă în acumularea unei cât mai mari cantităţi de aer, ci în ştiinţa dozării lui. Această ştiinţă a dozării prezintă următoarele avantaje:

Din punct de vedere estetic:

8

Alimentarea cu aer în cantitate prea mare face ca abdomenul şi toracele să se dilate prea tare şi impresia de efort a actorului trece în public. În loc să urmărească ce se spune pe scenă, el va urmării preocuparea şi efortul actorului de a se alimenta cu o cantitate mare de aer. Totodată, o inspiraţie mai amplă decât e necesar pentru redarea corectă a textului, îl face pe actor să respire zgomotos şi sforăitor.

Din punct de vedere al sănătăţii: Inspiraţia unei cantităţi de aer mai mare decât cea care e necesară, duce la un consum inutil de energie, care oboseşte pe actor. De asemenea, dacă inspiraţia se face înainte ca expiraţia să fie pe deplin terminată, schimbul de gaze e tulburat, inima şi întregul organism suferă.

Din punct de vedere al emisiei vocii: O inspiraţie bine dozată generează o expiraţie bine stăpânită, care la rândul ei dă naştere unui sunet cald, generos şi armonios. Foarte des, voci crispate, îngolate, anticipate, au la bază un efort prea mare, o lipsă de relaxare în expiraţie.

Din punct de vedere al rostirii: Oricât de corect ar fi format „tiparul” unui fenomen de către limbă şi maxilar, dacă prin el trece o coloană de aer prea puternică sau prea slabă, rostirea devine vulgară sau afectată şi dicţiunea scenică suferă.

EXERCIŢII DE RESPIRAŢIE

În exerciţiile de respiraţie, pe lângă timpul inspiraţiei şi timpul expiraţiei se utilizează şi un timp de repaus complet, denumit retenţie. El poate fi plasat, după cum se va vedea, fie între inspiraţie şi expiraţie, fie după efectuarea completă a respiraţiei. Momentul de retenţie are un rol foarte important în educarea puterii de autodominare şi autocontrol al actorului. În acelaşi timp micşorează sau chiar înlătură emoţia numită trac. De altfel, şi în viaţa de toate zilele, când o emoţie puternică tulbură calmul şi puterea de stăpânire a omului, instinctiv el respiră puternic şi rar pentru a-şi găsi echilibrul nervos. Exerciţiile de respiraţie nu se vor face în nici un caz forţate sau crispate, ci într-o totală relaxare, păstrând poziţia dreaptă a corpului. La început, pentru a deprinde corpul să stea absolut drept, fără nici un fel de crispare sau efort - care s-ar transmite imediat şi în actul respiraţiei – e

9

bine să stea în picioare , cu spatele rezemat de un plan vertical, cu corpul foarte relaxat, având impresia că cineva trage, uşor, de vârfurile urechilor sau de o şuviţă de păr din creştetul capului. E bine ca geamul să fie deschis sau, în orice caz, camera să fie bine aerisită. De asemenea, hainele să fie foarte comode şi largi, nestrânse în talie. Exerciţiile de respiraţie trebuie făcute în două etape: etapa excerciţiilor de respiraţie calitativă şi cea de respiraţie cantitativă. Dacă în viaţa de toate zilele, în locul respiraţiei normale, necontrolate, am începe să ne analizăm actul respiraţiei, ne-am inhiba, respiraţia s-ar deregla şi n-am mai putea respira bine. Acelaşi fenomen se întâmplă la primele exerciţii de respiraţie costo-diafragmatică; atenţia este împărţită între felul cum se inspiră, între susţinerea suflului expirator, mişcarea diafragmei şi a centurii abdominale, etc. Această dorinţă de a aplica noţiunile însuşite teoretic, împedică, la început, să se găsească ritmul respirator normal. Pentru a se înţelege mai bine raportul dintre mişcare şi respiraţie, se accentuează că, din punct de vedere fiziologic, orice efort, fie chiar cerebral, aduce cu sine inspiraţia, iar orice relaxare e însoţită de expiraţie: în toate exerciţiile respiratorii deci, mişcărille care solicită efort se fac pe inspiraţie, iar cele de revenire sau de relaxare, pe expiraţie. În plus, aceste mişcări se execută cu o sarcină scenică simplă, dar precisă. Abia după ce se însuşeşte bine această respiraţie fiziologică, calitativă (respiraţia pe care fiecare om o practică în primii ani ai copilăriei sau în timpul somnului şi pe care adesea o neglijează o dată cu trecerea anilor şi apariţia preocupărilor de viaţă), se va putea trece la exerciţiile de respiraţie cantitativă, adică se va putea prelua în exerciţii funcţia de autocontrol a respiraţiei.

RESPIRAŢIE CALITATIVĂ

1. Stând în picioare, neîncordat dar cu spatele drept, se va apăsa nara stângă cu arătătorul mâinii stângi şi se va inspira numai pe nara dreaptă. În tot timpul inspiraţiei se va ridica braţul drept, foarte lent, prin faţă, de jos de lângă corp, până sus, deasupra capului; după o mică pauză, se schimbă arătătorul mâinii stângi pe nara dreaptă şi se expiră numai pe nara stângă, lăsând, tot atat de încet, braţul drept în jos, pe lângă corp. Se ridică apoi, din nou, la fel de lent, braţul drept, până sus, arătătorul stâng, apăsând în continuare, nara dreaptă. Nu se va schimba nara

10

apăsată decât numai la expiraţie, atunci când se lasă braţul jos; în acest fet se va inspira şi expira alternativ, când pe o nară, când pe cealaltă, de câteva ori. Este important de reţinut că tempoul ridicării şi lăsării braţului va fi şi cel al respiraţiei; deci:

a) cu cât ridicarea va fi mai lentă şi mai lină, cu atât inspiraţia va fi mai amplă şi mai adâncă

b) momentul în care braţul întins ajunge deasupra capului va coincide exact cu mementul terminarii inspiratiei

c) cu cât coborârea braţului va fi mai lină şi mai înceată, cu atât expiraţia va avea o durată mai mare şi va pregăti baza rostirii fără efort a unui text de mare încredere

d) coborârea braţului lângă corp va coincide exact cu momentul terminării expiraţiei

e) ridicarea braţului pentru o nouă inspiraţie se va face numai după o foarte mică pauză

Inspiraţia trebuie să înceapă după terminarea completă a expiraţiei şi expiraţia după terminarea inspiraţiei.

1. Relaxat, se stă în picioare, cu spatele drept. Se ridică lent amândouă braţele de lângă corp, prin faţă, până sus, deasupra capului. Se face o mică pauză, apoi se înclină încet trunchiul şi braţele până jos la vârful picioarelor. După o mică pauză, se ridică din nou, trunchiul şi braţele sus, foarte încet. Se repetă aceste mişcări de 3-4 ori.

Bineînţeles că ridicarea cere efort şi se va face pe inspiraţie, iar coborârea cere relaxare şi se va face pe expiraţie.

Respiraţia se face numai pe nas; ea nu trebuie forţată.

2. Stând în picioare drept, neforţat, se ţine în mâna dreaptă, bine întinsă, o lumânare aprinsă (imaginară); se suflă câteva secunde în lumânare, astfel încat flacară să se plece, nu să se stingă;

După ce acest exerciţiu va fi bine însuşit, se va completa şi cu mişcarea braţelor şi a picioarelor. Se va imagina că se ţine în fiecare mână câte o lumânare şi se va sufla pe rând când într-una, când în cealaltă; mâna dreaptă cu lumânarea se va aduce din spate în faţă ( în timpul acesta mâna stângă râmâne în spate ); se va sufla în lumânarea din dreapta şi, în timpul cât se face inspiraţia reflexă, mâna stângă din spate trece în faţă, iar dreapta trece în spate. Se suflă în lumânarea stângă şi, în timpul inpiraţiei reflexe, dreapta trece în faţă iar stânga în spate, şi aşa mai departe. Un balans ritmic al braţelor din faţă în spate. Acest balans va fi însoţit de îndoirea ritmică a

11

genunchilor; un picior înaintea celuilalt, pentru menţinerea mai bună a echilibrului. Atenţia va fi concentrată numai la lumânarea spre care se suflă şi la felul cum se suflă ca flacăra plecându-se, să nu se stingă; de asemenea trebuie păstrat ritmul balansului.

3. Stând în picioare, cu spatele drept, se mişcă braţele ritmic din spate în faţă imaginându-se că sunt roţile unei locomotive; în acelaşi ritm se dă drumul expiraţiei, imitându-se zgomotul trenului : uuuuu V uuuu V uuuu V…etc. „V” este inspiraţia.

Cei care fac acest exerciţiu „de-a trenul” trebuie să-l facă cu credinţa şi cu buna dispoziţie de joc a copiilor. Să nu se întrebuinţeze un ritm prea rapid.

După puţin antrenament, exerciţiul se completează şi cu mişcările ritmice ale picioarelor în mers.

4. Cu genunchii întinşi şi cu spatele drept, se va întinde un arc imaginar. Mâna stângă ţine arcul, iar dreapta întinde încet coarda, ochind o ţintă în care va trebui trimisă săgeata imaginară. Cu cât gândul va fi mai puternic şi ţinta va constitui un „partener”, cu atât efortul de întindere a arcului va genera o inspiraţie mai lină şi mai amplă. Săgeata va fi suflul expirator sonorizat pe consoana „ssssss”. Acest suflu trebuie lăsat să curgă până la terminare, îndreptată, fără întrerupere, către ţintă.

