18Un vis împlinit

w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X V

2015

Decembrie

36pagini

1 Decembrie,Ziua Na]ional` a României

2 3

Începând cu data de 10decembrie a.c., la pro-punerea ministruluiAfacerilor Interne, PetreTobă, prin Decizie a

Primului ministru, chestorulde polifie Bogdan Despescua fost numit inspectorgeneral al InspectoratuluiGeneral al Polifiei Române.

Domnul chestor BogdanDespescu a absolvit Aca-demia de Polifie AlexandruIoan Cuza în anul 1995,ulterior îndeplinind funcfiide inspector șef alInspectoratelor de Polifie dinJudefele Buzău, Prahova șiConstanfa.

Din 20 iulie 2014 și pânăîn prezent, acesta a ocupatfuncfia de inspector șef alInspectoratului de Polifie alJudefului Constanfa.

Chestorul de polifieDespescu Bogdan are 43 deani, este căsătorit și are uncopil.

În prezenfa Președintelui României, domnulKlaus Iohannis și a Primului Ministru, domnulDacian Cioloș, în ziua de 17 noiembrie a.c., a avutloc ceremonia de învestire a domnului Petre Tobăîn funcfia de ministru alAfacerilor interne.

În discursul său, Președintele României,domnul Klaus Iohannis, a precizat faptul căcetăfenii așteaptă de la MinisterulAfacerilor Internesă le garanteze siguranfa și să impună legea, arătândcă doar așa se va putea crea mediul în care oamenii

să se simtă protejafi. De asemenea, a subliniat faptulcă securitatea nafională nu poate fi imaginată fărăMinisterulAfacerilor Interne.

Referindu-se la organizarea celor două proceseelectorale de anul viitor, Prim-ministrul DacianCioloș a atras atenfia că Ministerul AfacerilorInterne va avea o responsabilitate importantă, decare depinde credibilitatea întregului Guvern.

În cadrul ceremoniei de învestire, noul ministrual Afacerilor Interne și-a prezentat principaleleobiective ale mandatului:

„Știu foarte bine care sunt așteptările colegilormei și la fel de bine știu care sunt așteptărilecetăfenilor fafă de Ministerul Afacerilor Interne –seriozitate, integritate și profesionalism. Acesteasunt principalele repere pe care le am în vedere laconducerea ministerului.

Un obiectiv prioritar al mandatului meu estecreșterea gradului de siguranfă a cetăfeanului, iaraici am în vedere toate componentele carealcătuiesc un mediu de securitate internă –siguranfa pe stradă, în spafiile publice, în școli,protejarea cetăfenilor în raport cu infracfionalitateasau în fafa riscurilor asimetrice, dar și pregătireapentru un răspuns cât mai eficient în situafii deurgenfă.

Anul 2016 se anunfă un an deosebit deimportant pentru procesul democratic din România,iar misiunea MinisteruluiAfacerilor Interne este dea sprijini Autoritatea Electorală Permanentă șiBiroul Electoral Central în organizarea alegerilorpentru a asigura echidistanfa și legalitateaprocesului electoral.

Totodată, voi avea în vedere și provocările dinplan european, inclusiv raportat la fenomenulmigrafionist și la mecanismele de securitate acetăfenilor europeni sau ale sistemului comun deazil. De asemenea, prevenirea și combatereaterorismului necesită o abordare proactivă și un

efort comun din partea tuturor agenfiilor de aplicarea legii atât nafionale, cât și internafionale.

În calitate de ministru al Afacerilor Interne voicontinua excelenta colaborare cu institufiile dindomeniul securităfii nafionale, dar și cu institufiilede aplicare a legii, din Uniunea Europeană și StateleUnite aleAmericii.

Sunt conștient că funcfia de ministru alAfacerilor Interne implică o mare responsabilitate,pe care mi-o asum cu toată convingerea, iarîmpreună cu echipa de conducere a ministeruluivom lua toate măsurile necesare pentru realizareaobiectivelor asumate.”

Domnul Petre Tobă a preluat funcfia deministru al Afacerilor Interne de la domnul SorinCâmpeanu, fost viceprim-ministru și ministru alAfacerilor Interne, interimar.

Prinşi în iureşul evenimentelor şiîntâmplărilor care ne-au captat, pe rând,atenţia, preocupaţi de îndeplinireamisiunilor, interesaţi de noutăţile cares-au succedat cu o repeziciune deneimaginat, iată-ne ajunşi în pragulSărbătorilor de iarnă.

Şi asta după ce, parcă mai ieri,alaltăieri, ofeream primii ghiocei, fugeamdin calea caniculară a verii sau făceamnumărătoarea toamnei, plină de…rezultate.

Pare incredibil cât de repede a trecuttimpul.

Aducând cu el împliniri sauneajunsuri. Bucurii şi tristeţe. Realizăriori eşecuri. Pentru a le putea contabilizaîn ceea ce, de regulă, numim realizări,numim devenire.

Acum, în apropierea clipei când va

trece peste noi miracolul înnoirii Anului,a vorbi despre devenire, ca speranţă, esteca şi cum te-ai lega, prin ceea ce tedefineşte ca Om de un Ideal. Ideal care,chiar dacă în neprevăzutul unui mâineincert, ţi s-a părut de neatins, a avut darulsă îţi subjuge vrerea, să îţi canalizezefapta şi spiritul spre împlinire.

Suntem în preajma Sărbătorilor deiarnă şi a Noului An. Momentulbilanţului, al adevărului, al năzuinţei sprealtceva.

Acel altceva dorit mai cuprinzătordecât precedentul. Unul mai strălucitor,mai plin de optimism, mai amplu şi,poate, mai plin de mister. Iar pentruîmplinire eşti dator să veghezi, la trecereaîn alt timp, cu o lacrimă de alean şi deiubire, astfel încât întreaga ta fiinţă să fieînvăluită în nădejdea unui nou început.

Atunci, în clipa miracolului NaşteriiDomnului şi a celei dintre ani, de vei găsiputerea să o iei de la început, chiar dacăai fost înşelat de nespuse ori în aşteptăriletale, vei dovedi, ca o continuăconfirmare, forţa binelui. Atunci, în clipade nou început şi de Dumnezeire, veisimţi atingerea binelui. Cel ce îţi dăvoinţa, pragmatismul şi tenacitatea dea-ţi urma şi îndeplini menirea. Casperanţă pentru o devenire perpetuă.

În momentele acelui miracol, când vaninge peste noi cu binecuvântare, vom fidin nou acolo unde trebuie să fim.Asigurând liniştea, siguranţa, ordineapentru ca nimeni, sau cât mai puţini, şinimic să nu tulbure minunea SărbătoriiNaşterii Mântuitorului şi a unui Nou An.

