Totul despre Axa prioritară 7 a noului program Regio

„Mica Elveție“, retușată cu bani europeni

Băile Herculane, în căutarea strălucirii de altădată

Nr. 53, Aprilie 2018

DezvoltaReatuRismului balneaR

viceprim-ministrul pAul stĂnescu: „Pentru dezvoltarea urbană e esențială o abordare integrată și participativă”

foto

: shu

tter

stoc

k.co

m

www.inforegio.ro2

Dan l. brumar

e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro

Tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2601-2251

www.inforegio.ro

ReDaCtoRi: Alice GhermAn elena ALeXA Vlad BÂrLeAnU Dan L. BrUmAr SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneLCoReCtoR: Pompiliu L. DUMITRESCUseCRetaR De REDACţIE: Irina CONSTANTINESCUCooRDonatoR De pRoieCt: andreea stoenesCu

17 3 Băile Herculane, în căutarea strălucirii de altădată

19 3 „Mica Elveție“, retușată cu bani europeni

Editorial

SĂ FACEM LuCRuRILE MAI BINE!

un mare producător de electronice și electrocasnice are un motto genial. „Să facem lucrurile mai bine” e un îndemn adresat celor care îi împărtășesc valorile să se ralieze acestui demers. E o provocare cum nu se poate mai bună pentru operatorii din turism

de la noi, iar avantajul lor e că au resursa naturală. Sigur, sunt mai multe motive care îi împiedică să atingă acest deziderat și, dacă îi poți acuza de ceva, sigur nu e vorba de intenții rele. Dar ei nu sunt singuri pe acest drum al dobândirii excelenței în turism, iar autoritatea locală are mari restanțe la capitolul sprijin pentru dezvoltarea sectorului. Această prăpastie între posibil și real se vede cel mai bine în turismul balnear din România, în cădere liberă după 1990 și cu un oarecare reviriment după anul 2000. Cu o infrastructură de cazare îmbătrânită și cu servicii de relaxare la limita atractivității, stațiunile balneare de la noi nu au fost capabile să atragă vizitatorii pe care și-i i-au dorit, alții decât cei tradiționali – vârstnicii cu bilete de tratament.

Prin Regio 2007-2013, operatorii au avut acces la linii de finanțare pentru modernizarea unităților de cazare și pentru diversificarea serviciilor de wellness, acțiuni care s-au tradus printr-o ușoară creștere a interesului manifestat de români. Cu siguranță, acest drum nu trebuie să se oprească aici, iar autoritățile locale sunt obligate să țină pasul cu nevoile de dezvoltare ale centrelor de spa si wellness.

Actualul exercițiu bugetar, Regio 2014-2020, propune soluții de finanțare pentru autoritățile locale care deservesc aceste comunități, căci pasul firesc după modernizarea și extinderea serviciilor turistice este asigurarea unei infrastructuri pe măsură. În cuprinsul acestui număr al revistei veți afla cum reușesc autoritățile locale să contribuie la bunăstarea stațiunilor balneoclimaterice, dar și care sunt lipsurile ce continuă să șubrezească succesul afacerilor cu profil turistic. Printre ele se numără lipsa unei comunicări eficiente și a unor campanii de promovare inteligente, menite să elimine prejudecățile care spun că stațiunile balneare de la noi sunt exclusiv locuri de refugiu și de tratament pentru pensionarii cu afecțiuni reumatice. Or, această concepție e total greșită, investițiile realizate în ultimii 5-6 ani demonstrând că operatorii au câștigat lupta cu timpul și că atrag tot mai mult public tânăr și de familie.

Stațiunile balneare din România vor fi iarăși ce au fost, și mai mult decât atât. Pentru asta ne trebuie o schimbare de atitudine și o recunoaștere a eforturilor care se depun în fiecare zi pentru a avea „o țară ca afară”. Și noi, ca turiști în propria țară, putem face lucrurile mai bine. Pentru că e în interesul nostru.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

aprilie 2018 3

4 3 Știri din regiuni

6 3 Interviu cu viceprim-ministrul PAUL STĂNESCU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

9 3 Eforturi pentru reanimarea turismului balnear

12 3 Turismul medical, o carte de vizită cam șifonată

15 3 Ultima șansă a Roșiei Montane: ecoturism în „țara aurului”

20 3 Obiectiv pentru Geoagiu Băi: Turiști mai mulți și mai tineri

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Băile termale Mszczonów, pe harta turismului balnear polonez

25 3 Un milion de turiști pe an la Stâncile din Moher

26 3 Agendă

27 3 Poftiți la masă... europeană

sumaR

www.inforegio.ro4

SuPRAvEGHERE vIDEoîN SPAțIILE PuBLICEIașiul va deveni un oraș mai sigur! Primăria va realiza un sistem de supraveghere video prin montarea de camere video în zo-nele potențial periculoase din oraș. Conform autorităților loca-le, este vorba de peste 330 de adrese care vor fi monitorizate în permanență, în special intrările în oraș, parcurile, spitalele, unitățile de învățământ sau locurile de joacă pentru copii. Va-

loarea totală a investiției făcute de primărie se ridică la peste 54 de milioane de lei, sistemul urmând

a fi finalizat până în anul 2020. Principalele avantaje sunt intervențiile mai rapide în ca-

zul infracțiunilor și identificarea mai facilă a persoanelor care desfășoară activități ilegale.

REșIțA SuSțINEtRanspoRtul eCoÎn tot mai multe localități din România, autoritățile fac pași importanți în susținerea transportului ecologic. Recent, Primăria Reșița (jud. Caraș Severin) a inaugurat prima stație pentru încărcarea autoturismelor electrice. Reprezentanții primăriei spun că acesta este un prim pas dintr-un proiect mai amplu, pe zece ani, de a trece transportul de taxi și cel în comun de pe combustibil fosil pe combustibil eco. La Reșița sunt dispo-nibile deja primele trei licențe pentru taxiuri electrice, iar ta-ximetriștii vor avea timp de un an de zile încărcare gratuită la această stație, prima din țară deschisă la iniţiativa administra-ției locale.

„HARTĂ“ GASTRoNoMICĂ

în zona CovasnaPentru promovarea județului Covasna, Aso-

ciația pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Județean a avut o inițiativă inedită - va

realiza o hartă gastro-turistică a zonei, în care se vor regă-si ofertele culinare ale localurilor și restaurantelor din zonă. Autoritățile locale spun că rolul acestui demers este acela de a promova gastronomia locală, dar și de a-i ajuta pe turiști să găsească cele mai bune și mai inedite oferte. De altfel, produ-cătorii din zona Covasna se întrec în fiecare an în evenimente gastronomice, spre „deliciul” turiștilor. Cel mai recent exemplu este „Joia gurman-zilor”, care a marcat intra-rea în Postul Paștelui și la care s-au „întrecut” în bunătăți 11 res taurante.

STAțIE DE BIoGAz Din gunoi De la animale

Două pro-bleme re-zolvate din-tr-un „foc”: mai puțină poluare și facturi mai mici la ener-gie. Totul, după ce a fost dată în folosință stația de biogaz din

Seini, un oraș cu 10.000 dintre locuitori din Maramureș. O premieră în zonă, stația folosește gunoiul de la animale, cir-ca 18.000 de tone de dejecții animale anual, pentru a pro-duce energie electrică. Conform autorităților locale, stația a fost construită pentru a reduce nivelul de poluare din pânza freatică. În plus, factura la energie electrică pentru iluminatul stradal a scăzut cu circa 40%. Investiția totală în stația de la Sieni a fost de circa 3,2 milioane de euro, o parte din fonduri venind de la Banca Mondială. no

RD

-vest noRD-est

vestCentRu

Din Regiuni

aprilie 2018 5

„BuCuRIE îN MIșCARE”Elevii și studenții au șansa să afle într-un mod inedit cât de important este sportul și câte beneficii aduce sănătății. Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dolj, în parteneri-at cu asociații și firme locale, a lansat programul „Bucurie în mișcare”. Scopul principal al acestuia este să-i convingă pe ti-neri că sedentarismul și „abandonarea” în lumea invadată de tehnologie distrug, pe termen lung, sănătatea. Programul se

va desfășura până în luna iunie în 12 orașe, alese în urma unui concurs pe internet. Aici vor fi organizate, la fiecare sfârșit de săptămână, activități sportive în aer liber, pentru toate vârstele și gusturile.

GRATuITĂțI LA TRANSPoRT PENTRu ELEvI șI STuDENțI Vești bune pentru elevii și studenții din municipiul Brăila. Con-ducerea primăriei a anunțat că aceștia vor beneficia de abona-mente gratuite pentru transportul în comun, începând cu luna mai. Permisele de călătorie vor fi eliberate prin intermediul unităților de învățământ elevilor și studenților care învață în

Brăila și au și domiciliul în acest oraș. Conform Inspec-toratului Școlar Județean, circa 6.400 de elevi din

învățământul de zi vor beneficia de această facilitate. Din 2016 până în prezent, Primă-

ria Brăila a achiziționat 32 de autobuze noi pentru a avea un transport civilizat, iar modernizarea transportului public continuă.

CentRu De teRapiepentRu Copii Un nou centru de terapie pentru copii diagnosticați cu autism și sindrom Down se deschide la Târgoviște. Acesta va funcționa pe locul unui fost punct termic din localitate, con-form deciziei consilierilor locali. Autoritățile au decis să investească circa 1,5 milioane de lei în centrul care va asigura servicii de terapie și de recuperare pentru micuții cu astfel de probleme de sănătate. Statisticile arată că în Dâmbovița sunt peste 200 de copii diagnosticați cu aceste afecțiuni, iar cele două centre existente nu fac față nevoilor reale. Pe lângă te-rapie, specialiștii vor oferi și consiliere de specialitate pentru părinți.

CoRp nou la spitalul De

uRGENțĂ FLoREASCACu o investiție de circa 13 milioane de lei,

Primăria sectorului 1 a rezolvat o problemă importantă a Spitalului Clinic de Urgență Floreas-

ca. Unitatea sanitară are, de curând, un nou corp de clădire, separat de tot ce înseamnă proces medical, care fa-cilitează ac-cesul vizi-tatorilor și al rudelor bolnavi lor i n t e r n a ț i . Clădirea de circa 1.200 de metri pătrați are săli specia-le pentru a -par țină to ri, două lifturi cu capacitatea de 18 persoane, lift special pen-tru aprovizionarea spitalului și scară de incendiu. Conform reprezentanților primăriei, noul corp de clădire are propria rețea de utilități și, la nevoie, poate funcționa separat de res -tul spitalului.

suD-

vest

oltenia suD-est

suD muntenia buCuReșt

i- ilF

ov

Din Regiuni

www.inforegio.ro6

regio: care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor pentru a dezvolta oraşele şi a îmbunătăţi viaţa locuitorilor? sunt parteneriatele eficiente?

