Aștept cu vie emoție momentul în care un țăran din Poiana

Lacului, de exemplu, să primească o valiză cu documente despre un cunoscut Teldrum din Argeș care prestează lucrări pe bani mulți prin comuna lui. Iar valiza să conțină și câteva nume de judecători prinși în insectar, prietenii știu de ce... De asemenea, aștept momentul când un administrator de bloc din Pitești se trezește la ceas de seară, pe când așteaptă locatarii să vină cu chiria, cu un geamantan plin ochi cu docu-mente despre constructori cartelizați din lăcomie ca să înșface potul gras pus la dispoziție de primărie pentru asfaltarea străzilor din municipiu. Însă cel mai spectaculos moment ar fi acela în care femeia de serviciu de la Direcția de Drumuri a Consi-liului Județean ar primi, prin priori post, un plic gros cu schemele de infl uență și de cumetrie dintre anu-mite fi rme veșnic agreate și condu-cerea acestei structuri. Iar schema să conțină și o infogramă despre cum a fost pusă pe butuci de-a lun-gul vremii și de către cine Direcția

Județeană de Drumuri. Sunt multe Teldrum-uri în județul nostru, asta e ideea! Unele dintre ele ies la drumul mare și amenință sau șantajează pri-mari, altele lucrează mai undergro-und, iluziondu-se că nu bagă lumea de seamă cu ce se ocupă în realitate. Iar ele sunt patronate de aceiași co-calari cu pițipoance la purtător, dar care se visează aristocrați. Noua no-bilime de asfaltatori și constructori îngrășați din banul public face ex-cursii simandicoase în insula Capri, ca să împartă bugetul județului ca pe felii de tort. Am dat doar un singur exemplu, că mai sunt și alte țări cal-de și insule exotice unde se reunește această nouă ”nobilime” a Argeșului. Asta fi indcă fi ecare grup organizat cu bani de la buget are Brazilia lui. Și fi ecare e sprijinit de câte un Liviu Dragnea, bine înfi pt la butoanele infl uenței politice și publice ca să dirijeze bugetul. Ba pe drumuri fo-restiere care se fac doar pe hârtie, ba pe poduri la care constructorul fură din asfalt ca hoții din buzunarele călătorilor de pe traseele Publitrans. Mai devreme sau mai târziu, toți

aceștia intră singuri cu capul în laț. Fie din lăcomie, fi e din prostie, fi e din amândouă. Sau fi indcă se cani-balizează între ei. Unii au ghinionul să li se tragă de la pițipoance și de la nevestele rănite în amor propriu, alții de la odraslele care se expun și care atrag atenția asupra naturii averii părinților. Că așa e viața! Nu poți fi tot timpul protejat, ca Zeus. Dacă tot ai bani, nu poți să stai cu ei ascunși la saltea. Că doar ești om și te chinuie coșmarurile noaptea că nu poți să-i cheltuiești. Nici măcar Pen-diuc, marele maestru al deghizărilor din toate timpurile, tot n-a rezistat și și-a tras lift în vila de bugetar. Apoi l-a apucat și dragostea la bătrânețe, cât să se giugiulească tandru cu iu-birica de secretară pe telefon, ca să-l asculte DNA-ul. Ca să n-o mai lungesc, sindromul valizei găsite pe câmp dă coșmaruri Teldrum-uri-lor din Argeș. Încă n-au fost decise ogoarele unde vor fi lăsate aceste valize, precum și țăranii care le vor găsi. Însă nu vă faceți iluzii, e doar o chestiune de timp.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Despre Teldrum-urile din Argeş...

pag. 20

Ce făcurăţi, Bobi şi Dobre ? N-au ajuns cei peste 3,6 milioane lei primiţi de la UE? Lucrările în batjocură la Podul Râul Doamnei costă Primăria Piteştiîncă 1,2 milioane lei Conform viceprimarului Sorin Apostoliceanu, suma pentru reparația podului va fi introdusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Local Pitești

NR. 1269FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

7 - 13 noiembrie 201820 pagini 1 leu

pag. 7

Detalii neştiute din dosarul poliţistului sinucigaş

EXCLUSIV

„Când ucizi şi copilul, e act de răzbunare. Vrei ca moartea să doară pe altcineva”

Aceasta e una dintre conclu-ziile trase de prim-procurorul Marius Ștefan, care îl cunoștea personal pe tâ-nărul ofi țer de la BCCO pag. 5

ISTERIE ÎN SUDUL JUDEŢULUI DIN CAUZA PESTEI PORCINEÎn comuna Teiu, sătenii au sacrifi cat 90% dintre porci

pag. 3

pag. 10-11

Scandal în noaptea nunţii cu un executor judecătoresc şi o fi ică de colonel SRI Mireasa, care este doctoriţă, îl acuză pe soţ, executor judecătoresc, de faptul că și-a lovit socrii, iar apoi a smuls fi ul sugar de la sânul ei Poliția a fost chemată printr-un apel la 112 „Soțul meu reprezintă un pericol pentru mine și pentru fi ul nostru”, le-a spus Elena Moromete judecătorilor, cărora le-a solicitat emiterea unui ordin de protecție În replică, executorul judecă-toresc susține că sunt doar minciuni sfruntate și că soția lui e manipulată de tatăl ei, fostul ofi țer SRI Nicolae Dina

E halucinant! A apărut înregistrarea cu nr. 4 din biroul primăriţei de la ŞtefăneştiLavinia Năstase către jurista Carmen Neşu: „Păpuşă, să-mi spui pe ce centură vrei să mergi tu să faci banii!...”De ce e sabotat RMN-ul de la Spitalul Judeţean. O ipoteză foarte plauzibilă...Disputa asupra Mateiaşului, între DIICOT şi instanţă

Alpinistul Teo Vlad despre ultima ascensiune în Himalaya

Pesta porcină bate la porţile fermelor de porci şi procesatorilor de carne argeşeni

pag. 4

pag. 2

pag. 18

pag. 12

pag. 17

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

PSD Argeș a reușit să umple frigiderul, însă nu cu fonduri pentru județ, aduse de la București.

Din Din

Culise...Culise...

Liviu Dragnea, PSD Românica, îi albește merțanurile lui Mircică: „Eu am vorbit cu Mircea Drăghici zilele trecute, pentru că de zilele trecute mi-a spus, și nu numai mie, că, mă rog, a auzit că vor apărea aceste chestiuni în presă. El mi-a zis și mi-a și arătat că acele lucruri nu sunt adevărate”. Sorin Apostoliceanu, viceprimar,

anunță că PSD Argeș e sublim, e mirobo-lant, e cosmic, dar lipsește cu desăvârșire: „Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic nici la puci”. Cristian Gentea, PSD Pitești, vești

bune pentru nivelul de trai din Găvana: „Dacă, într-adevăr, asta se face la centru, atunci este foarte grav. Eu cum să-i mai cer cetățeanului din Găvana cotizația? Să plă-tească... ca să ce?”. Sorin Apostoliceanu, PSD, supărat că

trebuie să învețe fi ică-sa pentru BAC: „E o bulibășeală ceea ce se întâmplă, exact cum

s-a întâmplat recent cu examenul de bacala-ureat. O seară întreagă s-a bucurat fi e-mea de modifi cările anunțate, că apoi s-a schim-bat schimbarea”. Cătălin Rădulescu, mitralior PSD, un

fl eac, l-a ciuruit: „Am sesizat maniera ne-academică a președintelui PSD Argeș, Șer-ban Valeca, în relaţia cu parlamentarii, cu președintele PSD Pitești și cu primarii PSD, cât și relaţia duplicitară a acestuia cu pre-ședintele Liviu Dragnea, dar și cu puciștii din PSD”. Andrei Gerea, deputat ALDE, îl atacă

pe Rădulescu la bărbăție: „Cum să spun, «Mitralieră» nu prea merită multe replici. Când eu m-am dus să mă văd cu sindica-liștii de la Arpechim, el stătea pe la colţul clădirii, că nu avea curaj să vină în mijlocul lor. Așa că să ne lase cocoșelul ăsta de Argeș cu atâtea declaraţii”.

Dat în folosință acum cinci luni, RMN-ul de la Spitalul Județean Argeș funcționează doar 6 ore pe zi, așa cum a dezvăluit în premieră Jurnalul de Argeș săptămâna trecută. Am afl at și un foarte posibil motiv al programu-lui redus al RMN-ului, marca General Electric 2018, de ultimă generație. O parte dintre medicii autorizați să lucreze pe respectivul aparat de la Spi-talul Județean lucrează și la Muntenia Hospital, acolo unde e un RMN tot marca GE, dar mult mai vechi, din 2007. Drept urmare, dacă RMN-ul de la Spitalul Județean Argeș ar funcționa 24 de ore din 24 sau măcar 12 ore pe zi, ar fi un concurent aproape fatal pentru RMN-ul de la Muntenia Hospital și ar afecta masiv încasările spitalului privat. Cât de masiv? Foar-te, dacă e să luăm în considerare unele surse care vorbesc de încasări de 1 milion de euro anul trecut, la Muntenia Hospital, de pe urma RMN-ului. Deontologic vorbind și nu numai, acest fapt nu este deloc în regulă. Iar cel mai mult au de suferit numeroșii pacienți care au nevoie de investigații RMN la Spitalul Județean Argeș. Așteptăm și o reacție a președintelui CJ Argeș, Dan Manu, vizavi de această problemă delicată și importantă.

Aparatul RMN de la Spitalul Județean Argeș a fost pus în funcțiune pe 29 iunie a.c. chiar în prezența prof. univ. dr. Florian Bodog, senator și fost ministru al Sănătății, și a fost repartizat Spitalului Județean de către Mi-nisterul Sănătăţii în cadrul unui proiect fi nanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Și atunci, de ce să-l sabotăm?

Cum a rămas Flacăra Centenarului încuiată în biroul lui Dan Manu

Plimbată prin zeci de comune din județ în acest an, Flacăra Centenarului a trecut recent printr-o ”pro-blemă”. Concret, la un moment dat, aceasta a ră-mas în biroul lui Dan Manu, președintele CJ Argeș, într-o zi în care acesta era în concediu. Numai că, exact în acea zi, biroul era încuiat, iar ofi cialii din CJ Argeș care trebuiau să ia Flacăra Centenarului pentru a merge cu ea într-o comună s-au trezit că nu pot scoate... Flacăra. Au urmat mai multe telefoane și, până la urmă, după câteva zeci de minute, Flacăra Centenarului a fost eliberată din biroul președintelui Dan Manu.

Medic de familie din Ştefăneşti, guru al falşilor bolnavi

La CAS Argeș s-au primit mai multe sesizări la adresa CMI Mincă Marian din Ștefănești. Medicul este acuzat că a eliberat concedii medicale pe ban-dă rulantă. Liberele sunt însă date, spun angajato-rii, fără o bază corectă și sunt, mai pe românește spus, cumpărate. Spre exemplu, cineva a reclamat că un angajat a primit concediu medical de luni până vineri, pentru dureri de spate. În weekend, respec-tivul nu fi gura ca fi ind bolnav, pentru ca, în săp-tămâna următoare, „pacientul” să primească din nou medical, deși, în mod normal, trebuia să fi e în prelungirea primului, fără o pauză. Așa că se duc salariații la cabinetul medical de la Ștefănești ca la

pomul lăudat, printre falșii bolnavi numărându-se atât angajați de la privat, cât și de la stat (mai exact de la Primăria Ștefănești și ADP).

1, 2, 3 isprăvi în comunele din Muscel

Pe scurt, iată despre ce este vorba:Președintele Consiliului Judeţean Argeș a ratat

ocazia de a fuma în comuna Godeni. Asta pentru că acolo nu s-a sărbătorit ziua localităţii, așa că Fla-căra Centenarului nu a fost aprinsă. Iar cum mâine-poimâine se gată anul, lumânarea va primi foc peste 100 de ani, la dublu-Centenar. Fără Manu și pri-marul Pădureanu, ci cu urmașii acestora, fi indcă e clar că tot PSD va domina ţara în 2118, atunci când salariul minim va ajunge cât cel maxim (sau invers!).

Apoi, în nebunia asta de omagieri omagiale, la Sto-enești a avut loc o manifestare omagială centenară taman în ziua când același Manu a tăiat linia conti-nuă la DJ 725 Stoenești-Dragoslavele. Un moment, o slujbă religioasă, un general fi u al comunei și gla-suri de copii în cântec. Iar pe meleaguri muscele-ne, în cinstea eroilor, grupul de elevi din Stoenești interpreta de mama focului centenar „Cântă cucu-n Bucovina!”.

Și încă una, ca să se facă 3! Revenind la inaugu-rarea drumului judeţean Stoenești-Dragoslavele (sau invers!), în aceeași zi, la o pensiune din Dragoslavele au tras toţi primarii aduși de Dan Manu la marele eveniment. A fost un fel de colegiu prefectural fără Dragnea, la care s-a pus la cale ţara Muscelului. Fără Dragnea și fără ALDE, fi indcă fumează doar Manu și Mânzână, nu și Simona!

De ce e sabotat RMN-ul de la Spitalul Judeţean. O ipoteză foarte plauzibilă...

ELECTRO-CUTARE

Hai cu te-lefoanele în frigider, că n-am chef să ne exclu-dă Dragnea din partid, ca pe Țuțuianu...

Scuze că n-am venit la recepție însoțit de Obiectiv, pardon, de domnu’ prefect!

Dar l-am lăsat la birou, că trebuia să asigure cineva perimetrul împotriva pestei porcine...

Ei, cum să nu te știu, Bebe? Ești primarul din Băbana, iar dânsul e Gigi Stancu de la Bascov,

omul care i-a pus pixul în mână cunoscutei animatoare Lorena Toma de la Casa de Cultură...

Doar în jandarmi mai pot avea încredere, Gică! Că restul colegilor din poliție au început

deja să-mi ronțăie picioarele de la scaun...

Șeful Jandarmeriei Argeș, colonelul Gheorghe Lupescu, supranumit și „Soluția catedrei”

pentru felul cum gestionează situațiile de criză.Emil Constantinescu, un președinte și doi grădinari.

Tudorel Pieleanu de la Videle și Gheorghe Lupescu de la București sau armele reunite să conducă

structurile de forță - poliție și jandarmi - din Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Senatorul Valeca, rămas iradiat de optimism din perioada când era director la ICN Mioveni.

Știți de ce m-am îmbrăcat în negru? În semn de doliu pentru PSD Argeș...

Deputata Simona Bucura-Oprescu îi aduce aminte subprefectului Bughiu de o parte din CV-ul său.

Radu Vasilică și Cristina Stocheci, cele două stele căzătoare ale PSD Argeș.

Hai, Adi, recunoaște că ți-e dor de un sutien mărimea 80 sau, ca să fi u mai directă, de un

striptease ca pe vremuri...

Vai, Cristinico, ce lentile de contact ți-ai tras...Cu așa privire fatală,

înmoi până și drujba amicului meu Armand Chiriloiu de la păduri....

Ion SănduloiuVineri, 2 noiembrie a.c., la Oradea a avut

loc Conferinţa Naţională de Medicină de Ur-genţă și Salvări Speciale - SARTISS 2018. În cadrul acestei conferinţe, pentru munca de-pusă, efortul în vederea protejării populației și salvării de vieți, Salvamont Argeș a primit medalia Parlamentului Franței, înmânată de Carole Bureau-Bonnard, vicepreședintele Par-lamentului Francez. Pentru înalta distincție primită de către serviciul pe care îl conduce cu mult profesionalism, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe Ion Sănduloiu, directorul Salva-mont Argeș, Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Fostul preşedinte Emil Constantinescu, la un eveniment al Camerei de Comerţ Argeş: „Datorez Argeşului tot ceea ce am fost şi ceea ce sunt”

Joi, 2 noiembrie, Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Argeș a organizat, la Complexul ”Star Plaza” de la Budeasa, „Topul Firmelor din Argeș”, eveniment ajuns la cea de-a XXIII-a edi-ţie. Evenimentul a fost onorat de peste 400 de invitați, printre care au fost ofi cialitățile județului, numeroși parlamentari, doi ambasadori (ai Cehi-ei și Belarusului), precum și zeci de reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate. Invitatul special a fost Emil Constantinescu, fost președinte al Ro-mâniei. Președintele CJ Argeș, Dan Manu, i-a înmânat lui George Caval Trofeul Personalitatea Anului Centenar.

Emil Constantinescu, fostul președinte al Ro-mâniei, a avut un discurs special, spunând printre altele: „Nu pot să nu vă împărtășesc emoţia pe care o simt de fi ecare dată când revin în orașul și în judeţul unde am crescut și unde m-am format și căruia îi datorez tot ceea ce am fost și ceea ce sunt. Este un mare dar ca să poţi să te formezi și să crești într-un astfel de judeţ”. D.G.

Aurel Bălășoiu, pri-mar Recea: „Oamenii nu prea au tăiat porcii. Au cam înțeles și nu trebuie să se alarmeze puternic. I-am informat. Am luat toate mă-surile preventive. Am avut o ședință imediat ce s-a dat ordinul 40 al prefectului. Încă nu există această isterie în Rociu”.

Claudiu Ionuţ Neguţ, primar Izvoru: „Da, au mai tăiat câteva persoane, 3-4-5 persoane. Foarte puțini au tăiat. I-am informat pe cetățeni. Atât timp cât nu e pe linia noastră și e pe cea-laltă linie din sud, nu sunt probleme. Dacă ar fi fost pestă porcină la Recea sau Popești, ar fi fost altceva”.

Petre Funie, pri-mar Slobozia: „Am ținut o ședință premergătoare du-minică, la ora 10, la care au participat și domnul prefect și directorul de la Danbred. Am rugat lumea să nu intre în panică. În cazul în care se extinde pesta, o să luăm și noi măsuri. Deocamdată, la noi nu se taie porcii. Nu sunt oamenii speriați. Am înțeles că prin Mozăceni se taie și prin Negrași. Întrucât focarul a fost anihilat, n-are rost să ne impacientăm. La noi e bine”.

Material realizat de Mari Tudor

Liana Corina Dună, primar Mozăceni: „De vineri seara, de când s-a confi rmat virusul PPA la Negrași, noi am încercat să îi liniștim pe oameni. Sâmbătă am făcut o ședință cu cetățenii comunei, cu comitetul de urgență și de combatere a bolilor. Este drept faptul că unii dintre cetățeni s-au speriat, dat fi ind popularizarea în mass-me-dia. Unii dintre dumnealor și-au tăiat porcii de teamă că vor veni autoritățile să îi ia, pentru că noi am intrat în zona de supraveghere. Deja s-a făcut recensământul porcilor pe o rază de 3 kilometri de unde s-a descoperit focarul. Intrăm și noi cu o parte din Mozăceni. Nu este o isterie, nu putem să zicem că s-au tăiat toți porcii, dar oamenii au mai tăiat din porci, alții așteaptă, pentru că sunt cetățeni care au crescut porci pentru copii. Nu au toți lăzi frigorifi ce, ca să își de-poziteze carnea. Noi am desfășurat o amplă campanie de conștientizare, le-am spus să ne anunțe la prima suspiciune. Pe o rază de trei kilometri suntem și noi pasibili să ni se ia porcii dacă mai apare un focar”.

Sevastian Roșu Pupăză, primar Stolnici: „Au fost câteva cazuri de tăieri de porci. Oamenii sunt panicați. Le-am explicat tuturor că deocamdată nu e un pericol pentru noi. E destul de departe. Să stea liniștiți oamenii, dar fi e-care crede, vede și înțelege în felul lui. Am avut o ședință chiar duminică, la prima oră, în urma hotărârii de la nive-lul Prefecturii. După aceea am mers prin sat cu consilierii locali și am discutat cu sătenii. Medicul veterinar lucrează la un inventar al animalelor din comuna Stolnici. De când a apărut pesta porcină la Negrași, cred că 25-30 de persoa-ne din Stolnici și-au tăiat porcii”.

