diaconu ioana-carbunii

8/2/2019 Diaconu Ioana-carbunii

1/16

CARBUNII

Referat la geografie

Nume: Diaconu Ioana

Clasa: a X a D

Anul: 2012

Crbunele- Diamant n domino negru


2/16

Cuprins:

Introducere;

Originea carbunelui;

Compozitie;

Clasificarea carbunilor;

Utilizarile;

Viitorul carbunelui;

Important; Stiati ca?...


3/16

IntroducereCe sunt carbunii?Crbunele este o roca sedimentara de

culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format princarbonizare-mbogirea n carbon (n condiiile lipseioxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice.Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produscu milioane de ani n urm, prin dou procese maiimportante: faza biochimicprodus de bacterii i ciuperci caretransform celuloza i lignina din plante; faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care

se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-sentr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are carezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon.


4/16

Originea carbuneluiCea mai mare parte a carbunelui s-a format in urma cu

aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioadanumita de geologi era carbonifera, tocmai din cauzacantitatilor imense de carbune care s-au format atunci.Acesta a luat nastere din padurile tropicale preistorice, cecresteau pe pamanturile mlastinoase.

Padurile se compuneau din arbori foarte diferiti de ceicare traiesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erauarbori-feriga giganti.Existau,de asemenea, si arbori decoada calului giganti, dar si multe alte plante mai mici.


5/16

Dup moarte, ferigile uriae i celelalte plante cdeau napele mltinoase. Aceste ape erau foarte srace noxigenul care favorizeaz aciunea bacteriei ce produceputrefacia, astfel nct arborii ferig au putrezit foarte nceti s-au transformat n turb, primul stadiu de formare alcrbunelui.

In timpul formrii turbei apare o degajare de gaz demlatin, numit gaz metan.

Pentru a se transforma n crbune, turba trebuie s fiepresat. Un strat de turb cu o grosime ntre 10 i 15 m vaforma un strat de crbune de doar 1m grosime. Primulstadiu al comprimrii a avut loc n mlatinile primitive, odat cu depunerea unor straturi succesive de vegetaieintrat n putrefacie, comprimnd straturile inferioare sub

greutatea lor. n perioada carbonifer scoara Pmntului asuferit o serie de transformri. n timpul uneia dintre acesteperioade, turba a fost acoperit cu nisip i ml.


6/16

Stratul de pmnt i turb au fost apoi ngropate submri pentru ca mai apoi s revin din nou la suprafa. n

timp se formau noi mlatini i noi straturi de turb. Acestproces, numit sedimentare ciclic, s-a produs de mai multeori. n regiunile carbonifere exist un numr de zcminte,situate unul deasupra celuilalt, cuprinse ntre straturile deroc sedimentar. Unele straturi de crbune au o grosime

de doar civa milimetri, altele ating grosimi de civa metri.


7/16

Compozitie

Compoziia se poate exprima ca: mas organic, care conine C, H, N, O i S dincombinaiile organice; mas combustibil, care conine i S din combinaiileminerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea ce

nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul; mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot,mai puin apa; masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine

i umiditatea de constituie i cea higroscopic, compoziiefolosit n determinrile de laborator, fiind stabil; masa iniial care conine i umiditatea de mbibaie,adic compoziia crbunelui introdus n focare.


8/16

Clasificarea carbunilorTurbaeste cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i

astzi. Conine 52 - 62 % carbon n masa combustibil, iar prinnclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul extraciei eaconine 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscat, stare n care areo putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscat i brichetat sefolosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca

material filtrant sau ca ngrmnt.Crbunele bruneste un crbune mai vechi, dinPaleogen. Conine

60 - 78 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multematerii volatile. n momentul extraciei conine 30 - 45 % umiditate. Areo putere calorific de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit,

n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu nRomnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilulclasic n termocentralele pe baz de crbune.


9/16

Lignitul numit si carbune brun dupa culoarea lui, este

cel mai putin modificat si are cel mai mic continut de

carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta degajamult fum si relativ putina caldura.Huila este cea mai raspandita si degaja cea mai multa

caldura.Acest carbune are de obicei straturi alternanteintunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza

material lemnos, iar straturile intunecoase s-au format dinramasitele plantelor mai mici. Huila contine si un altcompus, mai putin dur, asemanator cu mangalul :acestaface carbunele sa murdareasca in timpul manipularii.

Carbunele superior este antracitul. Se compune din

98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat lamanipulare. Arde cu o flacara foarte mare si fierbinte,degaja putin fum, insa este foarte greu de aprins .


10/16

Huila

Lignit

Antracit


11/16

Utilizarile carbunelui

Carbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil.Pana nu de mult, o cantitate mare de carbune era arsapentru incalzirea locuintelor. In zilele noastre este arspentru a genera electricitate sau in procese industriale.

Inainte de exploatarea pe scara larga a gazelornaturale, unele tari isi produceau intreaga cantitate de gazedin carbune. Tarile fara resurse de gaze naturale, recurginca la acest procedeu.

Producerea gazelor din carbune este asociata cuproducerea cocsului, un combustibil esential in producerea

si topire metalelor. Carbunele este ars in cuptoare etanse.Carbunele nu arde din cauza oxigenului, dar odata cucaldura se degaja amoniac, gudroane, gaze si uleiuri usorvolatile lasand in urma un rezid dur.


12/16

Acesta este cocsul. Carbunele este si materia primapentru procesele chimice. Amoniacul, gudroanele siuleiurile usor volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate

pentru realizarea altor produse cum ar fi: vopsele pentrutesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori,pesticide, insecticide, sau chiar lac de unghii. Din carbunese poate produce chiar si zaharina.


13/16

Viitorul carbunelui

In ciuda acestor probleme si a cercetarilor in vedereagasirii unor noi forme de energie, carbunele este mult maiabundent decat compustibilii mai ieftini: petrol sau gazenaturale. Probabil noi tehnologii vor face eficienta exploatarea

zacamintelor mai greu accesibile. Expertii considera ca printehnologiile actuale se poate exploata eficient doaraproximativ 12% din rezervele mondiale existente. Restul dezacaminte ar putea fi folosit prin arderea carbunelui dinzacaminte si captarea gazului emanat. O alta metoda ar fi

extragerea petrolului, care ar putea inlocui rezervele aflateintr-o continua scadere. Mai multe tari efectueaza in prezentcercetari in acest sens.


14/16

Consumul energetic mondial

Titei 34%

Carbune 26%

Gaze naturale 17% Biogaz 14,2%

Hidroenergie 5,5%

Energie nucleara 3,3%


15/16

Important!Un studiu al agentiei nationale pentru Resurse Minerale

(ANRM) atrage atentia ca, la ritmul actual de exploatare,Romania mai are rezerve de carbune pentru doar 30 deani. Potrivit datelor oficiale ale ANRM, in acest momentRomania dispune de 755 milioane tone de carbune, insadoar 100 milioane tone sunt exploatabile


16/16

Stiati ca diamantul si carbunele au aceiasi compoztiechimica, singura diferenta este structura pe care au?

Carbunele vegetal are proprietati medicinale in tratarearanilor, a umflaturilor si pentru vindecare stomacului

orice afectiune- de exemplu malaria? Tara care exporta cel mai mult carbune este Australia,

iar tara ce importa cel mai mult carbune este Japonia?

Un kilogram de uraniu are energie cat 6 milioane dekilograme de carbune?

Mangalul, un crbune artificial, este obinut n cuptoarespeciale, prin arderea lent i incomplet a lemnului.

diaconu ioana-carbunii

Documents