Paul Stănescu: Orașele întâmpină multe provocări, precum lipsa locurilor

de muncă, calitatea slabă a locuințelor, segregarea după apartenența socială și etnică, poluarea, degradarea spațiilor publice etc. Dar, în același timp, ele dețin și un mare potențial de dezvoltare, ge-nerat de concentrarea populației și a

activităților economice, posibilitățile de educație și chiar de petrecere a timpu-lui liber. Nu există o rețetă unică și mi-raculoasă pentru dezvoltarea orașelor, prioritățile putând fi stabilite în funcție de punctele slabe și de oportunitățile de dezvoltare. Este foarte important ca autoritățile publice din zonele urba-ne să-și identifice propriile priorități de dezvoltare în concordanță cu nevoile de dezvoltare cele mai stringente și să ia în considerare potențialul de care dispun.

Vreau să subliniez că o abordare strategică, integrată și participativă este esențială pentru dezvoltarea urbană. Provocările diverse și complexe cu care se confruntă zonele urbane – economi-ce, climatice, sociale, demografice sau de mediu – sunt strâns legate între ele, iar o dezvoltare urbană de succes poa-te fi atinsă doar dacă abordarea acestor probleme se face integrat. De exemplu, măsurile de reabilitare a zonelor urbane trebuie abordate împreună cu cele care

privesc dezvoltarea economică, educația, reducerea segregării sociale și protecția mediului, pentru o dezvoltare urbană durabilă și reintegrarea acestor zone în ansamblul comunității.

Regio 2014-2020 finanțează o gamă largă de investiții de care ar putea be-neficia autoritățile publice din orașe: investiții în creșterea eficienței energeti-ce (clădiri publice și rezidențiale, iluminat

viceprim-ministrul pAul stĂnescu, ministrul dezvoltĂrii regionAle și AdministrAției publice:

„PENTRu DEzvoLTAREA uRBANĂ E ESENțIALĂ o ABoRDARE INTEGRATĂ șI PARTICIPATIvĂ“

Ne dorim cu toții să trăim într-un oraș civilizat, în care traficul să nu fie un coșmar, în care să putem lucra în condiții civilizate, iar spațiile publice să ofere inspirație și relaxare. Nimic nu se poate obține „peste noapte”, însă atunci când eforturile autorităților sunt sprijinite cu bani europeni inteligent investiți, rezultatele nu vor întârzia să apară. viceprim-ministrul Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a explicat, într-un interviu pentru revista Regio, care sunt prioritățile strategiilor de dezvoltare urbană.

„o abordare strategică, integrată şi participativă este esenţială pentru dezvoltarea urbană“

foto

: MDR

APinteRviu

aprilie 2018 7

public), în mobilitate urbană, în crearea sau modernizarea de spații publice urba-ne, în infrastructura de educație, în spita-le și multe altele. Bugetul estimat, care ar putea fi folosit doar pentru mediul urban prin programul Regio 2014–2020, este de circa 4,8 miliarde de euro, mult mai mare față de Regio 2007–2013. În plus, autoritățile publice locale pot beneficia de investiții și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Combinate efi-cient cu resursele proprii, aceste surse de finanțare pot contribui la implementarea cu succes a strategiilor integrate de dez-voltare urbană.

Dar, pentru succesul acestor strategii, este nevoie de o abordare participativă, prin dezvoltarea parteneriatelor între autoritățile publice și cetățeni, societatea

civilă, reprezentanții economiei locale și ai mediului academic etc. Toți trebuie să se implice și să găsească soluții comune, astfel încât rezultatele să fie durabile și acceptate de comunitatea locală.

regio: mobilitatea urbană este o mare provocare în lumea modernă. care credeţi că ar fi cele mai bune soluţii pe această temă?

Paul Stănescu: Să știți că este un su-biect foarte important, care trezește mari așteptări, dar și serioase dificultăți.

Pe când se redactau Acordul de Par-teneriat și Programele Operaționale în România, în toată Uniunea Europeană, cam un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră erau generate de secto-rul transporturilor. De aceea, au fost in-

cluse în aceste docu-mente și măsuri ce se pot lua pentru a asi-gura un transport mai puțin poluant. Comi-sia Europeană a alo-cat, pentru cele 28 de state membre, apro-ximativ 16 miliarde de euro pentru infra-structura de trans-port public, facilități pentru transportul multimodal, sisteme

de transport in-teligente, vehicule nepo-luante pentru transport public, piste de biciclete, alei pietonale. Tot din acest buget ar trebui să se construiască sau să se modernizeze circa 740 de km de linii de metrou și tramvai, din care aproape 70 km în România. Noi, ca țară, am alocat aproape două miliarde și jumătate pen-tru mobilitate urbană durabilă, inclusiv investițiile în metroul bucureștean.

În România, finanțarea din fonduri europene a mobilității urbane durabile se face pe baza Planurilor de Mobilita-te Urbană Durabilă, care stabilesc liniile directoare pentru investițiile destinate transportului public și nemotorizat. Dar, ca să proiectezi dezvoltarea orașelor con-form noilor orientări europene, pentru oameni și pentru spații urbane de cali-tate, nu pentru mașini și trafic, ai nevoie de date și informații exacte, de la care să pornești în procesul de planificare urba-nă. Monitorizarea mobilității pasagerilor în mediul urban este un element impor-tant în evaluarea problemelor legate de dezvoltarea durabilă a zonelor urbane. Datele privind împărțirea modală, timpul de transport și costurile aferente sunt încă greu de obținut, iar colectarea lor este un proces costisitor și de durată și se limitează de obicei la granițele adminis-trative, fără a oferi o imagine de ansam-blu pentru aria metropolitană.

Sunt două direcții mari de acțiune pentru a stimula mobilitatea urbană durabilă: diversificarea și îmbunătățirea variantelor de transport alternativ, altele decât autoturismul personal, și modifica-rea modelelor comportamentale în utili-zarea mașinilor personale. Pentru prima direcție de acțiune, trebuie îmbunătățite condițiile oferite de transportul public urban și metropolitan: este important să oferim infrastructură dedicată pentru pi-etoni și bicicliști și, nu în ultimul rând, să stimulăm apariția centrelor de închiriere pentru biciclete simple sau electrice. Pen-tru a doua direcție, trebuie să acționăm atât prin campanii de conștientizare, campanii de educație pentru mobilitate urbană durabilă, cât și prin măsuri de descurajare a accesului autoturismelor personale în zonele aglomerate, în speci-al printr-o politică integrată a parcărilor, care presupune costuri suplimentare în zona centrală. Ne dorim să stimulăm uti-lizarea parcărilor de tip park and ride.

„sunt două direcţii mari de acţiune pentru a stimula mobilitatea urbană durabilă: diversificarea şi îmbunătăţirea variantelor de transport alternativ şi modificarea modelelor comportamentale în utilizarea maşinilor personale“

foto

: MDR

APfo

to: M

DRAP

inteRviu

www.inforegio.ro8

regio: sunt „oraşele inteligente” o şansă pentru românia? cum pot fi ex-tinse aceste soluţii la nivelul mai multor regiuni?

Paul Stănescu: În ultimii ani, concep-tul de oraș inteligent a căpătat din ce în ce mai multă importanță, pentru că s-a demonstrat că oferirea de către orașe a unor servicii inteligente este vitală pen-tru dezvoltarea zonelor urbane.

Nu multe orașe din România se pot lăuda cu servicii publice inteligente: investițiile pentru promovarea „orașelor inteligente” trebuie sprijinite mai mult, atât la nivel central, cât și la nivel local. Autoritățile centrale și locale trebuie să stimuleze utilizarea tehnologiilor „smart” în viața comunităților urbane, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, protejarea mediului, dezvoltarea me-diului de afaceri și dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Există, în cadrul Regio 2014-2020, anumite axe prioritare care finanțează investiții necesare pentru un „oraș inteligent” - și aici mă refer în principal la prioritățile de investiții care promovează creșterea eficienței energe-tice a clădirilor rezidențiale, a clădirilor publice și a sistemelor de iluminat public, ca și mobilitatea urbană durabilă.

Extinderea investițiilor în servicii pu-blice inteligente în orașele și regiunile din România se poate face și prin promova-rea și sprijinirea unor rețele de schimb de experiență și bune practici, atât între

orașele din România, cât și între orașe din România și orașe din alte state mem-bre, care au implementat astfel de soluții în comunitățile urbane.

regio: ce se poate face, prin regio, pen-tru oraşele „moarte” din punct de vede-re economic?

Paul Stănescu: Ȋn general, centrele urbane de mici dimensiuni se confruntă cu mai multe probleme socio-economi-ce. Amintesc aici migrația populației că-tre centrele urbane mai mari sau în afa-ra țării, populația îmbătrânită, șomajul, activitatea economică redusă, calitatea precară a serviciilor și a infrastructurii publice. Pe lângă locuitori și potențialii investitori, navetiști, rezidenți sau turiști, aceste orășele deservesc și zonele rura-le din apropiere, având un rol important în satisfacerea necesităților socio-eco-nomice, culturale și educaționale ale populației din zonele învecinate.

De aceea, la ultima ședință a Comite-tului de Monitorizare a Regio 2014-2020, din luna octombrie a anului 2017, s-a aprobat modificarea documentului ofici-al și includerea unei axe prioritare dedi-cate orașelor mici și mijlocii din România. Astfel, în perioada imediat următoare,

se vor putea finanța investiții în orașele mici și mijlocii (cu excepția municipiilor reședință de județ) din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în scopul îmbunătățirii calității vieții populației.

Prin intermediul acestei noi axe, au-toritățile publice locale din mediul urban pot solicita finanțare pentru investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, cultura-le și recreative, locuințe sociale, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifi-ce. Se pot finanța investiții în amenajarea sau crearea de parcuri, spații verzi, spații publice, scuaruri, locuri de joacă pen-tru copii, alei pietonale, străzi, trotuare, piste pentru bicicliști, inclusiv utilități, dar și facilități pentru activități sportive și recreaționale de mici dimensiuni (te-renuri de sport, de exemplu), puncte de acces wi-fi în spațiile publice, dotarea cu mobilier urban.

Bineînțeles, în funcție de disponibili-tatea alocărilor financiare, orașele mici și mijlocii pot beneficia și de investițiile sectoriale promovate prin alte axe pri-oritare ale Regio 2014-2020: eficiență energetică pentru clădiri publice și de locuințe, dar și pentru iluminatul public, amenajarea spațiilor verzi, infrastructu-ra sanitară, socială și de educație și mul-te altele.