Marin Pană, primar Recea: „Sâmbătă am primit și noi un mail de la Prefectură. Ieri am avut ședință în urma anunțului făcut de Prefectura Argeș, în care au fost înmâ-nate atribuțiile fi ecărei instituții de pe raza localității și mă-surile de prevenire care trebuie luate de fi ecare gospodărie în parte. Am transmis și pe cablu. Câțiva oameni au tăiat porcii. M-au sunat și mi-au spus: «Domn primar, ce facem cu pesta porcină?» «Ce să facem? Pesta porcină nu vine cu trenul sau cu avionul, ca să știm când vine. Important este să prevenim și să ne ferim de ea. Dacă apare, trebuie să anunțați medicul veterinar. Poate să moară porcul și din altă cauză». Au tăiat câțiva, nu mulți. Eu am cinci și n-am tăiat niciunul”.

Isterie în sudul judeţului din cauza pestei porcine

La Teiu, sătenii au sacrifi cat 90% dintre porci

Săptămâna trecută a fost con-fi rmată apariția virusului pes-tei porcine africane în Argeș, la o gospodărie din Negrași. De atunci, numeroși săteni din localitățile învecinate s-au isterizat și, de teamă să nu vină statul să le omoare porcii bol-navi, au preferat să îi sacrifi ce ei și să-i băge la ladă, ca provi-zii pentru trecut iarna. Despre acest fenomen alarmant am stat de vorbă cu primarii din comunele limitrofe celei unde s-a descoperit focarul, respec-tiv edilii din Mozăceni, Teiu, Slobozia, Recea, Stolnici, Rociu și Izvoru.

Florin Dumitru, primar Teiu: „Vineri, la 8:30 știam că e pestă por-cină la Negrași. Cam pe la 10 au apă-rut rezultatele ofi ciale de la București. Vineri după ora 13, oamenii au înce-put să își taie porcii. Vineri noaptea și sâmbătă au tăiat încontinuu. Cam 90% dintre ei au tăiat porcii. Da, s-au speriat sătenii. A venit doctorul vete-rinar și a făcut un mic inventar. Dacă mai sunt 25 de porci! Acum vrea să îi dau un reprezentant de la primărie, ca să meargă din casă în casă pentru a afl a câți porci mai sunt. Mai sunt porci micuți, în rest, pe cei mari i-au tăiat. Rar care să nu fi tăiat”.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

O nouă înregistrare din biroul primăriței Jenica Dumitru

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

În ultimele trei ediții din “Jur-nalul de Argeș” v-am prezentat trei înregistrări halucinante din birourile Primăriei Ștefănești. Toate cu acuze foarte grave, atât de corupție, cât și cu conotații sexuale. Prima din biroul juristei Carmen Neșu, în care persona-je au fost jurista și vicele Gelu Mihalcea, a doua din biroul primăriței, în care prim-solistă a fost Lavinia Năstase, iar în postură de acuzate - primărița Jenica Dumitru, jurista Car-men Neșu și inspectorul de la Achiziții, Claudia Mincă. A treia înregistrare a fost tot în biroul primăriței, Lavinia Năstase aruncând vorbe grele, de data asta primăriței Jenica Dumitru, pe care a amenințat-o că îi va face plângere și la adresa căreia a insinuat că e șantajabilă. Continuăm acum cu o a patra în-registrare, la fel de halucinantă și tot din biroul primăriței Jenica Dumitru. De această dată, Lavi-nia Năstase aruncă invective pe bandă rulantă atât juristei Car-men Neșu, cât și Claudiei Mincă, responsabilă cu achizițiile.

Lavinia Năstase (către jurista Car-men Neșu): Păpușă, să-mi spui pe ce centură vrei să mergi tu să faci banii!

Carmen Neșu: Aoleuuu...!O voce feminină din birou (pe care

n-am identifi cat-o): Doamnă (către primăriță), dacă vă e drag de ea (Lavi-nia, n.red.), luați-o, doamnă...!

Claudia Mincă (către primăriță): Luați-o, doamnă, să v-o iubiți...!

Lavinia Năstase (amenințătoare): Diseară mă duc la Curier TV. De ce m-a sunat pe mine Curierul? Pentru că doamna (arată spre jurista Carmen Neșu, n.red.) a spus că mi-a pregătit ea niște surprize. (Apoi i se adresează primăriței Jenica Dumitru) Eu sunt curioasă care este punctul dumnea-voastră de vedere, atâta vreme cât o angajată proastă, analfabetă vă face dumneavoastră o hârtie, s-o dați afa-ră... Păi ea e cea mai proastă! Ea se autodenunță. Ea se presupune că ea însăși a făcut contractul meu și ea nu știe în ce condiții pot eu să fi u dată afară! Păi, mai proastă decât asta cine poate să fi e? Trei proaste aveți aicea, trei! Da? (strigă Lavinia)

Claudia Mincă (îi spune primăriței): Cireașa de pe tort... asta este...

Lavinia Năstase (le strigă din nou, după care iese val-vârtej din încăpe-re): Niște analfabete și din astea care ascultă pe la spate, da?

Primăriţa Jenica Dumitru (răsufl ă ușurată că Lavinia a ieșit din birou): Carmen, închide ușa, mă...!

Primăriţa Jenica Dumitru (își jus-tifi că într-un fel lipsa de autoritate, încercând să le culpabilizeze pe sub-ordonate): De ce-i dați, mă, apă la moară? N-o mai băgați în seamă!

Claudia Mincă: Numai pe la spate. Ați auzit, doamna primar, da? Mie-mi place pe la spate, da?

O voce bărbătească (din birou): Păi, și mie-mi place... În spatele casei.

Claudia Mincă: Vai de noi...

Primăriţa Jenica Dumitru: „Am încercat să fi u normală, dar s-a depășit o limită, fapt pentru care voi lua măsuri!”

Prima cu care am stat de vorbă legat de toate problemele și înregistră-rile cu jigniri din Primăria Ștefănești a fost chiar primărița Jenica Dumitru. Am întrebat-o de ce nu ia măsuri să restabilească liniștea și autorita-tea, ca un șef de instituție ce este. „Eu nu pot să dau curs unor reclamații ce au la bază ceva ilegal (Legea7/2004 și nou-intrată în vigoare cu datele cu caracter personal), adică înregistrările din bi-roul meu făcute de funcționari.

În plus, conform legii, Centrul Cultural nu e în subordinea mea, e o instituție de sine stătătoare, iar cele care au făcut plângerea ar trebui să știe. Eu am fost cel mai deschis și transparent primar din România! Am lăsat pe toată lumea să pro-testeze, să îmi spună pe nume, să vină oricând la mine, am făcut site, Facebook... Am încercat să fi u normală, dar s-a depășit o limită, fapt pentru care voi lua măsuri!

Mi-ar fi plăcut că oamenii să fi e mai interesați de străzi, investiții, educație, nu să stăm de ba-liverne și frustrările unora”, spune primărița de la Ștefănești, încercând să se spele pe mâini de haosul din instituție.

Jurista Carmen Neşu: „O dau în judecată pe Lavinia Năstase”

Am luat legătura și cu jurista Carmen Neșu, una dintre angajatele din Primăria Ștefănești asupra căreia Lavinia Năstase a aruncat cele mai multe injurii, pentru a ne spune ce are de gând să facă în continuare.

„Voi face acțiune în instanță. O dau în judecată pe Lavinia Năstase. Iar în Primărie nu voi mai da curs provocărilor ei. Încerc să îmi creez un climat de liniște la locul de muncă și să îmi văd de slujba mea. Este greu de descris, în doar câteva fraze, ac-tualul climat de muncă de la Primăria Ștefănești. Doamna primar este cea îndreptățită să aibă grijă ca salariații Primăriei să aibă un climat normal la locul de muncă”, ne-a declarat jurista Carmen Neșu.

Claudia Mincă: „Am făcut plângere împotriva Laviniei Năstase la doamna primar, la Poliția Lo-cală și o voi acționa în instanță”

Am stat de vorbă și cu Claudia Mincă, inspector Achiziții la Primăria Ștefănești, și ea o țintă constantă a jignirilor și acuzelor formulate de Lavinia Năstase. „Legat de toate jignirile și calomniile aduse de Lavinia Năs-tase, am făcut deja plângere la doamna primar, la Poliția Locală și la Consiliul Local Ștefănești. Nu este deloc normal ce se întâmplă. Atitudinea Laviniei Năstase afectează imaginea Primăriei Ștefănești și a angajaților. Eu am mai mulți ani de când lucrez la Achiziții și nu am avut vreoda-tă nici cea mai mică problemă. O voi acționa și în instanță pe Lavinia Năstase”, spune Claudia Mincă.

Material realizat de Denis Grigorescu

E halucinant! A apărut înregistrarea cu nr. 4 din biroul primăriţei de la Ştefăneşti

„Păpuşă, să-mi spui pe ce centură vrei să mergi tu să faci banii!...”

Lavinia Năstase Lavinia Năstase

către jurista către jurista Carmen Neșu: Carmen Neșu:

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Aceasta e una dintre concluziile trase de prim-procurorul Marius Ștefan, care îl cunoștea personal pe tânărul ofi țer de la BCCO

Tragedia de la Pitești a lansat în spaţiul public zeci de întrebări legate de motivele care l-au împins pe tânărul poliţist de la Crimă Organizată să-și împuște copilul și, mai apoi, să se sinucidă. Întrebarea e cum de nimeni nu și-a dat seama cât de afectat emoțional și psihic este sau cum un om capabil de astfel de fapte a putut trece, anterior, de testele psihologice. În ciuda explicaţiilor și zvonurilor vehiculate în cele câteva zile de la nenorocirea care a distrus două familii și a biletelor de adio lăsate în urmă, puse cap la cap, faptele continuă să șocheze.

Scenariul crimei urmate de sinucidere a fost premeditat încă de vineri

„Nu a avut nicio misiune în seara respectivă, ceea ce ne conduce cu gândul că a premeditat săvârșirea faptei, pentru că a plecat cu pistolul. Ei (polițiștii BCCO) au dreptul de a deține arme. Teoretic, le pot deține și acasă, numai că acolo trebuie să le păstreze în anumite condiții. De cele mai multe ori aleg să depoziteze aceste arme la IPJ, dar le pot lua, în baza unui bilet, pentru escortă - de exemplu pentru a conduce o persoană reținută, un martor, dintr-un județ în alt județ, când, da, au nevoie de armă. Ma-rius Franțescu a luat pistolul vineri seara, fără ca arma să-i fi e necesară în interes de serviciu, justifi când că avea o escortă. O să stabilim în mod ofi cial, dar, din informațiile noastre, se pare că nu avea de efectuat o asemenea activi-tate, ceea ce ne face să credem că a premeditat faptele...”, precizează pentru ”Jurnal de Argeș” Marius Ștefan, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

Succint, în ziua tragediei, lucrurile s-au deru-lat în mod obișnuit.

Fosta soţie a ofi ţerului, Alina Lăudatu, i-a dus bărbatului copilul în vârstă de trei ani și șase luni, urmând să-l ia după prânz.

„Mama îl dusese de dimineață, conform pro-gramului înțelegerii cu privire la dreptul la vizi-tă. Mai târziu, l-a sunat. El nu i-a mai răspuns la telefon. Fosta soție s-a dus la ușă, dar nici acolo nu i-a răspuns. A început să sune din fața ușii și acolo a auzit telefonul în interior. În acele momente începi să te gândești probabil la ce e mai rău...” mai spune prim-procurorul Marius Ștefan.

Femeia a sunat la 112. Echipajul de intervenție a intrat în apartament prin balcon... Înăuntru, o imagine de coșmar. Pereții plini de sânge, bi-lete de adio, tatăl și fi ul, morți, unul lângă altul, împușcați în cap.

„Nu am avut nicio îndoială în legătură cu fap-tul că a fost vorba de o sinucidere, luând arma de seara și recurgând la gest a doua zi... ”, spune tot prim-procurorul.

Varianta alternativă, potrivit căreia micuțul s-ar fi împușcat accidental cu pistolul tatălui, sau uciderea din greșeală de către bărbat a copi-lului, urmată de sinucidere, este exclusă.

„Nu putem stabili în acest moment dacă băiețelul era treaz sau dormea când a fost împușcat, noi l-am găsit în poziție laterală. Poziția în care a fost găsit copilul și faptul că pentru uciderea lui a fost folosită o pernă, adi-că focul de armă a fost tras prin pernă, exclud

această posibilitate. În momentul în care se întâmplă accidental, perna nu-și are locul. În plus, au existat mai multe bilete de adio în care a încercat să lase un mesaj pentru apropiați, să-și justifi ce oarecum gestul. E vorba de probleme personale, în niciun caz legate de profesia de polițist”, mai spune prim-procurorul. Ambele împușcături au fost făcute cu pistolul din dota-re, în care anchetatorii au mai găsit 15 gloanțe.

„Focul a fost tras, în ambele cazuri, în cap. Dacă la copil focul a fost tras printr-o pernă și a mai fost amortizat, în cazul lui (Marius Franțescu) lovitura a fost mai devastatoare, pentru că și-a lipit pistolul de tâmplă. N-au fost decât două focuri de armă, pentru că am gă-sit celelalte gloanțe în încărcător. Din 17, câte au fost în total, 14 le-am găsit în încărcător, iar unul plecase pe țeavă, probabil din recul. El a folosit efectiv două, câte unul pentru fi ecare”, mai spune procurorul.

„L-a pus ca să nu-l vadă”Un alt zvon care a circulat în cele patru zile de

la tragedie a fost acela că micuțul ar fi fost găsit înfășurat într-un sac.

„Nu era un sac, ci un suport în care se poartă copiii, gen plasă. Noi am găsit acel obiect peste picioarele micuțului, mă gândesc că l-a pus ca să nu-l vadă... Probabil din acest motiv a folosit și perna”, mai spune prim-procurorul. Singurul produs alcoolic găsit în locuința polițistului era o sticlă cu vin, consumată parțial.

„Am văzut în presă că s-a vehiculat ideea po-trivit căreia au fost găsite mai multe sticle cu băuturi alcoolice. În realitate, nu a fost găsită decât o sticlă cu vin, din care se consumase cam jumătate. S-a efectuat procedura și pentru ce-lelalte analize, toxicologice, pentru a se stabili

un eventual consum de substanțe psihotrope”, completează Marius Ștefan.

„Părea echilibrat, mereu cu zâmbetul pe buze”

O altă speculație vehiculată generos în aceste zile a fost aceea că polițistul Marius Franțescu ar fi amenințat că se sinucide.

„Noi nu avem informații care să confi rme acest lucru. E șocant, pentru că nimeni nu se aștepta la așa ceva din partea lui, sincer! Părea echili-brat, mereu cu zâmbetul pe buze, implicat în activitatea de cercetare penală, în condițiile în care desfășurase activități, acțiuni, cum le spu-nem noi, chiar în săptămâna respectivă și avea planuri să mai desfășoare activități investigative săptămâna aceasta”, mai spune prim-procurorul Marius Ștefan.

„Ultima dată l-am văzut chiar săptămâna trecută. Nu părea să fi e tulburat”

L-a cunoscut personal pe ofi țerul Marius Franțescu, iar tragedia de sâmbătă l-a cutremu-rat, așa cum i-a cutremurat, de altfel, pe toți co-legii săi și pe cei care l-au cunoscut.

„Eu am lucrat foarte bine cu el, în 2014, la DIICOT. Niciodată nu l-am simțit tulburat. Profesional, nu aveam ce să-i reproșez. Cred că ultima dată l-am văzut chiar săptămâna trecută, marți, câteva minute. Coboram scările, m-am întâlnit cu el, l-am salutat și atât. Nu părea să fi e tulburat... De fapt, nimeni nu și-a dat seama și, la modul cum s-a comportat el, nu cred că cine-va putea să-și dea seama, cel puțin la serviciu”, mai spune Marius Ștefan.

Directorii liceelor din Argeş, întâlnire cu agenţii economici locali la Camera de Comerţ Argeş

Directorii unităților de învățământ profesional și tehnic din Argeș s-au întâlnit marți, 6 noiembrie, la sediul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, cu agenții economici locali pentru a-și prezenta oferta de pre-gătire în sistem profesional și teh-nic.

Evenimentul a fost coordonat de George Caval, președintele CCIA Argeș, și prof. Gabriela Neagu, in-spector școlar pentru învățământul profesional și tehnic.

„Până pe 23 noiembrie, se vor colecta de la agenții economici so-licitările de formare de clase strict pe învățământul profesional, re-spectiv învățământul dual. La 15-20 ianuarie avem obligația să transmitem către minister aceste documente ofi ciale. Este necesar să avem datele furnizate în timp util, așa încât noi să avem o proiectare apropiată de ceea ce se cere”, a spus prof. Gabriela Neagu în cadrul evenimentului. M.T.

Profesorul Petre Popa a scris „Portrete postume pentru prieteni”

Eveniment editorial de excepție la Centrul Cultural Pitești. Renumi-tul profesor universitar doctor Pe-tre Popa a lansat o carte în cinstea personalităților argeșene trecute în lumea umbrelor după 1968: „Pitești. Portrete postume pentru prieteni”. „Nu neapărat prietenii mei, ci prietenii comunității prin ceea ce au făcut de-a lungul vieții”, a precizat autorul. Sala a fost ar-hiplină. Colegi, prieteni, oameni de cultură, dar și reprezentanți ai familiilor persoanelor înscrise în carte au fost prezenți.

Volumul cuprinde o serie de portrete postume pentru 30 de personalități, reprezentative pen-tru Pitești și Argeș: profesori uni-versitari, academicieni, scriitori, istorici, dar și arhitecţi, primari etc. din ultimele cinci decenii (1968-2018). Autorul a ținut să le mulțumească persoanelor care au avut o contribuție voluntară la publicarea acestei cărți, enumerate în caseta tehnică. A urmat o pre-zentare a personalităților cuprinse în carte. „De ce am ales acest titlu? Pentru faptul că oamenii respec-tivi au marcat în mod vădit viața acestei cetăți. Prin această carte mi-am propus, în calitate de isto-ric, cu ajutorul istoricilor de vârsta mea, mai tineri sau foarte tineri, să declanșăm un deceniu de scrieri importante, cu valoare continenta-lă, pentru a marca pe glob existența municipiului Pitești”, a continuat profesorul Petre Popa.

Mari Tudor

EXCLUSIV! EXCLUSIV! Detalii neştiute Detalii neştiute

din cazul poliţistului sinucigaşdin cazul poliţistului sinucigaş

„Acest declic poate surveni şi la câteva ore după ce ai trecut printr-un test de genul ăsta”

Cât despre testele psihologice trecute cu brio de polițist la începutul anului, procurorul a declarat: „Este problema IGPR-ului, a IPJ-ului, dar acestea sunt teste psihologice standard. Din ce am constatat din activitate, până la urmă, acest declic poate surveni și la câteva ore după ce ai trecut printr-un test de genul ăsta. Mintea umană este des-tul de complexă. Nu știi ce declanșează. Sunt oameni care-și contro-lează stările emoționale. Nu ai cum să vezi... Era cu zâmbetul pe buze, aia e problema... Nu s-ar fi constatat în ultima perioadă că ar fi fost depresiv sau măcar îngândurat. Dar gândiți-vă că poate noi nu știam cu adevărat, pentru că, repet, toți au fost șocați când au afl at: „Cum, Franțescu?!”. Pentru că, spun încă odată, părea foarte echilibrat.

