dezvoltarea şi optimizarea unor instrumente de măsurare ... si optimizarea unor instrumente de...

REZUMATUL tezei: Dezvoltarea și optimizarea unor instrumente de măsurare farmacoeconomică a

rezultatelor obținute în tratamentul afecțiunilor reumatice

Dezvoltarea şi optimizarea unor instrumente de

măsurare farmacoeconomică a rezultatelor

obţinute în tratamentul afecţiunilor

reumatologice

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător de doctorat:

PROF. UNIV. DR. JOHNY NEAMȚU

Student-doctorand:

MIHAELA-SIMONA SUBȚIRELU

CRAIOVA

2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE FARMACIE

Craiova, Str. Petru Rareş, nr. 2, 200349

Tel./fax: 0351 443507/0251 523929, www.umfcv.ro

REZUMATUL tezei: Dezvoltarea și optimizarea unor instrumente de măsurare

farmacoeconomică a rezultatelor obținute în tratamentul afecțiunilor reumatice

1

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

LISTA CU LUCRĂRILE ȘTIINȚIFICE PUBLICATE

LISTA CU ABREVIERI

Introducere

I. Partea generală

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND AFECȚIUNILE REUMATOLOGICE 1.1. Definirea afecțiunilor reumatologice

1.1.1. Factori declanșatori ai afecțiunilor reumatice 1.1.2. Semne clinice și simptome

1.2. Clasificarea și caracteristicile afecțiunilor reumatologice 1.2.1. Criteriile folosite ca instrumente de diagnosticare a afecțiunilor reumatologice 1.2.2. Considerente metodologice și statistice despre criteriile de clasificare a afecțiunilor reumatologice 1.2.3. Criterii specifice de clasificare a bolilor reumatologice

1.3. Evaluarea severității afecțiunilor reumatice și a durerii 1.4. Afecțiuni reumatice abordate în contextul programului de cercetare

1.4.1. Poliartrita reumatoidă 1.4.1.1. Definire și clasificare 1.4.1.2. Metode de diagnosticare 1.4.1.3. Medicația în poliartrita reumatoidă 1.4.1.4. Fazele tratamentului în poliartrita reumatoidă 1.4.1.5. Impact socio-economic asupra pacientului 1.4.1.6. Poliartrita reumatoidă în contextul programului de cercetare

1.4.2. Alte afectiuni reumatologice abordate în cadrul programului de cercetare 1.4.2.1. Caracteristici clinice și metode de diagnosticare 1.4.2.2. Tratament și impact social

1.5. Metode de autogestionare a bolii 1.5.1. Impact asupra pacientului 1.5.2. Impact asupra societății

2. INSTRUMENTE DE MĂSURARE FARMACOECONOMICĂ 2.1. Farmacoeconomia: concepte și metode

2.1.1. Tipuri comune de studii economice 2.1.2. Aderența

2.1.2.1. Definire și problematică 2.1.2.2. Clasificarea aderenței 2.1.2.3. Importanța aderenței în cadrul tratamentului medicamentos 2.1.2.4. Metode de măsurarea aderenței

2.1.3. Modele social cognitive pentru afecțiunile reumatice 2.1.3.1. Scurt istoric 2.1.3.2. Modelul conceptual al Teoriei Comportamentului Planificat: termeni, aplicații și limitări 2.1.3.3. Considerații privind legătura dintre aderența terapeutică și teoria comportamentului planificat

2.1.4. Instrumente farmacoeconomice folosite în afecțiunile reumatice; definirea conceptului PRO (Patient-Reported Outcomes)

2.1.4.1. Chestionarul CQR-19 (Compliance Questionnaire for Rheumatology ) 2.1.4.2. Chestionarul PDSQ (Psyhiatric Diagnostic Screening Questionnaire) 2.1.4.3. Potențialul instrumentelor farmacoeconomice electronice (ePRO)

2.2. Farmacoeconomia: aplicații

II. Contribuții personale

3. IPOTEZA DE LUCRU ȘI OBIECTIVELE GENERALE 3.1. Definirea ipotezei de lucru 3.2. Definirea obiectivelor



2

4. STUDIUL 1: TRADUCEREA ȘI ADAPTAREA CULTURALĂ A CHESTIONARULUI PENTRU PACIENȚII CU

AFECȚIUNI REUMATICE (CQR19) 4.1. Introducere (ipoteza de lucru și obiective specifice) 4.2. Material și metodă

