Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiNEILL, MICHAEL

Secretul de a fi fericit / Michael Neill ;trad.: Ana Maria Stanca. - Bucure¿ti : Amaltea, 2009

ISBN 978-973-162-038-1

I. Stanca, Ana Maria (trad.)

159.923.2

FEEL HAPPY NOW!MICHAEL NEILL

Copyright © Michael Neill, 2007All rights reserved

SECRETUL DE A FI FERICITMICHAEL NEILL

ISBN 978-973-162-038-1

© 2009 – EDITURA AMALTEA

7

CUPRINS

Cuvânt înainte 9Prefa¡å: Povestea mea 15Mul¡umiri 19Introducere 21

Partea I: Så te sim¡i bineCapitolul unu: Så începem 33Capitolul doi: Arta ¿i ¿tiin¡a bucuriei 39Capitolul trei: Fericirea la putere 51

Partea a II-a: Så te sim¡i mai bineCapitolul patru: Care este povestea ta? 61Capitolul cinci: Mai pu¡in stres 75Capitolul ¿ase: Cum så depå¿im anxietatea 87Capitolul ¿apte: Calmantul comportamental 99

Partea a III-a: Så te sim¡i fericitCapitolul opt: Acceptarea propriei umbre 121Capitolul nouå: Fårå regrete 133Capitolul zece: Puterea tåmåduitoare a compasiunii 149Capitolul unsprezece: Darul recuno¿tin¡ei 155Capitolul doisprezece: Experimentul final 163

Anexå 171

9

CUVÂNT ÎNAINTE

To¡i suntem familiariza¡i cu fenomenul cunoscut ca respon-sabilitate apåsåtoare. Poate fi vorba despre dulapul de hainecare a¿teaptå så fie pus în ordine sau de garajul în care trebuiefåcutå curå¡enie. Opunem o rezisten¡å nebuneascå ¿i gåsim ogråmadå de motive ca så nu ne apucåm de treabå: nu este acummomentul, am deja prea multe de fåcut, via¡a mea este ¿i a¿aplinå de responsabilitå¡i ca så mai adaug una.

Dar apoi, într-o zi, la un moment dat, nu mai sim¡im la fel –¿i în cinci minute terminåm de fåcut acel lucru apåsåtor. Nueste vorba doar de nivelul de zahår din sânge pe care îl avemla un moment dat ¿i care determinå gradul nostru de activi-tate ¿i interactivitate cu via¡a. Con¿tiin¡a noastrå are propriulsåu ritm ¿i propria for¡å.

Mintea umanå poate energiza corpul chiar ¿i pentru osarcinå precum aranjarea hainelor, dacå se aflå în dispozi¡iapotrivitå. Cum nimeni nu ar putea spune cå a face ordine îndulap este un act pur psihologic, cel mai mare obstacol în caleaîndeplinirii sarcinilor nu ¡ine de corpul nostru, ci de psihic. Cuajutorul min¡ii oprim sau dåm drumul fluxului de energie princorp. ªi totu¿i, în cultura noastrå de azi, folosirea substan¡elorcare altereazå chimia creierului a devenit un lucru incredibilde accentuat, având în vedere rolul pe care îl joacå în contro-larea dispozi¡iilor noastre psihice.

Trecutul, educa¡ia ¿i profesia mea se leagå de cercetarea¿tiin¡ificå. De¿i în ultimii 20 de ani am lucrat pentru desco-perirea unui medicament contra SIDA, materializat sub formaunui vaccin împotriva virusului HIV, ini¡ial mi-am fåcut stagiul

10 Secretul de a fi fericit

într-un laborator de neurofarmacologie. Aici am deschis dru-mul cåtre crearea ¿i perfec¡ionarea unor medicamente –receptor-active care cresc nivelul de serotoninå ¿i care audevenit o nouå claså de antidepresive, puternic promovate. Amfost prezent acolo pentru a putea observa cum progresul rapiddin neurologie a dus la destigmatizarea bolilor mentale, unlucru extraordinar, oricum ai lua-o.

Înså, dacå vå vine så crede¡i, ideea unui „dezechilibru chimic“nu a fost încå doveditå ¿tiin¡ific cu rigurozitate! Da, så dai vinape nivelul scåzut de serotoninå în cazul depresiilor sunå foartefrumos pentru reclamele TV ¿i bro¿urile farmaceutice, dardovada concludentå cå antidepresivele func¡ioneazå pe bazaacestui mecanism nu existå cu adevårat. Într-adevår, medica-mente esen¡iale care reduc depresia clinicå blocheazå asimi-larea de serotoninå la nivelul termina¡iilor nervoase ale cre-ierului ¿obolanilor testa¡i. Dar, din påcate, aceastå inhibare aasimilårii are loc pe loc, în timp ce depresia în sine dureazåtrei såptåmâni.