„se vor putea finanţa investiţii în oraşele mici şi mijlocii din regiunile mai puţin dezvoltate ale româniei, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei“

„Autorităţile centrale şi locale trebuie să stimuleze utilizarea tehnologiilor «smart» în viaţa comunităţilor urbane, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor“

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

APinteRviu

aprilie 2018 9

eFoRtuRi pentRu ReanimaRea tuRismului balneaRTurismul de sănătate a avut o creștere constantă în ultimii ani, pe plan global. România are, desigur, potențialul ei, mai ales prin stațiunile balneare cu tradiție. Regio oferă oportunitatea investițiilor într-un domeniu subfinanțat cronic.

vlaD bâRleanu

potențialul turistic al României a devenit aproape un clișeu. De zeci de ani se vorbește despre el ca despre o comoară pe care au

văzut-o mulți, dar n-a descoperit-o fizic nimeni. „Am avut stațiuni balneare, ade-vărate perle ale Europei interbelice, dar nu mai avem nimic”, auzim des, fie din gura oamenilor obișnuiți prinși de vreun reporter în vox-uri, fie din gura politici-enilor populiști. Începând cu 2007, data aderării României la UE, turismul româ-nesc a primit oportunități de finanțare prin Regio. Iar acestea s-au continuat prin actuala perioadă de programare bugetară.

Atunci când s-au fun-damentat prioritățile Re-gio și domeniile majore de intervenție, analiza a evidențiat necesitatea modernizării, relansării și dezvoltării turismului românesc. De asemenea, s-a evidențiat nevoia cre-ării unor produse turisti-ce moderne și competiti-ve pe piața turistică. Așa s-a conturat Axa Priori-tară 5. Ea s-a concentrat pe valorificarea și pro-movarea durabilă a pa-trimoniului cultural, dar și a resurselor naturale cu potențial turistic. Un obiectiv esențial a fost îmbunătățirea calității in-frastructurii turistice de cazare și agrement și pro-movarea potențialului turistic. Scopul final al acestor intervenții a fost crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiilor locale și creșterea atractivității regiunilor.

CE S-A REușIT îN CADRuL FinanCiaR anteRioR

Axa 5 a fost organizată în trei Do-menii Majore de Intervenție. DMI 5.1 a fost axat pe restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dar și pe crearea sau modernizarea infrastruc-turilor conexe. DMI 5.3 a fost axat pe promovarea potențialului turistic și pe crearea infrastructurii necesare pen-tru creșterea atractivității României ca destinație turistică. Un domeniu-cheie a fost DMI 5.2 - „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice”.

Acesta a fost proiectat să contribuie cel mai mult, prin rezultatele atinse în cadrul proiectelor implementate, la îndeplini-rea obiectivului Axei Prioritare 5.

foto

: MDR

AP

investiţiile în sectorul turismului

vor avea un rol multiplica-tor, susţinând creşterea eco-

nomică în alte sectoare precum transporturile, construcţiile şi

comerţul cu amănuntul, determi-nând apariţia unor oportunităţi

multiple şi diverse pentru dezvoltarea de noi afa-

ceri mici.

SINTEzĂ

www.inforegio.ro10

Conform Regio 2007-2013, DMI 5.2 și-a propus să valorifice resursele natura-le în scop turistic, să diversifice serviciile turistice și să creeze sau să extindă struc-turi de agrement turistic (inclusiv cazare), pentru creșterea numărului turiștilor și a duratei sejurului. Una din operațiunile considerate eligibile în cadrul DMI 5.2 a fost dezvoltarea turismului balnear, re-spectiv îmbunătățirea, modernizarea și dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea rețe-lelor de captare și transport a izvoarelor minerale și saline etc.

IMM-urile beneficiare ale DMI 5.2 au avut, în medie, 28 de camere și 50 de lo-curi de cazare nou create, pe fiecare en-titate în parte. De asemenea, IMM-urile beneficiare au putut angaja, în medie, 13 salariați pe fiecare unitate în parte și au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, inclusiv din turism, superioară celei înre-gistrate de unități similare care nu au be-neficiat de finanțare POR. Acest avans al cifrei de afaceri a fost echivalent cu 1,12 milioane de lei pe fiecare beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală, respectiv 940.000 de lei pe fiecare beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism. Apoi, beneficiarii privați ai DMI 5.2 al Regio au înregistrat, în 2013 față de 2009, creșteri de 2-3 ori ale numărului de „sosiri și în-

noptări turiști străini în unitatea de caza-re”. Aceste efecte se datorează creșterii capacității de cazare, a calitățiilor servicii-lor oferite (prin trecerea la o categorie de unitate cu un număr superior de stele), dar și a diversității acestora. Gradul de ocupare a beneficiarilor Regio a crescut, în medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.

obieCtivele ExERCIțIuLuI ACTuAL

În perioada actuală de programare bugetară, Axa 7 - Diversificarea econo-miilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului are ca obiectiv creșterea numărului mediu de salariați în stațiuni. Principiul este că dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economi-că a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ra-muri economice tradiționale sau aflate în dificultate. De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea un rol mul-tiplicator, susținând creșterea economică în alte sectoare precum transporturile,

co n st r u c ț i i l e , a g r i c u l t u r a , artizanatul și comerțul cu a m ă n u n t u l , d e t e r m i n â n d apariția unor o p o r t u n i t ă ț i multiple și di-verse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici. Scopul final este ca îmbunătățirea infrastructuri i zonelor turistice și a serviciilor conexe să de-termine creș-terea calitativă a serviciilor și creșterea cererii de turism pentru România, ca des-tinație turistică europeană.

În descrierea obiectivelor se arată că în 2020, ponde-rea persoanelor cu vârsta de peste 65 ani va fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezen-tând un potențial enorm, în termeni de piață, necesitând, totodată, o adaptare a sectorului, în contextul în care servi-ciile de îngrijire a sănătății, solicitate de aceștia, devin tot mai căutate. Investițiile în turismul balnear vor determina o mai bună valorificare a potențialului de care dispune România în acest domeniu. Avantajul competitiv al sectorului balne-ar se referă la calitatea factorilor de cură, a izvoarelor minerale, precum și la gra-dul lor de răspândire pe teritoriul țării, în contextul în care o treime din apele minerale din Europa sunt concentrate în România, respectiv aproximativ 8.000 de izvoare, fiind folosite doar 2.000.

DoaR beneFiCiaRi publiCi

Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și par-teneriate între acestea din stațiunile tu-ristice definite conform HG 852/2008, precum și de pe teritoriul Deltei Dunării. Valoarea maximă a proiectelor finanțate în această axă prioritară este de 5 milioa-ne euro. Rata de cofinanțare e suportată

SINTEzĂfo

to: M

DRAP

aprilie 2018 11

SINTEzĂ

din FEDR și este de 85% pentru toate pro-iectele de infrastructură de turism. Rata de cofinanțare de la bugetul de stat este 13%. Rata de cofinanțare a beneficiarului este de 2%.

Se pot solicita fonduri pentru dezvol-tarea infrastructurii din stațiunile turisti-ce și balneare, dar și pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale. Beneficia-rii pot obține fonduri pentru crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică - zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, amfi-

teatre în aer liber, căi de acces la princi-palele obiective turistice natura-le, alei pietona-le, piste pentru bicicliști, spații verzi, dar și activități de marketing sau p r o m o v a r e , pentru atrage-rea turiștilor. De aseme-nea, mai pot fi finanțate

construirea sau modernizarea locurilor de recreere și popas, a punctelor (foișoa-relor) de observare, filmare sau fotogra-fiere, a posturilor salvamont și de sal-vamar, dotarea cu mobilier urban sau instalarea de sisteme Wi-Fi în spațiile publice.

În prezent, infrastructura defici-tară pentru agrement turistic și pe-trecerea timpului liber are ca efect un număr redus de turiști, vizitatori, care să petreacă un sejur cât mai în-delungat și care să efectueze cheltuieli

în scop turistic. O destinație turistică viabilă trebuie să dispună de o infrastructură turistică de agrement cât mai variată care să aco-pere cererea de-a lungul întregului sezon turistic, an calendaristic și toată gama de consumatori - tineri, adulți, vârstnici, populație rurală și urbană, populație cu venituri modeste, medii sau mari.

Strategia POR 2014-2020 încurajează implementarea strategiilor de dezvoltare locală pentru dezvoltarea turismului prin contribuția investițiilor din Axa 7, în para-lel cu investițiile mediului privat prin axa prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri.

foto

: MDR

AP

valoarea maximă a proiectelor

finanţate în această axă prioritară e de 5 milioane euro. rata de cofinanţare e suportată

din Fedr şi e de 85% pentru toate proiectele de infrastructură de tu-

rism. rata de cofinanţare de la bugetul de stat este 13%. rata

de cofinanţare a benefici-arului este de 2%.

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro12

ANALIzĂ

elena alexaDan l. bRumaR

D acă ar exista un Murphy care să facă legi pentru turism, cu siguranță că și-ar deschide lista așa:

„Nu te promovezi, nu exiști”. Oricât de frumos este un colț de țară, oricât de primitori sunt oa-menii și oricât de tentante sunt prețurile, dacă nu se face un pic de vâlvă, vizitatorii nu apar din senin. Turiștii au învățat tot mai bine în ultimii ani să cer-ceteze atent informațiile des-pre destinațiile de vacanță, iar agențiile de turism și asociațiile de profil au înțeles, în sfârșit, că reclama e sufletul comerțului.

Cum se face că România e atât de ofertantă la tradiții, diversitate geografică, bogății naturale, legende și istorie sau gastronomie, dar suntem codași când vine vorba despre atrage-rea de turiști străini? Nu știm să ne promovăm suficient, nu avem o strategie bine gândită la nivel național sau minusurile sunt mai multe decât plusurile? Câte puțin din fiecare, spun specialiștii în domeniu.

„Promovarea este prima condiție pentru ca România să fie percepută și identificată ca destinație turistică internațională. Fiecare țară are ceva de oferit, de prezentat și, deci, de promovat. Țări cu potențial și resurse mult mai re-duse decât România investesc mult mai mult decât noi în turism și în promova-rea turismului național. Din păcate, încă suntem cu mult sub nivelul de alocare bugetară pe care îl merită și de care are nevoie turismul românesc”, este de păre-re președintele Federației Asociațiilor de Promovare a Turismului (FAPT), Corina Martin.