Material realizat de Izabela Moiceanu

„Nu ştim cum de a clacat în asemenea mod” Chiar dacă de neînţeles, ipoteza potrivit căreia decizia poliţistului ar avea legătură cu divorţul și

ar fi fost gândită ca o răzbunare pare cea mai plauzibilă. “Nu știu exact când s-a pronunțat divorțul, dar a început de mai mult timp... Fapta este tragi-

că... De cele mai multe ori, în astfel de situații, când ucizi și copilul, e un act de răzbunare. Vrei ca moartea să doară pe altcineva. Altfel, nu avea motiv să-și ucidă copilul. Din ce am înțeles de la colegi, își iubea foarte mult băieţelul... Le arăta fi lmulețe cu el, vorbea tot timpul despre el. De asta a fost șocant, mai ales că nu părea genul dezinteresat. Nu știm cum de a clacat în asemenea mod încât și-a ucis copilul pe care-l iubea”, mai spune Marius Ștefan.

„Când ucizi şi copilul, e act de răzbunare. Vrei ca moartea să doară pe altcineva”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN

SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Se va moderniza drumul spre Mânăstirea Ciocanu

Una dintre comunele argeșene în care au ajuns foarte puţini bani din fonduri europene este Bu-ghea de Jos, însă intenţia noii conduceri a admi-nistraţiei locale constă în schimbarea acestei si-tuaţii. Primarul Dorel Tănăsescu, fost secretar al comunei și evidenţiat atunci când a refuzat să mai acorde ajutoare sociale unor romi care se plimbau cu avionul, are în vedere modernizarea drumului spre Mânăstirea Ciocanu. Pe o porţiune a acestu-ia se va interveni în primăvara anului viitor, apoi, după ce se va încerca implementarea unui proiect cu fonduri de la Uniunea Europeană, se va ajun-ge cu asfaltarea până la lăcașul de cult.

Între timp, prin GAL Muscel s-au solicitat bani pentru amenajarea unui cabinet stomatologic la dispensarul din comună. C.I.B.

Voluntari de la Paraclisul Catedralei au oferit asistenţă la Boteni

La fi nalul lunii trecute, în comuna Boteni au poposit șapte voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, printre care și cinci medici specialiști care au oferit asistenţă și îndrumare gratuită pentru circa trei sute de persoane, copii și adulţi. Acestora li s-au prezentat noţiuni de igi-enă personală, tehnici de îmbunătăţire a posturii, moduri în care poate fi combătut comportamen-tul agresiv și cum se poate preveni cancerul de col uterin. Acţiunea a făcut parte din campania de prevenţie și educaţie pentru sănătate derulată de Paraclis. C.I.B.

Primarul de la Lereşti, premiat de AFIR

Primarul comunei Lerești, Marian Toader, a fost recompensat pentru activitatea depusă în dezvoltarea localităţii pe care o conduce. Acesta a primit Premiul de Excelenţă din partea Agen-ţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, zona 3, pentru susţinerea mediului rural românesc. Evenimentul a avut loc în cadrul unui simpozion desfășurat la Târgoviște, cu ocazia împlinirii a 18 ani de la înfi inţarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. C.I.B.

Vă așteptaţi ca, după decizia instanţei de fond, care îi achitase pe cei doi, și, ulterior, după un complet de divergenţă, Curtea de Apel să decidă, totuși, condamnarea lui Vasile și a lui Dorel Durleci?

Prim-procurorul Marius Ștefan: Ne așteptam să fi e pronunțată o hotărâ-re de condamnare, motiv pentru care am și declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, pe care noi am consi-derat-o nelegală și netemeinică în sensul achitării celorlalți doi inculpați. Care credeţi că a fost argumentul

suprem care l-a făcut pe judecătorul care, iniţial, când s-a ajuns la complet de divergenţă, îi considerase nevinovaţi pe cei doi să se răzgândească?

Prim-procurorul Marius Ștefan: Asta numai din motivarea hotărârii o putem afl a, dar, în situații de genul acesta, când se judecă în complet de divergență, se re-administrează anumite probe pentru că, procedural, este necesar ca și cel de-al treilea judecător care intră în complet să poată să palpeze probele principale. Aici nu sunt în măsură să spun ce l-a deter-minat pe al doilea judecător din primul complet să-și schimbe hotărârea în sen-sul condamnării celor doi inculpați.

„Toți trei au plecat în noaptea respectivă înarmați...” Acum, dosarul este închis, aveţi

de partea dvs. o hotărâre definitivă, spuneţi-ne cum arată tabloul general al triplului asasinat de la Stoenești, despre care se vorbește de mai bine de doi ani.

Prim-procurorul Marius Ștefan: Exact cum am arătat în rechizitoriu: toți trei au plecat în noaptea respectivă înarmați cu obiecte tăietor-înțepătoare către locuințele victimelor, pentru a duce la îndeplinire planul de răzbunare. Inițial, Durleci Laurențiu și Durleci Vasile s-au îndreptat către camera în care dormea

victima Durleci Laurenția împreună cu fi ica acesteia, iar Durleci Dorel a rămas în dreptul scărilor de acces.

Durleci Laurențiu și Durleci Vasile au pătruns în camera în care se afl a victima și au început să o lovească în mod repe-tat cu cuțite, fără ca victima să poată să riposteze în vreun fel.

Alerați de strigătele fi icei lor, victimele Tinca Filip și Tinca Narcisa, care dor-meau într-o cameră alăturată, s-au tre-zit, au aprins becurile din încăpere și din exteriorul acesteia și s-au îndreptat către camera acesteia. Durleci Laurențiu și Durleci Doru Vasile i-au aplicat și lui Tinca Filip lovituri la nivelul gâtului, to-racelui și spatelui. Victima s-a prăbușit pe podea, sângerând abundent.

Laurențiu Durleci a agresat-o și pe Tin-ca Narcisa, producându-i multiple plă-gi tăiate și înjunghiate la nivelul feței și corpului. A reușit totuși să o ia pe fetiță în brațe și să fugă cu aceasta la martora Durleci Marsilia, căreia i-a încredințat copilul. Durleci Laurențiu și Durleci Va-sile, ajutați de Durleci Dorel, au târât-o pe Durleci Laurenția de păr, de mâini și de picioare în curtea gospodăriei, acolo unde, lângă un atelaj, i-au aplicat din nou, toți, mai multe lovituri cu corpuri tăietor-înțepătoare. Victima a încercat să scape de lovituri, s-a deplasat câțiva me-tri în direcția porții, dar s-a prăbușit și a rămas inconștientă. În continuare, cei trei, înarmați fi ind, s-au deplasat către locuința lui Durleci Paul, tot cu intenția de a-l omorî, considerându-l, alături de Tinca Narcisa, principalul vinovat de stările tensionate dintre cele două fami-lii.

I-au aplicat și lui mai multe lovituri ce au condus ulterior la decesul acestuia. Apoi, alertați de strigătele de ajutor ale unei martore, au fugit de la locul faptei.

„Au putut să parcurgă o distanță apreciabilă” Când presupuneţi că au ascuns

armele crimei, care nu au fost, totuși, găsite?

Prim-procurorul Marius Ștefan: Ei nu au fost găsiți la fața locului, ci departe. Au putut să parcurgă o distanță consi-derabilă. Având în vedere că, dacă pre-meditezi săvârșirea unei astfel de fapte, întotdeauna te gândești și cum să scapi de eventualele obiecte, având în vedere timpul scurs de la momentul săvârșirii faptelor până la momentul în care aceștia au fost depistați, drumul parcurs de către aceștia, pe care au putut scăpa de anumite obiecte, a fost difi cil să le găsim. Noi am făcut căutări specifi ce, încercând să urmăm traseul pe care l-ar fi făcut aceștia, pentru că noi n-am avut decât hainele pe care Laurențiu Durleci le-a pus la dispoziție. Hainele celorlalți doi noi nu am putut să le examinăm! Aveţi emoţii în cazul unei posibile

viitoare plângeri la CEDO din partea apărării celor doi?

Prim-procurorul Marius Ștefan: Din punctul nostru de vedere, procesul pe-nal se încheie în acord cu dispozițiile Codului de Procedură Penală, prin pronunțarea Curții de Apel, prin hotă-râre defi nitivă. Dacă inculpații aleg să uzeze de alte metode, este opțiunea lor.

Prim-procurorul Marius Ştefan: „Ne aşteptam la o hotărâre de condamnare”

Punct fi nal în dosarul triplei crime de la Stoeneşti. Scenariul groazei care i-a convins pe judecători

2018)

p p g

Avocatul celor doi spune că va face plângere la CEDO

Florentin Sorescu: „Ce a făcut această instanţă de judecată este o rușine! Și nu pentru că și-au format o altă con-vingere, ci pentru că au respins solici-tarea de probe care arată în mod irefu-tabil faptul că Durleci Vasile și Durleci Dorel erau acasă în momentul comite-rii triplei crime. Asta nu e justiţie, asta e alba-neagra cu vieţile oamenilor. Le doresc acestor magistraţi care au ad-mis apelul parchetului să aibă parte de aceeași judecată cum au făcut ei, dacă o fi și o fi ca în lumea asta să existe un Judecător.

În ceea ce mă privește, vă asigur că am făcut și voi face în continuare tot ce este omenește posibil ca acești oameni să-și afl e dreptatea. Deja am introdus contestaţie în anulare pentru că nu au fost audiaţi în complet de trei, deși legea obligă la acest lucru, cu solicita-

rea de a fi administrate probele cerute în apărare. Totodată, voi sesiza Înalta Curte de Casaţie și voi face plângere la CEDO pentru că a fost încălcat drep-tul la un proces echitabil prin respinge-rea probelor solicitate de apărare și prin faptul că anchetatorii au ascuns probe. Aceste lucruri nu vor rămâne așa, vă asigur!...

Decizia Curții de Apel Pitești i-a găsit în cele din urmă vinovați pe Vasile și Dorel Durleci. Sentința Curții a răsturnat-o pe cea a Tribunalului, care-l găsise vinovat pentru triplul asasinat de la Stoenești doar pe Laurențiu Durleci, nu și pe fratele și tatăl său. Această soluție defi nitivă, dată în unanimitate de un complet de trei judecători, a confi rmat așteptările Parchetului, care ceruse, încă de la început, ani grei și pentru ceilalți doi membri ai familiei Durleci. Astfel, Doru Vasile Dur-leci (în vârstă de 24 ani) a primit pedeapsa de 20 ani și 8 luni închisoare, iar tatăl acestuia, Dorel Durleci (în vârstă de 48 ani), a fost condamnat la 15 ani și 8 luni de pușcărie. Vă prezentăm în continuare un interviu cu prim-procurorul Parche-tului de pe lângă Tribunalul Argeș, Marius Ștefan.

Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Constructorul Bobi Marinescu neagă acuzațiile și spune că așteaptă

adresa de la primărie ca să hotărască ce decizie va lua în continuare

Cu ocazia zilei Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil Primăria

Oarja urează tuturor sărbătoriţilor din localitate multă sănătate, fericire și

realizări în viaţă!LA MULŢI ANI!

Primar, Constantin Bîlea

Primăria Bogaţi vă urează

de Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil multă sănătate

alături de cei dragiLA MULŢI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

După cum a dezvăluit Jurna-lul de Argeș în numărul prece-dent, modernizarea podului de peste Râul Doamnei, reali-zată cu bani de la Uniunea Eu-ropeană și fi nalizată în iunie 2014, a fost făcută superfi cial și în bătaie de joc. Iar acum podul trebuie din nou refăcut și cu costuri mari, fapt dovedit și de o expertiză tehnică cerută de Primăria Pitești și realizată de către expertul tehnic autorizat Diaconu Ion Dumitru.

Refacerea lucrării făcute prost va costa mult, după cum spune și vi-ceprimarul Sorin Apostoliceanu: „S-a fi nalizat expertiza. Cheltuie-lile de reparare a podului de peste Râul Doamnei au fost estimate la 1,2 milioane lei. Este un tarif ce va fi introdus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu Local, pentru a fi aprobat de către consilierii locali. Noi am trimis zilele trecute constructorilor o adresă cu ce a reieșit din expertiza tehnică, întrebându-i dacă vor să refacă ei pe cheltuiala lor podul, ca să nu îi mai dăm în judecată. Așteptăm răspunsul lor în terme-nul legal de 30 de zile. Dacă vor răspunde negativ la propunerea noastră, vom declanșa procedu-rile legale”.

Într-o declarație dată pentru Jurnalul de Argeș, omul de afa-ceri Bobi Marinescu, managerul fi rmei Star Trading (una dintre cele două fi rme care au făcut lucrarea), acuza că la experti-za tehnică nu au fost chemați și reprezentanți ai fi rmei sale și că nu are încredere în expertul angajat de Primăria Pitești. Vi-ceprimarul Piteștiului și-a spus punctul de vedere legat de aces-te acuzații: „Noi am organizat o licitație și am luat un expert. Iar expertul știe ce are de făcut, vă dați seama. Nici noi nu am fost la acea expertiză. Vă pot spune însă că este un expert autorizat. Ce era să spună omul de afaceri, că a făcut bine dacă nu era bine sau că a făcut rău dacă era bine? Ex-pertul respectiv este autorizat de către toate forurile competente. Nu își face fi ecare expertiza cum vrea. Noi nu am luat expertul pe care l-am vrut noi. S-a făcut o licitație și acel expert s-a înscris la licitație”.

Și tot omul de afaceri Bobi Ma-rinescu a acuzat Primăria Pitești că nu ar fi respectat planul de întreținere și reparații pentru po-dul de peste Râul Doamnei și că aceasta ar fi o cauză importantă a degradării podului. „Nu este adevărat. Acel plan de întreținere

și reparații a fost respectat. Fieca-re încearcă să se apere. Instanța, dacă el nu vrea să repare, va spu-ne dacă el sau noi avem dreptate. Există, bineînțeles, prezumția de nevinovăție”, ne-a declarat vice-primarul Sorin Apostoliceanu.

Am luat legătura și cu omul de afaceri Bobi Marinescu. Legat de

adresa prin care Primăria Pitești solicită fi rmelor Star Trading și Zeus să repare podul pe cheltu-iala proprie, acesta ne-a declarat: „Nu am primit deocamdată adre-sa la care faceți referire. După ce o voi primi și o voi analiza împre-ună cu echipa mea vă voi putea spune ce decizie iau”.

Ce făcurăţi, Bobi şi Dobre ? N-au ajuns cei peste 3,6 milioane lei primiţi de la UE?

Lucrările în batjocură la Podul Râul Doamnei costă Primăria Piteştiîncă 1,2 milioane lei

l B bi Marinescu neagă acuzațiile și spune că așteaptă

Conform viceprimarului Sorin Apostoliceanu, suma pentru reparația podului

va fi introdusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Local Pitești

Proiectul „Modernizare Pod peste Râul Doamnei” a fost fi nalizat pe 29 iunie 2014. Valoarea totală a proiectului, fi nanțat prin fonduri europene, a fost de 3.737.466,53 lei, din care contribuția proprie a Primăriei în proiect a fost de 101.743,02 lei. Lucrările au fost efectu-ate de fi rmele Star Trading Impex și Zeus.

La momentul depunerii ofertelor pentru reabilitarea podului de peste Râul Doamnei, autoritatea contractantă, Primăria Pitești, a stabilit un mix de criterii în vederea atribuirii lucrării. Ponderea de 70% din total a avut-o, bineînțeles, prețul oferit; 30% însă din punctajul fi nal a fost alocat pentru durata de garanție a lucrării. Ca-ietul de sarcini a specifi cat aici: „Garanția minimă solicitată pentru lucrările executate este de 60 de luni. Garanția maximă care va fi ofertată este de 120 de luni, iar pentru perioade de garanție ofertate mai mari decât 120 de luni nu se punctează”.

Bineînțeles, asocierea formată din fi rmele celor doi constructori a oferit garanția maximă admisă, adică cea de 10 ani (120 de luni). Autoritatea contractantă a dat dovadă de înțelepciune atunci când a limitat oferirea de punctaj după un anumit termen al garanției, pentru că, altfel, se putea întâmpla ceea ce s-a întâmplat la Căteas-ca, unde Zeus a câștigat oferind un termen de execuție aberant, de numai câteva luni (termen depășit cu peste un an), dar și o garanție de 50 de ani, de asemenea nerealistă. Și deși podul reabilitat avea garanție 10 ani, acesta s-a degradat după mai puțin de trei ani. Concret, expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru a constatat, printre altele, fi suri la grinzile prefabricate, infi ltrații multiple, degradarea protecției anticoroziune, segregarea betonului și porțiuni cu beton degradat. Și asta la doar trei ani de la fi nalizarea lucrării.

Material realizat de Denis Grigorescu

Podul cu garanţie 10 ani s-a degradat după doar trei ani

Foto-document. Constructorul Bobi Marinescu pe podul „moder-nizat” de pe Râul Doamnei, la inaugurarea din iunie 2014

Grigore Dobre, de la Zeus, și Bobi Marinescu, de la Star Trading, con-structorii podului care le dă bătăi de cap celor de la Primăria Pitești

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesEroul Nicolae Şuţa, fostul şef de cabinet al liderului ţărănist Ion Mihalache

Ion I.C. Brătianu, prezent la inaugurarea Uzinei de Apă de la Mărăcineni

Între 1907 și 1910 pentru alimen-tarea cu apă a orașului Pitești, pe baza proiectului din anul 1905, s-au expropriat, la Gropeni, 10 hectare de teren, fi ind săpate 25 de puţuri, edifi cându-se totodată, prin com-pania Vintertur, Uzina de Apă de la intrarea în Mărăcineni, ingineri specialiști, hidrologul W.H. Lidley și constructorul Ion Rădulescu. Primar, Nicolae Dumitrescu. La inaugurare a participat inclusiv Ion I.C. Brătianu, președinte al Consi-liului de Miniștri al României. Ini-ţial se avansase propunerea pentru aducerea apei, prin conducte, de la Curtea de Argeș, soluţie care însă nu a fost acceptată.

S-a stabilit în Piteşti profesorul Remus Macarie

În anul 1910 se stabilea în loca-litatea Pitești ca profesor de liceu Remus Macarie (1878-1925), vestit lutier. A călătorit în Germania și Italia, perfecţionându-se astfel în modelarea manuală a instrumente-lor muzicale.

Deschiderea Bibliotecii Regionale Piteşti

În anul 1951 are loc deschiderea Bibliotecii Regionale Pitești, în prezent Biblioteca Judeţeană Argeș ”Dinicu Golescu”, directori de-a lungul anilor Mircea Ștefănescu, Marcel Ghibernea, Petre Popa, Sil-vestru Voinescu și Octavian Mihail Sachelarie. O instituţie urbană cu acest profi l este atestată documetar la 1880.

Finalizarea Bazei Sportive Voinţa

În anul 1960 se fi nalizează con-strucţia Bazei Sportive Voinţa, fi nanţată de Cooperaţia Meșteșu-gărească din Argeș, zona Ștrand, terenuri de antrenament pentru handbal, volei și tenis de câmp.

Primul turneu artistic occidental al Ansamblului Doina

În perioada 31 iulie-31 august 1969 a avut loc primul turneu ar-tistic occidental al Ansamblului Folcloric Doina de la Palatul Cul-turii din Pitești. Cu această ocazie au fost susţinute 21 de spectacole în Franţa, coregrafi a, Natalia Petrea-nu, Dorin Oancea, dirijor, Emil Tănase, regizor, Valeriu Dobrin, în prezent Ansamblul profesionist Dorul.

