descoperirea particulelor subatomice.pdf

8/20/2019 Descoperirea particulelor subatomice.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/descoperirea-particulelor-subatomicepdf 1/290



DSCOPEIE PTICLELO SBTOMCE



SEVE WEIBER sa ăst la ew o î . -laţa sa tmpe pet tţă a fost înaată de fame, ade la 5 an peopăle sae sa coentat aspa zteoetce A stdat a nvestatea Coell, apo la Istttl de

zcă eoetă dn Copenhaga cae poată acm mele les Boh a obţnt otoatl la vestatea Pceton. nînelngata sa caeă ddactcă, a pedat îte altele la unves-tăţle Colmba Beeley, Havad ş exas. Cecetăle sale saconcentat de la încpt c pecăde aspa teoo de cmp,omenl febnte" al fz de la mătatea secolu a spesftl anlo 0 începutl anlo 70 a contbt decsv la

elaboaea toe cmp l electoslab, teoe ce nfcă ntacţa elecomagnetcă c cea nleaă labă. Acest pas mens în d-ecta ncă tto nteacto dn nată, vsl de a alzenlo, a ads în 7 P obel pmt în acela a helon lashow Abs alam pent contbţ lacee eoe a cmpl eectoslab n an 0 cecetăle lteve Wenbeg îcep ă se oente pe astozcă, a în72

pblcăGravitation and Csmology,

ce ee n tatat eetă ome t d asemenea atol no că cae deă pblc lag The Firt Three Minute: A M�dernViw of th Oigin of th Univere 77 adsă î lmba o-mnă e heog Statan The Dicovery of Subatomic Parti-cle 8 apătă nto eţe evăă în 200 ElementarParticle and the La of Physic 87 împenă cu Rchaeynma, ream of a Final Thor Facing Up Scienceand ts Cultural Adverarie 200 Glory and Terror The Coming Nuclear Danger 200.



EE WEE

DECO PERIREA

PARTICULELORUBATOMICEradere d eglez de

NL CPN

N

B



Copea coleqie

IONUŢ BROŞTAU

Descrerea CIP Biblotec Nţonle RomâneWEINBERG, STEVENDescoperre prculelor sub.ome / Steven Weiberg;

rad.: !re Caprn. - Bucreşt Humaas, 2007BbogrISBN 97-973-50--

Capr Ie (tra.)

539S WBRGTHE DISOVERY OF SUBATOMI PARLESPublh by h Pr Syc f h nrsy mbrgRv in © Svn Wnbeg © MAAS ntru rznt vu mânsă

EDITURA HMANIASPaţa Pre Le 0370 Br�, Roâae. 02/ f 02/2www.huana.rCoez CARE PRIN POŞĂ te. 23 23 0f 0233 50 35 C.PC.E. CP Breal cp@atao

www.lbrarlaaro



z



Acestă cte s născut dntrun cus pe cre lm inutl rvrd n pmăv lu 980 c prte oi pogramnivsita de bză şi po l Unvestte dn Tes ndem ost pofesor nvitt n 98. Pe scurt deea cursuu fost de fce c stdeni fără vreo o pregătre nteroă

n fzcă ş matmtcă să fe despre mre relză le fzici secolulu XX, trecnd şi pn cptolele fundmentalee fizc clsice mecnc, ectromgnetismul cădrş aşa m deprte atunc cnd cest ucu ea neces pentu îneege progesele mi recente Am consdert că acestus a vut succes s mi vent idee de trasfoma note curs ntrun maul dr nu m vut tmpu să c aceastăsacă a un sfrşt pentu tot mterlu crsu ePtterson de l W.. reemn o ma vtt să prezntprm pate poveşt fzc secoluu XX, ş cum fostdezvottă în cest curs pentu cttor revste SientifiAmerican r cestă crte reprezntă ezuttu Poate voeuş voumee vitore ă competez ecere n revstă

a fzc secoul XX ncepută ic.arte prezntă descoperre prtcueor eementae cecătuesc to tom obşnu : eectronu protonul ş netonu rre e storcă dr cu o dferenă mportntăorttea căror de sto ştine sun scse pentu c-titor nefmz cu ştin şi de cee p fo ucu-

ror sunt destu de scemtce ş supefce n descrerstor su dmpotrvă, sunt scrse pentu ctto de



DESCOPEIEA PATIUE SUAOMI

fmr c ştn şi d cea sunt nccsbe ceornefamarz Acestă carte este scrsă pentu cttor cre

pot să nu fe coscător fzc casce dr sunt doncsă simeze dn e tt ct să fcă să îneeagă compcatesătură de de ş epemene cre consttue fca seco-uu Acestă bză este ofertă ntrun număr de secunonnnd pv etospecve asup nau eeă gor mşcăr e u ewton foreor eectrce ş mg

netce conservă energe greutăor tomc etc ce suntnsert coo unde e neces pentu ca cttou să înagăurmătou epsod povestr.

Vreu să dezvău ac (fndcă orcum nmeni nu cteştprfeee fpu că cste secun retospective ş ceetecunoştne de bză pesăte în at secun reprzntă mo

tva mea scretă de scrie cestă carte Ca mu a oamen de ştnă eu prvsc descoperir ştne ca fndnte cee ma peoase eemnt cuturii secou XX,ş m se pe o tagde faptu că tt de mu omen tmnter nstu sunt up de această prte a cuturi nostre dn cauz psei cnoştineor ştnfce de bază. Daracastă cună n nstuc nu trebue să e surprndă Îngnerl studentuu su cttouu ce doreşte să dvinănstrut în fzică se oferă dor o sngură cale : e su ea tre-bue să urmeze ceşi vech şr e cusu urmt de gene-ra de omeni d ştnă profesionşt Întotdeauna mecncae prma, urmată d obce de căldură eectrctte ş mgnsm opă ş penu voe pnă fcă modenă".Acest şr e prfct pntru studen cre doesc să devnăficien, d pentu mu pote păr un deşert d netrecut Ş sentmentu lo pote f înes o fcin sunt u gup cudt ce facem cu me păce ccu pcre nvăăm să e facem în succesune standd cursurorde fcă ccul prvnd ciocnre belor de lard te-

cere cuentuu eectc pn e dumu rzeor de lumnăîntrun teescop u e ezonab să ne şteptăm c to stu



PFA 9

dn su cttor să smtă l fe după cum nu petndemc ace cr nu au de gând să cânte a pan să guste eer-

saea gamelor. M se pare că ceastă proemă motveeste cea ae przntă ce ma me obsao tunc când n-cecăm să scem esp funamente fzc pentu nespecat

Punu mu d pa n raaa as probm fost pesupune că ndfeent dcă cttoro e pce su

nu să caueze cocne beor de blad e oesc n gener să bă o bză cutual prvn dee descoperretnfce evouonae e mpuu o De cee ocsă ncep acestă crte cu o ungă ntoducere n fzc ementă cască nvt pe cttor să ponze dect ntrosere d subecte fundamentae fzc secoluu XX, fo-

osnd fecae subect c o cle de cces căte acee concept metoe e fzc csce necesare pentu nelegerau Pmu subect ese esoperea prm prtue mntre eectronu Penru neege permentee lu Tomso aor cre u co dus ceastă dscopere cttou tebue să nvee despre ege mcăr u

Newton conservea energe foree eectce magnetce. Următou subect este măsurea dmensun atomuu a ac ctou nvă m mut espe mecancă unpc de chme Ş a ma depart eea e că ctouu secee să nvee aspect dn fzc cscă su dn cme nu-ma când st car ă ceste concepte metod specfce sut

necsae pentru neege progresel fzc secouu XXste aevărt că ntro care c aceasta odne n caesunt ntroduse pncpe fzc ementr nu pote f or-dnea ogcă cu cre e obnut un fzcan De empu nounea de mpuls de oce epcată n ce tmp cueneg nu e necesră c decât unc când aungem a es-

copee nuceuu de acee nu este ntrodusă decât tuncNu cre că ceastă reodonae a subecteo este npăratun defec După popr mea epeenă aproape tot ce tu



0 D RR T R TM

dn fzcă s memacă m înăt numa tunc cnd namvu încot o cnd b pu i smpu să nvă e pn-

tu vnsa cu pop su Bănusc ă acel uc vb pen moat omno ină Asf pnu aestu p de cr pot f m popt d uceă a omenior d stnă ce ucează n cecetre emulte dn căe cusu p ce le concpem pent st-dn care s spczeză n nă

Speran me e că eastă cte poae conbu a o evzue radcă a moduu n cre na ese pzentănespeclitilo Dacă dee mee în să prvnă vo vasucces doar tmpu ctto no vor spun. Dcă totumege bne eu ed să contnu cestă see de căr despre fzca scouu XX, voumul umăo v trata reat-vtte teora uantcă se v bz pe fundmentee fzcasice prezentate ac.

Acstă cte e oncepută pnu a f îneeasă de cittoae nu u o pegătir tn fcă nici cunotnte de matem-tcă dincoo de rtmetă n tet m ncus doar ctv dn-tr ce ma mpotnte ecua eprmte în cuvnte î ocde smbou abstcte. Petu cttor fmazti cu cu

u ageric anee pezntă ctev dnre cauee ce stu za aonmenteo descse în tetu prncpa a ări

De ceastă crte este scrsă în pmu nd pentu nespecat a u aspect pe ce poae coeg mei fzcenî vo găsi ntersant. Mrie eazăr nfc pezentteac fomză o mae prte souu dn cae u răsărt re

oee descopelo noste m ent Şi tou eu unuavem doa o de vagă despe stor tmpur fizc se-couui XX tunc cnd m început să preau rad în Tes bănuesc că acest lucu e vab pentru mudnre coeg me fizcen Sper că penu omen d -ină o pare store (că nu fzc dn cesă carte v

f nstucvă.Spr de semene că cestă cte v păce studeno ceo cre se ocupă d stor n dar lo tebue să e



1 1

peznt scuze. st mposb c ntro cte ca cest săfc dreptte bogtei esătu de nuene cre u condus

revoue secoului XX n fzcă ot ce m putut fceac fost să peznt un şr de descope eperimente şteoretce cuce, cre mu dt ocaz să epc eemen-te de fzcă cască ş i modenă. Am ncect, desgur, să evto so vdnt da aga maauu ş odne de prezentre u fost otărte de consderente de epce ştnfcă, pe ngă cee isorice vident, nu petndc cestă cte să fe prvtă drept o contbue a cecetaea stocă Am ct, n cusu screii e, mue dn coee csice e u Tomson, Ruterfod, Mkn,Moseey, Cdwck ş ai, dr pentu ce m mae premm bz pe suse secundre, cae sunt enumerte n bbog de sfrştu că n notee de sfştu fe-

cău capio, m ndc eenee ctorv acoe cscedscue n tet ş e uno lucrăr m ecene pe cre mmbazat n mo spc

Le sunt ore recunoscăo u owrd Boyer, AndewKudck, e Pterson ş Ged Pe pentu cooperaeor mabă n ctre ceste că nne de pubcre De

semene, î sunt recunoscăo u Adn Key pentu ed-tre pecsă şi numerosee sugesi utie. Pu Bmbegm ofe un auto de pre rvrd, cnd m predtpm oră ces curs. Pen eortu de f ct ş comentt dvese pă e căr, doesc să e epm muumemee căduroase u Bernrd oen, Petr Gson, Geadolton, Arthur Mer ş Bran Pppd Mue eror sorcedeporbe u ost evte gae jutouui or.

Steven WenbegAustin, TesM 98



Pţ ţ z

Rcd Fynmn spus d c nu Înlg d c mni v s cunsc um dscp dnc d nu u b dsp dscpl dn cu, cdu sns ultml dscpr Acs c Înpncp dscpl din cut m xac, dscp-a pcul c cmpu m bnu: ctnu,ptnul nunul. Ea s d smna pvsacsr dscpi pntu a usc induc în ds-cp ma vc l glr c guvrna mc,crciata, magntsmu cădua, c su l aa nt-ii cări ulria n iinţl izc Nu m drt să f

ată ca d ppu ca să amizz p citi-t cu ultiml nutăi din fică.Şi tui, r fi păcat ' să nu prntăm lgătul dint ds

cpri stic, ar sunt subcu cst căţi, icafundmntaă d ai. Am si dc caa frtă d pu-icara ni diţi ptru a sulinia acst lgăuri d

xmplu mnaa din xpmntul lui MadnGi-r, a a pus î vidţă xistnţa nuclului atmc, xprimntl din anii 960 i 90 ca au cnfmat xistnacuarcil, pcum i aplcaa thnicil flst d Mllian pntu a măsura sacina lctrnului n căutara dă a cuarcl libri i a ltr particul xtic Explic

d asmna d c lucăil un fizicini din trcu, cus unifca d ă Maw a tl lcticitătiii agntismului csitu paadigmă pnru a



O A A O UAO

Încecăm să facm ai n ultmu captl, duc pvsta ds-cpei paticuelr elmntae până În e nast

vbesc despe unele dn pacuele cae spăm că v dscpite pe măsuă ce dspunem d n dspitve prmn-tae

M s pae căt se pate frsc că această ă edţeeste pubcată de Cambidge Unvesity ress, deace m-at dscpeil patculel subatmic pentateÎn acestă carte au fst făcute la lbatul Cavends aUnvsităţi Cmbidge

Stvn WnbgAusn TsSpmb 00



O ume a articueor

Oa câţ ăraţi i cât fmi suind particu mnscul intro gămăjoară nisip iau imagiat granll mai fin si mai dur ca acăusc toat forml dmai? Afiraţia xpliciă că matria st alcătută din paicl inivibil numit atom (i grcscul "car

s poat ăia) a fos ăcută pnu pima oaă î oraşul antic Aa di Tacia p coasta mării. Acol, în u-ia pa a sclului al Vla îCr filoofii gci Lucipşi Dmocrit susţinau că oată matia compusă din atomşi spaiu vi

Abda ac acm în rin Nici n cuvân din cl scris

Lucip nu a supraviţuit ia in scriril lui Dmocrimai avm oar câtva fragt car nu sn pramar folos Dar ida lor sp aomi a supaviţuit i afst citată fără încta în milniil car au umat Acastăi n pmi să dăm un sns unui ma nmă d obsrvaii comun ca ar fi foart gu d îls acă am ad

it că maria un contuum car mpl spaţul p carîl cpă Cum am puta înţg ma bin izolvara uncăţi d sar întru paar cu apă dcât prsupunând căatomii din car st compusă saa s împrăşti în spailgoal dnt atom api? Cum am pua înţlg mai binîntindra un picături d ul p suprafaţa api până la o

ari ntă ş u mai mult d atât cât prsupunând căplcula uli s nind până ajung a o gosim d câţivaatomi?



DRR R R M

După naşteea ştiiţei moerne, ieea e atom a ceputsă fie folosă ca bază pet toiile aitative ale matriei

n secolul al XVIIla Isaac Newo 64) a cercat să xplice ilataea gazelo pin mpăşte atomilo lorn spţil vi Mai nfuet Jon Dalton 6644) a xplicat la nceputul secoll al XIXlea apoatele fxe alegreutăţilo elemenlo chimce n sustanţe compseprin greutăţile elative ale atomio acesto eemete

La sfâştul seolului al XIXlea eea e atom a eve-nit amiliară pentr ea mai mare pate a oamenilor e şti-inţă familiară, ar nu nă universal acceptată aorităn ae măsură moştenirii lui Newton şi Dalton n An-gla exista tennţa e a se uiliza teoii atomi e e atăparte ristenţa faţă atomism prsista Germania Dar

n atât pentr ă fiziieni şi himiti germai u ceeaueectiv n atomi Su infţa şcolii filozofice empirice inurul lui Enst Mah 6 96 ) e a Viena, mulţi itei s fereau să intoucă toriie lo orie lucu cae caşi atoml n putea fi osevat iret. Alţii preum mrele teorticia Luwig Boltzmann 44906) , au uil

zat presupuneri atomist pntu a constri torii ale unorfenomee pecum ălura, r au tebuit să suporte ezaprobarea colegilor; se spun că opoziţia iscipollor luiMah aţă lucrările lui Boltzman a ontriut la snuieea acestia n 906

Tol sa schmbat n primel eenii ale sollui XX

Aepaa gerală a narii atomice a mateiei sa pousprin scopeirea ostitueţor atom lui, e1eonul şi nulul atomic esopeiri e au infirmat veea iee căatomi sunt nivizbli. Acse esopeiri constie su-ectul cărţii e faţă. a ainte e a intra n soria acestor esoperii, să le anticipăm şi să amitm ce se nţelegeaum pi onstituenţi atoului Aceasta oa o surtăpreentae vom vori espe toat n etalu n capitolee



o U O

Cea mai mare parte a masei oricăui atom este onţinu-ă în nucleul mic si ens n centul să, avân o sacină

electcă pozitivă urul nuceuui se mişcă pe orite unusau ma mulţ electoni, au sacn electric ngative şisunt menţinuţi pe rite e fora de atace eletriă Razaipică a oitei unui eletron este e cira 0 mei (uniae de lungim numită angstom, în timp e nueu estemlt mai mic, c un iametu ipic de circa 0 met (uni-

ae numită fermi Diversele elemente cimie consau fie-care di atom e un anume tip, atomi unui elemeneosebinuse e cei ai altui eement prin nuăul e ee-roni pe ae îi conţin unul pentu hidrogen, oi pentruheliu ş aşa mai eparte până la 09 petru eneriu Ato-mii se pot combina în agregate mai mari molecuele

împrumutând, făcând schimb sau punânuş în comuneectoii fiecae compus cimic constă din moecule deun anumit tip n coniţ obişnute, lumina vibiă este abită sau emsă atunci cân electoni dintrun atom sadino moleculă sunt exctaţ pe orbite de enegie mai înală sau, espectiv, evin pe obite de energi mai joasă Elec-

tonii se mai pot şi espide e atomi ş, depasândusepinu fir metaic, pouc n cent lecicn toate aceste fenomene chimice, optice sau electice

ncleul atomuui est esenţialmente inert. Da nuleulînsuş este un sistem compus, avân propriii lui constitu-eţi, particue cunoscue su numee de poton şi neutoni

Potonul ae o saină eletă egală şi de semn opus sa-cnii eectonuu eutronul este neutr n punct de veeeelectic oonul ae o masă de ,66 x 0 k, masa neutronuui este puţi mai mae ,60 X 0 kg, ia masalectonului ste mut mai mcă 9,094 x 0 kg otonşi neuroni din nclee ca şi ectroni din juu nuclelor,

' enr o dţe noi nf, ezi e d f-il e o



O O O

pot fi exciţ în tări de enegie m înltă u dă ndej extţi pot căde înpoi pe o re de eneri m joă

d enegiile necere pentr excit prtilele lere dinncleu unt e un mion de o m m eâ energilenecere pntr exci eectron n onele periferice leomui

Totă mteri obişntă e compuă i tomi r l rândl lor nu in potoni etroni şi electroni A fi nă

reşă ă rem concluzi că prooii netrni ş elec-rii lăie li ompletă ntiăţilr fnmenle.lectrol ete r n membu l unei fmii de prtiulenmite lepton nre re e uno um şe. Proouli neronul unt memri i ue milii ml mi mri erle numie hroni in r cn te Propree plă re fe eetronii protoni ş netroniiă fe ingreenţii omniprezenţi i mteriei onuie eerel lor tblitte. letronii e conidră ă n olut bili i protonii şi neutronii (dcă n leg în-run nucleu tomic) trăie cel puţn 0 C puţineexepţi, tote celellte prtiul tmp e iţă orecurţi ş e cee nt forte rre în unierul tul (Aleprticule tile nt cele ce u m i rin zero cu or fore mii şi de cee nu pot fi cptte în tomu molecle)

Potonul neutronul i elli ron e oneră cum fi ei înşişi ompuşi in ontitueni mi impli numţiu n poton ontă n oi uri de n p numt pş nul de tipl nmi "down în timp ce neutroul contăin doi curci down şi nl p xită încă lt pr tpi de cci re nt pre ntili pru fi găiţi înmteri oiuită em inii ă nmie tele r pute f mpu inrun umă el e urci p riwn ş n l treile p e r num "rnge Di â

şi lrol memri fmilie de epi der lmenr Dr lmntre o prlele



o O

ar aăuis aomii oiui prooii uroii i troii or proupa î aasă ar

Aa um ia Abdra smoizază ptu oi ar omismuui, isă u u ar s î mo spiaasoiaă dsoprira osiuior aomuu i aoratoruCdish a irsiăii Cmbridg Aoo, î 9,oph J oh homo 6940) a fua prmu rz atodi ar au odus a ouzia ă istă o

pariuă rou ar s purăoru triiăiii î aai imp u osiu bază a uuror aomior.La Cish, î 9 9, ia pu rs Ruford 93) rări asupa radioaiiăii i a Caish sa îtos Ruford 9 9, după dsopris uu aomi pu ai uma ui homso a f a adri

Caish fiziă primaă i pu a foa a a fos muă rm u mai impoa fiziăuară sa osuio aomuui a fos ompaăa Cas î 93, â Jams Cak 9 94)a sopi uou.

Am za pu pima oaă aoaou Caish îprimăaa ui 96 â ism pu u a a Lodaa foa âăr ziia a siăii Brky i Cai-foia. Laboaou oupa î oiua ă a ipiaă u a Shoo La, u aa siui 4, p ru umpăa siaa Cambigî 6 pu a i foosi a găiă oaă Mi ami a p o ăoi iui formaă am miiga îr piro a omprsibă sări ioioar. ra oar i mar aboraor d raiaiii Caifoia ar omia mpuăor gofu d p rsa-u îsori a auio Bky u a pasa Laoraoru Cadis ăa impsia ă ra sa u aâ a uuiasa asi asupa sro aurii, â a ui ampaii d

ghriă, u for u sus imia î a am azărau iiga i urau uo psoaiăi a



0 D R IR RTI R JTM I

Exterioul labtol Cavendsh e l a ambge, şa cum aăta

îepân i mpul l Maxwell Cie ee am flosă alte ar labrarl a mua r su ma me



o L AU

Laboatu Cavndish Îi ava ogna n apoul unuicomit unvsta ca s runs în ana u 669 ca

să dcidă cum să găsască un loc fizicii xprimntal aCambdg Era poca unu ntuzasm larg răspânt pntr tiinţa xpimntală. n nou mar laoraor fizicăxprimntală s schiss urând la Brlin iar laboratoar nvrsitar s construiau la Oxod si ManchstCambri n juas n rol impotant în ştii�ţa xpimn-

aă în uda sau poat tomai in aza) ni radiţii xcpional în matmatică c ata d p vrma fluicati Lucasin d matmaiă din scolu al XVIIla,saa Nton. Dar mpiismul ra am la oă, iar o-mitl a rt n nou pst d profsor d fiziă xprimnală i nouă lădi ar să găzduasă ursril i

xprimntlMai rămân să s ăsasă fondri ş un profsor Primarinţă a fs rp îndpliniă Rtul nivsăţii la aadată r William Canish, al apa c Dvonshiri mmbr al uni familii car îl dăds p distinsl fiziian Hn Cavnish 3 0 ) primul ar măsr

în lratr forţ araţi aviaţii înr rpri Dnhir sra xlnt a amaiian p rmcând ra nt la Camrid iar api a onina să sdscr încă si mai in făând ani în industria otlin ancashi. n otombri 0 l ia sris prrorlinivrsiăii, ofrinus să pună la dispozii fonuril n

csar pntu clădir i aparatură ira 00 li str-lin Cân lăda a fs trminată în 4 o srisoar dmulţumir în laină) ia fost trimisă li Donshir, u popnra d a i s da laboraoului numl familii Cavndis

S spra a primul profor la catra Cavnish să fiSir William Thomson 490), ulrior Lorul Klvin,

cl mai rnumit fizcian xprimntator in Mara Britan. Dar Thomson a doit să rămână la Glasow iar în l lu postl profsor la catda Cavnsh ia vnit



I R RI R M I

aui soi ams Crk Maw 9) ar aârsa 9 i răi rtras a moia sa i Gair

Maw s gr osira mai mar fiziiaapăru îr wto i isi ar s iuat să gâim u profsor fiză primaă Di arazt urări primta oori asupra prpiiuorior pruă u soia sa) asupra ris -ri rum său s azză aproap î îrgim p u

rări s torti primu râ, Maw a fos ara formuat uatii sriu om riiăii si

magismuui, i a foosi apoi as uaii pu a rzi ista uo romagi, piâ asf atua umiii. iiara raizaă Maw a oriiorriiăii i magismuui îro siguă ori a romgismuui a os aui i pâă î prz o paraig-mă pru forur fiziiior oiii. D urăui Maw au oi u a psgu a Ca-is aboaoru Cas u sa zoa a u u prim rag î impu său D mpu, isa uor omag a fos mosraă prima u îaboaoru Caish i a Kasu, iziau gmaHirih Hz 9 .

După moara i Maw î 9 posu a ai Cas ia fos ofri i nou ui Wiam homso,a a rfuza i ou. D asă aă posu a os prua Jo Wiiam Sru 4 9 9) a a or RayigRayig, ar aa a aâ a oriia ar u a i

u ui Maw) , â i a pimaor, sa oupa o mar irsia prom i fiziă. Chiar i azi, aăia ofua u o probmă ioiamiă sau opiă, u o poii u să îapă să au o soui soia urăior sa. Su oura u Rayigh aboraoru Cais a rămas mi majoriaa răio o-

sâ i urări propri a ui Rayig ar sau ăumpora mbuăăir Sau umpăa o apara, po



A ARIUO

su ddai a fos ogaza, a fos dsis u air i ,pâd d fmi au os adms odiii ga

u ăaii. 4, Rayg a dmisioa d a odu-ra adr Cads i, a pi mp după aa, a apa posu mai pui soiia d posor a siuuRga d Loda

Di ou posu d profsoa ada Cadis a fosofri ui Wiam Tomso aum Lordu K, i diou Ki a dis să rămâă a Gasgo rmăoara a-gr idă ra r RT. Gazrook W Sa arfăau a mai ma par a muii d pgă a aparau-rii pru ursur i prim Spr surpriza apoap graă posu a ri uu om âăr u u a maidgraă mamai JJ. Tomso D u ar daă auisa aui moi mia pru aasă dzi, aa fos agra poriă rmâd sfau ui Rayig, Tomso ia pu urări prma poa asupra ra-zor aodi O muim d pimaor aa aui să urz aoo, r ar, 9 u âăr oz-adz, rs Rurod. Sa ra um pgăă pru dsoprra osuior aomuui

ţi iiţii ţiAom i paru subaomi su foar mi,

si iă umăr mar oi uaă osuă dai Nu am ajug ă daă am o dp fără a oosi o oa oaiă, iiifiă" saupoiaă pru umr oar mari i umrfoar mii Aasă oa uizază puri a uiz 0 s ar 0 0 s produsu a doi d z,sau 00, i aa ma dpar. D asma, 0 s -rsu ui 0 , sau 0, 0 s isu ui 0, sau

0,0 i aa mai dpar Adiă, 0 s uu urma d zrouri, a 0 rprziă irgua zimaă urmaă d



O A AO AO

zrouri u uu. Dăm mai j os o isă a puior ui 0 u dumra u prf oosi p-

ru um orPeea l 10 Nmele msc Pexl

0 zece deca102 să e103 me kl

106 mln mea109 mlad a10 bln ea0- zecme dec0 sm cen0-3 mme m10- mlnme mc19 madme nan10 blnme 10-5 lnm em

D mpu, 0 gram rprziă u kogam;0 mri prză u imru, ia 0 amp

u mampr. mpora s ă aasă oai iifiă u doa su d a sr ui a rioim", fa mamaa foar uoară. Daă rmsă mum 0 u 0 fam produsu a d zu podsu a d z, d oa 8 ; pri urmarrzuau 0 La , daă m să mim 0 u

0 sau să mpăim a 0, aui mpămprodusu a d z a podusu a 9 d z; di

rzuau s 0•Aasa gua graă a muira puio u

0 poi s adă; a mpări po s sadCoorm asi rgu z a o pu mpări a

z a aa pur dă z a pura zo ; d 0

s ga u Pu a aa umr a u su opu a u 0, pum sr odaua a u umă



A AO

0 mu u o pur a u 0 : as 8 2s 82 x 0 ar 000595 s 595 x 0• Lamura sau a mpăra uor asf d um -mum sau mpărm um ar sos puu z omăm pur u z a ma a;asf 82 x 0 mui u 595 x 0 s produsu u 82 x 595 028 u 0 x 0 0p ar pum s a 028 x 0 Î z oasr oaa fă s foar ag oosă, pâd

d pag u Sientifi Amerian pâă a aua-oar ro ar s po umpăa u 20 SD2 x 0 SD a foosă f aasă ar



Decoerire eecronuui

Sou XX a fos maroru gr rpa a fapu-ui ă oaă maria ompusă di âa puri d parumar uăi musu ar par să u mai poaă fdiza sa iprior d pau mar sa shima d mu or impu asu so aui âd sau ds

opri o pariu sa osaa ă hi suompus di osui ma smp Coform uimi u-mărăoi să ur d aspz ipur uosu d pa-iu mar Da da ugu uuror asor shimăr,u ip d pariuă a ramas mru p să rou

rou a fos prima d paru mar ar

a os dfaă mod ar s d asma d dpara mai uoară pauă mară afara âoa purid pariu ur d pu d dr i ar au masămă sau u au masă do ua di pi paru aru s po dzga a pau Ca o osă a ma-s mii, a sari i a sabăi, rou ar o mporaă uiă fiziă hmi i bioogi Curu riprru r oduo u aa dâ u fu d ro oi pariipă a rai uar ar produădura soar mai mpora ori aom orma diuirs osă dru mz ds uu oua du o d ro Dir himi dir u mi a dpd aproap gm d umăru d oi

d aom iar for hmi ar m aomii gai susa s daorază arai dir roii di iaraom i u orai aomi



DISCOPLRRF; ETRONU

J.J Thomson î timpul uu curs n cre face o demosrţe cuubu crmag

Desop lonuu s buă d obe ş pbună depe fzulu enlez S osph ohn homson

8590 homson nr l nese dn mbde suden buse 87. După s ls l dole l mu d mmă dn 80 obnu o busă n ehu ou d Cmde l Is Newon ăms mebu l n pnu umăo 0 de nd ă Pmle uă l u homso u fos n pn

pl m nu deoseb d mpon ee osom suprns nd fos ls ş l d vesh e fză pmnlă n ă sl pmnl s ă m odus loorul Cndsh dn pn n 99 dus homson ele m onun fză D fp e nu e ndemn fue pe

mlo nul dn pm lu ss mne ă].]

e fo sn bu să nu uz să pună mnp nsumne. l lu e e el m mpon lu



8 OA AO AO

ons n ş mee e ese umăoe poblemă e ebue ă

Dn e esă srs despe e nele ă homson e oeub de ole ş suden u E s ă pm m onou pemu Nobel n 90, lul de le n 908, peşedn Soeă Rele în 95 A se Me Brnen Pmul Răbo Mond membu omeul de Ines ş Ceee în 9 8 os num pofeso l Collee pos pe e oup pnă u pn mpînne de m A fos înmomn l Wesmnse Abbe nu dpe de Newon ş Rhefod

L pun mp după pelue edre Cendsh homson ş înepu nesle sup nur dsăăloreere n e ee n plr sup pul de desără unosue sub numel d e od Aese fenomene spulose ru sfen d nes în sned sudul lo l ondus pe homson l o poblemă ş mneesnă n elă onlule lu oform ăo ele ese un fl de prle unosue sb nume d eleon u fos pble în eol n 897 Dr înne de e oup de eăle

l homson să eem în esă efoule făue eopeu înele nu eleră

RRE RREĂ NATRA EETRTŢ

Se s de mlă m ă o buă hhlmbr feă o lnă păă fo de e m frmene de păsu le mel. Pon se efe în dloul mao l"molul e hhlmbulu Pe l înepuul El

As uu sut a unsut, taa m zaăpap xuv sus su L pzt au

sp ş u s lgătu u l tuâ a ut xml u zl t



O A OL 9

Medu s ons ă esă oă o u le meede pldă om ompmă de ăbne unosă sub nu

mee de n. Ce m ehe obsee onsemnă despeesă popee lnulu pe să e e Veneblulu Bede (775 ălă enlez e sud meele lul d Peu pen umăoee seole s un dn m m ă d so le omntora eeat a Ane. n so s Bede noeză ă

lnu hlmbul nd ese nălz pn eese lpee de o e se plă pe el.3 Bede fe o onfuz pd uz e elee e fee nsă ăldu pe e o podue onfuz e s epe deseo pnă n seolul XVII Ile ) Ale subsne pumsl slful e pele peos fos denfe

vd popeă smle de ăe fznul enlez WllmGlb ( 50 pednele Soeă Rele d Chue medul de ue l Elsbee I l l Iob IGlbe fos l e nods emenul eetr n eull lnes eetra) de l nmele e eetron Â')l hhlmbrul.

Desope e eee l d mle subsnedfee odus n mod nul l dee ă lee nuese o popre nnseă subsnelo ns m debă u fel e flud Glbe l nme "e) podus su nsfe un nd opule se fă ne ele e se ăspdee sunduse n obel pope

Aesă mne fos spnă de desopre ondue ere de ăe Sephen G ( 7 7 n 729n mp e un "fe să l zlulu Chrehouse dnLond G el no ssoe ăe memb Soeă Ree ă "fo eeă nu ub de săfe poe f nsmsă lo op e p on de

fe pnn f e le eă sel n "să le onfee eepopee de e s espne m opu pe e o e ubu D l d l



0 KA AI A

pue f sepă d opl n are fos produsă. Dapoblem eleă een m omplă un

nd s dsope ă un op elrz po fe să găfe să espgă le op eleze odund asel lebr ă esă do u p e ele s oă

Pre e e au obser pm espngerea eleă suumă Nolo bo 6 6) ş n ksb66673) un nga plă penu demons ep

mnle şnf l Soeaea Reglă dn Lond noomune ăe Soee Reglă n 76 uksbee ă ă un nd un b e slă ese lez pn fere el ge m n m fgmene de blă d lmăd după e fgmenle n n on u ubul ele snespnse d es

Ale ompl os desoper n Fn d ăe unuldn e m mulll omen d şnă seolulu l hlsF nos d sn Du F 6 73)hms l Adm d Şn ş dmnso Gădn Bon gle Du F ss o pnd popo sb şn mgnbl nluznd gom pom

p d nnd pel pos fl ososnl sns pln ş ou n 733 el d pmn u Sepn G ş epu să se oup d l und obsr ă m gmn d ml u fos n on u un ub d slă eez se spngne el ş m obsrseă bo ş ksbee) d atra

buă d fos n on o bă ză de un nume p de ăşnă op Du F sonluz ă "esă două eeă fo dfee un dl pe n m nmo elee osă pe lă ăşnoasă. Ele osă d l lnsl vitreu slos) s podue un nd subsn

peum sl su su pe pose sun fn spel u măse El "ăşnosă se podun nd ăşn pm mb s opu sun f



N 1

ca, î spcial cu o blaă aclai mp, măasa fooiăpru a fca sicla capăă cricia răioaă, ar blaafolosiă pru a fca răia capăă lcricia vroasăâ lcrcaa viroasă câ i ca răoasă s prsupu-a că arag maria obiuiă, ar lcrciaa vioasă sprsupua că o arag p ca răoasă, dar copuil carpurau lcrica viroasă s rspig rciproc i a fl pru lcriciaa răioasă. ică, ipuril dif d lc-ricia s arag ar ipuril idic s rspg. O bucăţică

d mal car sa afla î coac cu ub d iclă frcaă a lua o par di ciciaa viroasă a ubului i daca va f spsă d acsa ar o bucăcă ma c afos î coac cu o vrga d chihlmbar sau copal fr-caă va prla o par di lcrciaa răioasă a vrgi,i a fi di ou rspisă acasa, a cl ouă bucăţl

d mal s vor arag r , oarc poară ipur di-fri lcrcaGray i Du Fay u scriau spr crcia ca spr

u fu ci mai grabă ca pr o ar c poa f idusăî mar bal J ao Noll ( 00 0 pr-cpor al famili gal fracz i prosor la ivraa ar, a fos cl car a irpra cl ouă purd lcricia al ui Du Fay ca două puri frid flui lcric, uul iro si clălal răsos

Tora clor ouă uid a î cocoaă cu oa x-priml c puau fi fcua î scoul al VIIIa Dapasiua fiziclor pru smplia u lasă să accpo ori compcaă auci câ poa f găsă ua mai sim

plă Tora cu ouă flud a crciăţii a fos curâd cofruaă cu o oi bazaă p u sgur ui, propusă maiîâi d micul s i auralisul lodoz Wiiam Waso 5 787 ar poi, îru mo mai cla i mai covăor, d savaul Bjami Frakl ( 70 790 di hladlphia.

Faki a îcpu să f procua d lcricia î câd, impul ui vizi la Boso, sa îâmplat ă fi



maroru xprmlo lr ralza d u oaradr am Spr, uosu paor Soţa. Curâ

Fral a prm âva ub slă sruţu la un orspo ora, fabraul aurasulr Colls, a pu poprl xprţ ş spula- ar la dsrs ro sr srsor ăr Colls su, ral a os ă laa osă rusgur p d u, forma d parul xrm d subl",

ar pua f fa u a Du ay ums lr-a roasă. (Fral u unoa lurărl lu Du Fay u a folos aasă rmolog. ) ral a prsupusă maa obuă păsrază lraa a a u bu-r" u â u b slă ra u o buaă măas, o par lraa măas s rasfraăsl, lăsâ u măas s f lra rbu fa u a Du ay a um r-a răoasă. a fl, au â s raă o vga lmbar u o baă, o par a s ras-fraă, ar asă aă a vrga a blaă, ăsâ u d lra în vrga; ou, ul lra vrga xsu blaă s po fa lr

aa răoasă , rspv, u a vroasă a lu Du ayra a osra u ra a f l-ra neativ ar xsul a lra poitivaaa la (pozvă sau gavă) ruorp a os umă arina ră a orpuu şrm su a s oloss s asăz

ral a rous asm�a poza fuamalăa osvă sar raa u oaă raă sausrusă, a poa oar rasfaă D, â o vrga slă s fraă u măas, sara lră pozvă vrga s xa gaă um cu sara gavă mă-as lbrâ saa pozvă u a gavă, saa

oaă rămâ zro.Cum s xpă să aaa rspga ral a psupus ă aa s spg p a să ar aag



DESCOPRIRA FLCTNlJJ

/

B rnki Ov pa n s ;oziţa o do l ă că spra s ală n nor Îcărc



4 R

maera ce o coţie sfel, respgerea observaă e Cabeore bcăţle e ablă alamă ce se aflaseră n coac c

vega de siclă frecaă po fi ţelese admiţâ că acesemici fragmene e meal coţi oae exces e elecriciae imp ce aracţia pe care a obsevao Du ay reasemeea bcăţele e meal i aele care a fos coacc o vegea de răiă fecaă po f ese amiân că acesea di mă a defci e elecricae asel câ arac-

ţia ire maera lo i eleciciaea pmeor bcăele vadomia sfe se expica mo smp respgeea observaă ne oă corpur care poară ecae eleccae voasă" precm aracţa observaă re corp ce poarăelecrciae ăioasă" i ul ce poară eecricaevoasă"

Dar cm se explică auci respigerea dinre ouă cor-pr care poară eecciae răioasă e piă oă bu-căţe de mal ce a fos coac cu o vegea e cilimbarecaă prealabil ceasă acă in eoria sigrfl a l rani a fos compleaă e a rc Te-odoss epins ( 2 02, iecoul observaou as

roomic i S. Peersbug Dpă ce a afla espre idelei rali eps a sgera 9 că, absea eicaiăţ compesaoare e eecriciae maeria obiiăsar respig pe sie săi se, espigerea ire corprle ce se prespuea a avea elecriciae răioasă se ex-pică pr respigerea ire sbsaţe copurilor căroa

li sa exras o pare n elecraea pe care o posedă moormal C aceasă moficare, eora i sig fl a uiral era capabilă să expce oae feomeele cae fseseră explcae p eora celor doă flie a li D ay ole

Scrisorie i rai a fos srâse e Coiso -

o care, care pâă n 6 apărse ece eiţ, uele egleă, iar aele ialaă, germaă fraceă ala eve o ceebrae ; a fos ales n Socieaea Regaă



N

odra si caemia raceă e Sie, ar lcările lia ţa oae sudiile lerioae spa elecrciăţii di

secoll al XVIIIlea aima ui ral a fos raevăr mare avaaj pe cee respreece coloii amercaeauc câ impul răboili iepeeţă ralia fos ambasadol amca raţa Touşi, cua eorml presii a al prblema ua sau a ăflie a coia să deb fizicei pâă âz seco

l a XIXlea, ş a os c adevăa aşaă doar oaă cudescoperiea elecole ciiori car po să aşepe pâă ajuem la

escoperra elecroi spe a ala care ire cel doăeori, cea a i sa cea a doă lie, ese corecă răspsl ese că amâouă s coece condţi ormale,

elecrciaea ese praă d pariclele mie leco cae,aşa cm a presups ai, posedă elecrciae umai e ip Dar rai a făc o prsupuere reşă piviţa ipli e elecriciae. De fap, elcroii poară elcriae d ipul pe care D ay o mea răşioasă", şi de ipl viros. (izcieii conă să olosească ov

ţia lui rali d a mi viroasă" elecrciaea pozitivă şirăşioasă" elecriciaa eivă, de acea sm puş ituaia favorablă e a spe că păorii obişiţi lc-triciăi a sarcă elecrică aivă. sfel câd b diă se frecat o bcaă d mătas, bul clee eltra virsă iar mătasa capăă lecricita răasă d

e lii su rasrai d la b ăr măas dală pat, ac câd vera d chihlimba freată c blaă lcoii rc d blaă vea

aomii mar bşui ltri st lai de le aomie cmpace car ţ a mai mare part masei oricăre sbsa si sut mod rmal mobil rprile solid şa c m

a presps Fra, lcrii

rspi re ei, ia lecroii ş clle s aa recipoc şiaa cm a pesps eps ceel aomice respi al



6

D s ovbil să im ă liipoziivă su viosă mri s oaliză ul şiu so prvim or p bs loilo rvăzolvd solil, d pidă sa, î apă s posbi să sprăm ll om (şi l vo proap oua îsoi d iv lroi, şi î s z pum să vm lx pari r poaă ltii poziivă (suirosă) Î pls xisă prl umit pozitroi rs it u loii î oa pivil xpia p-

li ă poară să lră poziivă D îruss pod D y a avt drptat d aopa o raa smtriă a lor ouă ipuri saiă lriă riiaa pozivă şi atvă (sau răşioasă şi vioasă)s dmal î ală măsră

Citiorl s pot îrba vd d ai d hihimbarl st ra blaă lroii r di blaă îhhlimba dar aui sil ră măs ltoi r i silă î măas Ori ar păra id, uoşm îă ăsps. Chsia pivşt izia spalor or orpri solid omplx um măsa sa rl d păr, iar aasă ramuă a zii a as îă ivlll să pm a pd lar Î mo pr mpiri s

lăi o lisă sbs mă sva riboriădi ar xtrm urmă şir '

blana de ipur/lucta/sticla/curţul!ân/ana pisiă/mătasa/u m c ul!l nul! chihi m a ru! ăşinle/ meta le/tfonu l

Sbsa la îpu lsi i să piadă loi

ar l d l srşitul isi u dia săi prmsă. As-l, aă două obi s raă ul all, l a maproap îpuul lis va i să apt o sriă liă pozivă s virosă i l al mai pop d sşi v id să obiă o sră ivă sau răşiosă.izara s a mi s u t orpuril stl isă mi ma î şirl iboli D xmpl smi uşor să izzi hhlimbl rl blaă d



să s pri rr u măs Şl ribo-i u s b i îs o i o simbr mo-

oogiă po poiil lv l iilo subss o iroi soii pu ă vm ă o gr

riări pri r, ş s priml om lri su mod ş Dr s l p rşi progrsă dsori u rov o problml p r l pu ur sld probml r

su m ps ompliiil rlv şi r prmi sl să jugm l pripiil uml s lb omnlor Suul lrăi prous prirr j u mr rol pri pul ă ră ă xstă v umi lrii ş ă po xri or ri ş spigr dr prosl v l lrizării prirr s pr ompli pnru n prmi o îngrmi proudă propriălor iiv l lriăii srşl soluui l XV l i iziiilo -p j să s oriz spr l om lri

DEĂĂ EEE E E

După rkli, suiul riiăii s xis pr uprid lii iv ri şi rspigri r şi lgăur riăi u mgsmul şi im. Vom

v u s subi i iu p ,să mărm o di dsoprilo şi m dsărr lriiăi î rri ş vi

Prim dsărr lră uosuă şi mi spulosă s sigur ulgrul Dşi pul ă ulg s ră lriă os mos 2 pro xpră

lbră sugră rki ulgru s sporiş d noobl suil să po zvălu pr p-n dspr ur riiăi Dr îp d sou



8

l XVl un mo mi oolbil să liă vna sibl sudiui siiii

Î 09, Hksb obsrv

'

ă aui d l iru ripit silă a pomp ră pă prsiu ju l 60 psiu ormlă l irripiul ra aş l o sursă tri prousă prina lmiă sa pua i văzuă î rl vsui lrări d umiă similră ssră dj obsrva î

vidul paril spr muru i brom Î 18,Wso a dsis lumi iu ub vi d 2 oli( 80 m p u r lăă sior" Al ob-vii u os îrsrt abl Noll GordHiih Grummo ( 9 6 şi ma Mihalarday dspr vom vrbi p la mai ziu

Natra as lumii u os lasă l îpu darazi şim ă a s u om sudar. Aui ur li străba u lroii s os u ao-mi azli şi l rasmit o pa di ia lor ar sapi rmisă sb ormă mă. Lumiil luorsşi rlaml d azi s bazază p alaşi priipilora lo ii rmiaă uloaa lmiii smisă î mo pril tomii azuli poroali p albrozali pr hli albasruvrzui ptrmrr şi aşa mai dpar mporaa omli ptr istoia siiti lriitătii zidă să î lmia librată î dsăar ltriă i î rtl lr îsşiC liiaa s amlază p vra hihlimbar sa d rt lri tr prtr ir d pr prprităil ltriiţii sut amsa mdiviabil l al vlişli slid al hihlmbarl sal pri D xmp ar i imposibi hiar şi azi s tmă rtata i attăţi dat d lriat ăid vra d hihlimbar îai ş dpă a ost ltizaă

ruaa ltri lr s mlt pra miă î mpraţi a a vrli. r sar s s xraă liitaa atar



9

Ius a u m Ck pzâ uoţa oo

aă z od Îu ub ăa î ar mrii solid su lihid r o adăposş î moormal. Siul sărărilor lri î gaz os u pasî ri bă, dr hir l o prsu /60 d i prsiu-a tmosiă irra pr mu luxul d l-

r pr a prm ar lor să i dsopriă Uprogrs ral dvi pos ib il oar d gzl îsuş p-ut i îdpăra şi oamii şiiă u pu să stizsrgr lriiăi pr p i spul prop vid.