De altfel, federația ce reunește acum 15 Asociații de Promovare și Dez-voltare a Turismului din stațiuni, județe și regiuni turistice ale României, are la bază tocmai ideea că promovarea este esențială pentru turism. Altfel, nu exiști ca destinație turistică, mai ales în era în care Internetul e stăpân, iar rețelele de socializare te pot „îngropa” sau îți pot asigura un succes fulminant. Totul, la doar câteva click-uri și recenzii distanță!

tuRismul balneaR ARE PoTENțIAL uRIAș

„România are un Master Plan pen-tru turism, dar acesta nu a fost validat

TuRISMuL MEDICAL, o CARTE DE vIzITĂ CAM șIFoNATĂ

Străinii care își făceau vacanțele de vară pe litoralul românesc în anii ’70-’80 se întorc în România. Acum, că timpul i-a ajuns din urmă, preferă destinații precum Herculane, Govora, Amara, Băile Felix și Gioagiu, unde își tratează diversele afecțiuni specifice vârstei a treia. Apele miraculoase și metodele naturale de tratament sunt tot aici. Doar stațiunile au nevoie de o revigorare. și de promovare, susțin specialiștii.

foto

: MDR

APfo

to: M

DRAP

aprilie 2018 13

ANALIzĂ

printr-o Hotărâre de Guvern, așa că une-le prevederi au fost implementate haotic. Nu avem o strategie pentru promovarea turismului la nivel național. În plus, nu numai că nu facem suficientă promova-re, ci, aș spune chiar, că nu ne promovăm corespunzător, cu instrumente care să fie adaptate profilului turiștilor, mai exact campanii online și social media adap-tate trendurilor în vogă”, adaugă Corina Martin.

STATIuNILE Nu REușESC SĂ SE „REINvENTEzE”

Cu pași mici, dar serioși, asociațiile de profil încearcă să umple „golurile”.

În multe dintre regiunile turistice ale Ro-mâniei se lucrea-ză în parteneriat public-privat, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Destinații ca Delta Dunării sau Sibiu au de-venit mult mai atractive și mai populare în ulti-mii ani, dovadă că managemen-tul de destinație performant este soluția.

Specia l ișt i i din turism spun că un potențial uriaș pe care Ro-mânia ar putea să-l exploateze, să-l promoveze și să-l transfor-me într-o aface-

re extrem de profitabilă este turismul balnear. De aceea, axa prioritară 7 a noului Regio, care aduce în România bani europeni special pentru dezvol-tarea stațiunilor balneare, este consi-derată vitală.

„Dintre toate segmentele de tu-rism din România, turismul de sănă-

tate este singurul care se bazează pe un potențial permanent, practic inepu-izabil. Avem resurse bogate, ape mine-rale, nămoluri, gaze și saline terapeuti-ce, avem tradiție balneară și o rețea de stațiuni. Din păcate, însă, multe stațiuni

nu reușesc să inves-tească în renovarea infrastructurii și în crearea de noi produse balneare”, a conchis președintele FAPT.

LIPSA PERSoNALuI CALIFICAT, o PRoBLEMĂ ACuTA

Specialiștii sunt de acord că stați-unile au nevoie de o „revigorare”. Un motiv pentru care stațiunile balneare funcționează la cota de avarie este lipsa banilor pentru dezvoltare. E adevărat că în ultimii ani operatorii au avut acces la linii de finanțare europene (de exemplu, prin domeniul de intervenție 5.2 din Re-gio 2007-2013), însă sumele par insufici-ente pentru un program amplu de mo-dernizare sau dezvoltare.

„Pentru modernizarea unei baze de tratament sau a unui hotel ai nevoie de 3-4 milioane de euro”, susține Nicu Ră-dulescu, președintele Organizației Patro-nale a Turismului Balnear din România (OPTBR), remarcând că aproape toate stațiunile balneare de la noi au benefi-ciat, totuși, de investiții în modernizarea hotelurilor, pentru construcția de centre spa ori parcuri acvatice și de agrement. Cheia succesului este, însă, parteneriatul „strategic” dintre operatori și autoritățile locale și centrale, care nu a funcționat întotdeauna cum s-ar fi așteptat cei din mediul privat.

O altă problemă majoră cu care s-au confruntat aceste stațiuni a fost exodul forței de muncă. În stațiunile balneare se remarcă aceeași lipsă acută de perso-nal calificat pe care o sesizăm azi în mai toate domeniile de activitate. Cu timpul, această realitate va ajunge un handicap

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

„româ-nia deţine o treime din

izvoarele termale şi minerale din europa, fapt ce ne situează

drept favoriţi pe întreg continentul în turismul balnear sau de sănătate. statul român trebuie să susţină in-

vestiţii majore în acest segment, al-tfel ţara noastră va începe să piardă teren în faţa unor ţări

precum ungaria şi, mai nou, bulgaria.”

CoRINA MARTIN,președintele Federației Asociațiilor de promovare a turismului

www.inforegio.ro14

major al întregului sector de turism. „Apariția departamentelor de spa/ well-ness a atras după sine o categorie nouă de personal, înalt calificat, cu meserii și ocupații noi. Din păcate, mulți operatori nu-și pot acoperi necesarul de personal din lipsa unor rezerve de specialiști. Cel mai greu este la categoria medicilor, în-trucât mulți se retrag din cauza vârstei și nu avem tineri dornici să lucreze în

stațiuni”, adaugă Rădulescu. De-a lungul anilor, OPTBR s-a implicat în calificarea personalului, prin organizarea de cursuri specifice. Printre programele destinate creării unui corp de profesioniști în acest domeniu se numără și unul cu finanțare europeană, în valoare de 5 milioane de euro, prin intermediul căruia au benefi-ciat de calificare profesională circa 2.200

de persoane.

ANALIzĂ

De Ce meRg Românii îN STAțIuNI BALNEAREPentru sporirea atractivității României, ca țară care asigură servicii balneare, e nevo-ie de o schimbare de paradigmă, care tre-buie să includă deschiderea către o clien-telă mai tânără. în prezent, vârsta medie a turiștilor din stațiunile balneare de la noi e 67 de ani, iar publicul pe care ar trebui să-l „cucerească” operatorii se încadrează între 50 și 65 de ani. însă, cifrele din ultimii cinci ani arată că românii încep să redes-copere stațiunile balneare și, suprinzător, nu vin aici doar să se trateze de reuma-tism. Deși ponderea celor cazați pentru tratament este cea mai mare, vacanțele de familie (adulți și copii) înregistrează o creștere îmbucurătoare. Pe lângă atracțiile turistice ale zonelor în care se duc, româ-nii apreciază programele de relaxare și de „evadare” din agitația zilnică oferite de noile centre spa și wellness deschise aici. Până și programele oferite de operatori s-au schimbat, semn că industria e pe dru-mul cel bun. Cifrele vorbesc de la sine, iar unul dintre cele mai bune exemple este stațiunea Băile Herculane, care în 2012 a fost vizitată de 63.150 de turiști din care 2.444 cetățeni străini. în 2016, numărul acestora a crescut la 102.412 (3.944 ce-tățeni străini), pentru ca în semestrul I al anului trecut (ultimele date oficiale dispo-nibile) să fie consemnați 43.530 de vizita-tori (1.485 străini).

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

NICu RĂDuLESCu, președintele organizației

patronale a turismului Balnear din România

aprilie 2018 15

eCotuRism

uLTIMA șANSĂ A RoșIEI MoNTANE: ECoTuRISM îN „țARA AuRuLuI”Din noiembrie 2013, când proiectul minier de la Roșia Montană a fost respins definitiv de Parlament, localitatea de legendă din inima Apusenilor este într-o continuă căutare de sine. Localnicii privesc cu jind în albume de fotografii prăfuite vremurile de glorie ale sfredelitului în munte, după aur. Dacă bătrânii încă mai speră să se întoarcă în galerii, cei tineri au găsit alte oportunități.

Dan l. bRumaR

Roșia Montană este cea mai veche așezare minieră din țară atestată documentar. Din cele cinci masi-ve muntoase de la Roșia – Cârnic,

Cetate, Jig, Orlea și Letea – se extrage aur încă de pe vremea romanilor. De atunci și până în zilele noastre, oamenii locului n-au știut să facă altceva. Precum per-sonajele fantastice ale lui Tolkien – gno-mii – roșienii au prins drag de munte și de aurul său, pe care Dumnezeu l-a pitit în adâncuri, parcă să le dea mai mult de muncă. Dar acum s-a terminat cu extra-gerea aurului, lăsându-i pe localnici fără activitatea care le aducea singurul venit posibil. Aici agricultură nu se poate face, iar alte ramuri ale industriei au murit de-

mult. Singura șansă a comunei de mineri fără minerit e să învețe să-și câștige pâi-nea din turism.

„Cu ocazia celei de-a doua Conferințe Europene de Ecoturism care a avut loc în 2013 la Poiana Brașov, 40 de experți internaționali în dezvoltare durabilă și ecoturism au susținut dezvoltarea dura-bilă a Roșiei Montane. Experții solicitau autorităților române să analizeze și opor-tunitatea unui alt model de dezvoltare a zonei, unul durabil, care să nu implice modificarea și distrugerea ireversibilă a unor bogății naturale și culturale. Scri-soarea acestora se încheia cu un apel către autoritățile române să ia în calcul opțiunile de dezvoltare durabilă alterna-tive mineritului în Roșia Montană, prin realizarea și ulterior implementarea unei

strategii de dezvoltare bazată pe ecotu-rism și totodată protejarea resurselor naturale și culturale ale acestei zone importante la nivel european”, ne spu-ne Bogdan Papuc, director executiv al Asociației de Ecoturism din România.

În ciuda patrimoniului său inestimabil și a obiectivelor de interes turistic incon-testabile, Roșia Montană nu a fost luată în calcul în momentul întocmirii Strategi-ei naționale de dezvoltare a ecoturismu-lui în România 2016-2020. Documentul, întocmit în 2015, arată că 500.000 de turiști români și străini vizitează în fie-care an Parcul Natural Apuseni și împre-jurimile sale și că vizitatorii ajung doar accidental la Roșia Montană. Datele ar trebui să fie grăitoare pentru încuraja-rea investițiilor în turism, singurele în

foto

: mD

rAp

www.inforegio.ro16

măsură, la ora actuală, să contribuie la dezvoltarea acestei zone aflate în declin economic.

RoșIA MoNTANĂ, TuR PE DouĂ RoțI

Rămași fără activitatea de bază, mi-neritul, localnicii au început să dezvolte afaceri mici care să le asigure traiul. Acest lucru le oferă un prilej de a-și redesco-peri comuna și de a-i promova bogățiile de la suprafață. Un exemplu de reușită în ecoturism montan este Trai cu Rost, o inițiativă a unor localnici din Roșia Mon-tană și din satul Corna, care s-a născut din necesitatea satisfacerii unei nevoi a celor care au ajuns pe aceste meleaguri.