4.2.1. Descrierea eșantionului de pacienți 4.2.2. Procedura traducerii

4.3. Rezultate 4.4. Discuții 4.5. Concluzii

5. STUDIUL 2: OPTIMIZAREA PRIN METODE STATISTICE A CHESTIONARULUI CQR-19 APLICAT UNUI LOT DE

PACIENȚI CU AFECȚIUNI REUMATICE DIN ROMÂNIA 5.1. Introducere (ipoteza de lucru și obiective specifice) 5.2. Material și metodă

5.2.1. Descrierea eșantionului de pacienți 5.2.2. Tratamentul prescris pacienților participanți la studiu 5.2.3. Analize statistice realizate


6. STUDIUL 3: EVALUAREA DEPRESIEI ȘI ANXIETĂȚII LA PACIENȚII CU AFECȚIUNI REUMATICE CU AJUTORUL

INSTRUMENTELOR FARMACOECONOMICE 6.1. Introducere (ipoteza de lucru și obiective specifice) 6.2. Material și metodă

6.2.1. Descrierea eșantionului de pacienți 6.2.2. Instrumentele de cercetare 6.2.2. Metode statistice implementate


7. STUDIUL 4: DEZVOLTAREA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL PENTRU ANALIZA ȘI OPTIMIZAREA

REZULTATELOR FARMACOECONOMICE OBȚINUTE ÎN TRATAMENTUL AFECȚIUNILOR REUMATICE 7.1. Introducere (ipoteza de lucru și obiective specifice) 7.2. Material și metodă

7.2.1. LabVIEW – mediu de programare grafică 7.2.2. Instrument virtual pentru analiza și optimizarea aderenței pacienților la tratamentul afecțiunilor reumatice

7.2.2.1. Panoul frontal al instrumentului virtual 7.2.2.2. Diagrama bloc a instrumentului virtual 7.2.2.3. Modul de lucru al instrumentului virtual

7.3. Rezultate obținute 7.3.1. Rezultate obținute pentru toate întrebările chestionarului codate inițial 7.3.2. Rezultate obținute pentru toate întrebările chestionarului (unele recodate) 7.3.3. Rezultate obținute pentru întrebările selectate

7.4. Discuții 7.5. Concluzii

8. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE



3

CUVINTE CHEIE

Aderența, Afecțiuni reumatice, Instrumente farmacoeconomice, Optimizare, Statistică

REZUMAT

Astăzi, în România afecțiunile reumatice ocupă un loc central în cadrul bolilor

cronice, cu efecte grave asupra calității vieții populației. Pentru ameliorarea efectelor

acestor afecțiuni, o importanță deosebită o are, pe lângă medicația prescrisă de medicul

specialist și atitudinea fiecărui pacient față de aceasta.

Pentru a atinge obiective terapeutice ridicate este nevoie de o strategie completă,

implementată la toate nivelurile de decizie, care să determine o aderență ridicată a

pacienților la recomandările medicilor. O aderență scăzută la tratament poate duce la o

progresie a bolii, invaliditate sporită și în final terapii medicale costisitoare; toate acestea

impun costuri substanțiale. Utilizarea instrumentelor farmacoeconomice (a măsurilor de

rezultate raportate de către pacienți - PRO’s) în cercetarea reumatologică este larg

răspândită, însă utilizarea datelor pentru evaluarea calității asistenței reumatologice

furnizate este mai puțin cunoscută.

Instrumentele specifice bolii și cele generice utilizate în reumatologie au progresat

de-a lungul timpului și din ce în ce mai mult (deși nu în totalitate) reflectă ce anume din

conduita medicală contează pentru atitudinea pacienților.

Lucrarea este structurată din punct de vedere al conținutului în două părți principale

prezentate în continuare.

Prima parte a lucrării este o parte generală care descrie stadiul actual al cunoașterii

și cuprinde aspectele generale, teoretice ale celor două domenii în al căror perimetru se

încadrează studiile efectuate în cadrul programului de cercetare.

Aspectele generale privind afecțiunile reumatologice sunt prezentate în primul

capitol și fac referire la: factorii declanșatori, semne clinice și simptome, criterii specifice

de clasificare și evaluare a severității. De asemenea sunt trecute în revistă afecțiunile

reumatice abordate în contextul programului de cercetare.

Instrumentele de măsurare farmacoeconomică folosite pentru analiza gradului de

aderență al pacienților la tratamentul prescris în cazul diagnosticării cu afecțiuni reumatice

sunt tratate succint în capitolul doi. Sunt prezentate noțiuni generale despre: aderență



4

(definire, clasificare, importanța în cadrul tratamentului, metode de măsurare) și tipurile de

instrumente farmacoeconomice. Este definit conceptul PRO (Pacient Reported Outcomes)

prin care sunt utilizate informațiile preluate direct de la pacienți sub formă de chestionare.

A doua parte reprezintă componenta principală a tezei și cuprinde contribuțiile

personale originale la realizarea programului de cercetare (concretizate în patru studii

efectuate).