RESPIRAŢIE CANTITATIVĂ

La început, pentru o practică mai uşoară, exerciţiile se vor face în formula fiziologică (inspiraţie 1/3 şi expiraţie 2/3), apoi în cea de egalitate între durata inspiraţiei şi aceea a expiraţiei, pe urmă se va trece la inversarea formulei fiziologice, adică: inspiraţia cu o durată dublă faţă de cea a expiraţiei.

Formula fiziologică: corespunde vorbirii obişnuite Formula de egalitate: e întrebuinţată în anumite replici spuse cu o mare intensitate vocală, care, cerând un mare consum de aer, micşorează durata expiraţiei.

12

Formula inversată: corespunde, de exemplu momentelor când personajul îşi ascultă, în tăcere, partenerul, se încarcă de revoltă, mânie, furie, etc. În timpul acesta el inspiră şi apoi izbucneşte, spunând un singur cuvânt, sau două, în replica ce urmează, însă cu o mare intensitate.

În teatru, se folosesc toate cele patru tipuri de respiraţie (toracic

suprior, toracic inferior, diafragmatic, costo-diafragmatic), nu numai unul singur, tipul respirator de bază rămânând totuşi cel costo-diafragmatic. Costumele cu corset sau poziţiile de ghemuit, culcat cu faţa în jos, etc., impun în mare măsură folosirea respiraţiei toracic-superioară sau toracic-inferioară. E necesar ca actorul să cunoască toate aceste tipuri respiratorii şi cunoscându-le să le poată folosi atunci când i le impun situaţiile rolului. Trebuie urmate cu stricteţe următoarele regului:

a) aerul inspirat trebuie consumat în întregime în timpul expiraŢieib) expiraţia trebuie să se termine, fără a mai face apel la aerul de

rezervăc) aerul trebuie distribuit în expiraţie în mod egal – nu la început un debit mare şi la sfârşit un debit stins şi fără putere, sau o pauză totală de expiraţied) numărarea timpilor respiratorii se poate face ori în gând, ori bâtând tactul cu piciorul, ori numărând pe degete.e) În exerciţiile de respiraţie sonorizată, pe numărătoare cu glas tare, timpii inspiraţiei se vor număra în gând.

EXERCIŢII PE FORMULA FIZIOLOGICĂ

EXERCIŢII NESONORIZATE

Respiraţia toracică superioară

13

Respiraţia toracică superioară este folosită mai cu seamă de sportivi, al căror obiectiv este mişcarea – nu vorbirea sau cântecul- şi care inspirând puţin şi des, nu au interes să-şi umple toracele cu aer. Ţinem corpul şi capul în poziţie dreaptă. Ridicăm în inspiraţie coşul pieptului pe diametrul antero-posterior şi căutăm să nu ridicăm umerii decât în măsura pe care o cere mişcarea sternului. Inspirăm aerul pe nas, lin şi adânc. Apoi expirăm uşor aerul pe gură, pe o durată dublă ca inspiraţia. Durata inspiraţiei poate ajunge la cinci timpi, iar expiraţia până la zece timpi.

Respiraţia toracică inferioară

La acest tip respiratoriu vom urmări mişcarea de îndepărtare şi apropiere a coastelor inferioare, mişcare asemănătoare jocului armonicii. Scopul exerciţiilor este să dea o anumită elasticitate muşchilor intercostali şi supracostali, în aşa fel încât capacitatea toracică să devină mai amplă, iar inspiraţia să introducă în plămâni un volum cât mai mare de aer. Controlul mişcărilor inspiratorii se va face ţinându-se mâna pe coastele inferioare, observând totodată completa relaxare. Cei care nu-şi pot însuşi repede acest fel de respiraţie vor strânge un cordon în jurul coastelor, urmând ca la mişcarea inspiratorie să desfacă cureaua şi să o strângă la loc odată cu mişcarea de reducere a toracelui în timpul expiraţiei. Acest procedeu va fi folosit numai până când exerciţiul poate fi făcut normal. Ţinem umerii şi sternul imobil, corpul şi capul într-o poziţie dreaptă, necrispată. Inspirăm aerul pe nas, lin şi adânc, ca în exerciţiile de la inspiraţia toracică superioară, apoi expirăm aerul pe gură, pe o durată dublă faţă de cea a inspiraţiei. Se va controla în timpul inspiraţiei cum se îndepărtează coastele, iar în timpul expiraţiei, cum se lasă coastele. Maximum de inspiraţie va ajunge la 5 timpi, iar expiraţia va dura 10 timpi.Respiraţia diafragmatică

Vom urmării în inspiraţie contractarea uşoară a diafragmei; viscerele adbominale vor fi uşor proiectate în afară, fără ca sternul sau coastele inferioare să se ridice. În expiraţie diafragma se va relaxa şi va reveni la poziţia ei boltită, susţinută în această acţiune de centura abdominală, care, prin contracţia ei va împinge viscere la locul lor. Mişcările diafragmei pot fi controlate ţinând mână în dreptul stomacului. De asemenea, pentru a deprinde mai repede acest tip de

14

respiraţie se recomandă să se facă primele exerciţii în poziţie culcat pe spate, cu o greutate pe abdomen ( o carte, o cutie, etc)

1. În poziţia culcat pe spate, cu muşchii adbominali complet relaxaţi, se va face o inspiraţie amplă diafragmatică pe nas, urmată de o expiraţie pe gură cu o durată dublă decât a inspiraţiei. Repetăm exerciţiul de câteva ori în şir până ne obişnuim cu acest fel de mişcare a diafragmei şi a centurii abdominale.

2. Ridicaţi în picioare, inspiram exact ca atunci când am stat culcaţi şi apoi expirăm pe gură susţinând bine coloana de aer.Durata va urmări schema:

Inspiraţie Expiraţie 1 timp 2 timpi 2 timpi 4 timpi 3 timpi 6 timpi 4 timpi 8 timpi 5 timpi 10 timpi 6 timpi 12 timpi

Nota: La început, pentru ca exerciţiul să fie executat cât mai corect, se poate întrebuinţa şi la acest tip de respiraţie procedura cu centura, indicat la respiraţia costal inferioară. Vom face aceste exerciţii simple până vom căpăta completă elasticitate şi stăpânire a diafragmei şi a centurii abdominale.

Respiraţia mixtă costal-diafragmatică

Combinand tipul de respiratie costal-inferior cu tipul diafragmatic ( abdominal), obtinem o respiratie completa, nefortat. Toracele sa ve dilata in partea lui inferioara si in ace;asi timp, prin contractarea diafragmei, vom capata marirea volumului toracelui pe diametrul vertical, iar abdomenul va fi usor impins in afara. Controlam, cu mana pusa pe coastele inferioare (in talie) miscarea de ridicare a acestor coaste si cu celalta mana pe adbomen, miscraea diafragmei.

1. Cu capul si corpul drept, fara crsipare, inpiram usor si adanc pe nas si expiram pe gura, dupa scema:

Inspiratie Expiratie

15

1 timp 2 timpi 2 timpi 4 timpi 3 timpi 6 timpi

Nota: Repetam exercitiile pana la completa mobilitate a muschilor intersesati. Exerciile pot fi reluate de cateva ori pe zi, timp de 5-10 minute, pentru perfecta stapanire a acestui tip de respiratie costal –diafragmatica, cel mai des folosita in teatru. La inceput se simte, uneori, la cei neobisnuiti cu aceasta respiratie foarte ampla, o usoara ametelea care este insa trecatoare si fara nici un fel d eurmati.

2. Cu capul si corpul drept, fara crsipare, inpiram usor si adanc pe nas

si expiram pe gura, dupa scema:

Inspiratie Expiratie 4 timpi 8 timpi 5 timpi 10 timpi 6 timpi 12 timpi

3. Cu capul si corpul drept, fara crsipare, inpiram usor si adanc pe nas si expiram pe gura, dupa scema:

Inspiratie Expiratie 1 timp 2 timpi 2 timpi 4 timpi 3 timpi 6 timpi 4 timpi 8 timpi 5 timpi 10 timpi 6 timpi 12 timpi 7 timpi 14 timpi 8 timpi 16 timpi 9 timpi 18 timpi 10 timpi 20 timpi

EXERCITII SONORIZATE

16

Inspiratia trebuie sa fie nazala, fara zgomot, lin si fara graba, complet relaxata.Inpiratia nu trebuie sa se auda nici in teatru , nici la microfon. Expiratia se face, in primele exercitii, pe consoana S, apoi pe cifre rostite foarte clar si cu glas tare. Rostirea cifrelor va fi primul text studiat in exercitiile de respiratie.

1. Inspiratie Expiratie (pe consoana S )

1 timp 2 timpi 2 timpi 4 timpi

3 timpi 6 timpi


4 timpi 8 timpi 5 timpi 10 timpi 6 timpi 12 timpi

3. Inpsiram pe nas, lin, fara zgomot, si adanc; oprim respiratia o secunda, timp in care ne pregatim sa incepem a rosti clar si cu voce tare cfrele; rostim apoi cu un debit egal, fara pauze in emisie si fara inspirari din nou, pe parcurs.

Inspiratie Expiratie

1 timp 1.2. 2 timpi 1.2.3.4. 3 timpi 1.2.3.4.5.6.

4. Inspiratie Expiratie

4 timpi 1.2.3.4.5.6.7.8. 5 timpi 1.2.3.4.5.6.7.8.9.10. 6 timpi 1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.