Organizația propune un nou soi de tu-rism, prin care oferă turiștilor activități specific montane și posibilități alternati-ve de petrecere a timpului liber, pentru a ajunge să cunoască mai îndeaproape specificul locului.

Grupul a realizat opt trasee de ciclo-turism și drumeții montane, cu niveluri de dificultate diferite, care străbat prin-cipalele zone de interes din jurul Roșiei Montane. Cel mai lung traseu pe bici-cletă, de 39 de kilometri, pornește din Piața Centrală a localității și continuă pe drumul asfaltat spre Tăul Brazi. După o succesiune de urcușuri și serpentine, tra-seul continuă prin Poienile Mogoșului, satul Mogoș și cabana Negrileasa, unde sunt locuri de cazare, campare și de tras sufletul. Traseul continuă pe coama Dealului Murgău până în dreptul satului Jurcuiești. De aici se ajunge la Tăul Mare, punct în care traseul coboară pe drum pietruit până în Piața Centrală a comu-nei, de unde a și pornit aventura pe două roți.

Trai cu Rost nu e numai despre ci-cloturism, ci oferă turiștilor acces la mai multe activități, cum sunt plimbările cu sania (sau trăsura) trasă de cai, posibili-tatea de a desfășura activități în gospo-dăriile localnicilor, proiecții de film în

ogradă. Pe site-ul asociației turiștii gă-sesc referințe despre locurile de cazare disponibile în localitate, iar multe dintre ele sunt gospodării turistice create de roșienii care, cândva, credeau că nu exis-tă viață fără aur.

aFaCeRi loCale miCi pentRu pRobleme soCiale maRi

Investițiile în turism au întotdeauna un rol multiplicator, deoarece contribuie la creșterea economică în alte sectoa-re precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Un aflux mare de vizitatori este tot ce-și poate dori acum Roșia Montană, însă acești turiști trebuie să aibă pe ce să-și cheltuiască banii. Poate că la asta s-a gândit și Tică Darie, un tâ-năr vizionar din Suceava, care s-a stabilit în Roșia Montană la sfârșitul anului 2013 din dragoste pentru aceste meleaguri. A făcut facultatea în Danemarca și singurul motiv pentru care nu a rămas în Scandi-navia e că știa că poate face ceva pentru localnicii de aici.

La nici 26 de ani, Tică a creat mai multe locuri de muncă decât autorita-tea locală, după ce a pus pe picioare o afacere cu articole vestimentare din lână naturală, create de femeile din Vârtop, Balmoșești, Gura Roșiei, Țarina, Ignstești, Cărpiniș și Roșia Montană. Localnicele sunt angajate pentru munca prestată, iar produsele care ies din mâinile lor – căciuli, ciorapi, mănuși, veste, pulovere, covorașe și păpuși – sunt vândute în ma-gazinul online creat de el.

La alegerile locale din iunie 2016, Tică Darie a candidat pentru postul de primar al comunei Roșia Montană, dar a fost sur-clasat de liberalul Eugen Furdui. Dar asta nu l-a descurajat. Dimpotrivă, l-a mobi-lizat să continue dezvoltarea afacerii cu ciorapi și căciuli din lână, pentru a le ară-ta roșienilor că dependența de aur a fost doar o iluzie.

eCotuRismfo

to: M

DRAP

foto

: MDR

AP

aprilie 2018 17

pRoieCte

Dan l. bRumaR

bunicu’, Dumnezeu să-l ierte, se ducea la Herculane. Ca pe mai toți bătrânii pe care-i cunosc, îl chinuia o artroză. Chiar dacă

marea lui problemă era tutunul, apele cu proprietăți miraculoase ale stațiunii din Caraș i-au făcut bine. Dar nu e singu-rul care a făcut un obicei din a se trata cu darurile divine ale acestor meleaguri. Anual, în stațiunea Băile Herculane își fac concediul în jur de 100.000 – 120.000 de turiști români și străini, iar cifrele ofi-ciale furnizate de Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin arată o creștere importantă în perioada 2012-2017. Deși multe din bazele de tratament existente în perioada comunistă sunt în paragină sau funcționează la cota de avarie, prin

Regio 2007-2013 au fost atrase fonduri importante pentru renovarea și dezvol-tarea unor capacități de cazare. Fără a fi exhaustivi, prin domeniul major de intervenție 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinde-rilor”, s-a înființat un centru SPA în Băile Herculane – 1,3 milioane de lei; s-a modernizat și dotat pensiunea Jojo – 1,37 milioa-ne de lei; s-a extins, modernizat și dotat pensiunea Floare de Colț – 1,06 milioa-ne de lei; s-a extins, modernizat și dotat pensiunea turistică

El Plazza – 1,06 milioane de lei. Totodată, Consiliul Lo-cal Băile Herculane a atras o finanțare de aproape 13 milioane de lei prin dome-niul major de intervenție 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastruc-turilor specifice pentru valorificarea durabilă a re-surselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”. Prin acest proiect au fost reabilitate 17 străzi și un parc. Însă, pentru re-vigorarea celei mai vechi stațiuni balneare din Ro-mânia e nevoie de eforturi mai mari.

se vRea STAțIuNE SPA

Băile Herculane este o așezare care stă pe o comoară, iar acest lucru nu e un mister pentru autoritatea locală. Apele sale minerale termo-cloru-rosodice, bicarbonatate și ușor sulfuroa-se, bromurate și iodate, cu mineralizare

BĂILE HERCuLANE, îN CĂuTAREA STRĂLuCIRII DE ALTĂDATĂDacă faci un sondaj-fulger în jurul tău vei afla că Băile Herculane e stațiunea aceea în care se duc persoanele în vârstă să-și trateze beteșugurile picioarelor. Adevărul e dureros, având în vedere că orașul-emblemă al județului Caraș-Severin era cândva o destinație de familie. Din 2012 încoace, stațiunea se află într-un proces de regăsire și de repoziționare pe harta turismului balnear de la noi. în perioada 2007-2013, proprietarii de hoteluri și baze de agrement au modernizat unitățile de cazare cu fonduri guvernamentale sau europene. Acum e rândul autorității locale să facă mai mult pentru a-i convinge pe români, dar și pe străini, că șederea lor merită toți banii.

foto

: MDR

AP

foto

: shu

tters

tock

.com

www.inforegio.ro18

pRoieCte

scăzută sau, dimpotrivă, ridicată sunt fo-losite cu succes în tratarea bolilor endo-crine sau metabolice ori a unor afecțiuni ale membrelor. De aceea, localitatea are nevoie de măsuri concrete pentru a atrage cât mai mulți oameni interesați să acceseze acest tip de serviciu medical. În 2012, autoritatea locală a elaborat un îndrăzneț și vizionar Plan Integrat de Dez-voltare Urbană (PIDU), în care și-a trasat o serie de obiective pe termen lung, grupate în șase programe sectoriale de dezvoltare.

voR FI REABILITATE STRĂzI Din CentRul istoRiC

Concluzia la care au ajuns experții primăriei este că Herculane trebuie să-și propună să devină o stațiune de tip SPA, comparabilă ca nivel de servicii cu alte stațiuni balneare din Europa de Vest. Numai că Băile Herculane se confruntă cu aceeași mare problemă a localităților mici care n-au învățat după 1990 cum să trăiască inteligent din turism.

Cu vistieria goală, autoritatea locală își pune speranța în Regio 2014-2020, program prin care municipalitatea a pri-mit o promisiune de susținere financiară pentru revitalizarea unor zone publice din oraș. Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pen-tru dezvoltarea turismului balnear în

stațiunea Băile Herculane este proiectul pentru care administrația locală a depus o cerere de finanțare de 15,45 milioane de lei.

Contractul a fost semnat în iulie 2017 și prevede: reabilitarea a trei străzi din Centrul Istoric al stațiunii – Piața Hercu-les, Piața 1 Mai și Mihai Eminescu; mo-dernizarea a trei poduri peste râul Cerna – podul de la Pecinișca, podul de la Igor și podul din dreptul hotelului Geta; reabi-litarea Parcului Vicol. „Proiectul benefici-

ază de un sprijin nerambur-sabil prin Regio în valoare de peste 15 milioane de lei, cu o contribuție de la bugetul local de aproape 300.000 lei. În cel mai scurt timp, proiec-tul tehnic va fi depus spre avizare la ADR Vest, urmând ca apoi să fie demarată pe SEAP licitația pentru desem-narea constructorului”, a declarat pentru Regio mana-gerul de proiect, Petre Pertz.

PARC DE AvENTuRĂ pentRu tineRi

Contrar aparențelor, pro-centul de turiști cu bilete de tratament e de circa 30% din totalul de vizitatori, iar aces-ta e un semn că stațiunea s-a trezit la viață. Pentru a încu-raja publicul tânăr să facă din Herculane o destinație

de vacanță, edilii locali au o altă strate-gie. „Pentru atragerea tinerilor avem în plan amenajarea unui parc de aventură. De asemenea, împreună cu Asociația Tinerilor din Băile Herculane este de-marat un program de popularizare a posibilităților de practicare a formelor de turism montan: cicloturism, rafting pe râul Cerna, drumeție (Ministerul Turis-mului a omologat 21 de trasee montane în zonă), pescuit sportiv și alpinism”, mai spune Petre Pertz.

foto

: MDR

AP

TuRISM MEDICAL îN HERCuLANELa această oră, dispun de baze proprii de tratament hotelurile Diana, Afrodi-ta, Minerva, Roman, Pavi-lion 12, Intercontinental, Golden Spirit, Tranda-firul Galben, precum și o parte însemnată din pensiunile existente. pe lângă tratamentul cu apă termală, acestea asigură și proceduri medicale de fizioterapie, care includ electroterapie, ultrasu-nete, laserterapie, aero-soli, acupunctură, curenți interferențiali, magne-todiaflux, kinetoterapi e de re cuperare și masaj te rapeutic. fo

to: M

DRAP

aprilie 2018 19

pRoieCtefo

to: M

DRAP

elena alexa

în orașul cu fix 1.684 de locuitori, de altfel cel mai mic din România, toată lumea trăiește din turism, mai ales că natura a fost atât de darni-

că: formațiuni vulcanice, aer puternic ozonat, ape termale și minerale, peisaje numai bune de inclus pe filele unui calen-dar. Iar când știi că turismul e sursa ta de venit și cartea ta de vizită, atunci încerci să oferi cele mai bune condiții.