Bånuiesc, bazându-må pe ultimele informa¡ii referitoare lametabolismul lipidic din a¿a numita „tulburare bipolarå“ (undiagnostic incert, care a fost modificat de nu mai pu¡in de treiori de-a lungul carierei mele), cå rådåcina bolilor mentale ståîn ritmul fluxului de energie care curge prin întregul nostrucorp, referindu-ne nu în sens „cosmic“, misterios, ci din punctulde vedere al energiei propriu-zise de¡inute pentru buna func¡io-nare a creierului ¿i corpului nostru.

Ideea de a rezolva ca prin farmec un dezechilibru chimic alcreierului cu medicamente råmâne de asemenea un fapt nedo-vedit, iar prescrierea în exces a re¡etelor de medicamente psiho-active poate reprezenta un real pericol. A¿a cum ne aratå datele,un procent mic atât al tinerilor, cât ¿i al adul¡ilor a avut reac¡iiviolente severe fa¡å de ei în¿i¿i ¿i de al¡ii, ca råspuns la prolife-rarea acestui tip de medica¡ie, våzut ca pastila minune pentrumajoritatea problemelor fundamentale din via¡a noastrå.

Folosirea medicamentelor a înlocuit efortul pe care trebuieså-l depunem fa¡å de noi ¿i fa¡å de via¡a noastrå – ¿i în prezent,

11Cuvânt înainte

aceste medicamente anti-anxietate ¿i antidepresive pot fiprescrise de orice medic, lipsa de consiliere ¿i de aten¡ieacordate puterii vindecåtoare a propriei con¿tiin¡e devenindo boalå extrem de råspânditå.

În contrast total cu abordarea de mai sus, Michael Neillface un pas înainte cu aceastå carte, în rolul purtåtorului decuvânt al minunatului univers reprezentat de mintea umanå.El ne oferå modalitå¡i clare ¿i practice de a face fa¡å propriilorangoase, eficient ¿i fårå medicamente. Aceste tehnici reprezintåmai mult decât tratamentele tradi¡ionale ale psihoterapiei ¿ichiar ale terapiei cognitiv-comportamentale, påtrunzând maiadânc în ceea ce se poate face. Nu existå o separare între minte¿i trup. Întotdeauna po¡i face ceva ca lucrurile så fie mai bune.

Aceastå carte oferå, de asemenea, o alternativå „fericitå“ lamentalitatea de victimå legatå de tratamentul medical conven-¡ional. Prin povestiri despre propria luptå cu depresia ¿i prinmunca depuså cu clien¡ii såi de-a lungul ultimilor 16 ani, Michaelcreioneazå o imagine vie a faptului cå mare parte din ceea cesim¡im se aflå sub controlul nostru direct.

Experien¡a sa în domeniul managementului gândirii prinintermediul programårii neuro-lingvistice (NLP) ¿i a altordiscipline cognitive ¿i somatice este una extinså, totu¿i, esteo plåcere så cite¿ti ¿i så pui în practicå explica¡iile sale desprecum så folosim aceste instrumente pentru a ne controla stå-rile de spirit rapid ¿i u¿or. Pe scurt, to¡i putem învå¡a så fimferici¡i, iar aceastå carte vå va aråta exact cum så face¡i acestlucru.

O singurå aten¡ionare:Depresia clinicå este o boalå foarte gravå ¿i posibil fatalå.

Nici Michael ¿i nici eu nu vom afirma cå ve¡i putea alungaprin propria voin¡å tendin¡ele violente sau suicidale. Antide-presivele pot fi de ajutor, de¿i nu ¿tim încå exact cum func¡io-neazå ele. S-a demonstrat înså cå acestea î¿i dovedesc cel maibine eficien¡a alåturi de consilierea terapeuticå.