În capitolul trei sunt stabilite ipotezele de lucru și obiectivul general al cercetării.

Deoarece în România nu există un instrument de evaluare farmacoeconomică a rezultatelor

obținute în tratamentul afecțiunilor reumatice am preluat chestionarul în limba engleză

CQR-19 pe care l-am tradus, adaptat și optimizat condițiilor specifice țării noastre.

Obiectivul general al tezei îl reprezintă creșterea beneficiilor tratamentului și serviciilor

medicale în cazul afecțiunilor reumatice cu ajutorul unor instrumente farmacoeconomice

adaptate din punct de vedere cultural populației din România prin măsurarea aderenței

pacienților.

Capitolul patru este format din studiul 1 care își propune să traducă și să adapteze

cultural chestionarul CQR-19 pentru a putea fi aplicat unui lot de pacienți cu afecțiuni

reumatice din România. Pentru aceasta se folosește o metodologie de traducere și adaptare

formată din cinci etape care implică o traducere bidirecțională engleză – română – engleză

- română. Chestionarul rezultat este aplicat unui eșantion format din 24 de pacienți

diagnosticați cu afecțiuni reumatice (spondiloză vertebrală, artroză, reumatism articular

etc.), cu vârste cuprinse între 26 și 74 de ani, cu mediul de proveniență diferit (20 – urban

și 4 – rural). În urma studiului de traducere și adaptare culturală a rezultat forma finală a

chestionarului în limba română cu 19 întrebări.

În urma testului pilot se observă o aderență scăzută (3 pacienți sunt aderenți cu

scoruri între 87÷89 %); acest lucru, dincolo de traducerea și adaptarea culturală conduce la

necesitatea unui alt studiu care să facă o analiză cu instrumente statistice a chestionarului

rezultat. Studiul urmează să pună în evidență pe un lot lărgit de pacienți care din întrebările

chestionarului nu sunt corelate cu scorul final al aderenței.

În cadrul studiului 2 prezentat în capitolul cinci al tezei am dezvoltat și am optimizat

o versiune românească a chestionarului CQR-19 pentru pacienții cu poliartrită reumatoidă



5

și alte afecțiuni reumatice. În acest studiu am folosit un lot de 140 dintre pacienți, din care

103 au fost tratați cu tratament convențional și 37 cu tratament biologic. Ca instrument de

analiză a datelor s-a utilizat programul IBM SPSS (Statistical Program for Social

Sciences), cu ajutorul căruia s-au realizat prelucrări din categoria analizelor statistice

descriptive pentru caracterizarea eșantionului de pacienți și analiza factorială exploratorie,

prin modelarea ecuațiilor structurale.

Pentru optimizarea chestionarului obținut în urma studiului 1 am folosit analiza

statistică aplicată în cazul a două metode: metoda recodării și metoda eliminării unor

întrebări necorelate cu scorul aderenței.

Metoda 1 – recodarea întrebărilor care contribuie la obținerea unei aderențe scăzute

presupune inițial calculul acesteia folosind cele 19 întrebări ale chestionarului tradus

codate conform scalei Likert. O altă variantă a metodei este aceea în care anumite întrebări

(Q4, Q12, Q19), necorelate cu scorul aderenței în urma analizei efectuate pe baza

coeficienților de corelație Pearson și Spearman sunt recodate. A treia variantă a metodei

folosește gradul de importanță al întrebărilor (weight formula) când programul SPSS

consideră sau nu anumite întrebări cu o pondere în funcție de valoarea răspunsurilor date;

în acest caz, valoarea aderenței este dată de corelația din SPSS. Rezultatele obținute sunt

prezentate în Tabelul 1.

Tabel 1. Aderența pacienților la tratament în cele trei variante (Obținută cu SPSS)

Aderența

pacienților

tratați cu

medicamente

convenționale

(Abaterea

Standard)

Aderența

pacienților

tratați cu

medicamente

biologice

(Abaterea

Standard)

Aderența

scăzută (% din

pacienți tratați

cu medic. conv.

sunt mai puțin

de 80%

aderenți)

Aderența

scăzută (% din

pacienți tratați

cu medic.

biologice sunt

mai puțin de

80% aderenți)

Varianta inițială - toate 19 întrebări

codate Likert

57.13 (7.71) 65.86 (7.15) 100% 100%

Varianta întrebărilor

recodate (5-Q4, 5-

Q12, 5-Q19)

56.16 (8.56) 73.49 (10.41) 97% 89%

Varianta importanței

întrebărilor (Q4,

Q8, Q9, 5-Q12, 5-Q19)

63.13 (10.90) 77.98 (12.98) 92% 51%

Analizând datele din tabel se observă o creștere a gradului de aderență rezultat în

special pentru pacienții tratați cu medicamente biologice (de la 100% neaderenți inițial

până la 51% neaderenți după optimizare).