Aerul bogat în ioni negativi este, de exemplu, „aur” pentru Băile Tușnad, așa că un proiect gândit inteligent vizează tocmai „exploatarea” lui. Cu fonduri eu-ropene, în cadrul unui proiect ambițios, vor fi amenajate trei parcuri pe terenuri care acum sunt neamenajate, se va con-strui un teren multifuncțional de sport și vor fi plantați peste 1.700 de arbori și arbuști.

„Prin implementarea proiectului se creează condițiile necesare pentru ca atât turiștii, cât și localnicii, să-și petreacă în mod cât mai plăcut timpul în natură, bene-ficiind în acest fel de factorii climatici spe-cifici localității. Activitatea orașului nostru este strâns legată de statutul de stațiune turistică balneară, așa că investițiile în infrastructură locală, de agrement, contri-buie întotdeauna la creșterea atractivității turistice a localității”, ne-a explicat vicepri-marul Maria Melles.

Autoritățile au planuri mari pentru parcurile unde turiștii și localnicii vor găsi cea mai sănătoasă relaxare: peste 8.700 de metri pătrați atent amenajați, cu spații de joacă pentru copii, dar și fitness pentru adulți, cu iluminat ecolo-gic și alei și mobilier „asortate” cu pe-isajul. În Parcul Central va exista, la în-ceputul anului 2019, un teren de sport multifuncțional, pe care vara se va putea juca minifotbal, handbal, baschet, iar iar-na, se va patina.

„MICA ELvEțIE“, RETușATĂ Cu BANI EuRoPENIîn splendidul defileu al oltului, în mijlocul unor păduri de conifere și foioase și vegheat de Stânca șoimilor, orașul Băile Tușnad are o carte de vizită cu adevărat impresionantă. Aerul curat și apele minerale au făcut ca micuța localitate să devină una dintre cele mai căutate stațiuni balneare din România. „Mica Elveție“, așa cum a fost supranumită zona, beneficiază acum și de proiecte cu fonduri europene, prin Regio 2014-2020.

INEDIT DESPRE BĂILE TușNAD2 este cel mai mic oraș din România2 se află pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomad, una dintre cele mai tinere formațiuni vulcanice din Munții Carpați2 mofeta (emanație de gaz prin crăpătura scoarței, trăsătură specifică regiunilor

vulcanice) este considerată un miracol al naturii, fiind printre puținele din lume2 are 44 de izvoare2 în apropiere se află lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din România2 stațiunea este apreciată și pentru traseele de cicloturism

www.inforegio.ro20

NoILE INvESTIțII voR MĂRI NuMĂRuL DE TuRIșTI

„Un factor important în proiecta-rea parcurilor este aplicarea principiului egalității de șanse. Astfel, parcurile vor fi accesibile tuturor persoanelor, indiferent de mobilitatea acestora; noile spații vor putea fi folosite de către bicicliști, copii cu role, părinți cu cărucioare pentru co-pii sau persoane cu dizabilități locomoto-rii”, a mai adăugat viceprimarul.

Turiștii care vin la Băile Tușnad în cău-tarea miraculoaselor remedii cu ape ter-male și minerale își vor putea lua „porția de sănătate” și în aer liber. Medicii spun că un tratament în această stațiune face minuni pentru persoanele care au proble-

me respiratorii, afecțiuni digestive sau car-diace, necazuri reumatologice, dar și tul-burări cauzate de stres sau alte afecțiuni neurologice. În toate aceste cazuri, plim-barea și exercițiul fizic în aer liber sunt în fruntea listei de recomandări! Din punct de vedere economic, creșterea numărului de turiști, așteptată de autorități după fi-nalizarea proiectului, înseamnă mai multe locuri de muncă și o dezvoltare mai bună a zonei odată cu îmbunătățirea infrastruc-turii de agrement. Beneficii sunt și pen-tru localnici: oraș mai frumos, mai multe posibilități de petrecere a timpului liber, activități mai interesante pentru elevi. „Școlarii vor avea posibilitatea de a par-ticipa la activități extracuriculare pe teme legate de ecologie și biodiversitate, natu-

ra devenind, astfel, o uriașă sală de clasă”, declară Maria Melles.

Se spune că izvoarele cu proprietăți vindecătoare de la Băile Tușnad sunt atestate încă din secolul al XIII-lea. Pe atunci, „doctorul natură” era stăpân. Câteva secole mai târziu, turismul, afa-cere modernă, tot aici își găsește resursa miraculoasă!

pRoieCte

vlaD bâRleanu

g eoagiu Băi, situată în județul Hunedoara, are mai puțin de 400 de locuitori, dar prin profilul său turistic aduce, totuși, veni-

turi importante la bugetul local, în fiecare an. Cel puțin asta spune primarul orașului Geoagiu, Vasile Cărăguț. Din punct de vedere administrativ, Geoagiu Băi este un sat în componența orașului Geoagiu. „Deși există un potențial turistic variat, principala atracție a stațiunii o reprezintă turismul balnear, care, în ultimii ani, nu a reușit să mai atragă la fel de mulți turiști ca în trecut. Principala problemă este lipsa de experiență a personalului angajat, pre-cum și lipsa unor atracții sau metode de petrecere a timpului liber”, arată edilul.

obieCtiv pentRu STAțIuNEA GEoAGIu BĂI: TuRIșTI MAI MuLțI șI MAI TINERIDeși are tradiție îndelungată în turismul de sănătate, Geoagiu Băi, stațiunea balneară care datează din perioada colonizării romane, acum se luptă să atragă vizitatori. Regio îi oferă opțiuni de finanțare.

foto

: MDR

AP

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

2 titlul proiectului: Amenajări parcuri și spații verzi în stațiunea balneară Băile Tușnad2 valoarea totală a investiției: 6.777.980,84 lei2 Finanțare nerambursabilă: 6.574.151,88 lei

foto

: MDR

AP

aprilie 2018 21

pRoieCte

o STAțIuNE îMBĂTRâNITĂRecensământul din 2011 a arătat că

populația tânără, de până în 30 de ani, este în scădere în orașul Geoagiu. Tine-rii sunt puțini, pentru că și locurile de muncă sunt puține. Datele Autorității Naționale pentru Turism arată că infra-structura stațiunii Geoagiu Băi cuprinde 19 unități turistice cu aproape 1.300 de locuri de cazare, cele mai multe fiind în hoteluri de 2 și 3 stele. Există și două ho-teluri de 4 stele, dar nu au mai mult de 290 de locuri de cazare.

Principalul obiectiv pentru care este vizitată stațiunea este Complexul Băile Daco-Romane. Aici, mii de turiști își pe-trec vacanța de vară și se bucură de be-neficiile apei termale. Cu toate acestea, autoritățile cred că utilizarea stațiunii este sub potențial. „Geoagiu Băi are ne-voie de mai mult decât de un ștrand pen-tru a-i asigura dezvoltarea în timp și pen-tru a reuși să se mențină printre cele mai căutate stațiuni din România. Dezvolta-rea economică a zonei poate fi favorizată doar prin modernizarea sau construirea unor infrastructuri de cazare de calitate, cu alimentație și zone de agrement simi-lare celor existente în Uniunea Europea-nă”, spune primarul Cărăguț.

Cum se nasC ATRACțIILE TuRISTICE

În afara hotelurilor care oferă și pa-chete de tratament – atractive pentru pensionari, care vin cu bilete decontate de casa de Asigurări de Sănătate –, nu prea sunt alte variante de petrecere a timpului liber. Mai exact, în stațiune mai există un parc de unde se poate ajun-ge în pădure sau se pot face plimbări la cascada din apropiere. Ca în majoritatea stațiunilor balneoclimaterice din Româ-nia, este nevoie de o diversificare a ser-viciilor de agrement pentru a lungi peri-oada de ședere a turiștilor, care petrec maximum două nopți la Geoagiu Băi.

„Amenajarea scuarului din zona cen-trală și a unui spațiu pentru sport extrem poate atrage și tineri sau familii cu copii.

C r e ș t e r e a numărului turiștilor va duce, implicit, la creșterea numărului locurilor de muncă. În plus, amenaja-rea parcului va atrage un segment de populație care, în prezent, consideră că această stațiune este doar pentru trata-ment”, crede primarul orașului Geoagiu. Autoritățile mizează, astfel, pe creșterea cu 15% în următorii 5 ani a numărului de vizitatori în stațiune.

Toate datele economico-sociale ale stațiunii Geoagiu Băi converg spre ne-cesitatea unui proiect de reanimare a stațiunii. Astfel, autoritățile locale au depus, în vara anului 2016, o cerere de finanțare pentru un proiect al cărui obiec-tiv este crearea de facilități pentru recre-ere și agrement în stațiune. Un skatepark amplasat în zona centrală a localității, cu dotări și utilități specifice sporturilor noi, practicate de tineri, constituie punctul principal al proiectului. Se vor construi platforme din beton de calitate superioa-ră, iar zona va fi supravegheată video și va fi împrejmuită. Accesul se va face prin construcția unor trepte din beton direct din Aleea Parc.

De-a lungul aleilor principale ale par-cului vor exista locuri de odihnă și recree-re, corpuri de iluminat și mobilier urban. În parc vor fi instalate o cișmea cu apă potabilă și o toaletă publică. Copiii cu dizabilități vor avea un loc special de joa-că, alei care le vor ușura plimbarea și do-tări care să nu reprezinte obstacole. Pro-iectul a fost gândit astfel încât să poată fi folosit de oricine, indiferent de starea fizică și de vârstă.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

2 titlul proiectului: Crearea de facilități pentru recreere și agrement în stațiunea Geoagiu Băi2 Beneficiar: Unitatea administrativ-teritorială Orașul Geoagiu2 valoare totală: 2,65 milioane de lei, din care FEDR 2, 25 milioane lei

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro22

util pentRu beneFiCiaRi

Ajutoarele acordate atât pen-tru infrastructurile sportive cât

şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale sunt ajutoare de stat?

O investiție într-un ștrand de agre-ment intră sub incidența ajuto-

rului de stat regional, conform actelor normative în vigoare, acestea nefiind eligibile.

sunt eligibile cheltuielile cu transportul, cazarea si diur-

na participanţilor din partea solici-tantului la târgurile de turism în

cadrul cărora va fi promovat obiectivul finanţat?

Cheltuieli de tipul celor enumerate mai sus nu

sunt eligibile.

În cazul în care nu exis-tă standard de cost

pentru anumite echipamente şi/sau lucrări se vor prezenta minim

trei oferte de preţ echipamente, liste

de cantităţi şi preţuri unitare provenite din surse verificabile şi obiective. preţurile echipamentelor se pot funda-menta inclusiv cu documente justificati-ve cum ar fi cataloage sau web-site-uri (print-screen-uri cu echipamentele aferente)?

