Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului din R.MoldovaUniversitatea de Stat ,,A. Russo’’ din Bălţi

Catedra Biologie şi Chimie

Referat

Deşeurile toxiceDeşeurile toxice

Efectuat de:

Bălţi, 2007Experti in deseuriDeseuri poate fi si gunoiul pe care îl avem şi îl acumulam in casele şi apartamentele noastre.Animalele care trăiesc in vizuina, şi care îşi aruncă şi ele gunoiul şi în special acelea care trăiesc pe

marginea apei întotdeauna scot gunoiul ca să fie purtat pe apă. Dacă n-am scoate gunoiul din casă o lună, un an, ne-am intoxica. Mediul înconjurător produce intoxicaţii pentru organismul uman, de ex. : cenuşa de la un incendiu forestier se poate conţine o radioactivitate mare. Carbonii de clorofor produşi pentru refrigerare, pot fi găsiţi în jurul vulcanilor. Multe deşeuei naturale pot fi găsite după tehnologia modernă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această substanţă găzoasă constituie un factor care contribuie la subţierea stratului de ozon al pămîntului. Ştiinţa descoperă căile prin care creatorul a rezolvat această problemă a deşeurilor. O bacterie combină fosfatul din apă cu uraniu pentru a crea cristale de uraniu, uraniul combinat în forme de cristale nu mai poate fi radioactiv şi devine inofensiv pentru noi

Ce reprezintă deşeurile Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile

economice, menajere si de consum.Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.Ce fel de deseuri sunt ? În prezent în Republica Moldova se formeaza urmatoarele tipuri de deseuri.Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;Deseuri de productie - deseuri rezultate în urma unor procese tehnologice;Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul

înconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.

Deseuri toxiceDeseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si îngrijirea animalelor.Deseuri de constructie – sunt cele formate la întreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza

materiale de constructie.DeseurileDeseurile toxice, sub formă solidă, lichidă sau gazoasă pot cauza moartea, îmbolnăvirea sau rănirea

oamenilor, sau distrugerea mediului, dacă sunt tratate, depozitate, transportate în mod necorespunzător, sau părăsite. Substantele sunt considerate deseuri periculoase dacă sunt inflamabile, corozive, reactive sau toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care contin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice.

Tipuri de deseuri toxiceDeşeurile industrialeDeseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie, iar industriile care nu produc deşeuri

toxice ele însele, folosesc însă produse ale industriilor care produc deşeuri.Deşeurile agricoleIndustria nu este singura care generează deşeuri. Agricultura produce deşeuri ca pesticide, ierbicide si

materialele folo-site în aplicarea lor. Fluoritii reziduali sunt produse secundare ale producerii de fertilizatori pe bază de fosfaţi. Până si nitraţii solubili rezultaţi în urma folosirii bălegarului ca

îngrăşământ se pot dizolva în apa din pânzele freatice si contamina fântânile, cauzând probleme de sănătate.

Deşeurile urbaneSursele de deseuri urbane includ vopselele toxice, solventii inflamabili, curătitorii caustici, bateriile

toxice, pesticidele si chiar mercurul din termometrele sparte. Sistemele de eliminare ale deseurilor locale pot refuza aceste obiecte. Dacă sunt acceptate, trebuie făcută o monitorizare atentă pentru asigurarea faptului că solul sau pânza freatică nu sunt contaminate. Renovarea caselor mai vechi poate cauza ca vopseaua cu plumb toxică să se desprindă de pe pereti. Materialele izolatoare de la tevile pentu cuptor pot contine particule de azbest, care se pot desprinde, iar dacă sunt inhalate pot cauza boli de plămâni sau chiar cancer.

Efecte ale deseurilor toxiceDeseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafată sau pânza freatică. Poluarea solului poate afecta

oamenii, plantele si animalele. Î n Times Beach, Missouri, S. U. A., în 1983, pentru a preveni ridicarea prafului pe străzi a fost împrăstiat petrol contaminat cu bifenili policlorurati (PCB-uri). Astfel, oamenii care locuiau în acea regiune au fost expusi la contentratii mari de PCB-uri. Noroiul din canalizările municipale poate contine elemente toxice dacă deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Dacă noroiul este folosit ca îngrăsământ, aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate. Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungând la animalele care au păscut acolo si chiar la oameni.

Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curătare este o problemă comună.

Poluarea râurilor si lacurilor, dacă este suficient de toxică, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumulează în oase si dinti, prea mult fluorid în apă putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili în grăsimi decât în apă. Astfel, aceste substante se găsesc în concentratii mici în apă, însă în concentratii mai mari în insecte si alge si în concentratii si mai mari în pesti, păsările si oamenii care se hrănesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.

Chiar si poluarea care nu este toxică poate omorî. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc în lacuri si râuri. Când algele cresc, în prezenta luminii solare, produc oxigen. Î nsă dacă algele cresc prea mult sau prea rapid, consumă mari cantităti de oxigen atunci când soarele nu străluceste si când au început să decadă. Î n final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viată; unele creaturi putând fi otrăvite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numărului de alge, numit eutrificatie, poate omorî viata din lacuri si râuri. Î n unele cazuri, anumite alge pot otrăvi apa potabilă.

Poluantii subterani pot fi cărati de cursurile de apă subterane. Aceste deseuri formează coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafată dacă apa iese printr-un izvor sau fântână. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, în aceste coloane de deseuri se pot întâlni si ioni toxici de metal.

Compozitie de incapsulare a metalelor toxice din deşeuri

Brevet A 100224/2002Colectiv de cercetare: dr. ing. Steluta Nisipeanu,

ing. Raluca StepaDomeniu de utilizare:Reducerea poluarii mediului cu:- deseuri cu metale foarte toxice;- deseuri de la industria siderurgica;- alte deseuri (slam de sudura, grit de sablare)Schema de fluxPotentiali utilizatori:- Ateliere de acoperiri metalice;-Turnătorii de metale feroase/neferoase;- Instalaţii de prelucrare a minereurilor;

- Staţii uzinale de epurare a apelor.Avantaje:- Materiale netoxice, ieftine, reciclate- Control simplu al procesului- Utlizarea a 3 tipuri de deseuriPoluarea mediului înconjurător de către deşeuriDeseurile menajere solide sunt depozitate la suprafata solului si reprezenta o sursa de poluare

continua a mediului (a solului, a apelor de suprafata si subterane) si a atmosferei cu gazele de sera, care se formeaza si se degaja în urma activitatii microorganismelor anaerobe. Majoritatea populatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care îl prezinta pentru mediu colectarea generala a tuturor deseurilor menajere împreuna cu baligarul si alte deseuri de la cresterea animalelor si a celor care contin substante chimice toxice (cutii de la vopsele, coloranti, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc.) si aruncarea lor pe malurile râpelor, pârâiaselor si în apropierea fântânilor. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa mediului în caz de gestionare inadecvata a deseurilor. O astfel de gestionare a deseurilor a condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila în localitatile rurale. Deseurile de la cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitriti si nitrati dar si cu diverse bacterii patogene.

Poluarea cu nitriti a condus la cresterea îmbolnavirilor sistemului nervos, îmbolnavirilor de hipertensiune înalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. În teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie, de 4,4 ori ale de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice. Toate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea populatiei privind dauna adusa sanatatii în rezultatul poluarii mediului cu nitrati.

Poluarea mediului cu deseuriIerburile si copacii modificati genetic ar putea sa curete

suprafetele contaminate cu deseuri toxice si chiar materiale explozive. Cercetatorii americani au creat o specie de plop care inlatura pana la 91 la suta din tricloretilenul infiltrat in apa din subsol, in timp ce alte plante fara modificari genetice reusesc sa produca enzime care neutralizeaza cam trei la suta din suprafetele poluate.

Tricloretilenul este substanta poluanta cea mai raspandita din apa prezenta pe cuprinsul a 500.000 de proprietati private poluate

si abandonate pe cuprinsul SUA. Circa 12.000 dintre acestea sunt “extrem de contaminate”, inclusiv cu substante explozive. Cercetatorii americani au modificat genetic anumite specii de ierburi si de plopi pitici, care au reusit sa descompuna explozibilul in substante nepericuloase si netoxice

Utilizarea şi neutralizarea deşeurilor În prezent nivelul de utilizare a deseurilor în republica constituie circa 18%, în Japonia nivelul de

utilizare a deseurilor industriale constituie 39%, în Uniunea Europeana – 70%, iar a celor din gospodaria sateasca 95%.

