dezvoltarea Învăţămîntului public În basarabia În perioada interbelică

7/23/2019 Dezvoltarea Învăţămîntului Public În Basarabia În Perioada Interbelică

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarea-invatamintului-public-in-basarabia-in-perioada-interbelica 1/5

Dezvoltarea învăţămîntuluipublic în Basarabia în perioada

interbelică (1918 – 1940)

Revenirea Basarabiei în anul 1918 la neamul românesc aasigurat pe parcursul întregii perioade de pînă în 1940 oadevărată renaştere naţională şi spirituală a românilorbasarabeni. nume în 1918!1940 s!a constituit aici o adevăratăintelectualitate naţională.

"entru prima dată în istoria acestui ţinut# $orţele spiritualităţiiromâneşti# vastele acumulări culturale# naţionale# umane şisociale s!au materiali%at într!un salt calitativ care s!a produs înperioada interbelică.

&upă 1918 s!au produs sc'imbări colosale în sistemul învăţămîntului public din Basarabia# a $ost lic'idat caracterul luicolonial rusesc. (n a$ară de şcolile ruseşti# evreieşti# nemţeşti# au$ost desc'ise şcoli naţionale româneşti. )iecărui elev i s!a o$eritposibilitatea de a studia în limba sa maternă. *uvernul Românieia înţeles de la bun început necesitatea răspîndirii ştiinţei de carte

în mediul basarabenilor drept condiţie indiscutabilă a progresuluigeneral al statului românesc. +u întîmplător de,a în -onstituţia

României din 19/ a $ost introdus dreptul la învăţătură. "artidul+aţional oldovenesc încă din martie 191 a înaintat cerinţa cuprivire la naţionali%area şcolilor# precum şi la crearea şcolilorprimare şi medii româneşti# introducerea limbii române ca limbăo2cială în administraţia Basarabiei. (n iunie 3 iulie 191 au $ostorgani%ate de către ". *ore# . 5troescu primele cursuri pentru

învăţătorii de limba română din Basarabia."rogramul "artidului +aţional!6iberal# adoptat la

noiembrie 191# prevedea următoarele sarcini7 1 îmbunătăţirea

învăţămîntului rural pentru ma,oritatea populaţiei Basarabiei# lic'idarea anal$abetismului# / construirea în 2ecare localitaterurală a unei şcoli săteşti# 4 asigurarea 2ecărei şcoli cu cadredidactice un învăţător la :0 de copii.

&upă ;nirea din 1918# ideea şcolii naţionale a $ost reali%ată$ără nici un obstacol din partea autorităţilor statului. &e,a cătreanul 190 în Basarabia începe un mare proces de construcţie a



localurilor pentru şcolile săteşti. proape în 2ecare sat s!a ridicatcîte o clădire pentru şcoala primară# care la început avea trei!patru săli de clasă# o cancelarie pentru pro$esori# un cabinetpentru directorul şcolii# mai apoi ridicîndu!se şi pentru şcolile

secundare# licee# gimna%ii# şcolile normale clădiri mari# $rumoase#luminoase. -ătre anul 194# în Basarabia $uncţionau de,a maimult de 100 de şcoli primare naţionale.

6a < iulie 194 a $ost promulgată 6egea cu privire la învăţămîntul primar şi secundar al statului românesc. ceastănouă =constituţie> a statului prevedea măsuri concrete pentrude%voltarea învăţămîntului în tot statul românesc# inclusiv înBasarabia7 se aproba dreptul la învăţătură pentru toţi copiii#indi$erent de se?ul# naţionalitatea şi rasa lor# se introducea

învăţămîntul primar şi secundar obligatoriu# cu o durată de ani#

din care ultimii ani erau destinaţi învăţămîntului practic# se trasatrecerea la învăţămîntul de ani în timp de : ani art. : şilic'idarea deosebirilor dintre şcolile săteşti şi cele de la oraş.

&atele statistice din anul 189 arată că# în Basarabia# ştiutoride carte erau numai 19#4@ din populaţie# iar între moldoveninumai 10#/@A în România 3 @# în ransilvania 1900 3 41#4@#

în Bucovina 3 aproape 4:@. (ntre anii 1918 şi 1940# în Basarabiaau $ost desc'ise 189 şcoli urbane şi 11 şcoli rurale# cu :.</de locuri# ceea ce însemna că aproape în 2ecare sat a $ost

desc'isă cîte o şcoală. (n a$ară de aceasta# în Basarabia au$uncţionat circa /0 de şcoli medii. +umărul şcolilor pro$esionale acrescut de la 9 în 1919 pînă la 19 în 19<# iar numărul elevilor#respectiv de la 1: la 1048.