Da, și acest tip de documente este acceptat.

construcţia unei telegondole este o activitate eligibilă?

Nu, această activitate nu este eligibilă.

cum se calculează creşterea numărului de vizitatori în

staţiune? iar în cazul depunerii mai multor proiecte de către un uAt, se ia în calcul numărul de vizitatori pentru fie-care proiect?

AțI îNTREBAT? vĂ RĂSPuNDEM!Turismul este o „carte de vizită“ importantă a unei țări, iar cu ajutorul fondurilor europene lucrurile se pot îmbunătăți substanțial în acest domeniu. Finanțarea și succesul unui proiect depind și de multe amănunte administrative. Ce cheltuieli sunt eligibile în cadrul Axei prioritare 7 a noului Regio? Care sunt documentele necesare pentru a demonstra susținerea investiției din partea entităților locale? Iată doar câteva din întrebările la care specialiștii vă răspund.

foto

: MDR

AP

aprilie 2018 23

util pentRu beneFiCiaRi

Creșterea numărului de vizitatori în stațiune se calculează pe o peri-

oadă de 5 ani de la finalizarea investiției ca procent între media aritmetică a nu-mărului de vizitatori în stațiune pe o pe-rioadă de 5 ani și numărul de vizitatori în stațiune conform datelor INS disponibile în anul depunerii cererii de finanțare.

În cazul în care se preconizează că prin implementarea proiectului va avea loc o creştere a numărului de vizitatori în staţiune cu peste 20% proiectul respectiv primește punctaj maxim în cadrul crite-riului respectiv. În cazul în care o stațiune depune 5 proiecte în cadrul apelului de proiecte POR/2016/7/7.1/1, proiectele respective primesc punctaj maxim în ca-drul criteriului 1.2 dacă fiecare va preco-niza că prin implementarea proiectului va avea loc o creștere a numărului de vi-zitatori în stațiune cu peste 20%.

sunt eligibile parteneriatele în-tre unităţi administrativ-terito-

riale şi firme? este eligibilă realizarea unui parc de distracţii?

Nu sunt eligibile parteneriatele menționate. În ceea ce privește

un proiect care vizează realizarea unui parc de distracții, menționăm că această activitate nu este eligibilă în cadrul P.I. 7.1 a POR 2014-2020.

În cazul amplasării căsuţelor în copaci, se va lua în calcul, de

asemenea, suprafaţa totală a acestora, chiar dacă sunt suspendate în aer şi nu au amprentă/suprafaţă la sol?

Da, suprafața totală a căsuțelor am-plasate în copaci.

este eligibilă construcţia unei pensiuni şi a unei baze de tra-

tament în staţiune?

Nu este eligibilă.

Amplasarea de noi stâlpi de iluminat în completarea celor

existenţi în staţiunile balneare şi balneo -climaterice este activitate eligibilă, în măsura în care sunt îndeplinite toate condiţiile de eligibilitate prevăzute în ghidul specific?

Da, e o activitate eligibilă în stațiunile balneare și bal neo cli ma te ri ce.

În calculul procentului de 10% din suprafaţa totală a spaţiului

verde pentru suprafaţa ocupată de ele-mentele constructive, conform legii nr. 24/2007, se va lua în calcul suprafaţa reală totală a echipamentelor, care in-clude întreg ansamblul desenat pe plan, chiar dacă amplasarea acestora se va face detaşat de sol?

Da, se va lua în calcul suprafața rea-lă totală a echipamentelor.

cutiile tehnice pentru instalaţii vor fi considerate elemente

constructive şi nu spaţiu verde, chiar dacă vor fi acoperite de jardiniere cu vegetaţie?

Da.

care sunt documentele necesa-re pentru a demonstra susţine-

rea investiţiei din partea entităţilor locale?

Solicitantul va anexa la cererea de finanțare următoarele documente:

copie după minim un anunț publicat în mass-media privind consultarea publică a proiectului, copie după minim un anunț publicat în mass-media privind anunțarea ședinței publice, minuta întâlnirii realizate împreună cu entitățile implicate în dezvol-tarea locală (structuri asociative, reprezen-tanți ai societății civile, mediul de afaceri, etc.), acordul de principiu pentru finanțare al entităților (structuri asociative, repre-zentanți ai societății civile, mediul de afa-

ceri, etc.) implicate în dezvoltarea locală.

o instalaţie nocturnă, care re-prezintă o cheltuială de bază în

amenajarea terenului pentru infra-structuri de agrement multifuncţiona-le, parcuri de distracţii, piscine, spa-uri, baze de tratamente, pârtii de ski etc, este neeligibilă?

Da, este neeligibilă, având în vedere cătoate cele mai sus menționate in-

tră sub incidența ajutorului de stat, fiind ele în sine neeligibile.

sunt finanţate investiţiile începute?

Proiectul propus spre finanțare nu trebuie să fie încheiat în mod fizic

sau implementat integral înainte de de-punerea cererii de finanțare în cadrul Regio 2014-2020, indiferent dacă toate plățile aferente au fost realizate sau nu de către beneficiar, conform art. 65 din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013. În acest sens, nu sunt eligibile investițiile care au fost finalizate din punct de ve-dere fizic (ex. a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor) până la momentul depunerii cererii de finanțare

Sunt eligibile proiecte pentru care au fost încheiate contracte de lucrări după data de 01.01.2014, în condițiile enunța-te mai sus.

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro24

iDei euRopene

ALICE-CLAuDIA GHERMAN

o rășelul polonez Mszczonów, cu circa 6.000 de locuitori, se află între două mari centre economice și culturale ale Po-

loniei: Lódź și Varșovia. Până de curând, nimic interesant nu părea să aibă loc la Mszczonów. Ieșirea micuței localități din anonimat a avut loc abia când autorități-le au decis că apa termală poate fi utiliza-tă nu doar pentru a încălzi orașul, ci și în scop curativ.

Primăria din Mszczonów a decis valo-rificarea apelor termale descoperite aici și, astfel, a fost creat un complex finan-țat cu 70% din fonduri municipale și 30% ajutor din fonduri UE. Din 28 iunie 2008 complexul este perfect funcțional, admi-nistrat acum de Centrul de Sport și Re-creere Mszczonów. Mai mult decât atât, proiectul prin care a fost creat comple-xul „Băile Termale Mszczonów“ a sporit atractivitatea orașului pentru turiști, care au la dispoziție atât piscine termale, cât și trasee de ciclism și de plimbări pe jos. Pentru a susține creșterea numărului de vizitatori care vin în zonă, au fost create un centru de informare și un site web. „Datorită cofinanțării de către Uniunea

Europeană, acest proiect a completat orașul prin crearea și marcarea a 62 de kilometri de trasee de ciclism, care au dus vizitatorii la obiective culturale atractive și zone naturale din alte cinci comune apropiate”, declară Grzegorz Kozłowski, viceprimar al Mszczonów.

Deschis în vara anului 2008, noul complex de piscine s-a dovedit a fi foarte căutat, numărul anual de vizitatori cres-când de la 100.000 la 140.000 în 2014.

În 2010 a fost introdusă o nouă ofertă turistică, „Weekend with Baths Thermal Mszczonów”. Pe traseele de ciclism au fost instalate mese de picnic. De aseme-nea, în cadrul proiectului a fost deschis un magazin de închirieri biciclete și o pis-cină în aer liber, cu apă geotermală (34º C), disponibilă pe tot parcursul anului. Noul complex a dus la crearea a 27 de noi locuri de muncă și a stimulat activi-tăți cum ar fi patinajul, excursii în timpul iernii sau pescuitul la copcă.

BĂILE TERMALE MSzCzoNów, PE HARTA TuRISMuLuI BALNEAR PoLoNEz

Micile localități devin repere importante pe harta turistică, dacă în zonă există izvoare termale, iar autoritățile știu să transforme acest atuu în afacere și sursă de sănătate pentru populație. Așa s-a întâmplat în micuța localitate poloneză Mszczonów, aflată la 45 km de varșovia.

polonia

foto

: htt

p://

term

y-m

szcz

onow

.eu

foto

: htt

p://

term

y-m

szcz

onow

.eu

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

2 titlul proiectului: Băile Termale Mszczonów2 Beneficiar: Urząd Miejski w Mszczonowie2 buget total: 168.806 de euro2 Contribuție FEDR: 123.804 de euro

aprilie 2018 25

iDei euRopene

uN MILIoN DE TuRIșTI PE an la STâNCILE DIN MoHER Imaginați-vă un loc de basm cum nu e altul pe pământ. un loc unde marea sărută țărmul stâncos, îmbrăcat într-o mantie de smarald. Acestea sunt Stâncile din Moher, aflate în sud-vestul Irlandei. Peste un milion de vizitatori din întreaga lume vin aici în fiecare an pentru o experiență unică.

ALICE-CLAuDIA GHERMAN

C ând frumuseții hărăzite de natu-ră i se adaugă talentul omului și preocuparea autorităților, rezul-tatul este un proiect de cinci ste-

le! Așa s-a întâmplat și în Irlanda, care a transformat într-un succes răsunător cea mai mare atracție turistică a sa, Stâncile din Moher, prin intermediul unui proiect inedit realizat cu fonduri europene.

Centrul „Visitor Experience - Atlantic Edge” îi așteaptă pe turiști să facă o că-lătorie în timp, prin cele 319 milioane de ani cât se crede că au pereții stâncoși de aici. Centrul este un proiect ecologic și a fost creat în subteran. O uriașă peșteră constituie scena unde se derulează pro-iecții de filme, sunt găzduite expoziții de fotografie, se țin prelegeri. Peștera este organizată în sectoare tematice (ocean, stânci, om) dotate cu exponate interac-tive și afișe. Un tur aerian al Stâncilor din Moher – „Clear Journey” – se desfășoară pe un ecran central, în timp ce un tunel, care evocă peșterile din zonă, duce către o sală unde vizitatorii pot experimenta virtual cățăratul pe Stâncile din Moher.

Irlandezii au ținut cont că Stâncile de la Moher sunt nu doar o minune a naturii, ci și habitatul natural a peste 20 de specii de păsări: aici se află cele mai mari colo-nii de păsări marine din Irlanda. Zona a fost declarată de UE drept arie protejată, încă din 1989, de unde și grija deosebită pentru natură. „Atlantic Edge” utilizează surse regenerabile de energie – energie geotermală și solară – într-un efort susți-nut de a minimaliza efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător.

Centrul pentru vizitatori este comple-tat de peste 700 de metri de platforme de observare montate pe stâncă, trasee și zone de parcare special amenajate.