În ultimii ani în rezultatul implementari Programului National de valorificare a deseurilor în republica se observa o îmbunatatire relativ slaba a situatiei ecologice. În anii 2000-2003 are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri toxice ca rezultat a neutralizarii unor cantitati de deseuri cu continut de cianura, a valorificarii unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice si a utilizarii în calitate de fertilizant a unor cantitati de namoluri formate la epurarea apelor reziduale. Are loc valorificarea unor cantitati tot mai mari de maculatura, a deseurilor de constructie, petroliere cu obtinerea produselor utile pentru societate.

Este necesar de mentionat ca în câteva microraioane a orasului Chisinau, se practica colectarea selectiva a deseurilor.

În anul 2002 au fost lichidate (în rezultatul neutralizarii si transmiterii la alte întreprinderi) doar 380 mii tone, iar în 2003 - 1494 mii tone.

Utilizarea deseurilor industriale.

De exemplu, societatea pe actiuni “Feonova” pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA “Alfa” si 145 tone de la SA “Topaz”. Întreprinderea “Uniplast” a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice.

În Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.

De exemplu, societatea pe actiuni “Feonova” pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA “Alfa” si 145 tone de la SA “Topaz”. Întreprinderea “Uniplast” a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice.

În Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.

Stiti ca deseurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate?I categorie – extrem de periculoase , constituie total 5202 t (deseurile

cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.);

II categorie – nocivitate înalta , constituie total 939,7 t (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere );

III categorie – nocivitate medie se atribuie total – 695,4 t (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide);

IV categorie – nocivitate redusa reprezinta total – 2214,6 t (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.).

Toate aceste deseuri se gasesc în cantitati mari pe teritoriul republicii, deoarece în prezent lipsesc resursele financiare necesare pentru implementarea tehnologiilor de lichidare sau neutralizare a deseurilor de cianuri si metale grele, a lampilor luminiscente si a altor tipuri de deseuri.

Formarea deşeurilor pe teritoriul R. MoldovaDeseurile astazi reprezinta una din cele mai mari probleme. Aceasta se explica prin faptul ca ele se

formeaza în cantitati mari , sunt aruncate pretutindeni si duc la poluarea mediului înconjurator.Pe teritoriul Republicii Moldova în decursul anilor pâna în prezent s-au acumulat circa 25 mil.tone de

deseuri menajere solide, ce constitue 5,8 t pe cap de locuitor. În medie anual pe cap de locuitor pe teritoriul republicii se formeaza circa 180 kg, în orasul Chisinau - 400 kg. Toate deseurile menajere solide în prezent sunt depozitate numai la rampele de depozitare.

Un alt tip de deseuri acumulate pe teritoriul Republicii Moldova sunt deseuri de productie care includ si unele deseuri toxice. La sfârsitul anului 2003 în republica erau amplasate 8565,2 t de deseuri toxice. Cantitatea de

aceste deseuri pe cap de locuitor constituie 0,002 t.Conform datelor statistice cantitatea totala a deseurilor industriale pe

teritoriul Republicii Moldova în anul 2003 a constituit 3720 mii t (în anul 2002 s-au acumulat 5214 mii t).

Formarea deseurilor în Republica Moldova

Cele mai mari cantitati de deseuri sunt de la întreprinderile de extractie a materialelor de constructie - 4004 mii tone în 2002 si 3002 mii tone în anul 2003.

Generarea deseurilor de diferite sectoare economice, mii t.

Păstrarea deşeurilor în R. Moldova

Deseurile menagere reprezinta în Republica Moldova o sursa de poluare semnificativa. O mare parte din deseuri menajere se pastreaza la rampele de depozitare.