12 Secretul de a fi fericit

De¿i tehnicile din aceastå carte pot fi folositoare chiar ¿i însitua¡iile clinice, acestea vor func¡iona cel mai bine în cadrulunei abordåri holistice ¿i cuprinzåtoare. Creierele noastrefunc¡ioneazå cu zahår (glucozå) pe o zonå controlatå îngustå.Prin urmare, cantitatea de zahår pe care o asimilåm are unefect profund asupra stårilor noastre de spirit. La sfâr¿itulzilei, så te analizezi pe tine însu¡i ¿i så ¿tii impactul pe care îlau alimentele pe care le månânci, cantitatea de somn ¿i deexerci¡iu fizic asupra stårilor tale de spirit vor forma o parteimportantå a programului tåu personal de fericire.

Pot rezuma mai bine aceste lucruri dacå vå împårtå¿escpovestea unui prieten de-al meu, un tânår a cårui mamåsuferise toatå via¡a de pe urma unei tulburåri bipolare. În-treaga lui via¡å fusese afectatå de acest diagnostic ¿i de convin-gerea general împårtå¿itå cum cå este „blestemat“ så mo¿te-neascå aceastå genå a nefericirii. De fapt, nu existå dovezi ¿tiin-¡ifice clare care så demonstreze cå depresia sau anxietatea re-prezintå boli ce se transmit genetic.

Da, stresul, anxietatea ¿i depresia (de fapt, dacå ne gândim,întreaga via¡å) sunt lucruri foarte greu de suportat – dar ade-vårata povarå este så crezi cå nu po¡i face nimic pentru aschimba lucrurile.

Så recunoa¿tem – to¡i avem toane. Ne putem ascunde acestetoane în ungherele întunecate ale min¡ii, for¡ându-ne såmergem la muncå în fiecare diminea¡å, la slujbe care nu nefac plåcere ¿i så zâmbim colegilor pe care nu prea îi cunoa¿tem(¿i care nici ei nu ne cunosc). S-ar putea så opunem rezisten¡åchiar ¿i „sarcinii“ de a face curå¡enie în propria gândire ¿i dea ne pune în ordine via¡a.

Iar asta ne duce în final la promisiunea pe care o face aceaståcarte practicå ¿i importantå: când vom învå¡a så ne controlåmgândurile ¿i så aducem iubirea la suprafa¡a min¡ii noastre,acea iubire va putea depå¿i, ba chiar transforma „chimiacreierului“ care ne alimenteazå trupurile, ac¡iunile ¿i vie¡ile.

13Cuvânt înainte

Cultura noastrå a avansat atât de mult cåtre „pilula bunåla orice“, încât consider cå este foarte important pentru to¡iså fie expu¿i acestei perspective unice ¿i inovatoare pe careurmeazå så o descoperi¡i. Ignorând dezbaterile academice pecare le poate cauza, voi recomanda aceastå lucrare tânåruluimeu prieten. Pentru mine este foarte clar cå tot ceea ce are despus Michael Neill func¡ioneazå. Citi¡i aceastå carte ¿i sim¡i¡i-våferici¡i!

Candace Pert PhDAutoarea cår¡ii Everything You Need to Know to Feel Goodwww.candacepert.com

15

Prefa ¡å

POVESTEA MEA

* * * *Un filosof erudit a visat cå Dumnezeu i s-a aråtat ¿i i-a oferit

posibilitatea de a alege între cunoa¿terea absolutå ¿i fericireaabsolutå. Fiind un savant, el a ales cunoa¿terea absolutå. Când afost rugat så spunå ce a învå¡at din asta, a spus cå a în¡eles unsingur lucru, ¿i anume: fåcuse alegerea gre¿itå.

* * * *

De la vârsta de 13 ani pânå în jur de 20 de ani am alternatîntre depresie ¿i mânie, reu¿ind cu greu så må dau jos din patîn unele zile ¿i abia putând så må a¿ez în el în altele. Tenta-tivele mele de a må trata singur cu alcool, tutun ¿i alte sub-stan¡e mai pu¡in legale nu påreau så func¡ioneze mai mult decâteva ore ¿i, pe måsurå ce variatele cocktailuri pe care leamestecam în trupul meu deveneau mai elaborate, senti-mentele (¿i abilitatea mea de a le face fa¡å) se înråutå¡eau.

Într-o noapte nefericitå, pe vremea când eram student launiversitate, îmi amintesc cum am le¿inat în camera mea întimpul unei crize de plâns incontrolabil. De¿i aceastå întâm-plare nu era atât de rarå pe cât mi-a¿ fi dorit, de data asta afost cu mult mai råu decât în alte då¡i ¿i, când hohotele nu auîncetat nici la ora 1 noaptea, am în¡eles cå aveam nevoie deajutor. Am reu¿it så må târåsc pânå la infirmerie, så apås bu-tonul de urgen¡e, dupå care am le¿inat lângå u¿å.