Momul oiură la osii ivr pomplor d vid u advăra i La priml pomp arul s

rg pri gariuril d taşar di jurl uor pisoa. Joh Hirih Gisslr ( 1 9) a iva pompă ar olsa oloa d mrur î lo d pisoaşi osiă u ava voi gariuri. Cu pompa liGisslr ra posibil să s vaz l iru b d si-lă pă prsia ajg la va zimi miimi

di prsiua ormală a rului l ivll mări . Pompa luiGisslr os olosiă î 1 1 9 îro sr xprim asupra odii lriiăii î gaz la prsiuias, u d Jlius Plkr ( 1 0 1 6 , prsor dilozo arlă la Uivrsa di Bo. ispozitiv lui Plkr, plăil d ml di irirl ui ub

stilă r oa pri ir la o srsă puriă -triiat (olosid rmiologi lui Farady, pla lgaăa srsa d ltriia poziivă s umş anod iar plaa



40

lată la srsa d lriia atvă s mşt atod)Plkr a osrvat ă au d ara tt al ra va

at i t lmia d iror disăra dar străluirrz aăra p tl d silă d arra atodliPzţia asti t strălar ăra să ddă _ l d ra lasat ad. ra a i m va a i atd rpaa r aţl ara vd a b vasta i ra ltat d ad C a ma z

lds 1013) a ds m t mtrs m Cthodnrhln s az atdim am ă as az st fxr d lt st

rtaţ d atd d rra ltră ahză ra aa d trl ti vs ti ditd atm ra s mă ă ilă fa t ata d d r trmdl ăa s t rs d lta Dar ast l a drt d vdt tr zi d s l d dfrt st d v dtă ărt ă dă d dfr

P s st d d at ă ad atl a d laă

iă d ată d

a rţ l d stă dt ă azl r st d ă d mall atd Az ă a ltră ar m maral ad fa tadvă a mii amt d srafaa să ă fm s s m d mrar dar aaa ar î rala m da fa ra

zl atdi a. D at ldst a arătat 1 0ă rrtăţl razlor a dd d matriall dar fă adl

Pkr a ma bsrva zţa lmiii strălioard pri bl a fi dlsă aşzd matara d Duă m vom vda as a fos sm

ă rzl ostu i piul ăr sară lră u mi ip Su lui Plk J W Htorf



i,- W Cooks .1 79 _



4

2 obsrv ă mi orpur solid pls gău m od ăs umbr p pri srăluiori i ubuui

D ii l dus ă rzl s propgă l o î lidrpă Alş om u os obsrv î 77 iziul, imsul ş sprisul Sir Wllm Crooks 32 r l lu ous p Crooks să ohiăă r molul g i orul ubulu s nmpl să pz o sriă ă givă d l -

od ş r poi rspis vo s (Croml Vr-y, u olg ii ş spis di rul u Coos,sugrs ă 7 ă l u piul ri dmr, poi l pou gv pr o lră" D o u i Crooks os mă d Gosi, r obsrv ă ru ub d r o r r

v pnă l i psu mosiă omlă, rl s propgă l pui d imr, î mp drmul libr ipi l ui molu obşi r psu s d numi i 6 mr

ori or ră os lboă Gm pbz obsrvilor lulu xpmor HinHr 7 . 3 mp r sis l-bortol d iă i Bri, Hr ă ă l oi n ru vi pr mul d plă m liAs păr să xuă posbi i rl o să priul ăr lr, dor s l

r os rspis p îără u ş ip săş rs d p pu să opusă H rs ou ă l ru u l u , ş lumi Nu r sm d rbu să i dv d u mgdr nur lmini u u o bi însă, i odl mgă u pă mposilă Î H

ă o lă obsrvi păr să sp ori ondo-ri rzor odi rl p pri o subir ur şi l ml ş um lumi r p slă



N

Dr rl r o ormă d mă Î răr spr door r J Bpis rr

( 0 92) ră 9 ă rl dp o sră lriă nvă p oor d sră pls î nrorlbli d r od. Şim m ă mov pr rr obsvs i o r s rspr rlor dăr plăl lr s ă pl dn ră s dpls d rpd r orl lri r d sb

dvi r pr mă pr obsrvă (Dpă m ros Hr sr ră d p plă sl rprl lă d mollor l rdl dib. As mol r sp d rl od pril năr r po rs spr pl d srăpsă Dr ş m răs Golds dă rl s p-

i ăr l po i o obşi Ani sn l As mol r J J homso ră j o

Thomson nr m să măsor v rlor. Î19 l obi o vlor d 200 k p sdă (/00in v lmiii dr mod l r dosă şi b

i ri s rl. Api î 9, Thms rei l d Hr dăds rş : d dvr rlr di ăr rl lr dir r ş plăile m lr Ssl l s dor î mr mră oliri r pop d vd mi b r brprie di bl r di p a vll r

li ril di inrirl bli vielij abl (U dvi privid dvii lr a i î prmiv li imp de Gls Dvirr r pl îr pv i î dirie p piiive oirmd lzi i Prr ă rzl parari elri iv.

Prbl r s s le va iaiv dpr nr isroslor pril ăr v l rlr di Mo l Thoso r ră : l on r



B

r ş m spr rlor ş măsr r dv · r nl m l Thomson s

măsrăor r m să osdrăm modl ropr s mşă s ln orlor r

E EEĂ G Ă NE

Lil miăr di lsă os d Srs No l pl mi sl opr PnpI Dres, prpl dmn s oi ddo l p r l xprmo pr irm ă orsră pr mprm n orp d o msă dă o n-

mă lr s poporolă prodsl dr msăş lri r sm s rb să îlm smnă lr ms ş o

Aeeraţia s r vr v Adiă ş mv s rporl dr ds prrsă d orp şmp r s srs n mşr lr s rpor-

l dr mor v orp lr ş mpl r v lo lrr U ă r s măsorălr s d ăi d vă rpor l mp, sdisămpăriămp mpără l mp. D xmporpril r d propr spr ăml

n f pnl ln n a ăua nga foă căluă acna elccă puă la ca-păul uulu aculel n al caoc a afl a va ă-aa fclă a lc a că oţe elcc. Acaă oăa fo fap ma acă câ ca azaă pe vaa leccă agn-că a azelo caoc Ac pzn a nâ etoa eflc lctce/agnce nu nu că a fo oc a poantă c fncă ofeăocaza c în vă a oţo el ectc e cae vo ava nevoe pen-u a aung a nţa acn lec Calaltă oă a lu o-n va zenaă a o uă tec n evă a conctlo

ăl ă



N

o lr d 9, mrpsdă p sdă Assmă ă dpă o să orp ăs să dă vd

pord d rps v ăd o vă d 9, mr p -dă dpă doă sd v ăd 96 m/s ş ş mdpr

Masa orp s d mr p r o o dr d orm măm s ompo s Ass o o rbl d mpsă dr o mă mpr s vblă dor lsă xsă m m dm" d r să poă dăs D po dv m prsă spd ă d doă orpr s r l mp el prod shmbăr l spr lll ms smbll d orpr s lă sm mslor orprlor dvdl D pm sor l ms ssm

ompl pod d l ms osor l pr sm-pl lor d U d să m ds olosă şă s rm ( d l d ms mr b d pă pă l prs mosră ormăş l o mprră d Clss U klorm (k s l 000 rm mlrm (m s 0,00 rm D

klrml os d d ms br drlj d p lă ş d păsră l Brol rol Gră ş Măsr d l vlo d Brl lă rs rm s mm dr klorm.

Forţa măr r rspr drd dr lo ş d r orpl spr ăr oă

' Darc valar nuă a vizi rarul ir allurc al ianţ ului ia valarea nurică a acclra arl arilr uric al vizi i iuui e cnvnaisă ncui cuvânu cu nu racţi ă pun ci că ună-i enru vă u lug/p pu ctieru/căau i/ră , ar uiăţil pnru acclraţi un (ianţă/i /ip

u chvaln ianţă/ip pilă cniru/cună

au le/răAel acclraţ crpuril căr lieă n arpra uraiăâului cri ca 98 eri/cună, au prcra 9,8 / •



6 B

or Ş s s o d xrm d mprsă podvn m prsă spâd ă doă or s l dă

n orp spr ăr l oă or oă n drops rămân rps ş ă pr n măr d or loâd p ş dr spr orp r olăs dă mărl orlor ml măm orlrndvd Un d oră r p dă d or ră d rsor sdrd ln p o mă dsnăÎ s dor n r xs o rl r n

ă olos pnr ră ş l olos pnr mă ş lr l do l Nwon s xprm mss spând ă or nsră pnr mpm opo nmă lr proporonlă prodsl -r ms orpl ş lr l.

Dr s posbl ş ml m onvbl să orlăm d-

n nă d oră ăl d msă s lrD xmpl ă mărăm r mr p s�dăp sdă ş ms klorm rb să lăm d ră l (N d mărm o r m-prmă rp ms d 1 klorm o lr d 1 mr p sdă l păr. n s ssm d ă, l d l New rm mplă

o n o n t M li o ni lţ ol o

Pr mă de 1 klrm ş ra d 1 ep dă păra a e hr w

. Fma labă pr r al l m ar dre l New p ă r proporlă mbl De mpl dă ma e d 2 kş elera 3 m n r be ă e 2 x 3 rm mar â p mă 1 k ş aera d 1 m va 6 w (V A A)

Câv mer plmenre pa l d a lNew



• Atuc când se olsesc ale unăţ penru masă ş ac-celeraţ puem să aplcăm n connuare lgea a da a lu

Newn to n orma smpă de ma sus, dar rebue să olm ale uăţ penru rţă De eempu, legea lu Newnne spne că orţa necesară pentru a prma unu corp cumasa de 1 gram 1 0 kg) o acceleraţe e 1 cemeru pesecundă a păra ( 0 /s ese

( 1 k)

X( 1 /s

=1 N

Aceasă unate de orţă se umee dynă Forţa este oegală cu masa nmulţă cu acceleraţa dacă eprmăm ac-celeraa n centmer pe secună la păra, masele n grameş orţele n dyn

•se poran să ace stncţa ntre masă ş greu

ae Greuaea ese un p de orţă acea orţă care se eer-ctă asupra corpurlor daortă graaţe Sa menţona dejacă orce corp dn aproperea supraeţe Păânulu cade cuo acceleraţe de 98 m/s dn legea lu Newon rezuă că oasă de 1 klogram are o greuae de 98 newon In modsmlar, legea u Newon spune că o masă de m klograme

are o greuta d 98 m newon apul că oae corpurlecad cu aceea acceleraţe are drep consecnă că greuaeaee proporţonală cu masa (Aceasă propreae undamen-tală a graaţe a os ndcul care la condus pe nsena eora generaă a relaăţ. ând punem un obec pen câna măsurăm n realae greuaea, nu asa nd ca de

mkograme nseamnă d ap că greuaea ese de

98 m newton Această dsncţe dene mporană dacăe magnăm că om cânăr corpur n ală pare decâ pesupraaţa Pămânulu De eempl, o masă de 1 logramcânăreşte 98 newon pe supraaţa Pămânulu Pe spraaţa Lun masa lu ese o de 1 klogra, dar n grataţama slabă a Lun greuaea u a doar 6 newon

Act e e unăţ za nulu nic



B

• De lga a doua a u ewto ese lotă pentru aden untăţle d orţă egea nă nu est dar dn

ţ a rţ. har ără dnţ prcsă ndepndtă,m ţun ntută a rţ car dă cnţnut lg adua D plu nu mplă deţe ă pu că, dacăn rrt ugt prmă un aumt mase nutălr, l prma u ma dubl a p ătt că uă stl d rsrtur ţâ p a

rc v prma rpul accrţ dubă D as, rţă cttă acţnnd supr unu rp vapruc clţ ctată, t că ta crpuu ct cu ac antt n car sundă pt prmtal d act tp cnttu undmt g ua

• c prtcular l lg du Nwt, uc ă uă â st cţt c ţă glă u v lă dcă v c cu ă tă Nwt ţ ct lu pt c p g că tr lg p căc gă cţa dcă cp c ţă t tc l dl rcă p p ă gă t

• t ă c rptul t dtţuă tp cu u dcă vt t ttă, cc ă d clr rpu dr dc v tmpul c n tc câ c t cttă Al, t prt rrtă t , ptv crţa d. Atuc câ u

ccrţ ut arbl pu dn t u clt nttn rc mmnt alr med ale t u cceleraţe pe un ntral d tmp care tnde cătrer, centrat pe ace moment Legea lu Newtn leagă deapt orţa de accelraţa stantane

• Vteza, accelerata s ota unt vector adcă au, naară de mărm, s o rct st adesea conenabl să descrem aceste ăm n �cţ d componntele lor p anu-mte drecţ De eemplu, cnd preczăm teza unu apor

d d h



N

ponenă căre nord de 1 m/h, nţelegem că nro oră else deplasează cu 1 0 m spre es ş cu 1 m pre nord n

asemenea vapor se şcă de ap cu 1 8 m/h n dreca apromavă nordes. La el anc când preczăm că accee-raţa unu vapor are o componentă cătr e de 2 m/h ş compoenă căre nd de 1 m/h, avem n mne apul că, orcare ar ost eza nţală, nr oră copoea spre et a crescu cu 2 m/h, ar compoena spre r

crecu cu 1 k/h Frţele po descrse la el n uncţe de coponnel lor, car repreznă nensaa de ragr au mpgere dea lunul unor drecţ prczae

omponenel vecorlor po poztve au negave deepu, dacă cmponenta căr a vze e d 20 k/hatunc n ecar oră vaporul se mşcă cu 20 km pre vtar dacă cmpnnta pre s a acceleraţe de 2 km/hpe ră tunc n ecar oră compnna spre a aceleraţ scade (sau cmponnta spre vest creşte ) cu 2 m/h Orţă cu componenă negtă spre et acţonează de apca o mpngere pre vs (In acse eempe mşcarea esepur rzonală, ae că numa două cmponen sun neceare penru a pecca veza, accelraţa sau orţa. Î ge

nral un ncesare r copone de eempu et nrd drecţa ercală n us ) Lgea a doua a u Nwo seaplcă separa p ecare componenă a orţe ş accelraţ componenta orţe pe orce recţe este ea cu masa nmuţt cu componenta corespunztoare a acceeraţe

•Aunc când asupra un corp acţnează ma mul

r, orţa oală es suma orţelor ndvduale. Ma eaccare componenă a orţ ae es suma componenlr crpunzăoar al orţlor ndvdual De eemplu,dacă asupra unu corp acţoează o orţă, care are cmpnenă spre nord de 3 newon ş o componenă spre esde nwon, ş a oua orţă, car ar o copnenă spr

nord de 1 newn ş o coponenă spre est de 6 newon,orţa ală are o coponentă spre nord de 2 newon ocponenă spre es de newon



0 B

g

u nl n uul cu ca a ua aptul inteaa acna lcnuli zena catc a aaatuluui n Caul e cneca pintn ca tc p tclauuu a n gna cae l alenaz cu acn lcic ngaivanul ş claol un concaţ la gnao pntu al a-el nc acna lcic negav oate cug napo la gnato

lcle ece n conctat l onl un ai ectc p a c la a acn negate poztiv ai Razlcatoce nvzl un pn e cato; o pat nt el tec pnanl in ano i cola, ca t na un accl ngt az Raze nt apo eva oele lctc n t p c tc n-t plc ; ap le popag l pân cn n nal lovec l c a lui poucn a lunoa. (Acat g aazp un een al uulu cu az catoc al lu oon n ga a

atcolulu aoe Ray h 4 nu caia, agni uliza a va azo pin oe agnetc n untnica

DEEŢ ZE

Thmsn a olos legea a doua a lu Newon pnru aobţne ormulă generală car să permă să nrpreezemăurăorl prnd deverea razeor caodce produsă n



N

Ecauocen

Ca

g cmacă a unu u cu az caoic cu ca u maiţ u i al cau unui levz Duă cum a vă- o oloi ziia p uminoa aa în oul unz iă lov caău uuui nu a ala umul uma ază nviiilă n im c c in ţiul vi in u De lao ncoc acaă aă ăcioae a vn mul ai ami-iă eu no c ază lviziunii uu cu ca a unu levzo

î enţă u cu z caic ol pu eaea imaginilo el, za caocă e giaă ţle lcice al nc măuăeua no mica e uvino capăul uuli Aunci n aza canu e iclă acpei cu n nveli ecia, aae o pată l-nă. emalul viziun conlează nnitaa azei caoicen c love ica uc can al nc o euă e l-ină nunec apae uceiv p n. ciul i cieul acona-ză n i vă acaă uă ca p imagin nntn

epermenu său e verse oţe eecrce ş agnece, nnqe d< propreăţle parceor care consttue razelecaodce In ubul său cu raze catoce patculee dn razărc prnro regune (so nu regune de deleqe) nare sun supuse unor orţe elecce sau magnec car aqo-nează n esă ppecuar pe dreca o nţală ar apoprno regu ul lug psă de oe (regune d



2 D BM

dr) n care ele se mşcă lber până când ovesc capău u-bulu O paă srăucoare de ună apare acoo unde parculee dn rază lovesc pereee de sclă de la capătulubulu asel ncâ a os uşor penru Toson să ăsoa-re epasarea raze produsă de orţele care aconează asupra e ăsurând dsanţa dnre localzărle pee lunoaseând rele aţonau ş ând ee eau deavae (e da-grama sceacă a aparauu u Thomson. ) orula lu

Toson armă că

Deplareraei acaătutui

Fra aura ngiea giun X ungapartcle n rază e eleqe regn rt

Maa prtculei in rază X (Vea partcl in raă

Penru usrare olosnd nuere ma mult sau a puţn realse să presupune ă orţa eerctaă asupra par-cule dn rază ese de newon lungea regun edeecţe ese de metr ungea regun de dr estede er masa parculor dn razele caodce ese de9 ograme ar veza parculor dn razee cao

dce ese de er pe secundă Aunc depasarearaze când oveşe capăul tubuu ese

aaea 1 X ( m X ( 1

(9 X X ( X 1 m/s) 68 .

Aceasă depasare de crca un ser de ţol nu ese greude măsura (Rezulaul apare n mer deoarece oosm unssem de ună coeren n care oae lungme sun e-prae n mer toţ tmp n secunde oae masee n -ograe oate vezele n metr pe secundă oae orţele nnewon ş aşa ma depare Am ptea olos orce a ss

em coeren de unăţ deoarece deplasarea ese o lungme rezuaul ar eprma n unatea de lungme oosăn ace ssem )



PRR R

Fomua u Tomson ese dedusă agebc n Anea BTouş, ca ş ăă algebră, ese uşor de ăzu de ce ae aceasă

ormă Lucu mpoan de au n edee ese că oţeleeecae asupa pacuelor ce acăuesc razele caodcele mpmă acesoa o acceeaţe a un ungh dep aţă deaa ubulu, ase ncâ n momentul n care paculele esn regunea de delecţe ee a o mcă componenă perpencuaă pe mşcarea lor nţală Aceasă componenă ese

egală cu podusu dne acceeraţe ş mpu peecut n regunea de deecţe Penru preczae, să presupunem că ubu ese orzonal a delecţa ese n jos, ca n dagramăApo paculee nră n regunea e d ş, ndcă nu esă oţe cae să acţoneze asupa lor, ele ş păsează aceeaşcomponene ale eze pe ozonală ş n j os Deoaece ds-aţa parcursă n oce decţe ese egală cu componenta eze pe acea decţe nmulţă cu mpul scurs, deplasaean jos a aze aunc când loeşe capău ubulu ese egaăcu podusu dne componena n os a eze produsă nregunea de delecţe ş mpul perecu n egunea de d(Negjăm eplasarea raze n mp ce se ală n regunea deelecţe, deoaece aceasă egune ese mu ma scură de-câ regunea de d parculele petec n ea mul ma puţnmp, asel că deplasaea cae are oc acolo ese compaaoare mcă) Punând ou la un loc, edem că deplasaearaze când loeşe capău ubuu ese egală cu acceleraţan j os n regunea de deecţe nmulţă cu mpu peeu e paculele dn ază n regunea e delecţe (ace po-

s ă eza ndepaă n j os), toul nmulţ cu mpulpetrecu n regunea de dr Tmpul peecut n ecare e-gne ese eac lungmea egun mpărţă a teza oronală (nemodcaă) a parcuelo dn ază aşa se eplcăpl că ungmle egunlo de delecţe ş de drt apar lamăăorul ormule lu Thomson, ar eza raze apae de

oă o (adcă la păra) a numor. În sârş, conomleg a oua a lu Newton componena acceleraţe n orce



decţe ese egală cu oţa pe cea drecţe împără la masăe aceea orţa apare la numărăor, ar masa la numorul or-

mule lu ThomsonÎn epermenul său, Thomson a măsura deplasaea po-dusă de erse cmpur elecrce ş magnetce care acţo-nau asupra raze e ne poae dezălu aces lucru despeparculele dn azele caodce Dne mărmle cae apaîn ormula lu Thomson, lungmle regunlo de delecţeş de dr sun măm cunoscue deermnae prn construc

ţa ubulu caodc masa ş ea paculelor dn rază sunpropreăle pe care rem să le deermnăm Dar ce puemspune despre orţă După cum om eea, oţa electcăce acţoeaă asupa une parcule ese poporţonală cusarca elecrcă purtat de pacuă Reenn la ormualu Tms eem c deplasarea raze atuc c loeşe

captul tbulu este proprţnal cu cmbnaţe parclar a paraerlr parculelo dn ra sarca lor electrc mprtă la mas ş la păraul tee lr de aceeamsurorle deplas raze po ura aloare ar pentru aceasă cmbaţe a paramerlor Dar nu acesta e l-crul pe care rem s alăm de apt Mărm le eresanesun sarca ş masa partclelor n raă tea este doar

acea ez oarecae ce se mplă să e prousă truub caodc parcularThmso a reuşt să depăşească această dculae mă

surn ş eecţa prosă de o orţă magnecă Vom eea î crd c spe deoebre e orţa elecrc, orţamagnecă ce acţoează asupra une parcule ese propoţonală ş cu eza ş cu sacna pau De aceea deplasarea raze de către orţele magnece depne de ocombnaţe a paramerlo pacue n raz deă de ceadn deaa daoraă orelo eecrce Măsun dealeproduse e orţee magece ş elecce, Thomson a eu-ş să ale alole a două cobnaţ dere ae parame-lor paculează a în aces el a puu detemna a

ezele paculelorază c ş rapou dne masa ş saca or



DRR R

Rezuaele lui Tomson or i pezenae mai depaen aces capiol, dar nane de a aunge la ele tebuie să spu-nem câe cea despe eoria orţelor elecce şi magneiceş ebue să cacuăm deiaţa pe cae o produc ee n ra-zele caodice

PE EĂ : ŢEE EEE

Penr a olosi măsurăorile deaţie elecice a azelorcaodice n scopu deerminăi propeăţlo paiculelrdin azee caodce Thomson a ebui să poaă calcula orţele elecice cae acţionează asupa acesor paicule Vomarunca acum o pire asup eoie caniaie cae descieacese orţe şi asupra eului n cae ea sa dezola.

Pmele speculaţ despe oţee elecrice se bazează mulpe analogia cu eoa lu eon asupra aracţie graiaţionae La inau operei sale rnpa eton a descrisgaiaţa drep o cauză ce acţonează asupra Soaelui şi pa-neelo n uncţie de caniaea de maere soliă pe care

conţn şi cae se popagă n oae diecţile până a dis

anţe imense, scăzând nodeuna ca nesu păraulu dis-tanţei Adcă

rţ gratţi eea G x Masa rce 1 x Ms pue de pi (ianţ ire atiee 1 şi )sra acue

unde G ese o consană undamenală a căei aloare depnde de ssemu de uniăţi olos penu a descrie orţele,masele ş disanele aceasă valoae pae găsiă eperenal Măsuăoile modene ne spun că dacă oţee sunteprimae n noni, masele n lograme ş disanţele nmetri, aunci G 6,62 X 0 ) Majoriaa deaiilo legilui Neo au o plauzibilae are saisace nuiţa Foţa



6

c cae corp î atage pe altl este în mod atral proporţal c amele mase, dec dac, de exempl, na dn

cle d mase se dleaz, fta se a da s ea s e natal ca fra s scad atnc câd corpre s depteazl de all A fost fesc s s prespn c ş fţee eletr tre s s sp e leg smlare ers prprţl ptl dstanţe, saa elet jcd ll are l ja masa î cal frţlr grtaţal

Îa d a e îtare la frţle elte, tre spre c pre s şe c tra ataţe gratţale a l Net este dar aprmaţ, alal mapetr partle care s mşc prea repede ş frţ gataţal pra tese. ra mder a grataţe sttra grl a rlttţ preat de nste

1 6 . d secţele rlattţ gealateest gaaţa e prds ş de eege, ş aţnea aspra e la fl ca aspra mas, dec afctea h ş partlel de mas r m ftnl.)

rma rcar d a msra dpedţa d dstaţ afrţlr etr fs ft 760 de fanl eleţa

Dael Bernll 1700178 Aparatl l Bell erapmt ş n e lar dac el a descpert efet frţ deatracţ sa espgere eectr ners ppţnal c ptatl dstaţ sa dar a rfcat c bseraţ sale eracmpatbl c acast lege cncept dane.

gea nrsl pral dstaţe a fst presps d

mt dest d dee de fal ş chmstl egleJseph rstle 1 733 1 804, descpetl gelrstl a sera n rp plasa în ter e catţ nchse nrn mtal electrzat n smte nc fţelectrc, car dc plasat aprpe d nl dn prţ atţ Aceasta sgera rltat gst de Netn an-

me, a conscnţ a proprnaltţ foţe gaaţnalec ersl ptratl dstane, cop în nerol gol al



N

n înlş src mas n smt nc o atace gataonal ctre pere nelşl. Dar analoga n era na foate

n. ntr grata, asna foe în nteror n înelş dpnd în mod sna de smtra sfrc a înelş-l, în tmp ce asna forlor elctrce în nterorl nat metalce apare în arte dn caza modl în carese dse sacnle elecce pe spfa metlc, ş seaplc ndfernt d forma cat

se epmentale dece ale leg nrsl dstane la ptat pentr fra elctc a fst efectat în 176de Joh Rosn 7380 ) dar pentr respnger, arîn 177 a fst preentat întro lcrar neplcat a lHenr aends, cel al cr nm î pta labatl l mson de la amdg Da pmele teste permen

tale adrt cnngtoar a fst fcte în 78 dearles Agstne olomb ( 17361806) lom a fost n ngne mlta cae ş a înat me

sea ş şa dstrs sntatea sperzând constca frtl Bbon dn Matnca într 764 ş 177 Intrs înrana, olom a rşt s efecte epemente eha-

st aspa fec la şantrl naal de la Rchefort arîn 178 a fost ales în Academa de tne. Acst ttl a dataza s se staleasc la ars s ss dedce cea ma maparte a tmpl cerctr El şa plcat ezltael st-dl aspra elctrct ş magntsml nt 178 ş 171în şapte memr te Acadme

olom a flst n dspt sensl nnat d lînsş alana de trsne pntr a msra frele dntremc boe de md A st c legea ners ptratl dstane ste alabl pez pentr drs sarcnş dstane de eempl, edcând la jmate dstana dnr ote sa btnt o cestee a fte c n factor de 4lom' a afrat d asena c fra dnte rprencrcate lctrc est propornal prods sacnlolectrc masee ectrce, n trmnologa l olomb),



P M

dp cm ra d aştptat dn analoga c lga gataţonal a fo Adc

oţ ccăaăde pcla 1ap le

lă ar eeă a l a pat

(s pacl )

d k st, ca s G o constant fndamnta c dnd

d ntăţ folot pntr a dn oţ, sacnl ş dstanl, ş ca trb dtmnat xmntaIno vrcar a dpndnţ frţ cc d po

dsl sacnl, olob a sa ota dnt do boţ d md ncrcat lctc la o dstn dfnt aoa ndprtat na dn bobţ ş a atnso c o alt bobţ n

ncrcat, d acaş mm astl c sacna sa mţt n mod gal ntr cl do boţ ş astl sa ds lajmtat ând acast bob a ost s nao n ozţa nţal, sa gst c orţa dnt a ş calat bobţncca lctc sa rds la mat, dp cm ra d aştptat conform lg olomb

ota st o mrm c drct, sa n cto, dc rb s snm ca ds drţa o ctc ştdac olob a nnţa acst lcr xlc dar s aoavdnt c oţa ctc aconaz da lngl ln casar cl do sacn xst nc o alt drcţ sca da lngl ca nam pta agna c a acţona Dac adotm connţa c o orţ pls st oztvş o orţ aract st ngatv atnc osaţa DFa c sacnl d aclaş tp s sng ş sacnl d tops s atrag poat rzma n sma amaţ c k sn nr pzt

nt tr s olosm pntr sacn lctc Exst n sstm "practc d ntţ lcc n car n

tata fndamntal st n rnt lctrc d o anmt nnstat, ampu Dfnţa nal a amprl sa bazatp orl magntc dntr cnţ crc da pntr



8 bu ae or ga u ăatu u t p t- tă

mment ptm s n magnm amprl ca fnd cretlcae ace s sar sganţ fzbl d n amper ntata practc d sarcn lctc st ouombu ) dfnta sarcna lctc ce trc ntro scnd prntn pnctdntrn fr condcto pn car trc n cnt de n ampe Adc n am znt n coomb scnd)



0 R R AR AM

o xat n nwon dstanl n t ş sacn n coob k a vaoaa sat d ,99 x 0N / (Es osb d asna s s adop o nad sacn cc cnosc ca unaa rosa sasaouombu ca st dfn as nc constana k sab valoaa Da acasa n s nata d sacn c-tc c a cnt olost s ac vo tza doa ssm ac

Est oa convnab s oml ga oob

n n odn za n a oa n acst ld as k Maxwll oa lctc asa oc cost otdana ooona c sacna lctc a copl m n acto d ooonata mp r astl c

a lccaspra p Srna lt a cop = x am ccasa ca aconaza a

mp cc ast ntods dnd n od ca dlocl nd st asat co ş d toat sacn lccş dstanl tto cloa cop ca odc cm

lctc da n dnd d nata co aspa caaconaz oa sa d sacna D xl dac oalcc asa n co s xcat d n a co lga oob oat ntpta d c az

âml crc

aat c nccat

x aca lcc a plcar pc câml

saa d la orp ca dc câm)

n a cobnnd acst do g smp om dn no ga l olomb n foma na

Untl d c ctc sn c d o sacnadc nwton p coob a ş foa cmpl lctc st

' Acaă ntae ete noă ai l nele vo t in otv c vo fi licat ai târi aet apitol



P RA

o mr c dc ; oa cc aspa n co n-ccat a acaş dc c cl dac sacna oztv

ş dc os dac sacna st ngav D asna,cml lcc ods d n co ncca ndat dnsp co n aa dac sacna ov ş ndrat scor dac sarcna ngav pl lcc pods d nansabl d sarcn s sa vctoa a cmo c-tc ods d sacn ndvdal adc car com-

ponn (s od sr st, n ss) a c toal sga c sa coonntor cosnztoa a cprlor ndvda

Intodca non d cm lcc a marcat o aba-tr d a da wton dsp o ca d nlnap car n co o xct dc asa alt co ala la

o anm dsan n scb n gnd a cl c-rc ntrn ant nc ca nd o cond a sa nac pnc ca acona dct asa orc co n-ccat dn ac nct ş ca rşt conb d la oasarcn cc dn toat cla nc Dn c n c amlt n ca odn cmr snt rv n doar ca

sml atc aatc car n ajt s calclm orldntr arc c ca nt zc d sn stttoar locto a nvs nostr car ot n ala a ndamnta dc acl nsl acl aar n tomodn ca c aglomr d nrg ms ş sarcncrc a acsto cmpr

zna gac a cmprlor crc pus nal d Mca aada 9 6 or o agn n-t aspra mod n ca s copo acs cmp şpoat olos ca ntr a calcla cpr n cazrsmpl, ca acla dn tbl c az catodc al l osonz Anxa ) asa ln n to sal n car nct

lnl nd ndrptat n drca cmpl lctc dn acpnct ac ca nm lnlr car tc prno mcsprafa rndclar cl lctc ntr n pnct



62

Mchal raa

da ă fie ga u aria uprafi nmulţă c mărima âmplu n acl pnc · Pnu sng sacn pucfom,lnl vor i drja mru dinpr arc pr xtro (au

C acată ni nuăl lno foră n nttaaaă pnt a cri câp lctrc l t foar -f upă c epă cmpul l ctrc n yn e tatcoo, au

nwton p colom, au altă ntate rn acaa ln că linil câp n nt reale ă n t taa c o enficae aol-tă nărl lnlo e câp c nai rcii lor şi nărli elavn ife t pncte Na



6

spe sarcn dac aceasta e negatv) a nmrl d lnpnto ser dn l sacn va egal c aa see nmlţt c câmp Da aa see este popoţonal c ptratl raze ş tocma am vzt c ntenstatea câmp lelectc pe spraaţa ne see având în cenr copl încrcat cae podce câmpl ese nvers popoţonal c pal aze Aste când calclm nmrl lnlor caestat sea aza sfee dspare nml ese ndependende raza sfee. Deoaece nml nlo cae ec pno

sfe dn jrl ne pacle nccate ese acelaş pentrce asfel de sfe l nle n ncep ş n se tmn n ncn pnc dn spaţ n cae n exst sarcn In pls câm-pl pent o congraţe aa de sacn elecrce stesma câmplo podse de sacne ndvdale ş nconsecnţ aceast propetae a lnlo de câmp va ade

vat n genealIdeea de az ac n e s lm o congaţe de câmpcnosct ş so eexpmm n fncţe de nle de câmp cma dega s aflm cm s calclm câmpl electc n dvese saţ ponnd de la popeţ paze nttv alelno de câmp Vom vedea cm ncţoneaz aceasta nsecţnea moae

DEŢ EE ZE E

În expement l homson orţele eectce ea podse de nşe plc paalele de meal nccae ve daga

ma de la pagna 5 Dp cm am vzt oţa electcaspa ocr cop nccat poate expma n geneaca podsl dnre sacn ş valoarea câmp eecc npnctl nde se afl copl Astfel penr a ntpea msrtorle delecţe azeor catodce n ncţe de popretţle patclelor dn azele catodce a fost necesa c

omson s poat detemna câmpl electrc dea lngldrml razlor nte plc



64

olema e mplf enorm da nem on de faptl ă n expermenl l homon lngmea ş lămea p

lor metale era mlt ma mar deât dana dnre ele.n onnă, n majoriaea pnelor dnrepă ptem

negla efee marginlor plor Atfel, n afaa one dnapopeea marginlor plăilor, âmpl eleri dinre plăeie ă fe pependcl pe plăc (ndepa de la plcapotv tre ea ngtv), deoaree n exită n o l

dree peală da ngl rea ar ptea f dijat, aşa mart dgrama de la pagna 66 De aemenea, âmpl eletr n poate depnde de loalarea dea lng plăilor,doaree orie pnt de pe pla ete la fel oriae altl(hir d pnem o ditre nenform de arn eletr pe pl, forele eletre are ar f prode de aetearni ar deplaa arnle n nterolllor metalie până

ând tra lor ar f nformă.) n fârt, poate ăea e lrl l ma rprnăto, âmpl eletr ntrnpnt dntre plă n poate ă depnd n de dtana dnre ae pnt orare dntre plă. Aeaa ete o onn nerpretr âmpl eletri a nmăr al lnilorde âmp p ntata de prafa Dagrama de la pagn

66 arat aelaş nmr de ln de âmp tree prntro paf dt plaat la nghi drept faă de nle de âmpornde ntre pl, ndfen ât d dprt ete prfaa de orre dintre pl D a reltă ă n prolema homon foa eletr ee ntradevăr prpendlară pexa ae at ae o mme egal acn lconl nmlă c o consană valoaea câm-

pl eltr. Folond rtele menonat la pagna 5vdem forel elr prod o dplaae a raelo atode la apătl tli dat de formla rmtoare

Deplsrezei codice

d căre câmpecic

Lugime LugimerCn

xmpu

x regiunii d x rgiuniipc eectc decţie de df

Ms pcuei din ză x (Vez paculei)



R R

l d m t l d m t

tu o aă olaă ngatvă. ptu o aă olată otvă

l d s zv.

l mp l o d an d sm ota



M

L d m îtr ph d ă mt răr s s.

nu a ula măsuătorl ast dl n opuld a aa â ca dpr parcul dn ază st ncasă cunoaştm aoaa câmp uu c dn păcl mac ncărca Un mod d a o ala ă paăm o pa-culă d poă cu sacnă lccă cunocut n plăc şă măuăm foa aupa câmpu lrc a f aunc apoul dnt aasă oă ş arcna opuu d poăâmpul lctc poat f dmna d amna şt nd nuna lcă a ar folost pnu a ncăca plăc

mac danta dn l Acaa mtoda folostă dfap d homson

da a u ă rnm aupa acu

punc ma âzu după c n om ramnt c st tnsuna;docamdaă om conda pu ş smplu câmpul lcc cao măm c u dtrmnată prno modă au ala.

După um am ăzu măurara dlc azlo cao-

dc de căr câmp url lctc n pm ă drmnămdoa apoul dntr arcna patcu ş produul dnrmaa pătaul tz ntu a on apotul dnracna ş maa pacullo dn razl catodc ru ăl unastm za omon a măuao dct n 1 84,dar mărătoara a fot ronaă a n 1 87 a dcs să nu

ma acord ncrdr În cm l a măsuat dflca poduă d n alt p d foă ca ar o dpndnă dfă dtză foa magncă

Fnomnl magnc au fo cnocu d cl puto aâa rm ca ş cctaa In Tmao aton nu



N 6

voeşe numa de hhlmar, c ş de pata heraceană Aceasa ea un magnet natual, o ucaă de fe magne-zată în mod naural cae aage mc ucăele de er ş lepoate anme ş lo aeeaş propeate Rocle magne-ce eau cunocute în hna antcă, ş exă referr crpce la folorea or ca uoe în copu magce încă dn anul83 î r O decere detaaă a une usoe magnce,contând dnrun peşşor de fe magnetza pu în apă,e găeşte înto carte chneză dn 1 084 hnez au fot

ş pm car au decopert că magne natural au do polcătre care sunt aase mcle ucăele de metal, ş c unuldn aceş pol polul caecaunodul) ee ra ătenod, ar celălal căre udY

unoşnle despre magnetm a apău ma târzu nOccden, dar polataea magnelor natural a fo oe-

ată în 16 de ere de Macourt cunocut ş u numele de eru egnus Macou a făcut oervaaundamnală că polul care e îndreaptă pre nord al unumagnet respnge polul care e îndreapă spre nod al unu almagnet, ş la fel se ntâmplă c do pol care ndcă udul, dacă pol car ndcă nordul aag pol care ndcă sudl.

" N m Â yvnc a r M� (at M) M n a xr N r s F/ O M a agnz t a x a r a b (N.a.

E rba Lun Heng Discursur cântrt cu balnţa)

Wa Cg Na a a - r an a Ca Mar U a Mar ; a b ar a â a a b a r a nâ ra r Cha r ra N..

' E rb Wu Chin Tsun Yao Compndu al hnclor m-r mporan, N P b

âI r z nâ - x r r r (N.a.



8 R M

Bazele nţelege şnce a magnesmuu au fo puen Londa elaeană de llam Get Bazândue pe

orvaţa u Macou pnd polaaea magneţo Gl-et a dedus n mod coet că aceasta furnzează explcaţauole magnece ămânul ee e nuş un magne uaşal ău pol ud magnec e află undeva lângă poul nodgeogac aage polul cae ndcă nodul al oăru mag-ne foo n uolă. oae urul cel ma mpotant a fosecunoaşeea de căe Glet a fapulu că n cuda aemănălor magnemul ş elecctaea un fenomene dfete ; un magne natura aage doar eru dar o ace făăă fe noe să fecăm n mp ce chhlmarul aage ucăţele mc dn oce maeal da numa după ce a fost lec-tzat prn frecare cu un maeal conenal Dar deş sunfenomene dfee elecctaea ş magnetmul unt pofund legae Ştm acum că magnetmul une ucăţ de ocămagnecă au al unu magnet n fomă de pocoavă ste podu d cuenţ elecc dn nerorul aomlo de fer amagnetmul Pământulu ete eat de cuenţ lectrc caecug n matealul topt dn nteroul planete Acete fenomene complcate sun udate ş n prezent pentru a ala

um e orentează aom de fer n olde au cum e mcămatera n ntrorul ământulu ş nu pnru a afla cadpe magnesm ca atae. După Glet progresul pe onţelegee undamenală a magnetsmulu nu a făcu sudnd magnetmul feulu au al ămânulu c sudnd eectromantsmu magnesmul podus de cuen elecc

macocopc conrolaţMrtul decoperr lecomagnemulu aparţne lu

Han hrstan Oeed 777 8 ) Orgnle acee descoper nu unt n negme clare. După unle elată Oerd profeo de fzcă la Uneaea dn openhaga aoerva n mpu une demonaţ la ncepuul anuu 80

că acul une uole ea dea aunc când un uen electrcecea pnrun conduco dn apope Sua de curen



N 9

U r pr r n r r x r pr s Dr r p r rt Dgrm js r r f prp nr p

rg n r tr r spr ttr spr pg

a lu Oeted ea o aere ca n genul unu acumulaode auomol Baea a fo nenaă n 800 de conteleAlesando Voa 74 87), a această nene a generapete ot n uropa un mare număr de expemene prndpopăle cuno elecc. În mod sanu, nmen na

ntea lu Oeed nu a oea efecul electomagnet) u-ren electc de are dpunea la ncepu Oerted eaufoae sla. ând a repetat experenee n ule 80 cu oaee ma puerncă, ezuatele au fo oare. Acul uneuole plaa lângă un f pn cae ece un curent osceazăpână când ajunge la o dee pependculaă pe fr ş de

aemenea pe na care uneş usoa ş ul. Dacă uolaa deplaaă n mod connuu n dreca pe ae o ndcă



M

a aa un cer n uul fruu. Inerând drea curentulu elecric, e nerează drecta aculu uole fe

tele pertau char ş când

tre fr ş uolă e nterpuneaupăc de metal lă sau lemn Pun ma ârziu Oerted aarăta că eecul ea imet : nu numa un fir pn care tece un curent exectă o foră aupa unu magnet cum e aculusole ş un magne exerctă o foră aupa une oneprn cae rece un curen elecc un capă al one aco-nând ca poul nord al unu magnet ş celălalt capăt ca polulud. Dc elecrcaea şi magnemul nu erau până la umăcomple dtincte

Se preupune uneo că teza comuncăr şnfce şrtmul chmăilor şnifice unt mu ma rapde acumdect n secolle anteroare Dar pune descoper au autreodaă mpacul u pe care la au decoperea de că-

tre Oersted a electromagnetmulu. mele lu ezulaeau ost anunae a ul e 80, nrun tatat de paru pa-gn n latnă care a fot trm meda aademlor şiife de pe to cuprinsul urope Inane de ârştul anulu,traduce n englză fanceă, gemană, ialiană ş danezăapărueră n reee şt nfce

Anunul cel ma mporant al ezultatulu u Oerted fot făut la ars la Academa Fraceă pe septemrie80 În ală se afla Adr Mae Ampre 77 83), pofor de maemată la Şcoala olthnă Ampre a nceput o ser de exprmente ar la rmătoar şednă Aademe, după o ăptămâă, a auat n ou reultatual u numa ă u urent eler exră forte as

pra ageilor ş u maget aupa urlo, dar reneltr exertă fore u aupra altoa Ma xat frelparaee e atrag au s repg ntr ele dacă u parured ure d ala n au respet, de e cotrarAmpr a un urând la concluza ă nteg magnetmulet d fapt eletromagem, ar curen electric mnu

cu are crculă n partculele dntro rocă magnetă unei care conferă propreă magneic.



N

mi mgt jru u gt rm b

Genul acea de uncae e ce ce umple de ucurenmle fzceno. Dpă cum ecunocue Gle, mag-nemul ş electcaea nu sun cha acelaş luu, ş to

uş, pn decopele lu Oesed ş Ampre, fzcen auafla că magnemu nu e nmc acea decât un efec a elecrctăţ n mşcare Unfcaea eeccăţ ş magnemulu a fo deăâă ma âzu n ecolul al XIXlea deMaxwel, care a mofca ecuale ce guernează câmpule electrce ş magnece atfel ncâ acee câmp ur ntă metc n ecua, cu deoserea că nu exă acn magneceau cuenţ magne Iar unfcarea a ma făcu un pa ate n ecoul XX, odaă cu unfcaea elcromagnesmulu cu o caă deră de foţe, foţele nucleare ae

opetăţe detalate ae elecromagnemulu au fosale pe aza uno experene ulteoae ş prn analzamaematcă efecuată de Ampre ş folosnd o aordare oa

um fă) ]anBaps Bo ( 774 8) ş Flx Saa ( 79 84 ) e ma mpu a fot cazu a două feparaele lung paue de cuent elecrc. După cum de-copese Ampe, oţa pe care un fr o exectă aupracelula ae o măme dată de fomula

oa xtat l 2aspa 1

kC

xCt

xLa

2 x l 1 2 osaţa t



2 E B

Ac este o a constan nvesal, cae depnde denle fooste pentr a msa ele ş cen electc.

Amper ese dent astfel înc, dac cen elecc snmsat n ampe s foele în neton, atnc =0 en

a ata sa

ma compcate, în loc s

scem o

om geneazat petr oee dntre elementele de c-ent, este convena s mm o aodae asemnoarec cea foost penr eectctate ş s nodcem concep

tl de cmp magnec Dreca cmp magntc n oc pnct ese dent pr ş smpl ca deca foemagnece cae a f smt de pol nord a n magnetn acel pnct. In jrl n magnet natral sa al at magnet pemanent, cmpl magnetc pleac dn poll nod deoaece pol de acelaş fel se respng ş se ndeapt c-tre poll sd deoarece pol de tp opse se atag). Deasemenea, dp cm a descopet Oested, nn pnc dnapropeea n f condctor ng parcs de cent, cm-pl magnetc ese pependclar pe fr ş pe lna dntre acest

Deoaec k ete n p actă lă e ce ă efnm o onntă fă, pnm K aaea k ă aa folă n nc e

Kăă

;

t pmn

?Mtu

că aă a elmna n acs fac ac e a apăa n lat lc D xp foa te oă gete paalle conto ca cn paate pnt o saă l aa ngea o a nclue atnc n ft pnt gac (N.a.

' ; aa e fna n a a mp ent cop paeea a o a nlocă c o fn n colză a a

pzeată n aptol Extă ş o ată at abap n-tatea letomgntc (m a fnş al nt foa p n-a lng n ouă f cnuoa ng pn ca tc n ctc 1 abmp la ană 1 C t uă y pC (Aă k =1 aă fol ut măut n yn, un n a-p De c uşo aăta 1 abamp = amp. Ampl şnă nt um unt co uomb u ş lu a ft ntoe c â-

a tm în mă a pat a un mă pna m, gşt) î-lou ăl ltmgnt bz p ntmu gm ă nă pp f m pc. Na.



