DIMITRIE CANITEMIR

DESCRIEREA MOLDOVEI

Bditura My EbookBucureqti,20l6

CUPRINS

Avis

Prefa\d

Prescurtare din viala Principelui Dimitrie Cantemir

PARTEA GEOGRAFICA

I. Despre numirile vechi gi cea de astdzi aMoldovei

II. Despre situaliunea Moldovei, marginele ei cele vechi qi cele de

astdzi qi despre clima ei

III. Despre apele Moldovei

IV. Despre linuturile qi t6rgurile cele de acum ale Moldovei

V. Despre munlii gi minerele Moldovei

VI. Despre cdmpiile gi pddurile Moldovei

VII. Despre fiarele cele sSlbatice gi dobitoacele cele domestice

PARTEA POLITICA

I. Despre ocArmuirea stdpAnirii Moldovenegti

II. Despre alegerea Domnitorilor

III. Despre obiceiurile cele vechi qi cele noi, la punerea Domnilor

IV. Despre intdrirea sau inoirea Domnilor

V. Despre scoaterea sau maziliea Domnilor

VI. Despre Boieriile Moldovineqti gi despre st6rile 1or

VII. Despre oastea Moldoveneascd

VIII. Despre obiceiurile 9i lerimoniile cu(ii Domneqti

IX. Despre v6natul Domnilor

X. Despre ingroparea Domnilor c6nd mor in scaun

XI. Despre legile !6rii Moldovei

XII. Despre Divanul de judecatd al Domnilor qi al boierilor

XIII. Despre veniturile cele vechi qi cele deacum ale Moldovei

XIV. Despre birul gi darurile ce dd Moldova Portii Otomane

XV. Despre neamul boieresc din Moldova

XVI. Despre cei1al1i locuitori ai Moldovei

XVII. Despre ndravurile Moldovenilor

XVI[. Despre obiceiurile logodnelor qi a nuntelor in Moldova

XIX. Despre obiceiurile ingrop[rei in Moldova

PARTEA ECLESIASTICA $I LITERARA

I. Despre religiea Moldovenilor

II. Despre stipAnirea Bisericeascd

III. Despre Mlndstirile din Moldova

IV. Despre limba sau graiul Moldovenilor

V. Despre literile Moldovenilor

I. Despre numirile vechi qi cea de astizi a Moldovei

Toatd [ara pe care o numim astdzi Moldova, impreunS cu

linuturile invecinate de cdtre apus, au fost dintr'un inceput stlpdnite de

cuceritorii celor trei pd(i ale lumei, Scilii, dar frrd sd aibe locuinlestatomice, ci strdmut6ndu-se, dupd datina 1or, dintr'un loc intr'altul'Dupd mai multe numiri ce deterd acestor firi, hoardele lor care urnauunele dupd altele, Grecii chiemar[ pe locuitorii tarii, c6nd Ge[i, cAnd

Daci; in fine, sub stdpAnirea Romanilor, le ziserd Daci peste tot. Iardupd ce Decebal regele acestora, fu invins prin vitejia lui NervaTraian, Dacii fiind to!i, parte stinqi, parte rdsp6ndili in toate p6(ile,toald[ara 1or fu pref6cutd in provincie romanS, dald celdlenilor romanigi imp6(itd in trei pbr[i, numite: Ripense, Mediterana qi Alpestre.

Decea dintdi linea o parte a lirei ungure$ti qi 16rei rom6neqti,

Transilvania se numea Mediterana gi in fine, parlea cea mai mare aMoldovei noastre dintre Dun6re gi Prut, impreuni cu marginileinvecinate fdrii romAneqti, Alpestre. Iar dup6 ce mai la urm6 incepu sd

scad[ domnia Romanilor, Moldova fu adesea cdlcatd de barbari, de

Sarmafi, Huni qi Goli gi coloniile romane se vdzurd nevoite a se trage

la munli qi a-gi cduta scdparea in contra furiei barbarilor in partea

muntoasS, in Maramureq. Apdrali aci prin greutatea locurilor in curs

de cAteva secole, triind sub legile qi dornnii 1or, in ftne, vdzdnd cdtcrescuse numirul locuitorilor, Dragoq, fiul lui Bogdan, i;i propuse sd

treacd munfii spre risdrit sub chip de vAndtoare, insofit de vreo 300

oameni. in aceasti c5ldtorie dete din int6mplare peste un bou sdlbatic,caruia Moldovenii ii zic bour, gi lu6ndu-l la goand, descinse la poalele

munlilor. Iar o tdndrd cdlea de v6nat ce avea, pe care o iubea foarte

mult gi-i zicea Molda repezindu-se asupra fiarei, aceasta se aruncd inralurile unei ape curgitoare, unde vAndtorii o uciserd cu sdgefile 1or,

iar cdleaua ce o urm6rea cu fuga gi 'n ap5, se 'nec6 in repedele ei unde.

