Suport Dezvoltare Personala

Axiome In modul nostru de abordare am pornit de la urmatoarele axiome: Fiecare are in el/ea tot ceea ce ii trebuie Intreaga saptamana a fost o cautare de comori; cate posibilitati are fiecare si cate posibilitati exista de a avea acces la propria creativitate. Noi renuntam la un comportament indezirabil, doar cand gasim alt comportament mai bun, care ne satisface nevoile. Din acest motiv focusul esential este indreptat spre gasirea solutiilor si nu pe analiza problemelor. Fiecare comportament are pentru fiecare persoana un castig inconstient sau constient. Acest castig inconstient poate fi descoperit si realizat si prin alte posibilitati care sunt mai bune si mai sanatoase pentru cei implicati si pentru mediul inconjurator. Axiome necesare pentru a construi, mentine si dezvolta relatii armonioase:

Fiecare persoana are propriul ei model al lumii.

Fiecare comportament are o semnificatie in corelatie cu modelul lumii pe care persoana il are

Oamenii fac cea mai buna alegere in comportamentul lor pe care o au la dispozitie in momentul respectiv.

Fiecare comportament are una (sau mai multe) intentii pozitive.

Fiecare comportament ar parea rezonabil, daca l-am putea vedea in contextul in care acesta s-a nascut initial.

Oamenii detin toate resursele necesare precum si abilitatile de care au nevoie pentru a-si atinge obiectivele si pentru a intreprinde transformarile necesare.

Primul pas in directia schimbarii consta in determinarea exacta a unui OBIECTIV formulat pozitiv.

Totul se intampla aici si acum.

In rezistenta exista putere si energie.

Respectarea persoanei si corectitudine in interactiunile cu ceilalti.

Relatia castig-castig dau siguranta si incredere.

Starea personala are prioritate fata de subiectele teoretice.

Rezolvarea constructiva a conflictelor este un proces, nu un produs.

In fiecare conflict exista sansa transformarilor positive si evolutiei.

Abilitati Definirea clara a obiectivelor Obiective de lunga durata: descoperirea si integrarea din ce in ce mai mult in propria viata a propriilor valori si resurse. Obiective de scurta durata: Concretizarea resurselor si solutiilor pe care le pot genera acestea in pasi marunti in viata de zi cu zi. Exactitate senzoriala – Feedback Toate simturile sunt necesare pentru a sti daca m-am apropiat de obiectiv sau nu. Fiecare poate aprecia pentru sine cat si din reactiile celor implicati cat de bun sau rau este. Flexibilitate Atunci cand nu te poti apropia de obiectivul propus, trebuie sa ai la dispozitie cel putin 3 posibilitati.

Calificari cheie Descoperirea unor noi dimensiuni si perspective asupra realitatii: Cele mai multe dificultati cu care se confrunta oamenii nu sunt de specialitate ci de natura personala.

Abilitatile care sunt importante in relationare precum si in exercitarea unei profesii sau in alte domenii ale vietii se numesc calificari cheie. Adesea aceste calificari cheie se concretizeaza ca niste abilitati „de inalta clasa“, implicand aspecte ale dezvoltarii personalitatii precum capacitatea de a lucra in echipa, creativitatea, gandirea independenta, bucuria de a trai! Bucuria de a trai, ocrotirea si propria raspundere sunt premise pentru ca barbatii, femeile si copiii sa isi ocupe cu placere locul in societate si sa preia responsabilitate pentru celelalte fiinte umane si pentru mediul inconjurator. Oamenii sanatosi, plin de respect, veselie si putere pot crea relatii de apreciere reciproca in toate domeniile vietii lor. Calificarile cheie pot fi clasificate dupa cum urmeaza: competenta de sine, competenta de specialitate, competenta sociala: Competenta de sine si competenta sociala reprezinta baza competentei de specialitate pentru tot ceea ce infaptuim. Competenta de sine – a fi in rezonanta cu sine Claritate in intelegerea rolurilor personale, echilibrul intre viata particulara si viata profesionala, stabilitate psihica si emotionala, curaj, autocontrol, acces la creativitate si intuitie Competenta sociala – a fi in rezonanta cu ceilalti Capacitate de comunicare si de munca in echipa, competenta de conducere, posibilitatea de a motiva si a convinge Competenta de specialitate – a fi in rezonanta cu activitatile Descoperirea propriilor abilitati, a propriilor talente, placerea de a invata si a gandi teoretic, competenta metodica, cultura generala Inteligenta rationala si creatoare Noi putem invata sa armonizam cunoasterea, intuitia si actiunea.