N

punc ş (Vz dagama d la pagna 9) În pu dupăcum am mniona Amp gă că oţa magncă au-pa unui al dola f conduco paal da lungu lnca unş cl două fi ş s pndculaă p cua cuv oa ppndcuaă p f ş p câmpulmagnc Acaa gula gnală foa magcă aupa ocău gmn d coduco pn ca c u cun acţonază nodauna p o dc ppndculaă aâp câmpul magnc câ ş p fi (Vz dagama d la pa

gna 7)Foa aupa uui gm d conduc u câmpmagnc da popoonală cu cunul ca c pnf ş cu lungma gmnulu a dpd d ama dunghul di câmp şi cduc aulându aunc cândl un paal ş fnd maxmă auc când l un ppndcua Pum dc df măima câmpulu magic p

cifcâd că foa xcaă apa unu gm cducoppdicula p câmpul magc daă d fomula umăoa

Fa apa ' Ce Lea Campl l ' conducto prIn I Iru Ul magnetIc

Ună d câmp magc u concă cl dfoă p cu şi p lgm d x m

lu nwnamp mu âmpul magnic al Pământului d apxmaiv x 0 N A m câmpul magnc paul ila

0 Ampe a a o eă cobă pe dm ecacp aec pod p ae ece c :

aţă omq cae oaă a u eţ c eecc a faă pncu î ce ebe măsa cp ecA câm ese ecţa bau sâ a îoăo. A modd exp acesă eă dacă pasaţ ee mae a â ep f dcâd deca c anc deele s o ba î d·a câu ac. (

'< ceaă uae s ma umes wb/ d o e ·

bue ă e pocu ac ă ua

d câp gc ă ass foosă n mod c fzc. e dfiă f câ 1 gass



B

Câmp ag

Fra mgă exeraă de u ur r aupr uu au rall u e

pc jur d 0 N A m, ar c ma câmp magc c poa f miu n mod conan n aoraoarl

modr d circa 0 N A mPum pu cap a cap c am afla pâă acum pnu adduc fomula câmpulu magnic produ d un fr conducor lniar parcur d un curn crc Să n noarcm pnru momn la cazul a două fr conducoar parall, n carcâmpul magnc produ d n fir p dirci prpn

diculară faă d clăla fir Dacă crm ca fora xrciaăau pra un fr d curnul din c dal dola fr (daă dformula d la pagina 7 ) ă nu dcâ fora xrcaă dcâmpul magnc produ d cl da doila fi (daă d for-mula d la paga 73), pum vda că aa câmpulu produ d cl dal dola fr daă d formua

Cmp mecd cel d f

x Cel eeccD p l f

gal 10 w mpr mru. Gass l aâ d lrg flst uae ru âmul mag â rsul pr ar b mag-izr ăăă d submr d âmul mag ru dăr-aă îr urs submarr nuă fe al mresub um d "dgusar (



75

De xmplu, la o dianţă de 0,0 m d un fi lug prica rc un curn d ampr, âmpul magnc da d

acaă ormulă e X 1 0 x = , x 1 0 N/A

00

A âmp ma nns dâ âmpu Pămânulu ş vadva purnc acul uni uol

Dcoprirea lecromagnemulu a avu un c mda nu numa aupra şnţ, i şi aupra enoogei Magnţ purnic car un olosţ n prl maic au nacclaoare d pacul u eeromaneţ car âm-pu magnc produ d urnu lcrc nro oăde ârmă ş nu n aomi de er dro rocă magcă audnru al magn prmann Aplaia lcromagn

muu car a avu poa ca ma mare mporanţă oraomri a fo graul crc După cum a văzu meda Ampr, dvaţa acuui une uol n poae pun dacăun cur a fo pori prinrun fr car când comuaou e depar afl un maj car rduc la rd dc ur ş nc r poae f ram orcâ de

depare, cu codţia ca prn coducor ă raă u curnufc d purc Mul proipur d lgafur audzvola p ace prncipiu n ani d dpă dcprra luOrd O lie d lgraf a fo puă fucţun 834d căr Gau ş r oraşul Gig legâd laraoru ş ervaorul Î fârş, SUA, Smul F .B Mr ( 9 8 ) a conru u lgraf prac, ar 834, prjnul grul, a pu azl u li carfucţoa r ahg ş Balmr.

Aâ Ampr câ ş Ord au dv că -ţfc ş au f răplăţi pr algra căţl şţfi d oaă uropa, dar raţl lr au f fa difra Ampr, marl ău al mamac e ţa u r

uruză şi rraă frec, poa, avâd vdr ă aăl ăufu ghlona n mpul Rvoluţ Fracz irculau



6 B

mul ancdo p ama rii al dira d pildă, ancpu odaă ă facă niş cacul p o răură car aţiona

p o radă n Par, iar când răura a plca şa prduoaă munca Ajun la ărân, puna că n oaă vaţa nuavu par dcâ d do an d fricir

Ord a fo un pronaj mul ma ocial Î prmian după dcoprra cromagnimulu, l a onda o ocia pnru răpândra şinţ ş a ţinu prlgri dpr lucrăril al n Danmarca, Norvga şi Gmana Î 8 a ruş ă aplc curul crc la zolara lmn-ului aluminu dn alumină (oxidul d aluminu) A fo do d frc când a acorda Mara ruc a luDanrog n 847 Sa mpri cu Han hrian An-drn, car rfra a Orsd ca la marl Han hriia a l nu ca la micu Han hrian . Find c

ma ar om d şinţă dan} nr Brah şi Bor, Orda dv un rou aţonal In 94, p când ram udla mara la Iuul Nl Bohr din opnhaga, ram-vaiul car mă duca a lucu în ficar zi ravra o radălungă ş amaă al cări um danz nma aa uH Ord

DfA MAGĂ A AZO AOD

În xprmnul lui Thomon, raza caodică rca prnr rgu und ra upuă unu câmp magnc uformda ppdcula p dcţa i Dvolaa oi fo

ţl magic, prznaă n cţuna prcdnă, n pm ă calculăm forţa p car ac câmp magnc o xrcăaupra un prţiuni dnrun conducor prin car rc ucur lcrc cuocu, dar ca c ru ă calculăm acum forţa p car câmpul magic o xrciă aupra orcăriparcul ndvdual dn raza caodcă

U mod mplu d a dduc fora magncă aupra ugur parcul cărca cu arcnă lcrcă pornnd d



77

la forţa cunocuă c acţionază aupra unui conducor pacur d curn a fo propu d ihlm r ( 1 80 890

unul dnr prmi fzcn ca au nrpra curnul cric ca p un flux d parcul ncărca Să n amnm căorţa aupra u poţun d conducor daoraă unui câmpmagnc (prpndcular p coducor) produul dn lungma fulu cunul lcc ca c pn l şcâmpul magic Dc, prolma ă rirprăm pro-duu dir lungma conducoulu şi cun n funcţ dnumărul ş vza paricullor ndvdua ncărca dn fr

Să condrăm o porţun dirun coducor parcu du cur lcric Doarc danţa p car dplaazăo paiculă xac produul dnr viza a ş impul curlungma fulu gaă cu produu vizi paricullorcar dplaază pr conducor ş mpul ncar ca or-

car dr parcul ă racă d la u capă a firuui la clăla Îmulţd ac produs cu curnul lcrc oţnm

Lme Cel Viteza Timpul În care Curetu fl x elecc = pcel x c x elecc

cce pc flSă privim acum la produul limior d facr Doa

rc curnul arca mpărţă a mp produul dir impul car ru un arcni pnru a parcurgungima firulu ş curul lcrc ocma arcna oală d fr Prin urmar, lugma fulu mulţiă cu curu dă arcia coninuă fr nmulă cu vzaparcullr cărca

Adcă

Lme fl x Cel eecc = Vez pcleÎccex Sc elecc d f

P e ă fmă s mză tu el s s d expu ă dă d 100 m ă u "ue

d 000 d ube ă s delseă 50 m u

dee 10 0 m 1000 umb/h 000 umb X 50 km/h, tsdă tbu să f 000 bl



B

Coinând forla d ai ss c forla d a pagina vd că forţa agntică aspra ni porţini dintrn

fir st prodsl dintr sarcina lctcă a ttror partc-llor car s ică prn ir vtza lor câpl agnticDacă toat particll a acai sarcină i acai vitzăl tri săi partă n od gal acastă oţă Astflfora aspra oricări particl prodsă d n câp agn-tic prpndiclar p dircţia vizi sal va i dată d

F s e pcle mce d

cmp mcpepedcl pe vz

Sc V C o e mpe ecc x l x . l ' pc e metc pc e

D xpl, particll is d Soar car străat

atosfra Păâtli a sarcni lctric d aproxativ x 10 coi i vitz n r d x 10 ri p scndă,astfl că forţa p car o xrcită aspra acstor paticl câpl agntic tst ( crca x 10 wtoni/apr tr st aproxiativ

X10 C)

x(5

X10 m/)

x(5

x10 N/A m) = 5

x10 N

N o forţă pra ar, dar act particl a asăd cica x 10 kg, astfl ncât acclraţia lor agnticăst aproxiativ raprt ditr x 0 N i x 0 kgadică O /s oră coparai c acclraţia d9, /s prdsă d ravitaţi Forţa st ai ică dacă

vita parili prpdilar p âpl ag-tic, i dispar c tt ptr particll car s ică dalg dircţii câpli agtic Di acst otiv parti-cll ncărcat i d Soar c vitz ari st caalizat câpl agtic al Păâtli astfl cât tid săs propag da lgl dircii câpli, lovind Păâ

tl aprpira p lilor agntici i prdcâd frasl fnon lmias d la iazăoapt i iazăzi atcicând itră atosfră



R RE N

Sbara acnt n lcr l b a pola agnc apa n cono pars

cn a a a for apa n sn pat a pbaz ratr d ct oon a razor atod a f-xr patl nva În parta oson a pt foos fora d a pvin foţa antc aspra pa n şa pn ola d a pagna5 pnt a cacla dpaara ni raz caodc ntn

câp anc onta ppndclar p dicţia az Vtza a apa la nol orl ai ss pntforţa agn copnsaz na ntr c o ptal viz dn nto ol car d dplaara astfl c oţn

Sarca C l ngmea Lngmeaartul x mp x eg x regundDepla raz

e n ză mgne de l d rtattă ampu = magnec Ma partIule n raă x Vta partcuenţal pr Toson a fot c doarc câpl

agntic st proporţoal vtza flcţia agntic dpd d o coiaţi difrt a sarcin c asa i vitza particl di raz n opaaţ c ca in dflcţa ltic

REZULTATELE LUI T

Vo rn am oria voa n sţi prnt rzltatl xprinal al i Toon pnra afla cva dspr parcl car constit raz catodMai ntâi s n ati prncipa rzlat oţn ma Câprl lr ş agntc p ţ prpn

lar aţa d raza caodc n rgna dlcţi voprodc o dpasar a azi anci când acasta lvt prt d sticl a tb la aptl gn d drit c



0 B

DeflctiaelectăŞI

Deflecţia

magnetcă

Sarcina âmpl Lunma Lungiapartculei X l ' x regn x regiuniidn rază e cc de deflecţie de dftaa particule din rază x (Viteza paticule)2

Sarcna mpul unmapartculei x . x egInI xdin rază magnetc de deflecţie

ungmearegiunide drift

aa particulei dn rază x Vteza pati culiThoson cşta valoril câprilor lctric şi ag

ntic di t şi lgil rginilr d dfcţi i riftşi a ăsrat dviaiil prds d rţl ctric şi agtic C a ptt ati ddc l dspr particl di

razl catodic ? st vidnt că Thoso pta folsiacst forl ptr a dtina sparat sarcia sa asaparticllr di razl catdi, doarc al forlapar doar apotu acstor ării N ctază acstraprt st şi l trat (Vo rv capitll 3 aspra ăsrării spara a asi şi sarcinii ctronli Oaltă rlă ra că ic na ditr forl pta fi f

osită ca atar ptr a afla raprtl dtr arcia şi asaparticllr din razl catodic dar Ths n ştiacar st vitz particllr Dar, dpă c a ţoatdja, acastă prlă a ptt fi dpăşită ăsrâd dptrvă dflcia lctrică şi a agtică D xp săprp ă lă rapor ar dă aţii Maa,

sarcia şi al lngii din rl drpt s copsază dar n ş vitza findcă a apar tro frlă la pătrat iar alta a ptra tâi Acasta codc la rzltatlsipl

Deflecia magnetică

Deflecţia eectrcă

Câmpul mag

n t

ic

- x Viteza

âmpul electric



E N

Doarc intsităţi aor câpri ra cnosct ia dviaţii corspnzătoar a fost ăsrat Tho-

son a ptt să oţină d aci itza Apoi ratând vitza cap o ăi cnosctă a ptt trina raportl dintrsarina i asa particllor din raz atodic foosid oricar intr forll pntu dflcţia razi lctică saagic

Să vd ac dat oţnt Thoson a ăsrat d

flcia lctrică i agtică a razlo catodic pntr nnăr d cazri dfrt caractrizat prin valori dirital câprilor lctic şi agntic divrs az la prsini joas n t divrs atral catodic i divrs vtz al razor catodic Rzltat li snt idicat nTall 2 1 , car st aaptat dpă articoll să din 97

din hosopha Maane n toat acst cari Toso a oosit o rază catodică n car distanţa parcrsă d rază inflna foţo lcti şi agntic nga ginii d dflcţi ra d 00 a distanţa p ca o parcga a apoi lir naint d a lovi capăt tli( lnga rgiii d drift ra 1

Ultil doă cooan al Talli 2.1 arată valril vitzi i al raportli asă/sarcnă pt partil dirazl cadic ds dn ăsrăoril li Tso apradflcţiilor ltric i agnti Forll ptr calllacstor ării snt prlcrat n Anxa B Să vrifiă acidoar d rla a ă vd dacă a fo calclacorct Să n ită la pria lini i Tall 2 1 n acastăvariantă a xprint câpril lctri i agntica fost x 0 nwtoni p colo i rpctiv x 0 nwton p apr valoara dsă a vitzi razlo catodic a fost 7 x 0 ri p scdă iar ra

portul cacat dintr asa sarcina paticli a fot x 0kiogra p colob (chvant un apor ntr sar

cnă şi aă d 7 x 0 coob p koga Foond



Aer

Ac!"

An

Aer

RezHlatele expimeneor Thoo asua defecţ leeş magnie a azl adce

Alumin

Alu

A

A

Plat

Ptnă

1,5 0� 0095 54 x 0-' 005 28 5 0 0, 3 6 6 x l " 03

5 0 0,0 63 0 x 6 X 0-

5 x 0 O,II 6 0 x e 6 0 8 x 0 0,06 50 0 006 36 x C i 3 -

la 0 07 36 0 0,;7 Y 0 0 p :;1 âp d J/. \' r,V(

cele [ l

7C ţ d

N



ole de la cepl aceei ecţii, ă ăoaele deflecţii

Deflecelectr�ă

(7 X 1 0 C/kg x ( 1 5 x 04 N/m x 005m x 1, 1 m(,7 x 1 07 m/s J

= 008 m

Deflec (7

x0 C/g

x(55

x0 NA m)

x0,05m

x11 m

mgecă (27 x 1 0 m/s?= 0,08 m

Rezlaee cocodaţă c deviaţiil ăaeceea ce cofiă ap că veza rapol aă/aciă

a fo caclae coec âplăo, a oţi aici aceeaideviaţie pe cee doă câpi, elecrc i aeic (cai ale defăăi ale expeieli pe oivfăă veo ipoaţă deoeiă; pr i p Too aăi că e coveai ă aeze câpl maec la iecae derae a expeiel pâă câd el podca aceeai

deviaţie ca i câpl elecicUa coloaă a Taellui aaă o cocodaă e-zoaiă Dei az di l c aze caodice aeal caodli ea difie de la expee la expeie,ia vieza paiclelor di ază vaia prir faco deapoape apoaele aă/aciă ale paiculelor pe-

pe a foa azele caodice a fo apoape aelea oaecazule Aceaa a coii (cel pţi per Toodovada evideă că razele caodice coa di ip de paicule, c o valoae ică a aei i arcii i-diee de aealul caodul di cae era ele eie

Făcâd eda ezlaelo lui Too per apolaă/acnă a paculelo d azee caodice e oţie ovaloae de ,3 x 0 iloae pe colob Too a pblca iăle ajeo de eroae ale ăuroilo



PR R LR B

sa ndd l c ac ca mnsc s tnat d oc b d fzc a c m

az dn dtb oo obnt d ntr aotl ms/scn m t concz c c varu upu un rr a în am nur d ra 0,2 klom coomb

zl l Tomson consd nn apo m/s-cn st obb n , k/ ş k/pot comp c o modn d 06 k/Ednt Tomson n ns oat po ntrct zlttl s n d dst d ma d concodn n-tn d bnt c xs o oae sstemc m nmse d ct Thomson cmo lectce ş ma

netce cae fecta oate ante xpemenl s ddp m bne de o st de an cn poe şt Tomson nea oate pcep n mn aateo a el n sabazat doa pe msto deecţe eecce ş mgnecpntr a detemna apo mas/sacn l pacelo dnazee ctodce Tomson a olost ş o alt mod po-

nnd de la msaea cd depoztate a captl ble om ntoace la acast metod dp ce om pezentanoţna de nege

PVE ETOSECTVĂ: NEGA

ople cae se mşc a capacatea de a afec obec-tele p cre le zbesc n toat expeena noast pc-tl d ploa cae losc pmntl, gloanţele cae zsco nt sa elecon cre loesc cptl tbl c az catodc ştm c acest ct crsc c masa ş c tza cor

pl alt în mcar D at exst o comnae smpldntre mas ş tez car constt o ms traodnar dtl p tţ p l î m d p d f t



d oa lui a e coc ee de nriciniă ş daă de ora

era eă = M (Vez

ega apa b o da eerga cecă ece ai şo de dci ş erveşe ca proop per oaeclale o de ege aea de eege eiogaecdă ee ju J. De exep

eega cecă a aooil c aa de x 0 g şiviza de 30 / ee

( X 03 k 0 m/2 = 9 X 0 J

mpoaţa aceei cobaţ paicae a aei şi vi-

eze apae di eaţa a c uru manic Lcl eca-ic ee o ăă a eeci obi aci câd o ră eeoloiă per a pe ceva e o aă diaţă; l eep ş ip podl die oţă şi daţă Se coşieţi, ac câd ridcă obiec e, că eol pe cael ace e popoţial aâ c oţa pe cae reie o exe-

ciă poiva aviaţei (adică, a eăţii obiecli câ c ăliea la cae ee idca oiec Aci câd aa

'corp e exerciă o oţă cae e copeaă de

o ală ă, c e aviaţa copl va i acceea acecaz, rra nrii cinic a couui s ac aă cuuru mcanic fcuat. ( Ace ezla ee deoa Aexa D De eepl, dacă pie cop c oă de 1 N pe diaţă de , ceşerea eeriei ciecea crpli ee de xac Acaă relaie e aplică şi i-ver aci câd corp işcare pi oacllcrul caic p car l fa corpl ee el c dca eee al cieice col di deiia eri cec

o p ci p ca eeria ciică priiă

A n Sl aţo Uţ (SI).



6

a pierdă de corp ă fie leaă ace od ipl delucul ecaic efeca apra corpli a de căr acea

Relaa die eea cieică şi lucrl ecac cod-c r od direc la a doa proprieae iporaă aeere ceice aceea că o caeor ă de aţiiea e coneră Dacă de exeplu r joc de biliard ilaac loeşe ila op şi dacă iee e călc aprciailşi ici e odfică re a el ciocire auci

deşi ila ac a piede cea eeie ciecă şi ila op acâşia uma eriilo cieic ae celor doă ile a aeadpă ciocie aceeaşi aloa ca ş a Acaa deoarececoo leii a reia a li Nwo oţa execaă de ilaac apra li op ee eală ăie şi opă c drecţie c forţa execaă de ila op pa iei ac I plcâ ip cel doă ile coac ele e işcă pe aceeaşidiaţă Deci lucul ecaic făc aupra iei op ee ealcu lcrl făcu e către ila ac Rezlă de aici că creşerea eeriei cieice a ilei op ee eciiraă de cădeeaeerei ceice a lei ac afel că eea cieică oalăăâe coaă

Dei eeia cecă e coeă aci câd co-prle aţioează la daţă uele de alele de exempcâd cop cade ileţa aiaţe Păâli Îace caz corpl cae cade câşă eide eeie cecă ip ce eeia cieică a Păâli ăâe pacic eciaă Aceaa ee o poleă care a o âiă deeăae or oloea cocepl de eeie e-

ia ee ai âi efiă ael c e coeă aui coex lia (c e ciocrea ilelo de iad) caapoi ă e coae r coex ai la că e coeă Răpu la aceaă poleă care a oed oaerodic zică a fo ă e aadoeze cocpl deeee ci ă e ăeacă ă e defieacă oi oe de

eeie ael câ aoaea oală a o prlor de eere ă e coee



DI'SOPEIRA ERONUI

In ac.lstă futUgri strobocopÎCJ ei ing de gof r rc-şză, ce x re se s de eedet r " ş mic i erv d t Fgra demste: e ditre îţ cderişi tez fin ă s i asrm eiă ene rgi otee

c n n i de ss cări s (o rg miiese L\ ; n e jo s ete egme ci tică

l t f tv lt r r ţ nerg tenţlă fl l t l nt D m r f nr tl l vţl f Ptl f fţ t vţ f t f v

s s s s s



cieice a opl Deceşeea eeie poeţale eeeciliraă d ceşeea enegei ceice, ael că oall e

coervă Dpă c vo vedea ee poiil ă deinieea poeţială od la pr oae cpile deforţă, icv cple eecrce

Cia ş aci cd foţa exerciaă de ai cpvaiază de la u loc la all, pe deii eia poeţiaăa copli ai pc ca iid lc ecac ce

a fi făc d cp per a deplaa cop di acel pcpă pc fix de eeţă, c a i upaaţa Păuli eia ciecă dondiă cd cop e işcăd loc alul ee exac aă c dieeţa eeiiloale poeţale cee două p ozi i, afel că eeria ecaică oală, a de eeria ciecă şi cea poeţială,

ăe coaă

u st Ju z m dmsză -srvr g. gutt ă t t du ă ă ă



SOPIE

În l etr vt fţ rta n n ttn r

l r ltr l tfel t vnblet l lr f r tăpoenlelecc fn e t rtl ăte n tţ tl tt n ţ jll



O RIR TI O TOM I

tfe t tat ţal lr j lb rt voIt l

v l v t n l n r r r rt rn l b t l n ll f tl l vraa t ll f l

nl fe e O b l t f vt fr ţl f r b v tv re fr r l l br lne 1,5 vl l 0 fll b l s ltr rsf b

br l allt st , b s la ftt bter ara fe lb es e 5 l astfel ata fetr ll ea este e ,5jl se s ehvlt ,5 at earee at a tr al jl e se

a ere t a fst trs e fal

le Chrsta Hes ( 629-65) tr arte blat st 76. Aes e a als sb el les e vis vva, a tat s fe tl vltreaa sll al XIIIlea Î sell al XIXlea rtaţa l sa xt lt e sr e era ş ea teal sa tt eea a al er

b ta frele salePattatea aste ş a eerale eler a st e rel arbt ea ee a rearable str şt aeral Beja hs 538 4 a vt 2 tl Rfr lfl r R. es h s s f ll trr rtrf f sl l



1

teh vetat latr exert î ălă ş fatl el a ar sal e laare a ştţ stt

tl Real . Năst î b î assahsetts a tî Ala la bea revlţe aeae î 177 a a Geraa Al î tp e a ţa e aat al aate bavaree stl artlere la ăt să ăsb sel îtrebă le estete la aea ată rv ata ălr Dse ălră se rea ă e fl

făă rtate t al a hs a ress aastăee bsev ă se ate attte eltatăe ălră tr lr ea t e aleaa ţev t hs tras lza ă ş ălre fră e şae a a xrat aastă e î tere ş ş a flat v ehvaleţă tre lrlea s ălă

Pasl ăt a st făt î a 1840 e ls ar( 1 8 1 1 878 ş as Prstt le ( 1 8 1 8 1 8 89 E ajs î eet la la ă ll eaş ăla st trverte ată attate e lr ea e ee la aeeas attate e ălăş . Î ter er eea eaă eesaă

et a e ale este 4184 jle ( Caoa estetă et attatea ălră eesaă et a a terata a aă e la 35 la 45 Celss.Este rat ăla eesaă tr a a a elssî ls ra e aă la re eeratră ) De exel ă a eţat a ate fţa ravtaţ

aă asra asa e 1 la saaţaPătl este e 98 N stel ît aă rl ae tr ea l tă va f e 98 N sa 98 . Daăaest r ae îtr ăleaă aă se v fra stş aa s va e şae ar ă t văeee sevr ste ş tată eea etă a ae a ăt

Kir să tu măsu rg m ş umtău i Î s tt st d 000 d i m m. (N.a



2 RR RER B

se va tsfot î ăă aate ălă ro-să î aes e va

9,8 J3 c

484 J/ca

D xe aă ăleaa oe 10 10 ) e ăteeata ae va eşte 2, x 10 C Valoe ă a

aeste oă a teeat exlă e e a ost evoee t tt e ă să se eoasă ovtb-ae oă te eea eaă ş ălă.

Doaee eea eă ş ăla s teovet-ble oetl e ee se oate exe et a leălra O aloe e vă 414 e eere aoăAt eea eaă se trasforă î ăă aî al aleă tevlo e t sa ăa se tasfoă î eee eă al loootve abeea totaă se oservă. Fseţea aeste e este ăe ete să fae eţ rese etr ae ă e feoee a ăro ată este olet îţeeasăDe exel ăeea o re îto ăleată aă

este o treabă stl olată ş e e î staesă tatee etal stro ş îeţtrle ae a osevaea eee oate folostă et a eze eşteeateeratr e ee totală Se se ă ole şaetret la e ee ve eşteea rezsă a eatr ae ă e tese ro asaă.

RAŢI NGTICÎN XMNTU I HOMSON

Pt a să îh rl sţ oastră rv etl l hoo.

ît a flt hoso valoara l ltr tre ll al rte s ltră



RN 9

în tb să r to ? n rm nc ăr -rmntuu să ă mn înărt tr r

rou m ont o btr 5 VAst nsmnă ă u mcn tut ntru trns-ort or srnă tă o ă t r 5 ] oomb Dstnţ ntr ă r 0015 Doru mn s g c orţ înmtă stnţ orţtră oomb înmţtă u 0015 m r d 7 ] oomb mărn stţă obţnm o forţă o-

omb 225 J C

�

= 15 X 0' J/C m = ,5 x 10 N/C. 0,015

Amntţvă ă n j st n nton mtr Astă

forţă oomb rrntă hr ctr cr ntră în r n n b . Cmr lctr rt n tm oă vrnt rmntu ufost obnt c btr 70 V ş 150 V în o 5 V

Act c c gră n m dfrt n r xrmnt homn r f tt f fctt. Dă nş to r f gt bor n btr n g-nrtor tnn ntă tn rt n rl ct r trc l ct no ătă nrgntă omb cnoă ş gă chr stă tnn nrg ntcă t jătt n rl dntr

,' Există o untt de enrgc a s aptz În mod nurl s

ui mn: n-vul g âş ig u rn(u u r ş să l) şr dfrţă nţ l d n vI D u nul d n bul u Thso ar o r ş, repi ng u b 300 V, fin d ad ar m nq� n d 300-v n u b ă m u uu U gi cu ju-ul fr acna

a Pn di u ul n xpat



94

aa parie ş păra veze afe ă părţid priariă ave

Tnsiun Într _ ! x Mas partculelor x (Vteza particulelo)2

catod aod Srca lctrcă a partculelor

Oervaţi ă acea oiaţ a paraerio arteidi rază are apare er drep te exa aeeai

ea care apare fora dfeiei eetre a pagia 6 difreţa că ărăorl ş itor t peraţi -re ei. Afe pricipi ăsrătoarea difiiă a dfeciei

jo ee egl tiue îmiă u rin î oulomi fe ă eonvlt eprm joi te mer egl rn eletro-n ouomb i urăre M k (rente î pitoll )

tm ri eletronu ee X 10 C f ă eetrovolue eg 1, X 1 0 J (mi pre 10 X 1 0 J) Am foloior ut dorim pen nergiile rtiullor elmntre dr -ronvol (ret eV) dveni nit d enrgi rdonlă. TOifiienii tiu ă energi neră pentru erg troul dn omulde drogn ee de V enrg eeră pentru ote un roonu nuron dintrn nul tip d greute mdie ete d ir 8 mi-oe d V (MeV) mi dprte uburil u re tod dn

nii 10 produe fluxuri de lroni U nrg nei d u deV Prim ele elror onrui n ni 10 d Cokroft i W-o lbortorul Cve ndh i d E wren Brkley, rod-e energii inti entru rooi d ordinl 10 10 V Enrgiide pete 10 eV u fot n l fâritl nilor 40 i de 10 eV (unGeV fo ne n ni 150 tă reordul de energie e ei-n d leror Tvron d l Fermi Ntion elror o-

o d lâng Chigo re r rooni nă l ir 1 eV(un TV) rto (rge Hdron Colidr) n onrţe l l-bortoul CERN d lângă Genv v lr roon până l X 10 eVD i n eeror onu d m n ing nrgile l mi ntgăie n rel omie e r ou dn prooni i l rti-le inră în mofeă nind din iu intrlr u o inrgt ener gii d pân ă l 0 V Din ă l omie deng Îne nu unt frn i irţion înrun mod oml

t u mofr ămnului fl ă nu înloi elrorl onruie de om (Na,)



e ătr free etre r f nltă rn ărrferne ten ntre t ş n

ă ltă etă ft tă n 1896-898 ltr fnn 87 94) l Intttl e Fă nBl ntr ăr t ănă l re t. Rltt ă tr rtl ără 05 0 C ft b n ţ vnă 0,5687 0 C ă v v ăt f b l

l rvn r rr n l tC lş t l ert ăr nbr f ntă rl t ş vtl n tt t ţ r vr l n nv în ll nntn Rl t er r n ătă

te e rnt în re t r năr ngtv r rţ efle bervtă ene e tner re toe ntr ro e l to năl rene e eee e vte rteor n ree to Dn rettee exerntl ă ehert tr on ă re toe ont n rtenărte eetr n rort ntre ă ş rnă e r

xt 05 x 0 CÎn frşt jn to e re homon tlto n 897 entr obne e bnă ore en-tr rort ărnă În stă toă r toăer rj tă r n etr e t re t srn eetră rtor ră ş re t ee

n ş ener or netă nvrtno n ărăRort ntr ener oră ş rn tră een letr ă tn rrtl ntr ner netă ş rn fecăre rt ră

Energia :eps

S p

pll Vz partul

S pcl



6

Dn no ombnţ prmetror re n mmbrrept ete ext eeş ombnţ n form fţe eetre e pgn 6 exeptân permtre nmărător nmtor te ă etă ombnţe epretr pote f termntă mărân rportl ntre ălr ş n epotte în lo efleţe proe âm-p eetr ferenţe e potenţ ntre to ş noet ete n exemp frmo pter prnpnrăr enrge homon n e n e prn

proeee f ette r o tn ân o ră -toă oveşte n oetor e me r e gr ă reştere energ re etor treb ă fe ext eglă energ netă pertă e prtele n ree ten nt topte e oeor.

Rettee homson pentr te tbr re

t ferte nt în be Colon o nă rport măr ntre ăr ş rn eletră epseîn oletor în tmp e ra o enă ât r toăr preentă Colon tre onţne lore me nmţtă te ş mpărţtă srn prteor n rămărme etermntă pe ba eţlr e l pgn 9 nvore mătă efeţe re tode de ătr âmpl mgnet. ltmee oă oone nă ore te-e ş rport msărnă pent pree n reetoe ee n mărme mărte te m Forle pentr rport mărnă ş l eent prerte în nex pentr momnt să efămor ă re tte nt rete Dă fom lrl

de petr teă ş rportl mărnă te în prmne bel tn omee e pgn 95 n rport ntre ădră ş rnă e

! x (0,57 X 10- kg/C) x 4 X 0 m/s)2 = 4 x 03 ]IC

re ete ntreăr ore măsurtă e homon În-tâmpător n es experment srna eetră epsă în



RN 97

Tbl Rua rimnor ui Thomsonrivin raoru inr ura i sarina oia

raa aoi i a mani a rai

pulde eeg

l bul s ccu e cc

'p C)

b!: 46 x 10 18 X 10r 6 X 0r 2, X 0 X 0

r 0 0Hirg 6 X 10Hig 21 X 10B b 84 X 10Bi rb 14 X 10Bi 3 X 0

Tubul 2: 2,8 X 10 44 X 10r 3 X 10Hrg 28 X 0r 2 X 10B 2

X10

Ar ,8 x 0Hirg 28 x 10Hig 4 X 10r 2 X 10Ar 2 x 0

Tubul 3

r2 5 x 1 0

Ar 35 X 10Hg 3 x 1 0

Msa Vitezrcn elecă

(g C g)

23 X 10�35 X 1 0�23 X 1 0

X 1 023 X 10�

2,85 X 1O285 X 1 0�205 X 0

4,6 X 1026 X 1O3 X 1O4 X 10�

15 X O195 X 101 8 1 X 1O15 X 1O

16 X 10 �1,4

X1O

5 x 015 X 1 0201 X 1O1,6 X 1 0�

X 1 O

2 x 0�225 x 10

,5 10

tesă)

4 X 1 07

0,4 x 0712 X 1 048 X 107

X 107 X 10

6 X 079,2 X 107, X 1078, x 0713 X 10

3 3 x 071 X 1073,8 x 073,3 X 10731 X 1072

X107

X 033 104,4 x 072,8 X 104 x 0

24

X107

3,2 10,5 1 07

t umssă

(gC)

0 X 1 0

034 X 1 O� I I

03 X 1 0 I

032 X 1 O� I

048 X 1O

04 X 1 0 0 x 0�

0,35 X 1O� I

0, X 1 O� I I

0,4 X 1 O I

0 X 1 O�

039 X 1 0�

03 X 0

04 X 1 0� I

04 X 1 0 03 X 1 O

01 X 1O0, x 0

06 X 0 03 1 0

046 x 0

061 X 1 0

048 0

0

1 O I

0, 10 1 0 X 1 0



8

oleo ost p de âtev stm de mm de ouompe senă de âtev stm de mm dnrun mpe prn

rmre ăur depusă os de âe sum de j oue peseundă sufentă pentu eşte emperur nu moeor u âtev gde Cels pe senă

Een esă metodă untont mu ne e-ât e btă pe măse tât

eee mgnee ât

ş ele eetre. Reltee pentu pmee două tr un gr nt de normtte ş o vore mede pen-tru rportu săsnă e ,49 X 1 g n e-prte e v oe moernă e ,5685 X g/C În modut Thomson preet reele obnte u e detree tb l ă re t o ore de pope oă orm me Sr pe Thomson ă f peet oe mme rporu msăsrnă deoee er n onordnă e t obnt e el prn măse deeo ee-tre ş mgnee Orm mp de â n Thomsonoşn să tee por msăsnă n de r g

Vo reen n ptol 3 spr m în re msş n prtlelor n rele tode fot măsrte

eprt

ECTONII CA ATIC ENTAE

To e făt până m Thomon ot ă măsore r

potl msărnă eor prtle n re snt on-tte ree toe S os e tr met onlă este prte snt

onstten fndment pentru

toă mter oşnă Dpă m e însş spne

vm Î azee cce mte Îr-o ouă se, stare ce subdvzu mtr

sretă Îtr- gra mult

e c î srea gză obşu ă : o st cre tatăer dcă, aer ntă d dse surse prc



E

x ş t tă e re ă t .

Er o onlue forte nrăneă Peste n Thomonv sş mneas

net te ee î exe et t t r

x [ 89 t R t t ă ă ă î tră ră.

Întevă n exst n o ob tte exten norrte m m în nterorl tom ă otă f verftă e b exermetelo Thomon 897 Thoon n ret ă emontrato r ext âtev ne on ătre onle l rvoonre

Pm ntre ete n fot nverlte rorteo mărte dntre mă ş rnă Vlore rortlăsrnă ntr rtee n re t ăr săn nă n n rtrtăe oor

re er mărt exe ş văt n ne rentă vlor et rort er roxmtveeş ent n tb re onn box e rbon nto de mn ş tr tb r one er ş to e tă n ş rev a e Tbel 2) deş vteel rer er frt frt Thm

n tt sen rtt troote Peter Zeemn ( 1 865 1 943 ) ă valr re entr rortu ăsnă rteeă r eler n tom re t ăător etr emş bsorb lmn

Zeemn te etru eement o într âm

mgt. Str răru emnt te b freven-lor sefe e mn re ote emă bobtăe to e eemen De exeml ân n oms r



00 R

onţne eemen so este ntros întro lără r -mn făăr este ertă în ore omonente j

tor ne rsme s ne rele e dfrţe enl eor nt trvete e n nmă e n trătore nmt o ee lor e oren frventelor mn eme e tom e eement ferent nre mn e o ore ş lt ete r ş m frenţe revenţă lmn voetă re o frvenţă roe băftă e lmn rse r eel te or frvnte ntermr fe mn n ăăr fără mrăţ treerntrn g ee re onţne tm eementl în en ş ete o eomsă în ore monente en ore vor f trvrt e n ntnt vnxt ee or lne trăltr e m nnteet n ntnete mrheă feventee l r ln

flăr et brbtă e tm g. 'Setr ntă ntro rhe d n re note b nmee n e frevenţe rote n n orto.ete n nt rănăore entr loe orto- mn dte de ămle o oote entr -ne mtor tostră Zeemn obervt ă e n

re nt în o norm detl de re se ăge n-trun âm mgnet nten ş ă lărgre în frevenă eeoorţonă âm mgnet eoretn oneHendr ntoon Lent 85 928 ot e re n89 folo fl nme n estă reţe e roorţontte entr ee o vre entru rortl

mă/snă l tătoo de snă eetă n tomEte evăt remb ă orent fot ă dă bn sârş et n n înnte e eoere ătre Thomon etron nreee n n-nte Rheford să deore ă tom ont nrnn nonjrt e eetron în oţe e ore rreş ştesree n înnte Bohr să exe m sntegte frevenţee mn emse s sorbte e tom deenege eletrono n mşre e orte Loent oo



N 10 1

Etl Za . U â agt dsi i l tal a 5il î s tl

t tr n trt r h Lrr frr ft n gnt ntnt r n rt nrt ân tot rrt rn t ftl f brând rl nrn ornt rott nt frnţ nt frn rAest frn este rrnl â gntş nr rrn rrt rn r tnnnt ntr rt lr tr r r d t fr r t on r D o rtl n n â gnt ş o r n jrl lno âm gnt frnţ

Lrr f ob

r

tă rt nr f s n n for ş sr depls o n rt



02

teă onstntă r stem e refernă obervtr r rot freen rmor în jr ree

mgnet. Dă o rtă ete ă tor fore reîn bsn m gnet r fe e ă e mşte er o nmtă feenă tn în reen n mgnet mşre r rnere tre şăr re freene ege freen ntră or fren ntră mn freen ror tfel înt

err freeneor f b freene rmor. rent re ă fren n m brte e to nt ege freenee etor şăr tfelă err freenor r f b frevene ror ntr e ş r te f e foote entr rrt ărnă rtătoror renor eletr nt De ft etă ntrretre frener re

ln t emă brtă e t n e oretă ş ă în întlătr or în nmte r rtlr re n ne D l o rn vtnr frvne l ă n e ntn reltte e n mgnet n în te ăln fere în t ş rsetv ş frevne ş

frentl nt et vee frvnt n nt lte ter l rnt Zeen n et ă beete fren t ş întlătr lrgm gbă n frnă se tă rxmtv bl freenţrr

ărătr l en frnt tr grră

rtl ărnă etr rtele r rtă

rntl eletr n t r lrărle l hn r er te rătt ă şt rtătr e rnă n ntn rte rhttr t o extnă ertă r în fr ş în nter t Păre tfe ă nferent e r te nn ter bşntă nne e n n nttent mn re te f

n te b fră re t nertte etr rte rm ă fe verftă n rn tn n



E N 10

s găst p mto smăător le Thomso)ă s r bt ms sbsttele ro tve

ş rport msă/sră ş prte r to. Thomso sş ră 899 ă prtll -ăt egtv r st ms ftl fotoetr s p spl mtle sete lş pot să/să s rl to

Vlormă ms prtllor tă xprm-

tl Thomso vt ş e spj l ă st erple sbtom. S şt ă p vrm homso ă şm o potă tr sl prem p sărtă, vs vor le rposă/sră r oă port m m e proxmv 0 logrme pe olob. Ast pot v f stt m tl ptol rmăor) Rlttl lThomso pe rporl rl to bto m ompre st Dsgr st p sef ă ms plelor rel to m mă -t msele olor, f ă sr or m mr, mpThomso ost posbtt bele vrt săf ort Totş, păr m trl să s prspă ă o-

s hr tom s mol obst, re ev ăr t pr s ştgă ev tă srătă, ş ă ste tă e sră pt t-ft prtle ele toe, t sr o-or teb să f omprbă sr prtllo e oe. Rltă ă ms pllor r

el to tb să f ă t ms oo ş ă t s tomlor obş) pt ftor e proxmtv

0 g/C_ = 0-08 g/C

Thoso rmrt ă stă ee or pre fort şo le to se pov b observle



14 B

l Phlp L ( 862947 e ostts 1894 ş Golste m ) ă ptlel r tose pt popg e m or m pre p ge -t om s moll obşte Dor prtlel rle oe er mt m sore t om seesh posb ltte el să f stte tomlr

homs er t săş expl obsrl termee pre fmt ş tortă e tr tomst re vee e l Lp Demrt ş Dlt ro

l să 897 hmso t spelle hmstlegl llm Prt ( 785 1 85) r sgers 8 5ă ele tv e e tpr tm r se ree ă lătes eemetele hm ste st mpse tr tp fmetl tm set e Prt ftml hrge D ptl e veere l l hm

s Prt vsese eptte r tml fmtl er tml e hrge prtl mlt m şă rele te. Ar f js el l eş le ă Prtş l r plt fvr prtlelor fmtl Dpă m m văt tmp e homs măsr rpotl tr msă ş sră expermet smlr r eett l Brl e lte Kfm eltt ştmm ă e fpt m xt et le l homso. DrKfm prts ă soper o prtlă fmetlă Asm l Ht s lt f Germ s As-t Kfm r ptr fle e lof ştfă ş foof v Erst h ( 8696ş spolor să r re ă eştf să t op

tă pot prem tom r po f obs-v rt E gre să evtăm ol ă Thomso soprt prtl l to pe r mm eleto or spre eosebr h ş Km l ă o pre ms f să esop pt-l fmt.

L pt Thomso foost vr me splp prsps l prtl mt C v



E 10

rmă f ş stroom gore Georgohsto Stoy 8269) propss tt

eltrt ştgtă s peră t tom vo ăr letr să fe mtă eectrn I mpl pm ee pă xprm l Thomso 89prtl l fmetl s să fe rg ptte f p ep să msă el-ro

oe1 J. J. Thomso Cahoe Rays", Proceedings ofthe Ryal Jn-

stitution 1 ( 1 97) 4 19 Cahoe Rays" Philosophial Ma-gazine ( 1 97) 95 Cahoe Ray, Nature ( 1 97) 453.

Plao Tmais.

3 Bee, A Hstor of the Engsh Churh and People, radure L. SherleyPe (Pgu Boo 955) p. 34 W. Glber De magnete magnetisque ooribus et de mag

no magnete telluro (Lora 600).5 S. Gray A ler . . Coag Seval Experme Co

erg Elry Philosphial ransation of the RoalSociet 7 ( 1 73 1 73) 1

6 N. Cabeo Philosophia magetia in qua magnetis natura pe-ntus expiatur (Frrara 169) .

7 C.F. Du Fay, Ssoar ă duel de Leox espe elera" 7 embre, 1733 pblaă î egleză î Philosophial ransation of e Roa Soiet ( 1734) .

.U. Aeps etamen eorae eetriitatus et magne

tm (S Pbug 759) 9 B Frakl xperimens and Obervatns on letriitma de a Philadephia n mera (La 1751)

1 0 Ve e exempl AD Mooe e. etrstas and its p-pans (Wly New Yo 17)

1 1 saa Newo Pphae Naturais Prncia Maemaa,acee e Aew M evăză ş aoaă F. Ca

jo (Uvesy o Caloa Pss, 166) Jseh Neam The Gad Tan: Sene and Sien as and We (Alle & Uw ora 16).



0 RLL B

pia e ee de Macu ad Sum de Fucauu Mem D Mae

H.C Ose, xpemea ca effeum fu eec acum maeum Chaga, l 8 a fp ( 8, ă în R Dne, Oeed ad eDive f emaem (laisdell, New Y, 96

Tsn, Cahde Rays. pa Maae ( 89 9

6 WH , The Ma Wh Playd Wth ie, ew Se-

Ma , 98 Tn Cahde Ray. pia Maae

( 89 9 8 Thn Rei ad Refc (G e and Sn,

Lnda 6, 4 9 G. Sney, O he len A leciy -

pa Maae ( 8 48



3Scara atomc

Dpă e Thomso măsrt rportl t ms sr- ltrol, mre pobmă e să s etrm msş sr sprt r mlt m mr smpgăsre prptălor eltrol, hr ă ş est ler mport F hmt seoll l XIXe

măsrsră mlte t pore propeălor tomDpă m vom v î s rmătr, rr loh Dlto rmlor l spr lor hmefseră vlor pt rprel mslor tomlor -vesor elmt s st ă toml e rbo tăresee 2 o m mt et e e hroge, tml

ge e 6 r m mlt t l e hg t De sem, pă m vom vee m prte î et ptlrărle l hel Fr ş le lt spr eltrl-e ofrt v ft pse petr rpee emsl srle olor ş, r , ptr rprtle tr msele lr ş sr ltrl rportl

m ml hg ş elol sgăst f 1 ,35 ogrm p lmb I pls, sepo prspe ă tom orprle sole s strsgp împră, stfl ă msrătrle stă lr mrlelr sol frt vlor petr stăl tmlor, ă ptr rport te msl or ş vlm exempl,

r o st ,93 logrme p mt b, rpol r ms toml e r ş voml să tr-

b să f î jr 2 logm p m b Tot



1 8 B

b r o ăsrătr bă f sr eletrol e se eltr f se s vll o

ă to vl, r toe este rprte fosttrsfort stte î o pt s eletrl ş sr eeol ş s ş vll ră tp et Pe srt sr tr feeer t r f fostt stă

pr sell xx exst j năr et ptve petr str selr tlrAete ete e b p re verstt feefe î e r tră, lre lbstră erl îtr pellelr le, ntlle sbstelr rt, şre "bră prtlelr , st rlel e ple prsă re lell, eftle lelr fte le lllr spr pro

pretălr elr ş ll ă 1 8 G. St flost prxe ros eră btă p prpretăl elr vlre e lr petr s tl e hr ş rprtl săsră e 1 re pe lo eletrlă per est ăsr elrol se rportl tre 1 lre ş

1 lor pe olb, ă r 1 lb Pl 9 pre estr ăsătr se îbătăs sftî prpl rtă lrăror l ] e Perr spr ş-ăr bre) petr s to e hroe săf sttă v jr e 1 ,5 lre, ee e l o sră letroă r 5

lob. Altă toă btă p ărre eterărlorrove, v f preetă poll 4Ar f pre oplt să tră î toe s s

tă l slor toe. Î or , pr ăsrătore îtrăr prsă estor se s bt p o ăsrrertă sr ltrol fetă fl e

r Robet Ars ll(868953

îtr 96

ş 194 ll s ăst ş rst î o r tresl



Ă 19

ă p fă mfs p â s l Colegl Obrl. S s vre Colmb î 893

pr oor ş o ă r olo gr oo-r l fă g î Erop r pebl p-r formre l, fl ă î 895 pe să e Pr,Berl ş Gge. Î 896 AA hlo ofer p e se l vre Chgo, pe îflrre b fle befă mrlor o Ro

flle Pl î perm ll ăş pere

ă mp per err, r el ep pe ă r

mărl een îă, ş pere prp mpl preâ ş rr ş v fore pţ mp prrer. 6 l âr e 38 e , f vn rl grl prfer A prpe sperre, gj prb em mără r elerl ş îp reărle re l fă eb.Reşer, â v, fo mre lgre mmbr l r m rm, preşeţSoeă Amr Fă î 9 6 ş p reml Nob î1923 ll gj î rere ş evlre mlră î Prml Răbo ol, r p, î 9 s s

l l e eholog Clfor Cl Teh pre oll xv.l l s prpe ă olee for ş ă ssţă

l obl, r C Th îflor b oere ,v ee e s l r rele mr- e fe î er fă ll fă

l eperm l pr

ă

srăor pree l

'

glerolr emş î l felr, verf e lEe ă lm eşe î m porţ, s e, vâfr erg prporţlă frevţ. Av llerră l Cl Th m fo îă â e roă E mpl m î reol şţe rlg ş, pe move relgos, îr gr ă mosr grşă ă rl me repreă r eleromgeă rămsă pr vrl



D f O I: R I R I J O

Rohe A . M J l i k H l Z "Timp de mulţ an, măsare sarc etrou

e Mika Împreă u aporl r aă ş sariăabi r oi ză a d e a i ue vai e

asee aom. Meoa u -a azt pe răre hmso ae rlor să e a aoror Caes



Ă

răr r sră or o esmr proxmvă sr- trol Î t e st po vomprt m ît ste lră e îpt r po vomvorb sp măsrăo ătă l

PRIVIRE REROSCIVĂ : G EUTĂŢIL AOMIC

C mlt ît exs tomo să f geerl ptă rporee mslor tom l freo lm-t er oste ăsr esto rpote re orge lărl l oh Dto ( 766844 e îpl soll l XIX Dlo fl sător săr Cm-br văt o qelo st l po

îvăător profso prtl mtse 793 hst Fbrle bmb hst r l vm î pl ă revo stră r orl păre să fp tă î gl fără pregătr verstră măre sm p rogrsl t Dlto fosles î 94 mmbr l Sotăt Lterr s Floo

heste îp să pb rto e tme l pt stg lo ptt r Dltoîs sf s mee m tosm) pă lm glor.