Să ciocnim, aşadar, pentru clipa cetrece şi pentru aceea ce va să vină. Pentrutot ce iubim. Pentru noi toţi! Gândind căne vom afla calea spre Adevăr, spreLumină. Ca speranţă de dăinuire.

Nicuşor DULGHERU

Miracolul unui nou început

Director Onorific

Chestor Bogdan Despescu

Director C.I.R.P.

Comisar [ef Ramona Georgiana Dabija

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI (redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor);Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);

Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l`a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi la l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 021.311.15.75, 021.311.27.45,021.311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 021.311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 021.303.70.80INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M.NR. R23925/2005; ISSN 1223 - 2823Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: Domnifa Anastasia nr. 1,Sector 5, Bucureşti.

Responsabil de numărRoxana GHEORGHIU PAP

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Învestirea domnului Petre Tob`în func]ia de ministru al Afacerilor Interne

Numireainspectorului

general alPoli-iei Române

4

1 Decembrie,Ziua Na]ional` a României

La data de 31.07.2014, ministrulAfacerilor Interne a aprobat elaborareadocumentelor specifice şi implementareade către IGPR a unui proiect finanţat deFundaţia Konrad-Adenauer (KAS).

Proiectul „Abordare comprehensivă şiintegrată în domeniul prevenirii şi lupteiîmpotriva criminalităţii organizate înRegiunea Dunării” a fost elaborat de cătreIGPR, fiind aprobat pentru finanţare decătre Fundaţia Konrad-Adenauer (KAS), la27.11.2014. Contractul dintre IGPR şi KASa fost semnat la 03.03.2015.

În cadrul proiectului s-au desfăşurat treiateliere de lucru, în oraşul Braşov,respectiv: * smuggling and intra-communitarian trading - în perioada 11.05- 13.05.2015; * cybercrime and childpornography - în perioada 15.06 –17.06.2015 ; * seminar III - trafficking ofmigrants, trafficking in persons and drugtrafficking - în perioada 6.07 - 8.07.2015.

La derularea proiectului au participatreprezentanţi din cadrul statelor partenere:Bulgaria, Landul Baden-Wurttenberg,Moldova şi Bosnia-Herţegovina. Astfel, încadrul atelierelor de lucru ale proiectului aufost instruiţi 95 de ofiţeri (69 de ofiţeri dincadrul Poliţiei Române, inclusiv din cadrulstructurilor teritoriale, şi 26 de ofiţeri dincadrul statelor partenere). La activităţi auparticipat trei procurori din cadrul DIICOTşi trei reprezentanţi ai Academiei de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” (comisar şef depoliţie Gheorghe Popescu, conf.univ.dr.,comisar şef de poliţie Petrică Marcoci,lector univ.dr., comisar de poliţie CristianŞtefan, lector univ.dr.).

Pe timpul desfăşurării proiectului s-aelaborat un Manual de lucru, adresatlucrătorilor operativi, acesta incluzândspeţe, modalităţi de abordare practică adiferitelor situaţii de lucru şi aspecte deordin legislativ.

De menţionat este faptul că proiectul sesubsumează Strategiei Uniunii Europeneprivind Regiunea Dunării (SUERD),strategie care nu pune la dispoziţia ţărilorriverane nici un fel de fonduri, structuriledin aceste ţări riverane trebuind săidentifice oportunităţi de finanţare. Astfel,IGPR, cu sprijinul MAI - Direcţia

Schengen, a identificat această oportunitatede finanţare, elaborând Fişa de proiect,Bugetul şi Graficul de desfăşurare alproiectului.

Conform Graficului de desfăşurare a

activităţilor din proiect, în ziua de26.11.2015, la sediul IGPR a avut locultimul Comitet Director.

Coordonatorul echipei de implementarea proiectului a fost domnul comisar şef depoliţie Virgil Spiridon, adjunct alinspectorului general al Poliţiei Române.

Echipa de proiect care a contribuit labuna derulare a acestuia a avut următoareacomponenţă: comisar şef de poliţie Ionuţ-Cosmin Stoica (directorul Unităţii deImplementare a Proiectelor), comisarii-şefide poliţie Dorin Avram, Ion Cristea,Gheorghiţă Toader, Mădălin Pătroi, MihaiIon, comisarii de poliţie Silviu Crişan,Elena Savu, Marcel Patatu, SevastianDinescu, Carmen Lungu, inspectoriiprincipali de poliţie Ana-Maria Mâţă şiFlorin Pădureţu şi subinspectorul de poliţieElena Crefeleanu.

Proiectul a fost implementat de cătrecomisarul de poliţie Mihai Bobescu dincadrul Unităţii de Implementare aProiectelor.

�Vineri, 27 noiembrie a.c., la Rin Grand

Hotel-Bucureşti s-a desfăşurat Conferinţa

de închidere a Proiectului.În cadrul acesteia au luat cuvântul

domnii Thorsten Geissler, director of theRule of Law Program South East Europe,Fundaţia Konrad Adenauer, Silviu Crişan

(Direcţia de Combatere a CrimeiOrganizate), superintendent Sigurd Jager(şeful Diviziei de Combatere a CrimeiOrganizate – LKA Baden-Wuerttemberg),doamna Olesea Rotaru (Direcţia deOperaţiuni Speciale din MinisterulAfacerilor Interne al Republicii Moldova),domnii Ljuban Glavocevic (Şeful CentruluiOperaţional din Poliţia Naţională a Bosniei-Herţegovina), Borislav Petyov Mitov (şefulDirecţiei de Combatere a CrimeiOrganizate din Ministerul de Interne alBulgariei), doamna Elena Dinu (procurorDIICOT), domnul Paul Vasile Zai (consilieral secretarului de stat din MinisterulAfacerilor Interne al României).

În cuvântul de încheiere a Conferinţeide presă, domnul comisar şef VirgilSpiridon, adjunctul Inspectorului general alPoliţiei Române, a mulţumit participanţilorla derularea Proiectului, tuturor celor careşi-au adus contribuţia la finalizarea, curezultatele scontate, a acestui proiectdeosebit de important pentru prevenirea şicombaterea criminalităţii organizate înregiunea Dunării.

Nicuşor DULGHERU

Proiect finalizat

6 7

Prima Zi din Decembrie înseamnăprilej de rememorare a jertfei înaintaşilorşi a luptei pentru constituirea statuluinaţional român. Este prima zi caimportanţă şi semnificaţie istorică pentrunoi, ca popor. Este timpul sacru de asărbători Ziua Naţională a României,gândindu-ne la patrioţi vizionari, laidentitatea noastră istorică. Iar Imnul ţăriieste, poate, primul colind pe care poporulromân îl ridică spre cer ca rugă,mulţumire şi îndemn la patriotică trezire.

Ziua de 1 Decembrie 1918încununează lupta românilor transilvănenipentru unitate naţională, marcândmomentul creării României Mari. „Esteziua când s-a hotărât asupra destinuluinostru pentru veşnicie”, Marea Unire din1918 fiind pagina sublimă a istorieiromâneşti.