Vocea trebuie sa fie clara ca si rostirea, tempoul rara, egal si neprecipitat, sunetul nu trebuie sa se intrerupa, adica nu trebuie sa

17

inspiram decat dupa indicatiile schemei. De asemenea, sa dozam aerul astefl incat cantitatea de aer inspiray sa nu fie consumata in expiratie.


1 timp 2 timpi 2 timpi 4 timpi 3 timpi 6 timpi etc. etc. 10 timpi 20 timpi


1 timp 1.2. 2 timpi 1.2.3.4. 3 timpi 1.2.3.4.5.6.

etc. etc. 10 timpi 1.2………….20.

EXERCITII PE FORMULA DIRIJATA

Se mareste durata inspiratiei cautand sa se obtina astfel, pe langa puterea de autocontrol si de stapanire a respiratiei, si marirea capacitatii toracice; se mareste apoi durata expiratiei, cautand se s eobtina astfel o dozare constient stapanita a emisiei si fonatiunii. Tipul respirator pe care se fac aceste exercitii e cel costo-diafragmatic.

EXERCITII DE EGALITATE INTRE INPIRATIE SI EXPIRATIE

Exercitii nesonorizate

1. Inspiratie Expiratie 1 timp 1 timp 2 timpi 2 timpi 3 timpi 3 timpi etc. etc. 10 timpi 10 timpi


18

10 timpi 10 timpi etc. etc. 20 timpi 20 timpi

Exercitii sonorizate


1 timp 1 timp 2 timpi 2 timpi etc. etc. 20 timpi 20 timpi


1 timp 1. 2 timpi 1.2. 3 timpi 1.2.3.

etc. etc. 20 timpi 1.2………….20.

EXERCITII DE MARIREA DURATEI INPIRATIEI

Cu aceste exercitii, se trece la o etapa mai grea de educare a respiratiei constiente.


Inspiratie Expiratie 2 timpi 1 timp 4 timpi 2 timpi 6 timpi 3 timpi 8 timpi 4 timpi 10 timpi 5 timpi 12 timpi 6 timpi 14 timpi 7 timpi 16 timpi 8 timpi 18 timpi 9 timpi

20 timpi 10 timpi

19

Exercitii sonorizate

1. La fel ca in exercitiul precedent, cu deosebirea ca expiratia se face sonorizata, emitand consoana S.

2. La fel ca in exercitiul 1, insa se va sonoriza expiratia rostind cu voce tare cifrele timpilor respectivi.

EXERCITII PENTRU MARIREA DURATEI EXPIRATIEI

Prin aceste exercitii se urmareste puterea de control si de dozare a coloanei de aer expirate ( care s eva transforma apoi in sunete si cuvinte). Aceste exercitii sunt exercitii de baza pentru a obtine respiratia ceruta la debitarea celor mai grele texte artistice.


1. Inspiratie Expiratie 1 timp 3 timpi 3 timpi 7 timpi 5 timpi 11 timpi 7 timpi 15 timpi 9 timpi 19 timpi 11 timpi 23 timpi 13 timpi 27 timpi

2. Inspiratie Expiratie 2 timpi 5 timpi 4 timpi 9 timpi 6 timpi 13 timpi 8 timpi 17 timpi 10 timpi 21 timpi 12 timpi 25 timpi 14 timpi 29 timpi

Exercitiile sonorizate

1. Se fac aceleasi exercitii ca la exercitiile nesonorizate, sonorizand expiratia prin emiterea consoanei S.

20

2. Aceleasi exercitii, sonorizand expiratia rostind cu voce tare cufrele respective.

EXERCITII DE RETENTIE

Retentia este pauza completa in actul respiratiei, o odihna a apartului fono-respirator. Din punct de vedere artistic, ea deprinde actorul sa-si domine respiratia, sa si-o conduca dupa vointa. Autocontrolul respiratiei va duce, de la sine, la cel al fonatiunii, in paragrafele cele mai grele, precum si la autodominarea nervilor, atenuand efectele emotiilor si facndu-l pe actor stapan pe toate mijloacele de expresie scenica. De asemenea, momentul de retinere a respiratiei, bazandu-se pe o contractie musculara, va duce si la o intarire a muschilor interesati in actul respiratiei.

PE FORMUL FIZIOLOGICA

1. Inpiratiei Retentie Expiratie

1 timp 1 timp 2 timpi 2 timpi 1 timp 4 timpi 3 timpi 1 timp 6 timpi


1 timp 2 timpi 2 timpi 2 timpi 2 timpi 4 timpi 3 timpi 2 timpi 6 timpi


1 timp 3 timpi 2 timpi 2 timpi 3 timpi 4 timpi 3 timpi 3 timpi 6 timpi


4 timpi 1 timp 8 timpi 5 timpi 1 timp 10 timpi 6 timpi 1 timp 12 timpi


4 timpi 2 timpi 8 timpi

21



4 timpi 3 timpi 8 timpi 5 timpi 3 timpi 10 timpi 6 timpi 3 timpi 12 timpi

Plasarea retentiei dupa expiratie

1. Inspiratie Expiratie Retentie

1 timp 2 timpi 1 timp 2 timpi 4 timpi 1 timp 3 timpi 6 timpi 1 timp

2. Ca a exercitiul 1, marind durata retentiei la 2 si apoi la 3 timpi.

3. Inspiratie Expiratie Retentie

4 timpi 8 timpi 1 timp 5 timpi 10 timpi 1 timp

6 timpi 12 timpi 1 timp

Se mareste apoi durata retentiei la 2-3 timpi si dupa exercitii mai indelungate la 5-7 timpi.

Pe formula egalitatii de durata intre inspiratie si expiratie


1 timp 1 timp 1 timp 2 timpi 1 timp 2 timpi 3 timpi 2 timpi 3 timpi 4 timpi 2 timpi 4 timpi 5 timpi 3 timpi 5 timpi 6 timpi 3 timpi 6 timpi 7 timpi 4 timpi 7 timpi 8 timpi 4 timpi 8 timpi 9 timpi 5 timpi 9 timpi

10 timpi 5 timpi 10 timpi

22

2. La fel ca exercitiul 1, plasand retentia dupa expiratie.

Pe formula rasturnata a respiratiei fizilogice

Si la acest exercitiu e recomandabil sa se treaca dupa un antrenament respiratoriu mai indelungat.


2 timpi 1 timp 1 timp 4 timpi 1 timp 2 timpi 6 timpi 2 timpi 3 timpi 8 timpi 2 timpi 4 timpi 10 timpi 3 timpi 5 timpi 12 timpi 3 timpi 6 timpi 14 timpi 4 timpi 7 timpi 16 timpi 4 timpi 8 timpi 18 timpi 5 timpi 9 timpi 20 timpi 5 timpi 10 timpi

2. La fel ca exercitiul 1 , plansand retentia dupa expiratie.

Pe formula maririi duratei expiratiei

IN aceste exercitii toata atentia trebuie dozata expiratiei, aceste exercitii fiind baza pentru textele care cer i mare forta in fonatiune si in acelasi timp o greutate in frazare, in ceea ce priveste conducerea ideii principale pe un text plin de paranteze si idei secundare.


1 timp 1 timp 3 timpi 2 timpi 1 timp 5 timpi 3 timpi 2 timpi 7 timpi 4 timpi 2 timpi 9 timpi 5 timpi 3 timpi 11 timpi 6 timpi 3 timpi 13 timpi 7 timpi 4 timpi 15 timpi 8 timpi 4 timpi 17 timpi

23


2. La fel ca la exercitiul 1, plasand retentia dupa expiratie.

EXERCITII DE RESPIRATIE PE TEXTE

Aceste exercitii se fac cu intensitati vocale variate ( de la piano la fortissimo) si in ritmuri variate ( de la largo la pretissimo), pregatind astefel respiratia pentru tot felul de roluri.

Exercitii de respiratie pe numaratoare cu intensitati variate

1. Se respira calm, lin, apoi se retine o secunda respiratia, timp in care s epreagteste, constinet, aparatul fono-respiartor pentru o emisie sii o rostire clara, pe urma se pronunta, pe o singura respiratie, fara intrerupere, numerele de la 1 la 20, in mezzo-forte, adica cu o voce in intensitate obisnuita, ca in vorbirea de toate zielele.

2. Se face acelasi exercitiu, rostind de data aceasta numerele cu glas tare, in forte.

3. Acelasi exercitiu, dar in fortissimo, adica cu glas foarte puternic, dara fara efort si fara a tipa. Intensitatea coloanei de aer este cea care trebuie sa creasca, nu efortul gatului sau al lariungelui. Totul trebuie spijinit pe miscarea de impingere in sus a centurii abdominale.

4. Acelasi exercitiu, dar in piano, adica intr=o intensitate vocala mica.. Trebuie avut grija insa ca sa fie armonioasa, sa sune clar, nu soptind sa frecand coardele. De asemenea, cu cta vocea are o intensitate mai mica, cu atat grija rostirii perfecte trebuie sa fie mai mare si miscarile de srticulare mai precise, in special finalele cuvintelor sa fie foarte bine articulate.

Nota: Se trece apoi, progresiv, la numaratoarea pe o singura expiratie a cifrelor de la 1 la 30, 40, 50, 60, in aceaisi suita de exercitii. Ca sa se poate efectua o expiratie de lunga durata, se va tine diafragma incordata, ca la sfarsitul inspiratiei, in timpul rostirii cifrelor de la 1 la 20. Apoi, se relaxeaza treptat, sustinand-o prin actiune aincordarii centurii abdominale, pe rostirea de la 20 la 40 si se vor relaxa coastele si toracele pe cifrele finale de la 40 la 60.