C m vh osmre ertărlo l Dlto s-p grtălor om se găt î tl s lbo

to 884 Dlto obvt ă gtălst vorb msel) vrslor lemt hm stse ptr form omps hm er mî l rport D xmpl el obsrv ă t hrogl rs î oxge pet form p s osm 55 grm e oxg pr e grm hoge

At s e vlo Dto. Propor evătăest 8 grm oxge l l hroge.) Ast smă o s împlă gătm î bătăr.



1 12 B

Joh to r n 1820 .

C m tm fl tt vm mlt v m ţ t l r rm făăş bţm mr } t m f m r I shmb ă lm m mlt

m ţ 8 rm x tr r rm hr bţm ă v m btă v m



săacă n oxgn obinm apă obşnuită, pus puin oxignsau puin idogn ămas noos

Ca mai impoană par a sudiilo lui Dao nu auost măsurăoil ui, dstu d impcs, ci inpaalor î mni aomii Dalton a ăcu raionamnul ă, daăapa const din pariule (mit ultio moecue) ca coi fiare aom de hidrog i atom d oxigen, atunireeta de 55 rae de oxe la feare ram de hdogepoate i xpliat da atom de oxie a âi d 55 ori

mai mlt dât atoml de hidoe. Astel, Dalto a obiutretile atome diate abel 3 ! . I oepia lui Dal-to reuaea amc sma etatea sa masa i aoapotat a aa atomi de hidoe Dalto aea, dei o dee a ar pta fi etatea rui atom iti obit m t ral sa kiloraml.

Tablul 3. Vaor reuţor aomceobţnute e Daton

mt

HidrgNg (zt

bgS

Gt tmiă

(ri diiţi44

44

Tabell 3.2 Formuee chmce ae veror compuaa um erau oose e Daon aa cum se cunosc az

Cm

E

usu

rm i Fm dărtă

Aă H HBiid d b Am N NHAid sr S S

st b H hidrg N ° ig S s.



1 1 4 BE

Geutăil atomi din abell u Dalon nt de apttoate get paial din auza oilor de măare ae lui

Dalon dar mai ale pnru ă l nu nota propoiileoecte a aomilor n moeulele ompor himci Dexempu Dalton a pup ă molela d apă ontă dn-tru atom d oxigen n atom d hidrogen dar azi oriin tie ă ormla oretă a ap ete adiă oatomi d idrogen i n aom de oxigen fiea mo

lă. (Indii ineior dau nmăru de atomi ai iări lemen din moeulă numărul iind ubne daă n aparnii n indie ) Rzltatl i Dalton ă penu eare gramd idrogen e onma 5 grame d oxigen neamnă deă n aom de oxign ântăee de ,5 ori mai ml deâdoi aomi de hdogen au d 1 or mai ml deâ un aom

de hidogn. eată aloare e mai apropiaă d greuateaaomă adeărată a oxigenulu a e tie aum ă e daproximati 6. Tabeu 32 dă ormulele cme ae de-lor ompui oloie de Daton pnt a nomi tabell de gtăi aomie mprenă u ormulel adeărateTabell 3 3 indiă greuăile atomi modrne peie m-

pen u alorile găie de Dalton i alorie pe ae earfi găit el daă ar fi t omlele imie orect date nTabell 3 2

Formle oete pnru ompuii hii au ot dd p baza dezolării ulerioare a teori aomie La deembrie 1 88 ]oep Loi GayLa ( 778 8),pofeor la Sorbona a itit la SoietPhilomai n memori ar arta ă di oate eementele e combi proporţii defiite al getăi lor gazele e ombnă i n propori dfinit ale voume or De exempl doă olme dehidro pl ol de xien da do ole de a-pori de ap olm d aot pl trei olme d hidroe prod ti olm d aoia aa mai dpart (pri

olm" l aii oie itate de olm li ro mtat d litr etr b a ori alt olm).



Ă 1 1 5

Tabell 33. Vaore moee ae reutţor atomcepentru cnc eemente mpreun cu vaore obţnute

e Daton cu vaore pe care ear f st foosnformuee chmce corecte

Gră Grăti i aGrăi i i D id

i i D iit d ( 1 03

Hdrg 1000arb 2 0 4,3 6Azt 4006 ,6g 9994 ,5 S 306 4 ,6

Grtă dr dt i s gră î rr

d grt iă a a d b ( irăsâd izt a rbi dr r şi grt ti d hdrg Dă grăi r rrtt dr-g r i a i 0, rt

xplaa leg de ombnare a olmelor a fot dat în1 8 1 de medeo ogadro, onte de Qaregna ( 1778),

proesor de ză la Unetaea d Torno ogado alaat poteza voume ea e aze aate a o temperatur o preune at conţn numere eae e partcue eaz pe are oadro lea nmt mecue. De exemplfaptl do tr de hdro e ombn mere n lt d o (la aea pese tempeatr) pet a

orma apa ra medat molela de ap oe dedo or ma ml atom de hdoen fa de oxe el aeta am aflat apa t xt a o aparentdfltate da molla d ap oe atom d oxe do atom d doe at d e ltr de oxe do ltr d hdo pod do ltr de ap, doar

ltr ? Rpl a e oadro, ete ond obte molelele de oxe droen on fear âte



1 E B

do aom (numii de ogado mole lementae n doa nu casa dublează numărul aomio d -

drogen i oxgen pe u dei dublează număru moulelo de apă i oumul aporilor de apă podui de oumedate de idrogn oxige. Pe aeată bază raiile ime penu proderea apei a amoniali 2+- 2H

i +3 - 2NH Nmăl din aa mol-

li imi pnt fear molă arată ât molule dn

al omp himi partipă la reace în oeiă oform poezei li ogadro aete numere dau i olmele relae de gaz eare în reai

Ipoteza li ogadro a ft o pepere geiaă zio îeleem pe baza teorie nete a gazelor prenea peare n gaz o exerită apra peret et dată o bnă

aproxae de prodl dit tmpatură mărl dmolele pe ltu i o ontaă nierală nmită otatali Botzman indifernt de atra molelelor d gaz(Vez exa F) Dei a o tmperatră i o preine datăam ntotdana alai nmăr de molle pe ltu Pe remea lui ogadro poeza li a rbt ă fie jtifată prempri arătând ă fnonază diă adoptâd ipotezal ogado a ptt obne formle imi pentr dieri omp gazoi la fel am abilit ma ă apate poi din rapoarele retăor elementelor ompuilo are partiipă la dere rai a ptt determa retăile atomie n raport de pldă hdrol) a m a fă Da Vfiaa

ă din a

rale trbe ă rzlt petru element dat aeeai retate atomiă Daă ipoteza i oado ar f retă a arode la formle imie rete pentr dieri ompii de la retăi atoi ontraditori d reai difrte

Un m ometar dpe tmoloie reutatea ecuar a omp hmi ete ală ma rtă

lo atomi al aomilor ae alăte molla omplD exep reutatea molelară a ei molele de apă



SCARA ATOM IĂ 1 1 7

S

S mh()l ur l i [, p m nt c i m � 1 m \ d l Ut p� I n



8 B

te 2 + 8 Pent n elment a helul ale ă molele oau dintn ngr atom greuaea molelară

oinde gretata aomă. Unle mou um eDN a gruă moular de odil miloanorCm foloe ada a uniae d maă mu deina numă de game egal u geuaea molulară n mod dog a gam, u mo d apă a 8 gam i aama dpae Mol et o uniat uă doae un mo dn

oi ubană onine ntodeauna aai numă de moule u t molu un mai gl 'u att un mamte gra pe ieare o et număr numă d moleul dintrun mo e unout a număru u Avoaro. Din pae ogado n aea um ă aluleze anmăr era neoie de progrele tiin depre ar omobi ma o

ogadro a folot formulle hm dedue pe bazaipoezi ale pent a detemna a grutăi aome o pizi del de bnă ee lrăi a ot pelaede alii n peia de Jn Jakob Bezelu ( 79 848), oor d mie a Uniertatea dn Soolm Berzlia publat n 1 8 14 , 1 8 8 i 82 abele are a frniza a-ori oar bun pent greuăe atomie ale mltor elmnte La frtl eolul al XIXlea dei toti izinii imiii rdeau exitnta atomilor ei e obiieă ă oloeaă tabell retlor atomie a ntrment ma lor de zi zi

Char ptr ae fiziieni di eoll al Ilea ae

redea raltata atomilor rmnea o mare tdi-e e pete nterpetarea gretăilor atomie Cd pem amt lment ar o tat atom dat taata rtat ttror atomilo lemetli ( aportatd pld la hdro) a doar o rtat md a atoaom ? Ul dinre prmi are a opat de derrle î

ae S Wll am Crooke a prep n 88 rtlatoie mrate de iti era de fapt medii ale re



Ă 1 1 9

ăilo atomor dif ai auia lemen Ştim aum ăat lu e adeăa proap toae lmntee apar n o-

me dift numi zoop tomii dlor zoopi ai aeluia elmnt unt apoape impoib de dtn himi daa geută atom dferte

Itoia deoperirlo zoopor ne ae ă părundem n f uu xx D a pv opeiă diuia apra geăilor aomie n ar i

ompleă făă o uă prezenare a lui n ar am anazi ă ngm izotopiiCurând dpă doperia radio aiăii n 897 a ă

zu ă xă forme drte ale anumtor eemente imedentie n e piete omprarea imiă dar oart di-ferit n omportaea radioaiă. De exemplu plubl nu

ete n geneal adioa dar plmb aoat u mnera-ll a onn uanu pezintă o adoatae propiea aaă radioaiitate peă i atni ând oate elementel are pot i epaae himi de plumb au ot ndepărae deent n uând lar ă aee arietăi ale unelement u omporări radioati dfeit onta din atomi greăi atomi dferte În 1 9 1 Fredik Soddy a umit arieăl aela lement zoop deoare ele e aflan aai o (z eamnă aelai opos eamnă lo) plta lemento imie Dar radioativitatea era ă evamteo iar xiena izoopilo părea ă f o partilaritate a elementelo radoati gee.

Doprira fapl ă eementel oar obinite,

eradoatie a i ele izotopi i aparine li JJ ThomonN rpnzător ă tehnia pe are a foloito el a bazat pe defleia eletriă i magetiă a or raze prodentr b atodi n razel atode obite are onta d eltoi i ra are ota d p

atl grele

ariă poztvă Î 8 8 g oldtei are dăd

mele ralo atod a obvat ă nr tb atod o gară tăată atod o aă d gară propagă



E E BE

dire opusă aodlu, prodund o lin lmnoaă iz-blă n gaze aria dn nteriol buui l a da ae

tor raze nmee de raze cana Kanastrahen. WlelmWn ( 84 1 928) a reu în 1 897 ă deieze raz anal âmpr eletr agntie i, dn drea mărmeaaetor deflei, a tra onlza ă ele ota d partle îărate pozt apote masă/să d m d oma a deât î azl razelo atode ale l Thomon

oparabil rapoartl aă/ară ale atomio -ăra are era mărae î letrolză (prezetată î a rmătoae) l tra onlza ă partll atoaze aal era atoi a molle ale azli di ntrorul tb are ăpăta o ariă poztă âd eletroea l d le de ăte razele atod e propaade la atod la ano, ar apo era atrae d atodl îărateat repe de aodl pozit. Majortatea aetor partle accelerate nărate ană pozită (au ion loaatodl, dar o mă racune e ntâmpla ă traă pn garadin catod ă iaă pe parea opuă ub ormă de raze anal.

Stdiul razlor ana a ifiil deoaree anmite partile din aete aze, după e treeau prin gaura dn atod,oeau o molelă de gaz şi câgau au pierdau înă nlron. Rapoartele maă/arnă măurae de Win era nrealitate medi ale aloor lo nan dpă ate mod-fiăr bt ale arn eie Tomson a rezola aeastăproble foloind un tub în are penea gazui d peparea atoduli opă anodulu putea mnnuă a-

lor oart joae, atfel ă prbabltatea ocniror direpartiuele dn rază i moluel de gaz ra mnmă. aputt să măoae asfl mare preizi apoartele maă/arină pnt dei aom ş moule cu arină poză

Î 9 Tomon a oberat că pent raz anal ormat n non e obn două aloi diee a rapoui

masă/arnă, unul d 2 d ori, a alu d 22 de o maimar dcât raportul dn cazu atomuu d dogn cu o



2

�s As st d oou Cs l Cmrdg.

a poiti Sarile eltie era toat al dei

Thomo a ohi exi doi iotopi ditini ai neoli l u retata atoi 2 i lalt reataatomi 22 rtata ato a eouli rată atrior ra 22. Pntr ă aeata e o rtate atomi mdeeamnă c neonl obini (car e găete n atmoră)ete amt al aetor doi iotop 1 pront di

nml total al aomilor de eon n forma iotopli mar N i 9 proent ora iotopli °Ne (Oberai 9% d 2 p 0% din 22 d greaa atoioberat 22 ) Nii n iotop al neo li e radioatidi xitena otoplor et idependentă d pra radioatitii

Lrările li Thomon au fot ontinate dp PrilRboi Mondial d un alt fiia d la laboraorul CandiFani Wlliam to 877 94 ae uee aitentul i



1 SEE E B E

oso ît ăo Aso os o -fle ro â lt ş e, s l

tă l , t sot no, l ăă,t sror să o Aso şt să of ttl l hoso oto eol, ş să so o l e o oto,r r o ol ş sS S s S ) te sl S S s S) s l r-

le l Ne D f, jote

ltelorşo fr l oto roăsrăto es l tălo o ftte

Aso ălt o tăsătră oă o, eAsto eto î 9 9 a o ă o e ă rtă to s ex î ort

1 / rt ol s, s î rt ort / 2 tol ), ot rtăle oe l oolor s rro îte As ses osr o ă -ă oxă t ă lrăl l Do,r 8 5 l Pot ( 78585 s ol

lă ă to tro leteo st otro tlă tă, e re Po rsso f ol o otş, t o lă oăe , osol est e l ă etăle to l or e r lo oee ere îtr. Ex oto r lo, tte

ă 545 Ast ş să te ă să etetoă er o ee retălor toe le lo ooto orl, ş , retă o forte ro- 5 ş 7 ş e 775% ş, rset225%. ell 4 retă lorle tl l reăoto r âv oto ş âtv et oste

vt, ote l Prot ş rl rlor ître lAsto foeă îtrvăr fort î sel tr to rtte toă oertă



Ă 12

Tablul 34 Gutăţ tomc uno zotop câtov mnt pznttv

m zoto

p

l ut măHdrgn H 1,8

H 41Hu H 4,6 1 d

1g ,41

7 161N °N 144

N ,N 118

46887 696

Urn U 4U 808

Asăzi şm ă xisna izpo s daază ap-li ă nl aomi or sn compus din paiul ntdin pnt d vd i nuoni aătr d pa-till năat poztv proonii. măl protonior dinnl s l ar drmină nmăl lronilor dnaom a rbui să nraizz saina poonilor Daa, nata himă a n lmn st undamnal dtrminaă d număul d proton din nl sal oi aomii d hidogn a n n n poton, toi atom d hlia do proton şi aşa mai dpa, până la lntl mit-nr 9 potoni Aomi izotopilor aliaş lmnt

a u toii alaşi nmăr d proni şi d loni dar anmr dii d ntroni, şi di gtăi atomi diri roni şi prtoni au aproap aaşi masă (aproximaiv masa ni atom H) iar ltrnii snt mt maişori astl, grtata atmiă a ni iotop st pratigală nmărl ttal d proni şi nrni on ini n

nll li atoi, ar st dsigr n nmăr ntrg Dartoat asa n a ptt f nst ără progrsl ăt



14 R SB

în izia nuaă După om orbi dspr acs po-grs n aptolul 4, om pua ng i mplaţ mi-

ior abari d la gua numro nrg a lu Ason abari ar sun a l d mporan a rgula nsăi O rmară suplimnară doar diriii zoop ai a-

luai lmn sun aproap indsrnabili din pun d d him i nu po i paai pin mod hmiobinui Chiar înaint d rimu Răboi Mondal, Aston

puss la punt o modă d sparar ar s baza p di-za mai rapidă a aomilor ma or printrn matrial po-ros, m argila albă Dpă a ăt a n anion dgaz d non să diuzz d mut ori printrn as d ma-trial, l a onsaa că gaz s îmbogăţ s pţin în izotopl mai or, . Dar prima sparar aproap omplăa unui izotop al ni lmnt d lalţi nu sa razat îna-int d 1932, ând Harold r ( 1 893 1 98 1 ) i alţii au rit să prpar antioan aproap pr d apă gra, oxidlizotopl H

n mpl lui dal Doila Războ Mondial, tatl Unitava no rgntă să spar zotopl U al ranili, arpat i olosit în arm nlar, d izotopl mai răspând U Mtodl adoptat d proitl Manhaan au ostxat l dzolat n laboratorl Cavndish moda dlţ lromagnti a li Win, homson i Aston, imtoda dizii gaoas a li Aston Dizia gazasă a ostolosă la Oak Ridg, Tnnss, pntr a îmbogăţi on-ţintl în U al raniu li naral, dpă ar U ra x

tras din proba îmbogăţită întrn dspoziiv amplu ddli magntiă, altronl, onstrit d Lawrn(Bomba d a agasaki a tilzat n lmnt dirit, plonil, ar a ost produs di rani în raoarl nlard la Hanord, Washington ) xistă am mtd mai simp i am în aţă prsptiva înrioătoar d a trăi în-

tro lm în ar U i pltonil să pată i bţinţi praor d mlt gvrn



S Ă 1

VI TOSCTIV CTOIZA

ată propat anaă a aomlor mpotantă pn- posa noastră a ost măsurată n pma part a so-luu al XIXla cu mut nant d dsopra ronlosa a nululu atom tr obnd aastă proprtan prvt numa aom on moll năratl ar poartă rntl lt n majortata lhdlor ondutoar. Aastă proprtat st raportl dntrmasl atom sarnl onlor măsrat n prn dra n urnt r n âmp r l sa magntaa m a ă Thomson pur smplu ânărnd ma-trall prods nrn pros lrohm nosut sbnml d ltrolză

ltrolza a os dsoprtă ma mlt sa ma puţnntâmplăor n aprl 8 d ătr Wllam Nholson( 53 1 8 1 5 Anony Carls ( 68 1 84) În mp studau unonara balor ltr a ps o pătră d apă a ontatl dnt n r ondutor barpntru a mbnăă onal ltr. A obsat ă sprodau bl d gaz atn ând ând rl ntra n apăCând a ntrods rl d la bornl n batr ntrntb apă pnt a stda nomnl ma n dal a onstatat ă la ru aaat born nga s proda hdrogn gaz os ar la l pozt oxgn gazos a dsoprt n srttmp ă a sbstanţ po dsomps hm n astl xpmnl l ma amănn a o l a lr mphry Day (1778829 prosor d hm laInsttl gal rnt ondat d mod Davy a dsoprt ă drs sărr po dsomps trând n rntltr prn sărr top sau prn solţl lor apoasadsa apărând n mtal a o dpnr n gaz sb ormăd bl p ondtor snda (nmţ ltroz) lgaţ

la borna po vă rsptv ngată a batr D xmpln ltrla săr d băăr top sodl mta apar



1 f B

la lrodl ngav ar lorl gazo la ltrdl poztvrn a xprmn apra ltrol a doprt

Dav lmnt od ş potau ar dş prznt n lomp obşn un atât d ratv hm nât n gă nodată a lmn lbr

A rt va tmp până la o nlgr dtaată a ao nomn n pa doa hmş d a npuloll a XIXa ta pn lrur dpr aom au

moll ş nm dpr ltron ş d amna doar prosl ltolz st oart ompat. O or nntă otă a ot n dn urmă laboraă n an 1 83d hal Farada ( 1 91 86) Farada a npt prna lgăor d ă ş a nst tnd ărl p ar l lgaCătând n pos ntrun laborator Farada a ăt o bnămpr l Dav a o angaa n 1 8 1 2 a ant pntr a lra la xprmnl d hm În 83 l a udat l Dav a dror al laboratoaror Intttl gal a npt lurăr apa lroz. Am văzu n aptol 2 tltata non ln d âmp ntroduă dFarada tot l a ot a dopr nomnl dndu romagntă prn ar modăr al âmp

rlo magn produ âmp r ltrată p rt xplaa modrnă a rolz aa ma ot a dată n nă d Farada : o anmtă raun nmul nutr ltr al n lhd um apa ntn md nrmal dat n sbmoll nărat poztv ngatv pntru ar Farada a ntrod nm d on"

D xmplu n ond obşnt aprxmatv 18 1 d ll d apă pur nt doa te (dn motv mp ntrn on pztv d hdrgn H+ un on n

' ay i trds ii n şi ltrod pe ş anon şao n n pitvi şi gv ş aod şi aod pnt tr-i p vi ş gtiv a el nvtt e eri E a st -

str b er ady d ăcn grşt de poerl Wi aW"l de la rty g, Cbge ş a st si ap aJ în lrărl sae (a



Ă 1

ga de hdro, O De a desoperrea eetronl mă on pozt m e sn de fap molele (în acestaz, n sng atom) are a pedt nl sa ma ml elec-tron (penr , nma nl), a on năra negam e O snt moele are a âga nl sa mamt eetron dar aeasă nformae n era neesară înteoa l Faraday. '

Să prespnem am ă ondtor lega a bornele poztă negată ae n bater eletre (pen are Fa

aday a ntrods nmele de ctozi) sn sfnda întrnhd Ion pozt dn medata enăat a eletrodlnega or f ara de aesa a onatl eetrodl, eor prela o sarnă eletră negată de la baer (sar-nă are m asăz a e prtată de eletron) or apăreaa molele nere De eempl, în electoza ape, rea

a es + e � În aest az parpă do eetron do on de hdrogen deoaee, dpă m a desopetAogadro, molela normală de hdrogen onstă dn doaom de hdrogen. a fe, a elerodl poz, on negat î or eda sarnle negae (eleton) batere, orapărea e a moee obnte În elerolza ape, aeastă

reae este � + +, oxgen a drogenl, apărând sb formă de ble la eleroz. Aestereac reează n deft d on poz la eletrod nega n deft de on negat la eletrodl pozt, astfel ă no on r f atras n nătatea eectrzlr, arproesl a ontna Sar'na ngaă edată batere la eletrdl pozt lată d a ea la eletrodl ngat rgprn fre prn batere a n rent eletr obnt, a ăr ntenstae poate f măsrată or (de empl, a fel antrn amprmetr obnt, măsrând fora magnetă pea prode).

Aa drer s apă ltrlz altor maraleDe mp, n ltrlza lor d rgnt mla AgCl

s dsfa în Ag C (Ag ste agnl, C )



8 SE R SB

reale de la eletrodl nega el pozt snt Ag + e� Ag, respe C � e + C Clor apare a n gaz

ale ă molele onn feare âte do aom, ar argntl a o depner monoaomă pe eletrodl ngaÎn oate aeste rea, nmre prese d moele de fe

are tp se prod an ând o antta presă de sarnărg prn ondor prn bar Să prpnm ă lăma ntate de sarnă anttatea neesară pentr a prode

n atm d argnt în eletrlza lorr d argnt At,nt a prode feare molelă d lr st neesar doătă de sarnă, ar pentr fear mollă d hdrogen far melă de ogn n atom) prodse în ltrza ap e neoe de doă , rspt, patr ntă nta etrltă de eletrtat flostă a se ste am ăste srna n eletron Pntr Faraday ea r

doar n

at rdtblă de sarnă, a ăre ltpl snt transferatre on letroz în letrolză In aest sens, a natfndamntală de eetrtate n elerolză, a fost ntrodsn 84, de ătre Sony, terenl de cton

Aeastă magne a eletrolze a fos sgerată Faraday de măsrarea anttălor reae ae derselor mae

rale prodse De eempl, î elerolza ape ore rentltr a prode notdeana o masă de ogen de optr ma mare deâ masa de hdrogen. Aes raport e eael la are ne aepăm pe baza teore l Faraday : prodrea feăre moele de ogen neestă par nă deletrtae, n tmp pent proderea feăre mole-

l d hdrogn no d doa doă nă d n -rent dat a prode de doă or ma pne mole degen deât de hdrogen. Dar, aa m am ăzt n se-nea preedentă, masa feăre moele de ogen este de1 o ma mare deâ ea a moee de drogen, asfe ăpen feare gram de hdogen se prodc x 16 8 gramede ogen

Faaday n aea m să e are este mărmea năsale elolce de sarnă elercă n nă obne de



Ă 129

saaa lot ay p ltoz

sară m e lmbl at a fl m Dat ptaoate mărma tă sae petr grttea atmă nntă bnte m est gral. Raport astr ntăa ptt f îsă am dtermat rnă Cântărd a

tatea de argt depsă pe eltrz egat eetrzanor sărr m e ora d argt sa găst ă n r



10 SE E CE BE

d n am ca g m o ndă od kogam gn ooonl m mlt n cn m nn a m m ng Un aom d agnt o nt a nt d nă asfel că nmăld om d agn dn ogam d agn b să gl c nmăl d nă d acnă nsf nam no sndă c ez nă n dn nolomb d sană zlă n ă aol dn maaatom d agnt na d sacnă ectrcă t de

apoma logam p coomb. ea atomăa argn st d ca o ma ma dâ cea a drognl astfel că rapot dnre msa atom d dro-gn naea d sană eletcă ma m dât apotdn azl agn de 8 o de este de a lo-grame pe coomb

Aest eza se exprmă de obe n ermen n dfert . Deoaee n mo dn oe sbtană onne meeael

a nmăr de molele (ez pagna 16 caaea de

sană ltă necesaă a podce n mo dn oe sbsnă ste ea egaă nmăl de nă de s-nă eleă nesa pent o molecă na pent agnt

doă en dogen lor a pen ogen ) nmt o onsană nesală cnosă sb nmele d fdy Un faaday ae epznă sana eletă a năelectolc de ectrae nmltă nmă Aogad o nmăl de molle dnn mo ea nos oaeae preze a sfârt seoll al XIXea a fnd96 8 olomb p mo Aml d hdogn a o grtate aomă de 18 aa ă n mo de drogen are 8grame sa 8 x lograme Astfel raporl dntremasa aoml de hdrogen natea de sacnă eletăera nos a f

8 /968 4 /C

Dpă desoperea eleronl de ăre homson a fostnaal să se dente natea eeoltă de sarnă eec



SARA TM i 1

hs s Î ii

trică pr ş i smlu cu acina cron . Pe cetă bază-a tab it c ra din tr maa a uui e hdgş aca ectu ee e ,00 x 0s kilgrame pcmb. Aceaă nfmaţ de uă in lectză Îpenă cu raprtl maă/acn e cca 0 klgrae ecum măa e Th n ecr la cndup T la cncia că am unt mi d a

gi decâ ctn a î cnin.



2 S B

ĂAA AII!

Sarna eletronl a fot măsraă pent pma oaănro sere de epermene la aboaor Caendsh dehomso oeg să ].. ownsed ( 868197) A Wlson (187196) etodele lor sa bazat pe faptldeope pi tmp n mă la Cadh d tdntl homso Charles homson Rees Wlson (869199ă n pot ser la delanarea formăr păror de apăn aerl med rl ja de obe de frele de praf rărle l Wlso a onds la dezoltarea amerelor eaă î are partclele înărate aflat n mare prdrme zbe d pătr de apă at ând o atmosferămedă se dlată brsc Camera eată a onrbt mlta mperea realtă partelr sb'aome. Astfel a-

mera c eaă nentată de Wlson petr ă era neresatde or a deen prm dtrn lng r de dspoztefoloste de fzen pen zalza rmele parlelorelementare emlsle fotografce dn an 9 9, ameree ble dn an 9 96 s 197, amerele fres amere sâne de az Dar e e nteresează am este

aptl ă pătr de apă se pt forma har î jl o-nlor ndda asel ă o măsrae a rapol sană/masăa aesor pcătr împrenă o măsrare sepaată a d-mesn lor poae frza o aloare pen sarna non prn dede aloare pet sarna eletronl

etoda l wnsed a folost o prezn în mod at-ral î gazel prodse prn eetrlză Pătre de apă arese formează în jl aestr o era prea m pent admensea lor să poată f mărată drect de aceea wnsenda folost o metdă bazaă pe teza partlelor n ădere (meodă care a fost repetată în majortatea măsrătrlr lt-roare ale sarn eerol) . Sb fena gratae opără de apă este aelerată până ând frearea ae

ompensează eat fora graaonaă dpă are ade



M 1

Cr ă i Ws p re s vzeză rml prtr ze

eză osnă For de gre spr pă este eglăonform leg do l Newo, ms pă mlă eler de 9,8 mer pe secdă l părt lee re d obeee dă s spse lor foa aaa asa = Masa x 98 /s

For de frere el pe de ă pe, depde âde rz păr, â de tez s D lcrărl eoree

le l Sr eorge Stoes ( 8 1 9 93) d 8 1 se ăesă foră ese dă de form

a de eae asa = 6 x Raa x ea

de ese o osă re desre âsoze s "de-

ze e, s ese osă dn derse măsrăor(de eempl, d ez de ădee no cop m mr



14 BM

de mărme osă) fd de prom 182 x ewosedă/m Desgr, for d frre oeză

ses ops măr păr, sfel ă, ac câd ezge o mă oare, ee doă foe e o compe-s c se âmpl ă pcă ee acceleă sb -fle ge pâă âd ez ge pl efee leă gt, coe de c eeză. z căder soare, eme d membr

dep l elo doă e de m ss ebe să fe egl Masa p x 98 /s = 6 x Raa pă

x ea de saae

ăsrâd ez pă, owsed ob de o

rele ms rz ple. Aă ele e dă de fpl ă ms pă ebe să fe eglă olm e mlţt des osă ( 1 logrme pe me b) pe Folosd forml beosă olml esfee, es dă

Masa =4

x(Raa

xesaea ae

Aem m doă e re lgă doă eose,ms rz pă r sfel ă e or să le deermăm pemâdoă (Aes lr e fă Ae G.) Î es fel,ownsed e să lleze ms mede păo dnorl să d por d pă î ădere.

Norl de păr fos re po p d slfr,re bsorb p, r owsd măsr sr eecă pelă d d eere greă se doă pebsorbe Rpol lor d rporl sră/msă perpăr , md ms feăre pă deermăeror, s ob sr de pe fere păă Rezlele l owsed d 1 89 fos ă se e de9 x 1 olomb pe o poz 1 x 1



MĂ 33

ama ţă a Wsn a s zaază a- nza

eză osă For de gre sp păr ese eglăoform leg do ewo ms păr ml

ă ele de 98 mer pe sedă l păr elr e d obeee dă s spse lo fore

a aaal asa = Masa x 9 /s

For de frere el pe de lă pre depde tâde rz păr â ş de z s. D lrăre eoree

le l S eog Soes ( 8 9 90 d 8 se ş ăcesă foră ese dă de forml

a de eae asa = 6 x aa x ea

de es o osă re dese âsoze s deze e s ese osă d dese măsăor(de exempl d ez de ăee o op m mr



14 DESPERRE PTIULER SUBTME

de mme osă) ca fnd de aproma 1,82 1ewosedăm. Desg, foa de freae acoeză

ses ops măr păr, asfel ă, a âd tezage o amă aloare, ele doă fore se o ompesa a aa se îâmpă păa ese aeea sb flea gaae pâă âd eza age pcl arefrearea aează graaa coae ade c aceaeză eza ăder saare, eme d membdep al elor doă eca

e ma ss ebe să fe egal

9 s 6 ieza saiae

ăsrâd eza păr, owsend a ob dec oelae re mas raza prtle. Aă relae e daă d fap-

l mas păr ebe ă fe egal c olml e ml desea os (1 logame pe mer b) ape Folosd foma beosă a olm esfere, acesa d

Masa i 4 X sia ae

Am acm do a cae legă doă enose,masa raza păr, asfel o să le deemăm pemndoă. (Aes lr e fă Ae ) Î as fl,owsed a e să alze msa mede a pcălo dnorl să de apo d aă ădere

ol de pr a fo re apo d slfc,

care a absorb p, ar owsed măsa sara eler prelaă de ad ceşerea greă sale daoră peabsorbe Rapol lor a da rapol sarmasă penrpcă , mld c masa fere păt deermaăaeror, sa ob sara de p feare pă. Rezlae l ownsed d 189 fos ă sarle ea de

9 olomb per o poz ş 1 1



M 1

olomb er o eg dfee de ocee f-do ecă p mj de eoe epemel

meod homso de măse s eeo, o er od eâd er l ze X. losă bsorbă pcăre de ă cd slf, el măsms sr lo oă meode fore dece mcâd măsăo e codcă elece erl e shmbă emper mp epe e pods păle de ă ăme păor ddle fosdeemă (c epemel l owsed) măsrâdez de cădere orl Rezl homso d 9 fos că sr olor er de r x olombDpă perfecoă dse ec sle p r 9 1 e do loe de , 1 x 1 oomb

eod A. Wso ce homso, folos o pod de rzele X dr or ezl de pcă- de ă e sps âmp ele el es âdâmpl e plc, măme ms păo pf măsă d ez de ădee orl, l fel epemeele l owsed homso plre âm-pl spr păro de pă o re fore : forgroă (re depde de ms pă măsă teror), frere er (cre depde de rz păr mă-sră eror de ez lr obseă) fo eleăsp pcă (prodsl dre sc păr âm-pl ee) D od ez să f s o oe soă l e ele e fore g l elbr, se poe obepo sgr măme eosă, s eleră prăde păr (Aes ll ese el preze Ae )Î 93 Wlso rpo o scă de 1,3 x olomb

Aese ezle e ord rezob re ele, d fos osdee pe ee, de fp er(Dpă m om ede, src relă eleol ese c% m mre) o, dovd ome eer-că e sfe de bă pe coge pe m



1 DESCOPERIREA PRCULELOR SBM ICE

e fe Mh e sep p eă omo. ohe s G olo eză reosee es

fp de ăe Whelm Oswld 3 32)e fsese opoz de fe omsml ed d 0 Tatatuu d chm gnaă l Oswd "S mos ă m ree poses doez perme-e prd r dseă s rlră mee, pe poez omă ăo zd mp de se m de

. Doeze de Oswld er epermeele Per spr mă browee ăsrre de ărhoso sr elerol

Să torem l l P l s rr d măsr sr erol m psdâ fss posbl l dsh â rp pr

ş smp mod l A Wso dr rods rpd mbăăr lă ol părr de pă r sds ro mosfră medă, folos păr dl mrl (l d e m bă le pr sr ne erorl prl să n plerzrAes rds porr d pe sprf părlor mnâd ms lor ostă mpl desfărăr permeor mpor l l ost m ă poeobser o pără ddlă or rmărd m

ra a r a p al r ar ar o ara dal ara l d fr a Mla ae epm. Hay Fr 1 4 ) n a

al Ur d C a ot la a l Mlla de m-r srn leronl nr te l de dtr, l t rtoto Mlkn l âte dnt rmele lrr pr ests Fleer n prte n srs rn de f lt dp more sa mnrl fot pl n ne 1 ,în Phy Tday pn . n el Fler ssne fost prmlre ft eerentl ptrle de le l e t rle de pe trle dle, r te f ot l re st foloe lel. pele Flee, el erse s se-nee ren Mll pl ol l re n rrern elto r ost el e Mll N a



MĂ 17

At o e Mk e e 1ete e c că d e

r o de mle or t e pl lr pl lp Pn fr rr ădeă pătr, ltră pt f ddă d

z d e de borâr fl prdWlon. (Pr dl, z An Să onsdăm dl mpl pcă n

măr d rtoll l ll d 9 âd âmplecr er opr păr ăz , m n pmed de , 88 sede, de ez e fos de 0,00

me ,88 sede, s 8,59 x 0 ms Vâsoze erl fos osdertă de ll eglă ,85 x 0 ewosedă pe mer pă, dese e0,999 x 0 kogrme p mer b_ D cese de, ll ll ă cesă pcăă e o ză de ,76 x 0 m ş de o msă egă de 0,999

x0 gm o

o (76 x 0 m), s 8 , 0 x 0 kg să ecămcl pd z pcă , să oăm m



R R PL B

â ă foa gaaoaă s gaă masa mă araa omă m/s sa

8 g m = ,9 N

ă foa d fca daă d fomla Soks s

6 (,8 N s/) (76 ) (,9 m/s) = 8, N

ca dspaă aa a pal d ază ăka foos ala o s ocaă a leg Soks; oreca (dsaă Aa ) a fos esaădoaec erl ce g rl pă foae m se ompoă s a fd alm

câmp e d o pe mer, esăpăă fos ăză l pm asese pacrgâd me 7 sede o eză de m/s. Deoee r o eeş pcăă, foa de fe a fosm m mcă deâ e d ma e e p pol ezelor

( 6 X / )a e ea (8 , X N 89 X /

= N,

d, deoee pă cesă foă oa m

jos ea dee ga Sm foo d g-e fee er de d 7 ewo, s ewo Aces eb să f ec chlbaăd foa eleră drpaă ss, ce e eglă sacaeoscă îmă âpl lecrc de ope mr Asfel sa păr de le p f ală

9 , 9 C

, 8 X



IĂ 19

Folosd mee eoe lâd cosdeaeoae oecle la găs o oae ma pesă de

987 x 0 colomb e saa ă mpacese asc siui."

Iă lsa sao eee pe ce lea găs llaper ceasă căă î m l aseslo scese âmp elec ă de 0 colomb 987 ; 986 8 99 9 69 88 9 997 66 7

000 ; 5 Aese sac s mlp des de ma asac elecol e ea o să edem că ee soae mlpl eg a ceeaş sac eemee D modfcăle sa elece de la o sese măoes ml m m osdeâd dfeeele de fea-e saă s d ascesea ecdeă obemmăoel chmbă ale s d o ă de 0 olomb 99 ; 6 ; 66 500 ; 68 8 ; 667 0 ; 09 ; 7 5 Am ese foe l ă o-e ese modfăr sca eeă s mlpl reg e s mme egală pom 66 x 0 olomb prme î ăle ese s mm mo-dfăle eoe le sr pă de le de o

ae l măoe s 95 ; 697 00; 00 0 ; 99 0 ; 0 800 906 705 0 Ierpee e ă elrol re o sră de 66 x 0 olomb ă

Mm a a â lră n prnaa ralor Mlka ol d a fa ma r eempl Mlk pra r

n n elro olm) lam ranforma nm dare le n nl fo n a ae Mn n a rena

e fa all n r arna

el

ră a pr d e mără d fr dă nd păa dpan n âmp elr E nd n m ar n ammărm are ar n alll r ş are mă de l asne l l lsâ deor ar o r rămn nn n-r o nmă păr E am ml e for pnr a orl efe l srnlr elee e ar Mllkan lar f ddele l dă ler f ll Mllkn a rod n pl m -re enr plra er pe e nej (a



140 PR PCL

l sese sese pă ped se eleo so eg o âg pe po ped l po

ped re o ped po câg c m depeRepeâd ese epeee mle pă l k

ob o loe mede per s eerol de92 x 0 olomb o eo epemelă de pom 0003 x 0 olomb . Aes e l mome

espec de depe e m esă măsăoe sceleol dreă s dreă Apope ă m mpor- e modl e fsese obă : măd păde le mpl mlo ă oboâ l p să obsee m e pede s âgă mă m deelero, eo m l ăsăoe l owsed

homso Wlso de l lbool edsh deemseă de fp m sr oă mede pălor dorl o de po de pă lăsseă deshsă posbl -e e desl de lg per srcle oo seleolo dd Dpă epemel l lk osemee posb e m es de fece dă âd o

pără câg s pede o să eleă e mee pome de poe mlpl reg ele src fdmele

l l folos med oe s elece obă de e per lc pme om pl e fdy (mărl l Aogdo m c

src eleol) fsese măsă î eeolză obâdse ezll de 9 500 oomb pe mo Împă esmă l s eeo ll cl mărl l

' m rt Holtn îrn std l etelor l Ml knest mnfesa o sree onsdebl prnd modl n re lstrle pe re le nls n lre lt lt emen

or Fel renf de l erstte d Ven st n o sset e p srn orml de . pl d dretel Mlk ot rent rs neonns n l orte )



S OĂ

Aogdo 96 00 ăt 1 9 x 1 0 su 606 x 0olcul o În od chlnt c un

bstct, t sun că lctoz dăds o d0 1 0 klog couob ntru ou asă/scnă onu d hdogn, r sacn ctcă on-lu s t cu că s 9 x 0 colob, stfl că sonuu d hdrogen a u dtrnaă: 66 10logra. Dn aoara cunosctă de crca 0 0 k-

logra e couob a raotl asă/srcnă ent ecton, sa ectron a uu f ac calcuă cro 0 1 0 g/C înul cu 1 9 10 C,sau 9 0 klograe.

Densna atolor er slu de est D e, al ga atocă 1 97 a hdrognul 1 008astfl că oul d aur are o să d 1 97/1009 o adcât c atolu d hdogn, sau 0 0 klog Dnstt ul st d 93 1 0 koga tcub, dc tb să f 19 0/0 10 9 X 1 0o d ur în fce cub. Adcă, fc o d rocă n ou g cu 1 ăr la 9 10 168 X 0et cub trăgând rădăcn cubcă, ed că, dcă ao d ur sun sâns îacht, d trul lor rebue săfe d 6 1 0

d ul n alor scn cronulu ăsu-ă d kn constt c csă bză nt scraocă odfc ca orntă a zultat dn r-măsur âscoztă arulu în n 190. În zn, c

bună lor srcn lcronuu st 601 76 10 coulob, cu o eo d 6 nru ultl două zclAcst dăt dor cu un d ocn aloaeobtnuă în 9 1 3 d kn

Îbnătă dtnăr scn ctronulu dut d u ugn, d nt d tu clo fec

t d lkn su Wson au contn Fzcn cută cusrcn cr nu sunt u su utl întg scn



14 DSOP P O SBO

lctonulu n cu cu o da în ctolul5, s consdră c că otonu constă dn t cul

nut cu c do cu scn glă c 2/3 dn srcn lc-onuu unul cu scn d / dn scn lctonulu .Dn în tm că un mnt d ul culz d llkn a găs o cătuă ând o sacnă gă cu o dnun ul îng l scn co-nuu d ână cu nc nul dn cs zultt nu s

conf Rzta ngat nu sunt ât d sctcuos c dscorl fc, d ot f on R-zultt ng l cso n u confa cac s cd n gnl nu că d cuc sun nu ot s dcât în cobn c a curc su cutcul nu antcurc cobn l căor sarcns adnă înotdaun ână l un ultlu îng a sacnlctronulu

RA Man, On e eeny e es nde Ad nsn hsa Rw 2 ( 9 49



4Nuceu

Ato sunt nutr dn un d d cc d lc-ton dsco d hoson scnă lctcă nga-ă n u dcă to conn cton tbusă connă un a f d tl c scnă crcă oz-ă ntru cons scn ngtă lctonor

robă duă dsco lctrono a fost dntfcaul cu srcnă ozt dsc odulu n cc lcon sn nj n ao

In 93, l cs Slmn c l n l Yl ho-son sugr că lcton sn în n s csu ac sfd no ăcnă C în cş t l oo

anto gok ( 86595 roun un odl d t"Satun confor căru on s otsc orbt njuru n cor cnt încărc ozt l c nl n u-rul lu Sn s lnt în uru Soarlu Ş cu căNgok o d dăr scn oztă tomuu întadă concnraă nrun nucu dns d c

dnsn în juul cău s rotsc lctron nsă cstlucu tbua stablt nalNuclul atoc fos dsco în entl c

tute l Unst dn nchstr în 1 9 1 9 sbconduceea l ns Rhord Ruhrfod s născutîn 181 l Bghwatr în Nou Zndă înro fal dgrn dn aa Brtan ce s şzsă n

o al

ănoasă ntru a cua n ş cr nuoş codca ăcuo în Nou Zndă întâ la Colgul



4 P P BO

S i r E d

Nlsn nd a fst f d prţ ap a stdnt la C-trbr Cllg în Chrsthrch nd a prm cele ma înalt lfate la fzcă mtmacă Al ncept cerctăr

n dmnl letrmagnsml, reăr a ărr nă m-pranţă stră ă au ad o brsă de 1 d lr pe an au perm ă ajngă în 89 în Labrarl Caendsh.