“…Marea Unire din 1918 a fost şirămâne pagina sublimă a istorieiromâneşti. Măreţia ei stă în faptul cădesăvârşirea unităţii naţionale nu esteopera nici unui om politic, a nici unuiguvern, a nici unui partid; este faptaistorică a întregii naţiuniromâne, realizată într-unelan ţâşnit cu putere dinstrăfundurile conştiinţeiunităţii neamului (…).

Marea Unire nu a fostrezultatul participăriiRomâniei la război. Nicipartizanii Antantei, nici ceiai Puterilor Centrale nu auavut în vedere revoluţia dinRusia şi destrămareamonarhiei austro-ungare.Raţionamentul lor s-aînscris formulei tradiţio-nale a raportului de putereinterstate: victoria Antanteine va da Bucovina,Transilvania şi Banatul,victoria Puterilor Centralene va da Basarabia; obiruinţă o excludea pe cealaltă, astfel cănimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă catoate aceste provincii să intre aproapesimultan în frontierele Vechiului Regat…

Nu o victorie militară a stat la temeliaRomâniei Mari, ci actul de voinţă alnaţiunii române de a-şi da armăturateritorial-instituţiona-lă, care este statulnaţional…

O necesitate is-torică – naţiuneatrebuie să trăiascăîntr-un stat naţional –s-a dovedit maiputernică decât oriceguvern sau partid,culpabil de egoismesau incompetenţă, şi,punând în mişcarenaţiunea, i-a dat aceaforţă uriaşă ca pestetoate adversităţile sădea viaţă aspiraţieisale: statul naţional” -afirma academicianulFlorin Constantiniu învaloroasa sa lucrare„O istorie sinceră a poporului român”.

Unirea de la 1 Decembrie 1918

reprezintă un eveniment istoric, realizareaunui deziderat al locuitorilor vechii Dacii.Înfăptuirea României Mari în Decembrie1918 reprezintă un vis secular al

românilor de a se afla împreună din Banatpână la Nistru. „Trebuie să recunoaştem –reliefa Neagu Djuvara – că această unire a

românilor, prima din istoria lor, s-arealizat în mod miraculos”.

Marea Adunare de la Alba Iuliaa proclamat dreptul inalienabil alnaţiunii române la întreg Banatul,cuprins între Mureş, Tisa şiDunăre, iar prin votarea unanimăa Rezoluţiei, Unirea era săvârşită.

1 Decembrie reprezintă esenţapoporului nostru, o realitate careîmbină metafizica şi istoria. 1Decembrie simbolizează „ounitate a destinului în timp,unitate pentru care pământ, sânge,trecut, lege, limbă, datini, obicei,cuget, credinţă, virtute, muncă,aşezăminte, port, dureri, bucurii şisemne de trăiri laolaltă, stăpânirişi asupriri constituie doarchezăşii, semne de recunoaştere,peceţi, temeiuri” (MirceaVulcănescu).

Marea Unire este însăşidimensiunea românească a existenţei,timp al desăvârşirii destinului românesc.

Roxana GHEORGHIU-PAP

Marea Unire, paginq sublimqa istoriei române[ti

beneficiat de expertiza altor colegi,așa oferim și noi azi expertiză unorpolifii din state terfe ori chiar unorstate membre ce vor săimplementeze instrumente în carePolifie Română are deja experienfă.Menfionez aici fări ca RepublicaMoldova, Turcia, Serbia, Cipru.

�� Care sunt modalităţile derealizare a schimbului deinformaţii operative?

- Schimbul de informafii operativeeste astăzi posibil pe multe canale.CCPI a dezvoltat o procedură propriede alegere a canalului (problemănedezlegată definitiv la niveleuropean), în dorinfa de a oferiservicii cât mai rapide și preciseunităfilor operative, pentru atingereascopului ultim, nu altul decâtcreșterea siguranfei cetăfeanului.Dacă vorbim de mandatul europeande arestare, vorbim în principal deSIRENE și de peste 1500 mandateexecutate pe an, dacă vorbim deextrădare vorbim de INTERPOL șide faptul că, printr-o foarte bunăcooperare cu instanfele și MinisterulJustifiei nici o destinafie nu mai estedestul de exotică pentru a nu puteaaduce un urmărit să răspundă în fafalegii, dacă vorbim de cazuri decrimă organizată gravă vorbim deEUROPOL, de sistemul deinformafii al principalei agenfiieuropene de aplicare a legii, vorbim

de task-force-uri ori jointinvestigations team sub conducereaprocurorului, cu implicareEUROJUST ori SELEC, deproiectele EMPACT, unde PolifiaRomână a depus mai multe aplicafiipentru finanfarea unor activităfioperative complexe. Să nu uitămcazurile foarte urgente, de maregravitate, ori situafiile de criză, undeimplicarea atașatului de afaceriinterne se poate dovedi fun -damentală.

�� În contextul internaţional,aflat într-o metamorfoză continuă,dominat de ameninţări teroriste,cum protejaţi interesele cetăţenilorîn genere şi a celor români, înspecial?

- Situafia operativă s-a schimbatfundamental într-o perioadă foartescurtă de timp: valul fără precedentde refugiafi și migranfi ajunși înEuropa în doar câteva luni,atentatele teroriste de la Paris,conflictul din Siria au condus la orealitate pe care poate nu ne-oimaginam cu pufin timp în urmă.Astăzi, când stăm de vorbă, un avional forfelor ruse ce acfionează în Siriaa fost doborât de avioane aleRepublicii Turcia, stat NATO. Nuștim ce consecinfe va avea acest actpână la aparifia tipărită a discufieinoastre. În aceste condifii, în eraameninfărilor asimetrice, rolul

cooperării polifienești nu scade,dimpotrivă. În ceea priveștemigrafia, CCPI monitorizează cumare atenfie fenomenul, princontactul permanent cu omologii dinfările aflate pe principalele rute demigrafie, cât și cu atașafii de afaceriinterne români. Să nu uităm surseledeschise! Facem acest lucru pentru apune la dispozifia Polifiei Române șinu numai informafii în timp realasupra unor posibile ameninfări,asupra răspunsului dat de fărilepartenere provocărilor cu care seconfruntă, atât la primireamigranfilor și a refugiafilor, cât și înetape ulterioare, după relocarearefugiafilor.

În ceea privește ameninfareateroristă, caracteristica de serviciu24/7 a cooperării polifienești,instrumentele disponibile, canalesecurizate de comunicare și baze dedate specifice, sunt de mare folos șiserviciile cu atribufii în prevenirea șicombaterea terorismului, care folosesctot mai mult aceste capacităfi.

Cred că putem să îi asigurăm pecititorii dumneavoastră că PolifiaRomână, împreună cu parteneriiexterni, are capacitatea de a leproteja interesele, folosind cele mainoi și mai performante instrumentede cooperare existente pe planeuropean și internafional!