;n anumit rol în pregătirea cadrelor de muncitori l!au ,ucatşcolile de meserii din Bălţi# )loreşti# 5oroca# Cr'ei# -etatea lbă#Dsmail. -ătre anul 1940# în -'işinău $uncţionau7 gimna%iulindustrial casnic directoare E. ntonescu# gimna%iul industrial5C+ directoare . Donescu# şcoala de contabilitate director .unteanu# liceul industrial de $ete directoare . +egrescu#patru şcoli comerciale de stat pentru cursul in$erior# o şcoalăpentru cursul superior comercial şi două şcoli pentru preparaţiilepractice.

5!a de%voltat învăţămîntul mediu de specialitate pentrupregătirea cadrelor pedagogice. (n 19# în Basarabia erau 10



şcoli normale cu 19/ elevi 1/00 băieţi şi </ $ete# 1 licee debăieţi 140 elevi şi 14 licee de $ete /: eleve.

;n anumit rol în pregătirea agronomilor# viticultorilor#%oote'nicienilor l!au ,ucat şcolile medii agricole de specialitate. (n

19# în Basarabia $uncţionau7 Fcoala naţională de viticultură din-'işinău# şcolile in$erioare de agricultură din -ucuru%eni# *rinăuţi#"urcari# -ricova# -upcui# an%îr# Brîn%eni şi şcoala de viticulturădin 5a'arna 3 cu trei şcoli mai mult decît în anul 1918. &easemenea# s!a ma,orat numărul elevilor de la 400 în 1918 la 00

în 19<. &acă în 191 şcolile agricole aveau 9:0 'a de pămînt# în19< vorbim de circa 4000 'a. &acă pînă în 1918 cursurile seţineau în ruseşte# după ;nire s!a trecut la limba română# au $ostrevă%ute programele de studii# s!au introdus programe noianalitice.

(n Basarabia s!a de%voltat şi învăţămîntul particular. -ătreanul 19< $uncţionau două şcoli particulare speciale# 4: grădiniţede copii particulare# /9 şcoli particulare cu programul statului4:00 elevi# nouă şcoli primare cu program propriu 1<40 elevi#o şcoală medie particulară 1<8 elevi şi nouă licee particulare debăieţi :98 elevi# şapte licee particulare mi?te 4:1 elevi# optlicee particulare de $ete ::/ eleve. ceste şcoli au $ost desc'ise

în $ond de repre%entanţii populaţiei ruseşti# evreieşti şi germane.+umai în -'işinău# către anul 1940 $uncţionau :0 şcoli primare#

inclusiv 1 şcoli mi?te# 1/ şcoli de $ete# 14 şcoli de băieţi# şaseşcoli evreieşti# 11 licee# trei gimna%ii# Fcoala normală de învăţători=i'ai itea%ul># Fcoala normală epar'ială# 5eminarul de

eologie#Fcoala de contabilitate. 5e deosebeau prin calitateapregătirii elevilor 6iceul militar =Regele )erdinand D> director -. D.-ealîc# 6iceul comercial de băieţi director Eberman# 6iceul de$ete ="rincipesa &adiani> director R. *alin# 6iceul de $ete =Reginaaria> directoare . +egrescu# *imna%iul =i'ai Eminescu>director +. +. oroşanu# *imna%iul industrial casnic directoareE. ntonescu# 6iceul =B. ". Gasdeu> director . Garea# 6iceulepar'ial director . ;şinevici &umitrescu şi altele.

România a creat o ba%ă materială bună pentru şcolileBasarabiei. (n anii 1918!1940 au $ost construite 1<0 clădiri noipentru şcoli. România a construit în 10 ani cît n!a constuit regimulţarist rus în mai bine de 100 de ani. 5!a de%voltat o reţea întreagăde şcoli speciale# la care nici nu se putea visa pînă în 19187 şcoli!



internat de băieţi# şcoli pentru pregătirea conducătorilor şieducatorilor grădiniţelor de copii# şcoli primare pentru'andicapaţi# precum şi grădiniţe de copii. +umai din 1918 pînă în194# în Basarabia# au $ost desc'ise < grădiniţe cu un contingent

de 1180 copii. "înă în 191 în Basarabia nici nu se ştia degrădiniţe de copii. (ntre anii 1918!1940 s!au construit clădiripentru circa :0 grădiniţe pentru copiii români# evrei# ucrainieni#ruşi şi alte naţionalităţi.