NUCL E UL 145

n urăo c n cnd Ruthfod s fl Cbdg u fzc ntă d o succsn dă

d dsco ouon c u culnt cu dsco conulu d căt hoson n 897 nt fosdsco rzor X d cătr Wh Konad Rngn 8 93) în nobr 89 l Wzbug. Rntgn obsas că tunc cnd zl codc loau d st-că a unu tub codc s tu nste z nobsnu

foate netran ne azeX

deăre Rngn

) careoalau ăcle foogrfc oocau floscena dfer-lo atral Acu st că rzel X n sn dect lu-nă cu lungea d �dă far mcă d de o acă dec cea a lun zl) esă unc cd elcron dn ara eoară a aolo cad e orbtele n-eoae ntu înlocu lctron sl dn ao d azelecaodc Dscoerea razlo X e n afara frulu rncalal oe nosr dar rbue sus că e ras tena fzcenlor de rtndn asura osbltă stne unrfor dferte de radae neunosu încă

U rătoarea descorre ltoare dn aeastă eradăa fos crucală entru Rthford. La nctl anl 89

la Pars enr Becerel 8 98) anna descrrea radoactă. n caul ăr ntra în detall aceste descrr ale sdul rnd natraradactă decadată este sfcent să sun că at- substanlr radoace emt ders t d arclec enrg de loane de or a ar dect enrgle de

gajate cnd at arcă a reac hce bşnutDuă u ra de ateat dn aea ca cae lcra înlabrarl l hsn Rherfrd a fost a încet nteresa de efectele radoacttă ş l razelor X asa cn-dcblă elecre a gazelr Parclele c nerg ardn a radat s elecrn dn a electrn de

ennd rătr a cren eectrc n 898 dua ce a s-da c hsn efectl razelr X asura conducbltă



46 P R A PAR B AOMC:

d d vr M l, M ra,Cd Î 1905.

lr a azr Rhrrd a arăa ă razle X ş radavaa aţnază n alaş d D asenea l a dn-at l pţn dă pr de radaae p a lean raze ala s bea

Aes rzla a ads l Ruhord psl d pro-sr răr la nonnatul Labrar de Fză

Madonad d la Unerstaea ll dn Monral sabara penr Canada n sepebre 898 aând ră aînane de p lar săş ră la Mnal âea pobe dsărur d hr uran. La Monral el a la a parenr p n ânăr hs d la Oord Freder Sdd 877 1 96) n pl anr pereţ la Ml Rhr-

rd ş Sdd a sabl nara dferter or de radava răle lr or preznae n sţnearăare Rhrord a ăst ş pl d a se nare n



N 7

Na Zeelandă d a se căsătr î 19, de a ssne con-fern la Soceatea Rgală dn Londra de al

rma pe

hmson la Yale în 19 Des acatea l a cll sedesfăsra în condt ma mu decât bune Rtherford sesme zlat e ce�rle de fzcă dn rpa a proftatde ansa de a se toarce în Agla când în 96, sa fert n post de profer a Unesaea dn ancheste Laacea dată anchser Cabrdg era cele ma mpor

tane centr de fzcă dn ara Brane.În 9 Rheford a încept o nouă careră la anchs-ter rerentând cercetărle d la ara radacăspre lzarea acesea ca mjo de std al probleme rdcat a începtl acest capl anume prblema dsr-be matere s sarcn în nerrl amul Abordareaacste problee propsă d Rtherford d coleg dela anchestr a deen un momn crcal al fzc adrat n fasccu de parcle c enrge mare aspra nfoe sb de ar s a dds dstrba sarcn elecrceî tom

'fe d

'prbablaea ca prclele să fe m

păae la dferte nghr de către aceasta Vm analzaepermen cea ma js în aces aptl) Partlele c

nerg mare care se foosesc acm ca snde î asfel de eprmnte st frnza de accelatare ggantc cmsnt cele de la Bataa lângă Chcago) enea ambrg Sanfrd nsala al căor dmensn se măsară nlmtr car flsesc o atâa eerge elctrcă cât nra de mărme sderablă. Scopl acesor epemene

sa mfcat el trecând de a stdl strctr atomla stdl partcllr dn terl aml char al partcll dn aceste parcle dele fndamentale are saflă în spaele sd împrăter ca ndc al srucrsnt însă în mare pare acelea c dele l RuherfordDesgr p tmpl l Rtheford n sa mar accl-

atar ar el a trebu să folosască drep sonde parcleleemse de sbstan radoact dn atură A rt ot



8 DSOPR PR UOR SBOC

s rzo roba dsur sarc cc roruao u : saca oz s cocra u c d

dsu c u cra s âr cozua u uord au dca s rr a fd gr ca ş c a car suss C au drads ş rg orbor croor d ao ?D c co ca s os ob ud -roagc ? Ş dac aaca crc obşu r sar-

c d s os cro ga orb ur uor oz c a dc ucu sşs s fragz ? Acsor rbr u s ua da urss coxu zc orc d a ac o dar r as a fos c d âru fzca daz Ns Hdr Dad or 885 962 , car a za ur

ford a Macsr 9 ş sa ors acoo caa dcofrar 9 4 . Lcrr u or au cods oddrc a dzoara cac cuac d a 92 (ş ca fac obc acs cr) D ca rford ra cu sa dzoara cac cac cao cosdra ra orc ra dar d ra

ra cu car auss da ac Sr Mar Oaş aş c du c or rzas rc d crud cadr cofro Sco d a LaboraorCds uod a rarca "S sn dr orcocz dua s ar a f d cr ca ş rs car s az Sr N Mo caz o

a d u a xaoda oad d doar a cac cuac d a 92, câd u cog arba uord "C a o fzc ? ar u-rford a rss "U sgur ucu s oa su dsr fzc orc sau us coar dao ş orb s adc c cor â. Ca or-

ca dg acs s orc or Dar raa orc ş xraor s ca dsud b ş s a dscrca u fr a. Auda



N 149

u uord s daoa a oa ş fauu c uc- u c a oa uss c câd s şa

aâ d u dsr ucu îcâ u s ua oba oror aac sosca ar ford ra î sars aborz d uu sgur ora d cr aa o

I 9 9, ord î uraz u Tos ca rofsor fc r cdr Cd Cbrdgd îş rss crra d agaar rro gra î

car zua agror. La Cabrdg a cdus u gru dr fzc car î a 9 or dscd o o r îfzca car a as r dscorra ru d c-r Cadwc ş a dzgr arfca c arcor accra d cr o D Ccrof 897 96)ş E TS Wa 9 995) rfod a r a

rur d car s oa bcra u d ş rNob ru c î 98 r crr u asra radoac u d caar î 9 rşda Socga î 95 rdcara a rag d ar î 93. A-duş org şa as d "aro urfrd dN so ar î â baz s a cs asr w.Tx ra " cuua sdardr ss sâc wadra ) A codus d ac abraor Cadsâ a oara sa î 97

graa a d fzc car u a cusrsoa urord fgra u u asc d asrrg ş soba. afşa soraa d îş rac d 96 câd a za Cardg

a fo ara u r aga sca u crcd ş sa sus c acsa î rrza u rord

n lmbal lal rml kw dma rN eelande (N. t. )

Crd ate f În ftgrafa d l agn 11 magaa f t la rer Kaa d Gl re în a 1 era r

mt atât nt rntr ale ae t nt ltr sal Amat dr tr dre sra rdl Rherfd GradHl m rba d rmar a l Gerge Gmw m a



C O B

Era xr d âdr d "b car î roa acgru d r xrao d a Cads cr î

cda ac Far Kaa ş Oa rc ş Cadwc Cocrof ş Wao. urfod cra frîrrr dac crr a McG Macsr ş Camrdg ar f soco ca rzua uc a r rsa ca d acsa ar ua s c a au o carr obşud oduc ş. E ra dsor asoca d c z

ca rbu c c rsurs ara câ ma u dacs oa cu "sâr ş zoaor ar oda câd u ârfzca sa âs c a r aara d car aa -o urford a rsus "Asa b u aş ua fac

tar nfnab a l Rrr ra per sdnii şi asiste

s n aertsment Rrfrd ene rdr l fe m În eean ttl easli gii d rdi Î aera pe panl Hk mal era pe rm sal Pe d lt part 1 Bernard C minea El Md rdll a smbl al almi iar li Rterfrd p s s mpar at. Una dn rl sl s şe Nua a/-hme ar n bir l d l Caeds atârna grr em abratr d mie rdl mpat daspra nstalaei alimstligra menn ss dspre rdi li Rrfd p are am

gsi s af În art A. Ee ar sg asa ar aba prspt şi dstl Rfrd ea rdl n se înare nda Bra Pprd adg Î prespnre:î rs lmba matern a Ki âl kkd s flsşt n rg pnr şef Am a s îtreb e Kp dsr smifaa rdlli ân ram mr a rnne a lal CstnM sps e s ra r a rii am pr

m ror d l JL

n n eee n e te p r srr g ş a ârse l K. Cnfrlr ss Kffm s r 922-925 ir ântam lgr spr ri ân r b dsr rdl mar a ra trd ş h frt aait di de pr di Î e m ntme ri r Prspn de Ka a fs s flsas rdill a n smbl al feri l Rerfrd î ss gna ş n ent a ment bi

rie li partlar n ri , bis am ans la ltimapl illi l Rerfrd (Na



N U U S

Cdl lrtru Cand ptt d E Gl

s a o Nod. fod a s osd voa d fod s âd a sos a Cavds ,a a ss a d p saaţ a a ssa pa âd posa o a a s poa aea paa g d e a a

La spozo "ospva fz a MaGodab oa asf voţa s a a s fa



1 DESCOERREA PARCUEOR SUBAOMICE

d z ua u a a dzgauu a os uod ş s o ooga a sa âdaaau gu. Î as ao d o a oogaâd uu d aoas ooa au os osu aBky ş oa ua a aşza faa oouu Saa a a s a od d za a-uo ş a a. Aaoru d a Fab s u u ufa d aru (aoa , k)a ooa o bu a d a sauu Iosud aş ş o u d bzo Uo se u baa d fz au o asz d su d oad doa ru aaoa gga âd uod auş s fa aâ d u a ba u s Cd susu s a dso d aua daa a a ae uau f fu u sâ ş zoaoau fos ga da fu a a d od

â a a us au oba dsbu sa- ao da gruuu u u-fod d a Mas au sus ş a o a bada d dsoea oulu d Toso us dsbu asa ao ? Du a zu a

o a uu sou a XIXa Jo Dao şa ş a da as a a aoo dfo uâd d au aou dabo âş d 12 o a u dâ aou d dog ao d og âş d 1 o a u d-â d dog ş aşa a da. De asa sudd

eeoza Faaday ş a a aa ao a (o) a su uo uuu soa azo sau a so au ao as/sa daoxav 0 koga/ouob eu dog şpoporţion a ar u o atoor a gre Dădsoa ouu a dev dsu d a aş

o u su ava dâ ao a au âşga u saua mul ectro ( cazu onlor ngav) sau au r



N C E 1

du uu sau a u o ( azu oo oz) aas baz saa a ouu d dog

bu s xa ga u saa ouu. As-f âd saa d au aou as/sa ruo s 1 /2 000 a d ru o d dog ş sa su ga, zu asa ouu (ş a aou-u d drog) bu s d apoxa 2 000 d oa a dâ asa ouu. Îsa oa aasa

ao su au d s d eo Sa aa a pa a as aouu s a î a pa aso-a poa sao poz

Dup u o da a âzu xp d a1909191 d a Mas au aa u ua saapoz a aouu s coa îu uu de

desu ş uu o apoa îaga asa aouu Au d s foa uu Dao ags ao au î ga as aopa d up -eg a as ao uu d dog aşa sa ua d uu s foa d pau g a poz a po dfa u uu d dog, ş oaî 920 ufod a da e d protoni Touş pop zuae a u ufod aau as uu upoa ada de xpu asa uuu d u sd paru o asa doguu da uod a gs saa u s ua d dou o a a Dup u oda, î 9 1 Mosy a sua ş sae ao uş a gs za aseoa de ep

asa ao d 0 d o a a dâ a a doguu da saa uuu se ua d 20 d o aa Î pe dou d a souu u auţ fz dau uu oţ ş o dxu uu d u a f oa d au poo(pru a xa asa) ş do o (pru a cop

sa dou sa poz) Aas poz a gş dasusu oe u a fos gs pâ 92 âd a fosdscop uou ua d pau subao



1 54

OA Ş XAA IOVIĂ

N dscopo şfc c d âpa s aâ d a p câ cd oa Toş spoa p a doa aa ada a a d ca a dsop a aga fza so XXdsopa adoav

I fba 896 Ao H q 852 908)pofso d fz a o olh pa pobaa ca a âd s sps ac soa sa s az pa d p azo Xa fss dscop d Rg âva Moda q a sp vaa o pfoogafc v â ag ş spaa p d cp pasas a p d sa Da

a soa a f fc ca ac csa s az dp azo X, acs az a f pa âa ag dj pco foogafc da ş ca d cp as-f c a dopa pc a ap g c xcazoo poa d ca d cp

Nooc a c ca d csa sda d cq

s co s d a ( bsfa d apoas)(cq spa c fc ca ca a gad fosfosc a acs s a cosc ca ososc) To şasa a fc ca ac o a s b Ia apo cq (coca ca aâz ac a) asa co âpa :

[La 26 i 27 ebae saele a aă na ineen [aacă a i eenee la lăs în aeae, pnlăcile eele n lapl dn cabine, lăsn săle e an la lcl l Sele a aă ele ăe a -ela lăile la ae, enă să găses aag slae Iagnle a apă ă, c mae inen-sia .

Do a âz cq oa oa



1

Î e ăle a s c e c ee elb e ă nn . Î cese c ă

e ce . Te ăe e pe e st f ă e fsfsc, fe ă pse a l, f că s fl ă ale lt sfl a s ccl c efelse e eeel cse să

cq aa da câd abua acs az au a u câţa a a os cuoscu Fa-ţa ca "az ac Da ş a uau oducas d az. 1 9 a as Ma Skodowska Cu( 1 67 9) a dso c az asoa a sd o ş o a u cu sou

Cu ( 1 59 1906) a dsco adu ca ad oa d o a ac dcâ ua\ ac a soC a da ouu u od d rdotvtt.

Da c a adoaca a Ua d a cocaa ob oa d au ao adoac -

a fu d az D c a sus a sus cc- ufod a 1 95 ş 9 Laboaoads au aa c xs c dou u d ada ca a u az afa ş ba az ba aaoa o aâ d a ca ş az X da az afaaau o d a a c c a u

au o d o foţ d a goas d 0001 o(0025 ) cqu (ş dd d F s) ob-sa 99 c o a d az s d a (acaa d fod az ba) au da câ-u agc acaş ss ca ş az caodc. Foosdoda u Tso cq a sa aouas/ sac a azo ba ş a gs o aoa aoad ca gs d Toso u co ( Msoaa



PUOR BOM

Ea ca c az ba au d fa co s cocu z u a a dcâ c d az caodc

az afa au a gu d da cu câu ccsau agc da 1 93 uod ( auc a Mc)a us s soa acas d s a fooso a daa aouu as/sac sa dod a daoxav dou o a a dcâ c a ou d dog Aasa ua sa acu afa a ou saa ega u ca a ouu d dog da cu asaao 2 (d dou o asa aouu d dog) Da s uosa c u e cu asa aoc 2 Cuâdufo a suus au afa su d a ode uou ee şo du dog ae aasa ao acs az aou as/sa fd ddou o a a dâ u ou d dog, a

asa d au o a a, saca bua s f d douo saca ou d dog ega da ousa s dou sa co fod a fu d a a a âzu a d uosa u ao o d s adoacvaa afaa o sa d 2 u a sa ouu

d dog doa acasa s saa uuu d u a au afa s d subsaţ adoa su

a u d u s d do o ca suou o oa.

dfaa azo afa u o d u a fos asuga u fod d fau c u a asoa aa adoa D fa a dso a uu â a fos fu d csu ba Wa asay ( 1 852 1 9 6) ca a gs u d uau u c. Su " â u c u fusse da gs u a oa Soae Câd u asccu gus d az soa o s ş suda cu uso sc zua aa avesa d u u d

uoas ş uca oduse âd ua d o au ug d ud s s sau absob d ao



5

Mr Prr Cur Împu6 a lo r 0 4 r r Prul Nobel pu z 35

d p prafaa Sarl Cel ma m dtr at a ptt f dtfa ll amăătare prde d

df lmt labraarl rt dar a dtrel le ptr ar f brată mpl p dn



6 ss soas Asoou J Noa Locky( 36 192) a oâ c a s daoaz uu a ,

ca a os u u, d a u gcsc "os daSoau. Hu s d fa oae abud Soa ş ga us, acund pâ a u sf d asa coa u s E s a p â doac aou du s foa uso s ac cc Ao dduad u d aos

po ca uşo, p coc c o-cu d a z sufc d a pu a ş d sfagaaţ s, a u u oa f capa ocug aşa cu dogu s capa a

Cocuza c u s podus adoaca a de d a câd, 193 a Mc asay ş Soddy auobsa c apopa suo d adu apa u. Îsfâş 19 1 98 a Mas, ufod pu

TD oyds a uş s cpz suc d u pacu aa s d o pob d adu u a obsa ac-aş sca p ca u fuss dfca Soa,coâd as dubab c acu afa su ode u. auc ufod u şa, da ou ua pacu afa su od obşu s d ao

adoac s acaş c ou pu ca u u fc us osu ucu d u s ddpae c a sâs ga d uc aoc uşoa.

C da a p d adoaca a pza daz oa a (ca ş az ba ş az X), da ca(a ş az aa sau az X) nu po f da uşo d uâp ag. Obsa pa oa 9 d ad, au fos u 93 d ufod azgaa. uod a psupus c acsa, ca ş az X, suu cu ug d ud foa c, s acs cu apu f deosa pâ 9 4 câd ufod p cu E.N. da Cosa Adad ( 1 9 1 ) au uş săsoa uga d ud a azo gaa obsâd -pşa lo csa (az gaa au fos u a puţ poa soa u a adoac dcâ



19

az aa sau ba u o aa u d spus ac d-sp )

Aada az afa su o d u cu sac dub (dfap uc d eu) az ba s co a azgaa su pusu d u Da c au fac ca aos aces az ? U dcu poa a fos dscopede ufod 99 câd dup auss a Mc C u a u obsvas adoacvaa ou l

pa s fucuz uo a as au âd poba s afau cu d a Sâgâd o sc a sua daspa u pob d ou a u s cocz u gaz, d e aaţa ou (U gaz sa s dadu fuss obsa cu puţ p a d FdcEs Do ) azu a puc adoac d -

pza o pa d adoacva a ca uss abuouu su. ( paaz f spus oae xp d a Mc saa adoacţ a suap fcu asua coduc cc a gazo aca fo asupa cua uod Tosoucas pu a Cabdg )

Ipoaa acs dscop ţa d apu c pa d copxaa fouu adoacţO a a d adoaca a asoca uo ca ou sau uau s daoaz uo ca dsubsa cu su aaa ouu sau aaţa aduu ca su odus p aoacaa uu -

doctvtt ao subsaţ odus âdu o d adoaca a uu ) D x-u 1 93 ufod Soddy au gs c 5 d oc- d adoacaa ouu s daoaz u subsauc adoac ca au uo "ou X To-u X pua coca soua u s a ouu (

a d ou) adugâd soţ aoac ou s spaca ca ( doxd d ou) sâd u ou X cd Saâd fu acsa ou X cau d



1 DESCOPERIREA ARIE SBATOMICE

u a mut ma un adac nu ma dca ma-naa ulu Da, în mul acan d Căcun dn 19 pb d tu d n ca u xta tu X a lată ă ta tmp d ptăân, a când au nr n la-bra uhrfd ş ddy u dcpt că u X fcra dn nu până la abundna nmală Prba ş rcă-păta atâ adacttata cât ş capactata d a pdcmanat d ru Cncluza a ft ă trul X nu t mpu'tate car ntâmplă să nacă trl naural cet d apt prdu d tru, la fel cum manaa tulut pduă d tru X.

Ş ma mprtată dcât aată dzălur a mplx-tă adatvtă a ft nlgea faptuu ă dvseubtane pdu prn radacttat au d fapt lmntdfrt d lmetul adat al. I 92 uthfrd

ş ddy a arătat ă manaa tlu te n nu gaz nbl, un mmbu a faml gazl t dprte upun tmp nant d amay (famla ncld hll, nul, agnul, rptnul ş xnnul Nuu lment ap la put "ntn, dar ma târzu a dnt nct bnuml d radn (În trmn mdrn mana tru ş

emanaa radul unt d ztp dfr a radnulu, nş unt unsu ttal vr dăzc d ztpa radnulu D amna, trul X ra dt lmntchmc dfrt d tru ma târz sa dcprt că t frmă dbt d radactă a lmntlu numt radu(Trul X t Ra, a radul bşnut t a Afl

trul tansfrmae ntr vartat de ad ca atranfrma ap ntr fră d adn duă lucrăr lac dn 93 nttulat "Cauza na

tura radactvtă, uthrfrd ş ddy xpla că adatvtata t de fapt tranfrmarea unu lmnt chmc naltul, tranfmare prvcată d mtea ur partul ncărcate alfa au bta Aata a afrmat ndăzată mabltata lmntr fd axmă chm În nul



N 1

următr uherfrd prezena "era utherfrd ş ddyaupra dezntegrăr n faa unu publ ept al etă

egale dn Lndra În pub e afla ş Perre Cre, arepregătea pe atun eetare ehautvă aupa radatvtăt. Î artlul ău Cre măar a metnat te-ra

deztegrăr prezentată de utherfrd ş dy

maata trl a frzat altă rmate ralăprvd ara radatvtă. therfrd a remarat ă ttata rad atvtă prduă de aeata drş rapd î tmp dpă aprmatv mt pbă dată dgaz are ma mătate d radatvtate a ală pă dămte ma fert după tre me ma ptmş aşa ma dparte. terpretara a, aa a t dată îlrărle pblate împreă ddy era ă fear atmal emaae tl ava prbabltate de 5 d prte

de a emte partlă alfa î feare m de apt la far55 ede, ndferet de tmpl ât tăe pâă at atml ât de ml al atm era prze, ar âd emte partlă alfa el îetează ă ma fe atm al emaaetr Degr ema patle alfa are l mala tervale de 55 eude ea pate avea l î re m-met Daă e preşte attate dată de emaae atrl, dpă 55 ede jmătate d a a dpărt, atfel ă radatvtatea prbe are jmătate d tetateaală Dpă ate 55 eude jmăate d attatearămaă de emaae a trl a dpărt, aşa ă radatvtatea ete de mătat d jmătate a un frt d tetatea ală aşa ma departe D faptl ă rata

are atm radae trulu emt partl ala depdede prezea atr atm e pate dede ă aeta ete pe la nvel atm, deebt de reale hme bş-ute ar d fapl ă rata u depde de tra atmurezută ă dezntegrarea rebue ă fe pre prbablt,a auarea ue mede. te fală pejudeată ă daă

au medă de multe r ş ea ade mere u apul î uatun la următarea aruare ete areum ma prbabl



16 SO I A A O SBAO

să cadă aja. crl n sta aşa dacă mnda stpt smcă şansa ca să apaă cap st d 50 d p

a a arnca, aşa că şana să apaă ca d dăr a rând st d 25 d cnt, d r a âd d 125pnt ş aşa ma dart a dzngraa radacvă an am a manat r ra a s m mnda a f arnată a r 545 snd aml spravndnma daă mnda căda apl n ss. (Dzntgrararadavă dfă nsă d arnaa n mnd, prn ap-t ă s pa prd n r mmnt Eplcaa as-t mprtăr pbabst n a st naă mplt pânăând mana antcă n a s aplaă fza nclară,la sfârşl anlr 920 ş ncptl anlr 930

Când a st găst ş al mn radatv carsatsfa acaş g a dzngă Pntr car dn l să

n tmp caracrst, nmt tmp d înjumătă dfn catmpl n ar n atm ar şansă d 50 d prcnt pnra sr tansfrmar radaă sa, chvan, m ca radacvtat a n prb a mnt sptv pdjmăat d ntnsta

' nm db l d d m d 50 d pn L d bn m p i d mp d ed l m" nd mpl d m pb l l d l 1 / d n l l mpl m nddl pbbl d / p e d d. / (1/) mpl d de l eme d 1 58 d pl d jm p, bşş de d p mp de m p mp d d m)i p mpl ed d mp mul p p n d f d do n A H pbbl n d n l d mp d d pl d l ş mp d d Tmpl d d d 144 m m de p d jm emp dl mp d ue d 1 00 de l

p md d d 44 1 00 10 Au npbbl m m du d r d 1 / 1 0 004 p Na



163

b l de je fee ntel d tp Tjte d t ş dee

Dpă m am văzt, pen emanaa tii tmpl deînjmătăire ese de 55 sende pentr emanaa ad-

li este de 3823 zie penr tr X este de 3,6 zile şi aama departe (Eistena timpr d njmăăire derii ads la desperirea izpir, despre are am vbit n a-pil 3. Emanaia ri ş emanaia radi l sn ni aelaşi element dar a timpi de înjmătăire farte diferii tivl pentr are n sa bserva săderea ad-

ativităti la t, ani sa radi ste ă aeste element(sa, mi precis, zp r mai răspândii a impi denjmătăie fate mari timpl de njmătăi al radili(a este de 600 de ani, el al trili (Th este de , 10 ani, ia el a ai ( este de 5 ani.E adevărat ă radiativitatea bservată în prbele de radi, sa ai este ea mai mare parte datrată milrattăi de elmete pterni radiative, a tril X, area timpi de înjmătăire farte mii, dar aceste elemete arese deztegrează rapd snt î md tn regnerate deradiativitate a elementli părinte Câd therfrd iddy a îndepărtat tril X din prba d tri binit,radativitatea sa reds ml la ept, dar n teva zile

a rest din n, dearee dezitegrarea trili a refăttril X pâă âd atitatea d tr X a devet atât de



6 SOPR R PROR S BO

mare ncâ canttaea ce e dezegra n ecae ecundă rnemeea partuer afa era exat egală cu ca prduă dn

nu prn denegrarea tu După aceaa, antaea deru X cădea mpercepbl cu mpu de înjumăăre de1 , X 0 an al pănteu ă. În aelaş tm, tru X extra nal dn prba de tru p erdea dn adatvate utmpu de îumăăe de 6 de le n 190 ând a rdat la rangl de par, uhefrd a nrdu aete urbe

creătare dereăare ae ntentăt radavtă înbaznul lu nbar, ub paăea . ' Cttrul e pate ntreba um e fae ă anume ele-

mene ca adul, are e găe n ara Pămâulu, ptavea mp de înjumătăre ( 600 de an pentru radu multma m deât vârta Pămâtulu ăpunul ete ă atfel

de eemete unt pdue prn dezntegrăre radatve aleelementelr u tmp med de vaă mul ma lung n a-zul adulu, nueul părnte ete cel de uanu ngele elemente radate are nu unt prdu în ae fel un ceeae ă mp de înjumăăre un de ce pu ue de m-lane de an : uranul ş tru Înă har ş penru elemenecu vaă ungă bervăm abundenă are reletă putern rata deznegrăr r radatve De exemplu, uranulare d ztp cu vaă lungă ş u tmp de înjumăăre de ,5 X 10 an ş repev de 7 X 0 an erede ă aceş zp au t duş î aprxmav ace-eaş antă în expzle une genera tmpu de tee,are au njetat uranu în paul netelar dn are a r

ma mul la. Ată p Pămât, e bervă că abundena de U ete de uma 00072 dn cea a uranuu U.Ccuza ee ă uranu a rmat cu atâ de mul mp înurmă nâ ea ma mare parte a urauu cu tm deaă mc a deznegra a exa, remarcăm că 00072 eeaprxmatv egal u (f adă 1 /2 înmult u el înuş de

7 , aşa ă derena dnre numerele tmpr de înumătătre a nueelr de uranu de care au urd a frmarea uranulu trebue 'ă e de aprxmav 7



N C E

asa d eu âsa uau aoxmat 6 X 0 a,eea seam âsa U este de 85 m de u

me, deoaee aes U ae âsta de 85 mpde umte a U, U ae âsa egal u 1 5 mp deume a U, a dfeea este de 7 tm de ume Fomulele dup ae se fa asfel de aule su daeî exa H ) est mod de au e ofe e ma adeat mo de a sa o lm feoa petu âsta u

esuu. easta teue s fe de mmum 6 X 0 a Olm feoa ma pes a fost dat ee de oseale speosoe ale aom o de tou uau d fotosfea ue see exem de tâe, CS3108200 Ddfeea dte attatea de U, ae se deztegeaz maepede, ea de Th, ae ae un tmp de a ma lug,se estmeaz aea stea ae âsa e 95 1 55 mlade

de aDa um ese pos l s se deteme tmp de umte aât de ma, a a uaulu atual sau a oulu, aese msoa made de a Catego, spusul u e eue s aeptm pân se ose o sdee a adoatt sdeea ese mut pea ea De exemplu,

e ou a ât uhefod a fos la MGl epezt ofaue de9 an

6 X 1 0

n d mpul de umte al ouu, aa adoataea poe pe ae uhefod a mso âd sa maa peu Moteal a szu u u fato de

64 = 9999999996

east sdee u a utea f osea ha uele ma ue d tehe auae Tmpu de ume

eue msua p umaea dezteglo aomlo ddua, de exemlu umaea stalo oduseâd atuee alfa emse de aom ae se dezegeaz



1 SO O SBO I

loes u ea aopet u sufu de z. Împd umul de dezteg pe seud poduse de o aumt po

a uu eemet adoa la umul de atom d poaespe ae se detem muld umul lu ogado u umul de game mpd a masa atom)se oe poalaea de dezegae a uu atom oseud Tmpu de ume se aulea aun a mpul ae poataea de ume auge la 50 de po

ete I aest fel au fos msua tmp de ume aesut u mut ma ma deât âsta Pmâtuu el ma lugmp msua pâ aum este e a teheuu 122 aeeste de apoxma a Î mometul de fa uee gupu de expmetao au posa adoaate foate sa a uo eemee a hdogeu sau oxgenul despe

ae se ede geea u su adoae ) âd suoseae pâ la 5 de oe de mateae oue afeul sau apa aeptâd apaa sut a uo patueate ae a f poduse astfel de dezteg adoate Îtuât 5 de tone de ap o 1 5 X 1 moleu (5 game mute u umul lu Aogado,6 X 1 mpte la masa moleula de 8 ), o poaltate de deztegae de 1 pe moleul pe a a da 5eenmete de asemeea dezneg pe a, eea e a teu s fe oseal easta a oespude uu tmp deume de apoxmav a pentu patulele uleae dduale

Se tâmpl s exse unele elemee adoae um este

dul) o mp de ume su sufn de mpentu a puta f msua dn ata de sdee a radoatt lor da suf ent d ma a s pat f msualuând o pro u masa unosut numrâd deztegre adoat Tmp d numte msua n ele dumodu teu desgu s od da numul d atom

radat dn aa po a fost alulat oet es spoate folos tmpul de umte msua pn sdeeaadoatt mpeun u umul de dezeg p



N 167

sendă pe gram de sbsană petr a ala nmărl deam dntrn gram de maeial care dă meda (rn n-

mlre c masa atmiă nmăr i Avgadr n acestfel, în 1 909, sa găsit ă nmăr l Agadr este de aprimatv 7 X 0 mlele pe m, dar aest rezla a fstimedat înlcit de aarea mlt ma peisă bnă deMllkan

Până am n am meninat aea aacterisă a rad

avită are ia lbra c<l ma ml pe izien în priml deeni a sel xx In eperimentele sale din 903aspra deleei elere ş agneice a partielr alfa,thefrd a găs ă viteza partielr afa emise de radi era de aprmatv 25 X 1 0 m/s, sa aprimatv Ţ dinveza lmini Dar energa neă a nei partle ese 1

mli masa parlei şi viteza e la pătrat astel ăenega ineă împărită a masa nei partle aeastăviteză este

i ie 7 -

, Ms = ]/k

asa atmiă a partiei alfa este (deş până n 906therrd credea ă este apmatv ) ia masa amiăa radi ese 226, asfel ă feare paclă aa are /226din masa atmi are a eis Enegia degajată de nigram de adi când ti ami de radi sa ransr

mat trn a element pin emisia nei partle alfa esede aprimativ- X = X ]/k

6

Rrfrd d f s l îr d li El fls lre s er rb) mr l Adr r stm ms prt l p flos săs r ll nr n snr rl l rprl dr r ă ş msă) p r îm l m



168 DSRIR RILLoR STI

Pent cmpaae energa degajată prn arderea nmbsbl bşt m este gazl natral este de rd-

a 5 X0

jl pe gram Eerga degajată î deztegrarea radatvă este dec am de 10 r ma mare deâtea degajată în pesee hme bşnte 9 Cre ş Labrde a măsrat ăldra generată dret de radatvtate a găst ă radl, împrenă prdsele salee deztegrare prd 100 de alr pe gam nt ă et petr a se tp e îsş î âteva re, daă aeastă

ăldă este dspată tr lrar d 104 therrd ş ddy a hs ă tate aeste nsdea d la lza ă eerga latetă dr atm trebe săe ermă mparae ea are se elberează î trasrmărle hme bşte a mers ma departe făâdpresperea remarablă ă eerg la el de mar era st

ate har s î atm eradatv bsnt : "lementeleradatv dferă pr nm de alte eente î eea eprveşt mprtarea lr fză sa hmă De esă mtv a ma elementele radatve să psedeaeastă enrmă ezervă de eerge. a departe e a avasat deea ă aeasta ar rezlva ehea egmă a srse de energe d sele eneea eerge slae . . . n ma prezntă

dftate damentală daă se nsderă ă e dspblă eerga teră a elemetelr mpnente, adă daă al î md ntn pres de transfrmare sbatmă

therfrd sa îdt dată ă radatvtatea respetă prp nservăr energe l era vns ă eerga degajată în radatvtatea atmr emanae trl este

har energa stată în aşt atm âd sa rmat prndezntegrarea radatvă a amlr de tr X ar aeastăenerge stată împreă energa degajată n radatvatea trl X, este eat ea are ea stată î atm

oului d diu (deeă ş e u uoul uăli lu Avogado) eeg odusă e ie d ă de diu. S oevde uşo ă ăusul e elşi u el ll ş ă de p eseeenen de vloe oă uăul u Aogdo (Na



N 169

Rthrd H Wilhem Gigr

d X âd şt m pn ztgr tmlr rn At lr dnpnt rm sbstţl prg g d ss tn Ps z p ţr l Kln ] Pr D n stztm ntt nom nrg m jnsrg s nmgzn tm prt d t t D s dgj st rg pt r d shmb l ntr m tml r smbr ns d m pr l l s bt L tîtrbr pt sd dât dp dspr

nll nstnţlr l

UUÎn l pţn tmp dp Rhrd sst l

nhstr s ltrt lrrlor sl n tânr grmn

.;, Vz bograf d sfârştu căn (N)



170 DR R RT LR T I

eeo postdotoa Has Wlhem Gege (1 8821945) un stude ma â Eest Masde Gege a

eput sudu împte patulelo afa la teeea o pfote de meal eome ae usese studat ma îâ de uthe

fod a MGl 1906 Patuele aa oete de la

o sus de adu deau pe o at îgus paat îuea astfel îât uma u fasul îgust s as d aAest fasu teea apo po fo de metal ae po

duea o împtee a fasululu d auza uoae ua taeto lo partuelo aa la eeea p apopeeaaomlo d o Împeea patuelo ea apo msuat pemâd fasul uu s ad pe u ea aopeu sulfu de z ae eme o sâtee lumoas atuâd este ont de o patul alfa. Î 1908 Gege a apota umul patulelo sade apd âd ee ughul de împtee nu sau oseat patule afamptate a ughu ma ma de âtea gade.

Pâ a o supz Apo 1 909 uthefod dtu mot oaeae a aut deea s efe da u umauele dte patuele alfa a f putut împrate a ughu mult ma ma fa de dea al a fasuluua e î amtete uthefod sa tâmpla

Î i Gie ie i i s "N eeţi ă ăl Me e e l iiie ele ie -e e iă eee ? Şi e ă de l el l ă i s "e e l e să ă ă -lle l i ăie l i i L d

e

t

d e de ă s e l e, deeei ă l l se ilă siă e d eeie e se e ă ă dă ăee e eeli l l l ăiei l imii, ilă ă ie ăiă i e e iă Ai i ie ă dă dă s e ile Gee

i l i e sd "A ei să ăsi ile l e i i . el i iedibill e i e e ţă. e l el de



NUEU 1 7 1

cebl c a cnsaa că, ac cn bbade ţă sbţe n b e 1 ţl, e se înace îna e ee

u m da îade ued a f au u aâde u, î mu fe a f f. Teue umm u aame mla eu a exla de e aeeîmşe a ughu ma au du e uefd î1 9 1 1 la ea u dee ueu am

Ma â, du um meea uefd aulde ma u, ea a ml a mşeea la u gmae a ue aue afa fe exa u mae um de îmşe a ugh m I 1 909 Gege ş Madeau g ugu e ma al u ae u mşae auee afa eme de adu C eaa aduuaua) âd e f ue de au u gmea de 4 1 0 m) ee de 8° da a aul d20 000 ee mşa a, ad la u ugh ma maede 90° eea e eam ma mul de u de ughulel ma a O euu eem d ea maema a all, eema lme eale, d fmul eu aaea de a g aum aae a uemm euae d mme de eşe m, tadeedee, feae uâd aea e dee Cfmaee fmule, alaea a afel de mme a aae d ut de ma mae deâ aaea e ea maal a, d ma mae de d deâ d al med ae) ee d uma 3

0

Cha da a maea d une a na nma dpatule alfa da fee pal lf a f trm deu mad de fa de , aa a u afl d enme aa el da î îtaga te a eul a f ul ega. D um a nuhefd, aee îmşte la gh mae pea f x

la da da exa alae aal a a alfa fe dea a un ugh ma snguă âl t



172 DS PR R PRT LL R S

crane acoperite

cu surăd

zn

omaod pmb

are afa

Rad

xrn e îmrştr g e oţ r.

rlele l energ n en eve l n ngh re el rebe ă nlneăn eer extre e nen ş reb ă jngăxtre e r e nără e re ntlne.

Pe er tvă rr ll re l Rherr n ae n rre l n91. Cneră l l e te l reă rt e rle gree nă vă ă n l e r ee ă en ă n re e rţ r ngre dnre e ş l n r ă ee rşă n re ll e ne vent

ex ng e enă n ere Crt l l ee re e rl nără v n nerg ee r gă eneg ă evee agn 8) :

e nl } x e l

xe nl

An n r a jn n re n arer rle rag e enrg nă tlă en eere n l rv rţ ele rev c energ ă ţă beă e gă ce lc en r ll enc et

egl rţ nlţă nţ r leg l Cbă eă ră



U U 17

X Sacna pariul i

alfa Sacapaticu i

acera � �

( Dsana e arca alfa arcla acă

u că uiă vâ 899 1 0m/ (vzi pgi ) Dr f cimă câ i- i pcu i picu mică mczăi ă puă pu f i ifii chi ifiiă, ă u um mu pur i m

pu cu f pu in ucu mcc D,upă cum ă Ax ucu mcic fu ptu uc picu f iă ă ic -mică ccuză crc mui pu i imp fmu m u cu ctă ă (cr cmpză u ifi iă nmi)

Ll ecanc neesaen a ace acla

alfa la dsană daăe aa acă

Sana Sacna ale afa acle aceDsană

Egâ nrgi ciică iiiă picui f c u

cu mic fcu pu u c m mică ă icu mică m cui

Masa arce alfa (ea nală a acle alfa

e Sacna acle alfa Sarcna acle ce

Dsana ne acla afa atcla acă

n ncl e aere aă

E u f i c cpu piimxm

Ditanta dintreartcua aa i S 2

Xaa partcu e atomce

particua atomic ==----

-:

punctu de Rapotul maă/sarcină (Vit za iniţiă aapropiee maximă pntu partcula fa x partcui aa)



174 DSRR RTILLR ST

Aum pum iru umr În xprimn iGigr i tz pti f 209 10 mi

p c i prtu mcin pt pril fr ct c ii 2 1 0 kigm p cum. (Amb mimi măur pin hnic u Thm vir âmp ur ic i mg ) Digu i-n pculi m n uu u Rtho hi ă prpunm că mip Z ri

m ,6 0 cumi nrm măurăiui Mi Auni i inr priu pi-u mc n pc mxim prp

x97xl0 N m/CxZx164xlOC = x Z X 1 0- m. x l O-8 kg/CX 09x l 0 m/j

Chir că pi mic r v riă rică câtv u ci ri ditn minm tr-i i mi mi d 0 m. A r

nrvr

itnţ r mic d pximtv 000 in z m d r timă pnid nt ri m m ă pil 3 Evit mprăir n

ghui mr prti drză nâlnirii lr nu bi d imn tm i pr mm mii din ntriul m

Am ri ir ră n pru f rină pvă pttică tm r pti f pt f vtă np ntlnr pră rnăngtvă Dcă prpnm pt f t rţonă f nt ă tră frt prp prtlăgtivă dn tm tc b fn frlr tri rţ v r p tmică p rtă hplă prp nhiă v trc pxmt nlng rţ n r it xt mtă r ntâlnt rl r n t gtă l n cz pr-

tl lf v ng mi pp pt ngtvă intm r r v m r f i prtilă pzitiv



L 17

Chi că picuă givă i pu p-uc pricipu vir picur f ughiui

mr Ruhrfr pu fi igr că vii ughimr u u âii cu crii Ecii up uri pu c âr cu i ă iă vu fc im-prn upr micării ui picu f O ă iirp uf v m ă i u ă iă ir mc i v fi iuă mu că

v cicni mng ingpg iă, â imp câmng ngpg u ipiă iir.Ac p v i cniiv că fim u

ir mri priipii cv i fiziă, eg n-văi impuui mu unei pric ie ruu mi i cu vz f că r chim

impuuui gă c m pric miă cu cc-i (r vi vizi ) c, cfrm gii u ui w chr fr cr cizăur picui mpuu, c i fr viz u ccpr ire e gi u ciă), măimirciă i p pică âu mp n

i ug i ircii ă zicm r u) Ce ei eg ui w p că f p pi-cuă xcă pr ui cu gă măi-m i puă c ici cu f p c c u picuă xcă up pimi, că ci ucu rui ă fivă i pru vz vi impuui Di c

iăi mpn puuui fiăi piu ru mi iv imp t iă căr cimp impuuui c pcu, ir vr totă ficăi cmp mpuuu rămâ că

Cum pică c czu impu ui icf cr iri ă ir ui pricue mic -

căc fă rpu i cr ri rc p rii ciuă umu ci ici ? Aii ui ă c-iăm cmp iuuu umi n igură



76 DSPRR PRTIULLR STI

dri ei cării ii prticui f că tă cici trui ă i depit uă cdi i

rvr ei p mpuuui i erv rgii Dcă dă viz iiă prcui , rămâ dr dă eute viz ină priuei fi vtez e rl prtlei mie t C e dădiii i ee ă te vem o igră e ree p e ntpă timpl irii (v Aex ).

Sl rtă că prl tr npi mcă m t m mă t m prtui tmnăre, i ă drml te dă m e mmr ct prtli ti. At tâmplădre pt cr prte le dă z, l n rprt f t l r ctină rm

t, t ptl e prt f rămne rp,t ă ntregl i pu i rg rg ică uete prticl tmic p cr i Impu l ergi ceică t t d frm deri tă rem mită u viz tă umă i prduulmi vtz l părt) tfe că pru tâ impu,t rgi iiţiă le prei i l prtiui - ă fi ege u ce i cz peci r prt et rpu tmpl ciiri, me i vieziiă iă ricui f i, rpv, prtiueitmc, ri ă fie g. Gigr Mr u rvt prcue re rcu x pi pri vire ii dr, ir Ruhr uu hi ă ee ri ă i i

i rtiuă pu â d gr i e tr-ii u rp d 8 000 ri i uri dc piuee, câ i u p fi idi c iid pricul mie ăpuză pu păier ughii mi

Avâd vu curi cu uturi tmuui,m vi pzr prbemei mprăii

ughiui m prcu După cu xpic,c păii ui ă dz âirir c pr



177

icu mc cr u mi mici câ mu, u m pui g cu c ui prcu f D m, m

vzu c m ui xi rci ziv cr cmpz ci giv cr, i c rui xi-t cv mu mi gr â cru, furizz mmu. Pe e prt, iriru mr frtemu g, upă cum r nr, cr rvă rze ci p prurg e mri gze. Atui,

c pt f m r câ prpu ă mu re iz u cu cr, r mi mr mi muui i r rci ziv c g cri i p rte uru ucuu ?

Ace cumur vz crz mprei grgri c Ruhrr vu miiu ur xprmpriri giui mri Dr prin mi Ruhrrui fi recu m xpicii gi P c mprir pricur f u e zuu icii cu uigur m u cu igu picu umc, cu pr ciri fii ur P că ricu f mpri crii i m, um i ecrir rp cu viez m p piu f P-e c fr rr i rz c mprir u uimic fc cu rci u rpgr cic. Pe rgi i impu u crv riu mir. Şi mi r u vm i c f xii v fi u cir u v fi rp Ruhr. mii i uic v puic iir c u i

u fi crc.) T c im c uu uui 1 9 Ruh cnc up iii c mu fm u ucu mc, mi, cc zi, cu c c mc Gg m c cu uu 191 1 , Ru, c mu i, m mi u c cum cum

mu i cum xc ugum icu Ru x iucu mc



8 D S R R R T L R T

Ruhf i cmuic ccuziie uc pc pz Sci i i Fizfc i M

ch, mti 19 1 Pir cc fic, ci fr u, cpuu 8 D i cmu-i zu piv m mic D c c-fe pr r u zum, r pr fâriu uui1 9 1 1 Ruf imi vi hoopha Maanu ic ug, mprir icur

i c

mri i utur muui, c xpc rzu iu mpr c c fcu Ru u c vu i cc mu fm iru ucu mic, gru, c pzii, cu c c c p ri , ci c gi c .

Az uiz Ruhr p u-

m ri 1 91 1 cc ui pivi ucu muui, ucuui i cur m. S uumc vm m um iz upr uri muui, cum mu ui Ru, cu u ucu mic, -ziiv, cu u ci. F ciz mru cu mcc wi, pum ccu

i hipic ui pcu f p pu m, cm c f c m ccuz i ipc u c c imu Digu, u pum pi iu mui, c m-im i um p c pum mu ugiu mp, ic ugiu irci ii

icui f c v f ici c pă p f up c u c cicir D, ifici, c ci u fx -ci ugu ci pru f p m cv xprimm c fuc-i paramtru mpact ic i pâ c

picu f pi cu ucuu c u V i d i N



fi evi. D xmpu, pu picuă lf cu viz 2,09 10 mri p cuă ri u ucu

cu n cic e Z cii cic ugu m- u mu impc ,5 0 mi 90°. Pu mu ccu, vezi Ax J. u cii fpu c pmu impc cr mpi u ugi mi m 90° i i mim cu i mim zu cicii f,

c m ccu c m u m ui prcu f prpi u mu ucu, cârg i cic m p fi u fc-u u ucu mcc mpri fr g xr-c ucu, cii că pu fi puicvi)

Cum m pu fi rzu u tf cupu z zu xpim ? fi, p-cu f u c umii mi, ci u pc âmp up ui fi c ci u um m mi iizi Ruu gi Ruhf iz rui fcu ii u murâ ughiu m-

pi pu igu pcu ce â u m u prmu mc cucu, c muâ ii-i ugiu mprăi pu mu pcu f âmp ă rc prp u m u ucu pmi impc i

D xmpu, prupum c mrăm frcu i

u piu f u mpi u ugi c pu 1 °, 90° 1 79 u i Pu c e lu-cu âmp, rmu e impc ui ă f mimi câ umă cie ; xempu i , rui f mi mic 1 ,5 Z 1 0 mri peu c -icu f i mpri ui 90 Ptu ccu

frcu i umău picur f mprt pâ u umi ugi, fcr c ui privi c u mic icc f picui ici, z uui ii



180 S PR R PT ULL R SU T

pmu mpc mxm u împăi u-m cu c îâmă ă ă uu i c

icui fi u ugi c pui câ ugiu Fcu icu f măi u ughi c pu-i g cu ugu uci u impu g cu fc-iu i i cu c cu cu cuvi u i fcăru ic îmuiă cu uău miu mi p u i i

Di mu icucă ii uu c i fcăru c îmui cu păru pmuui impc mxm pu împăi u u ugh c pu gcu u ugi Acă i pi ugiu îmăi cr ză Evi u i ră vruu ic izic ci ăim umă c rmiăprbiiăi mpăir ii ughiui i c

pă um sun f muui mr p fizicii m e cuă cu ăurr u mecui ficc.

xmpu m văz că pmu mp mximpu împăir i pcu u ghi c pu-i 90° ccu gău v 1 5 Z 0

mi Rmiiivă că Z ci ueui î uiăi rci crc ) Au ciu ficc

umău mir u p mu pătr iă c-

uz uâ m uui mtu prt fiţ -i 1 9 0 kgm uuui îmuiă cu gm 1 0m fi i împri m uui m eu cr gă u 97 îmui cu m 1 7 0 kg uiăii mic mă Ac ă

9

X10 g/m3

x4

Xm

197 x 1 7 x 0g X 10 tom/m•



ULUL 1 8 1

u mu d cu d cmcu dcu c uc umu d m 23 10

mu cu cu dc c d 1 6 1 0 m c c cu f c uu d c dcu f m u ud c 90 1 6 0 • ( u c c mum mc dcâ 1 c um c udcu uu) cm muâd

c G Md u c d1 20 000 u 5 O f câ u uu ccu-z c c cc ucuu muu d u u d xm

Z .

x 86

Ac u u m cum c uc-u muu d u c cc d 79 d ucc D 1909 G Md u u cc mu c d m câ dc u uz Î uc

d 9 1 ufd d c m c uG Md u m uu mc cu f u c uc muu d u 97 uu d czu 1 4 uE f d u A w u mz u dm d m

u 4 1 u cm cu md. u u d c zu u ufd -u u mc m d c u u ddu d mm cc u c c c cu mmc du cum d

Mu m mă dcâ c mu u

c uc f fc uu fudm- u ufd c m uu u-cu mc u cc cu că ccă ufd



82 DRR R OR BTOI

Tbu 4 Num tomic ccut d Ruthfod

Masanu aoiăAlui uu 3Agin 18

Pană 94

Saina nulaă Z utăi

d sai uosuăvaoaa

ddusă dRuthod valoaa azi

48

138

1 329

4

8

cacua arru ic c uc prrub u ami ug iicu pr i uiu cu biut ciu cc ru pra au g ga u r â c ugi. D xm c rui ui urr iu cac rir a u ug c i 35 i c câc mrăi c pi 90 u u c 000 96Dup cu m vzu raiu aricu a cr umri ri ugiri ă rduu c-

r cii ca cu umru ui i a Di 9 Gigr i Mr u cut u

Ruhrod a avu noo nd a găsi aţia di aau da i unghiul d ş. n ga, asna aul buăut u odl aniii uan, ia nu ngiil şi as i-i din zia uaă zual su oa dii d a a oţinu n aoiaţa lui Ruthod und ob aullo ăşa su aa olosind egui anii lasi wonin.S nă ns să s u sing az n a aaa uantiă şi aasiă dau aaş za aa s azul n a o sad u ăau disan, d a azu d ns nu Rhod aă odlul ao lăiă u said a lui Thoso a i os l oalul ău d Rod a i dat zua gşi u siui ia şi a i os osbl ă s inz zulal i-

no lui ig şi Masdn ă d nu sa i dzvola aiauaniă. Na



L 18

l Bhr 191 0

r d ăurăr u rcu d rcuf cr ră ub u uur, 9 3 ur c rzu u ccră cu fru- rc u urd Af, crcu - ru d urd uu ucu c cur cr cr ă

rr ur x ăurr cu-r fcc cr u ur x uu d r cr Axru făcu Gr Mr Mcr. 1 968 u ru crcăr d Accru r fr (A) f ufccu d cr d fr r r u

u uu ur u uăcdr d c r ră uur rC xru u G Mrd, x răr uur r ruă cu rcu crvăr uuu cdu uur că c c cz cr u rc f ccu cv ru

mc d ru rcur ă crd că rcucă r ăă f rru ruu ucurc



8 DSRI R RTI L OR S TO I

ĂRL T Ş SERE RTE

Dscpi cuui mic vu csciă imdiă d xciă imă câv ui pă c uth pic riu c u csă dscpi imp i vizit Cbridg ânit p isBr c mi âz vz hf chst Bhr s cu m xicăii imi

ii ti p bit ju ucuui i misi si bsbi umiii uci â ctrii tzătziii d biă ri ui s bz iimcicii cui c ăsc cru csi căi Pr sc str imdit r u sigu spc si Br ddus muă c ă gimi ună u

miii ( bici rz X) uci câd c u bi i ui m fui (ri măimi cusc) sci ucuui. C um,gimi d uă cs z X u i si ru măsr ică mărim cuscută di muui uhd pu m, um sci ucuui.