Roxana GHEORGHIU-PAP

�� Domnule director, vă rugămsă ne prezentaţi, succint, traiectoriadvs. profesională, precum și câtevaatribute ale echipei pe care oconduce?i.

- Am peste douăzeci de ani de

experienfă în domeniul cooperăriipolifienești internafionale. Mi-amînceput activitatea la BiroulNafional Interpol, cea mai vecheunitate de cooperare operativăinternafională și, pe atunci, singura.Acum, Centrul de CooperarePolifienească Internafională al IGPReste o unitate complexă, reunindtoate canalele de cooperarepolifienească internafională, șivorbim de ,,nume” cunoscute:

INTERPOL, EUROPOL, SIRENE,SELEC, atașafi de afaceri interne,ofiferi de legătură.

Alături de mine este o echipăcare îmbină experienfa cu tinerefea,cunoștinfele juridice cu cele deacquis european, cooperarea cuomologii din toate continentele cumisiunile operative.

�� C.C.P.I. este considerat unimportant vector de imagine alPoliţiei Române în exterior. Cumreuşiţi să vă aflaţi, tot timpul, întopul unităţilor similare din Europaşi din lume?

- Ca important vector de imagineal Polifiei Române în exterior,alături de profesionalismul unităfiloroperative, CCPI încearcă să fie tottimpul în topul unităfilor de acest feldin Europa (unde sunt cunoscute caSPOC – Single Point of Contact) șidin lume și nu de pufine ori reușește,fie că vorbim de locul ocupat întopuri neoficiale de alimentare șifolosire a bazelor de datepolifienești ce sunt organizate peplan internafional, de participare laProiectul ILECUs adresat fărilor dinBalcanii de Vest, în care CCPI a fostfolosit ca model, de best practice-urile la nivel european identificatecu ocazia vizitelor de evaluareSchengen, ori de organizarea laBucurești, în primăvara acestui an, aConferinfei Regionale EuropeneINTERPOL. Bineînfeles că acesterezultate nu ar fi putut fi obfinutefără sprijinul total acordat deunităfile operative ale PolifieiRomâne și fără deschiderea arătatăde conducerea IGPR fafă decooperarea internafională, izvorâtădin înfelegerea faptului căsecuritatea cetăfenilor români nupoate fi asigurată fără a participa laasigurarea securităfii tuturorcetăfenilor europeni, și nu numai.De altfel, România este recunoscutăpentru dezvoltarea de instrumente

complexe de cooperare, cum suntmisiunile operative desfășurate depolifiștii români în fările europene,unde mulfi compatriofi de-ai noștritrăiesc și muncesc.

Peisajul european actual alcooperării polifienești internafionaleeste unul complex, care dispune de opaletă largă de canale de cooperare,instrumente juridice comunitare,baze de date operative etc., carepermit o cooperare extinsă încazurile grave, cu elemente deextraneitate, și ce caz nu are astăziastfel de elemente, dacă ar fi să nereferim numai la crima organizată șila terorism. Ca expert invitat într-unaudit european în domeniu, amputut, însă, constata că nu toatestatele membre manifestă acceașiprocupare de implementare a tuturorinstrumentelor disponibile, deaducere a acestora cât mai aproapede lucrătorul operativ, și în generalnu vorbim de statele membre intratemai de curând în UniuneaEuropeană! Aici este locul unde maiexistă mici probleme, nu toatestatele folosesc toate instrumentelede cooperare ori nu o fac în acelașifel.

�� Atragerea de fondurinerambursabile reprezintă opreocupare constantă a PoliţieiRomâne. Cum se regăseşte acestexerciţiu financiar la nivelulC.C.P.I.?

- Încă de la înfiinfarea UnităfiiNafionale EUROPOL și aServiciului SIRENE, am beneficiatde programe de twinning, apoi defonduri necesare dotării, dezvoltăriide aplicafii. Continuăm aceastăactivitate și în exercifiul financiar2014-2020, având deja o fișă deproiect aprobată, inclusă înprogramul nafional ISF Borders,precum și alte aplicafii pe fonduridedicate, în parteneriat și cu altestate membre. Așa cum noi am

Centrul de Cooperare Poli6ienească Interna6ională - unitate de elită- convorbire cu domnul chestor Dragoş Bogdan Agapie, directorul C.C.P.I. -

98

Vizibilă din iureşul intersecţiilor sauîn puncte cheie de pe traseele ticsite demaşini, activitatea poliţiştilor de laRutier se regăseşte dramatic în breakingnews-ul unui cotidian tumultuos şigrăbit. Dincolo de irascibilitatea unoradintre noi, ei, oamenii legii, îşi duc pânăla capăt misiunile lor.

Cu tenacitate, privind adesea viaţa,strivită sub roţi în clipa din urmă, ei,oamenii legii, continuă să pledezepentru viaţă, ne îndeamnă la precauţie,la toleranţă, la înţelegere faţă de semeni.Intră în serviciu, după instructajeminuţioase de analiză a atribuţiilor, darprintre rândurile acestora eireconfigurează fiecare zi prin faptele lor,în spiritul ordinii şi al interesului comun.

Ritmul dezvoltării sistemului rutierşi sporirea complexităţii acestuia impunautorităţilor focusarea atenţiei asupracreşterii gradului de siguranţă pedrumurile publice, cu atât mai mult cucât, la nivel european, se discută tot maiintens ca reducerea mortalităţii rutierecu 50% , în acest deceniu, să fie dublatăde un nou obiectiv strategic ce facetrimitere la diminuarea număruluipersoanelor rănite grav în accidente decirculaţie.

Dinamicii indicatorilor care descriufluxul rutier se adaugă şi alte provocăricum ar fi accentuarea tendinţei utilizăriiautovehiculelor electrice şiimplementarea infrastructurii necesareacesteia. De altfel, alternativa la clasicul

autoturism, ca mijloc predilect dedeplasare, vine ca răspuns lafrământările lumii moderne, legate depoluare şi suprapopulare.

În acest context, Poliţia Română îşi

continuă eforturile şi le amplifică învederea reducerii riscului rutier, prindesfăşurarea sistematică a acţiunilor deprevenire şi impunere a legii.

Anual, Buletinul siguranţei rutierepune la dispoziţia specialiştilor, preseişi publicului larg o radiografie a stăriide fapt, un mijloc prin care eforturilepoliţieneşti se susţin şi un rezultat alconcretizării lor. Lucrarea reflectăaccentul preocupărilor actuale privindsiguranţa traficului rutier, dedicând osecţiune consistentă analizei a douădintre categoriile vulnerabile departicipanţi la traficul rutier: pietonii şibicicliştii.