Pentru a putea face fata schimbarilor din momentul actual, este important sa antrenam nu numai gandirea noastra rationala, ci trebuie sa invatam sa implicam in mod constient intuitia si creativitatea in actiunile noastre. Aceasta inseamna ca prin integrarea inteligentei rationale (constiente) cu cea creativa (inconstiente) pot fi declansate procese evolutive. Se poate afirma si ca: prin dansul dintre constient si subconstient se nasc numeroase posibilitati. In mare parte noi nu gandim si nu actionam constient. In psihologia perceptiei se stie deja de mult timp ca: in fiecare secunda simturile alimenteaza creierul cu 11 milioane de Bits de informatii, iar in acelasi interval de timp, constientul nostru prelucreaza doar 40 Bits. Asadar spectrul eului constient (adica eu vad asta, eu aud asta) este foarte limitat in raport cu cantitatea de informatie pe care o poate prelua subconstientul. Exemplu: Adesea nu reusim sa rezolvam o problema saptamani de-a randul si deodata, in timpul unei plimbari sau in timp ce conduci masina sau porti o discutie, iti vine in minte solutia. Ceva din noi a reflectat asupra problemei si a preentat constientului un nesperat:“Asa se poate rezolva!”.

Metodica Transferul spre practica se asigura prin invatarea prin experienta si prin tehnici integrative. 1. Integrarea dintre ratiune, afectivitate si actiune Scopul este sa armonizam ganduile noastre cu corpul nostru si cu actiunile noastre in asa fel incat sa ne simtim ca o unitate. 2. Metode globale - Cele mai noi descoperiri ale teoriei comunicarii, ale psihologiei, ale cercatarii limbajului sunt invatabile si utilizabile pentru a concretiza o gandire si o actiune orientate spre scop. - Propriile experiente sunt percepute prin toate simturile si ordonate verbal. - Convingeri si aprecieri interioare dobandite sunt recunoscute si pot fi transformate.

3. Intrebari Doar intrebari referitoare la resurse: intrebarile referitoare la problema produc conflicte, deoarece in cautarea cauzelor cineva poate cu usurinta sa se simta vinovat 3. Descoperirea unor metode globale de actiune in rezonanta interioara si in relatiile cu ceilalti

Rezonanta Rezonanta inseamna A fi in armonie cu sine si cu mediul inconjurator. Relatiile de rezonanta sunt ca o echipa de fotbal: Intr-o echipa de fotbal este important ca fiecare jucator sa isi folosesca cat mai bine posibil capacitatile la locul si momentul potrivit pentru a obtine o unitate organica. Acesta este premisa pentru a da multe goluri si pentru a castiga. Marea placere si marea arta consta in gasirea unui ritm comun si aceasta nu se realizeaza in momentul in care jucatorii joaca unul impotriva celuilalt.

Know-how pentru o stare interioara buna!

1 Asa stau, cand sunt deprimat. 2 Cand esti deprimat e nemaipomenit de important sa ai o anumita pozitie… 3 Cel mai gresit lucru pe care il poti face, este sa stai drept si cu capul ridicat, pentru ca atunci te simti imediat mai bine. 4 Asadar daca vrei sa ai ceva din aceasta deprimare, trebuie sa stai asa…

Obtinerea informatiilor : Dedefinirea problemelor si a obiectivelor in activitati

Un grupulet de oameni sa dus odata sa manince intr-un restaurant chinezesc. Acolo un mzician a cintat o melodie renumita. Nimeni din grupul de oameni nu isi putea aminti titlul melodiei, desi toti erau convinsi ca piesa le este cunoscuta. Atunci unul dintre ei a chemat chelnerul si l-a rugat sa descopere ce cinta muzicianul. Chelnerul s-a intors in graba si bucuros a adus vestea: un chintec la vioara.. Obtinerea informatiilor vizeaza intrebari exacte legate de obiectivul si resursele celor cu care interactionam. Obtinerea informatiilor este cel mai important pas inainte de rezolvarea unei probleme. In aceasta faza, politistul patrunde in lumea si descopera harta clientului si incearca sa obtina informatii cit mai cuprinzatoare despre mediul, comportamentul, abilitatile, lipsurile si valorile clientului. De aceea este important ca in aceasta faza sa iti tii simturile treze si deschise, sa fii curios si atent, sa asculti si sa descoperi, sa identifici generalizari, exagerari, musamalizari. Astfel obtinem informatii despre felul in care este organizata o problema din punctul de vedere al celuilalt, despre obstacolele propriu-zise, despre obiectivele care rezulta din aceasta si despre resursele pe care cei cu care interactionam le au sau doresc sa le extinda. Obtinerea informatiilor se incheie cu decizia de a realiza o anumita interventie, de a oferi o anumita solutie sau de a solicita ajutorul altor autoritati sau institutii.