Lordul Francis Newall vizitează Piteştiul

Pe 7 octombrie 1989 are loc vizita la Pitești a delegaţiei parlamentare din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Delegaţia pre-zentă la Pitești a fost condusă de lordul Francis Newall.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

În numărul trecut al Jurna-lului de Argeș vă prezentam aspecte din Jurnalul de răz-boi al lui Gheorghe Bădescu, eroul locotenent din satul Slănic, comuna argeșeană Aninoasa. În decurs de un an, cât a luptat în Primul Război Mondial, Bădescu și-a notat într-un caiet toate frământările legate de speranţele pentru neamul și ţara sa. Poetul și scriitorul muscelean dr. Dan Drăgoi, stră-strănepot al lui Gheor-ghe Bădescu, a făcut posibi-lă publicarea acestor însem-nări, dar și câteva notițe ale celui ce a fost Nicolae Șuța. De asemenea, tot argeșean și tot ofi țer al armatei româ-ne în Primul Război Mondial. Iată în continuare ce scria Șuța la decesul camaradu-lui Bădescu, dar și o scurtă biografi e a sa sintetizată de profesorul Ion C. Hiru.

M.I.

iembrie 2018)

Ion Mihalache, decorat cu ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, pentru că s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviţei, pe fronturile de la Oituz și Mărășești, înfi inţează în decembrie 1918 Partidul Ţărănesc din Româ-nia, fi ind ajutat de prietenii săi Virgil Madgea-ru, Ion Răducanu și, nu în ultimul rând, de mai tânărul prieten de arme, Nicolae Șuţa, devenit un membru important al acestui partid. La nu-mai 21 ani, avocatul Nicolae Șuţa este numit șeful de cabinet al ministrului Agriculturii, Ion Mihalache, în guvernul ţărănist de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Cariera avocăţească și-a început-o Nicolae Șuţa la Domnești-Muscel, aparţinând de Baroul Câmpulung, orașul ado-lescenţei sale, unde funcţionase înainte ca pro-fesor la Liceul „Dinicu Golescu”. Se logodește în 1914, iar pe 13 octombrie 1919 se căsătorește cu frumoasa Aurelia, fi ica marelui dascăl domnișan Luca Paul. Graţie activităţii sale în PNȚ, Nicolae Șuţa este ales de două ori ca deputat în Parlamen-tul Ţării, unde, prin discursurile și intervenţiile sale, apăra cauza ţăranului român în general și cu

precădere a ţăranilor din judeţul natal, Muscel. A fost desemnat pentru a doua oară ca deputat de Muscel, după alegerile din 1945. L-a apărat pe Ion Mihalache în procesul intentat de comuniști, la Câmpulung, unde Nicolae Șuţa a susţinut o disertaţie plină de curaj și bine argumentată, despre care s-a vorbit mult timp. Nicolae Șuţa, avocatul domnișan, sufl etul nobil, iubitor al ţă-ranilor, este și el arestat, ca „dușman al noului regim”, odiosul regim comunist instaurat de ruși. Boala i se agravează în temniţele comunis-te, unde nu a stat mult timp, fi ind foarte bolnav, o formă gravă a deteriorării coloanei, cu dureri insuportabile, paralizie. A locuit, ani de-a rân-dul, în Câmpulungul lui drag, pe strada Matei Basarab, în casa purtând numărul 97, care astăzi găzduiește o grădiniţă. Avea doar 50 ani avocatul Nicolae Șuţa când s-a prăpădit, fără să-și fi înde-plinit idealurile sociale și politice la care visase acolo, în tranșeele din Triunghiul Morţii, și pe care jurase să le transforme în realitate, împreună cu camaradul său de arme Ion Mihalache.

„E greu să-mi închipui pe Bădescu mort, care respira atâta viaţă”

Vestea morţii lui Gheorghe Bădescu l-a cutremurat și pe tânărul Nicolae Șuţa, despre care eroul amintise în jurna-lul său, în urmă cu puţin timp. „Ieri am afl at de la fratele meu de moartea locotenentului Gh. Bădescu din Slănic, lovit de un obuz. E greu să-mi închipui pe Bădescu mort, care respira atâta viaţă. A fost printre puţinii studenţi pe care-i admiram fără rezerve (...). Era ușor de prevăzut ce avea să devină Bădescu, un avocat de o speţă nouă. Fără a confunda avocatura cu samsarlâcul, ar fi ajuns în foarte scurt timp fruntaș între avocaţii Muscelului. Avocat cinstit! (...) A murit înainte de vreme, lăsându-ne în minte modelul viu de ceea ce ar trebui să fi e studentul român”, scria, pe 20 septembrie 1917, în jurnalul său, Nicolae Șuţa. Acesta a su-pravieţuit războiului. A fost jurist, militant politic și parla-mentar de Muscel, membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc, șef de cabinet și prieten al liderului ţărănist Ion Mihalache. „În 1947 a fost arestat de Securitate și condam-nat la închisoare, unde s-a îmbolnăvit grav. În 1948 a fost eliberat. A murit acasă, în 1949, pe 16 ianuarie. Nicolae Șuţa este și unchiul eroinei Elisabeta Rizea, simbolul Re-zistenţei anticomuniste din munţi” a precizat Dan Drăgoi, care a redat în volumul său lansat vara aceasta, nu doar în ţară, ci și la Chișinău, inclusiv însemnările de campanie ale acestui al doilea tânăr avocat plecat pe front.

A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade

Nicolae P. Șuţa s-a născut în Domnești în anul 1897 și a fost frate cu marele ţărănist Gheorghe Șuţa, împușcat de securiști la câţiva pași de sediul Securităţii din Domnești. Nicolae avea o aplecare spre studiu, era inteligent și mereu însetat de cunoaștere, drept care părinţii îl duc, după termi-narea școlii generale la Domnești, să studieze la Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, pe care îl termină cu brio, adeverin-du-se astfel pasiunea sa pentru învăţătură și setea de cultu-ră. Doritor de a-și clădi o carieră, Nicolae P. Șuţa a absolvit apoi Facultatea de Drept și Litere din București, dovedind aplecare spre profesia de avocat, om al legii, dreptatea, cin-stea și corectitudinea fi ind calităţi care îl vor însoţi toată viaţa. În timpul facultăţii se remarcă și în domeniul lite-raturii. Mentorul Luca Paul a fost cel care i-a îndemnat pe părinţii lui Nicolae să-l ducă la școală, văzând la copil o mare ușurinţă în gândire. Primul Război Mondial îi în-trerupe frumosul vis al unei cariere căreia avocatul Nicolae Șuţa i se dedicase cu toată fi inţa lui, jurându-și să apere dreptatea, să lupte pentru adevăr, așa cum fusese învăţat în copilărie de către mama sa, Maria, originară din Nucșoara. S-a înrolat ca tânăr ofi ţer rezervist în Regimentul 70 Infan-terie Muscel. Iubitor de ţară, iubitor de poporul din mijlo-cul căruia a răsărit, Nicolae pleacă pe front și luptă în linia întâi. În tranșeele din Triunghiul Morţii - Mărăști, Oituz, Mărășești - în focul luptelor crâncene, comandându-și os-tașii spre fapte de vitejie, jură împreună cu învăţătorul Ion Mihalache, ceva mai în vârstă decât el, ca în cazul că vor scăpa cu viaţă de sub focul gloanţelor, odată ajunși acasă, să înfi inţeze un partid nou, al ţăranilor, al celor obidiţi, care să militeze pentru drepturile celor ce au dat tributul lor de sânge în războaie, mai ales în 1907. Între Ion Mihalache și Nicolae Șuţa s-a legat o trainică prietenie, bazată pe idealuri comune, dorinţele lor fi ind aceleași. După război, avocatul Nicolae Șuţa a fost răsplătit cu onoruri și decoraţii, printre care Ordinul „Coroana României” cu spade.

A contribuit la înfi ințarea Partidului Țărănesc din România

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vine în întâm-pinarea iubitorilor de lectură, în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţis-te, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În sfera religiei vă semnalăm trei lucrări extrem de interesante: „Cartea Filocaliilor: Cele mai fru-moase pagini” (București, Edi-tura Humanitas, 2018); Gyatso Tenzin, XIV Dalai Lama (1935-....), „Mintea liniștită și senină: Vi-ziunea iluminării în învățăturile Dzogchen” (București, Editura Herald, 2013); „Cele patru Evan-

ghelii: evangheliar” (București, Editura Vremea, 2016). „Secţia pentru tineret” vă

oferă o gamă variată de no-utăţi editoriale, dintre care menţionăm: Neil Gaiman, „Pulbere de stele” (București, Editura Arthur, 2015); David Walliams, „Mătușica îngrozitoa-re” (București, Editura Arthur, 2016); Madeleine L’Engle, „O buclă în timp” (București, Editu-ra Arthur, 2016).

Pentru iubitorii de literatu-ră, sugerăm următoarele titluri: Charles Bukowski, „Muzică de belele” (Iași, Editura Polirom, 2018), Christina Baker Kline, Sarah Th omson, „Fetița din tre-nul orfanilor” (București, Edi-tura Pandora, 2018); Hanya Yanagihara, „O viață măruntă” (București, Editura Litera, 2017). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale”, veți regăsi carte rară, carte veche românească și străină,

cărţi cu autografe și însemnări particulare manuscrise. Dintre acestea, vă enumerăm câteva ti-tluri: Florian Aaron, „Elemente de istoria lumii.” (București, Edi-tura Colegiului Sf. Sava, 1847); Neofi t Vamfa, „Elemturi de fi lo-sofi e morală” (București, Editura Tipografi e de la Cișmigiu, 1827). „Biblia, dumnezeiască scriptură a legii vechi și a legii noi” (1819).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Se lansează „Spovedania unei pantere”

Vineri, 9 noiembrie, de la ora 11,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții are loc lansarea volumului de versuri cu titlul „Spovedania unei pantere”, de Daniela Gîfu, eveniment editorial coordonat de poeta Denisa Popes-cu. „Să fi i doctor în informatică și doctor în fi losofi e, cu licenţă în fi zică și master în co-municare și relaţii publice, să fi i preocupată de iniţiere spirituală, dar și de discursul po-litic, de dezvoltare comunitară și incluziune socială din/în perspectivă socio-economică și să scrii și poezie - ei, asta da încurcătură. Cu siguranţă, însă, că în teritoriile știinţei, atunci când le parcurge, Daniela Gîfu (foto) caută/pune și poezie, iar în toată poezia sa caută/pune și știinţă”, spune scriitorul Nico-lae Băciuţ în prefaţa cărţii. D.G.

Târgul de Ştiinţă – ediţia Tech, la a doua ediţie

Miercuri, 7 noiembrie, începând cu ora 11.00, va avea loc, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, cea de-a doua ediție a Târgului de Știință - ediția Tech. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația Progress, Code Kids România și Simplon România, alături de partenerii locali - ROWEB, membrii echipei „Watt’s up” a Colegiului Național „Dinicu Golescu” Câmpulung și Academia Copiilor Înzestrați.

Târgul de Știință este un eveniment tema-tic, organizat în cadrul proiectului „Code Kids - copiii fac coding în bibliotecile pu-blice”, proiect implementat de Fundația Pro-gress, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș și alte șase biblioteci publice din județul Argeș (Merișani, Topo-loveni, Vlădești, Aninoasa, Bogați și Bradu) și fi nanțat de Romanian-American Founda-tion. Aceștia vor expune, la standurile lor, experimente din zona tehnologiei, partici-panţii având posibilitatea să interacţioneze cu expozanţii și să descopere modul în care au devenit funcționale experimentele lor.

Scopul acestui proiect vizează crearea unei mișcări de coding și STEM în care copii, ti-neri și bibliotecari din mediul rural și urban mic își dezvoltă competențele digitale și se implică în viața comunității din care provin, prin rezolvarea unor teme digitale creative. Prin activitățile de formare și atelierele or-ganizate în cadrul acestui proiect, este des-chisă o altă fereastră către explorarea lumii digitale, cu oportunitățile sale de dezvoltare și învățare.

Un proiect de știință reprezintă un efort de investigare într-o arie de interes din do-meniul STEM, iar târgul de știință este un mod unic de prezentare a rezultatelor pentru cei interesați de știință și educație.

Mihaela Penaru

Centrul Europe Direct, din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș, a organizat, pe 1 noiembrie, o serie de acțiuni adresate bibliotecari-lor și funcționarilor publici din județul Argeș, multiplicatori de informație europeană.

În prima parte a zilei s-a desfășurat conferința intitulată ”Eu în Europa – pre-zent și perspective”, ce a avut drept scop informarea cetățenilor din județul Argeș cu privire la Cartea Albă - principalele pro-vocări și oportunități ale Europei; au fost prezentate cele 5 scenarii ale președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum și rezultatele obținute în urma dezbaterilor despre viitorul Europei orga-nizate pe parcursul anului 2018, în comu-nele Bradu, Mușătești, Vedea și Merișani.

Cei mai activi multiplicatori de informare europeană au fost premiaţi

Dezbaterile din teritoriu au avut rolul de a identifi ca așteptările și părerile cetățenilor cu privire la viitorul Europei în următorii ani, rol asumat și de către Centrele Europe Direct existente la nivel european. De ase-menea, cei prezenți la eveniment au oferit un feedback pozitiv cu privire la viitorul Europei și la măsurile care sunt luate la Bruxelles pentru România, considerând că o serie de schimbări ar fi favorabile, în mai multe domenii de activitate.

Doamna Voinicu Mihaela, coordonator Europe Direct Argeș, a prezentat câteva tipuri de proiecte în care se pot implica multiplicatorii de informație europea-nă. Totodată, în cadrul evenimentului, a avut loc premierea celor mai activi mul-tiplicatori de informare europeană din comunitatea argeșeană, oameni pasionați de educație - de la bibliotecari comunali până la membri în asociații și organizații nonprofi t, dedicați derulării de proiecte în vederea dezvoltării comunitare.

În partea a doua a zilei s-a desfășurat atelierul de educație media pentru mul-tiplicatorii de informație europeană, în parteneriat cu Mediawise Society Roma-

nia, atelier în cadrul căruia participanții au fost familiarizați cu platforma digita-lă MindOverMedia, în vederea cultivării gândirii critice și dezvoltării simțului ci-vic.

Toți participanții au primit materiale informative cu tematică europeană, pro-venite de la Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Europene.

Prin intermediul acestor evenimente, avem speranța că vom reuși să întărim capacitatea bibliotecilor publice de iden-tifi care și accesare a surselor europene de informare specializate.

Georgeta-Elena Ştefan-Nicolescu

Eu în Europa - prezent şi perspective

Festivalul va cuprinde un concurs de interpretare și recitaluri extraordinare, susținute de Ionel Tudorache, Mirela Mi-halache, Alina și Edy Mexicanu, Grupul Vocal Zavaidoc. Acompaniază Taraful Marin Alexandru. Prezintă soliștii de fol-clor Adina Roșca și Cătălin Doinaș. La concursul jurizat de specialiști în dome-niu și prezidat de directorul Orchestrei de Muzică Populară a Radiodifuziunii Române, Adrian Grigoraș, pot participa

soliști vocali, artiști amatori, cu vârsta peste 18 ani, care nu au mai obținut mare-le premiu la edițiile anterioare.

Preselecția va avea loc pe data de 24 noiembrie, de la ora 10,00, la sediul Fi-larmonicii Pitești. Concursul, festivitatea de premiere și recitalurile extraordinare se vor desfășura de la ora 18,00, la sediul Filarmonicii Pitești, situat în municipiul Pitești, Calea București nr. 2. Concurenții vor susține două probe de aptitudini mu-

zicale, astfel: o piesă de muzică lăutărească din repertoriul lui Zavaidoc, fără acompa-niament, și o piesă de muzică lăutărească veche, cu acompaniament.

Înscrierile pentru concurs se pot face la secretariatul Centrului Cultural Pitești (imobilul Casa Cărții), situat în municipiul Pitești, Calea Craiovei nr. 2, cod 110013, bloc G1, scara C, la tel./fax 0248.219976, de luni până vineri, între orele 08-16,30, sau prin e-mail: cultcentre@yahoo.com, carmen_saita@yahoo.com, carmen_ele-na777@yahoo.com. Concurenții vor completa și depune fi șa de participare, care poate fi ridicată de la secretariatul Centrului Cultural Pitești (imobilul Casa Cărții) sau descărcată de pe site-ul ofi cial al Centrului Cultural Pitești. M.S.

Pe 24 noiembrie, preselecţie pentru Festivalul Zavaidoc

Primăria Municipiului Pitești și Consiliul Local organizează, prin Centrul Cultural Pitești, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Național de Muzică Lăutărească Veche ZAVAIDOC. Evenimentul, care va avea loc sâmbătă, 24 noiembrie, de la ora 18,00, la sediul Filarmonicii Pitești, își propune promovarea muzicii lăutărești autentice, descoperirea și promovarea noilor talente în domeniu, precum și evocarea marelui lăutar Zavaidoc, pe numele real Marin Teodorescu, născut la Pitești, la data de 8 martie 1896.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

„Viața mea s-a transformat într-un coșmar, într-o secundă am ajuns la concluzia că m-am căsătorit cu un necunoscut, cu un om extrem de violent și de periculos”

„Pe 27 octombrie a.c., au avut loc cu-nunia religioasă și botezul fi ului nostru, urmate de o petrecere la Restaurantul Cornul Vânătorului. Ziua a decurs nor-mal, la fel și petrecerea. Până după miezul nopții... În jurul orei 2.00, soțul meu a ve-nit în camera de hotel, unde se afl a copilul împreună cu mine și cu mama mea. Mi-a reproșat că plec prea des de la petrecere, dar eu trebuia să merg să alăptez copilul și să îl liniștesc ori de câte ori plângea. Luca era obișnuit numai cu mine, eu fi -ind cea care a stat în permanență lângă el încă de la naștere. Mama mea a încercat să îi explice aceste aspecte și i-a solicitat să facem cu rândul, să mai vină și el la copil. Nu cred că a terminat ce avea de spus, când, din senin, a lovit-o pe mama mea cu palma peste ureche, aceasta deze-chilibrându-se și căzând. Câteva minute a fost inconștientă”. Așa a început povestea de groază a Elenei Moromete, relatată de aceasta în redacția Jurnalului de Argeș.

Zgomotele și țipete de ajutor ale miresei s-au auzit din sala unde nuntașii petreceau liniștiți, nebănuind drama care se derula lângă ei. A ajuns într-un sufl et și Ciprian, fratele fetei, dar și tatăl acesteia, amândoi căzând pradă loviturilor venite din par-tea ginerelui dezlănțuit. „Ușa camerei fi -ind deschisă, s-au auzit zgomote și țipete, din cauza cărora au venit mai multe per-soane, printre care și fratele meu. Acesta, văzându-și mama pe jos, a țipat și s-a aple-cat să o ridice. În acel moment, soțul meu a început să îl lovească și pe el cu picioa-rele și cu pumnii. La scurt timp, atras de zgomotele puternice, a venit și tatăl meu. Soțul meu a încercat să se strecoare prin mulțime pentru a-l lovi și pe acesta. Nu a reușit. Totul se transformase într-un vis urât, am început să țip după ajutor vă-zând cum îi lovește pe părinții și fratele meu. În hol se afl a și cumnatul meu, care, în loc să aplaneze confl ictul, a devenit și acesta violent. A început să-l înjure și să-l amenințe pe fratele meu, spunându-i că îi va omorî copiii. Au venit în cameră și câțiva ospătari pentru a aplana confl ictul, fără succes, deoarece soțul meu și frate-le său erau net superiori ca forță fi zică, aceștia având peste 130 de kg fi ecare. A

fost apelat serviciul 112, iar în scurt timp a venit și poliția. Părinții mei, împreună cu fratele meu, au plecat la poliție pentru a formula plângere penală, înregistrată sub nr. 940/28.10.2018, la Secția 3 Poliție. Eu am rămas în cameră cu copilul. Soțul meu, văzând că părinții mei se duc la poliție, a decis să își pregătească terenul în apărarea sa, și-a rupt cămașa și a coborât în local, la niște prieteni ai lui, spunându-le că a fost agresat de familia mea. Din acel moment petrecerea s-a terminat, toată lumea a afl at de incident și a plecat.