Documentul contribuie în modsubstanţial la fundamentarea şidezvoltarea unor demersuri eficientepentru creşterea gradului de siguranţărutieră, întreprinse de actorii cu atribuţiisau preocupări în domeniu.

Orientări europeneComisia Europeană consideră

inacceptabil de ridicat numărul

deceselor şi al vătămărilor corporale,recunoscând, totodată, că sistemul detransport sigur şi durabil contribuie lacompetitivitate şi prosperitate, laocuparea forţei de muncă, la siguranţă şisecuritate pe plan european.

În acest sens, a fost adoptată laBruxelles, în 20.07.2010, ComunicareaComisiei către Parlamentul European -Pentru un spaţiu european de siguranţă

rutieră: orientări pentru politica desiguranţă rutieră 2011-2020, carevizează reducerea cu 50% a număruluivictimelor accidentelor rutiere la nivelulUniunii Europene în perioada 2010-2020.

Pentru reducerea victimizării prinaccidente de circulaţie, la nivel naţional,se urmăreşte combaterea sistematică acauzelor generatoare, prin aplicareafermă a legislaţiei în domeniu,concomitent cu dezvoltarea activităţilorde educaţie rutieră, pe bazaparteneriatului strategic cu societateacivilă, în cadrul Campaniei naţionale deeducaţie “Alege Viaţa!”, demarată dinanul 2009.

Prin intermediul acestui demers s-aurmărit conştientizarea riscului rutier decătre participanţii la trafic, fapt reflectatîn reducerea numărului şi aconsecinţelor evenimentelor de gen,înregistrate în ultimii ani.

În acest context, din punctul devedere al specialiştilor, sunt esenţialecontinuarea şi dezvoltarea parte -neriatului cu societatea civilă şi cu

mass-media, în vederea eficientizăriitransmiterii mesajului preventiv-educativ către categoriile vulnerabile departicipanţi la trafic, prin folosireamijloacelor moderne de comunicare.

Reducerea victimizării populaţieiprin accidente de circulaţie constituie unobiectiv major al Poliţiei rutiere, careşi-a propus adoptarea şi implementareaunui ambiţios program de acţiune,axându-se pe doi piloni importanţi,respectiv demersuri preventiv-educativeşi acţiuni de impunere a legii.

Astfel, cu ocazia intervenţiilorzilnice desfăşurate în teren, lucrătoriiacţionează în primul rând pentrucombaterea principalelor cauzegeneratoare de accidente rutiere grave,în zonele şi în intervalele de risc.

În anul 2015, structurile centrale şiteritoriale de profil au beneficiat dedotarea cu 400 autospeciale marca VWPolo, intrând în posesia a 800 testere

pentru droguri marca DRUG WIPE 6S.Au mai fost achizifionate 27 etilometreDrager, în prezent fiind utilizate, deasemenea, cinci cinemometre laserpentru controlul vitezei.

În parteneriat cu…cetăţenii

Pe vreme bună sau extremă, învremuri limpezi sau tulburi, poliţiştii dela Rutier ne sunt parteneri de nădejde întrafic, trăindu-şi bucuriile şi durerile înritmul intens al străzii, 24 din 24 de ore.Cazurile a doi colegi căzuţi în misiune,în acest an, nu i-au descurajat îngestionarea traficului, în prevenireaincidentelor, în salvarea de vieţi.Activitatea lor se desfăşoară lastandarde moderne, europene, cu atâtmai mult cu cât Poliţia Rutieră dinRomânia este membră cu drepturidepline a Organizaţiei Poliţiilor Rutieredin Europa - TISPOL, încă din 2003.Angrenată activ în proiectele importantepromovate de organizaţie, precum"LIFESAVER" "Transport SecurityActivities (TSA)" sau "Road PolicingActivities (RPA)", respectiv în derulareaunor Operaţiuni majore, cum ar fi"Voyager" sau "Trivium", precum şi îndesfăşurarea celor nouă operaţiunianuale paneuropene, această structură aPoliţiei Române a primit aprecieri atâtdin partea conducerii Tispol, cât şi acelorlalte state membre.

Dincolo de dinamica faptelor comiseîn stradă, de campaniile preventiveducative derulate pentru conş tien -tizarea tuturor categoriilor departicipanţi la trafic cu privire lariscurile la care se expun, în situaţia încare nu se respectă normele rutiere,ediţiile Buletinului siguranţei rutierearată efortul susţinut al poliţiştilor dea-şi proteja semenii, de a pleda şi de aasigura normalitatea în condiţii din ce înce mai dificile.

Lena MITROI

Pledoarie pentru via]q în via]a de zi cu zi10 11

12 13

Poliţişti de excelenţă, în domeniul Afacerilor Europene, Misiuni şi Relaţii Internaţionaleoctombrie 2015, raportul de evaluare a fostdiscutat în cadrul reuniunii GENVAL de lanivelul Consiliului UE, România fiindreprezentată de către IGPR şi DIICOT; statelemembre au exprimat aprecieri la adresaeforturilor autorităţilor de aplicare a legii dinRomânia pe marginea combaterii criminalităţiiinformatice, raportul urmând a fi adoptat înaceastă lună.

3 martie - Vizita directorului FBI înRomânia – la nivelul IGPR a avut loc primireade către domnul chestor general Petre TOBĂ,ministrul Afacerilor Interne, a unei delegaţii aBiroului Federal de Investigaţii, condusă dedomnul James COMEY, directorul FBI. Cuaceastă ocazie au avut loc discuţii bilaterale încadrul cărora au fost punctate principaleleactivităţi operative desfăşurate de PoliţaRomână în colaborare cu FBI, la finalul căreiadirectorul FBI şi-a exprimat aprecierea faţă deeforturile Poliţiei Române în a gestiona o gamălargă de paliere infracţionale, mai ales dinperspectiva provocărilor regionale.

19-20 martie - Conferinţa Şefilor Unităţilorde Poliţie din Statele Membre ale ForumuluiSalzburg - domnul chestor şef DumitruPÂRVU a participat în Austria la prima întâlnirea Şefilor de Unităţi de Poliţie din StateleMembre ale Forumului Salzburg, desfăşuratăsub egida Preşedinţiei Austriece. De asemenea,în marja acestei activităţi, delegaţia română aavut mai multe întâlniri bilaterale cu şefiiunităţilor de poliţie din Austria, Ungaria şiSlovenia, pe marginea provocărilor de naturăoperativă care impun o intensificare acooperării.

23-24 aprilie - Vizita directoruluiEUROPOL în România – la invitaţia domnuluichestor general de poliţie Petre TOBĂ.Activitatea a avut scopul de a întări relaţia decooperare şi încredere între Poliţia Română şiEUROPOL, precum şi de a promovacapacitatea ţării noastre de a preveni şi combatecriminalitatea organizată. Astfel, au fostefectuate vizite de lucru la nivelul conduceriiMinisterului Afacerilor Interne, dar şi la nivelulconducerii Poliţiei Române şi Poliţiei deFrontieră. Vizita şi rezultatele obţinute au fostfoarte apreciate de către directorul EUROPOL,care a subliniat progresele înregistrate deautorităţile din România de la ultima sa vizităîn ţara noastră în anul 2011.