24

Exercitii de respiratie pe temo-uri variate

1. Dupa o inspiratie efectuata in conditiile mantionate mai inaite, se rostesc clar, cu glas limpede si in ritm normal, cifrele de la 1 la 20, pe o singura expiratie.

2. Se repeta exercitiul, rostind acelais numar de cifre, intr-un ritm putin mai acelerat.

3. Se repeta exercitiul, rostinf cifrele intr=un ritm foarte accelarat.4. La fel ca pana acum, insa intr-un ritm foarte lent. Dar cu cat ritmul

e mai lent, cu atat se cere un consum de aer mai mare, deci inspiratia premergatoare exercitiului, va trebui sa fie mai ampla.

Nota: E necesar sa nu s einspire pe parcurs, in timpul rostirii si sa se pronunte foarte clar fiecare litera. Ritmul trebuie sa fie acelasi pe parcursul rostirii cifrelor ( nu la inceput mai rar, iar spre final grabit, simtind lipsa de aer in expiratie). Totul in scopul dozarii coloanei de aer in mod egal. Aceste exercitii de numarare se vor face apoi, progresiv, cu voce tare, in ritmuri variate, pe o singura expiratie a cifrelor de la 1…30..49…50…60… Regulile unei sustineri de expiratie mai indelungata sunt aceleasi ca la exercitiile de numarare cu voce tare in intensitati variate.

Exercitii de respiratie pe versuri

Si aceste exercitii trebuie facute tot pe o singura expiratie. Se trec toate textele, de la cele mai simple, la cele mai complicate, prin intensitati si ritmuri variate. Se respira costo-diafragmal, iar atunci cand se cere o intensitate nare sau un ritm mai lent, e necedara o inspiratie mai ampla, mai sustinuta, Inspiratie trebuie facuta fara zgomot; urmeaza apoi o oprire de o secunda, timp in crae se pregateste expiratia pentru versurile care se recita cu voce puternica si rostite clar. Expiratia va fi distribuita egal, sustinuta de centura abdominala si finalele cuvintelor vor fi la fel de clare ca si inceputul lor.

1. „ Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca, Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca.” ( George Cosbuc – „Patru portarei”)

in mezzoforte in forte fortissimo

25

in piano

ritm normal ritm accelerat ritm foarte accelerat ritm foarte lent

2. „ Pe umeri pletele-i curg rau, Mladie ca un spic de grau, Cu sortul negru prins la brau, Atat imi e de draga; Si cand o vad ingalbenesc Si cand n-o vad ma-mbolnavesc, Iar cand merg altii de-o petesc Vin popii de ma desleaga.” ( George Cosbuc – „Numai una” )

in mezzoforte in forte fortissimo in piano


3. „ Ghicitoare stiu ca-ti place Ce-i ca un burduf cu ace? Ca un pepene cu tepi? Ia gandeste-te. Pricepi? Si raspunde-n doi, trei, timp, Cine are mii de ghimpi? Cui ii ustura soriciul? N-ai ghicit ca e ariciul?” ( Tudor Arghezi – „Ghicitoare” )


ritm normal

26

ritm accelerat ritm foarte accelerat

- ritm foarte lent

4. „Iata-l, blestemul s-a-mplinit Inzecit, insutit, inmiit, Din colb, din glob, din batatura. Din vii, din morti, din dragoste, din ura, Din staul, din coliba, din turme, din livezi, Din Baragan, din tara cat o vezi, Din scrasnete, din suferinta. Se nazare Din lanturi, din catuse si rabdare.” ( Tudor Arghezi – „ Seceta mare ” )


ritm normal ritm accelerat ritm foarte accelerat

- ritm foarte lent

5. Pe o singura expiratie sau cel mult doua: „ Baba-n sat face minuni Ca descanta cu carbuni, Doi carbuni si trei minciuni De-orice pas, de orice doare, De masele, de lingoare, E atotvindecatoare.

Toate poate si le stie, Dand cu bobii-n farfurie. Cu o vraja bombanita, Cand insoara, cand marita, Se desleaga si desparte, De-aproape, de departe, Numai pentru om sarac N-are timp si n-are leac. De la ei n-ai ce sa iei Nici pentru cocoasa ei.” (Tudor Arghezi – „ Baba-n sat „ )

27

Nota: Pentru ca acesata poezie sa poata fi spusa pe o singura expiratie, s eprocedeaza astfel: pe primele 6 versuri se tine toracele cu volumul marit, ca la sfarsitul inspiratiei; pe urmatoareele 6-7 versuri, se impinge usor centura abdominala in sus, iar ultimele 3-4 versuri se spun lasand sa cada usor coastele, sustinand toata miscarea se expirare, cu ajutorul centurii abdominale.



- ritm foarte lent

6. „ Intr-o zi, pe inserat Ce sa vezi? Nea-m apucat, Doi parinti si doi copii, Din „Cartea de jucarii” Sa mintim, sa povestim Ce-am stiut si ce nu stim, Pentru alti copii, mai mici, Nici chiar mici de tot, dar nici Mari, ca de insuratoare Si facuram si-o prinsoare, Cine poate scrie mai iute Stihuri vre-o cateva sute, Si ne-am asternut pe scris. Ochii ni s-au cam inchis, Mana ne-a cam amortit Si-a iesit ce a iesit. Am citit in adunare Ce scrisese fiecare Si din toate, vrea nu vrea, S-a ales povestea mea Ramasagul fu: „Se poate Scrie si pe nerasuflate?” Vorba e c-am castigat Si-n sfarsit, am rasuflat.”

28

( Tudor Arghezi – „ Tara piticilor ” )



8. „ De din vale de Rovine Graim, Doamna, catre Tine, Nu din gura, ci din carte, Ca ne esti asa departe. Te-am ruga, marii, ruga Sa-mi trimiti pe cineva Ce-i mai mandru-n valea Ta: Codrul cu poienele, Ochii cu sparncenele; Ca si eu trimite-voi Ce-i mai mandru pe la noi: Oastea mea cu flamurile, Codrul si cu ramurile, Coiful’nal cu penele, Ochii si sparncenele. Si sa stii ca-s sanatos, Ca, multamind lui Cristos, Te sarut, Domna, frumos.” (Mihai Eminescu – „ Scrisorea III ” )



29

- ritm foarte lent

INCALZIRE VOCALA

- U X

- Mestescat

- rrrrrrr…

- Cascatul

- Catelul

- mmmmmmm…

- aaaaa…eeee….iiiii…oooo…uuuuu….aaaaa….iiiiiiii

- Masajul facial

- Vocale: A E I O U A I

- s, s, z, j

- Ba, Be, Bi, Bo, Bu, Ba, Bi Ca, Ce, Ci, Co, Cu, Ca, Ci Da, De, Di, Do, Du, Da, Di Fa, Fe, Fi, Fo, Fu, Fa, Fi Ga, Ge, Gi, Go, Gu, Ga, Gi Ha, He, Hi, Ho, Hu, Ha, Hi Ja, Je, Ji, Jo, Ju, Ja, Ji La, Le, Li, Lo, Lu, La, Li Ma, Me, Mi, Mo, Mu, Ma, Mi Na, Ne, Ni, No, Nu, Na, Ni Pa, Pe, Pi, Po, Pu, Pa, Pi Ra, Re, Ri, Ro, Ru, Ra, Ri Sa, Se, Si, So, Su, Sa, Si Sa, Se, Si, So, Su, Sa, Si Ta, Te, Ti, To, Tu, Ta, Ti Ta, Te, Ti, To, Tu, Ta, Ti Va, Ve, Vi, Vo, Vu, Va, Vi Xa, Xe, Xi, Xo, Xu, Xa, Xi

30

- Aba, Ebe, Ibi, Obo, Ubu, Aba, Ibi Aca, Ece, Ici, Oco, Ucu, Aca, Ici Ada, Ede, Idi, Odo, Udu, Ada, Idi Afa, Efe, Ifi, Ofo, Ufu, Afa, Ifi Aga, Ege, Igi, Ogo, Ugu, Aga, Igi Aha, Ehe, Ihi, Oho, Uhu, Aha, Ihi Aja, Eje, Iji, Ojo, Uju, Aja, Iji Ala, Ele, Ili, Olo, Ulu, Ala, Ili Ama, Eme, Imi, Omo, Umu, Ama, Imi Ana, Ene, Ini, Ono, Unu, Ana, Ini Apa, Epe, Ipi, Opo, Upu, Apa, Ipi Ara, Ere, Iri, Oro, Uru, Ara, Iri Asa, Ese, Isi, Oso, Usu, Asa, Isi Asa, Ese, Isi, Oso, Usu, Asa, Isi Ata, Ete, Iti, Oto, Utu, Ata, Iti Ata, Ete, Iti, Oto, Utu, Ata, Iti Ava, Eve, Ivi, Ovo, Uvu, Ava, Ii Axa, Exe, Ixi, Oxo, Uxu, Axa, Ixi