6

Metoda 2 – analiza factorului explorator se folosește în cazul chestionarului tradus

ca o procedură statistică multivariată pentru reducerea numărului de variabile (întrebări) și

optimizarea acestora. Criteriile de bază pentru optimizarea chestionarului sunt date de

valoarea indicelui Cronbach alpha. Acesta este o funcție de: numărul de pacienți în cadrul

studiului; covarianța medie între întrebările chestionarului și variația scorului total

(aderența măsurată).

Analiza factorilor ne permite să interpretăm chestionarul de auto-raportare și să

reducem un număr mare de elemente de scală (19 întrebări) până la un număr mai mic și

mai ușor de gestionat (doar 9 întrebări). În urma analizei factorilor se obțin un număr de 5

valori proprii (componente sau grupuri de întrebări) care au o valoare Eigen totală mai

mare decât 1; acest lucru se observă grafic și în (Fig. 1.,a).

În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute cu programul SPSS pentru

cele 5 grupuri de întrebări rămase.

Tabel 2. Analiza coeficienților Cronbach Alpha pentru cele 5 valori Eigen rezultate din SPSS

Componenta

(grupul de

întrebări)

Întrebările din matricea elementelor

rotative

Coeficientul

Cronbach

Alpha pentru

întrebările

selectate

Coeficientul

Cronbach Alpha

dacă una dintre

întrebări este

ștearsă

1 Q1, Q5, Q6, Q15, Q16, Q17, Q19 0.683 0.861 (dacă Q19 a

fost ștearsă)

2 Q2, Q3, Q4, Q13, Q14, Q18 0.615 0.834 (dacă Q4 a fost ștearsă)

Fig. 1. Diagrama valorilor proprii pentru toate componentele considerate de programul

SPSS (Testul Cattell - Scree Plot) în cazul: a) chestionarul inițial cu 19 întrebări, b)

chestionarul redus cu 9 întrebări

5 componente

sunt

importante

2 componente

sunt

importante

a) b)



7

3 Q6, Q7, Q11, Q12 0.251 0.722 (dacă Q12 a

fost ștearsă)

4 Q1, Q8, Q9, Q19 0.019 0.499 (dacă Q1 a

fost ștearsă)

5 Q3, Q10, Q11 0.391 0.471 (dacă Q11 a

fost ștearsă)

După analiza succesivă a Factorului Explorator, încărcările MSA (Measure of

Sampling Adequancy) și cele ale factorului explorator au fost recalculate.

Tabelul de mai jos prezintă rezultatele pe care le-am obținut pentru fiecare tip nou de

chestionar CQR dacă eliminăm anumite întrebări (elemente). În tabel se folosesc notațiile:

CQR - 19, 16, 15, 12, 9 = chestionarul de aderență pentru reumatologie cu numărul de

articole (întrebări) considerat; KMO = indice de apreciere a dimensiunii eșantionului;

MSA = măsura adecvării eșantionării.

Tabel 3. Analiza factorului explorator a versiunilor complete și cele reduse ale Chestionarului de

conformitate pentru reumatologie (CQR) – rezultate din SPSS

Analiza

factorilor-

număr de

întrebări

(articole)

Valoarea

KMO

Numărul

întrebării

eliminate

Valoarea

MSA

pentru

întrebările

eliminate

Importanța

întrebării

eliminate

Număr de

componente

Varianța

totală

1-CQR19 0.870 5 64.028

2-CQR16 0.864 Q4 Q12

Q19

0.303 0.474

0.520

0.452 0.806

0.517

4 63.761

3-CQR15 0.862 Q7 0.376 0.551 4 65.123

4-CQR12 0.859 Q1 Q3

Q10

0.376 0.309

0.309

0.483 0.606

0.856

4 65.781

5-CQR9 0.855 Q8 Q9

Q11

0.192 0.192

0.479

0.818 0.596

0.849

3 62.892

6-CQR9 0.865 2 66.778

Diagrama valorilor proprii pentru cele 9 componente rezultate în urma optimizării

SPSS (Testul Cattell - Scree Plot) este ilustrată în (Fig. 1.,b). Se observă din figură că

ultimul CQR-9 (chestionarul de conformitate cu 9 întrebări) are două componente cu o

valoare Eigen mai mare decât 1, care reflectă rezultatul aderenței. Valoarea finală a

indicelui KMO de 0,865 pentru chestionarul CQR-9 cu 2 componente de întrebări

sugerează o fiabilitate internă foarte bună a coerenței la scară a acestui chestionar.