Dupå un timp care mie mi s-a pårut a fi ore, probabil dupådoar câteva minute, o asistentå medicalå a venit la u¿å. S-a

16 Secretul de a fi fericit

uitat la mine ¿i, cu siguran¡å, ignorând anii de pregåtire ¿i deprotocol medical, m-a luat în bra¡e ¿i a început så må legene¿i så-mi spunå Tatål Nostru.

Må tot încuraja så må alåtur ei ¿i, cum nu aveam energianecesarå de a-i spune cå ¿tiam cuvintele doar pentru cå jucasemde curând rolul lui Petru într-o produc¡ie de teatru mut a pieseiIisus Hristos Superstar, m-am alåturat ei cu toatå fiin¡a mea,înåbu¿ind fiecare vers în hohote de plâns.

Dupå câteva minute de legånat ¿i rugåciune, hohotele s-audomolit ¿i am început så am un sentiment de pace. Poate dacåa¿ fi fost mai pregåtit pentru a må converti, a¿ fi trecut la cre¿ti-nism atunci, pe loc, dar eram încå necopt în ale religiei ¿i nu amputut decât så må minunez de abilitatea acelei femei de a-mioferi iubire, creându-mi o minimå stare de echilibru mental.

M-a dus apoi în cabinetul medicului, asigurându-må cå undoctor må va putea ajuta mult mai bine. Medicul, un adevåratdomn din sud, în jur de cincizeci de ani, cu pår des, grizonant¿i un zâmbet fermecåtor, mi-a pus câteva întrebåri.

„De cât timp te afli în starea asta?“„De la 13 ani.“ Aici m-am oprit un pic, apoi am continuat

cu mai mult curaj: „Înså a¿a, am început så må simt în ultimalunå.“

Nu pårea extraordinar de încurajat de råspunsul meu.„Vino cu mine.“M-a condus pe un hol lung, am urcat câteva scåri ¿i din

nou pe acela¿i hol lung de la etajul doi. Era târziu ¿i pårea cåsuntem singuri acolo. A deschis o u¿å cu un set de chei pe carele ¡inea la gât, m-a invitat så intru într-o camerå de spitalimaculatå ¿i m-a încurajat så må întind pe pat så må odihnesc.Epuizat dupå atâtea ore de hohotit, pårea un lucru extrem deispititor.

„Må duc så-¡i aduc ceva care så te ajute så dormi ¿i så tefacå så te sim¡i mai bine“, a spus el. „Te vom interna mâinediminea¡å.“

17Prefa¡å

Când s-a închis u¿a în urma lui, am avut un moment declaritate absolutå – må aflam la o råscruce ¿i via¡a mea avea såse schimbe pentru totdeauna. Într-un fel, alegerea pe care trebuiaså o fac era una simplå. Dacå råmâneam, îmi puteam ofericreierul pe tavå doctorilor ¿i så-i las så î¿i dea ei seama ce e cumine; dacå plecam, trebuia så gåsesc o modalitate de a face fa¡åsentimentelor care må cople¿iserå timp de atâ¡ia ani.

Am deschis u¿a, dar asistenta care må ajutase ståtea labiroul din capåtul holului. Nu m-a våzut ¿i nu am avut curajulså-i spun cå voi fugi. Am intrat înapoi în camerå ¿i m-am în-dreptat cåtre fereastrå. Camera se afla la etajul al doilea, iarfereastra dådea într-un fel de portic, un mini-acoperi¿ proptitpe colonade romane false, foarte la modå pe atunci ¿i desîntâlnite în institu¡iile universitare. Cu bågare de seamå, amdeschis fereastra, am på¿it pe acoperi¿ ¿i am sårit cei câ¡ivametri care må ¡ineau departe de libertate.

De¿i acest incident nu a însemnat sfâr¿itul luptei mele cudepresia, anxietatea ¿i stresul, a fost începutul cåutårii desolu¡ii – solu¡ii care pot fi folosite de cåtre oricine ¿i care auun efect imediat asupra stårilor emo¡ionale, asupra con-cep¡iilor tale ¿i asupra întregii vie¡i. Am prelucrat acestesolu¡ii împreunå cu studen¡ii ¿i clien¡ii mei de-a lungul a 16ani ¿i le-am testat pe fiecare în parte în laboratorul propriilormele experien¡e de via¡å. Din acel moment, am devenit din ceîn ce mai fericit. Acum a venit rândul vostru. Ceea ce ve¡i citiîn continuare chiar func¡ioneazå.