- Brac, Brec, Bric, Broc, Bruc, Brac, Brac Crac, Crec, Cric, Croc, Cruc, Crac, Crac Drac, Drec, Dric, Droc, Druc, Drac, Drac Frac, Frec, Fric, Froc, Fruc, Frac, Frac Grac, Grec, Gric, Groc, Gruc, Grac, Grac Hrac, Hrec, Hric, Hroc, Hruc, Hrac, Hrac Lrac, Lrec, Lric, Lroc, Lruc, Lrac, Lrac Mrac, Mrec, Mric, Mroc, Mruc, Mrac, Mrac Nrac, Nrec, Nric, Nroc, Nruc, Nrac, Nrac Prac, Prec, Pric, Proc, Pruc, Prac, Prac Srac, Srec, Sric, Sroc, Sruc, Srac, Srac Srac, Srec, Sric, Sroc, Sruc, Srac, Srac Trac, Trec, Tric, Troc, Truc, Trac, Trac Trac, Trec, Tric, Troc, Truc, Trac, Trac Vrac, Vrec, Vric, Vroc, Vruc, Vrac, Vrac Xrac, Xrec, Xric, Xroc, Xruc, Xrac, Xrac

- Bapaba, Bapabe, Bapabi, Bapabo, Bapabu, Bapaba, Bapabi Bepeba, Bepebe, Bepebi, Bepebo, Bepebu, Bepeba, Bepebi Bipiba, Bipibe, Bipibi, Bipibo, Bipibu, Bipiba, Bipibi Bopoba, Bopobe, Bopobi, Bopobo, Bopobu, Bopoba, Bopobi Bupuba, Bupube, Bupubi, Bupubo, Bupubu, Bupuba, Bupubi

31

Bapaba, Bapabe, Bapabi, Bapabo, Bapabu, Bapaba, Bapabi Bapaba, Bapabe, Bapabi, Bapabo, Bapabu, Bapaba, Bapabi

- Vafava, Vafave, Vafavi, Vafavo, Vafavu, Vafava, Vafavi Vefeva, Vefeve, Vefevi, Vefevo, Vefevu, Vefeva, Vefevi Vifiva, Vifive, Vifivi, Vifivo, Vifivu, Vifiva, Vifivi Vofova, Vofove, Vofovi, Vofovo, Vofovu, Vofova, Vofovi Vufuva, Vufuve, Vufuvi, Vufuvo, Vufuvu, Vufuva, Vufuvi Vafava, Vafave, Vafavi, Vafavo, Vafavu, Vafava, Vafavi Vafava, Vafave, Vafavi, Vafavo, Vafavu, Vafava, Vafavi

- Lera, Lere, Leri, Lero, Leru, Lera, Leri Nera, Nere, Neri, Nero, Neru, Nera, Neri Dera, Dere, Deri, Dero, Deru, Dera, Deri Tera, Tere, Teri, Tero, Teru, Tera, Teri

- Raz, Rez, Rix, Roz, Ruz, Raz, Raz Braz, Brez, Briz, Broz, Bruz, Braz, Braz

- Ta-pa Te-pe Ti-pi To-po Tu-pu Ta-pa Ti-pi La-ra Le-re Li-ri Lo-ro Lu-ru La-ra Li-ri

- Ararerirorurat Bararerirorurat Cararerirorurat Dararerirorurat Fararerirorurat Gararerirorurat Hararerirorurat Jararerirorurat Lararerirorurat Mararerirorurat Nararerirorurat Pararerirorurat Sararerirorurat Sararerirorurat Tararerirorurat Tararerirorurat Vararerirorurat

32

Xararerirorurat

- text la prima vedere citit la inceput cu creionul in gura, apoi fara. Trebuie citit corect, clar si cu intonatie.

DICTIE

1. Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc.

2. Cupă cu capac, capac cu cupă.

3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

4. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

5. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.

6. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

7. Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat piatra-n patru

8. Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.

9. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie. - Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi…

10. Eu pup poala popii,popa pupa poala mea

11. Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.

12. Capra calcă pe un clinci. Clinciul crapă capul caprei negre-n cinci.

13. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică.

33

14. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

15. Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.

16. Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.

17. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor

provinciali.

18.Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

19.Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a crapat piatra-n patru.

20. Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crapat clinciul-n cinci.

21. Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac.

22. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

23. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

24. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.

25.Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei ireprosabilitati.

26. Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a putut sa codobatureasca pe un codobaturoi....

34

27. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea baldibuzului omorat de un cris cras,intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul,ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.

28. Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de acel caricaturist?

29. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie. - Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi…

30. Boul breaz barlobreaz lesne-a zice boul breaz dar mai lesne-a dezbarlobrezi barlobezitura din boii barlobrezenilor

31.Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc.

32. Cupă cu capac, capac cu cupă.

33. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

34. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.

35. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

36. De ce-ai zis tu c-am zis eu C-a zis ãla nu stiu ce? N-am zis si-ai zis c-am zis; Când oi zice tot oi zice, Ca sã zici c-am zis c-oi zice.

37.Fluture pe masã, Fluture pe casã, Fluture prin casã, Fluturi pe toti p-ai nostri Pre ãi din casã.

38. Vânturai vara mãlai, vânturunga punga lungã.

35

39. Am o scroafã cu nouã purcei: suri, muri, sug cât pot, fuga în tufã.

40. Am o mâtã motosicã, cãpãtãnosicã; a fãcut cinci matisei,

cãpãtãnosei, ca si mã-sa mitoasã-i, cãpãtãnoasã-i.

41. Am o puicã lainicã, chiscopainicã, si face niste puisori, lainici, bãlainici, chiscopainici, ca si mã-sa lainicã, bãlainicã, chiscopainicã.

42. Danilã îi dã lui Nilã dalta datã de Daniela ca sã dãltuiascã-n dale

dalii dantelate.

43. Cel ce stie cã nu stie nimic, stie mai mult decât cel ce nu stie nimic.

44. Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de dincolo de drum.

45. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.

46. În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplatã tâmplarului, s-a dus sã vadã ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplãrie si, din întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului si a tâmpit.

47. Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucur s-a

întors bucuros din Bucuresti.

48. Papucarul papucãreste papucii papucãresei, dar papucãreasa nu poate papucãri papucii pãpucarului.

49. Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

Dar de zis eu n-am mai zis; Nici n-am zis, nici n-oi mai zice C-am sã zic c-am zis c-oi zice!

50. Ciritei de tei pe mirişte de mei sauRetevei de tei pe mirişte de mei.

51. Nici n-a zis şi zici c-am zis, când oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.

36

52.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice. Dar de zis eu n-am mai zis; Nici n-am zis, nici n-oi mai zice C-am să zic c-am zis c-oi zice !

53.Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?

54.Stanca stă-n castan ca Stan.

55.Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

56.Cerce cei ce cer cercei.

57.Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.

58.Pimpirel cu pila lungăŞi-a pilit pila pe pungăPunga-n pilă,Pila-n pungăPimpirel cu pila lungă !

59.Pe cap un capac, pe capac un ac.

60.Cupă cu capac, capac cu cupă.

61.Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.

62.Un vultur stă pe pisc cu-n pix în plisc.

63.Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, tot una-i.

64. O babă bălană mănâncă o banană babană.

65. Dacă şi cu Parcă se plimbau cu-o barcă. Dacă Dacă nu era parcă Parcă se-îneca !Dacă şi cu Poate s-au dus să înoate. Dacă Dacă nu era, poate Poate se îneca !Dacă şi cu Oare, s-au dus să se însoare. Dacă Dacă nu era, oare Oare se însura?

66.Rică nu reuşea să zicăRâu, răţuşcă, rămurică.

37

Dar de când băiatu-nvaţăPoezia despre raţăRică a-nvăţat să zicăRâu, răţuşcă, rămurică.

67.Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

68.Ia ai ! Ca să-l ai la fusai ! Folosindu-l, n-ai să ai bai nici la foale, nici la mai !

69.Fusu-i ici, fusu-i colea,fusu-n poală la lelea.

70. O barză brează face zarvă pe-o varză.

71.O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din întâmplare.

72.Un caricaturist caricaturizează o caricatură caricaturistică.

73.Când mă gândesc că te gândeşti la mine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.

74.S-a'ntâmplat o'ntâmplare pe strada'ntâmplării: tâmplarul s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplăresii !!

75. Bubulina, gospodina, macină până se termină făina !Bubulina, gospodina, nu-ţi dă pace până nu face ce-ţi place ! Bubulina, gospodina, găteşte pân' se stinge lumina.

76.N-am venit că am venit, am venit că n-am venit.

77.Cel ce ştie că nu ştie, ştie mai mult decât cel ce nu ştie că nu ştie.

78.Ştiu că ştiu şi mai ştiu că ştiuca-i peşte. Ştiu că ştii că ştiuca-i peşte, dar mai ştiu că ştiuca-i ştiucă.

79.Domnule Dudescu, daţi-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudeşti.

80.Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum.

38

81.Fata fostului funcţionar francez fierbe fasolea fără foc fiindcă focul face fum.

82.Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrâncean, Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos, vechi vindiacuri vătuite, veroşilor vânători vasluieni, vociferând vehement validitatea vânării vulpilor vârstnice.

83. Iata casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata canarul ce-si face cuibarul atras de granarul se sta in hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata motanul ce-nhata canarul ce-si face cuibarul atras de granarul ce sta in hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata ogarul ce-alearga motanul ce-nhata canarul ce-si face cuibarul atras de granarul ce sta in hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata calul ce da cu copita-n ogarul ce-alearga motanul ce-nhata canarul ce-si face cuibarul atras de granarul ce sta in hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack Si iata-l pe jack ce biciuie armasarul ce da cu copita in ogarul ce-alerga motanul ce-nhata canarul ce-si face cuibarul atras de granarul ce sta in hambarul pe care tamplarul l-a facut langa casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack.