Ambele grupuri de întrebări care au rămas la final în urma analizei SPSS au avut o

fiabilitate internă foarte bună: 0,849 pentru grupul 1 și respectiv 0,853 pentru grupul 2.

Întrebările din grupul numărul 1 (Q5, Q6, Q15, Q16, Q17) accentuează încrederea pe care

pacienții o au în medicul reumatolog și medicamentele prescrise de către acesta iar



8

întrebările din grupul numărul 2 (Q2, Q13, Q14, Q18) subliniază faptul că pacienții

urmează tratamentul prescris de medic din teamă pentru eventualele consecințe agravante

ale bolii avute.

Pe lângă îmbunătățirea scorului aderenței (pacienții tratați cu medicamente biologice

au avut o medie a aderenței de 81.08% față de față de 65.86% inițial), această metodă oferă

și alte informații utile despre motivațiile pacienților intervievați cu privire la tratamentul

luat.

Valoarea aderenței obținută în cazul utilizării chestionarului CQR-9 a fost mai

aproape de realitate, în sensul în care unii pacienți tratați cu medicamente biologice devin

chiar 100% aderenți. De asemenea cele două subscale ale noului chestionar optimizat

CQR-9 evidențiază faptul că factorii psihosociali, în special percepțiile, sunt predictori

puternici ai aderenței la medicamente anti-reumatice.

Studiul 3 prezentat în capitolul șase are ca obiectiv principal determinarea legăturii

dintre aderența scăzută a pacienților la tratamentul reumatologic instituit și afecțiunile

psihice care pot apărea la acești pacienți (gradul de depresie și anxietate). Pentru a

determina această corelație se folosesc drept instrumente de măsură farmacoeconomică

două chestionare CQR-19 și PDSQ (chestionar de screening psihiatric); lotul de 119

pacienți cu afecțiuni reumatice a fost împărțit în două grupuri de studiu: un grup de 40 de

pacienți cu tratament biologic (grupul 2) și 79 de pacienți cu tratament convențional

(grupul 1). Pentru prelucrările statistice se utilizează programul SPSS și următoarele teste:

T-test independent, testul Mann-Whitney U și testul Kolmogorov-Smirnov.

În Tabelul 4 sunt prezentate subscalele chestionarului PDSQ împreună cu corelațiile

(p) calculate cu testul Mann-Whitney U în programul SPSS.

Tabel 4. Scorurile PDSQ pentru cele două grupuri de pacienți (testul U Mann-Whitney în SPSS)

Subscalele PDSQ Punct critic Grup 1

(Medie±SD)

Grup 2

Medie±SD) p

Tulburare depresivă majoră (TDM)

9 0.65±1.59 3.95±4.01 <0.01

Tulburare de stres

posttraumatic (TSP)

5 0.44±1.22 1.25±2.11 0.013

Bulimie nervoasă (B)

7 0.27±0.73 1.20±2.31 0.015

Tulburare obsesiv-

compulsivă (TOC)

1 0.71±1 0.55±1.34 0.079

Tulburare de panică (TPA)

4 1.52±1.40 1.33±1.77 0.217

Tulburări psihotice

(TPS)

1 0.14±0.47 0.35±0.95 0.135



9

Agorafobie (A) 4 0.62±0.91 0.55±1.48 0.081

Fobie socială (FS) 4 1.32±2.25 1.80±3.10 0.583

Abuz/dependență de

alcool (ALC)

1 0.28±0.64 0.40±0.87 0.660

Abuz/dependență de medicamente (MED)

1 0.37±0.86 0.75±1.46 0.131

Tulburare de

anxietate generalizată (TAG)

7 1.33±1.98 1.45±2.32 0.683

Tulburare de

somatizare (TS)

2 0.65±0.79 0.88±1.11 0.411

Ipohondrie (I) 1 0.46±0.75 0.63±1.10 0.610

Se observă că tulburarea depresivă majoră și tulburarea de stres posttraumatic sunt

prezente la grupul de pacienți tratați cu biologice mai mult decât la cei tratați cu

medicamente tradiționale deoarece tabloul clinic al bolii s-a manifestat mai grav decât în

cazul pacienților tratați doar cu tratament convențional.

Pentru cei din grupul 2 (tratați cu medicamente biologice) conștientizarea evoluției

bolii cu deteriorări funcționale și structurale ireversibile poate duce la depresie. Bulimia, ca

mecanism de apărare în fața depresiei, prin creșterea serotoninei, apare distinctiv între cele

două grupuri, fiind mai ridicată la grupul de pacienți tratați cu biologice.