Cosmin a venit în camera mea, pentru a-mi solicita să mergem cu copilul acasă. I-am spus că noi nu mai mergem acasă cu el. Atunci a început să mă amenințe că îmi va lua copilul, că nu am să îl mai văd, că va avea el grijă de familia mea, că pe tatăl meu îl va băga în pușcărie în maximum un an dacă eu nu mă întorc acasă. După mai multe discuții, s-a ridicat și a luat copilul din pat pentru a pleca cu acesta. L-am implorat să îmi lase copilul, că tre-buie alăptat, chiar și fratele lui l-a sfătuit să nu ia copilul, că trebuie alăptat, însă nu s-a lăsat înduplecat de lacrimile mele, ple-când cu copilul. Am încercat să îl opresc, însă nu am putut face nimic, fi indu-mi

foarte teamă de o nouă reacție violentă”. A doua zi, duminică dimineață, Elena l-a

sunat pe tată, implorându-l să îi dea fi ul să îl pună la sân. Micuțul fusese hrănit din prima zi de viață numai cu laptele ei, iar absența îndelungată a alăptatului putea face să îi dispară lactația, ceea ce ar fi fost în detrimentul sugarului. Bărbatul i-a ce-rut să vină în apartamentul din Pitești, unde locuiseră împreună în ultimele 3 săptămâni și unde urma să locuiască după nuntă. I-a specifi cat însă că trebuie să vină singură. „Mi-a fost foarte teamă să mă duc singură în apartament, așa că am sta-bilit să vină cu copilul, cu mașina, în fața blocului pentru a-l alăpta. În dimineața respectivă am sunat și la Protecția Copilu-lui, însă aceștia mi-au spus că nu pot face nimic, însă vor încerca să îl caute pe soțul meu în vederea unei medieri cu privire la copil și ne-au trimis tot la Poliție. Am so-licitat Secției 1 de Poliție un echipaj care să mă însoțească. În jurul orei 10.00, am mers împreună cu un echipaj de poliție la apartament, însă soțul meu nu era aca-să. L-am sunat spunându-i că îl aștept și, după o jumătate de oră, a apărut. A oprit mașina în mijlocul străzii, spunându-mi să urc. Eu i-am solicitat să parcheze, fi -indu-mi teamă că, dacă urc din stradă, acesta pleacă și nu îmi mai dă drumul să cobor din mașină. În acel moment a văzut echipajul de poliție și a plecat în viteză. La scurt timp m-a sunat pentru a-mi reproșa că nu am venit singură, așa cum mi-a solicitat, și că nu voi mai vedea copilul... Viața mea s-a transformat într-un coșmar, într-o secundă am ajuns la concluzia că m-am căsătorit cu un necunoscut, cu un om extrem de violent și de periculos. Ziua pe care orice femeie o așteaptă toată viața, ziua nunții sale, el a transformat-o într-un scandal monstruos. Precizez faptul că până în prezent eu nu l-am mai văzut pe pârât violent sau cu reacții de acest gen. Aveam cunoștință de faptul că pârâtul nu prea agrează familia mea și mereu a încer-cat să mă izoleze de aceștia, însă la violențe nu am crezut că se va ajunge”.

„Este un act de cruzime să desparți un copil de 2 luni de mama sa”

Toate astea Elena Moromete ni le-a spus nouă, dar și în fața completului de la Judecătoria Curtea de Argeș, căreia i-a solicitat emiterea unui ordin de restricție împotriva soțului, executorul judecătoresc Cosmin Moromete.

„Acum am realizat că ceea ce eu conside-ram dragoste din partea pârâtului, de fapt, aceasta era o violență socială, acesta încer-când și izolarea de familia mea. Am fost în străinătate (Luxemburg) și lăsată acolo singură trei săptămâni, soțul meu reve-nind în țară, deși eu mă afl am în 8 luni de sarcină. După naștere, la două săptămâni am fost lăsată din nou singură o perioa-dă de 3 săptămâni, fi ind în pragul unei depresii post naștere. Soțul meu (n.red. - Cosmin Moromete) exercita o violență verbală asupra mea prin adresarea de ex-presii jignitoare, care să mă pună într-o stare de inferioritate, prin amenințări la adresa mea și a familiei mele, respectiv că va cheltui toți banii pe care îi are pentru a mă distruge pe mine și familia mea. Exer-cita o violență psihologică atât asupra mea, cât și asupra minorului prin despărțirea unui copil în vârstă de două luni și jumă-tate de mama sa. Minorul a fost alăptat exclusiv cu lapte matern, eu l-am îngrijit

Scandal în noaptea nunţii cu un executor judecătoresc şi o fi ică de colonel SRI

În replică, executorul ju-decătoresc susține că sunt doar minciuni sfruntate și că soția lui e manipulată de tatăl ei, fostul ofi țer SRI Nicolae Dina

Ceea ce ar fi trebuit să râmână un vis împlinit s-a transfor-mat într-un coșmar în chiar noaptea nunții. Nu, nu este un scenariu de fi lm, ci povestea reală a unei tinere căreia cel care tocmai îi devenise soț și era tatăl copilului ei i-a smuls bebelușul de două luni și a plecat, refuzând să i-l înapoieze, fi e și numai pentru a-l putea alăpta. Povestea Elenei Moro-mete a ajuns chiar și la poliție, chemată să intervină în noap-tea nunții, adică sâmbătă, 27 octombrie, dar și la instanță, care, culmea, nu a fost de acord cu emiterea unui ordin de protecție a femeii. Elena, însoțită de tatăl ei, a venit dispera-tă la redacția Jurnalului de Argeș, spunând că autoritățile

nu intervin sau au reacție întârziată, ori, dimpotrivă, sunt opace și nu văd interesul minorului, iar sugarul este privat de dreptul său fundamental, acela de a fi hrănit la sânul mamei. Vă relatăm, în continuare, coșmarul prin care trece tânăra, care și-a mai văzut o singură dată bebelușul și altă dată doar prin geamul mașinii lui Cosmin Moromete, soțul ei, executor judecătoresc în Pitești. Acesta, atunci când a văzut că soția sa este așteptată de un echipaj de Poliție, a demarat în trombă, fugind de sub nasul polițiștilor și punând în pericol viața micuțului.

Mireasa, care este doctoriţă, îl acuză pe soţ, executor judecătoresc, de faptul că și-a lovit socrii, iar apoi a smuls fi ul sugar de la sânul ei

Poliția a fost chemată printr-un apel la 112 „Soțul meu reprezintă un pericol pentru mine și pentru fi ul nos-tru”, le-a spus Elena Moromete jude-cătorilor, cărora le-a solicitat emiterea unui ordin de protecție

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Cu ocazia zilei Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil Primăria Slobozia urează

tuturor sărbătoriţilor din localitate multă

sănătate!LA MULŢI ANI!

Primar, Petre Funie

Primăria Dârmănești vă urează de Sf.

Arhangheli Mihail și Gavriil multă sănătate

alături de cei dragi!

LA MULŢI ANI!Primar,

Emilian Ciolan

Primăria Ciofrângeni vă urează de Sf.

Arhangheli Mihail și Gavriil multă sănătate

alături de cei dragi!LA MULŢI ANI!

Primar, Dorin Panțeru

Cu ocazia zilei Sfi nților Arhangheli Mihail și

Gavriil am plăcerea să urez tuturor sărbătoriților

multă sănătate, fericire și îndeplinirea tuturor

dorințelor!LA MULȚI ANI!

Deputat, Dănuț Bica

încă de la naștere, i-am făcut baie, am avut grijă să nu răcească. Soțul meu nu cunoaște necesitățile și programul copilului. Ce să îi facă dacă îl doare ceva, dacă plânge? El n-a fost niciodată singur cu copilul. Este un act de cruzime să desparți un copil de 2 luni de mama sa, singura persoană pe care o cunoștea încă de când a deschis ochii și prima voce pe care a auzit-o fi ind a mamei.

Din cauza pârâtului, există riscul dispariției lactației, fi ului meu fi indu-i răpit dreptul de a fi alăptat natural, fi ind singura modalitate de forma-re a sistemului imunitar la om, aspect recomandat de toți medicii pediatri. În aceste zile, cu siguranță, i s-a dat lapte praf, aspect care îl va determina pe minor să renunțe la laptele matern. Mai mult, pe baza stresului la care am fost supusă, există riscul ca mie să îmi dispară lactația.

Consider că pârâtul, prin acțiunile sale, a pus în pericol integritatea fi zică și psihică a minorului, deși datoria unui părinte este de a avea în vedere întotdeauna interesul superior al minorului. Din câte am observat, minorul nu a fost dus la domi-ciliul unde a locuit, nu cunosc unde a fost dus, de către cine este îngrijit”. Instanța a respins însă cererea femeii. Elena Moromete a formulat apel și, de asemenea, a înaintat o cerere de divorț, dar și emiterea unei ordonanțe președințiale pentru încredințarea copilului. Însă... până la obținerea unor decizii judecătorești favorabile, un sugar este lipsit de hrana și căldura sânului mamei sale. Elena Moromote nu știe la această oră nici măcar unde se afl ă făptura lipsită de apărare pe care a adus-o pe lume.

Cosmin Moromete: „Sunt nişte Cosmin Moromete: „Sunt nişte

minciuni sfruntate!”minciuni sfruntate!”L-am căutat pentru un punct de vedere și pe soț,

pe executorul judecătoresc Cosmin Moromete, care ne-a declarat:

„Socrul meu este cadru SRI, colonel (Nicolae Dina, colonel SRI în rezervă), și zilele astea îmi face foarte multe înscenări. Dumnealui m-a agresat împreună cu fi ul său (n.red. - trebuie spus că so-crul lui Cosmin Moromete este mic de înălțime și are cam jumătate din greutatea ginerelui său, care are 130 kg) și există deja plângeri pe rol la Parchet și la instanță, sunt procese. Deja prima chestiune am reușit să o demontez. Este vorba despre dosa-rul 3344/216/2018, la Judecătoria Curtea de Argeș (procesul inițiat de Elena Moromete, care a cerut ordin de restricție împotriva soțului său, n.red.). O manipulează pe soția mea... Socrii mei au plângeri penale pentru instigare la abandon de familie, pen-tru că eu cu soția mea ne-am înțeles foarte bine de la început și dumnealui (n.red. - socrul) face niște abuzuri de nedescris. Nu o mai lasă pe soția mea să vină să alăpteze copilul. Am martori în sensul ăsta. Exercită o presiune asupra ei și nu știu dacă v-a spus, dar copilul este născut la Luxemburg și dumnealor, timp de două luni de zile, nu au venit să îl viziteze, nici la naștere, nici după. Deci nu au fost interesați de nicio culoare de acest copil, pen-tru că soția mea mai are un frate, care are doi copii, și de copilul ăsta al meu și al fi icei lor nu au fost interesați. Copilul este la mine, la domiciliul con-jugal. Eu mi-am sunat soția pentru că a părăsit do-miciliul conjugal în noaptea de 28 octombrie 2018

și a doua zi am sunat-o și am întrebat-o dacă nu vine la copil acasă. După tot incidentul pe care l-a creat familia ei, pentru că lucrurile s-au destabilizat acolo (la nunta de la Cornul Vânătorului, n.red.), s-a terminat petrecerea și, normal, am venit cu co-pilul acasă. Am rugat-o să vină și nu a vrut. Fratele ei m-a atacat cu un cuțit și tatăl ei, fi ind colonel SRI, probabil că a sunat la poliție, a aranjat cu ei, pe acolo... Ordinul de protecție este împotriva unui om care este violent cu familia lui... Nu este cazul meu. De fapt, vorbele astea au fost ticluite de tatăl ei, așa a învățat-o tatăl ei, să nu mă pot apropia de ea și de fi ul meu. Dar bineînțeles că, pe fond, am și câștigat. Vă rog să verifi cați, că sunt informații pu-blice. Și-a luat socrul meu un certifi cat medical, o să vi-l arăt, dacă adunați echimozele care sunt acolo depășesc perimetrul capului cred că de două ori. Adică niște abuzuri securiste... Eu încă îmi aștept soția acasă, i-am dat mesaj în fi ecare zi să vină la copil. A început cu acest clișeu, învățată de tatăl ei, că i-e frică... Gândiți-vă că am fost cu soția mea să nască la o clinică privată, la Luxemburg. Am stat la First Class, adică mi-am băgat pat și am stat la capul ei aproape două săptămâni după ce a năs-cut. Am fost cu ea în sala de operații, la cezariană. Am ținut-o de mână în momentul în care copilul a ieșit. Dumneavoastră credeți că are vreun motiv să se teamă de mine soția mea? Sunt niște minciuni sfruntate!”

Material realizat de Alina Crângeanu

Pe 27 octombrie, Elena şi-a pus cununiile pe cap. Pe 2 noiembrie

a venit în redacţia Jurnalului să-şi povestească drama

Cum i s-a schimbat Cum i s-a schimbat destinul destinul în şapte zileîn şapte zile

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Nidec produce peste 300.000 de motoare electrice lunar

La aproape doi ani și jumătate de la pre-luarea de către compania niponă Nidec, fabrica de motoare electrice din Pitești (IMEP) revine încet și sigur la vremurile de dinainte de era Copos. Se instalează li-nii de producție noi, se mărește constant capacitatea de producție și, cel mai im-portant, se fac anagajări. „Lucrurile merg bine acum, se mișcă bine, s-au făcut an-gajări, inclusiv la nivel de funcții de con-ducere, am ajuns la peste 600 de angajați, față de nici 200 câți mai aveam când era Copos. Și producția a crescut simțitor, acum producem 300.000-325.000 de motoare lunar, ceea ce corespunde unei cadențe anuale de 4 milioane de motoare. Oricum, dezvoltarea fabricii va continua, pentru că japonezii vor să ajungem la o producție de 8 milioane de motoare pe an”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Florian Stănculescu (foto), liderul Sindi-catului „Solidaritatea” din Nidec. F.S.

Dacia creşte cu aproape 10% în Marea Britanie

Vânzările de mașini noi în Marea Bri-tanie au scăzut cu 2,9% în octombrie, o îmbunătăţire faţă de septembrie, când s-a înregistrat un declin de 20,5%. În topul celor mai bine vândute modele în octom-brie se afl ă Ford Fiesta, Volkswagen Golf, Mercedes-Benz A Class, Volkswagen Ti-guan și Ford Focus, transmite Reuters. În octombrie, Dacia a vândut 1.778 de vehicule pe piaţa britanică, în creștere cu 9,42% faţă de perioada similară din 2017, când a înmatriculat 1.625 de unităţi. În perioada ianuarie-octombrie 2018, Dacia a vândut pe piaţa britanică 20.042 vehi-cule, în scădere cu 11,71% faţă de primele zece luni din 2017, când a înmatriculat 22.700 de unităţi. Marea Britanie rămâ-ne a doua mare piaţă auto din Uniunea Europeană, în urma Germaniei, dar îna-intea Franţei, Italiei și Spaniei. F.S.

Aproape 2.600 de copii argeşeni au părinţii la muncă în străinătate

Românii care pleacă la muncă în stră-inătate nu lasă în urmă doar o țară de-populată, în care fi rmele nu mai găsesc forță de muncă, iar bugetele de stat primesc tot mai puțini bani. Mai grav este că aceștia lasă în urmă, de cele mai multe ori, și copii minori în grijă unuia dintre părinți sau a altor rude. Institutul Național de Statistică a realizat un studiu din care reiese că aproximativ 100.000 de copii au cel puțin unul din părinți plecat la muncă în străinătate. Realitatea probabil este mult mai sumbră, având în vedere că datele care au stat la baza studiului sunt departe de a fi complete. În ceea ce privește distribuția pe județe, datele din luna iunie 2017 (ultima actua-lizare) arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, afl ați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu un total de 31.576 copii (în special județele Suceava - 9.097 copii, Iași - 5.529 copii, Bacău - 5.160 copii și Neamț - 4.636 co-pii), urmată de Sud-Est, cu 16.035 copii (în special județele Galați - 6.174 copii, Constanța - 3.661 copii și Vrancea - 2.648 copii) și de Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele ofi ciale (afl ați cu precădere în județele Prahova - 4.897 copii, Dâmbovița - 2.727 copii și Argeș - 2.594 copii). F.S.

Ionel Chiriac, Danbred: „Am pierdut deja câţiva clienţi, sper să nu fi e mai rău”

„Noi continuăm cu măsurile drastice de biosecuritate pe care le-am luat încă de la începutul acestui fenomen și sperăm ca aceste măsuri să ne apere de contaminarea fermelor noastre, în care avem acum peste 45.000 de porci. E adevărat că apariția primului focar în Argeș și la o distanță destul de mică de noi ne alarmează și ne îngrijorează. Primele efecte au și apărut, unul fi ind acela că prețul cărnii s-a dus în jos foarte mult, iar altul este faptul că am pierdut deja câțiva clienți, nu într-atât încât societatea să fi e în pericol, dar tot pierdere se numește. Ne ajută faptul că noi suntem deținători de ștampilă ovală, ceea ce ne permite să comercializăm la nivel intracomu-nitar atâta vreme cât fermele noastre nu sunt în zona roșie sau atâta vreme cât județul nu este inclus cu totul în zona roșie. Am văzut că este o directivă de la Comisia Euro-peană, care la Dolj s-a aplicat, și anume să nu mai intre tot județul în zona roșie, ci doar ariile din jurul focarelor. Sper să nu ajungă virusul și la noi în ferme și sper să nu mai pierdem clienți, cei mari încă iau de la noi, cum este lanțul de supermarketuri Diana din Râmnicu Vâlcea, și sperăm să nu-i pierdem, pentru că atunci vor fi probleme. Eu am fost și am avut întâlniri cu locuitorii din comunele din zonă, cărora le-am explicat că trebuie să-și ia niște măsuri minime de siguranță, cum ar fi aceea de a-și asi-gura haine și încălțăminte pe care să le poarte doar atunci când merg să hrănească sau să îngrijească porcii și doar în acel loc, nu și în restul gospodăriei, cei care acum își taie porcii să nu transporte carne crudă prin tot județul și să nu aducă în gospodăriile lor carne sau animale fără aviz că sunt în regulă și să nu-și mai hrănească porcii cu re-sturi de mâncare. Legat de focarul de la Negrași, ar fi bine să se facă o anchetă care să stabilească foarte clar cum au fost contaminați acei porci, care a fost traseul virusului și cum a fost adus în acel loc”, ne-a declarat Ionel Chiriac, directorul complexului de ferme Danbred SRL Slobozia.

„Suntem al optsprezecelea județ cu focar de pestă porcină africană și sun-tem nevoiți să aplicăm toate măsurile de biosecuritate specifi ce și legale pen-tru situații de acest gen. De asemenea, aplicăm și vom aplica și toate măsurile pe care DSV le va lua de acum înco-lo după ce a fost descoperit focarul de la Negrași. Ca afacere, singurul efect direct al acestei situații este scăderea prețului, prețul cărnii a scăzut semni-fi cativ. Alte probleme nu avem, porcii noștri sunt sănătoși, sunt verifi cați, nu avem nimic în fermă și până acum nu am pierdut nici clienți din cauza pestei porcine africane. Sperăm ca lucrurile să nu evolueze mai mult de atât, să fi e ținute sub control și să nu fi m afectați de acest virus”, ne-a spus Cătălin Ene, unul din patronii Macro Suin SA Costești.