84. Cele sapte muze

Cele sapte muze Cu priviri de zuze Scriu ca sa se amuze Versuri andaluze !

Sase calauze Încearcã s-acuze Cinci femei lehuze Ca ar fi farfuze.

Cinci fine meduze, geometrii confuze,

39

Cu unghiuri obtuze Si ipotenuze !

Patru buburuze, Roşii archebuze, Bâzâie ursuze Zburând pe peluze !

Trei babe mofluze Fara dinti si buze Trag turte pe spuze. Fara sa se scuze

Douã autobuze Lovite de-obuze Au lumini difuze, Si defect la diuze

Una din ecluze La usi cu mezuze Lupta cu taluze Punandu-si ventuze

85. Capra neagra-n piatra calca

Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa! Crape capu caprii-n patru Cum a crapat piatra-n patru! Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci Cum a calcat capra-n clinci. Capra paste langa casa Capu caprii crape-n sase! Capra noastra n-are lapte Crapa-i-ar coarnele-n sapte! Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat, Povestea s-a terminat!

86. Chit Chichit stãtea-ntr-o ladã Lungã, lungã, latã, latã

40

Si-astepta din zori sã poatã Pe la noapte sã o roadã.

87. Tam tam-tam Hipopotam S-a-ngrãsat un kilogram De la pâine cu salam Tam Tam-tam cel dolofan A spart cana si-un borcan.

88. Ursu-Let si Ursu-Flet Au mâncare-n sãculet Ursu-Let a scos budinci Ursu-Flet a scos vreo cinci Ouã fierte si fierbinti.

89. Zece broaste-n baltã zac Si adunã apã-n sac. Dacã balta o sã sece Sã rãmânã saci vreo zece.

90. Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã.

91. Ursul urseste; Creanga trosneste; Toporul pocneste; Gãina cotcodãceste.

92. Baba, baba Iarnã A-nceput sã cearnã; Rece, foarte rece Prin vãzduh petrece. Albã foarte albã, Ca o salbã dalbã, Moale se prãvale Pânã colea-n vale.

93. Ciubotarul Are o ciubotãrie Unde ciubotãreste Ciubote si ciubãtele.

94. Hangiul si hangita Au un han cât un an!

41

95. O gãinã porumbacã În porumbar s-a urcat, În porumbar, porumbaca Tot porumbul a mâncat.

96. Am o vâjâietoare care vâjâie ca un avion vâjâietor. Vâjâie tare vâjâietoarea, dar mai tare vâjâie avionul vâjâietor.

97. Eu mã joc În cojoc, Dar deodatã aud: poc! Mi s-a rupt cojocul, Se vede mijlocul!

98. Cãrãmidarul cãrãmidãreste pe cãrãmidãreasã, dar cãrãmidãreasa nu poate cãrãmidãri pe cãrãmidar.

99. În trecut, un trecãtor cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacãt, sã treacã printr-o trecãtoare neîntrecutã pânã atunci decât de o trecãtoare cam trecutã.

100. Un bãiat cu minte nu minte ci, cu minte cumineste celui care minte.

101. Stanca sare punând sare în sarmale. Cred c-ai spus c-ai doi cai. Eu l-as certa dacã l-as sti las.

102. Brad si Bard au vãzut un leopard. Are-o plasã si nu-I pasã. Acele fete au pus acele-n pernite.

103. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

42

Cuvinte lungi din limba română:

ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZĂ (36 de litere) ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITĂ (32 de litere) GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere) DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere)

Cea mai lungă denumire de localitate din România formată dintr-un singur cuvânt:

Constantineşti (14 litere)

Cea mai scurtă denumire de localitate din România:

Ip (2 litere)

Cele mai lungi cuvinte alcătuite dintr-o singură silabă: ŞTREANG, TRUNCHI, CHIOMPI, GHIONŢI, STRÂMŢI, STRÂNGI, STRÂNŞI, STRICŢI, SCONCŞI, SFINCŞI, PROMPŢI, STRÂMBI, SCHIMBI, SCHINGI, ŞCHIOPI, ZBENGHI (7 litere)

Cel mai lung cuvânt alcătuit doar din vocale:

UIUIU (5 litere)

Cel mai lung cuvânt care conţine o singură consoană: ACIOAIEI (8 litere)

Cele mai lungi cuvinte care conţin aceeaşi consoană: CIOCOAICEI, LĂLĂIELILE, LILIALULUI, LOAIALULUI (10 litere)

Cuvântul ULTRAREVOLUŢIONAREI (19 litere) are toate cele 5 vocale principale repetate exact de 2 ori.

Alte cuvinte cu aceeaşi proprietate sunt: EUROOBLIGAŢIUNEA şi SEMIAUTOPROPULSATEI

43

Cel mai lung cuvânt care conţine toate cele 5 vocale principale (a, e, i, o, u) doar o singură dată:BILDUNGSROMANESC (16 litere)Cuvântul AUTOÎNSĂMÂNŢĂRILE conţine toate cele 8 vocale din limba română (a, ă, â, e, i, î, o, u). Pare să fie singurul cu această proprietate.

Cel mai lung cuvânt care conţine doar două consoane diferite (fără a lua în considerare semnele diacritce): NEINTENTIONATEI (15 litere) Ţinând cont de diacritice cele mai lungi cuvinte de acest tip sunt:ATRETOURETRIEI (14 litere) şi TREIERĂTOAREI (13 litere) Cel mai lung cuvânt care conţine doar două vocale: TRANSPLANT (10 litere)

Cele mai lungi cuvinte univocalice: A - ABRACADABRANTA (14 litere) Ă - RĂSCRĂCĂNĂ (sau RĂSCRĂCĂRĂ) (10 litere) Â - ZGÂLŢÂNÂND (10 litere) E - DEGENERESCENŢELE, REGENERESCENŢELE (16 litere) I - INDISTINCTIBILII (16 litere), INSCRIPTIBILII (14 litere) O - PROTOCROMOZOM, HODORONC-TRONC (13 litere), FOSFOROSCOP (11 litere) U - HURDUZ-BURDUZ (12 litere), GRUPUSCULUL, SCRUPULUMUL (11 litere) Printre cele mai lungi cuvinte formate în întregime din alternări de vocale şi consoane se numără: CITOMEGALOVIRUSURILOR (21 de litere)IMUNOPOLIZAHARIDELOR (20 de litere) Cel mai lung cuvânt care începe şi se termină cu o vocală, iar în rest nu conţine decât consoane: ÎNSPRE Cele mai scurte cuvinte care conţin toate cele 5 vocale principale (a, e, i, o, u) sunt: OLEIAU, OUATEI, MOAIEU, NOAIEU (6 litere)AUROREI, BUBOAIE, BUTOAIE, OPIACEU, SEQUOIA, LUPOAIE, URSOAIE etc. (7 litere) În DEX'98 sunt menţionate 11 cuvinte care nu conţin nici una din vocalele uzuale (a, ă, â, e, i, î, o, u). Aceste cuvinte sunt: brr, hm, prr, pst, schwyz, ss, sst, st, şt, tţ, zvr

44

„C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba română. „Y” este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte în limba română. Terminaţii rare (în DEX'98): Q – 0 cuvinte W – 4 cuvinte (LUDLOW, PARAFLOW, SHOW, SLOW) K – 15 cuvinte (cel mai lung ECOFEEDBACK) Y – 27 cuvinte (cel mai lung CHARDONNAY) Consoana cea mai frecventă în cuvintele limbii române este „R”, urmată de „T”. În afara literelor „Q”, „W” şi „Y” care nu sunt specifice limbii române, cea mai rară consoană în cuvintele limbii române este „X”, urmată de „J”. Cele mai multe repetări ale aceleiaşi litere într-un cuvânt: A (6 ori) ABRACADABRANTA, AGRAMATICALITATEA Ă (5 ori) DĂRĂPĂNĂTURĂ Â (3 ori) BÂLDÂBÂC, BÂLTÂCĂI, HÂŢÂNÂND, ZGÂLŢÂNÂND B (3 ori) BAOBAB, BIBLIOFOB etc. C (4 ori) CASCADORICESC, CONCICLIC, COCSOCHIMIC D (4 ori) DEZNĂDĂJDUIND, DEZINDIVIDUALIZÂND E (7 ori) DEGENERESCENŢELE, REGENERESCENŢELE F (4 ori) FIFTY-FIFTY G (3 ori) JOGGING, GROGGY etc. H (3 ori) CHIHUAHUA, CHA-CHA-CHA I (8 ori) INDIVIZIBILITĂŢII, ININTELIGIBILITĂŢII J (2 ori) JEJUN, DRAJONAJ etc. K (2 ori) KAMIKAZE, KAKI etc. L (5 ori) ALCALICELULOZELOR M (4 ori) DINAMOMETAMORFISM N (5 ori) NONCONVENŢIONAL, NONINTERVENŢIONIST O (6 ori) ODONTOSTOMATOLOGIE P (4 ori) PU-PU-PUP Q (2 ori) QUIPROQUO R (5 ori) RADIOREPORTERILOR, REFRIGERATOARELOR etc. S (4 ori) SECESSIONISM, SUSTRĂSESE, SASTISISE etc. Ş (3 ori) ŞÂŞÂIŞI, ŞUŞOTIŞI, ŞUŞUIŞI etc.T (6 ori) ANTICONSTITUTIONALITATEŢ (3 ori) AŢÂŢAŢI, ÎNŢOŢONAŢI, ŢÂŢÂIŢI, ŢUŢUIŢI U (6 ori) UZUFRUCTUARULUI V (3 ori) OVOVIVIPAR, VULVOVAGINITĂ W (2 ori) WILLY-WILLY