Ce sper cel mai mult este ca aceastå carte så vå serveascådrept punct de cotiturå în propria cåutare a fericirii, ¿i ca acesteidei så vå aducå tot atâta alinare ca mie ¿i altora dinainteavoastrå. Sper ca aceste solu¡ii så se dovedeascå a fi un ghid deîncredere în drumul vostru spre fericire, succes ¿i bunåstare.

Cu dragoste,Michael

21

INTRODUCERE

„Sunt prin voca¡ie un negustor de cuvinte – ¿i cuvintele sunt,bineîn¡eles, cel mai puternic drog folosit de cåtre omenire.“

Rudyard Kipling

Aceasta este o carte despre fericirea dincolo de orice ra¡iune.Este despre abilitatea voastrå de a vå sim¡i ferici¡i nu doaratunci când ob¡ine¡i o promovare, câ¿tiga¡i la loterie sau våîndrågosti¡i de bårbatul sau femeia visurilor voastre, dar ¿iatunci când vå pierde¡i slujba, nu vå pute¡i plåti rata sausunte¡i înconjurat de urletele copiilor.

Este vorba despre abilitatea voastrå de a sim¡i în interiorulcorpului sentimente de bine chiar ¿i atunci când nu se întâmplålucruri bune în via¡a voastrå. Este vorba, de asemenea, despremotivul pentru care a te sim¡i bine când lucrurile nu merg grozavreprezintå cea mai rapidå modalitate de a le schimba în... bine.

Scopul acestei cår¡i este ca voi så deveni¡i mai ferici¡i – såave¡i parte de mai multe sentimente pozitive ¿i så nu vå sim¡i¡iincomodat de cele negative. De-a lungul urmåtoarelor ore (sauzile, sau såptåmâni, sau oricât vå va lua så citi¡i aceastå carte¿i så face¡i experimentele), ve¡i afla cå ave¡i mult mai multcontrol asupra stårii voastre de bine decât a¡i fi crezut. Ve¡iînvå¡a så face¡i schimbåri mici în modul de a vå sim¡i, gândi¿i ac¡iona ¿i ve¡i realiza cå aceste mici schimbåri sunt foarteimportante.

Ca så nu mai spunem cå atunci când sunte¡i furio¿i, stresa¡i,anxio¿i sau deprima¡i pute¡i ¿i trebuie så ie¿i¡i din aceste ståri¿i så merge¡i mai departe. Via¡a este de cele mai multe ori

22 Secretul de a fi fericit

dificilå, ¿i a te învinovå¡i pentru cå nu te sim¡i bine este ca ¿icum ai încerca så înve¡i un porc så cânte – nu prea po¡i, ¿iajungi så-l enervezi ¿i pe porc.

Dar dacå vre¡i så ave¡i mai multe op¡iuni fa¡å de cum så våsim¡i¡i într-un anumit moment, vå voi împårtå¿i roadele apeste 20 de ani de exploråri ale structurii fericirii ¿i modali-tå¡ile prin care pute¡i folosi aceste cuno¿tin¡e pentru a vå sim¡ibine, ba chiar ferici¡i, indiferent de ceea ce se întâmplå în via¡avoastrå în acest moment.

Cum func¡ioneazå

So¡ia mea m-a întrebat odatå care este diferen¡a dintre unterapeut, un consultant ¿i un trainer (coach). Am apelat ladic¡ionarul meu de încredere, unde am aflat cå un terapeuteste acea persoanå care:

„...trateazå dezechilibrele mentale, fizice sau psihologice prin mijloacementale, fizice sau psihologice.“

Pe de altå parte, un consultant este:

„o persoanå care oferå sfaturi avizate la nivel profesional.“

În timp ce defini¡ia britanicå standard a unui trainer (coach)este:

„Vehicul cu un singur nivel, echipat pentru a asigura confortul ¿i folositpentru cålåtorii pe distan¡e lungi.“

(care e nimic pe lângå cea australianå, unde „coach“ este „ovacå docilå sau un juncan folosit ca momealå pentru a atragevitele sålbatice“...)