Doar pentru 3 scoruri de PDSQ: tulburarea depresivă majoră TDM (p <0.01),

tulburarea de stres posttraumatic TSP (p = 0.013), tulburarea de bulimie B (0,015) am

constatat diferențe semnificative statistic între cele două grupuri.

Concluzia acestui studiu este aceea că pentru a crește eficacitatea tratamentului

instituit de către medicii specialiști reumatologi există o nevoie constantă de a completa

acest tratament cu o îngrijire psihologică, care implică o abordare într-un context social

general pentru fiecare pacient în parte.

Capitolul șapte al tezei este format din studiul 4 care descrie în detaliu structura și

funcționarea unui instrument virtual conceput și realizat într-o manieră originală, cu

ajutorul căruia să poată fi apreciată într-un mod eficient (simplu, rapid și precis) aderența

pacienților la tratamentul poliartitei reumatoide. Acest instrument complex permite atât

formarea unei baze de date cu informațiile despre pacienți (nume și prenume, vârstă, sex,

studii, ocupație etc.) și răspunsurile lor la întrebările chestionarului cât și analiza și

optimizarea automată a rezultatelor farmacoeconomice obținute în tratamentul afecțiunilor

reumatice. Rezultatele obținute pot fi tipărite la o imprimantă locală sau exportate uşor

către alte calculatoare, eventual integrate în reţele de comunicaţii de date, cu posibilitatea

transmiterii lor pe Internet pentru analiza şi prelucrarea la distanţă.



10

Drept ipoteze de lucru pentru efectuarea studiului se folosesc informațiile oferite de

chestionarul CQR19 (tradus și adaptat cultural în studiul 1) pentru calculul aderenței la

tratament a unui număr de 40 pacienți cu afecțiuni reumatice de la Clinica de

Reumatologie a Spitalului Județean Craiova, România. Pentru realizarea instrumentului

virtual este folosit mediul de programare grafică LabVIEW (Laboratory Virtual Instrument

Engineering Workbench), acesta fiind considerat și acceptat ca un standard în domeniul

programării grafice.

În (Fig. 2) sunt prezentate cele cinci panouri frontale ale instrumentului virtual care

constituie o interfață prietenoasă cu utilizatorul. Cu ajutorul lor se pot efectua într-un mod

simplu și rapid toate operațiile necesare studiului, de la introducerea datelor, crearea unei

baze de date complexe și complete până la analizele on-line sau off-line dorite. La apăsarea

unui buton, rezultatele prelucrărilor sunt afișate imediat sub formă numerică, tabelar sau,

pentru o interpretare ușoară, sub formă grafică în diagrame și histograme.

Cu ajutorul acestui instrument virtual se poate calcula și afișa imediat gradul de

aderență al unui pacient la un anumit tratament, funcție de răspunsurile sale la întrebările

unui chestionar.

Fig. 2. Interfața cu utilizatorul pentru: a) prezentarea întrebărilor chestionarului CQR19 și modul de punctare a răspunsurilor; b) manipularea datelor de intrare (introducere, validare,

salvare, citire) și aderența ON LINE pentru un pacient; c) analiza aderenței OFF LINE

pentru mai mulți pacienți din baza de date; d) analiza corelației dintre aderență și

răspunsurile la fiecare întrebare în parte; e) analiza corelației dintre aderență și celelalte

informații aferente fiecărui pacient (vârstă, sex, mediu social, studii, ocupație).

e)

c)

d)

a) b)



11

De asemenea se poate face o analiză folosind instrumente statistice (corelația

Spearman și Pearson) în vederea optimizării chestionarului utilizat prin recodarea sau prin

eliminarea acelor întrebări care nu sunt corelate cu scorul aderenței.

În (Fig. 3,a) sunt prezentate rezultatele analizei efectuate din care rezultă că

întrebarea numărul 12 are o asociere negativă slabă în raport cu scorul aderenței pentru

eșantionul de 40 pacienți chestionați: grafic – direcția este negativă; numeric – corelațiile

Pearson și Spearman au valori mici, negative; în schimb întrebarea 18 are o asociere

pozitivă puternică (Fig. 3,b).

Instrumentul virtual permite efectuarea cu ușurință a operațiilor de recodare sau

eliminare a întrebărilor necorelate cu aderența; rezultatele obținute sunt afișate imediat

astfel încât se pot trage concluziile referitoare la justețea deciziilor luate (în sensul

optimizării chestionarului astfel încât să reflecte cât mai corect aderența pacienților la

tratamentul medicamentos prescris).

În (Fig. 4) este prezentat un exemplu care ilustrează funcționarea instrumentului

pentru o apreciere globală a aderenței pacienților. Astfel (Fig. 4.,a) prezintă situația în care

sunt considerate toate cele 19 întrebări, nerecodate; în acest caz toți cei 40 de pacienți

interogați sunt neaderenți (deci în proporție de 100%).