45

X (2 ori) XEROX, EXOTOXINA Y (2 ori) PLAYBOY, WILLY-WILLY Z (3 ori) VIZUALIZEZ, DEZORGANIZEZ, TEZAURIZEZ etc. Cele mai lungi cuvinte în care fiecare literă se repetă exact de 2 ori: ANGIONEFROGRAFIE (16 litere) CONCENTRATOARE, GANGLIONARILOR, MULTUMITORILOR (14 litere) CONCETATEANO, GLACIOLOGICA, INSANATOSITO, NEOTECTONICI, TRILATERALEI, CRIPTOPORTIC, MIRMECOCORIE (12 litere) AERISISERA, BASSEBALLE, CRANCENARE, GIGOLOULUI, INSISTENTE, OTOLITULUI, PROPTITORI (10 litere) Cuvântul COLPOCISTOPLASTIA pare să fie cel mai lung cuvânt (17 litere) în care fiecare literă se repetă de cel puţin două ori. Cuvântul RASCRACARA este un cuvânt "piramidă": S apare o dată, C de 2 ori, R de 3 ori şi A de 4 ori. Cuvântul ARBITRARIETATE este un cuvânt "tetraedru": 1 literă se repetă o singură dată (B), 2 litere se repetă de 2 ori (E şi I), 3 litere se repetă de 3 ori (A, R şi T). Alte cuvinte "tetraedru" sunt COCONTRACTANTA şi METAMATEMATICI. Polindromul este cuvântul care citit de la coadă la cap are un alt înţeles. Printre cele mai lungi polindromuri se numără:

7 litere: ANIMATE - ETAMINA

ACETONE - ENOTECA

INAMORA - AROMANI

AERATOR - ROTAREA

MATLASA - ASALTAM

ROLISOR - ROSILOR

LUTISOR - ROSITULMARATON - NOTARAM

MARISOR - ROSIRAM

MARITOR - ROTIRAMMARINAR - RANIRAM

6 litere: ANIMAL - LAMINA RAPORT - TROPAR ATASAT - TASATAMONEDA - ADENOM SATRAP - PARTAS ANALOG - GOLANALUCIDE - EDICUL ELERON - NORELE ALEVIN - NIVELAROBELE - ELEBOR ALUNUL - LUNULA CITARE - ERATIC

46

ACINOS - SONICA ICUSAR - RASUCI AMARAT - TARAMAARAGAZ - ZAGARA TIMORA - AROMIT ADORAT - TARODALUCRAT - TARCUL

Polindromuri cu nume geografice: ARARAT - TARARA ALIMAN - NAMILA MANILA - ALINAM TIMIS - SIMIT IRAN - NARI ROMA - AMOR LIMA - AMIL NISA - ASIN ARAD - DARA NIL - LIN Cele mai lungi cuvinte cu literele în ordine alfabetică: CEGILOR, CEHILOR (7 litere), ACINOS, AFINOR, AGHIOS, CHILOT, GHILOS, GHIORT (6 litere) Cele mai lungi cuvinte cu literele în ordine invers alfabetică: SOLIDA, SONICA, SPOLIA, SPONCA, TONICA, TROICA, TROMBA, TRONCA, URONIC, VOMICA (6 litere) Cele mai lungi cuvinte alcătuite din doar 2 litere diferite: PU-PU-PUP şi ATATATA (= „aţâţată”, 7 litere) Cele mai lungi cuvinte alcătuite din doar 3 litere diferite: TELELELELE (10 litere) (forma de feminin plural articulat a adjectivului teleleu)TETE-A-TETE, PIRPIRIII, TITIRIRII, SISTISISI (9 litere) RECREERE, BIDIDIII, CICLICII, IFIFLIII, IESISESI, LALAIALA, LILIALII, BELELELE, LALELELE, LULELELE (8 litere) DANDANA, ALALALT, TASTATA, TINTITI, TARTRAT etc. (7 litere) Cele mai lungi cuvinte cu toate literele diferite: NESCHIMBATORUL (14 litere) PNEUMOGASTRIC (13 litere) Dacă se ţine seama de semnele diacritice atunci avem şi: SUPRAÎNCĂLZEŞTI (15 litere) AUTOPERSIFLÂND, ÎMPLÂNTASERĂŢI, PNEUMOGASTRICĂ, PROBLEMATIZÂND (14 litere) Cuvinte cu cel mai mare număr de vocale consecutive (6): ACIOAIEI, GREOAIEI, LIGHIOAIEI, VIOAIEI, ZMEOAIEI Cuvintele cu cele mai multe consoane consecutive (5): ANGSTROM, EDELSCHWEIN, GULFSTREAM, OPTSPREZECE, PORTSCHI

47

Singurul cuvânt cu 4 consoane la sfârşit: KITSCH Singurul cuvânt cu 4 consoane la început: SCHWYZ HEMISTIH este singurul cuvânt care începe şi se termină cu litera „H”. ÎNZĂVORÎ este singurul cuvânt care începe şi se termină cu litera „Î”. JIVRAJ este singurul cuvânt care începe şi se termină cu litera „J”. XEROX este singurul cuvânt care începe şi se termină cu litera „X”. Cel mai lung cuvânt terminat în:G: OTORINOLARINGOLOG (17 litere)H: COMMONWEALTH (12 litere)J: ELECTROAPARATAJ (15 litere)P: OFTALMODIAFANOSCOP (18 litere)V: HIDROAMELIORATIV (16 litere)X: HIDROPNEUMOTORAX (16 litere)Y: HIGHFIDELITY (12 litere)Z: MICROELECTROBUZ (15 litere) Grupuri de 2 litere rare (în DEX'98): BH - doar în: ABHORACP - doar în: ECPAIADF - doar în: BRADFORDFD - doar în: TIFDRUCFH - doar în: SULFHIDRICGT - doar în: RAGTIMEHC - doar în: TRENCHCOATHF - doar în: POHFALĂHP - doar în: PITCHPINETŢ - doar în: PORTŢIGARETVM - doar în: RELEVMENTVS - doar în: DOSTOIEVSKIANVT - doar în: VTORIVZ - doar în: ZEVZECZJ - doar în: RĂZJUDECAZT - doar în: AZTECABCES este singurul cuvânt care conţine grupul de litere ABC PROMPT este singurul cuvânt care se termină în MPT JAZZ ar fi ultimul cuvânt din dicţionarul limbii române dacă toate cuvintele ar fi scrise invers.

48

Următoarele cuvinte au literele dispuse simetric faţă de poziţia lor în alfabet:VIZARE, ZORILA, OFUL, RAZI, VAZE, VRIE Cuvinte alcătuite din 2 părţi identice (tautonime): BERI-BERI, BIGI-BIGI, DUM-DUM, TAM-TAM, TOM-TOM, WILLY-WILLYCele mai lungi tautonime interne: MICROMICRON, ANTIANTICORP, CUNICULICULTURĂ, CHINCHINĂ, COCHINCHINA, MĂTURĂTURĂ, SCUTURĂTURĂ, USTURĂTURĂ, VÂNTURĂTURĂSingurul cuvânt din limba română care are pluralul în „-ă” este OUĂ Cea mai mare diferenţă de litere între forma de plural şi singular o are substantivul OM - OAMENI (4 litere)Există câteva cuvinte care atât la singular cât şi la plural se scriu şi se pronunţă identic. Exemple: pui, ochi, rinichi, nume, codice, elice, spadice, pântece, torace, faringe, laringe, meninge, unchi, tei, baci, muşchi, genunchi, ardei, arici, băieţoi, broscoi, ciocoi, cobai, crai, holtei, lămâi, licurici, pici, puşti, pisoi, piţigoi, poliţai, vraci, căsoaie, spate, foarfece şi numele de agent terminate cu sufixul „-toare” (ex. învăţătoare, lucrătoare, vrăjitoare etc.) Unele substantive nu au formă decât de plural: APLAUZE, BALE, CÂLŢI, CONFETI, IŢARI, MĂRUNTAIE, MOAŞTE, NURI, OCHELARI, REPRESALII, ŞALE, TĂIŢEI, ZORI etc.Singurele substantive feminine terminate în „-i” din limba română sunt cuvântul ZI şi numele zilelor săptămânii de LUNI până VINERI.Singurul substantiv feminin terminat în „-o” din limba română este cuvântul CACAOA DESFIDE, A DISCERNE, A CONVERGE, A DIVERGE, A ACCEDE, A CONCEDE sunt verbe care nu au formă de trecutAdjective neregulate sunt în număr mic: JUNE, RĂU, ROŞUSubstantive cu forme neregulate de plural sunt puţine în limba română: OM - OAMENI, SORĂ - SURORI, NORĂ - NURORI, CAP - CAPETEVerbele neregulate sunt: A FI, A AVEA, A VREA, A DA (A PREDA), A LUA (A PRELUA), A BEA, A MÂNCA, A STA, A ŞTI, A LA, A USCA