Defini¡ia mea pentru aceste trei „profesii de ajutorare“ esteceva mai simplå – un terapeut reparå ce este stricat, unconsultant î¡i spune ce så faci ¿i un trainer, precum vehicululcu un singur nivel amintit mai sus, este echipat ¿i pregåtit cu

23Introducere

tot confortul necesar pentru a te ajuta så ajungi acolo undedore¿ti.

Când so¡ia mea m-a întrebat în continuare în care dintrecele trei categorii må încadrez, m-am gândit mult ¿i bineînainte så îmi dau seama cå, de¿i fåceam un pic din toate trei,esen¡a abordårii mele nu se potrivea nici uneia. Ceea ce sunteu ¿i rolul pe care a¿ dori så îl am pentru voi prin intermediulacestei cår¡i este de catalizator.

Catalizator (i)1. agent sau substan¡å care ini¡iazå sau accelereazå o reac¡ie

chimicå, fårå ca ea înså¿i så se modifice în urma procesului.2. ceva care gråbe¿te un proces sau eveniment, fårå a fi direct

implicat sau modificat de consecin¡e.

3. cineva sau ceva care cauzeazå ini¡ierea unui eveniment important.

Mare parte din pregåtirea mea psihologicå ¡ine de domeniulNLP (Programarea Neuro Lingvisticå) – studiul impactuluipe care îl are limbajul asupra neurologiei ¿i comportamentuluinostru. Având în vedere cå tot ceea ce îmi doresc este så fi¡i cuadevårat ¿i profund ferici¡i, pentru a ini¡ia ¿i accelera acestproces, am scris cartea de fa¡å folosind tipare lingvisticespecifice (¿i uneori neobi¿nuite) care vor declan¿a efectivschimbåri chimice în interiorul creierului vostru. Probabilve¡i începe så experimenta¡i sentimente de bine în corp ¿i ve¡iîn¡elege posibilitå¡ile existente în interiorul min¡ii voastre doarcitind aceste cuvinte.

Existå douå moduri de a citi aceastå carte (sau orice altåcarte care sus¡ine cå vå înva¡å cum så fi¡i mai ferici¡i): pute¡icrede cå acea carte are toate råspunsurile sau pute¡i crede cåvoi ave¡i toate råspunsurile.

Cred în tine

De-a lungul ultimilor ani am lucrat cu peste 10.000 deoameni din întreaga lume, ajutându-i så devinå mai ferici¡i,

24 Secretul de a fi fericit

så tråiascå cu adevårat ¿i så aibå parte de vie¡i mai minunate.Unii dintre ace¿tia se numårå printre cei mai boga¡i ¿i desucces oameni din lume, în timp ce al¡ii sunt „oameni simpli“,care pur ¿i simplu ¿i-au dorit mai mult de la via¡å, în loculunei trude zilnice ¿i al unor nop¡i de luptå cu propriile gândurinegre ¿i visuri neîmplinite.

Motivul pentru care pot lucra la fel de eficient în aceea¿i zicu staruri de televiziune, directori de companie, oameni de¿tiin¡å ¿i femei casnice este cå ¿tiu ceva despre fiecare dintreei care ¡i se aplicå ¿i ¡ie:

Ai deja în tine tot ce e nevoie pentru a fi fericit ¿i aduce o via¡å plinå de sens – singura problemå

este accesul!

Am inclus în mod voit mai multe experimente în aceaståcarte decât ar putea cineva så facå. Astfel ca voi så le pute¡iimplementa pe acelea care vå suscitå imagina¡ia ¿i så låsa¡irestul pentru mai târziu. Fiecare experiment este creat pentrua vå oferi un exemplu tangibil al capacitå¡ii voastre extraordi-nare de a alege ¿i de a face schimbåri.

ªi dacå ve¡i alege så vede¡i aceastå carte ca având legåturådirectå cu voi ¿i cu fericirea voastrå, ve¡i începe o aventurå cevå va schimba definitiv via¡a.

Så alegi sentimentul de fericire

Indiferent de câte ori le vorbesc clien¡ilor mei – unei singurepersoane sau unui grup – despre beneficiile sentimentului defericire, primul råspuns este mereu acela¿i:

„Cum a¿ putea så må simt fericit? Este evident cå nu ¿tii nimicdespre via¡a mea!“

„Dar nu e ceva råu så te sim¡i fericit când existå atâta suferin¡å pelume?“

„Nu a¿ vrea så må simt fericit tot timpul.“

25Introducere

Sau favorita mea:

„Nu må po¡i face så må simt fericit, american idiot!“

(În realitate, oamenii sunt mult prea politico¿i pentru a-mispune în fa¡å afirma¡ia de mai sus, dar, de obicei, o strigå înmintea lor atât de tare, încât oricum aud!)