22 - 23 aprilie - Conferinţă Strategică aRAILPOL – Inspectoratul General al PoliţieiRomâne a organizat la Bucureşti cea de-a 33-aConferinţă Strategică a RAILPOL (Reţeauaeuropeană a forţelor de poliţie transporturi). Laactivitate au participat 94 de poliţişti (33 străinişi 61 români), organizarea acesteia fiindfinanţată de RAILPOL prin programulComisiei Europene - RSA 5. Subiectul principalal conferinţei l-au reprezentat discutarea şi

analizarea activităţilor organizaţiei şi direcţiileviitoare de acţiune, în contextul dinamiciisistemului de transporturi feroviare din Europaşi a problemelor de securitate cu care seconfruntă acestea.

19-21 mai - Conferinţa RegionalăEuropeană a Organizaţiei Internaţionale dePoliţie Criminală OIPC-INTERPOL – laBucureşti, sub coordonarea PoliţieiRomâne, a avut loc cea de-a 43-aConferinţă Regională Europeană aOrganizaţiei Internaţionale de PoliţieCriminală OIPC-INTERPOL. Orga -nizarea în ţara noastră a conferinţeimenţionate a reprezentat un momentextrem de important, fiind cel de-al treileaeveniment major al organizaţiei găzduitde ţara noastră, după Adunarea Generalădin 1938 şi Conferinţa RegionalăEuropeană din 1994. Temele principaleale conferinţei au vizat securitateainternaţională, respectiv: terorismul, crimi -nalitatea informatică, consolidarea cooperării îndomeniul securizării frontierelor şi combatereamigraţiei ilegale, a corupţiei şi a criminalităţiifinanciare.

2 iunie - Primirea domnului KevinHYLAND, comisar britanic independent peproblematica anti-sclaviei moderne - la nivelulconducerii IGPR a avut loc primirea domnuluiKevin HYLAND, comisar britanicindependent pe problematica anti-sclavieimoderne, în cadrul unei vizite la nivel europeanîn mai multe state Bulgaria, Cehia, Polonia şiSlovacia. Pe parcursul discuţiilor au fostabordate aspecte referitoare la cooperareajudiciară şi asistenţa poliţienească, dar şinecesitatea concentrării eforturilor pentrucombaterea acestui gen de infracţionalitate şipentru asistarea victimelor.

13-17 iunie - Conferinţa ”Pearls inPolicing” – domnul comisar şef de poliţie VirgilSPIRIDON a participat la Copenhaga,Danemarca, la conferinţa ”Pearls in Policing”.La această activitate au fost reprezentate la nivelde conducere majoritatea statelor membre aleUniunii Europene, fiind abordate subiecte de peagenda europeană în materia securităţii.

31 august – 04 septembrie - Cea de-a XII-a Reuniunea anuală a şefilor structurilor decombatere a criminalităţii organizate din sud-estul Europei – la Mamaia s-a desfăşurat ceade-a XII-a Reuniune anuală a şefilor structurilorde combatere a criminalităţii organizate din sud-estul Europei şi a reunit peste 100 de specialiştiîn domeniul prevenirii şi combaterii crimeiorganizate din 26 de state. Subiectul central alevenimentului a fost dedicat Parteneriatuluiregional în domeniul operaţional şi alinformaţiilor în lupta împotriva criminalităţiiorganizate transnaţionale.

22 – 24 septembrie - Convenţia Şefilor

Poliţiilor din Europa – EPCC sub egidaEUROPOL – domnul chestor general PetreTOBĂ a condus delegaţia IGPR, care aparticipat la Convenţia şefilor Poliţiilor dinEuropa – EPCC organizată în Olanda, la sediulEUROPOL. Acest forum de consultări a oferitdelegaţiilor Poliţiilor Europene ocazia de a

discuta probleme operaţionale comune, precumprevenirea şi combaterea terorismului, luptătoriistrăini sau fenomenul migraţiei, posibilitatea dea purta discuţii bilaterale între şefii structurilorde poliţie din state diferite pe marginea unorsubiecte în relaţia acestora, dar a oferit şiposibilitatea relaţionării personale între cei 28şefi de poliţii europene şi directori ai agenţiilorde aplicare a legii ale Uniunii Europene.

3-10 octombrie 2015 - Vizită oficială aconducerii MAI şi IGPR în Statele Unite aleAmericii - domnul chestor general PetreTOBĂ a participat la o vizită oficială în StateleUnite ale Americii, la invitaţia domnului JamesCOMEY, directorul FBI. Au avut loc o serie deîntrevederi cu înalţi factori responsabili dindomeniul securităţii şi reprezentanţi de nivel aiagenţiilor americane de aplicare a legii, fiindsemnat cu această ocazie Acordul întreGuvernul României şi Guvernul Statelor Uniteale Americii privind intensificarea cooperării înprevenirea şi combaterea infracţiunilor grave.

29 octombrie – 1 noiembrie - Conferinţăorganizată de Santa Marta Group - domnulchestor principal de poliţie Viorel VASILE şidomnul comisar-şef de poliţie MariusROMAN, director DAEMRI au participat la oreuniune organizată de către Grupul SantaMarta în Spania. Această platformă decooperare reprezintă un parteneriat întreagenţiile internaţionale de aplicare a legii şiBiserica Catolică în lupta împotriva traficuluide fiinţe umane, fenomen considerat o formă asclaviei moderne. Întâlnirea a avut ca scopschimbul de experienţă în domeniul preveniriişi combaterii traficului de persoane, dar şi înceea ce priveşte reintegrarea victimelor însocietate.

Roxana GHEORGHIU-PAP

Direcţia Afaceri Europene, Misiuni şiRelaţii Internaţionale este unitatea oficială decontact din structura Inspectoratului Generalal Poliţiei Române în domeniul relaţiilorinternaţionale, pentru problematica afaceriloreuropene şi euroatlantice și funcţionează castructură independentă, în directa subordine aşefului Poliţiei Române.

Unitate centrală de specialitate, condusă decătre dl. comisar şef Marius Roman, directorulD.A.E.M.R.I., asigură aplicarea unitară alegilor, decretelor, hotărârilor şi ordonanţelorGuvernului, hotărârilor Consi liului Suprem deApărare a Ţării, precum şi a ordinelor,dispoziţiilor, instrucţiunilor şi regulamenteloremise şi aprobate de ministrul Afacerilor Interneşi de Inspectoratul General al Poliţiei Române,referitoare la afacerile europene, la relaţiileinternaţionale ale I.G.P.R., precum şi elaborareaşi urmărirea implementării politicilor M.A.I. îndomeniile de competenţă.