Cătălin Ene, Macro Suin: „Preţul cărnii a scăzut semnifi cativ”

„În momentul de față nu suntem afectați de apariția unui focar de pes-tă porcină africană în Argeș, luăm în continuare carne din zona noastră, mai luăm și de afară pentru completa-re, dar foarte puțin. Din păcate, după cum evoluează situația, este destul de probabil ca toată țara să fi e cuprinsă de această epidemie și atunci vor fi proble-me. Dacă vom intra ca județ în zona roșie, atunci vom fi obligați să căutăm alți furnizori în afara zonei roșii, dar deocamdată nu sunt probleme; la Dan-bred, de exemplu, nu sunt probleme, analizele sunt bune, luăm de la ei în continuare. Cât privește prețul cărnii, e adevărat că în zonele albe, unde nu sunt probleme, acesta este mai ridicat decât în zonele din vecinătatea celor roșii, dar asta este situația”, ne-a infor-mat Mihail Ungurenuș, director gene-ral Radic Star SRL Ștefănești, compa-nie cu tradiție în procesarea cărnii.

Material realizat de Florin Silvestru

Mihail Ungurenuş, Radic Star: „Dacă vom intra în zona roşie, vom căuta alţi furnizori”

Pesta porcină bate la porţile fermelor de porci şi procesatorilor de carne argeşeni

De săptămâna trecută, Argeșul a devenit al optsprezecelea județ din România afectat de pesta porcină africană, după descoperirea unui focar la Negrași, acolo unde într-o gospo-dărie au murit patru din cei șapte porci. Prima reacție după confi rmarea pestei porcine africane a fost cea a populației din sudul județului, care a sacrifi cat majoritatea porcilor din

gospodării în ultimele zile, de teamă că aceștia vor fi luați de către autorități și eutanasiați. Ce anume se întâmplă cu cei din industria cărnii, fermele de creșterea porcilor și procesatorii de carne din județ am afl at de la reprezentanții Danbred Slobo-zia, Macro Suin Costești și Radic Star Ștefănești.

„Îi doare în continuare în cot în cot”

L-am întrebat acum pe Ion Iordache dacă a pri-mit vreun răspuns de la vreunul dintre parlamen-tarii argeșeni, dacă a exis-tat vreo reacție măcar din partea unuia dintre aceștia. Să-i dăm din nou cuvântul: „Nu am avut nicio reacție, nimic, nici măcar de-o amenințare n-au fost în stare, deși am semnale că au citit acel interviu și sunt la curent foarte în amănunt cu ce am declarat atunci. Noi oricum avem canalele de comunicare închise cu ei, pentru că nu conside-

răm că ne mai reprezintă. O reacție a avut însă dom-nul Gentea (n.red. - Cris-tian Gentea, președintele PSD Pitești), care a preluat discursul nostru și l-a folo-sit. Așadar, nu sunt buni de nimic acești parlamentari. Singura reacție a parlamen-tarilor de Argeș este una re-fl exă și apare o dată la patru ani, singura reacție a parla-mentarilor de Argeș este să vină și să cerșească voturi. În concluzie, degeaba tot spunem noi că lucrurile nu merg bine, pentru că pe ei îi doare în continuare în cot de județul acesta și de oamenii care i-au trimis acolo”.

Florin Silvestru

Iordache, vicelider Sindicatul Dacia:

„Singura reacţie a parlamentarilor de Argeş este să cerşească voturi”

În urmă cu două săptămâni, într-un interviu acordat Jurnalului de Argeș, Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD), un sindicat cu peste 17.000 de membri, îi ataca virulent pe parlamentarii de Argeș, în special pe cei ai PSD, pentru neimplica-rea lor în promovarea intereselor eco-nomice și sociale ale județului Argeș la nivel național. „Noi, cei de la Dacia, am acceptat , așa, tacit să avem cât mai mulți parlamentari PSD de Argeș, în speranța că, fi ind din partidul care guvernează, vor avea grijă de județul acesta. Nu le pasă, pur și simplu nu le pasă. Nu le pasă nici măcar de această autostradă spre Sibiu care este vitală pentru Dacia și pentru Argeș, nu le-a păsat niciodată și nu le va păsa nici-odată de județul acesta și de oamenii care i-au trimis acolo și care îi plătesc. Suntem nemulțumiți, dezamăgiți și ne considerăm înșelați de aceștia”, spu-nea atunci sindicalistul.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Pentru unii arbitri din Argeș, examenul de promovare în Liga a II-a sau a III-a

e o misiune imposibilă.

La ce note mici mi-ați dat, înseamnă că sunt repetent la arbitraj?

UNGHIURI DE VEDERE

TREI DIN TREI. Mioveniul are trei victorii din trei meciuri în Campionatul Național de Vo-lei Junioare. În cea de-a treia etapă a Campiona-tului Naţional de Volei rezervat echipelor de ju-nioare, CS Dacia Mioveni 2012 a jucat în ultima etapă cu echipa CS Muscel CPL-Muscel, în sala de sport a Școlii Gimnaziale „Liviu Rebreanu”.Echipa antrenată de Valeriu Fianu a câștigat această partidă cu scorul de 3-1. În urma acestui rezultat, formaţia din Mioveni are o linie de clasament ce cuprinde trei victorii.  Etapa viitoare, voleibalistele vor evolua în deplasare (peste două săptămâni), pe terenul echipei ASC Juvenil N.T. Brașov.

Toamna se numără plecările de la cluburile din Argeș. După înotătorul Robert Glință și atleta Andre-ea Panțuroiu, care au ales – și din cauza lipsei unei susțineri adecvate - să plece de la cluburile din Argeș unde se formaseră, alți doi sportivi valoroși și premiați au oferte foarte bune de a concura pentru alte cluburi din țară. Iar respectivele cluburi le oferă condiții de pregătire cu adevărat la nivel european. Rămâne de văzut dacă cele două cluburi din Pitești unde cei doi sportivi activează vor veni cu contraoferte. Sau nu.

Zvonul săptămânii!

Duminică, 4 noiembrie 2018, handbalistele de la CS Dacia Mioveni 2012 au remizat în deplasare, în cadrul etapei a VIII-a din Campionatul Național Divizia A - Seria C. Elevele lui Daniel Gheorghe și Silvia Purice au terminat la egalitate, scor 20-20 (8-8), confruntarea cu HC Activ CSO Plopeni, una dintre formațiile puternice din grupă.

Următorul meci al handbalistelor de la Mioveni va avea loc pe 11 noiembrie, când acestea vor întâlni la Sala Sporturilor Trivale echipa LPS Tg. Jiu. M.I.

Egal pentru handbalistele din Mioveni

Patru sportivi musceleni participă la Campionatul Mondial de kickbo-xing ce se desfășoară în perioada 5-10 noiembrie la Buenos Aires-Argentina. Liderul delegației este Irinel Bădulescu, campion mondial acum doi ani. În total, echipa Româ-niei numără 10 componenți.

Caporalul Irinel Bădulescu este din Câmpulung Muscel și face parte din lotul național de kickboxing al Româ-niei de 2 ani. În 2016 a câștigat pentru țara noastră primul titlu mondial în acest sport, la categoria 75 kilograme, iar acum este atât luptător, cât și antre-nor. În Argentina, acolo unde va avea loc competiția mondială din acest an, va pleca însoțit de colegi, dar și de 3 elevi care pot participa la concurs da-torită recomandărilor făcute de el.

Irinel Bădulescu vrea să înfi ințeze o asociație sportivă prin care să pregă-tească viitorii kickboxeri ai țării. Asta îi va da posibilitatea legală să obțină sponsorizări.

„Am luat ultimele acte de la Finanțe și voi duce planul la bun sfârșit. Se va numi Asociația Clubul Sportiv Ambiția Irinel. Cei care vor să ne aju-te în a promova acest sport mă pot contacta. Ne promovăm pe site-uri de socializare și cu ajutorul presei locale. Sperăm să deschidă cineva ochii și la noi, care ducem steagul României pe un podium și nu ne strânge nimeni mâinile”, spune Irinel Bădulescu.

Campionatul Mondial de Kickbo-xing de acum doi ani s-a desfășurat în

Italia și a reunit peste 700 de luptători din 43 de ţări. Iar Irinel Bădulescu (41 de ani) din Câmpulung Muscel a de-venit campion mondial la categoria 75 kg. Luptătorul român, care s-a reapu-cat de kickboxing de trei ani și jumă-tate, după o pauză mai lungă, a reușit să ridice deasupra capului centura de campion mondial. O răsplată ce vine în urma unei munci uriașe: în ulti-mele șase luni de dinaintea Campio-natului Mondial, Irinel Bădulescu s-a antrenat intensiv câteva ore pe zi. Și în

acest an, Irinel Bădulescu s-a pregătit intensiv luni întregi pentru Campio-natul Mondial din Argentina.

Irinel Bădulescu a practicat cu suc-ces și boxul în urmă cu mai mulţi ani. „În 1995 am obţinut medalia de bronz la Campionatul Naţional de Box. Era în acei ani o perioadă de glorie pen-tru boxul românesc, cu nume de talie mondială precum Francisc Vaștag sau Leonard Doroftei”, spune Irinel Bă-dulescu.

D.G.

Patru musceleni reprezintă România la Campionatul Mondial de kickboxing din Argentina

„S-a discutat și despre o eventuală colaborare între FC Argeș și Sporting Pitești”

Nicolae Badea, fost acționar Dinamo: „Da. Mie Piteștiul mi-a plă-cut dintotdeauna și la fel pot spune și despre FC Argeș. Am avut, într-adevăr, o întâlni-re la Pitești pe această temă, pe acest subiect. Vom merge mai de-parte și vom vedea ce se întâmplă. Nu pot spune mai mult, pen-tru că nu este nimic concretizat nici de o parte și nici de cealal-tă. S-a discutat și des-pre o eventuală colabo-rare între FC Argeș și Școala de Fotbal Spor-ting Pitești. Sunt mulți jucători pe care Spor-ting îi pregătește și care ajung și individual, cât și ca echipă și cred că principala destinație a carierei lor sportive ar trebui să fi e FC Argeș. Sunt și alte echipe, după cum bine știți, în prima ligă care au ju-cători care evoluează în Liga a doua. Sigur că vârful de generație în ultima perioadă a fost Andrei Ivan... A fost o discuție de colaborare cu FC Argeș, inclusiv o alternativă de impli-care partenerială. Vom vedea însă ce se întâm-plă... Mai multe detalii nu vă pot spune”.

Așa cum se știe, FC Argeș, în actuala formă de organizare și anume aceea de club sportiv de drept public, nu poate să promoveze pe prima scenă fotbalistică a țării. Soluția ar fi ca acest club să devină unul de drept privat, cedarea pachetului majoritar de acțiuni către o persoană potentă fi nanciar fi ind cea mai agreată variantă. În acest sens, în ultima perioadă de timp autoritățile locale au avut mai multe discuții cu oameni de afaceri din județ, dar și cu persoane din afara Argeșului. O astfel de persoană este omul de afaceri Nicolae Badea, fostul acționar de la Dinamo București. Domnia sa a confi rmat pentru Jurnalul de Argeș interesul avut pentru FC Argeș, dar și faptul că a discutat mai multe variante de colaborare cu factorii decidenți de la gruparea alb-violetă. Iată în continuare ce spune Nicolae Badea despre o eventuală implicare la FC Argeș. Marius Ionel

„A fost o discuţie de colaborare cu FC Argeş”

Nicolae Badea, fostul acţionar de la Dinamo, confi rmă:

Am avut, într-adevăr, o întâlnire la Pitești pe această temă, pe acest subiect. Vom merge mai departe și vom vedea ce se întâmplă. Nu pot spu-ne mai mult, pentru că nu este nimic concretizat nici de o parte și nici de cealaltă.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

S-au copt „cutiile” din grădină! Nu, nu am scris greșit! Dar „dictionary” de la tabletă face ce vrea el și mai ales... fi guri! Mă refeream la... „gutui”! Proba-bil că vi s-a întâmplat și dumneavoastră, poate chiar nu odată. Cândva, în vremea în care abia apăreau bazaconiile astea deștepte și electronice, am scris un mesaj unui amic abia preoțit. N-am verifi cat la fi nal ce am scris și am dat... send! M-am trezit sunat în prima clipă și luat la bani mărunți! „Bă, Sile, eu ști-am că îți plac, ca și mie, femeile!” Am recitit repejor ce i-am scris popii, abia popit, și i-am cerut repede iertare pentru „misunderstanding”. De atunci să te ții tăvăleală cu învățătura de engleză, malteză, bal-teză și pekineză. În fi ne, nu ies repede la mal. Cu sau fără „dictionary”, viaţa mea literară curge, ba cu turbulențe - ca un râu de munte, ba liniștit - ca un fl uviu de la șes. Și toți românii, inclusiv actorii mai mult sau mai puțin importanți din boema lite-rară piteșteană, argeșeană și nu numai, știu că ape-le liniștite sunt adânci. Chiar incredibil de adânci, fraților adevărați și mai mult sau mai puțin vitregi! Ce să fac, nu poate fi învinovățit bunul Dumne-zeu că m-a dăruit cu talent. Totuși, port în sufl et și am un sac mare de amintiri frumoase despre boema piteșteană din vremea atotputernicei „Securități”. Chiar mă bate gândul să-mi scriu părerile și aminti-

rile din acea perioadă... E posibil însă, cum a zis nu știu care om important, de mă voi scula, pre mulți am să popesc...!

Că veni vorba de acea tare frumoasă bucățică a vieții mele, când aveam bani (și aveam!), că eram ceasornicar bun și nu dădeam chitanțe, dădeam mese în stânga și-n dreapta tuturor talentelor, care nu erau deloc puține pe-atunci. Și uite așa, am în-ceput să mă lipesc eu de poezie și poezia de mine. Eram simpatic și, mă repet, poate vă intră-n cap, ta-lentat! Ușor-ușor, anii au trecut și am început să îm-bătrânesc, mai bine zis să devin glorios de-a dreptul.

Fraților, s-au copt gutuile și nu cutiile! O fată de la loto s-a îndrăgostit de mine! Voi fi corect și sigur în scurtă vreme voi câștiga din nou! I-am și promis lui Dumnezeu că-i fac biserică! Până apare ziarul scriu asta și vă jur că voi avea cel puțin două numere din șase! Facem pariu!

Numerele sunt: 46, 12, 8, 31, 25 și 19! Cum ar fi să le prind pe toate? Sau măcar 5? Pentru că nu mai sunt ceasornicar bun!

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui, în casa de vacanţă a domnului

general Nicolae Bănuţă! Joi, 1 noiembrie 2018 (biletul îl joc pentru

duminică, 4 noiembrie). Shalom!

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Pentru că am talent, mă jur că voi câştiga la loto!

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

„Exclusiv în România” a revenit în MuscelUna dintre cele mai interesante emisiuni

realizate de televiziunea naţională a Româ-niei, „Exclusiv în România”, a fost dedicată sâmbăta trecută zonei Muscel. O ediţie den-să, cu reporterul Lorelei Mihală vizitând mai multe locuri fascinante din judeţul nostru! Ea a fost la Mausoleul Mateiaș, unde s-a în-treţinut cu directorul Muzeului Câmpulung, Alexandru Oprea, îmbrăcat în uniforma Ar-matei Române din Primul Război Mondial, apoi s-a retras către Voinești-Lerești pentru a sta de vorbă cu un veteran de-o seamă cu Centenarul, Paraschiv Simăn. Apoi s-a mers pe urmele italienilor din Muscel, cei care au ajuns aici în urmă cu peste un secol și au in-fl uenţat dezvoltarea locală, și emisiunea s-a încheiat cu prezentarea mânăstirilor rupestre de la Nămăești și Corbi.

„Exclusiv în România”, emisiune realiza-tă de Cristian Tabără la TVR 1, a mai avut Muscelul în atenţie în urmă cu doi ani. Atunci au fost puse în prim-plan repere de referinţă precum Bulevardul „Pardon” și Grădina Publică „Mersi”, Muzeul Automo-bilului Românesc de la Apa Sărată, Castrul Roman Jidova, Elena Florea Ion Arnăuţoiu, sora luptătorului anticomunist Toma Arnău-ţoiu, din Nucșoara, Vila Golescu și Masivul Iezer-Păpușa. Și tot în 2016, dar prin primă-vară, echipa „Exclusiv în România” fusese pe culoarul Rucăr-Bran, nefi ind ocolită Peștera Dâmbovicioara. C.I.B.Șimăn Paraschiv și Lorelei Mihală

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Bătălia de la Mărăști, cu toate că este înscrisă în „tri-unghiul de foc” al vestitelor lupte purtate de armata noastră în vara anului 1917, nu este la fel de cunos-cută precum cele de la Mărășești și Oituz. Cu toate acestea, ea reprezintă singura victorie clară a armatei române, obţinută în faţa trupelor germane și austro-ungare pe frontul din sudul Moldovei. Importanţa ei strategică a fost recunoscută chiar de inamicii noștri, care nu plecaseră bine din București și se și vedeau la Iași („La revedere, a spus generalul Mackensen, ne revedem peste două săptămâni la Iași!”).

Celelalte două mari bătălii, de la Mărășești și Oi-tuz, în care armata română s-a afl at în apărare, au ieșit în evidenţă în special prin latura lor emoţională, fi ind încleștări pe viaţă și pe moarte, de soarta cărora depindea viitorul ţării și nu greșesc dacă scriu că și cel al Antantei. Deviza „Pe aici nu se trece!” s-a im-pus și de această dată, însă cu preţul a zeci de mii de jertfe, reușindu-se oprirea defi nitivă a ofensivei ger-mano-austro-ungare pe valea Siretului și spulberarea defi nitivă a visului lui Mackensen, „spărgătorul de fronturi”, de a cuceri Valea Siretului și de a dezvolta ofensiva în continuare spre Iași și Kiev.

La Mărăști Armata a 2-a română se afl a sub co-manda generalului Alexandru Averescu. Ea dispunea de 56 de batalioane de infanterie, 14 escadroane de cavalerie, 448 de mitraliere, 228 de guri de foc de artilerie și 21 avioane. Trupele germane și austro-un-gare erau alcătuite din 29 batalioane, 36 escadroane de cavalerie, 252 de mitraliere, 142 de guri de foc de artilerie, sprijinindu-se pe un puternic sistem de lucrări genistice. După o pregătire de foc (canonada de artilerie a durata câteva ore fără oprire, precizia artileriștilor români fi ind diabolică), în dimineaţa zilei de 11/24 iulie infanteria română a trecut la atac. După lupte grele, Divizia 3 Infanterie, din organica căreia făcea parte și Regimentul 4 Argeș, a reușit să rupă frontul, apropiindu-se de Valea Șușiţei. Divizia 15 Infanterie, sprijinită de un corp de armată rus, a cucerit vârful Momâia. Satul Mărăști, care era foarte bine fortifi cat, fi ind imposibil de cucerit printr-un atac frontal, a fost supus unui masiv bombardament de artilerie. În următoarele zile s-au cucerit prin lup-te grele înălţimile Plaiul Măgurii, Cornul Măgurii și Măgura Cașinului. În ziua de 19 iulie/1 august 1917 luptele au încetat. Mai trebuie menționat că eroismul ostașilor argeșeni nu a fost trecut cu vederea, la 21 august 1917, prin Înalt decret regal, drapelul de luptă al regimentului a fost decorat de către regele Ferdi-nand cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a.