Proiectul a fost dublat de un program de management al vizitatorilor, de conser-vare a locului și de educare ecologică a turiștilor. În consecință, în ultimii ani a crescut numărul de oaspeți care vin aici în scopul educației și cercetării.

Irlanda

foto

: shu

tters

tock

.com

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

2 titlul proiectului: Stâncile din Moher/Cliffs of Moher2 Beneficiar: Clare County Council2 buget total: 31,5 milioane de euro2 Contribuție FEDR: 10,8 milioane de euro

www.inforegio.ro26

Bruxelles, 2-3 maiCoNFERINțA AGRIRESEARCH A uETimp de două zile, la Bruxelles se va organiza conferința dedicată cercetărilor din agricul-tură – AgriResearch Conference. Dedicată oamenilor de știință, agricultorilor, comuni-tăților rurale, industriei, consilierilor, facto-rilor de decizie politică, dar și cetățenilor și reprezentanților ONG-lor interesați să învețe despre activitățile și realizările din domeniul agriculturii, conferința va trasa viitorul politi-cilor și activităților agricole după anul 2020. De asemenea, evenimentul va constitui o ocazie bună de interrelaționare cu peste 500 colegi de breaslă din diferite țări ale UE.https://ec.europa.eu

București, 14-20 maiBuCHAREST TECHNoLoGy wEEk 2018Timp de o săptămână Bucureștiul va celebra tehnologia. Organizatorii promit un adevărat regal tehnologic la cea de a treia ediție a Bu-charest Technology Week. Drone, faimosul robot Sophia plus numeroși alți roboți, ma-șini electrice sau hibrid, gadget-uri, realități virtuale și imprimante 3D vor ocupa, timp de o săptămână, fiecare metru pătrat din Piața George Enescu în secțiunea „TehnoExpo”. Pa-

sionații de tehnologie, specialiștii în robotică și IT și oamenii de afaceri își vor da întâlni-re în cadrul secțiunilor „Business Summits” (Athènèe Palace Hilton Hotel) și „Partner Events” – peste 60 de evenimente partenere, ținute în diferite locuri din Capitală.https://techweek.ro

București, 16-19 maiPACk ExPo 2018Cel mai important loc de întâlnire pentru cei din industria ambalajelor din Sud-Estul Eu-ropei va fi la Romexpo. Pack Expo 2018 va fi găzduită în B2, noul pavilion al complexului expozițional. Aici vor veni liderii de piață și numeroase companii specializate în ambala-je pentru a-și prezenta inovațiile, tehnologiile și soluțiile de afaceri. Pack Expo s-a dovedit a fi un real succes încă de la prima ediție din 2016, aducând sub același acoperiș întregul lanț de distribuție a produselor de ambalare. Ediția curentă promite participanților șansa de a cuceri noi piețe, cu minime riscuri, și de a obține o rentabilitate sigură și profitabilă a investiției.https://www.pack-expo.ro

Bruxelles, 24 maiDG Regio organizează conferința “GooD GovERNANCE FoR CoHESIoN Po-LICy”, al cărei scop e să reunească factori de decizie la nivel înalt și experți din ca-drul statelor membre UE la dezbateri des-pre fondurile structurale și de investiții. Conferința va fi deschisă de către comisarul pentru politici regionale Corina Crețu și vice-

premierul bulgar Tomislav Donchev. https://scic.ec.europa.eu/ew/register/dgscic/GGCP2018/e/lk/k/

Iași, 25-28 maiHANGARIADA, FESTIvAL DE ARTĂ șI zboRAvioane, muzică, activități artistice. Aerodro-mul „Alexandru Matei” din str. Aviației nr. 2 din Iași este la final de primăvară locul unde adrenalina alungă astenia de primăvară. Timp de patru zile cerul Iașiului va fi brăzdat de avioane și parașutiști, în timp ce hangarul Aeroclubului „Alexandru Matei” va fi gazda unor expoziții de pictură, sculptură, fotogra-fie și creații handmade ale unor artiști locali și naționali. Festivalul va combina activitățile aviatice cu spectacolele de teatru, concertele sau alte activități artistice neconvenționale.http://hangariada.ro/

București, 31 mai-3 iunieTIBCo 2018Cea de-a XXXV-a ediție a Târgului Internațio-nal de bunuri de larg consum – TIBCO 2018 – va avea loc în pavilionul B1 din cadrul Cen-trului Expozițional Romexpo. Vizitatorii în că-utare de noutăți și oferte, interesați să achi-ziționeze bunuri de larg consum vor avea de ales dintr-o paletă largă de companii partici-pante, în timp, de producătorii, importatorii și distribuitorii de bunuri de larg consum, români și străini își vor putea prezenta pro-dusele într-o atmosferă de business, propice comunicării și networking-ului.http://www.tibco.ro

AGENDĂ

oRGANISMELE DE IMPLEMENTARE șI MoNIToRIzARE A PRoGRAMuLuI oPERAțIoNAL REGIoNAL

autoRitatea De management pentRu PoR 2014-2020 (AM PoR) — MINISTERuL DEzvoLTĂRII REGIoNALE șI ADMINISTRAțIEI PuBLICEBd. Libertății, nr. 16, București, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roFacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

oRganisme inteRmeDiaRe poRAgenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamț, județ Neamț, cod poștal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, website: www.adrnordest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, județ Brăila, cod poștal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.ro, website: www.adrse.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi nr. 7A,cod poștal 910164 Călărași, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.ro, website: www.adrmuntenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-vest oltenia (ADR Sv oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, județ Dolj, cod poștal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.ro, website: www.adroltenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională vest (ADR vest)Str. Proclamația de la Timișoara nr. 5,Timișoara, județ Timiș, cod poștal 300054Tel/Fax: 0256 491923

E-mail: office@adrvest.ro, website: www.adrvest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-vest (ADR Nord-vest)Calea Dorobanților nr. 3, Cluj Napoca, județ Cluj, cod poștal 400118Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222e-mail: secretariat@nord-vest.rowebsite: www.nord-vest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, județ Alba, cod poștal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.ro, website: www.adrcentru.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională București Ilfov (ADR București Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poștal 020076, BucureștiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.ro,website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

aprilie 2018 27

Festin De PRIMĂvARĂodată cu primăvară, porția de „sănătate” din farfurie trebuie să fie tot mai generoasă! Meniurile specifice fiecărei țări includ preparate care de care mai apetisante și mai bogate în vitamine. Astăzi, vă prezentăm o rețetă de sparanghel în stil olandez și o prăjitură „energizantă”, specialitate poloneză.

Cândva, sparanghelul era considerat mân-carea săracului. Cel puțin așa ni-l înfăți-șează pictorul Adriaen Coorte în tabloul „Natură moartă cu sparanghel”, dar astăzi olandezii consideră sparanghelul alb drept „aur alb”. Mai mult, ei îl înnobilează cu nu-mai puțin faimosul sos olandez – o rețetă, de altfel, disputată și de francezi, fiindcă

se pare că ea a pătruns în Franța odată cu reîntoarcerea hughenoților din surghiunul lor în Țările de Jos. Cert este că din toată această „luptă” a rezultat un preparat sa-vuros, pe care vă invităm să-l testați.

ingReDiente: 8-10 bucăți de spa-ranghel alb, 4 ouă întregi și 4 gălbenușuri de ou, o lingură de sare, 8 felii de șuncă

fiartă, 4 linguri de vin alb de calitate, 100 g de unt, un vârf de cuțit de nucșoară, sare și piper, după gust, zeama de la o jumătate de lămâie, 2 linguri de pătrunjel verde, fin tocat.

pRepaRaRe: Sparanghelul se spală și se îndepărtează cei 1,25 cm de parte tare, se fierbe în apă cu sare, timp de zece minute, după care se ia cratița de pe foc și se mai lasă în apa fierbinte încă 15 minute. Între timp, se fierb cele patru ouă întregi, se curăță și se toacă mărunt. Se taie șunca în fâșii subțiri. Se bat spumă cele 4 gălbenușuri cu vinul alb. Apoi se pun într-o cratiță pe foc, amestecând con-tinuu până capătă consistență cremoasă. Separat, se topește untul și și se adaugă în fir subțire peste crema de ouă, ameste-când continuu. Se condimentează cu sare, piper, nucșoară și apoi se adaugă zeamă de lămâie. Se amestecă bine. Sosul olan-dez este gata.

Pe un platou așezați tijele de sparan-ghel scurse de apă, ouăle fierte, tocate mărunt, deasupra fâșiile de șuncă, apoi sosul olandez și, peste toate, pătrunjel verde.

Poftă bună!

PoFTIțI LA MASĂ... EuRoPEANĂ

Babka este un desert nelipsit de la me-sele festive, în Polonia, iar cei care l-au gustat spun că este delicios. Dacă vă în-trebați ce se poate face cu 15 gălbenu-șuri, încercați Babka!

ingReDiente: 1 ceașcă de lapte, 3 1/3 cești de făină, 2 pachețele de droj-die uscată activă, ¼ cană de apă căldu-ță, 2/3 cană de zahăr, 2 linguri de sare, 15 gălbenușuri, 1 linguriță de extract de vanilie, 1/3 ceașcă de stafide negre, ½ cană de unt topit, ½ cană de migdale to-cate, coajă rasă de lămâie și portocală.

pRepaRaRe: Dizolvați drojdia în apă călduță, apoi faceți o maia din lapte călduț, ¾ ceașcă de făină, sare și drojdia dizolvată. Lăsați să-și dubleze volumul. Într-un castron mare frecați ouăle cu sa-rea, zahărul, extractul de vanilie și coaja de citrice, apoi mixați amestecul de ouă

cu maiaua și făina rămasă și frământati un aluat bine închegat. Adăugați migda-lele și stafidele și mai frâmântați un pic. Acoperiți vasul și lăsați aluatul la dospit până își triplează volumul.

Cu mâinile ușor umezite transferați aluatul într-o tavă de copt rotundă, cu

gaură în mijloc, unsă cu unt și făină. Lă-sați să-și dubleze volumul, apoi dați la cuptorul încins, până când trece proba scobitorii. Scoateți tava din cuptor, lă-sați prăjitura să se răcească în tavă, apoi răsturnați-o pe un platou și pudrați-o cu zahăr farin.

foto

: shu

tters

tock

.com

foto

: shu

tters

tock

.com

bAbkA

spArAnghel În stil olAndez

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureștiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului operațional Regional și co-finanțat de uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Numele Proiectului:

„Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul operațional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului operațional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

Editor: Autoritatea de Management pentru Programul operațional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Data publicării: aprilie 2018