În principal, aceste priorităţi vizează: * ac -tu alizarea cadrului legal de cooperare

poliţienească internaţională la nivel bilateral şidezvoltarea unor instrumente de cooperarebazate pe bunele practici identificate până înprezent în conformitate cu atribuţiile PoliţieiRomâne; * asigurarea participării poliţiştilorromâni în conformitate cu Planurile de AcţiuneComune şi obligaţiile asumate de M.A.I. şi lamisiuni operative de patrulare, precum şi desprijin şi suport operativ în vederea combateriiinfracţiunilor comise de unii cetăţeni români înstrăinătate; * continuarea demersurilor şiactivităţilor asociate participării la misiuniinternaţionale de menţinere a păcii, înconformitate cu documentele strategiceaprobate de Consiliul Suprem de Apărare aŢării; * îndeplinirea angajamentelor asumate decătre România şi/sau în cadrul organizaţiilorinternaţionale (PCC SEE, Interpol, Railpol,Tispol, Aquapol, SEPCA, etc.); * respectareaangajamentelor asumate de România prinTratatul de Aderare la Uniunea Europeană şipromovarea unei contribuţii efective larealizarea unui spaţiu de libertate, securitate şijustiţie în Uniunea Europeană; * monitorizareaevoluţiei agendei politice în sfera Justiţie şiAfaceri Interne şi elaborarea unor documente

de poziţie în raport cu interesele şi obiectivelePoliţiei Române; * participarea laimplementarea programului post-Stockholm şia Strategiei de Securitate Internă a UE; *asigurarea fluxului informaţional întrestructurile Poliţiei Române şi EUROPOL cuscopul transmiterii informaţiilor strategice şidiseminarea rezultatelor evaluărilor spe -cialiştilor agenţiei de aplicare a legii europene;* facilitarea participării active a reprezentanţilorPoliţiei Române la activităţile de cooperarepoliţienească internaţională în vedereacombaterii în special a criminalităţii organizate,precum şi a altor ameninţări la adresa securităţiiinterne.

Activitatea asociată oferirii de sprijinoperativ poliţiilor partenere din U.E. a cunoscutun trend ascendent, rezultatele obţinute în astfelde misiuni constituindu-se în exemple de bunăpractică în domeniu. Deschiderea PoliţieiRomâne în ceea ce priveşte componenta decooperare internaţională s-a concretizat prinparticiparea la misiuni de sprijin operativ cu

caracter temporar în state care se confruntăcu creşterea fenomenului criminalităţiicomise de unii cetăţenii români.

Poliţia Română participă, subcoordonarea MAI, cu efective importantela efortul internaţional de stabilizare şireconstrucţie în teatrele de operaţii alediferitelor misiuni de menţinere. Anultrecut, Poliţia Română a participat la 13misiuni de menţinere a păcii de pe patrucontinente, respectiv la misiunileOrganizaţiei Naţiunilor Unite din Haiti(MINUSTAH), din R.D. Congo

(MONUSCO), din Cipru (UNFYC1P), dinLiberia (UNMIL), din Sudanul de Sud(UNMISS), din Mali (MINUSMA), lamisiunile Uniunii Europene din Afganistan(EUPOL), Georgia (EUMM), Ucraina(EUAM), Congo (EUPOL), Libia (EUBAM),la misiunile Organizaţiei pentru Securitate şiCooperare în Europa — OSCE din Ucraina(SMM), precum şi la misiunea NATO dinAfganistan (ISAF).

Un rol important în asigurarea păcii şisecurităţii internaţionale, zonale şi regionalerevine acţiunilor desfăşurate în cadrulOrganizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi încadrul politicii externe şi de securitate comunăa Uniunii Europene.

Sfera misiunilor internaţionale în care suntdislocaţi ofiţerii de poliţie români este una foartevariată, poliţiştii români fiind constant remarcaţipentru profesionalismul de care dau dovadă şipentru contribuţia semnificativă pe care o aducla îndeplinirea obiectivelor strategice alemisiunilor.

Activitatea în domeniul AfacerilorEuropene se poate traduce prin derularea unuinumăr sporit de activităţi, datorat, pe de o parte,

evoluţiilor înregistrate la nivelul domeniilorgestionate, iar, pe de altă parte, complexităţiiproblematicilor abordate în cadrul acestora,număr care trebuie interpretat în condiţiile încare domeniul afacerilor europene a fost supusunui nivel ridicat de factori, atât interni, cât şiexterni.

Activităţi circumscrisePreşedinţiei Consiliului U.E.

Principalele activităţi au fost desfăşurate încadrul Preşedinţiei Elene şi Preşedinţiei Italiene,având pe agendă teme importante pentruperioada 2014 - 2020 privind viitorul ProgramStockholm, viitoarea Strategie de SecuritateInternă a UE, implementarea ciclului de politiciUE 2014-2020 în combaterea criminalităţiiinternaţionale organizate şi grave şi apriorităţilor EMPACT, asigurarea reprezentăriiIGPR pentru implementarea OAP 2014 şielaborarea OAP 2015 din cadrul Ciclului dePolitici UE 2014-2020, viitorul rol al COSI şiCATS, direcţiile de acţiune ale UE, creareacadrului financiar multianual de finanţare aactivităţilor prin care vor fi atinse obiectiveleUE şi întocmirea Programelor Naţionalereferitoare la accesarea fondurilor puse ladispoziţie prin intermediul mecanismului ISF(Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 -Securitate Internă), negocierea nouluiRegulament al EUROPOL, neaplicarea decătre UK a acquis-ului comunitar adoptatanterior intrării în vigoare a Tratatului de laLisabona (PROAPP), negocierea înfiinţăriiunui Parchet European şi reformareaEUROJUST, etc.

În cadrul procesului de prevenire şicombatere a ameninţărilor grave la adresasecurităţii la nivel european, regional şi naţional,IGPR a continuat să furnizeze către EUROPOLinformaţii relevante pentru punctele focaleasupra cărora există un interes legitim al ţăriinoastre, participând totodată la reuniunile denivel strategic organizate la nivelul Europol(Consiliul de Conducere al EUROPOL saureuniunile Şefilor Unităţilor NaţionaleEUROPOL), dar şi la întâlnirile de coordonareşi evaluare a anumitor paliere infracţionale.

Referindu-se la activităţile desfăşurate subcoordonarea sau cu implicarea Direcţiei AfaceriEuropene, Misiuni şi Relaţii Internaţionale dinacest an, dl. comisar şef Marius Romanrealizează o selecţie riguroasă din multitudineaacestora, astfel:

19-23 ianuarie - Misiunea de evaluare aRomâniei în cadrul celei de-a şaptea runde deevaluări reciproce (GENVAL) în domeniulcriminalităţii informatice – misiunea s-adesfăşurat sub coordonarea IGPR şi a vizatevaluarea tuturor structurilor de la nivel naţionalcu competenţe în domeniu; în data de 29

14 15

naţional privind victimizarea;derularea unei campanii anti-victimizare, desfăşurată în mediilelocuite de romi; module de instruire apoliţiştilor care desfăşoară activităţiîn astfel de localităţi.