Vom arunca o privire mai atentå asupra fiecåruia dintreaceste aspecte în primul capitol pe care îl vom parcurgeîmpreunå, dar înainte de asta, acorda¡i-mi câteva momenteså vi le spun pe scurt :

Nu sunte¡i în nici un fel obliga¡i så vå sim¡i¡i ferici¡i. Faptul cå nuvå sim¡i¡i ferici¡i nu face din voi o persoanå rea ¿i nu cred cå „trebuie“så vå sim¡i¡i ferici¡i acum sau altå datå.

Dar ceea ce vreau eu så ¿ti¡i este cå existå posibilitatea ca voi så våsim¡i¡i ferici¡i – alegerea vå apar¡ine în orice moment.

Beneficiile acestei alegeri sunt pe cât de simple, pe atât deprofunde:

1. Vå då un sentiment de bine

Cu riscul de a începe prin a afirma ceva evident, corpulnostru are o predispozi¡ie naturalå cåtre plåcere (sentimentepozitive) ¿i o aversiune fa¡å de durere (sentimente negative).Avem de-a face cu instinctul biologic de supravie¡uire, careeste guvernat de sistemul nostru limbic ¿i de celulele stem,ele fiind cele mai vechi componente ale creierului nostru. Avândde ales între perceperea unui sentiment de durere ¿i a unuiade plåcere, creierul vostru se va îndrepta cåtre plåcere ¿i se vaîndepårta de durere de fiecare datå.

2. Vå face mai sånåto¿i

Atunci când „substan¡ele fericirii“ sunt eliberate în corpulvostru, mu¿chii se relaxeazå ¿i întregul sistem neurologic ¿i

26 Secretul de a fi fericit

fiziologic se întoarce la starea lui naturalå. A¿a cum majori-tatea bolilor pot fi depistate par¡ial pe baza disconfortului creatîn corp, reîntoarcerea la confortul care acompaniazå fericireaeste atât calmantå pe moment, cât ¿i cu o capacitate de vindecarepe termen lung. În plus, o aten¡ie sporitå pentru grijå ¿i com-pasiune måre¿te producerea de cåtre corpul vostru de IgA (n.t.imunoglobulina A, cu rol important în lupta împotriva bac-teriilor din mucoase), o substan¡å care are un impact pozitivimediat asupra sistemului imunitar.

3. Vå face mai tineri

Un studiu al Institutului HeartMath a demonstrat faptulcå simpla vizualizare a unei persoane dragi, în acela¿i timpconcentrându-vå aten¡ia asupra båtåilor propriei inimi, va ducela cre¿terea produc¡iei de DHEA (n.t antidotul stresului ¿ihormonul întineririi) din corp, hormonul anti-îmbåtrânire.În plus, efectele pozitive ale acelui minuscul sentiment de binese va men¡ine în corpul vostru cel pu¡in ¿apte ore. A¿adar, a tesim¡i fericit nu doar cå ajutå vindecarea, dar ac¡ioneazåprecum un Botox „spiritual“ pentru corpul vostru, fåcându-våpielea mai finå, ochii mai lumino¿i ¿i întreaga voastrå înfå¡i-¿are mai tânårå.

4. Vå face mai inteligen¡i

Dacå a¡i depus eforturi pentru a rezolva o anumitå o problemå,probabil cå a¡i trecut prin situa¡ia de a fi distras de la res-pectivul efort de cåtre frumuse¡ea unui apus, de vreun bancpicat tocmai la ¡anc sau chiar de u¿urarea resim¡itå când v-a¡idecis så lua¡i o pauzå pentru o vreme. În acest timp ce urmeazåscurtei întreruperi, vå da¡i seama dintr-odatå de ceea ce trebuieså face¡i în continuare.

Acest proces este excelent descris în cartea lui Guy Claxton,Hare Brain, Tortoise Mind, ca reprezentând „triumful în¡elep-ciunii asupra intelectului“ – iar faptul de a fi capabil så accesezi

27Introducere

propria ta în¡elepciune interioarå „la cerere“ te va face maiinteligent decât ar putea încå 14 ani de ¿coalå. (Ca notåinformativå, te laså så profi¡i la maxim de tot ceea ce ai învå¡atdeja în primii 14 ani.)