Cir c mmt âă izici st,H.GJ. sy ( 88 9 5 ) dscr cum să măscu mr cizi gimi d udă z X sicis c r d ici ru ruc -vir ă ugim udă zr Duă -rii 93 cr ui Br, sy cu sămăsr scii ucr ui srii m cu msămică mi, c m rz X ză cvbiăd uimi d udă zu ui, cum u s ub-c 19 13 bu 42

D u 42 is vid câv rsuri M â,srci ucr su cu rr m mic d u rc cu muii ri, 20 ? 22 23 30 d -c cic Acs u r s supriză dcs rsuu c ci ucuui cmz si ui



N U L R 5

H. G] Msy n rt Ba otTrnty

nmă g ct p cr cnn atmu stfîct tm ă ntr D fap că sacna s va

a f u număr g sarcn ctnc a tăr ca sy în p măsuăt ş tea B



86 DSPRI R RTI LOR SBTO I

Tbu 42 Numeee tome măute de Moeeyarna nuu rtata

Emntl în uniăţi de sarcini electronice atomiăl 49andiu nu a t măsată 44Ttan 199 481Vaadu 9 51,m 98 Mangan 499 54,93Fr 599 555oalt 589h 84 58,8ur 91 395Zin 31 53

Surizăr f că rci ucuui cr cu

ui câd rc d urăru rdi i c Exci iră cr rr-zi cu xc zi ri cupu xr râ d uc ir vcii firu i icu ) Df du cu rcucu My că ruri xd dic d udi dirc d Dcă

cic câd cu idu uiiu i i dr u rcu iă c u d 2224 uci cciu uru 20 i iu uru 22 i i dr â ziccr uru 30 crdă fccu rci uc ur d My Af cu u-

i câv xci umu c cu uui i r d duă r ic ci cu rci cric ucuui ui rcii c-ric i u numă tom. Evid

' ricr

icu cr duucuui rci ui ziivă cu câ u

i u cu â i gru tu

Dvi f ib ă di rci ucuuiuui i ri dduc uăru d cri i c ui rivi i di crcâă



187

a mai amic. D xu, auru a 9a m ria crcar a a amic, ci ucu

ui ar arci crc ziiv ga cu ca a 9 cri; ru a ca aca arci amu rui ci 9 ci Da mai imra c acua c uia r afla â u -i u ai âm i ifia iui , ci ci a ca xa (

aara c ca u ai gr câ urai, i a c iiu va aâ cur câ u au uu ura-viu â rz) E u ca u ua viau bac a acir Aa cu acrii rbuar a uru gmi u a ii aauz c-gir, a i ciii au vi ar uu amic

au26

au 9 ru a aii a rrii a-ca iruui au firuu au auruui Şi cu a c iu ui My rau aru cu ga ia aciir ucar, acu au ca a ri crirar car au Du cu cra Sy, vciu c-abra a ui ur, My a ria caagu mr, a câ ru ria a u pu cucriui car uru ibi i câ ai u cri

Di miia i i Priu zbi ia,c ai rgra ua izici a f My Câ izbuci zbi, a gri arc Aia a ruia Aciaii Biac ca ac a av c Auaia, i a �ra cru igiri ai Araia (ya Eir) ca i aiiui A uri au 9 5 iu caaii iar a Gaii,a arizaa Gu Suva

ucri ui ur i y ciuau auca. I 9 Sy a ara c auci câ u am i

aricu aa, ar rar amu uuia , afa cu curi a a



188 D R IR RTIR

di r ic D 93 Sdy,K i AS u fi cbrri i ui u-

frd) u bv idd c uci câu i ricu b pr ă r uui u u c i u i - Acr i d r i cum x-ici că i dci ui My ivi idir uăru tic i rci că Picu

ă ciă d +2 uii cric rvi că iu uăru 2 i lm) că uc câd

u m mi icuă , rbui ă irdă duă uii d ciă D ricu b u cri c u ci uiăi lcric că ucicâd u i icuă ci ui zivă r-bui ă ccă cu ui Pricu f ică 4 i icu b u ă ică ibiăf câ izu zu ri ii i ricu ă mică cu ru uiăi ic i ic câc izuui iii i izu rz u miiiui icu b ci ă ică cu iz iii Ac cu vid dr 93 cui d ucu vu i i vci i id u i d c c dvzi fuui cc ru diu diciviii i b

i d r vu i ru iru -ăi rdiciv c fu u vidă cu â iicu ufd i Sddy cGil Să v cum

ciză czu ii iuui. Tiu u că mi r t i izu viă uă T i rumăru ic 90 c ă că u ui 3 mi câ mu d hr i că ucu o rciă crică 90 d iăi) S bvt că it pcuă cu imu îuăir 4 0 i)

că u zi bui ă ibă m mică 3 4 22 i uăru c 90 . D



NEL 189

uău c ruu, că u r ccuzcă T zrză M d,

că cuă cu u d uăăr d5,77 ) rfră ru cu c ă că, dr cu uăru c 88 + 1 89 Ac uăru c uu cu, dc vd că dzrză Ac. M d, Ac ură ădzrr d juăăr 6 3 r), că

uăru c v d u 90 c ruu), drcu v u z ur, T. M dr, T cuă f d jumăăr 9 3 ), râdu Ac ru X u ufrd,cr, duă cu vd cu, f ău uu ur Î cu, cuă rfă , căru uă c 88

2

86

Ac ruu, duă cu u u-rfrd Duă că ru dzrăr duă z-răr , u rfră c cuz ubu, Pb, rdcv u âr S c ruu uuu u -z 90 V cu cu ură dc uc r ufră c r cc rfrărdcv

Drc vrb dr ur mc, cr u du r, o buă cz ă vm c ă băm d c u u u, ur u cu

uăru rr u

rr u ur I ă, răuu căvc b f d d Abr E ( 879 955) 1 905, duă dr c m mr ucrăr r fzc P ucr rză r rvă rrâ u E, uă r uu uu, că cru c căr du c c

rv râă um căr u cr mc. E ă că djă d u c



190 DSORIR RTILR ST

238 Uraniu 251-6 N ; Z 43 N 5 (Nmăl ncno) 2 (Nuă utrnd)

1

43 0

m

l

4 3

10 7

3

Ru 226

Scria !lHU_ Radiu

J

1.

]

2

10

2

128

2

2 .

)8

3

D5

13'

l)

132

13

8

2' P

lu

b

,

2

0

?

.

Z

,

N

m

ă

r

u

l proni1)

8 8 2 I 84 8 88 8 0 212

2

g F A U

Z Nuă p)

80 8 82 8 8 86 8 88 89 0 2Hg b 8J Po At i F a c 2 N= Z

Tru 22 Nuu eun)

l t ao at n :a. Shml ată nll ou s n le te u de dzntg 3

l bt n u t zo to d lng gă ănt}4

an , nl 35 to l

3 P le ozotal tle 132

snt gt mul tom d 3

t s atom n ăul ato Altl sus a

28

vlă t dt l eto

·o; a zntaă st gat 126

S B!h ui

(Numr n)umăul otno) Dztgăl Pumb 208

lfa ut prezntat pin săgeţi di- o

\<

"

<

h

3

4

r

"

7.

-

;c

,

:

90

:

�

t d data ss s stg j,H T b 81 P o I Rn f'r a c h U

dztgl bt n g lnd stnga ss s deata josl nl snt ndt n nul at lo n dsl sto tm-u z nula d ml dul A t lonu to

u A" este olol 1 atnl A" t olonul 1 5 Ttoaulu dezntegă mahză ten nmte de stabl-tat nllo nge ntn nm



9

ica s ai a dcâ ca să d cp paus cu caia ppiaă cu păau vizi ui. i

paa ui isa uiii u uai că duc ga scaă iu acui cp ca cazu uui cp afa paus ca i uiă ci duc gia ciică a c-puui icâdui asa ( aii ă gia ciiăs piaă aâ cu păau izi câ i cu asa c-puu) Ccuzia gaă a fs că scăda sau ca

gii i s să daua d scia spuzăa asa cpuu daă d fuaModcarea enere inee

Modcarea mase =(Vea lmn)

Acasa s siua gă a ci fu m.

Vza uiii uiăi isui s uuă faa (29979 1 0 p scdă) aa că pu c aiu di pcs d fca zi acasă aai a asi s pa că pu a fi dcaă D xpu a -ia da că ada uu kiga d gaz auapduc apxiai 5 1 0 ui După c cădua s dispă pdus d ad câă a pu dcâ u kiga cu

X 107 J

=

X 10- k(3x08 /)

,

ca c pziă ai pui dcâ asa uui f d paf

Es dsp g u c s dgă adiaca i a is ipza că u s psii cafsid cpui a că cu g aază ugad fa a (d xpu săui d adu) să pusupu a uui s susaa

isi a au dpa da su u a puu fi făcupâă câd s As u au cpu să spa divi zpi i să ăsa as aic Acu s ică gia iă cu adă a asa cpuui



192 DR R RI R I

xac aa cu a pzis ia ui Eis D xpu îadiaciiaa afa a cui ai ăspâdi di izpii ua

iuui U s dgajă gi d 6838 x jui pucu ca ai ma pa a acsia câd î gia ciică a paicui afa. Cf fmui ui Eisi asapdui d dziga adui î paus a ui să fiai ic dcâ asa ucui d U cu

X J/9979 X /s) kg.Uiaa pu guăi amic s d 66 x

kg dci pu fmua acasă afiai spuâd căasa aică a pdui d dzigar a ui să fiai ică dcâ asa ucuui d U cu

X kg)

-

.a.m. 10-27 kg/u .m.

Pru a ifica acasa aii că asa aică a Us 23858 i că s dzigază î paicuă facu asa aică 426 i u ucu d Th cu asa a

ică 234436. Pida d asă s auci .am.

pfcă ccdaă cu ca c s atpa să da fua u Eisi

Vd acu că asa aică a uu u s

uai uău d paicu uca p ca ci u-cu său xisă ciui a asă i di paa giii a ucuu Asf u a apă ca asa să xac u uă g a m pru ca asaacă u s u uă g s fapu că ucxisă pop dfi duă fui d pacu cu as

di a cosda a f pi coi d ca" caa nuş ua.. na acă d aă ..



N U C LEU L 9

e a cu ao 1930 se e c s po u Acs ucu sa s a f a pu po-

a puc e eee ec : aaeea e a ueeg ae ase ace peu ae uceee cu excpa ce a uae s aeaz pcpa ge ee u feee e asee csu o

aaeu su pae f sa up asee

zp se pae apeca câ eege pae f ega

a ezege aace sau ae eac sa ase ace cu e cea Taeu 34 a paga ee c asa ac ese supea ceua appa u eg peu eeeee cee a uae( 1 00793 peu ge, 40026 peu eu) es ega pefe cu 12 cazu auu e ca ca su cea appa u eg pu uceee cu ase e( 59991 peu xge 396885 peu c 55939 peu fe ec) a ap cee u easupa uu ueg peu eee a ge (226,025 peu au,2320382 peu u c) ue age ccuza c eega e pe pacu uca es cea a as peuuceee e as e, ese a ae aâ peu u

ceee a uae, câ peu cee a ge (D ce se âp aa se a eea capu u) Ca uazp u a ucee as e u su aac, eaece u au u supus e eege pe cae s e-ez c zp cu a eeee uae u suaac, fc uce a uae cae se p ez

ega au u supus e ege e a ae ecâ a ,aa c u p eea aceas eege p aacae

UROU

p e uzec e a up escpeea uceuuac, fzce au cezu geea c ucee uueeee su fae ucee e ge (a âzu



94 DSRIR RIOR SOI

u u Ruhf llu u u jl ul lf

i prti) şi cri. Hiu iă 4 şiuăru ic 2 ş că cu ău (pricu f) prupu fi f di pru pri şi di ci, pru d sc ură d 4 2 2 iăi ctri Îd ăăr u ucu cu iguui c

iă6

i ărul tic 8 pupu ă rcoi şispz proi ş op cri, di i păr rg răspâdiă că cşi pu rup u f pru pic f Şi f pâă c i gr cu cr c s d 238 şi nuăru ic 92 r tru ă fi fr din 238 poi şi 238 92 46 cri.

P f di u ciui î ri ucu f r l să fi pr ş ă dă c rztă



19

o sf d dzig ucă fs pi dă izăd ufd 1 9 1 p câd că s Sspu că urfd i d zi i âziu d o diă cituui d cc iiă, xpicâd :A fos pis i xpit c sgză că po f dzigr tifici. Dcă s d cu t i ip dcâ u ăzoi !

ford ss că o sursă iă cpită u ă d pticu f cu diu C dă

ttd uo picu pduc sciiii p u csod d suf d zic, ps disă i dcâc c pu ug pticu f pi Sdiid cs f âp gic, ufd rs cczi ă pricu c poduc sciii u ucd idog p c ui cu E u i să

dcă ci poi u d uc i d ido-g fi âpă sus tică i cr sufu cu câd u i d picu f, su dcă u uu uc xs di i g dcâ ido-gu Pu sudi cst f, ps ss ddiu C cui tică idă, c u rifiicpi cu păcuă fo ui d gi. Păcu pri i ui cui, d ăs picu fsă isă i să oscă cu cpi cu sufuă d zic fd s dific uăuui sciiii câd pău d gi i c u ps dis fii tic, s câd cui u iods dis gz Î ci u cui, ciiii căd prpi cu

pu d sp fii su gz Câd să ci idus usc, sciiii c ! p-âd cs xpit cu i csiuii uui xig,z i i dp ufd s că fcu sd cicii picu f pi d sus ddiu C cu uc d z di

Pcsu dscpi d ufd dzig ucuui d z, c picuă f păud ucu



196 R R RT R

sa afaă u p Miu pu a as fu fuss sa a d s fat sipu spiga iă d paiua afa pz ăaă i uu gu u s d au u saă pză d79 d saii i a pa puiă ptu a p paiui afa să augă apap d uu (După ua ăzu a sus ia azu ii fta pauă afa u iză iă pa aug uai a3

79

34

i d u uui uu u

uăul ai 79 ia uu d au după u s iau a ază d uai apxiai 8 1 i )Azu p d aă pa a saia tiă d uai apuiăi i aa ă paiu afa fa giis d adiu C a pua aug foa apap d uui azia a pua i u p pifi Pzâdas zua îu ati di 1919 ufd ăgauăta uzi i

D za b pă acm s dfc să văm coza că am d pas n a ză d oa paro aom d ao s aom d azo c ma

pobab aom d hdo sa aom masa . Daă aşasa rb să agm cza că aom d aosa za sb aa for s dzvoa oc-a ssă c o parcă ap dă că aom d hdogba pă o par cosvă a c d azo Ra asamb să sază că dacă parc saa pac asmăăoar c smar a

fdspo

b r xprm, am pa aa să sarmscra caă a m aom ş.

D fii dspia p xpuzai di u- d az puă u isa d u saă a -i d u su fă d adai a u puau

dâ să fi păa gaă ă u au fadi p i i Î faiasă pg di 1 92



NUL 197

a dua cfiă Bak iu faa Scăii ga ufd făca u pcua pfc aupa u i ti-pu d uc da dcia p a ca fiid fa dipi ci. Uu i ac uc iptcdp ca a ufd a u u ca aamaa acă 1 i acia cică 0 da că pza cad cpu diu p i u c. a cu ud pu fizicii d c uii cti di a

uiau ă fi gai ucu p câd ai âau pi agi afaa ucuui da i u aa iddp c f d fă a pua acia a dia xd ici ca paau pacu iiu ucuui

Dcpia ui paicu uca ut a f făcuă 932 aoau Cadi d că Ja Cadwick

( 891 974). Cadwick fu uu di tudii ui ufd a act i dpă c aca a dcpi 19 17 1 9 8 dzigaa azuui a uda cu ufddzigăi a ua ca auiiu ffui fuou. Î 932 Cadwick a da figuă i cucuă fizică u a Scităii ga aducu ui

ufd a cdua Lauui Cadi i uâd ppiu ă pga caÎ 1932 aia ui Cadwick a f aaă d upi

zăaa dpi făcuă d I i Fdic JiCu-i Cu câa ai uă W B i H. Bck găiăcă iiu a ua câd au ada

cu pacu afa fa apid i d u piuiau adiai fa paă u ai paădcâ pi i dzgăi uca cu au cudia a a d ufd Sa czu a cpu căa a d adiai ctagică aa az Xau gaa Api ii J iCui au a că atuci câd

au dpa aupa uui aia ga idg cua paafia az i d iiu cau pi diac aia. Fapu u a di d upiză i



198 CP R I RA PART/ U SUATMI C

J \udw

rr v n g) sgs prt v vtz rrbl d r ltCr t a rz s d br r

îvr r ltrg brr f trbt s brz nrg d z r m rdt prtlr fa r pd l rz.



19

u r

Si]iCui juă ci ăi puă ît că cu î c pc g csăii gi u căcă.

Chdwick cput să tiz z i d riidiijâ sup l i î f pfi C-âd găsit că i t uc u o c c l âds oi d c z i că i u itz i ici dcâ c hidgu. Scăd tz d cu ct si oic ucui xc c s -tp î czu î c iiuui u u dii totcă ci picul c popiă d c

polui x î ciii ptiuo f c uc î ciocir foă c d i cu itză tă



00 DSCOP RI R A ARIU ER SUBATMI

a pacu aaa uu xsă uă cuscu za faă a pacu aa za cu

a ucuu p ca ccsc Exsă asa uă c- ca csâg acs ă csaa g csaa pusuu. Ca ua s ps să s găsască a z cucu (z Axa ]) pa-cua s găs că za cu a ucuu cc saă uăaa fuă

Va cla cll

cioc= x

Maa aocă a paclVa iaă dradi ţie

a parculei X -

-

a Maa tomică a nucleuli

s masa aocăa parcl d rada

Vza aă a pacu aa u a cuscuă,a făâ apu z cu a uă u -f, acasa s pa a pă ap s paafa asa acă a pacu aa D xpu Ca-wck (fs a u a F) a sa căaa a a uu ca pca cuu auu g (asa acă ) cu ză 33 x 7 s, puca cuu a uu az (asa acă 4 ) c ză 4 s La ză aă fxaă puaa asa acă a pacu aa, fua asus aaă că z cu su s ppa csu as ac a pacu aa a uc-uu cc, asf că

X 0

4 x 10

4 Masa amcă a pacl d ada

Masa aomcă a arcl d aa

zuă că asa acă a pacu aaa săcâ u s pacuă afa g a

s,6,

ac acs caz paa apă a aaa5,62,6 ,2, ca s aaa uu sâg. D



CEUL

ae eee u eau uoue o ee ma maede 0% de aeea Cadwk a a doa oua maa

aue d adae ebue e oae aoa de eaa ueu de doge oou a oeae a aueo d adaa beu

ea a î de la eu aea o ee de eeaeema ee eau eue. (aee ae u deae de âmue eee d eo aomuu aeaee mo etu ae aee gama ae eute m ma eeae deâ aee afa au bea) Se ea aşa um eut d maa e atom ş d neralae artla odus de ae afa în ber erau har ae oms ne d t de edee eer foma dntuoton n eeton a u exsen o reze therfod 90 Chadw a omat aest ezlat Cl

lu Kaa u er a fzeo oganat a Caedsh defzanul s Por Leondo Kaa ( 894984) Câtea ze ma târz Chadw ub desoerrea în Naue a febrae 9) înto fom ma omletun ma târzu în aela an î Poceedigs of he RoyaSociey n aest utm rat Chadw foosa ntaeas al numee s are e este unost de aun n to nPent Chadw a entr therford neutonea doar n oms forma drun roto n eetronn o art eementa de sne stttoare Aeast rerea fost întrt de o msae ma res a mase sale folosnd bor în ou eu) are arta masa neton

lu era un ma m deât masa oton s masaeeronu du um ea de atetat e baza relae Esten dre masa energa eutro da neutoul era ntader u astfel de oms Enega nter de masa sstemuu omus trebe s fe ma m deât masa onsttuenlo lu ate sar utea elera energe n searaea omusu în onstten lu rnumare aesta a f tab)



202 DSCP A PATI CL L SBAM C

Î aou u d 93, Chadwk u a fău o psupuee dsp rou uoulu srtua uuu

Pobma a fos pruată mda d toau gmaW Hsbg ( 90 976) uosut da a uud po ma ua an 95196 Îo s d aro pubat 193 Zeichr r hyik Hbg asa poza că ucu s foma dnpoo ş uo, ae sut mu mpuă shm

bând ltron ntr . Adă, uton dază un ton ş dene un proto ar tronu s at d un potona dn n ful aesta nutro Au o shm dnrg ş mpls a ş d sană etră, dând naşter laa e numm forţe de schimb otuş doaree nuto-n era prt de Hesenrg to a un omps format dnrn poton ş un eern (el pn n legătră forele ,nel ra onsderat n ult mă nsană a fnd format otdn proton ş tron

Aeastă rprznar a nulul a fost nsă nfrmaă,onrada ennd dntro de naşeptată În 99 Wat Hr ( 904 98 ) ş Ghard Hzg ( 904 999)au arătat ă spre mouo datom pum ox-gnul () sa azo (2) aază n mod ra după umnmău d patu eemeta onnue n u, pr-spus au a f poo ş to, s pa sau mparMolull, a ş aom, po aa numa anumt să denerge, dfntă ar sp lo s podu aun ând

Şi ali ii î ară Hibrg îră a iaî oira a l t oat rotoi şi troi. La iozo iat i Rtrosptv a fz nular, Elio gra ţioa ritr aşi zii oviii D vako şi E Tar şi itlia Eor Majoraa ar a ru o i-rio âţva a a târ o rt ar rlit arră. gr şiait ra Majoraa â a azi tu ia oar r -

orira oţlor Cri iv rll tri al rooilor ro raiaa rt brlui Mjora a laat: h i ra-ii ort rotol u şi ii ar ro. a



C

mina este misă sau absorbită n tanzitiile dintr aestnile d negi. Întro moulă dou nu idnie

fia onţinând n nmăr pa d pati emnta -măat din nie moulare de nergi ae a fi n modnorma pzne a o pehe de nee difrit ipses. Daănuleee sun denie dar nţin n nmăr impa de parie aaă măae din nmăr oa de niel lipsPe aeastă ază sa găsit ă nueu de oigen onţine n

numă par d paiu Aasa nu era o srpriză. Aândmasa atomiă 6 i numă atomi 8 nleu de oign erdea ă format din 16 pooni i 16 8 8 toni ae dă 6 + 8 24 partiue totu un nmă pa S-priza a eni ând Hitlr i Hrzbg a găsi ă (pe azamăsurătoior făte de F Rasetti) nuel de azot onţin

i el un număr pa de pariul Azotu are masa atomiă14 i număru atomi astf nâ daă nuul său estfoma numai din potoni i troni ar reui să aibă 4prooni i 4 troni a e a r fae 1 4 + par-tiue adiă n nmă impa ontraziând rezae dnsptr moeuare a 2•

Soia a fos ă pespună ă nutronul este o partiulă ementară a proonl i etronu Daă se prespn ă nu este forma dn protoni i neoniani nruâ neronul are o masă prati egaă u eaa protonui masa aomiă ( oniă până a e mai apropia nmăr ntreg ar rebi ă fi egală nmăr ota al

neonio ps e a poonio p ând nmărl aomiar fi ea ega nmărl potonilor doaree aia repzintă singr pariue nărate din nuleu Adiă nmă protonior i l al neuonior sun date de egui

Nmăl pnl Nmă amŞNmăl nel = aa amă mns nmăl am



204 DSCRIRA ARICLLR SUBATMIC

aşa nâ suma o să fi maa atomă. Ase nuu 6 a onţn opt pooni şi opt nuon, sa şasprz

partiu u toul, i ot un număr par P ală pae, a onţine şapt pooni şi şapt nutroni a ae + 4 partiu n tota, un numă pa, n onorană spetre moeua.

Chawik noştea aest aţionamnt numa ă nu pă-rea să ia n serios a sfârsitl uării i in 192 l remara "ste esigr psi să prsupnem ă netronleste o partiă lmnară Această ipotză n este nsă susţintă de poap nimi exeptân posibiitatea e a xpliastisia nor nee a (Chawik a folosit aii u-ântu saisic oaree fapu ă nleele onţin n nmărpar a impar e partie ementare etemnă omportarea ifeită a nui nmăr mae e asfe e nlee, esrisă

e meania statistiă. şti e e Chawik şi alţii ăea aât e pină atenţie prblemei speeor moleuae,exeptân oar aersine a pe are se pare ă o aea faăde intrea nor noi partile elementae aersineatât e ptrniă nât fziinii preferă ă enunţe la prinip i e fză ine sailte eât să aepte ipoteza ni no

parile Am ăzut un xempl e aest fel mai naint,ând soţii Crie prefera să rennţe la prinipi onserării energie eât să postleze existenţa unei no partiulmasie netr, pnr a expia omportarea raiaţii erilili (i n s oişn seră u ieea l Rtherfo in 192a nei perehi ega eletronproton), şi om eea aeouă xmp ân om ang a nuin şi la pozion napitoul rmătorste ifii să fixăm momnl ân neronu a fost aepta a o aeăată patuă eementaă. D mare impotană a fost măsurara mai pesă a masei neuronului.olosin raze gama penr a spag nueul 2 deuerou) n poton şi neutron, Chawik şi Mauie Gohab

(n. 1 9 1 ) au găsi n 194 ă masa neutonui era puţn maimae ât masa unui poton ps masa unu on nu



20

Acrr Vn de Gff de mn de vlţi flsit petr ex-eime d pătiere prtpt D l âg dreta: Uhl Bwn, R td i A v n 35

a a are neam tept daă r f n omps rotonetron asa se t am ă este ,38 proent mmare dât a a n proton 83 proent ma mardeât ea a n proton ps n eeton Poate ă nfena ea ma mar a ato expementu făt în 936 în



DORRA PARTOR SAMIl'

Cer eperientL de sb eetor de Gf de o de \·i Fsuu d otn d surs de o tă î tei-u ungt e ceert n l tubu ccee di să (rătn fgr< eedet) t cesă eă t t ujutou uu eomget etu înde uee cre u uo s o Iiu de mtie e e H-

ebe (în entru

tt t d rl A v 9 98) mpră . ydbrg fstd spr mpătr proto or p pro Coform dlor l sbrg proto tro pot a forţ aspr lor shmbâdlo dr proto o ltro ă r trb să s forţ tr ptd dsg forţl mlm sb d rsgr ră lo d asta vydbrg fsd găs ă proto st mprăaţ ptr d o ţtă d hdrog d proto) e rtă ă forţa dtr do poto st prop tot tât d să a ea d tr proto tro. Itro altă

lrr, Ggoy Brt ge Fnberg a sgrat ă forele ar st depednt de sară ele se omportă



C 207

a um poon nuonu a ai gmeni ( dsimaă au sugea B Casen E Condon n aainumă a sei The hca Revew) u ma ra pos-b să s pesupună ă nuonu st n o prină mapuin emna dât poonu.

Da, daă neuronii nu sun ompui din potoni i eleoni i daă n nuu n exstă ai troni, um puemneg fapt ă eeonii sunt emii de nuee n adio-

attatea beta Răspuns a fost da n 9 a n an dpădesopirea nronuu , n noua oie a rado aiiăbeta, eaorată a Roma de Enrio ermi 191 1954).

(s dreros să menionăm ă lurara lui emi a ost res-pinsă de reista Naue ând a fost rimisă spe pbiareaolo prima dată. n eoria i ermi emisia ni eletron

n dioaiiaea beta are lo ea a emisia lmini de ă-tr un atom eitat nii paa eta ni mina n isăn aom până n omen ând ese misă dar emsia eta n se daorează eleromagneismuui, i unei aseompe no de fore, ar snt unosue am s numeede eracţi sabe oosind o meafoă amuzană GorgeGamow a ompaa adioatiae a beta u formaea baoanor de săpun : eon nu eistă n nul nainte dea fi ems, tot aa um baonul de săpun n eisă n tubupin are s sufă baloanee d săpun.

Desoperiea d ăre Chadwik a neutonui, mpeună eoa radoaiităii beta eaboaă de ermi s u a-eleaoaree ui Cokro, Waon si awene au deshis

ea fiziii nare moderne ea mi mar pae a ereă-rio utrioa asupra nueuui depăs adr aestei ăi,dar e inteesant de ăzut um a deni posbil să negem,după 19 modul n are se pod dezintgărie adoaie aa i bea, a useseă desopeite epeimnal de Ru-theford i Soddy u m naine la MGi

Să prspunem ă rebuie să faem o hată a izotopouuo menteor, foosind drep oodonae numărlpoonior i nmăr nuronior n ou ongiudini i



208 DECERIRA ARICLLOR BAMICE

Rz htă riil ulr uţi d ăulrtil şi l til di lu, ră vl d blitt" ull l tri lt

latudn ş să pesupunem că trebu să rasăm pe aceastăhaă cubee cae arată aloe enege nceare pe patcuă nuceaă. Încpând c nuceee şoae om edea o

ae adâncă săbătând în dagonaă haa dn cou stângde jos în cou drept de s cleee de pe fundl ă suntcee cu numre egae de neutron proton He L BeB ş aşa ma departe Dn mote compcate orele nucleae conferă acestor nclee o egăuă foastrânsă ş dec o energe deose de scăzuă Ncleee depe partea ogată în neuron a ă au energe ma mare de

cât cee c nmere egal de poton ş netron asfe că sedegaj ă enge aunc când n neton se transformă nrnproton Dacă stă sfcentă enege penr a se foma nlecton a compensa sacna atunc se a prodc anza ş ncel a pezena radoactate ba. D emp zotopul bnecunosct C (opt non şas proton)

car s fomează în atmosferă daortă razeo cosmce esebogat în netron dec a emte n eectron se a trans-forma în zotopul ce ma comun a azotu (apte ne-ton şapte proton Ş neon înşş se deznegazăbea ansfomândse în poon cu un mp de înumăăe de 5 mnute da aceasa nu sa obeat până n 194Nceee care sn dpae pe paea bogată n proton a ă

de sabtae pezntă ş ee un p de dezntgrae beta omn asupa acsta în capolu 5



U C L 09

Umnd aa d sabae n sus căr nucl ma răsm că nrga scade contnuu pentr că ataca odusă

de fo nucar cest odaă cu cresrea nmăru denuto'n. Dn această cuză se a ebe nege aunc cnduceel lmnteor ma uşoae fzonează penru a fomanuclee ma ee aceasa st srsa de enere dn SoareApo, penru nuclee c ma mlt de douăzec de poon nnou aco nră în jo Penr nceele uşoare orele ec

c de espne dntre proton sunt mul ma sae decfol a dnr nro ş roon da, pentr nclelema gree, or electce crc mul ma repede dec foree nucare ş en mporane anc cnd snt ma mtde apoma douăzec d poton. Acasta are doă efecte :fundul d statae nce s uc dn no ar aa deată sre patea ma boaă în neton a hă, deoaece sarcna oonor este cea car răspunăoae pentr cşerea enrge nclea Dş fundu ă ucă, cuşuse n, ar entru eleme de masă aomcă mede crşea enre nu e sucen e mare cnd trecem de a omasă aomcă la ata c atr ună ma mare pentr a pemte nuceu ma geu să s deznegrez în altu ma uşor

mnd o aclă afa Penr elemene ma gele decumbu aea d sabltae urcă ma epede ac estă dstlă enge dsonbă pentu ca neee ma gele să scapede sacna suplmenaă emnd parcu alfa Totş, emsa e pacule afa n acează ecsl de oton faă deneton (paculee afa con ct do dn fecae) ast

el nct atunc cnd n ncle ge se ransormă n ama şor pn meea ne artce alfa, noul ncleu aaea un eces d neuton car ar pot penr n nucu ma reu Cnd merem spr mase aomce ma ma,aa de stablta se îdeapă în mod contnu sr srlusu d nuron dn ce în ce ma ma astel că nucleee

odse n dezăr afa or f nodauna n aeama boată în nuton a hă În cl dn umă după unnumă suc d dngă aa uno e sucnă una



2 1 0 DS CP I A PAIL S B ATMI C

snuă) nuceu produs a f tâ de dpate de aea d sabate încâ a f sfcenă ne pnr a s cea un elec

on ş a apărea o dezngae bea cae a depasa nucuînapo sp fund ă de stabae Scema a auncn şr de dezntegă afa prne care s ntecaează deznăr bta dezntegrăe afa du când nuceul în osu ăspe pumb d oeum în f e n on ma boaă înneuon a dezntgăe bta aducând nucu n e

cnătatea ă de staba Aceasă schmă ese edentăîn ee radoacte d a pana 9N pem întoace acum a întrebarea cum a na n

a n nucee enega care se elberază prn adoactaeS cred că nesu a începu pntrn " bg bang o maeexpoze după care gazu morda ebnt foma dn

proton ş nuon sa ăc foate ped ş a sfâşu pmor e mn sau ormt hdognu ş elu Nuc d hdogn au nga p paclă nucaă mu mamae dcâ cea a nco de eu a nuce de eu aunega pr pacuă nucaă ma ma decâ ca a atomo d masă aomcă md când sa omat see nuce d dogn au fzona în nuc de u ar nuceelde eu au fzona n nuce de masă aomă mde deaând sucentă neg nu a emt steo să străucască made d an In c dn umă mara saăouază sp mnte dn apropea eru ale căornc au ca ma mcă eneg pe pacuă nuceaă Numa xă degaae de enege a aua înpe ă ăeaăDseo saua se stnge ca o umânae ş den o pcă nagă. Uneor dne nsabă începe să coapsz sb acna raae ş apo poa xpoda ormând ceea castrono numesc o superov În tmpu acs expoz dn neror stee se ebrează un fux ntens de neutron Neton cae cocnsc ncleee de masă atomcă mdeafate în satue exroare ae s fomează tot fl demne ma gree până la an. Staua care xplodează



U 2

îş au spaţ statrl troar or forma o partd mdl trstlar d ar a la ft î l d urm

o alt graţ d sl. Coform ast mag rgalmtlor radoat atral a torl a ral a fostp î l de tro dgaaţ î plozl tllor datoraz l d rm forţ d atraţe grataţoalar a fra nrga ploor lar.

Î an d rm ntro a ptat o mfaţ am

ţtoar d pt d dr prat etron n a ar eletr atfel t aftaţ d mprl ltrtn d apropra nl ar rpng parllalfa alt le. Ca rmar aa p m a artat Rtrford î ofrnţa Baer d 2 nt apal ptrd le ma grl prod o dztegrar

nlar

Otto Han 6)

Frtz Straman 2) a dopert tro pot fa all grl fr o f Far fs poate pro ma mlt de etro atfel ît de polo rat nlr î lat n lar da om îta tp

m aat doprr

oe

1 E. hefd ş dd h Cs d f heRdcv Phlosophl aazne es 6 1 903 ), 56156.

E. Rhed dd, Rdcve Chge Phloo

phal azne ees 6 1 904 ) 56 .3 . H Gege "On Dfse Reec f he Pcles Pro

eedn of he Royal oe A2 909), 445 .4. C de E.N d Csa Adade Ruherford and he aue

of he Aom Dbleday, Gaden Cy N Y 1964). bd6. E Rhefd "The caeg he

and Rys b Mae

ad t ce o he Am Proeedn of he anhe-e Lea and Phoophal oe" V (9) 8



2 1 2 DSPRRA PARTIUR SUATMI

. E. Rheod, "The Satteg o he and ale yMae and he Se o he Aom, hooph -zne

See 6 2 (19) 6698 H. Gege E Maden, he Law o Deeton o atle thogh Lage Agle , hoophc ne See6 2 ( 9 ) 604.

9. N. Boh, "On the Conton o Atoms and Molele,hloophl zne Sees 6 2 ( 9 1 ) 46 85.

0. H.G.]. Moeley "The HghFeeny Setm o h El

mens, hlosophl ne Ses 6 2 (19) 25 1 A. Ensten, "Z Elektodynam bwegte Ke , Ann-len der hyk ( 1 905) 891 t de Tghet e es Kesvon senm Enegnhalt ahngg ? bd (190) 69.

12 Ctat de N Feah, Lord Ruherford oy Pess, 1 9) . E Rtheod, "Collon o as wth Lght Atoms

IV. An anomaos Eet n Nogn hooph -

zn See 6 ( 1 9 9) 58 14 . E. Rtheod, "Nlea Conton o Ato roednof he Ro oce A, 1 920) 4

1. . Ce F olo ompe Rendu Ad. . r ( 1 92) 2

6 . Chadw, "he etene o a neton, rodn ofh Ro ce A, ( 1 92) 692

. W Heenbeg, "Stte o Aom Nle Zhrf frhk ( 92)1 6 92) 8.

8. M.A. Tve, N. Heydenbeg L.R. Hasad "The Sattengo oton by oton, h Revew 1 96) 806 Deaemenea a e vdea G. Be, E.U. Condon R.D. eent,Theo o Sateng o oon by oton : bd ( 96)825.

9 G. Bt E. Feenbeg, "The oly o th Same Fomo Se Inteaon o al Nlea Pal, h Revw ( 1 96) 8.

20. E. Fem, "Veh ene Teoe de Stahlen, Zechrffr hyk (194) 61.

2 1 . O Hah F . Stassmann, "beden Nahwes nd das Vehaln de

;be de Betahlng des Uans mls ntstehen

den Edakalmealle, De urwsenshen 2 ( 99) 1 1 .



5Ma me arce

Fără doală lsta partllor mtar s lmtată la l ar formază atom oş ltol protoul ş trol Ca da doua mătat a sol XXa fost martoul desoprr mltor o pr de partlmta ar or f pztat ast aptol Dpă m

om da ast dsoprr ma ă a sport atalogl parulor dar au prods ş o ro prştsş opt d partă lmaă.

Î a 95 aas au mbs ar a laorattora raă rsts A Est a sugrat ă ptu aumte sopu uma poat ptă a fd formaăd pau ar ma ârz au os mt foto. Estea foolor a fost ofmaă prmal d rzltatedo Mka d 9 9 6 aupra eful fotoetr d sudu mprăşr azeor X p eltro fuat 92292 d Ahur Holy Compto 92 962,ar apo d o agă dsa de alt ome Foo amasă zeo ş saă ă zo ş s popagă totdaua u tza lum ase ă pot r atomDar oto a rg ş mpuls d oform o g

ra a rlată pot f da d âmpr grataoal. Aasta sa osrat ptu prma dată 99 pr



C C

dra az pro d la st fr păratăl ărr drm p Păt p appa arl.

Dă g mpll r mp m t l ltr l magt pot f tat fal m p arl pm pr a p l d patlă ol at tatrl ă prpm ă l p d pa m ri p i pri a asil g mpls alto mp Hrg P m a a zolta a r maă tă ml d uc âmuu oom ăra aptll p od a m aglăr mpl a u mdă ă ml d ta d r ta p lma l ar aoză pa pţ gr o ă d mp

Î 1 9 1 ad at ă lol dzg a l adoat m g ă ă patla alfa a rzl m

pt g a mg la zo păa o ala mamă rtă ll a mt l ra art rpzăt dar ra d atptt ga l ă f gală da dtgl ll al al ă o măm ă spfă făr lmt radat. pta a ga ă

dtr tr lt rază gama osrată. Daăar st a rga totală dgaată tra să f gală rga mamă a ltrolr a am rga p arlro a al dztgrăr bta ar raz gama tmplă să aă o rg glală. Îsă 2 măsrd ălra ttlă dgaată d o probă d d ra B) ta radoa CD lls W.. Woostr

a găst ă eerga md msă pr u s gală



MI MUT RT 1

rga mam obsrat a loor ta u rgaor md. Dup aes ruat a fos ofrmat 9

d L Mr ş W hma ra ar s apropa o rChar ş o prsoatae poemt a Ns Bohr şa pstrara da u uma dtgara bta se rspt osrara rg Sola ort ra s ma pradal Î ssor sal d 9 tr prt WolfgagPal 995 sugra dtgara bta o alt partl st ms pe lâg ltro mpd asta rga dspo ş aeas parl dş tr d ptd edr etr) u st o ra gama o parul foartpetrat af ât ga st ot ldur prmete a ala ale l Els ş W oostr Dpdoprra uol 92 patula pott a Pal a dt osut sub umel d nut sa ml

tuNutru fost opora tora at a adoa ba abora d rm 9 ; pos fdamtal a uul ar to aflat troul (sau afara) uul s tasform spota tr proo etro ş u u Str obd partla splm

tar ms aest tp de dtgar ba s a e tror a prmt uml d aur Dspr atpartulom orb a ma âu ) Comparâd dstbua ergltro lo ps d oa lu Frm u a a osrat prmta, sa as la olua masa ru trbu s f foat m, mt ma m dât masa

ltoulu. Msutor fut 999

a stab o lmtsproar pru masa ru d apromat mas lto. S ste aum st t flr dosted u dtr a l p l trb a o masd l p mas to.

U d t dtă til l ă

ă u dtită n u tt da t· dn dt"



2 1 6 DCO ERIR RTIC OR BTOM C

Ast foof n ăcă î m c cţă c îgs n n

or m a ăt e ama olă alaet d a o de ăt mtee Deoa traa mală oa laă aeată e t aât de mă îât et o rgde r le m î aotatea ta a ta tră r lm ta e almă a d a f a m ă ott l gaă măă ml ll Woor r

t ta dtat î a t m măr om ear l r deztga a rodor de e gat î toa ă 1 o âr a e ld L J F e la atorl d vaaRe. zl oa et t o mă a

r dztga atlelor od î ale aeleraare a terale lor a ot t tdate atât e



A MU T PARTI U 2

rmtal ât ş toet. ur traoaz mult paslab ptu a pta f apta î atom matr obşt

dar a fost osra d d a Soar d ora razlor osm atom d amosfra Pmâul sa hard la o spro o gga ploz oerat î 9a stl dtr or d stl ost s mel dorl l Magella ş afat a ra 5 d am dPmât Î ps dş l dtr a fot orat

odat s rd d rsl tmpr a rma aproap la l ml tr a ş foto ş d pâ la or ma ml proto sa tro.

