7/26/2019 Despre Credinta, Iubire Si Karma - S. Lazarev

1/4

Despre credinta, iubire si karma - S. Lazarev

"Un suflet neputincios si golit de iubire nu-i va oferi trupului sanse de

supravietuire. Samnta goala n interior nu va putea sa dea vlastari sanatosi.

Din cauza nmultirii faradelegilor se va raci n multi oameni iubirea", spunea

Isus ristos. Desi lumea moare sub oc!ii nostri nu-mi pierd ncrederea ca

aceasta criza va mpinge omenirea spre renastere si salvare. Sc!imbarile

puternice si profunde ale oricarui organism viu sunt asemanatoare cu moartea

si de aceea noi ntreprindem ceva concret pentru salvarea noastra abia atuncicnd aproape ca nu eista practic sanse reale de a supravietui. Daca doriti sa

va a#utati fiica imaginati-va procedura mortii dumneavoastra posibile si luati-va

ramas bun de la tot ce va este scump. nainte de aceasta nvatati-va sufletul sa

iubeasca lumea ncon#uratoare, pe sine si destinul orict de imperfecte ar

parea sa fie si oricta durere v-ar pricinui.

-Se poate sa lucrezi cu sine nsuti n metrou, n

autobuz, etc$

-%ste mai usor sa te rogi n timpul postului, izolndu-te att cu trupul ct si cu

sufletul. Daca nu sunteti irascibil si nu aveti pretentii cnd va calca cineva pe

picior, cnd va mpinge sau va umileste n transportul n comun, puteti sa va

rugati.

&m citit cndva despre boala lui 'onfucius. Discipolii i spuneau( )oaga-te si

ti va fi mai bine." 'onfucius a ridicat din umeri si a raspuns( *a rog tot

timpul." n principiu, rugaciunea n transportul n comun poate sa depinda de

atitudinea indulgenta fata de oameni si situatii care va deran#eaza. Din punctulmeu de vedere, principalul este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii care nu

7/26/2019 Despre Credinta, Iubire Si Karma - S. Lazarev

2/4

va plac si sa ncercati sa-i reeducati tinnd seama de faptul ca educatia unui alt

om ncepe cu autoeducatia.

-Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-o iubiti, iar aceasta nu

eclude actiunile de sc!imbare a ei. Si, iarasi, nu trebuie sa uitati, cauza

oricarei situatii se ascunde n starea noastra emotionala de profunzime careinteractio-neaza cu aceasta. +ot ce se ntmpla n #urul unui om la cel mai

profund nivel corespunde n totalitate cu starea lui emotionala, n #urul nostru

nu poate sa se ntmple nimic agresiv daca n sufletul nostru nu eista

agresivitate. Sufletul care a uitat de Dumnezeu si a pierdut iubirea se

ndreapta, n mod automat, spre zgrcenie, invidie, gelozie si poate sa comita

n viitor crime mpotriva iubirii si a oamenilor. n #urul omului ncep a se

produce evenimente neplacute si el nentelegnd ca aceste evenimente sunt

generate de sufletul si subconstientul sau ncepe a se supara, condamna si a

ur, amplificnd n continuare problemele sale. Daca cineva v-a mbrncit sau

v-a #ignit nseamna ca sufletului dumneavoastra nu-i a#unge puterea sa

iubeasca si vi se aminteste de acest lucru. &cceptati ce vi se ntmpla si

zmbiti n

interiorul dumneavoastra.

-- Unul dintre cunoscutii mei considera ca pentru un om credincios primeaza

credinta apoi iubirea. Daca nu vom avea credinta n Dumnezeu nu-l vom putea

iubi pe &cel n care nu credem. a rugam sa comentati acest punct de vedere.

- Iubirea ca unitate cu Dumnezeu eista ntotdeauna n subconstientul nostru.

rientndu-ne catre iubire ne unim cu ntreg Universul si abia atunci apare

procesul cunoasterii si al supravietuirii. otiunea de credinta a aparut atunci

cnd omul avea un nivel foarte ridicat al constiintei si, conform datelor istorice,

aceasta s-a ntmplat relativ nu demult, daca eaminam istoria aparitiei omului

c!iar de la nceputuri.

'!iar daca un om este departe de religie dar a acceptat iubirea de Dumnezeu,

el poate sa-si sc!imbe conceptia despre lume si sistemul de valori. &tunci

ncepe dezvoltarea lui si supravietuirea este constientizata.

/rica si ndoiala frneaza iubirea si atunci iubirea de Dumnezeu din constiinta

noastra si din straturile eterioare ale subconstientului slabeste. n consecinta

apar bolile, nenorocirile, etc. 'redinta ne a#uta sa ne eliberam de frica si

ndoieli, sa depasim dependenta de constient care, fiind legata de trup, ne

provoaca ndoiala, frica si condamnarea.

'nd un om care tine de civilizatia orientala si frneaza constiinta n procesul

meditatiei sau un om care tine de civilizatia occidentala si pastreaza credinta

n Dumnezeu indiferent de lipsa de logica, duritatea si stupiditatea

evenimentelor care se deruleaza, att ntr-un caz ct si n celalalt are loc

7/26/2019 Despre Credinta, Iubire Si Karma - S. Lazarev

3/4

depasirea dependentei de constiinta, mai eact de straturile ei eterioare, fapt

care permite sa simtim unitatea cu 'reatorul prin iubirea fata de %l. &sadar,

apare un parado( credinta n Dumnezeu poate fi prima veriga dar poate si a

doua. Daca facem abstractie de aceste doua momente si ne deplasam la un

nivel mult mai nalt al energiilor, pe planuri mult mai subtile, vom vedea ca nueista contradictii.