49

A DEVENI este singurul verb care nu poate funcţiona ca verb predicativ. El este întotdeauna verb copulativ.A VENI şi unele verbele terminate în -veni sunt singurele terminate la imperativ în -OA DUCE şi unele verbele terminate în -duce sunt singurele terminate la imperativ în -URecorduri în alfabetul Morse: TARTAR - cel mai lung cuvânt ce constă din alternări de puncte şi linii ( _._._._._._. )IESISESI - cel mai lung cuvânt ce constă doar din puncte ( ..,.,...,..,...,.,...,.. )TOM-TOM - cel mai lung cuvânt ce constă doar din linii ( _,_ _ _, _ _, _,_ _ _, _ _ )PROTECTORATE şi ELEVATORISTI - cele mai lungi palindromuri ( ._ _.._._ _ _ _._._._ _ _ _._.._ _. ) şi respectiv ( .._......_._ _ _ _ _._......_.. )MOTOMODEL - cea mai lungă repetiţie de linii (15) ( _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...._.. )CATIHISISESI - cea mai lungă repetiţie de puncte (22) (_._.._ _ ......................) Cel mai lung cuvânt care poate fi scris de la tastatură folosind doar mâna stângă: RASCRACARASERA (14 litere), EXTRATERESTR(A, E), CERCETASEASCA, DESFERECASERA, EXTRAVAZASERA, RECERCETASERA (13 litere) Cel mai lung cuvânt care poate fi scris de la tastatură folosind doar mâna dreaptă: KILOJOULULUI (12 litere, cu tastatură standard) POLUNOŞNIŢĂ (11 litere, cu tastatură românească) Cel mai lung cuvânt scris de la tastatură cu literele din rândul de sus: PERIURETERITEI (14 litere) Cel mai lung cuvânt scris de la tastatură cu literele din rândul de mijloc: GALFADA (7 litere) Cel mai lung cuvânt scris cu taste adiacente: REDRESASE (9 litere) Cuvinte SMS: Cel mai lung cuvânt ce poate fi scris apăsând doar o dată pe tastele unui celular: ADAPTATA (8 litere)Cele mai lungi cuvinte ce pot fi scrise apăsând exact de 2 ori pe tastele unui celular: BEHEHE, BUHUHU şi NEBUNE (6 litere)

50

Cel mai lung cuvânt ce paote fi scris apăsând exact de 3 ori pe tastele unui celular: COROLIFLORILOR (14 litere) Cele mai lungi cuvinte cu litere din prima jumătate a alfabetului (A-L): LICHEFIABILELE, CALIFICABILELE (14 litere) Cel mai lung cuvânt cu litere din a doua jumătate a alfabetului (M-Z): PRONOSPORT (10 litere) Cea mai lungă repetiţie consecutivă de litere cu punct (i, j): pojijii Cel mai lung cuvânt (10 litere) care conţine doar consoane nazale (m şi n):AMENOMANIECel mai lung cuvânt scris cu litere scurte (a, c, e, m, n, o, r, s, u, v, x, z): rascracaraseram (15 litere) Cele mai lungi cuvinte scrise cu litere lungi (b, d, f, g, h, i, j, k, l, p, t, y): digitifid (9 litere) bididiii, ififliii (8 litere) CINCI este singurul număr cu atâtea litere câte reprezintă Cele mai lungi cuvinte scrise cu litere care sunt şi cifre romane (C, D, I, L, M, V, X): IDILICII, CICLICII (8 litere) CIVICII, CIMILII, MICIMII (7 litere) Cel mai lung cuvânt alcătuit numai din note muzicale: SIMILARE (8 litere) Cel mai lung cuvânt format din litere care sunt şi simboluri chimice (B, C, F, H, I, K, N, O, P, S, U, V, Y): CUVIINCIOSII (12 litere) Cel mai lung cuvânt format din indicative auto: TRISILAB (8 litere - TR, IS, IL, AB) Cuvinte care au cele 5 vocale (a, e, i, o, u) în ordine alfabetică: AMETITORUL, ANTERIORUL, CAVERNICOLUL Cuvinte care au cele 5 vocale (a, e, i, o, u) în ordine inversă: BUCOVINEAN, BUTONIERA Cele mai lungi cuvinte din primele 7 litere (A, B, C, D, E, F, G): BAGEACA, DECADEA, DEGEABA, FAGACEE (7 litere) Cele mai lungi cuvinte cu litere simetrice vertical (A, H, I, M, O, T, U, V, W, X, Y):

51

IMITATIVII, IHTIOTOMII (10 litere)Cuvinte simetrice vertical: AXA, ATATA, AVIVA, TIUIT, UIUIU, VATAV, ATATATA etc. Cele mai lungi cuvinte cu litere simetrice orizontal (B, C, D, E, H, I, K, O, X): COCCIDIEI (9 litere) Literele H, I, N, O, S, X, Z prezintă simetrie de rotaţie la 180 de grade. Acest lucru înseamnă că, întorcând foaia pe care sunt scrise cu susul în jos, literele rămân neschimbate. Cele mai lungi cuvinte care conţin litere cu simetrie rotaţională sunt: INNOISI, SOSONII, ZOIOSII (7 litere) Cuvântul SOIOS prezintă simetrie rotaţională. Întors cu 180 de grade rămâne neschimbat. La un calculator de buzunar tastaţi următorul număr: 31907018. Acum întoarceţi calculatorul cu susul în jos. Apare cuvântul BIOLOGIE ! Numerele 71819173, 31907039 şi 31907017818 dau naştere prin aceeaşi metodă cuvintelor ELIGIBIL, GEOLOGIE şi BIBLIOLOGIE. Cuvinte care conţin toate literele cu semne diacritice din alfabetul român (ă, â, î, ş, ţ): înfăţişând, îmbrăţişând Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte româneşti apar în unele texte slavone:abia (cca 863-867), cumătră (cca 869-885), agust (943)Există unele cuvinte ieşite din uz, care în prezent se mai folosesc doar în unele locuţiuni sau expresii. Printre acestea se numără:ghes - a da ghesghiotura - cu ghioturaiama - a da iama (prin)izbelişte - de izbeliştevileag - a da în vileagNumele unor obiecte sau fiinţe pot apare în unele expresii ca determinant pe lângă un adjectiv: răcit cobzăîndrăgostit luleabeat turtăprost bâtădeştept focsănătos tunadormit buşteangol puşcă

52

plin ochisingur cucCare cuvânt este scris INCORECT în toate dicţionarele limbii române? Este cuvântul... „INCORECT” ! Care cuvânt din limba română are 3 silabe şi 31 de litere?Este cuvântul... „ALFABET” ! În cursul unei vieţi de 70 de ani, un om rosteşte peste un miliard de cuvinte. În DEX'98 şi în ediţiile precedente lipsesc unele cuvinte destul de cunoscute, cum ar fi:barjă, bonus, ciao, cotaţie, dischetă, ecograf, fax, încresta, langoş, macetă, pusi, raton, retardat, suzetă, ungheră, zelot. Următorul enunţ este adevărat: ACEASTĂ PROPOZIŢIE E ALCĂTUITĂ DIN TREISPREZECE CUVINTE ŞI ŞAPTEZECI ŞI CINCI DE LITERE. Iată trei pătrate de cuvinte de 9/9 realizate de Dr. Nicolae Andrei:

R A B A T A B I L N A S T R A T I N I N S E C A B I LA N I S O B A R I A N T R E L U T E N E A C U S A T IB I V I N I L I C S T R I C A T E L S A L A M A L E CA S I M I L A T I T R I B U T U R I E C A R I S A R IT O N I F I C A T R E C U N U N A M C U M I N I C A TA B I L I T A T A A L A T U R A T I A S A S I N A T AB A L A C A R I T T U T U N A R I T B A L A C A R I TI R I T A T I V I I T E R A T I V E I T E R A T I V IL I C I T A T I E N E L I M I T A T L I C I T A T I EVerbul „A PUNE” dă naştere celor mai multe derivate cu ajutorul prefixelor. Iată care sunt acestea:

PUNE PUNE PUNEante- im- pro-

autoim- indis- recom- inter- recom-

contra- juxta- su- de- post- super-

descom- pre- supra- dis- predis- supraex- ex- presu- trans-

Există cuvinte care au sensuri diferite atunci când au accentul pus diferit: úmbrele – umbréle Ánina – aniná cása – casávéselă – vesélă fíle – filé márca – marcá

53

imóbil – imobíl cópii – copíi pára – paráácele – acéle háină – haínă fíla – filámámele – maméle móbilă – mobílă módul – modúlparálele – paraléle bórduri – bordúri lături – lătúricápele – capéle tórturi – tortúri répede – repédemódele – modéle consóla – consolá colónie – coloníevâna – vâná ópus – opús áugust – augústcúrele – curéle túrele – turéle sufragíu – sufrágiubárem – barém fólie – folíe drésuri – dresúripária – pariá república – republicá mítică – mitícă

Cacofonii acceptate în limba română sunt: ION LUCA CARAGIALE BISERICA CATOLICĂ TACTICA CAVALEREASCĂ EPOCA CAPITALISTĂ BANCA COMERCIALĂ

Ultimele cuvinte din diverse dicţionare: ZVR - zgomot produs de un lucru aruncat cu putere sau care zboară repede prin aer - DEX'98

ZWINGLIANISM - doctrina teologică a lui Zwingli - Dicţionar de neologisme

ZULAWSKI - (Andrzey) regizor polonez - Dicţionar de cinema

ZUZIMI - numele unui popor - Biblie (ultimul nume propriu)

ZYRAXES - rege din N Dobrogii (sfârşitul sec. 1 d. Hr.) - Mic dicţionar enciclopedic

ZYYI - localitate în SE rep. Cipru - Rebus dicţionar

ZZA - literă arabă- Îndreptar rebusist

54

dictie

Documents