În cazul selectării unui număr de 10 întrebări din cele 19 ale chestionarului (vezi Fig.

4,b) se observă că numărul pacienților neaderenți la tratament (cu o aderență sub 80%)

scade la 18 pacienți (2 cu 56%, 2 cu 60%, 2 cu 63%, 4 cu 66%, 4 cu 70%, 2 cu 73% și 2 cu

Fig. 3. Analiza corelației aderenței cu întrebările chestionarului: a) asociere negativă slabă

pentru întrebarea nr. 12; b) asociere pozitivă puternică pentru întrebarea nr. 18

a) b)



12

76%) reprezentând un procent de 45% din totalul pacienților; numărul pacienților aderenți

crește la 22 pacienți (reprezentând 55% din total).

Rezultatele obținute prin prelucrarea datelor pot fi oferite imediat sau pot fi stocate

pentru utilizări ulterioare; se poate spune că am realizat astfel și un sistem informatic, cu

aplicaţii în zona medical-farmaceutică.

Rezultatele analizelor obţinute prin diverse metode confirmă corectitudinea alegerii

soluţiilor şi viabilitatea instrumentelor folosite (rezultatele sunt comparabile între ele).

Concluziile, contribuţiile personale precum şi perspectivele viitoare ale rezultatelor

obținute în urma cercetării, sunt puse în evidenţă în capitolul opt, din care reiese

îndeplinirea obiectivului principal al tezei şi anume dezvoltarea și optimizarea unor

instrumente de măsurare farmacoeconomică a rezultatelor obținute în tratamentul

afecțiunilor reumatice din România.

Rezultatele obținute au capacitatea de a prezenta o înțelegere amănunțită asupra

tuturor factorilor care influențează aderența pacienților cu afecțiuni reumatice la tratament,

indicând totodată și părțile mai puțin favorabile de care furnizorii de servicii medicale ar

trebui să țină cont. Aceste motivații sunt considerate foarte importante în contextul actual

din România caracterizat printr-o creștere a neaderenței pacienților la tratament datorat mai

multor factori, printre care și educația. Acest program de cercetare a demonstrat că

aderența la medicamente este un proces complex care implică mai multe modele, toate

ducând în final la luarea unor decizii corecte între beneficiile unui anumit tratament și

costurile generate de către acesta.

Fig. 4. Analiza aderenței globale pentru: a) toate întrebările, nerecodate;

b) întrebările selectate, nerecodate

a) b)



13

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1] Rusu V., Dicționar medical, Ediția a IV-a revizuită și adăugită. Editura

Medicală, București, 2010.

[2] Waaler E., On the occurrence of a factor in human serum activating the specific

agglutination of sheep red corpuscles. Acta Pathol Microbiol Scand , Vol. 17:172-

88.

[3] Hargraves MM, Richmond H, Morton R., Presentation of two bone marrow

elements: The 'tart' cell and 'LE' cell. Proc Staff Meet Mayo Clin , 1948; 23:25-8.

[4] Hench PS, Kendall EC, Slocumb CH, Polley HF., The effect of a hormone of the

adrenal cortex (17-hydroxy-11-dehydrocorticosterone: Compound E) and of

pituitary adrenocorticotropic hormone on rheumatoid arthritis. Proc Staff Meet

Mayo Clin 1949; 24:181-97.

[5] Manualul Merck. Ediția a XVIII-a; ISBN 978-973-571-688-2.

[6] Fitzcharles M.A., Shir Y., New concepts in rheumatic pain. Rheum Dis Clin

North Am, 2008 May;34(2):267-83. doi: 10.1016/j.rdc.2008.03.005.

[7] Goldenberg D.L., The interface of pain and mood disturbances in the rheumatic

diseases. Seminars in Arthritis and Rheumatism, 2010 Aug; 40(1):15-31. doi:

10.1016/j.semarthrit. 2008.11.005. Epub 2009 Feb 13. 40: 15–31.

[8] Crofford L.J., Adverse effects of chronic opioid therapy for chronic

musculoskeletal pain. Nature Reviews. Rheumatogy., 2010 Apr; 6(4):191-7. doi:

10.1038/nrrheum. 2010.24.l6: 191–197.

[9] Mihaela-Simona Subtirelu, Adina Turcu-Stiolica, Florentin-Ananu Vreju, Johny

Neamtu., An Economic Price Analysis Of Conventional Remission Therapy Vs

Biological Therapy For Rheumatoid Arthritis Treatment, Management and

Marketing Journal (2019), EDITURA UNIVERSITARIA Craiova, 2019,

indexare BDI: EBSCO Publishing, Cabell's Directories of Publishing

Opportunities, ISSN: 1841-2416, http://mnmk.ro/en/documents/2019_1/3-10-2-

19.pdf.