5istemul de învăţămînt românesc era prielnic naţionalităţilorconlocuitoare. Fcolile primare# secundare# gimna%iile# liceele au$ost asigurate cu cadre bine pregătite. (n sistemul didactic de,a înanul 19< s!au încadrat 491 învăţători# ceea ce e de 1 ori maimult decît în anii 1919!190. )iecare liceu# gimna%iu des$ăşura ovastă activitate de educaţie şi culturali%are. 6a 6iceul de băieţi

=le?andru &onici> din -'işinău activa =5ocietatea pentrustudierea limbii şi literaturii române> condusă de pro$esorul l.+icu# corul elevilor# 2liala basarabeană a asociaţiei =stra># careorgani%a e?cursii cu elevii.

-onsecinţe po%itive a avut studierea obiectelor în limbamaternă. -opiii de moldoveni nu erau =sălbatici> cum striga ."urişc'evici# $ostul deputat din Basarabia în &uma rusească în1911. oldovenii posedau aptitudini $oarte bune pentru carte#erau talentaţi# stăruitori# disciplinaţi# aspirau spre o cultură

naţională românească bogată.5!a sc'imbat complet conţinutul teoretic şi ideologic al învăţămîntului. &acă pînă în 1918# în şcolile din Basarabia# sepropaga ideologia colonială rusă misiunea de =eliberare> a Rusieiţariste în Balcani# unitatea imperiului rus# unitatea du'ovnicească#e?istenţa unui singur popor etc.# acum la ba%a conţinutuluisistemului de învăţămînt au $ost puse ideile patriotice aleneamului românesc# ideile luptei pentru independenţă# eroismul

în lupta de veacuri pentru supravieţuire. "rogramele uniceromâneşti au contribuit la încadrarea reuşită a învăţămîntului dinBasarabia în sistemul de învăţămînt românesc# care!şi cucerise unmare prestigiu în Europa.

u e?istat şi greutăţi prin care a trecut învăţămîntul publicdin Basarabia. +u 2ecare ţăran basarabean avea posibilitatea dea!şi da copiii la şcoală. Era lipsă de îmbrăcăminte şi încălţămintepentru elevi. Era insu2cient numărul de şcoli şi de învăţători.



5tatistica inisterului de instrucţiune din 19: recunoştea că#pentru a completa toate golurile din învăţămîntul primar şi a trecela sistemul de clase în toate şcolile din România# inclusiv dinBasarabia# era nevoie de 4.000 de învăţători. (n 19/ $recvenţa

în Basarabia constituia :/#<@ din tot numărul copiilor :8#8@pentru băieţi şi 44@ pentru $ete# iar pe întreaga Românie# de0#8@ 4@ pentru băieţi şi <<@ pentru $ete.

6a capitolul $recvenţă şcolară# în 1918!1940# România se aHa între primele /0 de state de%voltate din lume# în 19/ ocupa loculal <!lea cu 0#8@# ;R55 avea 0@. Recensămîntul din 19/0 aarătat că numărul ştiutorilor de carte s!a ma,orat de la 10#/@ în191 pînă la /8#1@ în 19/0# iar în general în România 3 :@.

(n comparaţie cu cel primar şi secundar# învăţămîntulsuperior a cunoscut în Basarabia un progres mai lent. ici au

$uncţionat două $acultăţi ale ;niversităţii din Daşi7 )acultateagricolă# în $runte cu decanul său# pro$esorul gricola -ardaş# şi)acultatea de eologie# în $runte cu decanul "opescu!"ra'ova. 6aaceste $acultăţi# cu o ba%ă materială bună# îşi $ăceau studiilepeste 000 de studenţi.

(nvăţămîntul superior în Basarabia $ăcea abia primii paşi. ;nnumăr considerabil de studenţi basarabeni îşi $ăceau studiile launiversităţile din -ernăuţi# Daşi# Bucureşti# -lu,# la instituţiile de

învăţămînt superior din )ranţa# *ermania# -e'oslovacia# Belgia. (n

aceste condiţii# *ala *alaction propunea să 2e desc'isă înBasarabia o universitate# dar această idee $rumoasă n!a $ostreali%ată# deoarece Basarabia a $ost reocupată de bolşevicii ruşi în1940.

&ar# în general# învăţămîntul primar# secundar# pro$esional şisuperior a constituit un puternic instrument de implantare şide%voltare a culturii româneşti# de care au pro2tat toate claselesociale basarabene. &e la Gotin pînă la Reni şi Dsmail# şcoalaromânească din Basarabia a $ăurit mulţi intelectuali. Ea a $ormatmulte personalităţi care au activat şi în perioada postbelică. r 2$ost imposibil să avem o cultură naţională $ără şcoala româneascădin Basarabia interbelică.

Basarabia anilor 1918!1940 nu mai era aceea din 191. 5utede mii de copii au absolvit şcoala românească# încadrîndu!sepregnant în viaţa spirituala a României reîntregite.

dezvoltarea Învăţămîntului public În basarabia În perioada interbelică

Documents