5. Ve¡i avea mai mult succes

Mare parte din prima mea carte s-a bazat pe o premiså simplå:

Fericirea conduce la succes mult mai des decât succesulconduce la fericire.

Claritatea gândirii ¿i curgerea u¿oarå a inspira¡iei ¿i in-tui¡iei ce înso¡esc sentimentele pozitive din corpul vostru facmult mai simplå alegerea ce conduce cåtre succes. De asemenea,fac ca succesul så fie un lucru distractiv.

A¿adar, prin toate aceste modalitå¡i ¿i nu numai, se do-vede¿te cå fericirea nu este doar o alegere – este o alegereextrem de practicå, una ce vå va face via¡a nu doar cu multmai plåcutå, ci vizibil mai bunå, creând un mediu optim încadrul cåruia ve¡i putea cre¿te ¿i prospera.

Probleme legate de fericire

O cuno¿tin¡å de-a mea, un capitalist cåruia îi plac riscurile,a avut parte de mult succes în via¡a lui, ¿i este un om pe carel-a¿ cataloga drept „un sceptic cu o minte deschiså“ atuncicând vine vorba de tot ceea ce ¡ine de dezvoltarea personalå.Primul lui impuls este de a înlåtura ¿i de a considera oriceidee nouå ca fiind „prea simplå“, „prea stupidå“ sau „bunåpentru al¡ii“, totu¿i, este dispus så acorde o ¿anså acestorlucruri. (Cred cå doar pentru a le respinge dupå aceea, avândargumentul propriei experien¡e!)

Dupå succesul primei mele cår¡i, You can have what youwant (n.t. Po¡i avea tot ce î¡i dore¿ti, Ed. Amaltea, 2007), m-a

28 Secretul de a fi fericit

întrebat care va fi urmåtoarea mea carte. Când i-am spus cåva fi despre cum så tråim ferici¡i, a pårut sincer dezamågit.

„Aha“, a exclamat el. „Va fi una dintre acele cår¡i.“Nu sunt sigur ce a vrut så spunå exact, dar l-am îndemnat

så încerce un mic experiment. L-am rugat så se gândeascå la oproblemå cu care se confrunta în prezent – o situa¡ie din via¡alui care îl fåcea så se simtå u¿or cople¿it. Când am observat cå¿i-a îndreptat privirea în jos, iar pielea fe¡ei i-a devenit u¿orpalidå, am strigat „Buuuu!“. S-a uitat la mine speriat ¿i uluit.

Apoi l-am rugat så se gândeascå la ceva frumos, la cinevasau ceva care îl face så zâmbeascå. A pårut un pic mai greu sågåseascå acel lucru de data asta, dar ¿i-a închis ochii ¿i, cândam observat un zâmbet jucåu¿ apårând pe buzele lui ¿i culoarearevenindu-i în obraji, l-am ghidat cåtre exerci¡iul de bazånumit „re¡etå pentru a te sim¡i bine“, pe care vi-l voi împårtå¿iîn capitolul 3.

Curând, respira profund ¿i egal, umerii erau relaxa¡i, iarpe fa¡å avea întipåritå o expresie calmå ¿i lini¿titå.

„ªi acum“, i-am spus, „în timp ce te bucuri în continuarede aceste sentimente de u¿urare ¿i de bine, vreau så te gânde¿tidin nou la acea situa¡ie care te cople¿e¿te.“

În momentul când am pronun¡at cuvântul „aceste“, l-amstrâns u¿or de umår, creând o asocia¡ie simplå între acea atin-gere ¿i sentimentele sale de bine.

I-am privit expresia fe¡ei în timp ce începea så se gândeascåla vechea situa¡ie într-un mod cu totul nou. Mu¿chii din jurulochilor i s-au încordat, ca apoi så se relaxeze, s-au încordatiar ¿i apoi s-au relaxat ¿i mai mult.

Când a pårut så fie în completå pace cu sine, l-am rugat såî¿i deschidå ochii ¿i l-am întrebat ce anume experimentase.

„Ce ciudat a fost“, a spus el. „Când m-ai rugat så må gândescla o problemå, aveam de gând så må gândesc la ceva legat demuncå, dar în acel moment a apårut brusc în mintea meaimaginea fiicei mele adolescente. De ceva vreme ne tot certåmpentru orice lucru, ¿i tocmai må gândeam la ultima noastråceartå, când m-ai speriat tu.“