Evident, la Mărăști armata română a obţinut o strălucită victorie confi rmată de: străpungerea dispo-zitivului german pe un front de 30 km lungime și o adâncime de 20 km, eliberarea a 30 de localităţi. Victoria a fost plătită cu preţul a 1.469 de morţi și a 3.052 de răniţi. Importanţa biruinţei a fost exprima-tă de însuși comandantul ostașilor români, generalul Alexandru Averescu: „Poporul României moderne trebuie să-și întipărească bine în sufl et ziua de 19 iu-lie, când în acea zi, armata sa tânără, care-și primise botezul cu numai 40 de ani înainte la Griviţa, înscrie în istoria sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvântului, adică victorie ofensivă și defi nitivă”.

Tot în acele zile de arșiţă, marele romancier de mai târziu, atunci un talentat gazetar militar, Mihail Sadoveanu scria: „Bătălia de la Mărăști va trece în istoria noastră ca o operă serioasă și solidă de artă mi-litară. Toată dezvoltarea ei a fost prevăzută și s-a exe-cutat după planul iniţial. Cel din urmă soldat a știut unde merge și și-a făcut datoria. Artileria a dovedit o precizie înspăimântătoare. Ofi ţerii germani prinși au trebuit să se plece, arătându-și toate omagiile”.

Din nefericire, situaţia extrem de favorabilă creată de victoria obţinută de Armata a 2-a nu a putut fi exploatată de către Marele Cartier General. În urma revoluţiei din februarie 1917, armata rusă, care nu-măra, pe frontul din Moldova, peste un milion de ostași, refuza să mai lupte după ce ţarul fusese de-tronat. Profi tând de această situaţie, inamicul a adus noi forţe în zonă. Toate acestea au determinat Ma-rele Cartier General, spre nemulţumirea exprimată făţiș de generalul Averescu, să suspende ofensiva și să ordone trecerea la apărare. Aceasta este varianta ofi cială...

Prof. dr. Cornel Carp

Bătălia de la Mărăşti

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super îmbunătăţit,

situat în Mioveni-central (vedere la strada principală). Relatii la telefon

0799/980110, preţ 55.500 euro negociabil.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC,

situat în Ştefăneşti, Argeş

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

și asistenţi medicali.Asteptăm CV-urile dumneavoastră la

offi ce@whitedentalclinic.ro.

Vând teren împrejmuit, suprafaţă 74 mp, situat în cartier Tudor Vladimirescu, strada Dimitrie Gusti nr. 15A (în spatele blocului

P10-11). Preţ 11.100 euro, negociabil, telefon 0728/376049, 0731/522678,

0348/41998.

Vând grâu, porumb (ştulete), ovăz, fl oarea soarelui, preţ avantajos. Telefon

0744/495253, localitatea Albota-Cerbu, judeţul Argeş.

Biserica din satul Șerbănești, comuna Rociu, a fost duminică, 4 noiembrie, sfi nţită de Înalt-preasfi nţitul Părinte Calinic, Ar-hiepiscopul Argeșului și Musce-lului. Evenimentul a încununat eforturile depuse de primarul Aurel Bălășoiu, de comunitatea locală și de alţi ctitori, printre care și Consiliul Județean Argeș, ce și-au dorit un nou lăcaș de cult în sat, ridicat alături de cel vechi. Locașul de cult o are ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Slujba de sfi nțire a unei biserici este una dintre cele mai impresionante și tocmai de aceea sute de enoriași au parti-cipat la slujbă. Încă de la prima oră, credincioșii, biserica cea vie, au umplut curtea lăcașului pentru că sfi nţirea bisericii nu este doar evenimentul preoţi-

lor, ci și al lor, al tuturor celor ce iubesc Casa Domnului. Și fl orile din curtea bisericii, dar și cele aduse de oameni sporesc atmosfera de sărbătoare. Slujba de sfi nțire a unei biserici este o slujbă lungă, dar unică și plină de simboluri. Se spune că o dată cu sfi nţirea construcţiei are loc și sfi nţirea sufl etelor celor prezenți! În această zi de sărbătoare loca-lă, alături de oamenii din Rociu s-a afl at și conducerea Consiliu-lui Județean Argeș, președintele Dan Manu și vicepreședintele Ion Mînzînă, dar și senatorii Cristina Stocheci și Șerban Va-leca, deputatul Simona Bucura, secretarul de stat Nicolae Tudo-se, împărtășind împreună senti-mentele unice create de un astfel de eveniment.

M.I.

Noua biserică din comuna Rociu a fost sfi nţită de ÎPS Calinic

Societatea APĂ CANAL 2000 S.A. reamintește utilizatorilor serviciului de alimentare cu apă că, odată cu sosirea sezonului rece, este necesar a se lua măsuri de prevenire pentru preîntâmpi-narea îngheţării componentelor instalaţiei de alimentare cu apă. Astfel, utilizatorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei și integrităţii fi zice a căminului de apometru, a contorului/aparatu-lui de măsură de apă și a vane-lor ce echipează branșamentul. În caz contrar, orice reparaţii și orice înlocuire de contor a că-rui deteriorare se datorează unei funcţionări anormale în condi-ţii de îngheţ sunt efectuate de operator pe cheltuiala exclusivă a utilizatorului. Pentru evitarea eventualelor disfuncţionalităţi ale apometrului și a unor cheltu-ieli inutile, societatea Apă Canal 2000 le recomandă tuturor utili-zatorilor serviciului de alimenta-re cu apă protejarea contoarelor de apă rece cu materiale termoi-

zolante care se înfășoară în jurul conductei de branșament și în jurul apometrului, lăsând liber cadranul pentru a putea fi citit indexul consumului de apă, iar capacul de protecţie al căminu-lui de branșament trebuie să fi e bine închis și protejat.

De asemenea, verifi carea perio-dică a stării căminului de apome-tru este importantă! Specialiștii S.C. Apă Canal atenționează că, în situaţia în care apometrul a îngheţat, nu se folosește fl acă-ră deschisă și nu se toarnă apă fi erbinte peste acesta. Înainte de sosirea gerului, trebuie verifi cate și conductele de apă sau robineţii montaţi pe instalaţie, în vederea depistării/identifi cării pierderi-lor de apă care ar putea duce la îngheţarea conductelor. Utili-zatorii serviciului de alimentare cu apă pot semnala problemele legate de funcţionarea apome-trelor la dispeceratul societăţii Apă Canal 2000 S.A., telefon 0248.223.237.

A.C.

S.C. Apă Canal atenţionează cu privire la protejarea instalaţiilor de apă pe timpul sezonului rece

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

În această toamnă, Teofi l Vlad, Romeo Popa și Zsolt Torok au ajuns pe vârful Pumori din Hima-laya, pe o rută nouă. Cei trei au plănuit de la început să deschidă un nou traseu. „Intenționam să urcăm vârful și pe ruta clasică, dar noi ne-am dorit de la bun început să deschidem o rută nouă”, ne-a spus alpinistul Teo Vlad la întoar-cerea din expediția Viva Pumori, așa cum a fost denumită ascensiu-nea celor trei români în Himalaya.

Au plecat din țară pe 19 septem-brie. Aproximativ o săptămână, argeșeanul Teo Vlad și prahovea-nul Romeo Popa au urcat pasuri de peste 5000 metri, ulterior au urcat pe un vârf de 6800 metri, vârful Lobuche, unde au dormit 2 nopți la altitudinea de 5900 metri. Au făcut toate acestea cu scopul unei bune aclimatizări. Mai târziu, li s-a alăturat și arădeanul Zsolt Torok. Ascensiunea în sine a durat 9 zile.

Cei trei prieteni au ales un traseu nou pe peretele sudic al muntelui și au decis să-l numească sugestiv «Călătoria Micului Prinț». „Noi am dat acest nume după ce am rea-

lizat traseul. În evoluția noastră ca alpiniști, până la deschiderea aces-tei rute, a trebuit să călătorim, la propriu și la fi gurat, mult și în că-lătoria aceasta am întâlnit situații și oameni la fel ca Micul Prinț. Asta a fost motivația și propunerea lui Zsolt. Eu am subscris cu mare bu-curie la această denumire, pentru că eu joc cu copiii mei două jocuri bazate pe povestea Micului Prinț. Colegul nostru Romică a fost și el de acord”, mai spune Teo Vlad, care mărturisește că ascensiunea muntelui a fost mai grea decât co-borârea. „Au fost patru zile în care am urcat un perete de 1200 m, preponderent acoperit cu gheață și, după ce am ieșit din acest perete, am înnoptat la altitudinea de 6700 metri, de unde după o zi de pauză, de care am simțit că avem nevoie, am mers pe vârf și ne-am întors pe partea cealaltă a muntelui”.

După șapte zile, românii au ajuns pe vârf, unde au stat aproximativ 40 de minute. „A fost o situație fe-ricită, pentru că am urcat pe vânt foarte puternic. Totuși, pe vârf am reușit să ne bucurăm de priveliște,

să facem câteva fotografi i și să ne tragem sufl etul”, a adăugat Teo Vlad, care ne-a povestit și cum arată priveliștea la peste 7000 de metri: „Priveliștea de acolo este im-presionantă. Pumori este în vecină-tatea Everestului, cel mai înalt vârf din lume, un alt vârf din lume se numește Lhotse, are și el 8516 m, un alt vârf, Nuptse (7861 metri), arată foarte spectaculos. Asta de o parte, iar de cealaltă parte se vede Podișul Tibet. Acestea sunt câteva dintre vârfurile care se văd, sunt și altele. Priveliștea a fost una, trăirile au fost mult mai mari, s-au referit la bucuria reușitei, la ușurarea genera-tă de faptul că am reușit. Evident, vârful nu este capătul drumului, este jumătatea lui, era și îngrijora-rea sau atenția pe care știam că tre-buie să o acordăm coborârii”.

Coborârea a durat încă două zile după ziua în care au atins vârful, întrucât cei trei au coborât pe un alt versant al muntelui. „Am co-borât un perete de aproape 1000 de metri, aproape la fel de mare ca peretele pe care îl urcasem, am co-borât cu ajutorul corzilor, în rapel. Am făcut rapeluri aproape 1000 de metri, până pe un ghețar unde am petrecut noaptea. În următoarea zi am coborât acel ghețar și morenele adiacente până la o așezare care se numește Gorak Shep și unde am înnoptat din nou. În următoarea dimineață am ajuns la tabăra noas-tră de bază. A fost o traversare a muntelui”.

„Am folosit un cort pentru două persoane, iar noi am dormit toți trei în el”

Difi cultățile legate de confort i-au urmărit tot timpul pe româ-nii noștri. „A fost greu să topim sufi cientă zăpadă ca să ne hidra-tăm corespunzător. O parte dintre difi cultăți au fost generate de dis-confortul bivuacurilor, locurilor de odihnă, care au fost foarte greu de creat, pentru că peretele era foarte abrupt și a trebuit să săpăm în zăpa-dă și gheață. Câtă vreme nu aveam locuri foarte bune, nu era foarte odihnitor somnul. Am folosit un cort mic, făcut special pentru ge-nul ăsta de ascensiuni, dar pentru două persoane, iar noi am dormit toți trei în el. Nu am fi avut loc de un cort de trei persoane oricum”, ne spune Teo Vlad.

Timp de două nopți nu au reușit să găsească un loc în care să in-staleze un cort, așa că au dormit fără cort, pe niște platforme pe care le-au izolat. Chiar dacă nu a fost de natură tehnică, vântul care avea o viteză de 105 km/oră a fost o difi cultate majoră pentru cei trei alpiniști. „Ziua vârfului a fost foar-te difi cilă, am urcat foarte încet și se întâmpla să ne doboare vântul. În rest, în perete au fost câteva pa-saje de cățărare mixtă, adică stâncă, gheață și zăpadă, care au prezentat provocări din punct de vedere teh-nic”, continuă Teo Vlad.

Exclusiv. Alpinistul Teo Vlad povesteşte în Jurnalul de Argeş despre ultima ascensiune în Himalaya

„Au fost patru zile în care am urcat un perete de 1200 m, preponderent acoperit cu gheaţă”

Premieră mondială. Trei alpiniști români, printre care și argeșeanul Teofi l Vlad, au deschis un nou traseu în munții Himalaya. Alpiniștii au urcat pe vârful Pumori (7161 m) și au denumit traseul «Călătoria Micului Prinț». Teofi l Vlad a povestit pentru Jurnalul de Argeș cum s-a derulat expediția, dar și ce obstacole au întâlnit în cele nouă zile ale călătoriei spre vârful Pumori, supranumit „Fiica Everestului”.

Primii români care au urcat pe Vârful Pumori

Romică Popa, Zsolt Torok și Teofi l Vlad sunt și primii români

care au urcat vreodată pe vârful Pumori, deși Zsolt Torok și

alt alpinist român, Vlad Căpușan, au încercat și în primăvara

anului trecut să urce acest munte. Din cauza vremii proaste și a

condițiilor de avalanșă au fost nevoiți să renunțe însă.

Cei trei alpiniști au tot timpul o listă lungă cu proiecte și au

fost parteneri în mai multe expediții. Teofi l Vlad și Zsolt Torok

au fost chiar și în Nanga Parbat, un vârf de 8126 metri din

Pakistan, pe care au urcat în 2013, alături de argeșeanul Marius

Gane. „Am fost și în alte locuri împreună, chiar vara asta am

fost toți și în Alpi, am parcurs rute din Carpați de-a lungul tim-

pului. E o relație mai veche. (…) Luăm în calcul să mergem în

această formulă și la alte proiecte”, încheie argeșeanul Teo Vlad. Material realizat de Mari Tudor

Zsolt Torok

Cei trei care au cuce-rit vârful Pumori -

Zsolt Torok, Romeo Popa și Teo Vlad

Teo VladZsolt Torok și Romică Popa, înainte de un rapel

Romeo Popa și Teo Vlad

Tabăra de bază

„Asta este esenţa alpinismului, să deschizi trasee noi”

De-a lungul timpului, Teo Vlad a reușit ascensiuni care au

avut valoare pentru alpinismul românesc. Acum, bucuria este

pentru alpinismul mondial. „Cititorii sunt entuziasmați când

aud că s-au urcat niște oameni pe un munte de 7000 metri.

E important de accentuat însă ce înseamnă deschiderea unei

rute noi. Este notabil la nivel internațional, nu doar național.

Asta ar fi bucuria mea, ca oamenii să afl e mai multe despre

alpinism... Imaginea e simplă. Nu e un sport competițional,

nu poate fi concurs, există niște distincții, dar nu e competiție,

ca la atletism. Are un caracter mai aparte, mai greu de înțeles”,

spune Teo Vlad. Când vorbește despre însemnătatea acestei ascensiuni, Teo

Vlad o face cu bucurie: „Asta este esența alpinismului, să des-

chizi trasee noi, să urci un munte care nu a mai fost urcat ni-

ciodată. Nu se întâmplă foarte des, mai ales că muntele este

greu și pe ruta lui normală. Valoarea ascensiunii nu este doar

una la nivel personal sau național, ci și la nivel mondial și a

căpătat atenție din partea revistelor de specialitate din Marea

Britanie, Spania și Statele Unite. Asta e ceea ce reprezintă un

alpinist la scara internațională. E ca o trupă care cântă cover-

uri. Ei, și într-o zi scoate un hit la nivel internațional, cam așa

e și cu premiera. Orice ascensiune e un câștig pentru mine, ca

alpinist, și o bucurie”.

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Cu ocazia zileiSf. Arhangheli

Mihail și Gavriil CS Mioveni

urează tuturor sărbătoriţilor

multă sănătate și fericire!

La Mulţi Ani!Președinte CD,

Dumitru Olteanu

Primăria Stolnici vă urează de

Sf. Arhangheli Mihail și

Gavriil multă sănătate!

La Mulţi Ani!Primar,

Sevastian Pupăză-Roșu

Cu ocazia zilei Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil Primăria

Pietroșani urează tuturor

sărbătoriţilor din localitate multă

sănătate!La Mulţi Ani!

Primar, Eugeniu Pătru

Războiul izbucnit între Câmpulung și Valea Mare-Pravăţ pentru Mausoleul Mateiaș cuprinde în iniţiere mai multe suspiciuni că la mijloc nu se afl ă doar un simplu teren și, eventual, un com-plex monumental istoric. Plecând de la interese imobiliare și până la dezin-teresul autorităţilor de la Câmpulung faţă de un bun inestimabil, disputa dintre cele două localităţi, în care au intervenit și persoane fi zice, este mult mai complexă. O parte a cortinei am încercat să o dăm la o parte purtând o discuţie cu managerul Muzeului Mu-nicipal Câmpulung, Alexandru Oprea, în condiţiile în care Mausoleul Mateiaș este o secţie a instituţiei afl ate în sub-ordinea Consiliului Local. Reamintim faptul că Valea Mare-Pravăţ a solicitat în instanţă anularea unei hotărâri a Consiliului Local Câmpulung prin care mare parte din terenul de la Mausoleu a fost trecută în domeniul public mu-nicipal. La fel au procedat și alte patru persoane cu proprietăţi în vecinătate.

Istoria e a Finanţelor, Etnografi a a Academiei, la cine ajunge Mauso-leul? Domnule director, avem un muzeu,

sunt patru secţii și aproape toate sunt cu probleme...

- Da, sunt patru secţii în patru imobile, dar nu toate au probleme. Secţia de Et-nografi e fi inţează într-o clădire proprie-tatea Academiei Române, donată acesteia de avocatul Ștefănescu sub condiţia de a fi muzeu. Iar noi o administrăm în baza unui protocol cu Academia, act pe care îl reînnoim odată la câţiva ani. Apoi, nu e ni-cio problemă cu Casa Memorială „George Topârceanu” de la Nămăești... Dar am înţeles că cei de la Valea Ma-

re-Pravăţ vor să revendice și acel imobil.- Nu prea au cum, fi indcă, în anii ´50 ai

secolului trecut, nepotul lui Topârceanu a făcut act de donaţie către Consiliul Orășe-nesc Câmpulung. E clară problema. Teren, clădire, livadă... Iar secţia de Istorie, clădirea din cen-

trul Câmpulungului?- Clădirea secţiei centrale a Muzeului de

Istorie este a Ministerului Finanţelor, re-trocedată... Aici ne înţelegem odată la cinci ani cu cei de la Fisc și ne mai cer și câte o cameră... Deci sunteţi chiriași și nu puteţi face

investiţii în clădire pentru a o adapta com-plet cerinţelor funcţionării unui muzeu?

- În mod normal am putea interveni asu-pra clădirii, dar nu poate Primăria să inves-tească în ceva ce nu îi aparţine. Doar inter-venţii curente putem avea, cum s-a făcut la acoperiș, că încă mai plouă în interior. Și montarea centralei termice... În sfârșit, e cald, după treizeci și ceva de ani. Și ajungem la secţia în dispută, Mau-

soleul Mateiaș.- Vorbind de Mausoleu în sine, atunci

când a fost construit, familia generalului Teodorescu a donat Fundaţiei Regina Ma-ria terenul pentru construcţie și drum de acces. Apoi, prin anii ´80, fi indcă Mauso-leul fusese afectat de cutremurul din 1977, Comitetul Judeţean de Partid și Comite-tul Orășenesc Câmpulung au decis să bage bani și în restaurare, dar și în extinderea lui în ansamblul monumental pe care îl vedem acum. Cu tot cu terasă de paradă.