P

Fzal torta Pal Adr Mar Dra929 d la Camrdg s agaas a sfârtl aor 92 î dzoltara art a ma at ars f ompatb ratata rtrâs. Î tmp lurl l a dat pst rztatl srprztor aa pear o as ptr gr ltro aa o d

rg gat Pru a pla d ltro olapsaz î as str d rg gat l a grat 9 str de rg gat t da mplt ş armare ma pot prm al lo d alaş mot ost s ml d prpl d lze al l Pal)ar împd p ltro etror d atom s ad porte troar d rg ma m Câta str de rg gat ar pta f opat ar ast golur d mara d partl îrat gat ar apra a partl rge pozt sar pozt S fa a a par a f î gera odl omportr ştf am sgerara t or o partl a tomarsptab Dra sa gâdt la pt ast golr ar

pta f dtat u poto Totş Hrma Wyla artat st o smtre îtr golu ş eto ar



2 CORRA RTIUOR TOI

Dra a fost obgat să tragă oza ă gourl tbsă abă at aeaş masă u eto Aasă preda os ată mod eaştpta 932 âd zal

prmtao ama Ca Adso ( 95 99 ) a obsrat tato al uor pal d raze osm arra deat âmp magt to atât d mt a ş ltro, ma ă ss ops Se şt am u mar prz ăast partl, mt pozon au aeaş masă a ltro ş saă elră opusă E t oart rar u

rsul atal, d produş, a ş razl osm, ma feom astrofz ot a spol ş orm ard radottat ar proto dtr u bogat îproto rasormă tro. U pozto ş ltro ae s os se foae pobal să s ahlzpro, dâd aştr u ms putre d rada a

pra îtraga erg oută masel or, astf ă poztro s găses odaă mara obştă

LT TRT

După dsopra poztrol a d l drmă la ă făru p d partlă orspud o apartlă, u aaş masă a partua, dar u alor opusepru sara ltră ş ae măm ar s osră Ulm sa lgera aest to a ost dmostraa ă atpatl pot f prt î geal a golr ro mare de paule eeg egae I 934

Pa ş Vtor F Wsskop a aăta ă ş patul a pot orma o ma stablă d erg gată a propl lo atpat Esta atpartelo s o osă graă a teo at a âmpl C toaata, tora golrlor t îă pztată mlte maa d ză ) Poztrol ste atparta ltrol,

attrl ms mpră ltro dztgrarata a llor oga utro st atpartla



M A M U L E P A U L E

Produceea ei eh !tr-zi. () �lZ g,m e , v n s îp u âd e

gi, i d1 r Igi ş h 7 t Troie i şi 0it C ', bSJL I t. rti id iă e u i.

t mpnă pztn ztra a a nl at prn a nl nt

d p dr ltr t ppra a antpată În 9



220 DOERR RTIOR TOM

Prm " eeet hl uu iroo

O Camla mlo egr 8)mpreă Cld Wgad ş om Yplat a eşt ă

podă atproto la aleraorl Beatro de la Berle Atmatra ar osta d atlee formte d a



M MTE RTCE

l Bvn l Lro Lw Brkly, 1955

tpt ş nntn nt n n pznN p să st nttt pă ntt nă nt păţ s ns

MIUON ŞI PON

pă ş ă ţ n s teză shu tn p psst ne p ţ n A pt ps ş n shnt n nt ptu n să tnsptt tă ptă În ttn pnz He Y ( 8 ş t s ă stă ţ

spă ntr z ţn n ţ ş s pt ă sh p stă rţă stă stnţă tstă n e e ţ s p z stă stnţă ste nrs prţnă s pt ă sh p ţ n tnets p shă st tn e să zr st ă ţ est nnă Ast nsnă ă ţ s



222 SPRIR A PARI R S BAI

nsl pătuu snţe, nfen ât e pt ee. ă se shă eleton, z foe f

, ă shl de lton f înă mnsl e nză foţel nl tn st f s z nlel , în ltte nlel to snt' st e or m upă u ătt prntell Ge ş rsdn) st fn n lt nt îpot to ă shm ton ăspnzăt pnt fţl nlre. Y t u să pză n n p ptlă, s e ste d o ât e nl ş l ăr sh p fţă nlră z d odnl d ă densun nl în jr t e estă ptlă f ntră să n ltrn ş ptn, fst ntă mezo păântl s meso l)

t n târz, în ptlă s prt s ltn fst ăstă în zlee în penle r ţă făt H m ş nsn ş . tensnş tt. psps tn ă st st znlpzs Y n pnt ftt e nr Pnn ş O. Pn în p ân l nă s dnţ nă) ăt ă ezn penă în zl s nteţnză l nt ş ptn lt pe sl pntr snsl fţl nle stă enă fs lăă ee nstă ndpdet de R sh şH Bethe în ttl Ue ş de ş . Inoue în Jpo

n ş uleo fă epeenl e .G Ls,P Oh ş F Poll în nl) ă stă uă felr ezon, u sle şo fete l e dte, denu u ezn p spio e înteăr ten puee u proo ş eut ş o for-ţle nle n mne pă e Yu l uşo,num u miuo e u teu se ş lonee ş u e o eăuă u eo u Yuw



MAI ME PARC 22

Meo p esă te eă uul ese căca e-ga ş ese e 273, 1232 o geu decâ eecou,

pu u ăaă po (cu eac aceeaş să) şu po euu, cae ese popa sa apacuă ş ae osă e 264 29 ae eecoce. Aces pe foeaăo fe eaş ses ş uleul pooeo e-aa e fae ese ceuă de set foe ucee epoon ş euo. Muo esă ş e n ouă aetă : o

ptcuă căă nega, e 2067686 o a ga eceeroul ş apacua e, căcaă poz ş cu aeeşaă. Muou ş anuou apa ca ue supaponeaee eleonulu ş poouu ; feena e e pe săe ua ua e asă.

o ş uo sun o sabl pou căra ş a-

poul se deegează u uo pus u eu ş u eut, u pu eu de ă de 2603 X 1 0 secude, ou euu e deegeaă do foo, u up edu e ă de 0 X 1 0 seue, uou şuou se deegeă respec u eeco saupoo ş o peee eueu, cu u p e

u e ă e 2 19712 X 1 0 secue Muo cae pe-oă aee cose eu ă su cea are pe ouş p ezegea poo eş oc-re eo cosce cu ueee oecueo de ae a aeaue

o, poo ş euo apa cse pacueo u-ocue ub uee e hadrn cae se dsg p pacpaea lo la eaue ucleae a Muo, electoş eu apa case ue pon cae u au e-au , a u teracu slabe (e eeu dee-garea bea) ş eeoagee U epo că, au,a fos escope la locu o 970 a cceeaou L-a e la Stafo Ca ş uou, au se copoă eac cau eecto, cu ecepa ae ce ese u a ae aslu au ese e 347756 ase eecoe. Cee e feu e



224 ESCO E TICU EO S BTOM IC E

eutn su asoae u ee e flu e epo ăa sesul ă pose e eează sau sru u eeon

n uo sau u tu o ea sau dsru u etnor dstru su ază n eutn) tpl ospnzăto u ntun pul eltoulu uoulu sarspt al lu

n âte s unos până sănae dnt moş pn în pnţ s t tât onfz în n3 ş 14 st pră onţă

PARTICULLE W ŞI Z

ptn înă ltnl on tu ş nt în o fptl ă st foţl t o

neză sp potonlo ş eutonlo ş sp alohdo s fol sle sponsl zntea nuaă t O ltă seăne sp u puemsut st ă au elş spn stă însă ş feeet : lpto ăa u s ult eât ntn ş sm foel rot a n onzăsup ntnlo n ol "l tos dzoltt în n 6 sua ă es t lpton nă- ş nt snt ult apan ât l uaţl î nează sunt se lepto nă rl o neutn ospuzăto dfnţe pantpon e l ntel aso âpu u eulos pnt le să st ntvăr ş fo

tonul te să aă ş l . a t tu să steo ptulă msă nătă at W ş antpt W. In zne et nuleă n neton s ts-fo ntu poton ş em u W stfl ă saas onsăW s tnsfo apo un lton ş untnut In a splă vană toe loslsă fle a t opleată ş o pa ruă o

patulă asvă eută n pu e veee let ZO,



M ME ICE 22

ăe âp oeză sup euo ş asup lepo- o ă. Efetee ee e u ZO u fos esope-

te l CERN 92 po puele W ş Z u msee egaeu 15, ş espe 1,5 me eetoe a popee loo pese e eo eleosbă u fos esop CERN lbooru peuope e âgă Ge

eo eleoslbă peze ese el pu uu ltp de prtulă uosută bosoul Hggs. Este unaunu âmp uple îngul ues ş e s psupueă geeză s leptolo îă ş ptuelo Wş Z. Spă estă ptulă să fe găstă fe l eo-ul e l Femlb fe l Mele Aelto (Lge HoColl) u n onsue l CERN

PARICL SRNI

Fzen u spt poe l n epus după lfestue ponlo ş uonlo ha î elş 9,în zele ose fos desopee ş l tpu epul ă G.D. Rohster ş Bute. S od t ă st pul sunt ho î snsu ă

prtpă l nl t d ele pău st eoeesp doseb e pon u prous întoteaun peh Pnu nt î dell uuo popreălo d-fetelo tpu e prtule sn f oe e o suă eo ul spu dâ el pe e a ft polo ş ă o tee pest ele.

I MLŢ HDI

auele eoe pâă aum su oe omue î u-esul osru sau el pu su pouse î mo bude ele osme es pe meu pauelo s

" d ml s d t l\ În .



226 DESCOE IE TIC O S BOMI CE

hm 15, fe u neput săspuă e mle eetoe Betou e Be

eey ş e oe l e etet ul u umeele u ue În feee ezue n one potono u ene înle e l ete eleoe fot ă-tă o me ete de no hdon nu , , , < t. tt e mule înt lfbetul es e în po e se epuz ote e eu e u tp de

ă ete de u mot peu r ele nu e ăs înte onută ş u teu ă fe poue tfetă polfee pulo e pule fău pe

fze ă se nte e e îelee pn plă eă e o înţelee ttă ă tom nu unt leendoee eu opuş d on poton ş neuon

elon poton euton păeu elen oeenu păeu ă fe ompuş lt ptule e nenăă o puă e opuă n le pule Spune ă to-ml ete opus în pte d eleto eoee pue ete eletron dn el e eepu p one ooîn oul înălz l unu n tuule tode le lu.. hoon onn n poton u un lt poton eenee me pue podu u u pon ş oe tpul e no hon : ezon o ptue t ş ş epte Ae nu nemnă nă ă tote es ptulee ăeu în teou pooulu Cn ete ptule ezereză ee e tfoă în prtule u un pon poton ş neuto t u înă ă el t

ătute dn e l fel m dzntee unu nledot întun lt nuleu un eleton u ntneutn nu îsenă ă ete f în nter

'ou nueulunţ

Un ăpun l etă poeă fot ă e ene loue e pulă eleentă n up e l ne

tt Beeley n Cfo îneput în n 5 ă înonee u pnpu ou nut "emoe nuleă



PARI 227

ofom ăua oe ao poae f osea a fopus a ao Da u păea pos să se o-

suasă o eoe baaă pe aeasă dee ae să pemă a-uu seuo efae sau a ao măm ămas î goae o pespeă ma oseatoae o-

fom ăea esă o feeă eaă te patuele eeeae ş ee opuse a baată a mu pe teoe deâ peobseae o pauă ese opusă aă pue aua

popeăe pesupuâ ă ese aăută ale pau-le aşa um puem aula ppetăe ao uu e hoge pesupuâd ă ese ompus poo ueleo tfel patua ese eemeaă easta a fosaodaea ae sa oe ea a fuuoasă.

II

Cuâ sa făut o eae de a estab o oaeae eoome muuea haolo La epuul alo 96ma mu eoee au sugeat în mo epeet ă hao sut u o ompuş âea feu de paueelemee umte cuaci mpeuă u apatulee oaua Ial sa pesupus ă estă do e pu deua ua up (sus) u saa 2el (ude e esteămea sa eetoe) ua dow (os) şuul sge (stnu) u sarn Poonulese foa o u up ş ua ow euoueste foat dn o ua do ş u ua up a posunt ompuş n ua up sau on ş nu Patee sn o uul sa a mu u sage î louuao up sau ow De u su desopet do aeonn ş lte e tpu de a u sae eee (î o-d ooogă esope o) egae u 2e3 l ş2l mu dne aeş unosut sub numee e top( âf ) este e a gea pauă eeetă uosută



228 RRA ARR M

aâ asa e 340 000 e mae eecoce Î eoa eecoabă fecae e acese e pu e ua căa po

z ae a peeche u cua îcăca ega, î ea acelao cae epo îcăca au a peeh eu euale eoe f sece peu ce o e a uepereh.

Masa ae a cuacuu op u este e fap aât e u-pzăoae asele u W Z po f coseate ca ef-

scaa atuaă e mase petu patculele eleeaea cuau top este e ua ouă o a greu eât acestea. Pe e ală pate, nc masele le eu u sunsupzătoare, eoarece în eoa eecroslaă, în forma ee a spă, aeta au asă zeo, aşa că msele lo popoen numa n m coec ale ceste teor, atoate

poceselo la eerg etem e nate Ce este surpnzătost că to cuac, î afaă e cuacul op, ş o lepo î-ăaţ au ase u ul ma c eât asele partculeloW sau Z n acest puc e edere, cea ma steoasădte oae paculele eleeare ese cea a uşoaă (înafaa eutulu ş fotouu) această pauă ese eec-tonul, pa cae a fost esopetă te toate.

stă câtea oez indirecte prn estenţa cuaco Poou s neuoul se compotă aeă î mutepe ca ş u a f foaţ d e uar. În ou cel supzăto, î 196 u epeent e la SLC a aăat ă eleo e foare nată eege o u potose efecă ueo la ughu elat a, cee ce aă că

eeton au o u oect fote m eoru po-tonulu, a fel cum împăeea la ughu ma a pacu-eo afa e ăte atom e au, oseată e Gege şase î 1 9 1 1 la cous pe Ruhefo la cocluza ămasa aomuu ese coceaă îtu ueu . ar en u a puut obsea uar ste lbeă, î rea-

e e patue la eeg a, n epemete ep Mllka u pău e ule, ue prezea ue sa



MI M RTICE 229

aâ aloaea e o ee u umă eg e sa- eecoce a f foae uş e osea mp e câa

a fzce au fos cofruna u u mse acă cuasu eal au e e me u a ăzu uee o ?

GN

seul jurul cua a îceput să se spească î9 oată u apaa ue eo ute cromodinamicacunică Aceasta ese o teoe cuatcă de âmp ca teoa electoslaă Î locul fooulu l patculelo W Z,ae sut cutele câpulo ce pouc foree electomg-tc ucleae slae to electoslaă în coonaca cuată să opt tpu e guoni ct e

câpulo ce pouc foee nuclee ta e n cuacîpeuă î teoul poou etoulu al eloll hao. La fel cu tcue une pacue câpul electomgntc este dată e sacna elecrcă a p-tcule nteauea ue patcle c câpl glon estedetetă d o tă ăe cae se coseă cnoscută

su umee ostm decuoare

de esgu u ae ncea face cu cuoae aătă Fecae dn cele ase tpue cuac (up o ş a a epate) esă î te u asfel că e fapt sut 8 tp de cuac. Ş gluo porăculoe cele opt tpu e gluo deosese îte elp cuoae

esopeea epocală sa făt uc câd s îeles ă foele pouse e guo cresc saa spe eosee eforele lectoslae su gtaonale care sca u staaRezultă ă este mposl să sepa u uac u acuacsau u gluon e eal uac acuac sau gluon. Acestepatule coloae po esta ua coma eute dnpuul e edee a culo um su poo eto

sau mezo Asfel ouea e patulă elemeaă sa



20 DCOIE TICEO SBTOMC

es petu a upde pule u sut u luo ae u pot f otă obsea et a ăo s

teă ese uosuă ua fă teoe ae le ot suefee.

:

Asa stu luule. Paulee lemetae ae foezăate obută fetele lo ue lepto fotoul

W, Z, ua uo sut e esse e oellStaa fuzuea teoe eetoslae u oonamauată a easă seză nu poae f ăspusul falu te mulpele ote este ă ea ae pea mule po-ptăţ atae e e es eoe e atâţa ua lepto e e teoa asultă de pple de smet ae spă esă u su W ( apatula u) u su Z ufoton opt luo e e toae osaele teoe aselesale atee u aole pe ae e au O ată ltea odelulu Stda ese ă u lue aţa ae e -fl e tatat adu teoe uate a âmpuu ese ulta slaă (pu feae patuă) deâ elelate foe

p de de fze sau lupta u o esate d

de m mul sau a puţ spelae ae u lăsa săsperă ă e o jta să ede teoa pofudă asplă ae ău ă a st l baza odeuu Saar.eo pl âd o pnp e see desun spoae oz srings) n lo de patule putfo fos plorate att r ă aeastă n a fur

nz o ae pate d ptul letual p a tesă e ază el e o e n paula aaua teoe a supeozlo fuzat n sfât n du mateat peu a des ataţa alt âpu aeaee a ean a teue să euoată toate aeste spulţ sălute u podus nou sesl o pedţ nuee ps efate de epet a a ptea să ne asu ă sn pe duul



MI MT RTICE 21

cl bun D aca zcn car lcază în domn patcor lmna cd că st att d mpotant pntu

să dscop no tpr d patc, a pot podsnma n mns nstaa xprmntal, cm st marl a-lrato d poon d la CERN Larg Hadon Coldr)

am întors la aboraoul Cavnds pntr a vobdspr odl Standad ş dspr alt lcur n cadr onnlor Scott dn 9. Sa scmbat mt faă d an 9. Rtford, dsgr, n ma ra acolo a să bombănîmpotrva n tortcan aat în vztă, cm a făct cndNls Bor şa przntat confrnl Scott c 5 d an înmă Şl atdr Cavnds ra acm profsorl SrBran Pppard, car oart amabl c tortn

aboratorl Cavnds s mtas dn va l clădrdn r Scool an întrn ompx modrn n afara oraşl, p adngly Road, dar ş cntrl ctvtă s dplasas d la fza ncară spr radoastronom, boogmollară ş fzca stăr condnsa E însă am fost foartfrct să mă afl acoo No, fzn, încrcăm mr săfacm cva no, dar lcrăm contnnd o vc trad şavm obctl noastr d clt p car l vnrăm ş ro

noştr. rada rprzntată d aborator Cavnds stpntu no la fl d moonantă m pntr rctătordn alt dspn trada ntupată d spbl vc clădra olgo da lngl r Cam.

Spr ă dn aastă przntar a fzc partcllor cttorl n va rag conlza că acastă ramră a zc a d

gnra înrn f d goană dpă fltr, c partlartatacă fltr p car srngm n trăsc sfcnt d mltpntr a f întln în natră trb ra în laboatorlolconar. Crd că acasta ar f o d foart grştăOdată vca probmă a stuctr matr obşn afost lmpztă prn dscoprra lronl protonl ş

nronl, a sa scmbat Advăral scop spr ca sîndraptă sdl noastr xprmntal ş tortc aspra



232 DSCPRRA PARTCUR SUBAIC

pacllo mnar n s să acm o lsă a patc-llor ş a proprtăor o, c să ngm pncp n-damntal car ac ca natra parcll, ncl, aom,prl ş stll să aşa cm oată xprna noastră aată că n prznt sdl patclo lmntar stca ma bnă ş poat sngra ca spr gl ndamntalal natr

Spr d asmna că povta spsă n acastă cart nva ca mprsa că stora zc constă dn dscoprra ş

sdl ptcor, al forlor sa a altor nomn partcar In paa c xtraordnarl dscoprr ş măs-rător ăct d omson, Bcqrl, Rtord, ll kanş Cadc sa prods o vol a dlor, o lărgr a în-g prncpor zc oat acsta snt strâns gat dş s află în afara cadl prznt că, dscoprra

lctronl a stmlat dzvoltara ratvtă s a mcan canc, ar în an dn rmă, stdl for·r ncarta ş slab na conds la înlgra ma profndă a ro- smtr în natră Ş ca dacă dscoprra partcllor sbatomc n rprzntă întraga fzcă a scollXX a st totş o par ndspnsablă a acst stor

Atnc când potl Wllam Bla a trbt să rzmîntraga ştnă n câtva cvn, l a vorbt dspr ato-m l Dmocrt ş partcl d mnă a l Nton.D la Grca l Dmocr ş cp până în poca Blaş a noastră, da d partclă ndamntală a fost întot-dana mblmatcă pnt l cl ma prond la ştn aca d a înlg complxtata natr n trmn smp



ee

A G W

ru ss absl al d nă ca da dua la lu Nwo ară ă ora s proorală cu aclraaadcă

F = km (A1

ud F s ora car acoaă asupra u parcul ac-clraa praă parcul d acasă foră ar k s o con-saă a căr alar dpnd ssul d uă als pruF m ş D obc s al ă nru foră asl c nas m = 1 s pră o acclra 1 d căr o oră F 1 d xplu n nwon (sbo N s dfnş ca fora car -pră acclra d u r p scndă la păra un asd klra Inr

u asl d ss d nă cosaa k

rb ă abă aloara 1 drc all cuaa (A1 u ar sasfăcă caul spcal m 1 1 F 1 a urar n cauo asl d nă ca a da l a lu Nwo a fra ula falară

F m A. )

D xplu p baa cor cscu d no dspr lcrnpu sa că xpr u Thoso cu a caodcora car acoaă aspa n lcron a od cr ordn

F = 1 nwon

a aa lco d aroxa

m 1 ka



24 DCOR R RTC OR B TO C

acceleraţia ea de apoximaiv

/

m 1

10 mei/s•

u o aseeea acclerţie dpă na 10 secunde elecoul sar deplsa cu vieza de 1 10 er/s o bă frcţuedi vieza lumiii (3 10 m/s să elecroii dn expemel lu Ths eau supuş aee fţe ua apxmav 09seude ş u ajugeu niodaă să aiă o vieză apropaă devieza luminii

n exepll d sus legea a dua a li Newo a fos folsiă penru a calcula cceleaţa pe care o aniă foră o impă nei se dae dar, desiu ea pae fi folosă peu aclcula foa ecesaă podcer uei aeler uie a ne masedae e emplu după cum araă bseraa cuenă, la suprafaţapămâui copuile cad cu o aleae csană, de 9 ei/ căeia se asociază od cure simbolul

ezulă că forţa de

gavie ce aioaă supa unu cop de masă m ese

v = m (A3

idifere dacă corpu ese sau le să cadă ra gaviaieaspra uui elecr ese ac de 9 10 nmuliă u 9 sau9 10 ewo Aceasă foră ese egliablă n ompare c

forele eleciă ş mageică eecae asupra elenulu dru u de aze caod d ceea gaviaia poae f egljaăfăă prlee d se aalzeaă comporaea elecroului expeimeul lu homso

B DEVERE ELECTCĂ Ş AGNEC RAZELOR CATOCE

om ră aci cum s flosee legea a doua a lu Newo penr calcula devrea azi caoce expermeul lui homsşi cum puem lcula apoul masă/saă peu rale cadce ăsurnd acesă deviere

ă pesupem că supa paulelo d zele adce

s xecă o fă pependiulară pe direa lo de mişcae



ANEXE 235

Pariculelor li se va imprima o cceleraţie de măime a = Fim(unde m ese msa paticule) n cesă diecţie; unc dcă pr

cuele su expuse forţe un mp t, ele vor dobnd o componeă a viezei perpendicură pe direcţ niţiaă de mărme

v ta t Fm.prp (B.I

Să presupuem că paulele au o compoenă a viezei v îdiecţia inţială a razelor ş că se propagă cu eastă vieă pno egue de deflecţe (de sun deviae) de ungime unde

sun spuse une foţe F. Deoarece veza ese dsaţa supa mpv t i dec impul c paricla este acceleraă ese

t v.

Ioduând aces n ecţa (B I obţiem

vpep= F l mv.

(B.2

(B.3

Păăsind regiue de defecţi, paiculele traerseză o zonăde "drif (de propgae lberă de lngime L întro drecţe des-ul de apropaă de ce nţlă a azei având componena iezei pe aceasă direcţe ă egaă cu v. Pri aclşi aţe ae a cdus a reaţia (B.2, impul scrs n z de dif ese

T L/v. (BA

Î aces ip parilel di razee cdice sau deplasa şiîntr drecţie perpendiculară p decţa ţală cu vieza vpep ;în onsecnţă, la capăul zonei e propagre lberă deverea lofţ de riecoi niţială a razei este

d Tpcp·

Iodund BA i (B (BS găsim

sau ma conCd FIL

mv2 •

Aceasa ese fomula dat pag 52.

(B.S

B.6)



26 DSC RIR A ARI CU R SUB AM IC

Să cosideră au ane pu spiae de oe aă paulee dn raele aodice au arna ei e, an foa elec

r exercaă apra r d â ele E seFclc = eE B7)

cofor relaţi B6) aeasa va produce la capăul ubulu deplasare a razelor cadce eală cu

d

eEIL

clc

mv2 ·

B.)

Forţa agneică exercaă de un câmp magnec B asupra unepacue cu sarca e vea v (erpendclară pe cp esedaă de podusul dnre e, v B In expermenu lu Thomsonv era ul ma mc decâ v asa că î aces cazprp

Fag

evB, B9)

forţa acţioeaă în princpal perpendcuar pe direcţa niţalăa raelor caodice onorm ecuaţe B.6) aceasă orţă producela capău ubulu o deplasare eală cu

eBIL dag mv B O)

Obseraţi că acrl v dn B.9) a compensa unul dre edo facori v afaţi la nuor n B.6)Să presupune acum că do i dag su măsurae peru anu

me valor E, B, L. um pe aa raporul dnre masa sarcna elecronul Obseră că raporul relaţiilor (B) B . ) dă

eBIL/mv Bv

da/dlc = eEILmv2 = E' s, c ae cuvne E dg

v X dl ·

Inroducând aceasa n B . O) aemeBIL

eB2Ldidg mEdgBdl mEdg

B )



olvd pnt me am

m

B

lL

d

a

g

e E(dlJ

27

(B . 1)

Aasta st ormula oostă pn a obţn raportu asă/sarcnă pnt partcul dn ra caodc prn suraa dvri lor

De eeplu ă pm ulma line din Tabell 1 (pana car dă ctva dntr datl u Thsn dn 18. purl lc-tric ş magntc ava alrl

E 1,0 X 10 nwtn/couombB 36 X 10 nwton/aprtru

Dplasăril rai obsrvat cnd va capătu tubului rau

delc =

dmag

0,07 m

etri,

ar lungml onlor d di ş d drift rau

0,05 mtr, L , 1 mtr

ntroducnd acst valori n ( B . 1 1 obţinm vita nţală a

partcli din raa catodcă(1 ,0 0(0,0 .v ,8 X 10 m/s(36 10 (00

troducnd acst valori n (B ) obţinm raportul masă/acă

(36 10 (00( (0,0me 0 X 10 kg/coulomb

( 0 1 0 (0,0)

Acsta st odul n car sau calculat arl dat n ult-ml doă coloan al Tabulu . l .

D asa st tsant s ă caculă coponnta vtiprpndular p drcţia nţală a ra Introdund (B) n



28 SPRRA PARTR BATC

(B3) vdm că datotă câmpl magntc partcull dn razăcapătă o coponă prpndlară a vtz

vpp / /()

Pu valorl lu ş dat ma sus acasta dă

vpcp (3, 10�)(0,0/(10 1 0 1 8 X 10 mt/s

Acasta st d 15 or a mcă dcât tza nală d 8 10 mtr p scundă, dc drqa ş mărma vt partcudn aă a rămas apropat d aloara nală aşa cum sa pr-sups n calculu ostru pntu fora magntcă asupra partu- Obsrvat că aât v cât s v sunt cnsdrabl ma mc dcâtvza um pr urmr canca nwtonană st o băaproxma pntr calculul compotăr partcullor dn ra

catodc fără a onsdra corq ct d toa rlattăţrstrâns a lu Enst n cazu partcllo car s propagă cvt apropat d ca a lumn

ÂUR ELCRCE LN E CÂ

ga lom afrmă că mărm for lctrc F d-tr două corpu r au sarnl lctc q ' q ş sut spaa-t d o dstană r st

( 1 )

und k

cst o csantă a că vala dpd d ssmul d

ută utlza la măsuara l F q ' q ş r uând forl wton sacl n ulom dstal mt aastă costantă ar valoara

k 8,99 X 10 wtomtru/coulmb (

oa aqonază n lngu dstn ca spaă cl două

crpu Putm gând că cua ( 1 dă componta for car



A X 2

acţioeaă asupa fieău orp dea lungu dreptei cae ueşteele două copuri î sensul creştei distanţei dintre ee adcă forţaeste repulsivă dacă Feste pozitvă âd sarcinile a aelaşi semşi atrativă dacă Fese egaivă ând sarcinle sut de sem ops

Est covenabl să îocu ) pitro formulae î fucţie de câmpul elecrc oţa asupa uu corp îcărcat aflat undea î spaţi să zicem u corp cu sarcn q l este

3)

ude este câpu electr în lcul nde se afă copul Aeastarebie îţeleasă ca o ecuaţe vctorială valabilă separat pentrufiecare coptă a li F şi ; adică F este î aceeaşi diecţieca dacă q este pozitv şi n direcţi opusă dacă q este egativEaţia 3) ese valabiă ricare ar fi distiţa saciir caeproduc câmpu azu special a câpui produs de si-gur crp cu sarcia

qa dstaţă

rde saia

q lforţa este dată

de ; aşa că treuie să cosideăm câpl electric avâd valoaea

4

şi dcia spre copu dacă q este pzitivă şi disp acesa daă

qeste egativă Aci când âmpl electc este pdus de â

eva pui îcăcate peru afa pe trebie să aduăm(compeă cu cpă contribuţiile diferieor copifiea având măiea dată de 4

e asemeea ete nveabil să desriem câmpl elecric îtemii liiilo cae stăba îtregul spaţi î fieae puct liiil avâd dieţia âpuui ei di ace puct umărul

liiilor care ec printro spafaţă perpedicară pe direţia lfiid luat egal cu câpul elec (sa î cazul âd câmpu vaiază apreciai pe s prafaţa espectivă u meda lu îmulţit cuaia suprafeţei exmpl î azl câpuui prdus de u sigu p îăat ses iilor âmpli eeti est dispep î afaa i (sa spe aă sacia cpli es egaivă)astfe că iiie ec perpendiula pe ie suprafaţă sfeică ta-

sată jl orpuui şi avâdu pe acesa î cetu Nmăru



240 DSPRRA PARTR SUBATI

linor car trc prntro astf d suprafaă d raă r st câm-pul ctrc ( nmuţt cu ara 4n12 a sr (pntru n corp

u sarcna q2)N l · · kc q2 . k ( maru [n or 7 4nr n 5

Obsrvaţi că aa sfr sa smplificat aa că oric sprafaţăsric avâd sarcna n cntru st travrsaă d acla nmăd linii Astfl ptm trag cocua că linl d câmp u Îcp nici nu s sfâsc n spaţiul gol, c sunt produs sau crat nu

ma d sarcii 4k q2 linii d di punctul d s află o sarcnă potvă i -4kcq2 intrând ntro sarcină ngativăAvatajul acsti rprntăr cu ajutoul nlor d câmp st

că proprităţ caltativ al linior d câmp rămn aca atunci câd c pl st produs d ma mut sarcni indivdualAdică lniil d âmp nu ncp nu s tmină n spaiul gol 4qlini s dn oric crp sarcina poztivă q 4kq linii ită

n oric orp cărcat cu sarcna gatv q u acs ruli putm calcula uor câmpl lctrc ntro mulim d situaţi n carlga lu ulomb ar dfcl d aplcat dict

xmplu, s psupum ă avm u u sigr cop -cat, ci distibuţ d sai Împriată md arbtra nitrl uni sf cu singura criă ca dsribuia să fi sică sfric adică distbuia sarcinii lcic s fi aasi da

lgul cări dicţi ar·pont di ctrl sfri Siriasfrică a distribi n spu că liiil d câmp sut dirijat a

dial sp trio ( sau spr itio nu xistă ci o altă drc spcială n lungul căra a puta imagina să f drijatN mrl linilr d câmp car is di voluml sf trbi săfi kQ ud Q st sarcna totală dn introrul sri (pntr Q ngatv s locut "is cu "ntră ci câmpul lc

tic E n afara sfr ncărcat la o distantă r d cntrul nmulttcu ara 4 12 a suprafţi sfric tasat l acastă dstanţă trbusă f al c număul lnilor d cmp

dc

E k

Q

12 (6)



XE 1

Poate să v se pară că nea învâtt în cec ş a eoţnu legealu oulomb, da observaţ deena ecuaa . este valabă

u numa pentru câmpu podu de un corp punctfom la o dstaţă T c ş pentru o dstrbuţe sfec setcă de sacn dn -eorul unu voum sfec fnt a căru ceru este la o dsaă T

a un exemplu de mae ntees peru no, să cosdeă ouăplăc metalce plane, paaele, oontae, pe cae pasăm sacnlt gal a măm da ops a smn, um sut pă oose în expeeţa u Thomson cu ubul de ae catodce pe

ru a poduce un câmp electc cae ace să devee parcuee daele catodce Pesupune că acnle sunt dstbute unompe păc (cesta este de fap cul eal, pentru că o dstbuţeneunfomă a cea câpu electce cae a ace ca sacne săse deplasee pe păcle conductoae pâă când dstbuţa devneunomă plus, pesupue că plăce sunt foare a în compaae cu dstaa dte ele, astfel îcât îto bună apoxa-

ţe putem gnoa eectee ago cosdea că plăce sunte. tunc smeta sstemulu ne spune că nle câmpulueecc vo vercae, ăcâd unghu depte cu plăce nu exstănc o altă dece specală în pobleă e nd paaee ş,neîncepâd ş nesfâşduse înte plăc, numărul lo cae taveseaă pepedcula o anumtă supaaă ooală ese acelaş oude sa ala această supaaă îe plă P acelaş

aţoamet elă că oce puc deasupa plăc speoae(sau dedesubtul păc eoae câmpul ese acela, ş dec esteeo, deoaece la o dstană sucet de mae î compaţe c dstanţa dte plăc, deasupa păc de sus, câmpul plăclo c sac opuse ebe să se compensee

er a calcula tes taea câmplu d plăc, tebe săe eamntm că dacă plăcle au sacl pe utaea de

ae, aunc l pe utatea de ae es d placa speoaă meg toate î os, î spaţul dte plăc deoaece câmpl dsupa plăc speoae este eo âmpul elcc dte plăc esteegal cu nmărul de l pe unaea de ae

(

putea obe acest eultat ş olosd o omuă cumeste ( petru a cacula câmpul podus de fecae poţune



242 DESORIRE RIEOR SOIE

ftezmlă d ăcle seoră feoă olosd oclcll tegl entu dun ceste cotbu dvdle

cooetă cu compoeă dr este t m or să fcem cestclc gândnd n fnce de lnle de câmp electc

D RL Ş RG

om folos ac ce de do ege a l ewto eu a ob

e ela dte ucl mecanc efecua pe a accelera o paclă ceteea eege e cneceSă pespuem că o atclă de asă este acceleată de la

vteza V la vtez de o foă costată F ucl mecanc eecuat c ese podsul dre foă dstaa pacusă de paclă

W F (D

Da ce este ? teza patce cete co de la la Vastel că vtea e mede este meda veelo V

(D2

a dstana pacusă de patcuă este vtea mede ultă cmpu t cât este acceleată partcua

(D3

Da acum ce ese ? cceeraa este daă de egea a doua al ewto ca F deoarece accelea este vaa vteze pătă a mpul scrs avem

cu a cve

V Vlm =-

t

'

(D4



EXE 24

noducnd (D3 şi apo ( D n (D oţne

1

W = F x v + v t = F x v + v x m v v/F Os oa F se spfic În ps,

aa canc st

(D)

na nt a n patu asa m ta stnt a

1 na nta mv

( D)

aa D) xp sp fapt aaa n nt a pat st a an tat aspa pat

D p s ons o pat a a n pataona a pnt a paaa pnt oa aspa pat mas m st at aa

F = m g , D7)

un g st aaţa datoat gata ga ts (o psupne at o cum a sna au sunt a ic) ut atn cnd o patc cade de a na a înţiea ucul ecanic efectua de gvaţa

pnuu este foa (D7 ţit u distanţa p caeacţonea adic

(D.8

Folosnd aceast eie n ( D , vde c asa m poate ieiiat d c do e ai ecuaei ş avem

(D.9



2 DEC ER RE PC ER M ICE

De exepu o geutate ăsată să cadă I = de pe acope-ş lu mpre State Bdng ( = 300 etr va avea când atngepământu (

2 = o vteză

v 2daă de

v = 2 = 2 98 300 = metr/secndă

cuaţa (D9 poate f escă ntrun fel care arată eaţa eu onsevaea enege ntodând dn ou factou m ş tecând to temen care se eeă a starea nţaă ş cea fnaă n

partea stângă a ecuaţe ş espectv n cea deaptă avem1 2 1 2 mI + mg mv 2 + g 2"

(D0

dcă enega se conservă dcă luăm n consdeae nu numaenerga cnetcă /2 2, c ş o eerge de pozţe sau potenţală,dată de

nega potenţală = g (D

Petu a vedea utaea acest nterpetăr date ecuţe (Dca o elaţe de consevae a enege să cosdeăm o mşă caecoboaă pe un drum de munte făă fecare, cu motoru opt u putem apca modul de obţere a ecuae (D 0 deoaece

maşa este sub fuenţa une ate foţe în afaa gravtaţe forţape cae ruul o exectă în sus ca eaue faţă de greuateamaş tadevăr dacă paa druuu varază de a un puncla alul această frţă nu este c ăcar constantă. Dar (D0 esteotuş vaabă ! fndcă afrmă do că suma enege potenţaeş cnece ese constantă ceea ce este adevărat, petu că n exstăc un transfe de enege îte maşă ş dru (Drumul exe

ctă o foqă asupa aşn da forţa aceasta acţoneaă nto decţe pependcuaă pe supafaţa drumulu, a maşa u sedeplaseaă n această decţe c numa în decţa paaelă cu supafaa drmuu. De exempu dacă maşa poneşe dn epausş se depaseaă în os pe drumu de mute coboând o deeţăde alttudne de 30 met atuc vtea e a sfâşu aceste peoade de mp va avea aceeaş măe (u ş î decţe ! ca ş

când a f căut de la aceeaş audne în spaul gol adcă va



X 24

de etrisecundă Desgr conservarea energie fuconeăî sus ca ş n jos; o aă cae rleaă fără frece cu o vteăde metsecundă va putea să urce o altdine e 300 metrînante de a aunge n repaus, orc e abrupt sau de n r fduu

oncep de energe potenţaă este uti ş pentr cpu electric, şi petr ce gravitaona. De exepu, pentr plăce me-taie înăate onsideate în Anexa , mpul elet esteconstat înte plăci aşa nct o patculă cu saci q va sţ ofră qE Dacă placa de sus ş cea de jos sunt încăcte poiiv şirespectiv egativ forţa asupra une sarcni poitive este oientată în os Foosind exact aceaşi raţonament cu cel cae a condusa (D a putea defin o energe poteţiaă electrică nocuindfora mg cu qE:

negia potenţală = qh,

ude h este să ice îălţimea aţă de paca de jos Potenţauleste eegia potenţiaă pe saciă aşa că poenţialul a o îăţi-me h deasup plăcii de os este dat pn împărea a q,

Potenţialu Eh

În partcua, dfeeţa de poenţa dnte paca de sus şi cea

de os se obţne lud h ega cu dstanţa s dntre cee două păc

Difeenţa de potenţia dntre plăci = Es

Ştind dieenţa de potenţia produsă de o bateie eectică lcae sunt conectate plăcile şi cunoscd distanţa s dntre plăc fost uşo pentr homson să calculee cpu eectc dnte păci.

E SERVAE ERGIIî EXERIME RAZE AI

Aici vom aăta cum picipu coservăii enegiei lea per-ms lui homso şi Kaufmann să calculee popetăie paticuleo di aee catodice



246 DSORR TOR SBTO

Thomso a pasa un coecto la capătul tubulu catodc ş amăsuat atât sacna Q câ ş cădua H depusă în l. onfomleg consevă enege enega sub fomă de căduă tebue

să fe egaă cu enega cntcă totaă a partcuor dn razee caecocesc coector dacă N dnte acestea se propagă cu vteza vaceasta dă

H =v2 N

(E

n plus deoarece sacna se onservă sacna totaă găstă ncolector true să f gală c acna ceor N partue dn ra-ze catodc cae cocns

Q = eN (E2)

Dacă mpărm (E. ) la (E.2) ărma ncunoscută N e mpfcă ş ave

HQ v

e(E.3)

Thoson a ăsura ş eera n âmp agntc aşa că taş măra ce apar n mmr drpt a cuae (B0) ş prnîmpărrea cu valoaea cunosută a u BlL, a găst canttatea

= ve (E)

Daă mpărm (E) a (E mărmea ecunoscută me sesmpcă ş avem

v HQ (5)

Aceasta poate f ntodusă n (E ezovând petr mgsm

m 2Q (EDe eemlu în pmee ezlate obţnu cu "bu 2 Tho

s găs aole

HQ 2 oul/coulomb

1 5 gmet/scoulomb



X 247

după cu s ve n Tabul 2. pagina 7. Atuc (5) dă

v

,8 0)(7 0 )

, 0 s

ş () dă

( 75 0)m 55 0 gcouob,8 0)n concodă (dsul d bună) u uliee rezultae ae lu

Thoson n cee ouă colon le T buui d a pagi 7În loc să foosească un coctor la capătul tuulu catodicKaufann a făcu o ăsurăoae aentă a dfene d potenaelcic V dne caodl si anodu lu său atodic Aceastaera ferea de potnia f�losă pentru a accea paculele diraze catodce pnă la tza v cu are tecând pn anod intau n zona d deece Tnsea est ucu ecani pe ou-o iar uu ecanc efctat e câpul ecc pentu aca patculele di aze caodce e a cato până la anoda podusul ifr e potena V cu sarcna partcueor Dar ast cu anc ste ga i u erga cintcă dondtăe patcu şi dc

mv 2

V. (7)Di aeastă foruă Kafan a reuşit să caculz acş

ăi mv pe care Thoson o clcuase folosnd

F PRORITĂŢIL GAZLOŞI ONSTNTA I BOTZMANN

Ac vom duc reaţa funaenală dntre presune tprură ş desite pnru gazele uae si vo arăta cu poate folostă penu usica ipoeza u Avogadro a sabii odinul d ăie l scăii aoice

Pesiunea uui gaz este dfită ca foq p c gzul o x-ciă asupa unei supafe îpărţiă a aia supaeţei Acastăoă s daoeză ciociio paicullo de gaz cu supaaa.



248 ESEIR PCER SM

Dacă presupunem că o patcuă e gaz cae loveşte un peete -gd exctă asupa lu o foqă constantă F pe o duată de ip

atunc confo egi a teia a lu Newton n acelaş tmp pee-te va execa asupra partcuei o foră F în diece opusă as-fe că paticula va ava o acceleratie Fm (unde m ste asapaticulei) şi o variaie a vieei (Fm) Dacă paicu nu ce-dează energie peetelu după cocniea cu peeele vtea s vaodifica nuai ca diece nu i în ăim Deci dacă înantede cocnre vtea ae o coponntă +v în decia peeelu dupăciocnire va ava o copoetă -v; stfel că varii viteei va fi2v ş ca urmae

v = Fm.

Pute folos această eie petru a cacula oa excittăasupa peui de fiecae paticulă care î cioceşe

F = mvt (F

Acastă foulă a fost dedusă pentru o paticulă ca execiăo foă consantă asupa peeelui în ipu cât a fost î conactcu peetele da de apt ea este vaabilă chia dacă (aşa cu se şiâmpă de ap fo vaiaă tipul ciocii paticulei cu

peetele cu codiia ca F să fie foa mede î ces ip Pentrua demosta aceasta tevlu d ip t cât paricula este î coact cu peeele tebui divia în ici itevae atâ de scu încâ pe durata lor oa să poată f cosdetă consată ea deadoa eg lu wto e spune că masa multă cu viaacompoetei vieei î fiecae subieval ese egală cu foa pecae peele o eecită supa paiclei muliă cu dua sub-iterluli Aduâd acest valo î mbii meb ai acesteicii peu o subrvalle edem că msa multă cuva totlă a copoet vieei pepedculae p peete saumv, ese egaă cu suma duatei uturo suinervaelo sau t n-ulită cu fora mdie Această nsumae a uo emn infinite-il este inst'menul senal p ca s beaă calcuul integal.

Penru a ala pesune avm nevoie să calculă uăru patcueor cu o anumtă vteză cae sunt în contact cu pereee laun anumi moent Acesta epinde de vteza partculeor în ac



24

aşi fe în cae depinde de viteă şi foa (F ) pe paticulă Petru a tta această poblemă să ne concentăm ateia asupa ueiaumte a a peeteui vsuu în cae se afă gazu şi să ne în-chpui că toate paticulee gaului di vas au o compoetă aviteei de aceeaşi măime v juătate dinte ee depasânduse spepeete şi jumătate îndepătânduse de e om calcula pesiuneaexeci ată de ga în această si tuaie şi apoi vom ie seaa de dis-tibua vteeo medind psiuea după vitee

umărul particuelo î coact cu o supafaţă de ae pe

reeu a un momet oecae este egal cu umăul pariculelocae ciocesc ceastă aie tu nterval de timp T înmut cuacţiunea T de timp cât petece fiecae paticuă în cotact cupeeee Foţa otaă asupa acestei poţui de peete este podusu frei (F.1) exectate de iecare paticulă îmuit cu Nînmulit cu T. esiunea este ora pe uitatea de aie aşa căaici pesiunea este

p (mv) N (T)/

bservă că timpul necuoscut se simpliică ş obinem

p mv (NT) (.)

Măima NT ese ec poru d umărl de pi

cle ce lovesc peeele î uite de timp ş ai D ce estea c cae pticele lovec pee ? aticulele ce ciocnescpeeele î tmpul T cel cae su depasat spe peete şi tsficiet de pope p l pue ov în acest timp adică se făla o dsă faă d peete mi mică decâ vT ceea ce îseamă

N nvT

ude n ese uărl de picule d iaea de volum de gazFctoru / apae deoece p ipoeă măte din ptcue se deplseaă spe peete ia jumătate vi dinspe pete edem că ata cu cae pticulee lovesc pereele pe uitaea de ieş pe uitatea de timp este

NT

� nv

F3)



20 DSORR RTOR SBTOI

roducâd aceasta î (F) gsim c pesunea execit asu-pa peeelui vasuui ese

1 mv nv nmv22

Dup cum sa meioat mai sus tebue s mediem acest e-ul pe disibi de viee ae prticuleo Deci spusu ostr petr pesiue este

(F4 )

ude (V2) este vaoaea mede ptatulu uneia die compoeele vee picuelo de g

entu a gsi vloae mii (V2) ne bam pe uu dinteeulatele udaentale ale mecicii statistice clasice cunoscutca hpţ ng: ecae gad de ibeate a unu siste caea ajus l echilibu v avea în medie aceeaşi enegie dat de

= kT ' (F5 )

unde T este tepeatua (msuat de a zeo absolut) ia k esteconstata fudametal a mecancii statistce cunoscut sub umele de constanta lu Bolan a cei valoae depide de uitţile alese penru tempeatu Baa de deasupa indc mediaîn tmp nu î apot cu gradee de ibetate) A trebu s mege pea depate î domeniu pentru a spue cu pecie ce ţelege pin grad de libetate al uui ssem fiic î plus fţde aptu c fecae gad de betate d o contibuţie adtv idependet la eegia tota a sistemului Petu scopul ostuctua este suiiet s observ c fecae paticu de gaz aflat

î cae libe ae o cobuie aditv l enegia total egacu

ude v vy v su compoeel vie paticulei în lugul e dieii otogole oaece s cem od es ş sus ie

a ompo a iei vee e soo c un gad de



21

lerae deedt asfel că ecuaţa (F) e sue că eru gaz de artcue care se mcă ber

� m = m � m = k (F ) y

Echatţa fucţoează doarece dacă dferee grade de erat ar ava eerg med dfer cocre sau ae eracţu ar ua erge de a ace grade de etae cu eerga mamar dc ega mede ar dao atora pă cd erge

md ar f aceea. servăm că aceasă mărm eerga medep u grad d leta ae poptata saă ă poate f asocată cu mpatua Dacă dou ssteme zoat au rg mdp grad d tat dfrt dacă e două ssem sut use cotac atuc erga va curg d a ssemu cu eerge m-de pe grad de erat ma mae spre ceăa pă cd oaegrad d tat ae ssemu comus vor avea aceea eer-

g Am pa dacă dorm săefm empatura ssemuu caega md a fcăru gad de rate dar acasta u ste uod măsurat D motve sorc s a ca uate tfcă de tempratură gradu cegrad sau Csus deft ca 1/100 d dfreţade tmpratură dtr puctu de topre a gh cel de ferera a a presu amosfrcă ormaă. Cosaa lu Botzma fac coversa tr acasă uae uzuaă de empeatură eega md p grad d etat Măsurăor modere dauvaloarea e de 107 10 ol/grad orce caz dferece uăţ d măsură folosm peru tmperaură ecuaa (F)dă o semfcaţe recsă emperaur de zero asou d fzcacască: ea ese emperaura la care fecare gad de lerate areeerga mede egaă cu zero Temeraura măsuraă grade ce

grade dar cu T = ua ca ero absolut oc de ucul de o-re a gheţ se spue că ese măsuraă grade Kev sa Ksau pe scur K Pe aceasă scaă ucu de opre a gheţ esede , K

Rved la resuea gazl ecaţa F) dă meda ma ăatulu fecăre comoee a veze fecăre arcule Deoarece acesea su toae acelea ecuaţa (F) e alcă char dacă

medem pe oae patclee galu Dar acm ma avem evo să medem î rapot c mul deoaece coserarea eerge



22 ESEEA PAE SUAME

spue că meda pe gade de leat a eneg pe gad deetae u poat aa cu mp. (Ea este egaă cu ega toaă împăţă a mău oa de gade d tae.) Fecae com-

poă a veze patcueo d gaz medată pste pacue esedec daă de

(F)

Faco + se smplfcă ş olosd aceasa (F) aem

p= nkt

(F)bsăm că masa a patculo gazulu a dspăt Auci

umăul de pacule de gaz u volum V

n=pkT

est aclaş pu oae gazle du om dat pesue p

ş tempeauă T Aceasa ese ustfcaa poeze u Aogado.Pâă câd sa sa scaa mselo aomce saclo aze-o ec a cpuu secoluu fzce ş chmş u pueau cacula cu pcze uă numău moeculeo de gaz duvoum da D acs mo legea gazeo (F) a fos ş ese mod oş scsă det fome. Î loc de a uca c n, umău patcueo de gaz d utaa de voum se odc de-

satea masa uăţ de om Peu pacue de gaz cu masa dsaea ese

= . (F.9)

Ma mul puem expma masa ca masa moeculaă a moleculeo d gaz muţă masa coespuzăoa ue moe

cule aâd uaea de masă atomcă = (F0)

au chvale deoaece mău lu Aogado N ese defca

(F 1 )



ANEE 253

Ca urmare legea gazulu F) poae f scrsă

p RIl (F)

ude R ese aa uma cosaă a gazeor

F13 )

Ideea ac ese că măsurâd esuea desaea emeraura gazelor de mase molecuare cuoscue utem evaua d

rec e R aces el că d secoul al XIXea a devecuoscu că R are vaoarea 3 10 oul/kgK. Cuodcâd peR se oae afa fe vaoarea cosae u Bolzma k fe utaea de masă atomcă m (sau echvaet No dacă ese cuoscuă ceaaă.