Perceperea si stocarea informatiilor

Nu gasi defecte, gaseste solutii. Henry Ford

Definitia calibrarii Calibrarea inseamn sa percepi lungimile de unda ale altor oameni (semnalele vizibile precum gestica, mimica, motricitatea grosiera etc.) si sa desoperi ce stare interioara, ce sentimente (emitator) corespund acestor semnale (lunimi de unda). De aceea calibrarea e mai mult decat observarea. Daca cineva de exemplu zambeste, poate insemna bucurie, indoiala, mascarea timiditatii. Daca incercam sa fixam un radio cu exactitate pe o lungime de unda, si nu reusim sa inlaturam zgomotele de fond, vom avea cu siguranta putina placere in a asculta emisiunea de pe acel canal pe o perioada mai indelungta. Multi oameni sunt inclinati sa interpreteze mult prea repede, sa analizeze si sa emita ipoteze. Dar in special atunci cand in timpul unei discutii observam la partenerii nostri de discutie o schimbare (a lungimii de unda), vom putea mijloci semnificatia corespunzatoare acestor schimbari. Noi putem emite presupuneri despre anumite schimbari (d.e. roseata fetei, tensiune) dar trebuie sa detinem flexibilitatea sa corectam aceste presupuneri. Pentru a calibra sunt necesare urmatoarele abilitati:

atentia este indrepatat in toatalitate in exterior

ceilalti oameni sunt in momentul resectiv mai importanti decat noi insine

a fi toatal in prezent

schimbarea flexibila intre pozitiile Vorbitor, Ascultator si Observator pentru a verifica ipotezele

Definitia sistemelor de reprezentare Noi detinem cele 5 simturi (elemente) si submodalitatile acestora (subelemente). Combinatia si ordonarea simturilor noastre stabileste diferentele comunicarii cu noi insine si cu ceilalti. In noi nu sunt stocate cuvinte, ci cuvintele sunt doar „etichete“pentru imaginile interioare, , pentru voci, sunete, mirosuri, gusturi si trairi. Nu stim de unde provin imaginile noastre interioare – daca din experientele din copilarie sau din fantezie sau din informatia stocata in genele noastre – stim doar ca ele ne influenteaza si ca noi putem decide care imagini interioare le privim si care nu. Exemplificarea modului in care aceeasi semnificatie se exprima diferit la nivelul diferitelor simturi:

„Eu va inteleg./Eu nu va inteleg.“

K (inestezic): „Eu simt ca ceea ce spuneti nu e corect.”

V (izual): „Nu vad ce doriti sa ilustrati.”

A (uditiv): „Nu va aud suficient de clar.”

„Doresc sa va impartasesc ceva.“

K: „Doresc sa intrati in contact cu ceva.

V: „Doresc sa va arat ceva ( sa va faceti o imagine despre ceva)”.

A: „Doresc sa ascultati cu atentie ce am sa va spun.“

„Relatati-mi mai multe despre experienta dvs. actuala.“

K: „Lasati-ma sa simt experienta pe care ati trait-o.“

V: „Descrieti-mi exact imaginea pe care o vedeti acum.“

A: „Povestiti-mi mai exact ceea ce vreti sa imi spuneti acum.”

Exemple

Vizual Auditiv Kinestezic vizibil A asculta A apuca invizibil A suna A trai neglijabil A zumzai A lega A privi A sopti A prinde A arunca o ocheada A fluiera proaspat Cu vederi largi A plescai A urca A privi in ochi A guita A prelua A se uita A dudui A pastra clar A palavragi A atarna Perspectiva A mormai A se alatura atentiet A urla A se scufunda colorat A tipa A executa Rosu, verd etc. Tare A extrage vizionar Incet A patrunde luminos Strident A se opune intunecat Ton A atinge rotund Infundat A conecta colturos Muzica A lega stralucitor Bubuitura A biciui Vad negru in fata ochilor Latrat zdrobit Orizont Pocnitura A desfasura A lumina Fosnet A se forma Raza Troznet aerat Imagine Geamat A se furisa

Bild Zornaiala A imbratisa A zugravi A ofta A indeparta Opera A necheza A dormi In fata ochilor A toarce A apasa A viziona A sopti A se inghesui Vizibil A spune presiune Tulbure A zice A se invarti Incetosat A intreba implinit A arata A raspunde A se potrivi A vedea A anunta deplin A se arata Tunet plin Aparent Armonie puternic A tine ochii deschisi Ras aspru Fulger Chicotitung moale A face lumina Plans domol Opac Vaitat tare Transparent Melodios zdrobit