[10] Gebhart G.F. Descending modulation of pain. Neuroscience of

Biobehavioral Reviews,2004,27: 729–737, DOI:

10.1016/j.neubiorev.2003.11.008.

[11] Kidd B.L., Urban L.A. Mechanisms of inflammatory pain. British Journals

of Anaesthesia, 2001, 87: 3–11, DOI: 10.1093/bja/87.1.3.

[12] Dougall J.J. Arthritis and pain. Neurogenic origin of joint pain. Arthritis Res

Ther , 2006, 8: 220.

[13] Lacroix-Fralish M.L., Mogil J.S. Progress in genetic studies of pain and

analgesia. Annu Rev Pharmacol Toxicol , 2009, 49: 97–121.

[14] Winfield J.B. Pain and arthritis. N C Med , 2007, J68: 444–446.



14

[15] Weisman H.M. Rheumatoid arthritis, Oxford University Press, Oxford

American Rheumatology Library; ISBN: 978-0-19-975421-2, 2011; p : 1-2.

[16] Garrod A.B. A treatise of gout and rheumatic gout. In Rheumatoid Arthritis,

3rd ed. London: Longmans, Green, 1875.

[17] *** http://www.cancer.gov/Templates/db_alpha.aspx?CdrlD=455398.

[18] Van der Linden MP, Batstra MR, Bakker-Jonges LE, et al. Toward a data

driven evaluation of the 2010 American College of Rheumatology/European

League Against Rheumatism criteria for rheumatoid arthritis. Arthritis Rheum

2011;63(5):1190-1199.

[19] Mihaela-Simona SUBTIRELU, Adina TURCU-STIOLICA, Florentin-

Ananu VREJU, Paulina Lucia CIUREA, Stefan Cristian DINESCU, Andreea Lili

BARBULESCU, Johny NEAMTU, Raluca Christiana DĂNCIULESCU. Cultural

adaptation and optimization of the Compliance Questionnaire-Rheumatology

(CQR) through statistical methods for patients with rheumatic diseases. BRAIN-

Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience. ISSN: 2067-3957.

[20] Williams, A, Friedlang G., Adherence, compliance and HAART. AIDS

Clinical Care, 2007, 9(7), 51-58.

[21] Cramer JA, Mattson RH, Prevey ML, et al. How often is medication taken as

prescribed? A novel assessment technique., JAMA, 2009, 261 (22) 3273-7.

[22] Ley P., Improving patients' understanding, recall, satisfaction, and

compliance. In A. Broome (Ed.), Health Psychology. London: Chapman and

Hall, 2011.

[23] Alba, J. W., & Hutchinson, W. J. (2000). Knowledge Calibration: What

Consumers Know and What They Think They Know. Journal of Consumer

Research , 27, 123-156.

[24] Aertsens, J., Mondelaers, K., Verbeke, W., Buysse, J., & Van Huylenbroeck,

G. (2011). The influence of subjective and objective knowledge on attitude,

motivations and consumption of organic food. British Food Journal, 113 (11),

1353 - 1378.

[25] Ajzen, I., & Fishbein, M. (2005). The Influence of Attitudes on Behavior. In

D. Albarracin, B. T. Johnson, & M. P. Zanna (Eds.), The Handbook of Attitudes

(pp. 173-221). New Jersey: Lawrence Erlbaum Associate Inc.

[26] De Bruin M, Hosper HJ, Borne Van Den HW, Kok G, Prins JM., Theory-

and evidence-based intervention to improve adherence to antiretroviral therapy

among HIV-infected patients in the Netherlands: a pilot study. AIDS Patient

Care STDS 2005, 19:384-394.

[27] De Klerk E, Van der Heijde D, Van der Tempel H, Van der Linden S.,

Development of a questionnaire to investigate patient compliance with

antirheumatic drug therapy., J Rheumatol, 1999; 26:2635–2641PMID :

10606375, WOS:000084098400024.

[28] Castrejon, Isabel; Gossec, Laure; Carmona, Loreto, The EULAR Outcome

Measures Library: an evolutional database of validated patient-reported

instruments, Annals of the Rheumatic Diseases, Volume: 74, Issue: 2, Pages:

475-U206, Published: FEB 2015, WOS:000347458300026.

http://www.cancer.gov/Templates/db_alpha.aspx?CdrlD=455398

dezvoltarea şi optimizarea unor instrumente de măsurare ... si optimizarea unor instrumente de...

Documents