După cum scrie în cartea lui Petre Popa, care reprezintă o relatare de acum treizeci de ani, s-a lucrat la Mausoleu cu oameni de la Câmpulung, de la uzină și șantier. Atunci cui aparţinea terenul de acolo?- Lucrurile nu se puneau așa pe acea vre-

me, de aceea nici nu s-au făcut acte. To-tul era al statului. Însă cert este faptul că Mausoleul a fost mereu al Câmpulungului, dar pe raza teritorială a comunei Stoenești până mai acum câţiva ani. Și acum unde e?- Acum e la Valea Mare-Pravăţ, după ce

s-a realizat o nouă grăniţuire între această localitate și Stoenești. Și zona a fost stabilită ca fi ind în intravilan imediat. Deși nu exis-tă titlu de proprietate, că, dacă îl aveau... S-a făcut un fel de grăniţuire acum câţi-va ani... Oricum, am înţeles că într-un fel ciudat, putem folosi termenul de „japcă”. Domnul Ghinea, secretarul de la Câmpu-lung, nu mi-a dat prea multe detalii, dar...

Chemat la DIICOT pentru grup infracţional Și a început disputa.- Anul trecut, unul dintre vecinii Mauso-

leului, Solomon, a deschis proces de par-taj și îi lipsesc din masa succesorală exact 2.844 mp, adică terasa de paradă. Noi am afl at de proces, iar Primăria a făcut cerere de intervenţie, fi indcă e direct afectată. Și Muzeul a făcut asta. Dar nu ne-au fost ac-ceptate, fi indcă instanţa deja îi suspendase acţiunea, pentru că îi ceruse de vreo patru ori la rând ceva de la Ofi ciul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș și nu apărea actul. Oricum, el a atacat suspendarea.Și?- Și consecinţa a fost că, după ce am in-

tervenit, am fost citaţi la DIICOT, și eu, și secretarul Ghinea, și cei de la OCPI Argeș pentru constituire de grup infracţional. Totul pentru că ne-am opus revendicării. Trebuie spus că, după ce am găsit eu prin actele vechi, cert e faptul că exista o so-cietate Mica, o carieră pe acolo. Mai era, într-adevăr, și un Solomon și nu mai știu cum, mai jos, dincolo de parcare. Erau un

drum, gard, apoi grajdurile. O râpă, cum e și acum, că terasa e ridicată artifi cial, fi ind-că Mateiașul e deal, are pantă... Dar... Și aţi fost anchetat?- Încă nu, am dat doar declaraţii la DII-

COT, să vedem ce va decide procurorul la care se afl ă dosarul. Din câte am înţeles, nu e chestie de-aia cu cătușele pe masă. Sper!

Primăria Câmpulung e prinsă la mijloc Și în asemenea condiţii, mai interve-

niţi și acum?- Nu știu ce va face Primăria, că deja juriș-

tii care au rămas sunt suprasolicitaţi. Dar o să facem și noi cerere de intervenţie în noul proces, de fapt în noile procese.

Ce credeţi că se va întâmpla?- Nu știu cum va aprecia instanţa, dar eu

zic că e o chestie de bun-simţ. Terenul ca terenul, dar nimeni nu poate spune că Va-lea Mare a făcut ansamblul monumental. Și, mai mult, dacă acolo era un spital, ce făceam, dărâmam spitalul că vrea Valea Mare sau altcineva terenul? Întreb și eu absolut teoretic: în condiţiile în care Valea Mare a deschis proces, dacă va câștiga și va obţine terenul, ce facem, noi trebuie să ne luăm Mausoleul de acolo? Ar fi caz unic în istorie! Care ar fi soluţia? Mai ales că, din

câte știu eu, deși fostul secretar Ghinea a spus în ședinţa de ianuarie că e cadastru făcut pentru teren, hotărârea are ca anexă doar un plan de delimitare și identificare a imobilului.

- Aici vine șmecheria Primăriei și nu în-ţeleg la câte capete joacă. Din ianuarie, de când a apărut hotărârea aia, mă tot plimb între birouri să introducă terenul în eviden-ţe... Și nimic! Cred că nu au fost interesaţi să o facă așa cum trebuie. Și ce facem?- Am vorbit cu avocatul, că am băgat și

noi, Muzeul, un avocat și mi-a spus că ni-meni nu ne-a deranjat atâtea decenii... Uzucapiune?- Da, poate fi invocată uzucapiunea pen-

tru a dobândi titlul de proprietate. Dacă nu ai titlul de proprietate, nici

nu poţi interveni. Ce urgenţă ar fi la com-plex?

- În acest moment, cea mai mare pro-blemă e lipsa unei toalete publice. Și dacă ne-am apuca de ea, ar urma iar un val de reclamaţii. Apoi o canalizare decentă, o aducţiune de apă decentă... Recent, consilierii de la Câmpulung

i-au dat undă verde primarului să ceară bani pentru Mausoleu...

- Dar cine se uită la tine, pe fonduri, când tu ai proces? Și sursa deranjului, cred eu, e acţiunea lui Solomon.

Disputa asupra Mateiaşului, între DIICOT şi instanţă

Mausoleul e bun public Dar nu există acte nici pentru Mausoleu.

- Nu cred că construcţia în sine poate fi subiect al proprietăţii. E un bun public. Un

comitet de iniţiativă al orașului Câmpulung l-a deţinut iniţial, apoi a fost dat în grija

Consiliului Orășenesc. Dacă Valea Mare-Pravăţ câștigă procesul?

- Atunci demontăm diorama, care e a doua ca mărime din ţară, golim spaţiile și ve-

dem... Nu știu cum am putea funcţiona... Ar fi o lipsă de respect faţă de Câmpulung,

faţă de ce s-a făcut aici, la Mausoleu. E parte din identitatea istorică a Câmpulungului.

Ce intenţii aveţi în legătură cu activitatea de la Mausoleu?

- În primul rând trebuie să vedem dacă noul proiect de management va fi acceptat,

fi indcă peste o lună îmi expiră mandatul. Eu pot continua, în funcţie de rezultatele

evaluărilor pe anii trecuţi, întocmind un nou proiect de managament, fără a se mai

organiza concurs. Dacă o să-l depun... Dacă?- Am vorbit cu primarul Ţâroiu, să-i afl u poziţia, că așa am făcut și când a câștigat

alegerile, că nu voiam să deranjez. Mi-a spus că n-are nimic împotrivă, așa că mi-aș dori

să continui. Revin, ce ar fi de făcut cu activitatea?- Eu aș vedea modifi cări la expoziţia de bază, după treizeci de ani. Trebuie regândit

spaţiul expoziţional. Modul de organizare a informaţiei este destul de precar faţă de

nevoile muzeologiei din zilele noastre. Nu permite deloc capacitatea de interacţiune

a spectatorului, iar un muzeu în ziua de azi nu mai e așa. Plus că informaţia e cea de

atunci, cu denigrarea imperialismului și așa mai departe. Avem un singur erou musce-

lean acolo, pe generalul Grecescu, dar sunt mult mai mulţi... Poate ar trebui să fi e un

muzeu de istorie militară a Muscelului, cu mai puţină informaţie generală și mai multe

informaţii despre faptele și eroii de aici.Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Izabela Moiceanu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Petrecere de Halloween la o școală din Pitești. S-a întâmplat miercuri, 31 octombrie, la Școala și Grădinița Particulară Lexford Castel. Aici, copiii din cadrul Grădiniței Lexford Castel s-au îmbrăcat în personaje din povești, zâne, vrăjitoare, zombi și multe altele, au cântat și au dansat alături de profesori, costumați și ei, desigur. Prezenți în sală, părinții s-au bucurat de aceste momente. Decorul a fost și el unul de poveste. Pălării de vrăjitoare și pânze de păianjen au atârnat pe pereții sălii de bal. Înșirați pe scenă, dovlecii-felinar, sculptați de copii, au luminat încăperea. La fi nal, micuții au primit bomboane și dulciuri, așa cum este obiceiul în țările care sărbătoresc această zi.

„Un nou motiv să ne distrăm este această petrecere de Halloween. Am serbat-o cu copiii de la grădiniță. Profi tăm de orice ocazie pentru a ne distra. Deși nu este o sărbătoare românească, am ales să ne distrăm, să spunem poezii, să mâncăm bombonele. A fost o serbare extraordinară, pe care o repetăm de câțiva ani de zile”, a spus Cătălin Gherzan, managerul instituției de învățământ, îmbrăcat și el în ton cu evenimentul.

Lexford Castel Școală și Grădiniță particulară este una dintre cele mai prestigioase din municipiul Pitești și are din acest an și clasele V-VIII. M.T.

Halloween de poveste la Grădiniţa Lexford Castel

Cel mai modern și performant Planetariu din sud-estul Europei se afl ă la Pitești. Noul sistem de proiecție pentru planetariu are o rezoluție de 4K UHD, iar echipamentele sunt de ultimă generație, teh-nologia aparținând începu-tului de an 2018. Săptămâna trecută, pe 1 noiembrie, a avut loc inaugurarea ofi ci-ală, în prezența conducerii Consiliului Județean Argeș, instituție care a fi nanțat inte-gral proiectul.

„Celor care, de astăzi înainte, ne vor întreba ce ar fi demn și inte-resant de vizitat în Pitești, le mai

putem spune un lucru: puteți vi-zita cel mai performant planetariu din sud-estul Europei. Mă bucur că am putut fi naliza acest proiect fi nanțat în totalitate de către Con-siliul Județean Argeș. Am decis să dăm curs investiției pornind de la o cifră semnifi cativă: 50.000 de vizi-tatori care anual trec pragul Muze-ului Județean Argeș doar pentru a descoperi universul. Ne propunem să dublăm această cifră, dată fi ind tehnologia de înaltă performanță de care se pot bucura vizitato-rii”, a declarat Simona Brătulescu (foto), vicepreședinte al Consiliu-lui Județean Argeș și cea care are în subordine instituțiile de cultură gestionate de către CJ.

Planetariul Muzeului Județean Argeș a fost inaugurat în anul 2008, fi ind primul planetariu di-gital din România. Acesta a fost construit de către fi rma RSA COS-MOS din Franța. Tehnologia de la

acea vreme oferea o rezoluție full HD, cu două proiectoare montate în centrul sălii de planetarium, și un program de proiecție Sky Ex-plorer 1. Astăzi, noile proiectoare oferă o rezoluție de 4K UHD – tehnologie laser, sunt montate sub cupola de proiecție, ceea ce oferă o mai bună vizualizare în sală și o mult mai puternică luminozi-tate, iar programul folosit pentru proiecție este Sky Explorer 2018. Acum este posibilă și conectarea la un telescop modern, putând fi fă-cute observații în timp real, acestea fi ind proiectate direct în planeta-riu.

Noul planetariu este construit de fi rma S.C. MAGIC VIEW SRL în colaborare cu RSA COSMOS, costul fi nal al proiectului fi ind de 896.546 RON, cu TVA.

Prețul biletului de intrare: 2 lei – elevi, studenți, pensionari și 6 lei - adulți. D.G.

Piteştiul are cel mai modern planetariu din Europa de Sud-Est

Către Jurnalul de ArgeșDomnule Redactor-șef,

Sunt un amărât de scriitor pen-sionar debutant și mi-am zis că pensia trebuie să fi e o răsplată tih-nită (mizerabilă în ce mă privește) pentru munca de-o viață. Ei bine, numai de tihnă nu e vorba la mai puțin de o lună de pensie. În Jur-nalul dvs., nr. 1263/26 septem-brie-2 octombrie 2018, sunt atacat la pag. 14 de Florian Silișteanu. (...) Să vedem în cazul acesta. Articolul se numește „Cârdășie fără mar-gini, mascată de puturoși”, la Fi-liala Pitești a Uniunii Scriitorilor. Trebuie să fi i tare nesimțitor să nu sari în sus citind un asemenea titlu senzațional. Parcă vezi niște scrii-tori piteșteni dormind pe fotolii în puturoșenia lor și mâncând ca-viar și bând șampanie. Când colo, ce afl i din articolul lui Silișteanu, supranumit și Excursius pe două continente? Că „Președintele, domnul Nicolae Oprea, critic și universitar de notorietate, și-a fă-cut datoria atunci când a girat cu bun-simț și destul de aspru fi ecare demers al aspiranților spre vitrina consacrării”, că „Magda Grigo-re (...) vrea și poate. Bunnn!”, că „Mircea Bârsilă, uriaș poet și de nădejde camarad, are curajul să sublinieze multe dintre... neîm-pliniri”, că „Jean Dumitrașcu e minunat și harnic organizator”,

că „talentatul prozator Dumitru Ungureanu are un potențial și o doză de bun-simț fără margini...” Și atunci, când toată conducerea fi -lialei este minunată (după cum am citat din F.S.), cine sunt puturoșii din fi lială? ar întreba un cititor de „Jurnal din cana cu păsări?” Păi, simplu, Doman, care „a intrat pe poarta uzinei care parfumează pi-jamale pentru pensionari” (a se observa metaforele înzorzonate și delirante ale lui Silișteanu) și ”Do-man care vânează iepuri târzii și e mai... nasol”. De aici, Silișteanu trece brusc la niște chestiuni care nu au nimic cu Filiala USR Pitești: „La frații mei, la palatul de aramă din Costești, e nuntă mare. Ține de o săptămână și s-a prelungit, că aia mică, mireasa, are probleme femeiești! Și până nu se scot cear-șafurile la vedere... Da... e cinstită miresica și chestiunea asta aduce galbeni mulți în vistieria lui Dan Stănescu! Și mie... niște fripta-ne de berbecuț...” (sic! jurnalism cu fripturi, deh!) Și în același pa-ragraf, Silișteanu mă execută în contextul ăsta țigănesc: „Din cor-tul în care a cântat Guță trecem repejor în cortul revistei Argeș, cândva pe muchia performanței cu șapte stele, inclusiv pe vremea lui Doman (cam până să se spur-ce la celebritate și la troc)...” Asta e mizeria lui Silișteanu. Revista a fost bună exact cât i-a publicat po-

ezioarele lui dedicate celor 277 de iubite. Celebritatea n-am căutat-o niciodată și m-a ferit Dumnezeu de ea, iar de troc să povestească Silișteanu, să afl u și eu.

În concluzie, viteazul Silișteanu găsește că, până la urmă, singurul puturos din Filiala Pitești a USR, în cârdășie cu el însuși, dacă toa-tă conducerea e minunată, este Doman. Tocmai cel care a lucrat voluntar acolo timp de 12 ani: a strâns cotizațiile, a făcut lunar situația fi nanciară și a dus-o la sediul central, a făcut proiecte, a adus bani pentru premii (inclusiv pentru Silișteanu, chestie pentru care l-a înjurat vreun an!), a făcut arhiva și biblioteca fi lialei, a făcut baza de date a membrilor și tot ce ține de situația fi lialei, a organizat trei rânduri de alegeri etc. Acesta este moralistul Silișteanu, care de 28 de ani nu are carte de muncă, nu prestează nicăieri nimic și nu se știe din ce trăiește. Ba, eu cam știu, dar am zis așa, în spiritul unei reto-rici jena(n)te. Acum moare de dra-gul fi lialei, după ce i-a făcut praf imaginea în presa centrală. În locul lui, oricine ar deschide Google la numele său și ar afl a niște fapte nu doar jenante, dar unele și oribile (v. tragedia provocată în SUA, expusă pe larg chiar în Jurnalul de Argeș), ar fi mai reținut în a face pe mo-ralistul.

Dumitru Augustin Doman

Precizare din partea scriitorului Dumitru Augustin Doman

În An Centenar, 100 de copaci vor fi plantaţi la MioveniGarda Națională de Mediu, Regia Națională a Pă-

durilor Romsilva, în parteneriat cu Primăria Mioveni și unitățile de învățământ de pe raza orașului, lansează proiectul „100 pentru 100”, ce are ca obiectiv plan-tarea a 100 de arbori pentru marcarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. Plantarea puieților se va face, miercuri, 7 noiembrie, la școlile din oraș și în Zona de Picnic Făget.

Iată programul acțiunii: Ora 10.00 - plantarea se va face la Școala Gimna-

zială Nr. 1 Mioveni;

Ora 10.30 - plantarea se va face la Școala Gimna-zială „George Topârceanu „Mioveni; Ora 11.00 - plantarea se va face la Școala Gimnazi-

ală „Liviu Rebreanu” Mioveni; Ora 11.30 - plantarea se va face la Liceul Teoretic

„Iulia Zamfi rescu” Mioveni.De la ora 12.00 - plantarea se va face în Zona de Pic-

nic Făget de către elevii Liceului Tehnologic Mioveni. Pe lângă marcarea momentului aniversar, acțiunea constituie un exemplu de responsabilitate față de me-diu, care urmărește sensibilizarea publicului larg în ceea ce privește respectul față de natură. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1269 (7 - 13 noiembrie 2018)

Adrian Miuțescu i-a băgat în carantină pe liberali, de când Tudor Pendiuc se vrea candidatul PNL la alegerile din 2020.

V-am cerut protecție, domnilor mascați, fi indcă o parașută care sea-mănă cu Pendiuc violează spațiul aerian al PNL Argeș...

Președintele Șerban Valeca pregătește PSD Argeș pentru soarta țărăniștilor. Și de la cine putea lua lecții,

dacă nu de la profesorul Emil Constantinescu.

Spre deosebire de dvs., domnule președinte Emil Constantinescu, pe mine nu m-a învins sistemul! Dimpotrivă,

eu am făcut KO de unul singur PSD Argeș...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 7-13 noiembrie

2018. Primul sărbătorit, pe 8 noiembrie este Iulian Miu, primarul comunei Ungheni. Pe 9 noiembrie va închina o cupă de șampanie Mihai Aldea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Pe 11 noiembrie va primi felicitările cuvenite Mihail Coman, directorul Institutului de Cercetare Pomicolă de la Mărăci-neni, iar pe 12 noiembrie va sărbători alături de familie și prieteni Vasile Negoescu, președintele organizației de pensionari a PSD Argeș. Nu în ultimul rând, pe 13 noiem-brie se vor afl a în centrul atenției avocatul Florentin Sorescu și omul de afaceri Ovidiu Dușleag de la Caroli. Tuturor sărbătoriților, precum și celor care poartă numele Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Mihai Aldea Mihail Coman Ovidiu Dușleag

Drum modernizat de CJ, inaugurat la Stoeneşti

S-au fi nalizat lucrările de asfaltare pe drumul judeţean 725 Stoenești-Dragosla-vele, inaugurarea traseului având loc săp-tămâna trecută, lângă monumentul din satul Lunca Gârtii, pe malul Dâmboviţei. A fost prilej de întâlnire a conducerii Con-siliului Judeţean Argeș, reprezentată prin președintele Dan Manu și vicepreședintele Ion Mânzână, cu majoritatea primarilor din Muscel, alături de cei care sunt legaţi direct de drum, cei din Dragoslavele și Stoenești, afl ându-se și edilii de la Câmpu-lung, Dâmbovicioara, Cetăţeni și Bughea de Sus. Nu au lipsit nici viceprimarii, dar nici senatorii Șerban Valeca și Gheorghe Marin.

Intervenţia la DJ 725 a fost îndelungată atât din cauza complexităţii lucrării, cât și pentru că primul executant a trebuit să fi e înlocuit pe parcursul derulării asfaltării. A fost modernizată o porţiune de peste trei kilometri, realizându-se nu doar turnarea a două straturi de asfalt, ci și montarea de podeţe tubulare și realizarea de ziduri de sprijin și parapete metalice.

Potrivit președintelui Dan Manu, în zona Muscel se va lucra la anul la un alt drum judeţean cu probleme, cel dintre Albeștii de Muscel și Cândești. Per total, din 2016 și până în prezent, Consiliul Judeţean a intervenit la circa 680 de km de drumuri pentru întreţinere și reparaţii din totalul de 1.200 km deţinuţi de instituţie și admi-nistraţi de Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri.

Cătălin Ioan Butoiu