Sisteme de reprezentare - verbal Vizual

Am o imagine clara A avea privire de ansamblu

Vad negru – mi-e limpede - clarviziune

Imi iei perspectiva

A privi in miezul lucrurilor A face vizibil

Imi cade ca solzii de pe ochi A avea privire de vultur

O abordare cu perspective scurte

Nu vad padurea de uscaturi

Ochi invinetit – orbit A invalui

A trece cu vederea A fugi cat vezi cu ochii

Vad aschia in ochiul vecinului, dar nu vad grinda din ochiul meu

O clipa (cat ai clipi din ochi)

Daca privirile ar putea ucide Directia privirii

Ochi pentru ochi…

Auditiv

A surzi Mi-a ajuns la ureche

A se face surd Rithm

Melodie Tact – Mi-am iesit din tact

Armonie/ a armoniza

Ton – Sunt in ton cu lumea

Tare/incet Voce

Liniste/volum Vocea interioara

Dezacord Efect rasunator

Incarcare fonica Mi-am inchis urechile

Nu mai pot sa aud asta

Cine de parinti n-asculta ...

Kinestezic

A impovara A apuca A tasta A imbratisa

A simti A mangaia A lovi A respinge

A gadili A tine A prelua Lacrimi

A atinge A simti A arde Durere

infrigurat a desparti a misca vant

Caldura Frig A apasa Apa/umiditate

A ridica A patrunde A rupe A iubi

Sentiment/senzatie

A se giugiuli

Olfactiv – „Miroase asa de bine, sigur e gustos!“ – Gustativ

Mireasma Iute

Putoare Acru

A avea un nas fin Dulce

A mirosi Amar

A merge pe urmele mirosului

Duhoare

Fum Degustare

Parfum Gusturi

Floare A gusta

Inflorat Condimente

Mancare Mancare

Condimentat Sarat

Sapun Fad

Inmiresmat A fi pe plac

Nespecific

A prezenta A gandi A sugera

A reactiona A prelua A visa

A crede A afirma A savura

A respinge A constata A invata

A defin A zapaci A se insela

A dezamagi A exprima A obtine

A impresiona A se indragosti A trai

A iubi A lauda A considera

Cele 5 sisteme de reprezentare au la baza clasificarea simturilor facuta de Aristotel. Potrivit filosofului, cele cinci simturi furnizeaza mintii (psyche) informatii despre calitatea vietii exterioare. Fiecare sistem de reprezentare are rolul de percepe anumite calitati ale experientelor prin simturi (calitati precum: culoarea, luminozitatea, tonul, greutatea, temperatura, presiunea, etc). Este foarte important sa stim ca fiecare din noi are un sistem de reprezentare preferat. De exemplu, atunci cand invatam ceva nou, unii prefera sa vada imagini, altii sa auda cum se face, sa simta acel lucru, sa-l guste sau sa-l miroasa daca este posibil. Nici un sistem nu este mai bun decat celalalt. O persoana poate avea un sistem de reprezentare dominant si sisteme de reprezentare secundare. Prin constientizare interioara putem sa dezvoltam, in timp, lucrand cu fiecare sistem de reprezentare secundar, astfel incat, sa beneficiem de o bogatie de experiente in acelasi moment si construindu-ne astfel o harta interioara mai compexa.

SuperLearning

Bazat pe zeci de ani de cercetare științifică și de practica, Superlearning asigură învățarea optimă, înțelegerea si memoria pe termen lung. Tehnicile Superlearning activeaza ambele emisfere ale creierului si deschid noi capacitati de invatare si reamintire pentru oricine utilizează aceste metode. Ele introduc joaca si bucuria în procesul de învățare. Cheia aici este calitatea, nu cantitatea: de a învăța mult mai mult într-un timp mai scurt și de a retine cele invatate (dezvoltarea memoriei pe termen lung). Modalitate de asimilare de informatii prin: 1) relaxarea si inducerea unei stari de calm si rezonanta interioara, 2) integrarea si asimilarea informatiilor, 3) aducerea acestor informatii in constient, in prezent, la momentul potrivit Informatiile sunt integrate rapid si placut, in mod inconstient, in ambele emisfere cerebrale prin Muzica, Desen, culoare, Dans-Miscare, Teatru, Jocuri-Joaca.. In acest mod, potentialul pentru invatare profunda si memorie pe termen lung creste cu mai mult de 500%, scade timpul pe care il dedicam invatarii si momorarii informatiilor si atentia se indreapta spre invatarea creativa si prin joaca. Experienta invatarii este una intreaga, deplina, ‘holista’.