In memoria acestei intAmpldri, Dragoq numi rAul Moldova; locul unde

:e intAmplase aceasta, dete numele gintei sale Roman; iar capulbourului voi sd r5mdnS semn al noului s6u principat.

t9

Cercet6nd apoi locurile cele mai apropiate gi descoperind acolocdmpuri mdnoase, cu rduri addpate, orage, cetdfi intdrite, dar lipsite delocuitori, spune toate acestea compatriolilor sIi gi-i invitd si ocupe unpdm6nt atAt de fertil.

Nu frrd multS voie bund urmeazd tinerimea romAnd pe Domnulsdu, trece munlii in cete numeroase, se aqeazd in aceste locuri aflate cuacest chip minunat gi se 'nchind lui Dragoq afldtorul 1or, ca celui dintaiDomn al acestor locuri.

Astfel, aceastd lar6 intrAnd iardgi in stdpAnirea vechilor eiposesori, pierzdnd domnia Romei, perdu qi numele roman qi dacic gidela raul Moldova se numi Moldova, atat de strdini c6t qi de indigeni.Dar numirea aceasta incd nu rdmase pretutindeni. c6ci Turcii, intrdndadeseaori in Moldova pentru fdrile vecine ce ocupard in Europa, peMoldoveni ii numird la inceput Ak Ulach.

Iar dupi ce Bogdan, inchini lara conform ultimei voinli apdrintelui sdu, $tefan-ce1-Mare, Otomanii, dup6 datina ce au de a dafSrilor numele domnitorilor sdi, numird pe Moldoveni Bogdanli, iarvechea numire rimase pdnd, azi in limba Tdtarilor. De altd parte,vecinii Poloni gi Rugi numesc pe Moldoveni valachi, adicd ltalieni, iarpe Rom6ni, Munteni, adicd oameni de peste munte.

20

lI. Despre situatiunea Moldovei, marginele eicele vechi Ei cele de astlzi gi despre clima ei

Moldova se 'ntinde in lat dela gradul 44", 54', pAnE la 48" gi 51'.Lungimea ei nu este determinatd, dar cei mai mulli partea ei

ucidentali care atinge Transilvania, o aSeazd la 45", 39', iar cealaltde\tremitate, care formeazd. un unghiu asculit 16ngd Alba Iulia sau

Cetatea Albd, cum o numesc locuitorii, la 53", 22', precum se poatevedea din cha*d,. Dealtmintrea, frindcd o parle a ldrei, cea despreTransilvania, e muntoasS, iar ceeace se intinde spre Ucraina Poloniei,spre Basarabia gi spre Dun6re, e ges, clima nu pretutindeni este

aceeagi. In partea muntelui sufld v6ntul mai rece, dar qi mai slndtos,iar in partea c6mpului, mai cald, dar mai pulin princios sAn5t5trii. Curoate acestea insd Moldova nu cunoa$te multe boale, zic aceasta inasemdnare cu alte fdri mai cSlduroase; cdte odatd, dar rar, e cercetatdde pestd gi de friguri rele. Experien\aaardtatcd pesta nu se nagte dinviqierea aerului, ci observdm cd ea pdtrunde 'n !5ri1e noastre, uneoridin Polonia, unde mai aspru domnegte, alte ori prin rasele egiptene gi

constantinopolitane care debarci in portul Galafi. Frigurile rele d'aicisunt de altd naturd ca in celelalte p64i ale Europei. in genere suntrbarte tari gi aproape pestilenliale, aga inc6t cei pringi de friguri maitoli mor a lreia zi, rari care o duc geapte zile gi prea puJini se

reinsdndtogesc. $i atdt este de lipicioasd aceastd boald, incAt locuitoriimai mult se tem de dAnsa dec6t de ciumd gi se feresc Ai de amicii ceimai intimi pringi de aceastd boa15. Dacd locuitorii nu ajung ad6ncibdtr6nele, cauza nu poate fi alta, decdl ori repezile schimbdri aletemperaturii ori traiul vietii, ori vreo slSbiciune fireascd a puterilor.Prea rare ori vei gdsi om de geaptezeci de ani, d'abia vreunul de

,--rptzeci. Dar viala gi-o petrec mai mult cu sdnState, gi astfel scurtimearielei le este compensatd cd, atdl cit au de tr5it, trdesc mullumi1i qi

nesupdrali de boalele care rdpesc cea mai mare parte a fericirii

2t