0e plan eterior credinta a#uta iubirea prin constiinta care este legata de trup.

0e planurile de profunzime iubirea a#uta credinta. n straturile cele mai

profunde, credinta ca aspect superior al constiintei si iubirea de Dumnezeu ca

aspect superior al sentimentelor devin un tot, un ntreg.

- 'um eplicati cuvintele( totul se iarta cu eceptia pacatului mpotriva

Du!ului Sfnt"$

- n clipa de fata nteleg n felul urmator. suparare mare pe alt om si

neacceptarea comportamentului acestuia dau nastere la suparare si

condamnare care se eprima prin emotii si cuvinte. &tt timp ct agresivitatea

se afla n constiinta ea nu poate sa aiba influenta asupra sanatatii si a

destinului. Daca agresivitatea patrunde n subconstient, iar aceasta se

ntmpla n cazul unei suparari de lunga durata sau este intensificata de

conceptia gresita despre lume, sau este acumulata de parinti sau de omul cel

mai apropiat n decursul multor ani, ea va ramne acolo pentru mult timp. a

iesi doar n caz de moarte, boala, nenorociri.

In filosofia clasica indiana despre 1arma se spune ca omul trebuie sa purifice

prin suferinta toate actiunile sale gresite.

%ra adevarat pentru acel moment istoric, ori energetica omului era mai slaba si

posibilitatile sale de a se sc!imba erau minime. 0entru a depasi greselile

savrsite de sufletul uman era nevoie de zeci de ani de asceza, de studierea

cartilor sfinte. n religiile de mai trziu a aparut notiunea de pocainta. 0ocainta

nseamna sc!imbarea atitudinii fata de lume, a conceptiei fata de aceasta, iar

ca rezultat sc!imbarea subconstientului prin iubirea fata de Dumnezeu.

'ercetnd sute si mii de cazuri am observat o particularitate( supararea

ndelungata pe un vecin poate crea o problema, dar aceeasi suparare

ndreptata catre un grup de oameni uniti dupa criteriul economic, social,

national, religios patrunde mult mai adnc si se vindeca mult mai greu.

'ondamnarea frecventa a statului, societatii, patrunde foarte adnc si poate sa

genereze cele mai grave boli n cteva generatii c!iar pna la pieirea neamului.

Daca omul crede ca toata lumea este cruda si nedreapta, agresivitatea n cazul

dat atinge cota maima.

Daca suntem nemultumiti de starea lucrurilor n lumea ncon#uratoare si pe

lume nsasi, suntem nemultumiti de 'el care o conduce. 'red ca acesta este

7/26/2019 Despre Credinta, Iubire Si Karma - S. Lazarev

4/4

pacatul mpotriva Sfntului Du!.

rice om, c!iar cel mai convins ateu, stie n subconstientul sau ca lumea

vazuta si perceputa de noi este diri#ata de 'reator( 0onegrirea Sfntului Du!"

este n esenta respingerea legilor supreme dupa care se dezvolta Universul. In

acest caz, agresivitatea patrunde att de adnc n subconstient nct sanselede ispasire a pacatelor se apropie de zero. 'onsecinta este moartea neamului.

0ostulatul despre inadmisibilitatea pacatului mpotriva 'reatorului,

respingerea vointei 2ui eista nu numai n crestinism ci si n iudaism si n alte

religii.

+rebuie sa ntelegem particularitatile constiintei si subconstientului. 0e plan

eterior, la nivelul

constiintei, conflictul, adica respingerea situatiei dureroase provoaca actiunea

si dezvoltarea. 'oncurenta,conflictul, agresivitatea ca distrugere a legaturilor

eterioare care s-au format la nivelul constiintei este necesara. 0e plan eterior

noi suntem izolati si de aceea nu ne putem dezvolta fara conflict. eacceptarea

situatiei pe plan eterior duce la actiuni active pentru sc!imbarea lumii

ncon#uratoare. 0e planurile din profunzime nu mai sunt actiuni active. &colo

poate sa eiste agresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul se

desfasoara nsa sub controlul iubirii care nu-i permite sa patrunda prea adnc.

0e planurile cele mai profunde, cu cea mai mare ncarcatura energetica, eista

doar iubirea. &colo lumea este unitara si agresivitatea

este imposibila. n cartile anterioare am ncercat sa eplic notiunea de Sfnta

+reime. &stazi nteleg acest lucru n felul urmator(

fara o iubire continua catre Dumnezeu sunt imposibile supravietuirea,

dezvoltarea. 'reatorul a creat timpul care se mparte n doua curente( lumea

vazuta, materiala, pe care o asociem cu prezentul si trecutul si lumea nevazuta,

spirituala, pe care o asociem cu viitorul. 'reatorul se afla dincolo de limitele

timpului si ale lumii vazute si nevazute. Daca nsa noi vom considera, ca eista

'reator numai dincolo de limitele timpului atunci noi trebuie sa presupunem ca

n lumea vazuta si nevazuta eista ceva diferit de creator, adica, n final,

a#ungem la politeism si erezie. 'red ca dogma despre Sfnta +reime le permite

credinciosilor sa simta n tot ce ne ncon#oara, n lumea vazuta si nevazuta,

prezenta vointei Divine."

/ragment din( 0rincipii de vindecare - Serg!ei 2azarev