De exemu că d 101 ru famos sudu asupra ermodamc adaţe Max Plack a reu să evalueze cosa

a u Botzma k 134 10 ou/K Foosd ecuaţa (F 13) valoarea lu R 8 10 ou/kgK a cosae gazeorack a calclat că

m = kR 34 10 1 62 10 k2 10

g

sa echivale

No im 6 1 10/kg

Ma mu foosd valoarea ui faraday (uaă d sudleasura eecrolize)

F m " N 9,63 10 couom/kg

Pack a reu să calculeze sarca eecrouu = Fm 963 0 1 62 10 = ,56 10 couomi.

Zece a ma ârzu Mllka a făcu o măsurăoare drecă asac eecroului a găs

,59 0 coulomb



254 SP A AU SU AM

Lud vaoarea uu faraday F = 9,65 10 couom/kgMka a reu să cacueze măru u Avogadro

N = 9,65 X 107

=

6,06 X 102 k , 1 59 x 10 gsau chvale

= = 65 x 10 kg.

D asma uâd costata gazor ca 2 x 10 ou

kg Mka a putut caca ostata u Botzma

= = 2 x 10 1 72 10 ·ou02 x 10 J

cpu chpar g prmte de asma o vaar smpă a g cot tru gaz Cofom caF) fca parcă d ga a o rg tcă md

� + +� = . x Y z

Dacă fca partcuă ar masa atuc rga p utatad masă st

=

= .

D fap acasă ra es corctă uma petru ga mo-

oaomce cum este hlu etu u gaz ae căru moule sutdaomce ca sau N ma exsă două grade d rtae cores-puzâd ceor două ughur ecesare petru a specfca orearamoecule ; aa că exsă o erge supmeară de x per moeculă ar eerga pe uaea de masă ese

= .

De xemplu petru oxge aa că a temperaura ouă a camere 00 K eerga ermcă dru kogram deoxge ese

3 10 300/2 = ,9 10 joul



AX 5

Măsue eerge ecese e rodce o uă vţe eeu ue se de de gz reeă od letv de evlu cost geor

XPRENTU U lKNCU PCTUR E UE

Ac vo lc lege do eo Lege l oke vâscoă e ră cu folosă ăre

că cătrlo de e făcă de Mllk er obţe o vlore rc eecrce e de cese cătrPresue ă o cătură de e cde sb lueţ gv

ţe beţ u â eecrc oor ece A) e esesusă orţe de grvţe dă jo

(G)

ude ese s căur 9,06 /s• ăder rce se oue vâscoe erulu cr oduce o forţă căre cooeă dretă jos este dă de ege lu okes c

(G)

de = 359 . . . ese u reru u vâscozte

eulu e cre Mlk l u c vore de ,5 0- ewosec/ ese căur de e r ese vez î oseul us ecţ (G.) ră că cesă forţă cţoeă sesul o vee dcă su.

oel ţ câd cău cee să cdă ve e eecă ş cât G ) este e decâ (G.) că eseeetă s A e ăsă e ve eşte e fţe doe vâscoăţ G) cree ş că forţ eă os ş dec cceleţ scd cee d ură ve ge o vlore l creG.2) leză eec u (G) î coure că cde cucesă veză făă c el de cceleţe lteroră ge deccocl că vez ă V e ce o ge l căuoe lă egâd cu eo ecuţo G ) (G):

G3)



2 SA A SUAM

Şm dese cătur (ms e ue de voum) că vem dsozţe o ă reţe re m aume că ms

ese egă cu voumul cătur J/3 mulţ cu

Folosd (G.) (G3 ) oţem

uem fl rz cături

= 9V 2g

(G )

(S)

Iroducd ces (G ) oţem că ms că tu ese

m

4

7

9

1

o

3/

2

.

3 2gp (6)

Foosd (G.) (G6) cum uem deduce ms rz uecătr de dese cuoscuă d vez e lmă

ă resuem cum că căur de ule se delseză u-m s fleţ grvţe vscozăţ erulu c uucm eecc E îdre î jos cre roduce o orţă elecrcăvd o comoeă oreă î jos

(G)

sr căur c rc q (Presuuem c că q er e-g se că s F er egvă cee ce emă că de f o elecrcă er oă sus.) Î rezeţ cmlu elecrc

vez mă căur de ue se clcleză d o d cod- c ccelerţ dec or ce cţoeză sur căur săe leze um că cum cesă codţe se scre sfel

(G8)

Foosd (G1 ) , (G.2) (G.) găsm că ces semă

0 = mg 6v qE,



A 257

de ude obţem eru src căur

+ 6)/ G9)

Fecre căură rebue să fe oeră m â câd cdeî se câmuu eecrc etru fl ş a, o câd rcă rezeţ câmulu eecrc eru fl src.

Îe de roduce mele eru vede cum fucţoează cesă meodă eue să meţoăm două corecţ

cestă ză smlă mâdoă fd făcue de Mllk.M tâ exsă u efec de lure er. Îcă d mul luArhmede se ş că u cor scufd ru fud ş reduce greue ret cu o mărme egl cu gee fdulu dzocude cor Î siuţ de fţă ces efec reduce forţ d grvede vlore G )

F _4

P Remdue elţ (G obevăm că efecu mersăr

î lchd se reduce îocu ese o î ecule osre dese ulelu P c dese efecvă

P = P P G0 )

De erl l emert cmee ee mofecă de l ell mă ee de kg/m r dese ulel l Mllk e de 09199 10 kg/m fel că deece ebe foloă î ecle ore ese

e de dou coece făcă de Mllk e cev m comlcă de emee

mul m moră mec Aces

re dtoră ful că lege l okes ee fore recisăer cău â de mc îâ z cări este m cţ m me decâ drml ier med l moecleor de ere cocr . Î cesă sue eru cre curge î jurl

căur u se comoră sc c flud l ş cum esuus



28 SEA AI SU AM I

Sokes c acţoeză ro ută ăsură c u gru de o-ecule fe şcare leră Peru ţe sea de aces M

k ocut vscoztea eruu cu o vscoz te efecvăcre resuus că re fora

cf = / 1 + Aia ) ( )

ude A ese o costă deedeă de desue rculesu de ropreăţe eruu U clcu eorec dăduse A

= 07dr Mk găs că vore A = 0874 r f orvă sesu că srcle elecroce ăsure cu dfere căur r froe ege tre ele dcă ccu se folosee cesă vlore lu A. Aces ese vore cre rebue fooă ecuţ (S)eru f rz a căur rcu deoece cf dedede a r f ret să rezovă o ecuţe desul de colcă e

ru f e a. D fercre ia este forte c că c esefore proe de dec tro roe rezoblă ueulz vlore ecorectă a lu a ( ) eru f vscoe efecvă

e

/(A

d

�

( G

2)

[ude m clus cu corecţ e ure (O)] o uefoos ces locul lu ecu (.) eru fl razctur

( 3 )

s efecvă căur

4 3 (9Vo )3mcf -T Pcf a T Pcf 2gPd

(.)

Src cătur se clcueză o d (9) folosd vor-le efecve per să vscozte

(G . S )



AEX 259

e a vedea cm fceaz metoda pc de vederemerc cder pctra ml 16 d crarea li Mil

lka d 191 1 . Sa bea c Î abea câmpl electc aceatpcr cade c veza lm de 5449 10 m/. Lâd deaea efecv G0 a le l e 09 1870 k/m vâcztateaecrecat a ael de 182 10 ew /m mllibe mijlc al mleclelo de ae e 86 10 meti vâcozi-aea eectv G 1) ee

X

101cf =-�7

2 x 9806 x 0,9 1 87 x 1 031 + 0874 96 10 9 1 85 1 0 5449 0 179 X 10 ewt/

Raza pct pae f acm calcla d ecaa G3)

� 9 x 1 ,759x0- x 449 X 0- 2 1 8 8 1 0-6 a = metr 9806 09187 10

Maa eectv a pctii ete dat de ecaa G4) ca

mcf = 4 091 8 7 X 10 188 X 10)

40 X 1 0 k pezea câp eecrc 378 X 0 v/me

a obera c pca rca a Îcep cu veza 746 X 10m/. Seml m apare deoarece a o deii ca com-pea vitezei Î j ar pcta rc eam c oa de vâcota acoaz ac Î acela c avaa ) caia G15)

d atci acia electic a pcti ca [- 403 X 10 9806) 6 1759 X 10 2 18 8 X 0

5746 10)/3178 0) 55 X 10 clomb

Aceata e pe cât ee aca elecol eaece artebi tim cae e ml de electr Î ece pcr.



260 DSR RA PARTI OR SB ATOM

Mika a elvat acea prbem epetâ de ma mle reperea c aceeai pct preea abea câmpl

cacd aca eecc a pct la ecae cae preeacâpl elecrc bev c vaiaia arc la cre cceveea ttdeaa apape e mltipl te al aceleia caitide arc. Strââd ae acete date Î 91 1 Millka a ra cca c eectl ae aci eal c ( 92 ± 0003) 10 clmb patclar el a ptt calcla c mul arcilor elecroice pmeae de p pctr la prima e rcae era

25 1 160192 1Aceata eam c la pma e rcae picra mr 16

prta 6 aci elecroce plmere. ifeea im de005/16 03 procee) poae f or Îele ca daâdmcilor ero tâmplae de mr.

Cea mai mare eroae dividal epermel li Mlk provet di mrtorle popize ce de el c daptl c a loi pe vâcoziea erl o valoare cre dpcm e e acm era prea mic Valorea la emperaa lcare a c eprimetele 2° C) accpa prez ee de44 10 ew/ c 1 poce ma mae decâ valoarea li Mllika. Crecaea acee eror a av ca efec ceerea

c aproape 1 proce crerea mae picr

cu 5

procete ceeea ror arcilr c 15 proce pariclar dac e eeceaz coreia efetoare la ceera l valoarea acii elecroce da d Mllika 1911 a deve1 616 000 10 colomb

H ZNTEGRE ROCiĂ

Vo deduce ac leea epoel a dezei radioac-ve i vom rta cm pa i e olot per a etma vârelemeelr rado acve

mpl de Îjmtre a leme radoactiv ete tpl Î care jmtae d orce pb a ace eleme va e oeteare. ac pm c N am a eeetl radaciv



E 21

aepm u mp t atu a ur fraque / d mpul de umre ar umrl amr e va f redu de uumr de r reprezeâd puerea / a lu , afel umrl

amr rma va f J"N - No'2( H l

e eemplu adul are u mp de jumţre de 1 600 aaa di radl are ar f ft prezet pmât aum ,5 09a âd aeta a frma a rma fraque de

4,5 x '. 0-852

Fptl c aea fraque ee aât de mc e cvge cradul ma az pe pmâ rebue f t prdu pr deztegrarea radactv a elemeter u vaţ ma lug.

Ace p de all pae verat a alm tmpl ecear

petr o aumt dere a radactvţ. Peru al ala pe t d(H ) trebue olm lgarm. Reamtv lgartmulorr mr ete puterea u eaprat treag la are trebuerdat 0 petr a da ae umr de eempu 0 0 002 00 et dec

lg lg 0 lg 00 2 etc

e aemeea 0- 0 0- = 00 etc. clg 0 lg 00 2 ec.

Ma depare 2 03 = 077 ec. atclg 2 0010 lg 3 01 e

e aemeea dac log a log b, atc x oa = 0b;ar x oa 0b 0a+b de

g (x) lg x + lg . (H.2 md aemtr

g (xy)

g x

lg . (H)



262 ESCERRE RCER SBCE

sfârşi t dcă og a, aui ; aşa că Y a şi deci

log = y log .(H)

Pe a rezolva ecuaţa H. trebie să lăm ogrimii m-bilo memri. Aceas dă

log N/N (t/w X log + x (/l (H5 )

e eempl mărl de timpi de umătăţire ecesr peru ca radioctivitatea ei probe să scadă l procet di te-sitte ei iiţală este

log (0,0 1 ) 2t

() = 4

Putem de asemeea olos măsrători ae itesitătii radio ac

tivităţi petr a ala vârsa e pobe rdoactve, char dac ucoaştem decât rapoarte ale diertelor abudeţe iiţiale S presupem c eist doi izotopi ai ui elemet care a ost poduşi iţial de eempl stele raportul N/N ş carecum se gsesc raportl NN Aplcâd reaţa H mbior izotopi avem

"N N 2 _ N N

2 de ti şi z sut timpi d ătăţi e i izotoplo şi 2. R-porl astor doă ecaţii ese

'' 2 ·

uâd logitml găsm

log og log t t 2



E 263

sau rezovând pentru tog r

log r

f_

)

l g

\

t t 2(H6)

De exemplu, 35U ş 38U a tmpi enmătăţre de0714 109n pv 4501 10 n; ed n ând u -mt portul abunenţelor lor e aproxmativ

r ; (35/8U)in\ 6 ;ar acm aporul abundenţelor lo este

r (3U/3U)cm 0,00723.

Ecuţi (H6) d tnc vârst rnulilog000723) - log 65)

t 1 1

)

1 0,74 X 09 4,50 X 10 g

ogitmi care pr ic sunlog0,00723 ) -240

log 65 )

=0275

g2 0,300 găsm c vâs raniui este e 6,65 09 an. Unversl tebuie s ibă cel puţin acestă vârt.

Ştin impul e nmătţre al n elemen ptem clclra c cre atomii nidual sferă einegrr le riocve.Să prespunem că pornm c N tom a n element ioci

ateptm un mp scurt t Dc la sâşl acest nterval rmân N atom nseamnă că s ezintegrat N N tom ia pro-bablitatea ca un tom oaecae s se ezntegreze este N N)/NConform ecaiei (Hl) acesta este dat de

Probblittea N - N _

2

/2e deintegrre n _ __= 1

tmp scur t N (H7)



2 EEEA AT E ATME

er evau ea epree fm fmua petru puere m ale rru um

E 1 + E g 1 M (H8

ude M ee numru fx 0,4343 . cuaţa (H.8) este o aproxmaţe vala per var att de m înâ terme proporonal cu E poa f negja Aplcând aceata î ea (H7,c 2 ş E tt gm c probabltatea ca un atom s se

deznegreze întrun erva de tmp mul ma mc decât t/ esteroattea

de dezntegrre înmpul surt t

(_t ( og M

(0,300

0 63

(

\ H90,443 t ' t;r

De exemplu dac avem un tom de radu cu 600 dean un probaltatea ca el s se dezegreze în prm 0 ande observaţe este

0063 x 0,43 procente.

600

Pentr a verfca ecaţa (H8) ş a ede cm se calculezM s elăm puterea IE membrulu sâng. Ptem scre cesttermen ma elegant c

nde

E lg M Penru E re m, ee fae m r

mrmea ( ) / tnde spre o mt numt a nu se connda c sarcn electronul) De exemp, luând d 0,0 s 0000sa 0,000001 ptem clcla c

( 1 ,0 ) 270484,

( 000 ,846,

( 00000 ) ,78282



A 265

Cnvegena aer numere aa f a demntra de fapt pet m ( '� tde pre m aprpa de 88

vaare ma pre a aee mte etee m � )� 28818.

unâd ( )'� egal cu e avem

[ log a) � eogM = 0o M

Ca urmare um

astfel c

M log e 348

[ log a) 0 a.

Rdcând amb membr l puterea , obnem ecuaa (H.8)vercând n acest fel ormla s confrmân valoare u M ]

Mmea t' O63 care pare n (H) are o alt semncţe spec: este timpu mediu d viaţă t al fecr om l nuelement raoact. Pentr a vede aceata s presupnem că vemun atom al une sbstanţe radctve oarecare nţelegân prn

acesta c ac sfer o ezntegrare raoactv este medt în-loct de n l atom. Dac aştepm n tmp T mul ma maredecât tmpul de njumtţre atunc numrul e ezntegrăr pecare e observm nmlţ cu tmpul med ntre dezntegrr trebe s fe egal cu T ş dec

mrl e dentegrr Ttm

Dar deoarece vem n ato prezent n toată cest peroa-d exst o pobabltate unform de dezntegrre n orce n-tervl mc e tmp egal cu nurl ezntegrrlor nmulţt cufrţnea tT n tmpul tota

P b b d d " T o a !ttea e ezegare trun tmp scr x

T

.



266 ESCERREA ARCER SBAOMCE

Comparând aceast relaţie cu euaa H9) vedem c formulele sunt compatbie dac nmi dac impul med de viaţ

a unui ato este H0

De exemplu timpul medi de via a uni atom e radiunu e gl mpul d îumţe d 600 de an, u1 600 x 1,4427 = 2 300 ani.

Aceste observţii sugerez o metod de oosie a rdo acti

vităţii pentr a estima mas atmc m S presupunem c ptem măsr tmpul înumtţire al unu element radoactive exemplu observm c n zece n radoctivtate unei probee rai a scăzu la 9956 nensitate sa initală si, olosinrelaţi H5 rage conclui că timpl e întţire este de

t= 0300 x 0 ni 600 ani

1/2log09956)

Să prespnem e asemne c vem o pobă de masă m aacesti element raioactiv, destu e mc pent ai putea m-sur ezintegrrile raioactive individuale, e exempu prn numărre scânteior prous tci când prticlee l ese erdu lovesc ecrnul e slfră de zinc. mărul dezntegrări-lor observate ntrn timp scut,

t,va i ega cu probbilitatea

H9) de dezintegrre a nui sigur aom înmlţit c număr

m�ml atomilor dn probumăl e dezintegrri 0,693 _t x ( H l l tl2 �ml

Aic ste mas atomiă r m este sa corespunztoareuntţii atomice e masă eci �ml ese masa nui aom. Msând nml dng î unaa d mp unoând

m t 2' puem olos reaţa pentr a la masa atomic mI sau, echvaent, pent a ala numr li Avogadro N m

NRG PONŢ AOLOR

Vom dedce ici o formu pentr energia potenial a unei

prticle încce late a o dstanţ dat de nuclel atomc şi



E 267

o om olosi pentr a estma sanţa cea mi mică ţă e n-cle până la cre poate ptnde o particul ala c o ieză tă.

Consierăm o paticu c sarcn elecică q l o istnţă r n ncle cu sarcna q' Energia poenilă estei prticle i notată cu Vr penr a sulini fptl că depine e r Pen-tr l ala pe Vr s ne imgiăm că prticl este mpnsă ecmpl electric al nucelui e la r l r ne r ese orte apro-pit de r eorece dstanţa pcrs este oarte scr orţa ră-ne practic constantă n tmpl acestei deplasri proximti

aloae ei din r care e ă de legea l CoulombF=

(

k

c

�

q

)

.

stnţa prcrs este r' r aşa c lucl mecanic eec ecâmp este F x r r ar acesa este prin denţe egl cu scăerea energie potenţiale; şa că

Vr Vr F x r r

su cu alte cunte

_

V:

r

.

)

__

V:

r

_F =

e

q

r r r1

pent r ote prope e r eşi ,," nsemnă aproimi

egal trebuie nţeleas ca o firmaţe exact spr comportri dierenţei Vr Vr când r' tine spre r n ceastă limită chr ac nmrătol cât ş nmitol in membl sângal relţei se anleaz raprtl lo trebuie să aibă o limităintă egală c F Acest limtă este cnoscă n clclul ierenţal sb nmele e deraă a li Vr

Cndţ ( 1 ) n pn m vz Vr r; e nu n

nici o inomaţie aspa alorii li Vr la o aloare oarecara l r Pentr orice Vr ce saisce ecaţa , putem alo ltă solţie i prin simpl ăugare a une constante l VrPentr al ix pe Vr putem opta conenţia esl e naurală că energi potenţală se anleaz la stanţe or mri enucleu

Vr

tinde l O petrur

orte mr



268 SORR PRIOR SOM

Aceste condiţii vor f suficiete pentr a determna pe V(r)Deorece lcrl meanc este fa înmulţit cu dstaţ iar

fora ete proporţona cu / s presupunem c Vr} este propoţional cu r

(r) Ar

şi foosm ca s verificm acest presupnere şi s caculm constanta A Observm

şi eci

V(r V(r = AC -�) A (rrr

V(r) V(r Ar(r r

n imi cân r tinde la r memb rept ese ececuaa ( . 1 ) este întadevr sticut ac A ste De ase-mne ecuia .2 este evident sisfăcut pentr Vr propo-ţionl cu 1/r. Trgem tnci coclzia c solia noasr este

V( = r

(1 3)

Este mportant s precizm c (13) satisac condiţia ( 1 ) nu-mi proxiat ar aproximaa devine oricât e pecs cân rs apropie in ce în ce ma mul e r aşa c (13) trebuie privitca o soluţie exact a probleme nostre. Acest calcul este tipic celorpentr cae sa nventat cacuul diferenţial ş integral iar metodape care a olosto ne oer u exempl eementar l metode e

Dc o particu aa cu srcina 2e porneşte de l innitcu energia � şi re itez cân ajunge la distan r e un nu-cle cu sarcina Ze atnci conorm conservri energiei, energia inţial _ trebuie s ie egal c suma dintre energia potenţialVr ş energi cinetc 12:

2k Ze 1

-_ mv2•

r (



269

De exempu, da paricula afa ee diriat drept pre nuleue v ajnge în repau la dtan r

idat de luţi euaie

( petr = O :kcZe �. . )

Dac partcul alf ete acclera artifal de o diferenţ depoteil de 0 volţi energa va f de 2 x 0 electron volideoree srina ei este 2e sa

2 X 0 x ,6 X 0 3, X 0 jou

Ecuaia .5 d distanţa pâ la care partcula alfa se poateapropia de nucleu

2 x 887 X x Z x ,6 X 0 )r m[1l

2 X 0

= 14 X 0 Z metri.

enr r Z este egal c 7 astfel c particla ala ptrundepân la o distanţ de met de cetrl nuleului, destul deaproape pentru ca e fapt s inre în nucle

] ÎPRTR THERFOR

Vom prezenta i formula dedus de Ruterord petr îm-prştierea unei particule ala de ctre un nucleu atomic şi vomarta cum a ost foloit acet form penr a verfca exstenta nuceului si ai msura saa

peupnm parul alfa ee îndepa pe n amîn aşa fel încât, dac na fi devat de nucleu, ar rece pe lângel la o distan b. Aest mrme, distanţa cea mai mic dintreparicu i nceu dac oee ar fi n mod mraculo anulateete uoută sub numee depaameru e impat Apcând m-crii partcle aa cea dea doa lege a lui ewton pentr fiecare vaoare a paramelu de impact putem alcula ungiu demprtere «, ughu dntre dreqe inial i fnal e vtezei particue fa vezi fgura



270 ESCER RE RC E R SBT CE

vom pe ici oae etlie clculli r n ercre, pem parcge o bună bctă e dm spre rspnsl i-nl olosin un mo e raţion cunoscu sub numele e anaizădimnsinaă Acesă meto se bzză pe princpil că valore nei mărimi oarecr pe care ncercăm so calclăm n po-te epine e uniăţile olosite pent măsurre alto mărm ere depnde ea. mprştierea uherford este n bn exeplcre araă pterea ş liiele cestei metoe.

Ma ntâ trebuie s vedem cre sunt paramerii e care ar pe epne nghiul . El va epne c sigrnţ de parmetrule mpact b şi de viteza niială v a particulei la De asemneacombinând legea oua a i ewton cu lege ui Colomb gă-sim cceleraţia nei partcule a alat la distnţa r de nucleueste

a = ke)(Z)

(J m m

şi este driată radial n sensl deprtri e ncle. emin-tim că sarcin particlei ala este e ne - este sarcina lectronuli sarcina nucleuli e sce ca Ze m ese masa particeilfa ir k este constanta care pre în legea l Coomb. Decinghil e împrăstiere va depine de k Z şi m ar numai încombnţia nic*

(J2)Mărimile b şi (J) snt sinuri pramer de care pote e-

pinde nghiul Unghil se măsoă în gre s ini eci valorea lui

reb să ie inepenenă e ssteml e niăţi olosit penr mă inţle mpl me a anl. De empl şmăr face vren calcl că ormla corect penr

nu v i ceva

e tipul 1/b, sau / sa = l/bv, eoarece vorle nmerice le acestor epin e itţile oloste pent lngimi şi

' n n cl l ncl nu nclă J.2n că n uul n nl c u n- c n o vlă m ofă în u con mo v o l on (



articulă eeetă�

1

ANEXE 27

__ J _____ r :� _

_

_

_

_

p

a

c

u

ă

i

.

e;

n

ă

b�.

Dr că u vn ră î r ăf rru c ( nh vr (

tp d xpl dac a gal cu / atun ungul d -pşt ar fi d 00 d ori ma a dac st suat cnttr n lo s fi msuat mt şa c pobla st sstâg la un lo p ş (J2 nto conai fără dimen

siuni, adc ntro oma car u dpd d unitl folo-st pt dstan timp tcUntl xpsi car apa n (J2 sut cl d acclra

nulit cu dstan la ptat dup cu s poat da drctdn (J (tbui doar s mut p r bl sâg a ua D asna, utl accera sut dstana ptla tpul a ptat (d x s aşa ptm spun u-

tl lu (J2 sunt(J3

rnt paamtr nal nu al tipul dar am tza al c unt sunt

dstan / tip (J4 nt a onstru o m dpndnt d utl n ca

s soa tpl tbui s mpar p (2 cu • casta d o mm u untl

(J.5 )



72 PRR PRTR BT

n fna n a ns a s ndndnd un u ar s sar dsana sau ul u s

(J5)

u sngua dsan dn aa nş nalanu araul d a b asf bn(J .6)

Cnluza nas s ungul d ş < pa d-pind nua d acast singur ina a paati p

Ecan insând laa pu spun (J6)

s paxpria ca r < car dpnd nua d ungu d pştir

(J)

aratl d ipact b pn un unghi d prşt <st atun dat d

(J.8 )

naliza dinsinal nu n pat spun nii dspr natra rii <) dar cu tat acsta (.8) cnin o a cantitat d inoaii dspr îpşia Rtrord D xpludac sunt ntsai d îpştia la un anuit ungi ixat <s zic 0° atunci paatul d ipact s dlaz dac du-l sarcina Ze şi s rduc d at oi dac dul itza apatculi alfa S pot aa at d ult cu att d pin unc

Rutrord a olosit canica nwtonan pntr a cacua o-itl paticullo alfa îpştiat d nucl şi a gsit c para-tul d pat b i ungiul d di < sunt gat prin

k eb< mav

;

g(</2)

(J

ii tg" st notaia pntru ria dpndnt d ungicar în trigonoti s nuşt tangnt" dac dsn untunghi dptungic (adic unu and un ung d 0 saudpt") a cui ngiu ascuit sunt 8 ş 0 8 atnci tg 8st apotu dnt latua opus ugiuu 8 şi latua opus un



ANEX 27

gh 0 8 De eemp, ntrn trngh ne amee n-ghr ace snt egae c 5°, are opse nghror acte

a ugm egae aa că raport or este n dec tg5°) Forma u Rherfor J s că pentr = 0 paramere mpac ste

b0 kZ2 •

v2Aceast este eact mătte dn dstaa cea ma mcă a ae

nge parta afa faă d ueu aşa cm a fost auată necuaa (1.5)Ma genea, ptem obsera că ) ă pametr e m-

pact o depedenă pauzbă d ng de devee Dn inte-petare dată tagente n trgh repgh se ede cămăea tg 8 cee contnuu de a vloaea a C = , a nfnând 8 0 ezuă că b este fnt pet dn cauză că

o devere zeo este posă numa câ artua afa a raat uceu ş scade contnuu când cee eoarece cu cât conreaete a sânsă u atâ ma a este deerea ş se anuează pent C 80 deoaece pacue afa teue să cocnească fon-ta uceu pent a se ntoace rept napo

Să pesupune că n oc să vrm să aă paaet de i-pt pet o anumită dee sau nes a do să cacuăm s

buţ unguror de prăşte pent patuee afa driatecu paametr de mpact nâpăor asupa une foţe sui entru a sufer o deere m m et u anut ung C pa-cua aa trebue să abă un paramet de pact a mc decâtb pentr n anut nuceu di oţă Ca urmare n putem a-gna că b C este raza unu ic dsc cae stă n faţa uuu depau afa ndnt o patuă afa ste dată a un ung

a ae dcât ungu C acă se ntâpă să fe drată (dacă narfi deată) astfe ncât să oeasc unu dn aeste disr Fearedsc ae ara egaă u nmut u pătratu aze sau

J0

unosută sub numee d seue fae enu mpăştrea a

u ugi ce pn ega c Pen a afa srb nghror



27 DSCOP ERI REA ARTUL EOR S BATOMI CE

de deviere, euie să calculăm ce acune din aia foiei este ocupaă d aceste discur Masa M a foe este egală cu asa a ato-muui divdua nultă cu număul de atom din foă dc

N Mm ]

De asemenea asa foiei este egală cu dnsitatea ei (asanităii de olum) nmuliă cu oumul foiei a olumul esdat d rodusul suprafeei S cu gosimea deci

MSI]2

Ma depae masa atoului ndiidual se poate exma ca(]. 1 3 )

und A este masa aomică a Na ese mărmea cunoscuă ca fi-ind numă ui ogado, defit astfel ncât lN epeztă

masa unităi aomice de asă (N 6 x 0- kg) ntroducând ]2 şi J .3 n (] . utem sc număul de atom dnfoiă asfl

NSINA (J. 14)

roalaea P< de mprăee a un ug mai mae de

cât ungu < se daă de faunea dn aa S a foe e are ooupă ee N disu asocae aomlo d foă feae dis avândaia ( <) Adcă poatata d păşte es

P(< N(<S, ] .5

u onda ca dscule să nu se suprapuă tro măsură ape-ailă

ntoducând elaia J osevăm că ara S a foe se sm-plifcă ş aem

J .6

ceasta ste o forulă foart gneală aplicaiă tutuo poceseo de mpăştere De exmplu n une (dar nu n oae) re

aiil nuleae seciunea icace pent prătieea la o



ANX 75

ung este de ordnl a geoetc a nucluu sau aproxa-t 2 X 0 m pentu nulele d aur uul are dnstatea de

aproxat 2 X 0 kg/ şi asa atomcă 97, astel că poba-bltatea de împrăştie d căte oţa de au este dată de ( 6) ca

(2 X 0 g/m) X X (6 X 0g) X (2 X 0 m )/97 2

unde (a toate elelalte lungm a) ee epa în et entu o oţă eat groasă cu = 0 m , poabltatea est d2 pocente entru oţe a goase pobabltaea de îprăştee se aprope de untate; aceata înseamnă că dsuile încep săse supapună înto măsu apeabă, a dscuţa d ma susnu se ma aplc

azu speca al împăşti Ruterford, scţunea efcace$) este dată de (J9) şi (J 0 ) a

(J. 17)

Rezultă că probabltatea (6) de îprăştee a un ungi $sau a are este propoţonală cu / [tg($/2) Vfcara aces-te relaţ conrmă că orţa asupra patcul ala est întradăpoporţionaă u nesu pătatulu dstanţe (n patcula dacăsarca ucleaă a f dstrbută ntun oum a secţuneaecace ş proaltăţle sa anla ult a repede cnd $ tnd

la 0° ) In plus olosnd (J 7) mpeună cu 6) ede că po-ablatea de împăştee este poporţonală cu astfe că ăsuraea aceste pobabltăţ la un ung oarear da ne pitesă găsm aloaea sarnii nulae

ONSRV LSL

Ş ONRL RTLLOR

Vo desi ac pipiu consvăr mpulsulu i l omfolos pentu a anaza elaţle dnre tzle partcuelo în ca-zul cocnor fontale

n forma e cea a fama, egea a doua a lu ewto sese a

a



27 DSCO PRI PARI LLO SBATOM

ue F este fora cae aoeaz asupa une acue e asm a a ste araa mpimat asi paiule Da acl

raţia s aa vaae a vz a masa este cosan astflc m ste ata e vaae a mase mu cu vteza v

F = raa e vaaie a ui m (K l

Mmea mv se unut ub numee mp al paculei Ca v sau F mpulsul ese o mime u ec fn secfia pin le ei componete ae ea ungu eo tec, s zm o st i susC ste foat mpoan n priv musu ese el seconsev D xmplu, s presupunem ou pacule noatecu A i B se ones Foa pe a B o et asupa lui A sta e (K a

FB

ata vaiaţi a impulsului mvA

ia foa p a A o e asa lu B este

FAB aa e vaae a musulu mB

Da ga a ta a u ewton auna s ga u aua su

ue smu mus n fatl foe aoaz n opus u zut

aa vaae a mpusuu mAV aa vaae mpusulu mBvB

sau u al uvnte

(K2

fieae comoet a mpusuu oal mAvA + mBBal eo ou pacu se onsă: vaoarea e up cionre ese

aa u a na



ANX 277

S apm aum acast a co foale în car uco patul s plasaz p aea e a ante

ocne n aes az smu vo s n oum oa eomponle muluu vez a ugu aese rVom folos O ntu a osb vtzele ae sptv up o Atu (K2 spune c

K3

Ma avem o coe ae bu mus a ac aricule nu s smb mu o aun nega etc tbue s se onsv a f a pusul astfe c

1 2 2 1 mAvA + mvO mAvA + mOvO K4

mo nomal s unos vz ae vA' v om salulm vz fnale vA v01" Avm ou cua pu aes

ou ncunosut aa al s oate obn o soueu a zova as ua zovm ma nâ (K3 nu VO

VOI R (v VA I + VO

u R s aotu maso

(K5

(K.6

mp (K4 a m/ iou valoaa s tu V OI obm

Rv02 + v0 = Rv +[R(v VI + v == Rv R2 (V2 -v VI+ V R (vVA v + v2 •

Tm n v02 s auaz ao m u R sm

VA = VA + R(VA02 vAA + vA + (vA -VAI VO·

S smpfm forma xs s la un lo oi me a au aa ne e unosua VAI



278 DESOER IREA A R EOR S BATOIC E

ceasta este o ecuaţie d gradul doi şi deci are două souiUna dintr ele este eidă este uşo de ăzut că K.7 este sa

tisăcută de VA VA spus că solua este dentă deoareceea repezintă posibifitatea ca timpu ciocniii să nu se ntmple nimic caz n care enega şi pulsul a fi desigur consevateDar nu aceasta est soluţa ca ne inteesează em să calulămitezele inale n cazul n ae ele sunt difrte de cele iitiale Cutoate aestea, cunoaştera unei soluţi a unei ecuaţ pătrice estentotdeauna de are auor pentu a o găs pe cealaltă Dn cauză

că membul rept al elaţei K7) este pătratc n şi se anu-lează cnd O' a coefietu termenilor n ; este + ,pute sc

( + ) - 2(RQ + so + ()Q + 2 OBO (R + ) ( Q( - u) K.8)

Viteza I a fost noută cu ariaia pentu a sublina ap

tul ă această egalitate este alabilă pentu toate aloe lu nunumai pentru aloaea cae satisace K.7) entu a afla pe utrbue doa să egalăm ei doi memri ai acestei ecuaţi pentu oaloare oaecae a lui să zicem o casa dă

( )A + 2SO ( + l )u

Valoara

1a ui (alta dct AO) la are (K ) se anulează

este n mod cla egală cu u şi deciVA = U [( - l )O + 2J(R + ).

intind denţa K.6) a aest rezultat se poate scrieai explicit ca

K.9

ş introducnd aeasă aloa dn nou n K găsim ealaltăiteză finală,

K1

Simetra solulo pnu cee două paule es acu eidntă est dată de aeea frmulă a A da cu O scim-

a u BO ş sba u



A N X 27

n az patcula apa aât d des cât me o nuespa Dac ua dtr atcue s zm A est al n e-

paus atun tebu s lum vAO = Vteza na a artule prol B se atunc_ ( mB mA )VBl vBOms + mA

a vza de ecu a arcue A va

( m )vA I = vso·mB + mA

K 1 )

(K. bsva c (K.1 coeul lu O ste ntotdaua o-

ztv sre doseb d cel d K . aşa utem gs rezul-tatu nuv pacula t nu poate avea coda un eulî ss ous veze nale a ectulu

Ast zuat a juca u ol mpotat în mute dnte des-oprl dsuat aeas ae Ia âteva exeple( 1 ) un gzo Da o pau B oveşte u orp uma gu A aunc vza de u t da d (K 1 u mA multma ma deât mB n aeas m mB se gjabl ompaa u m ca e d V 8 VBO ; ad atua otl vaa u ş smu u aaş vz, dar ss ous lus,

î aas acua A

va ava u cul u o vtz negjab du u aat (K.1 Aelaş zula s obn ş dacA u st o patul er ne caee î ca e a un gazoma d au u ste B du u sa aat n Anea Faue d gaz a oves onta t roşaz n dc- ous u vtza smbat

Jpşea Ruhod. ge ş Masden au bseva

1 91 1 pau aa a vs d au s ît âoda nao Da (K . 1 aa aua oel B ae o-veşt o atul n aus, A oa ava u dpt napoad VB s opus lu VS uma da ms mA s egavad dac m ese ma mc dât mA . a umae, utod aputut age conlza c patcula la a lovt e o paticu ulta grea dect a, o patcul care se epasa cu o vez ape-

cab n cel deal dolea caz obv c, dup cu ezultă dnK o partcul poecl B car se onş onal u o alt



28 DSPR R PR R S M

au ma uoa a aa un u d nao numai da s dasa s B u vtza

K

D emlu o au af a masa 7 o ma maedeâ masa eonuu, asfl o au alfa a oe fonta un n a ava u u na numa da nu amşca spre ea cu o vtez mai mae deâ d 47 o veza nia a partcue alfa ceasa a aât d moab nât sapuu age concuza paiua afa ruia s f ov o patu ma gea deât ea partul e car utfod a idnfcao cu nuleu atomc

( ) Rulul nuculu împă nuono. Cadwica obserat c azele poduse când bel era expus la radaiaafa poduc reculul nuceelor aomlo cu ae s cocnesc u i-teze care en nucee de difete mae aomice sunt popor-

ţionale cu rapou(K4)

unde este o constant apoiat de = ceasta este exacte ne d (K2) o patcu proectil B, cu vieza fxat ' o-ind diferite paticue ţn staţi onae e va i mpma iteze drecu propoionale cu apotu / (

+m) are la ândul ui

este proporţional cu (K4) da poectlul ae masa atoic iar patiulele nt au masa atomc . Ca urae din aceste msutori Cadwic a putt s tag concluzia c paricuele dinraz d brili neutre dn punct de ede eleri trebui saib o mas atoic egal cu onstanta din ( K 4) şi deci oa-te apoape de unu Ea coet aceste partice nuite neutoni,au asa ato 1009

Disuţia de aici asupra plsului se aplic nua patiul-lor cae se dplasaz cu teze mut ma c decât iteza lumini n 905 Ensen a aat pen paticule cu iteze mardfia impulsulu treuie scmbat da asa este un suet pentu o at cae

Ba va (K. 13) maz ll l m-

m zo VD> > m o



AEXE 281

Tabele

Unităţi ale mărimilor fizice folosite în această carte

Mămea naea esaea

ngme Mu Sendă sMasă Kogam goă ewon nege Jole J

Sacn elecColomb C

Cen elecc Ap Aoenţal eecc o epeaa abolă gae Kevn KCălua Cao cal

Contnt folote n tă t

Mmea Smboll aloaea

eza lumn 299792458 10 m/Conaa leoac k

89897552 10 m'/C

Sacn elcoulu 1602165 10 CElecovol e 1,602 765 10 JFday 96485 C/mol

uml lu Aogdo 6022142 10 /molMaa uţ omcd ma m 166059 1 0 kgMa eecoulu m

910982 10] kgMaa pooulu m 1672622 10 kgMa uoul m

16749 10 kg

Aul dl 2001 y 1581498 Ar gvţol 9806 m/'

Con gviţoal 6,6 1 0 m/kCo lu Bolma k 18065 10 KRapoul ccumfeţ/dame 14159271 e O 282818

Sua: Rvew of ale hyc", K Hagwaa eta. Physca R-vw D 66, 1 01 2001 cednea n fcae ca ee ma mae

de o unae î lma zecală



8 DSO RI RA ARTI OR S ATOM I

Elmntl chimi

Elemntu Simboul Nuău atomic Masa atomcă

Hidrogen H 1 10079Hiu He 4000Ltiu i 941Berlu Be 4 90118Bo B 081Carbo C 6 1 , 0 1 1Azot N 7 140067

Oxigen O 8 19994Fluo F 9 1899403Neo Ne 1 0 0179Sodu Na 1 1 ,98977Magez Mg 430Aumnu A 1 3 6914ilcu Si 1 4 808Fosfor 5 3097376

Sulf S 1 6 ,06Clor CI 17 3,453Ago Ar 8 3998Potasiu K 1 9 390983Cacu Ca 0 4008Scandu Sc 1 449559Ttan Ti 47,0Vaadi Va 23 50,945Crom Cr 4 1,99Mana Mn 5 590Fer Fe 55847Cobal Co 7 58933Nche N 5870Cupu C 29 354Zc Z 30 8

Ga a 3 1 697rmaiu 32 759Aiu A 33 791Slu Se 34 789Brom B 5 79904Kipto K 6 8,80Rubidu R 37 85478Stoţu Sr 8 876Yu Y 9 889059



N E 3

Elmntle imi

Elmtul Siou urul atomic Maa tomic

Zircoiu Z 40 9122iobi b 4 92,9064Molibe Mo 42 95,94hneiu T 4 9 7

Ru Ru 44 0107Roiu Rh 45 1029055Padiu Pd 46 064

Arit A 4 10,868Cadmiu Cd 48 112,diu 49 11482Stiu 0 1869Sibiu Sb 51 21,75Teur Te 52 12760od 5 26,9045Xeo Xe 54 11 0

Ceiu C 55 129054Baru Ba 6 17,at 5 8905Cru Ce 58 140,12Praodiu Pr 59 1409077eodu d 60 14424rometiu Pm 61 45Samaru

Sm 62 10,4Europiu u 6 151,96Gaoiu d 64 15725Trbiu T 65 1589254Diprou Dy 66 16250Homiu Ho 67 164904Erbiu Er 68 16,26Tli Tm 69 16842

Yerbiu Yb 70 1704utţiu u 71 174967Hau H 2 17849Tatal Ta 73 80,9479Tugte W 74 18,85Ri Re 75 1862Omu O 76 1902ridu r 77 9222latină t 78 19,09



8 SOERREA ARTEOR SAOIE

Elmntele chimic

Elemetu Smboll Număul atomc Maa atocă

Aur Au 79 995Mercur Hg 8 259Talu I 8 247Plumb Pb 82 272Bmut B 8 28,984olou Po 84 29

Atatnu At 85 2Rado R 8 222Francu F 87 22Radu Ra 88 22254Actu Ac 89 227,28Tou Th 9 23208Protactu a 9 23,359

Uranu 92 23829Neptuu N 9 237482uonu 94 244Amecu Am 95 24Cu C 9 247Berkeu Bk 97 27Calorn C 98 251

Enstu Es 99 25Fermu Fm 100 257Mendeleev Md 0 257Noelu No 102 259awrenţu 2Rutheordu R 1 2Dbnu Db 105 22

Seaborgu Sg 23Boru Bh 7 22Hau H 8 25Mteru Mt 9 2

Maele atomce ut raportate a /2 d maa atom ulu C ş utluate d CRC Handbook of Chemistr and Physcs edtor RC Weat

ş MJ Atle edţa a 2-a CRC Pre 981 82



oe per er pere

DL. Anderson, The Dicoe of th Elton, an Nostrand,1964.N. da Andrad, Rtherford and th Natre of the tom,

Dobeday, 1964R. Byr, d, Fondan f Nea Phyi, Dvr, 1949.J. Birks, d, Rherford t Manhstr Benain, 1965

Sr Jaes Chawick, ed The Collected Papers of Lord Rtherford of Nelon M R S nterscience, 1963

B Cohen, "Conservaion and he Concept of crc Charge:An Aspec of Phosophy i n Relaton o Physcs n he Nn-teenh Cenry, în M. Claget, ed Critical Prolems in theisto of Scen, U niversy of Wsconsn Press, 1959

, Franlin and Newton, Aerican Phosopyca Socey, 1956JG Crowher, The Caendish Laorato, Science

Hstory, 1974.Oliver Darrgo, Electrodynams from mpre to Einstei Ox

ford Unversy Press, 2000.B Dbner, eted and the Dioe of Eletromagnetim Blas-

de 1962AS ve, Rtherford eing he Life and Letter of he R on

Lord Rtherford M Maclan, 1939.N Feather, Lord Rherford, Prory Press, 1973 Gllispe, e., Ditiona ofScientific iography, Scrber's,

1970.

G Holton, "Sbeecrons, Presppostons and the M-kanhrenaf Dspe, în istorial Stdies in he PhyicalSciene, (1978), 161

AJ. hde, The Delopmen of Mode Chemistry Harper &Row, 1964

AI Mer, lt Einstein Special Theo ofRlatiity Emr

gen nd th Early nteretation 5 Ad-disonWesey, 1980



286 DEOERREA ATILELOR BAOIE

Sr Mar han Rutherford: Receon of the CambrdeDays le 92

Radavty

' Tw y zze" n Revew of Modern

Phycs, , 25 Re and DD The Devepmen fhe Conept

f Eetr Chare d ny r 954RH Sewe Nucear Physs n Retrospe Preedns of

Sympoum on he Unvty Mnnt 99Gg j j Thomsn Dsoverer f the Eectron

Dbleday 95J hmn Eetrty and Maer The Sman Leture Sbne

Reoeons and Reecons , RAR Te Eary Eetrodnamc The fr Law of Cru

aon egamn es 5

ene Hsto of he Tweneh Centu Physs CuseLVI of The Proceedn of the Ineatona Schoo ofPhys" Enrco Ferm Ademi e 9

Whtte, A Hs f h Theore f Aether and Eetry,hma n 95

Axande W The Cavendh Laboraory ambidge Unvty 94

Notes and Reords of the Roya oey of Lndon v 2 nr 1 Aug 92 Are depre Rterd de Opha, Ma-e Feahe aet ew M OShe ş Adam]



Cuprins

rf . . . . . . . . . .

rf rv . . . rceor . . . . 1 5ecorr eern . . r toc . . . . . . 1c . . . . . . . . . . 15

M prtle . . . . . . . 1Ane . . . . . . . . . . . . . . t ntr etr ptr . . 85



edactorVLAD ZOGRAFI

ThnoredaorUMINŢA S MIECU

oroOAA UMTRU

DTUMTU LA

pău CŞT OÂNA

uare xuaă la CN.!. "COS S..

descoperirea particulelor subatomice.pdf

Documents