Stiti ce prezinta ele? Acestea reprezinta niste terenuri special selectate, care trebuie sa corespunda anumitor cerinte si anume: solul acestor terenuri trebuie sa aiba proprietati, care nu permit difuzia scurgerilor din masa de deseuri în apele freatice; adâncimea apelor freatice în aceste locuri sa fie mare; dispersia deseurilor sub influenta vântului, ploilor sa fie minimala .

În prezent pe teritoriul republicii sunt depozitate la platformele de depozitare autorizate si neautorizate circa 25 mln. m 3 deseuri.

Platformele se numesc autorizate în cazul când constructia lor este autorizata de catre institutiile de resort si se efectueaza conform cerintelor în vigoare; neautorizate – în cazul când rampele se organizeaza stihiinic si fara legalizare.

Suprafata totala a rampelor din republica constituie 1304,6 ha. Din acestea – 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha – celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3 . Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare în ultimii 4 ani (2000-2003) treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt supraîncarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor.

Colectarea deseurilor menajere solide în Republica Moldova nu se efectueaza selectiv.Depozitarea deseurilor în majoritatea localitatilor se

efectueaza la gunoisti si este modalitatea de baza în solutionarea problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt transportate si stocate într-un mod ce nu corespund cerintelor protectiei mediului. Gunoistile existente nu sunt amenajate si îngradite, nu dispun de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor si nu se efectueaza lucrari de înhumare a deseurilor. Suprafetele rampelor de depozitare

a deseurilor managere, ha.Aceasta modalitate de înlaturare a deseurilor menajere s-a început multi ani înainte, atunci când

aceasta nu prezenta pericol pentru mediul înconjurator, iar în prezent este necesara o urgenta schimbare.Gestionarea deseurilor menajere prin depozitare nu este metoda binevenita, deoarece ea duce la

poluarea mediului ambiant si la pierderea unor cantitati mari de componente pretioase cum ar fi substantele organice, hârtia, carton, mase plastice, metale (fier, nichel, cupru, crom) etc. Transportarea acestor deseuri la rampa de depozitare duce la pierderea combustibilului necesar pentru transportare si necesita ocuparea unor suprafete noi pentru depozitarea deseurilor. Tot o data, aceste componente pot fi folosite ca materie prima secundara pentru obtinerea hârtiei, biogazului, îngrasamintelor pentru fertilizare (care se formeaza în rezultatul compostarii) etc.

Alte deseuri colectate, de exemplu, deseurile galvanice, contin metale importante (fier, nichel, cupru, crom, vanadiu) si necesita o prelucrare speciala pentru a evita poluarea mediului.

Problema gestionarii deseurilor este actuala si pentru localitatile rurale. Studiile efectuate într-o serie de localitati rurale au demonstrat ca în compozitia morfologica a deseurilor din zonele rurale continutul baligarului constituie circa 40%. Deseurile menajere în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile râuletelor, pâraiaselor si a râpelor. În prezent absolut toate pâraiasele care se scurg practic din fiecare comuna duc cu apele lor o cantitate enorma de poluanti, începând de la nitrati si nitriti si terminând cu diverse substante chimice toxice. Aceste fapte au condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sânt principala sursa de apa potabila în ariile rurale.

Cum putem solutiona problema gestionarii deseurilor menajere?Este necesara efectuarea colectarii selective a deseurilor menajere si implementarea acestei metode în

practica.Majoritatea deseurilor toxice (galvanice, cu continut de vanadiu, cianurice) sunt depozitate pe

teritoriul întreprinderilor industriale unde s-au format. Cantitatea totala de deseuri toxice amplasate pe teritoriul republicii constituie cca. 8565 t.

Deseurile galvanice sunt amplasate la întreprinderea “Alfa”, cele cu continut de vanadiu se pastreaza într-un bazin special amenajat la Centrala Termoelectrica 1, sedimentele Albastru de Prusia sunt depozitate în cisterne si amfore pe teritoriul fabricilor de vin. Cel mai mare pericol pentru mediul înconjurator îl prezinta deseurile de pesticide inutilizabile si interzise care se afla în cantitati de circa 1800 t, multe dintre care sunt amplasate în locuri si conditii inadecvate cerintelor de pastrare a acestora si contribuie la poluarea imensa a mediului.