În privinţa studiului ce va firealizat se va întocmi o evaluaredetaliată a stadiului cercetării privindvictimizarea, în care o echipă decercetători în domeniul sociologic vaanaliza stadiul cercetării privindvictimizarea în ţările cu tradiţie înacest domeniu şi urmând să se facărecomandări pentru un astfel dedemers specific.

Cercetătorii vor realiza, deasemenea, un sondaj asupravictimizării cu stabililirea in -strumentelor de sondaj şi a ghiduluide interviu. Datele vor fi colectatefolosindu-se un eşantion de populaţiereprezentativ la nivel naţional,combinând metode cantitative şicalitative, cu accent pe comunităţilede romi şi pe alte comunităţi cu profilsocio-economic similar.

Datele colectate vor fi interpretate,întocmindu-se un raport final ce va fipublicat. Activităţile vor fi susţinutede către experţi de la Institutul deEconomie Naţională de la AcademiaRomână.

Totodată, va fi derulată o campaniede prevenire a victimizării, în care oechipă de experţi din cadrul Romani

CRISS va finaliza o evaluare agrupurilor vulnerabile şi va întocmiun draft al strategiei pentru campaniaantivictimizare, cu scopul de a

maximiza numărul cetăţenilor de etnieRoma care să fie conştienţi dedrepturile lor şi care să beneficieze deacestea.

80 de poliţişti vor fi instruiţi cu

privire la combaterea infracţiunilormotivate de ură şi tehnici avansate deinterogare, 300 de poliţişti româniurmând traininguri în domeniul

combaterii faptelor penale de gen şitehnici avansate de interogare.

Lena MITROI

Munca poliţistului de stradă, ceamai vizibilă componentă a activităţiispecifice, va fi susţinută şi în anul ceva urma de demersuri multiple,dedicate zonelor defavorizate, acolounde problematica deosebită cereacţiuni concrete, fundamentateştiinţific.

La nivelul Direcţiei de OrdinePublică se află în derulare douăproiecte, cu finanţare externă, careprivesc relaţia poliţie-comunităţi deromi, gestionate de ofiţeri din cadrul

Serviciului Coordonare Mediul Rural. Primul dintre acestea se referă la

„Promovarea conceptului de poliţie deproximitate în zonele rurale, îndeosebicele locuite de romi şi în altecomunităţi defavorizate socio-economic”, finanţat din Fondul deCoeziune Elveţian şi având un bugetde 2.317.647 CHF, dintre care1.970.000 CHF contribuţie elveţianăşi 347.647 CHF din partea română.Perioada de implementare a acestuidemers a fost 2012 - 2014, dar s-aextins până în luna septembrie 2016,bugetul fiind suplimentat cu 160.000CHF

Obiectivul face trimitere laîntărirea capacităţii poliţiei de ordinepublică din mediul rural, prin:dezvoltarea capacităţilor de formareîn domeniul de profil şi cel al

limbii/culturii rome. Astfel, s-aînfiinţat un centru de limbă şi culturăromani la Centrul de Formare şiPerfecţionare a Poliţiştilor „NicolaeGolescu” Slatina. Totodată, s-aurenovat spaţii de cazare în centrupentru 25 cursanţi, în care s-au derulato serie de traininguri.

O altă coordonată a proiectului avizat asigurarea suportului logistic şioperaţional pentru poliţia rurală fiindachiziţionate: 58 autospeciale marca„Dacia Logan” destinate patrulării; 10

autovehicule de teren, marca „DaciaDuster”; un autovehicul cu nouălocuri marca „Renault Trafic”; douăambarcaţiuni pentru poliţiştii dinServiciul Poliţiei Delta Dunării; patruvideocamere termoviziune; 25 decostume de protecţie pentru poliţiştiidin Serviciul Poliţiei Delta Dunării;150 imprimante şi 120 staţii de lucru.

Astfel, s-au desfăşurat activităţicum ar fi: întocmirea şi distribuireamanualului poliţiei de proximitate înmediul rural cu sprijinul experţilorelveţieni; organizarea de forumuri desecuritate locală în toate localităţilestabilite în cadrul proiectuluiîmpreună cu autorităţile locale şireprezentanţii comunităţilor ţintă;

Realizarea unui studiu sociologicprivind relaţia dintre poliţie şicomunităţile rurale în localităţile

selecţionate în proiect, cu sprijinulexperţilor Institutului de EconomieSocială din cadrul AcademieiRomâne. De asemenea, a fostconceput un studiu comparat privindrelaţia dintre poliţie şi minorităţinaţionale în context european, cusprijinul experţilor din cadrulAcademiei Române şi cei aiUniversităţii Petru Maior din Târgu-Mureş.

În luna aprilie 2013, la Timişoara,a avut loc un seminar internaţionalpentru schimb de bune practici,desfăşurat cu sprijinul Universităţii deVest. Între altele, au fost susţinutemicro-proiecte la nivel local cuimpact rapid în domeniul ordiniipublice pentru comunităţile rurale, în30 dintre cele 97 de localităţi incluseîn proiect. În cadrul acestora,posturile de poliţie comunale au fostrenovate şi dotate cu mobilier.

Prevenirea victimizăriiîn comunităţile

de romi

Cel de-al doilea proiect se referă la„Abordarea integrată pentru pre -venirea victimizării în co munităţile deromi”, finanţat prin MecanismulFinanciar Norvegian, având un bugetde 3.492.714 lei (791.550 de euro),dintre care grant: 2.968.807 de lei,suma de 523.907 de lei reprezentândco-finanţare.

Acest demers are ca perioadă deimplementare 30 de luni (până lasfârşitul lunii aprilie 2017), obiectivulconstând în creşterea nivelului decunoaştere, prin utilizarea unorinstrumente validate ştiinţific, lanivelul instituţiilor naţionale şieuropene cu atribuţii în aplicarea legiiprivind fenomenul victimizării încomunităţile de romi, precum şiprevenirea şi reducerea victimizării înrândul persoanelor vulnerabile dinaceste comunităţi.

Proiectul are ca rezultatepreconizate: elaborarea unui studiu

Proiecte, trainiguri în derulare,

Serviciu poliţienesc specializat, dedicat comunităţilor defavorizate

D a, era să o comit! Nu se întâmpla marelucru, copilul avea viteză mai maredecât a mea, dar, cu toate astea, putea

să fie neplăcut. Din fericire, am frânat la timp.Tatăl lui a reacfionat supărat și era să-mi arunceghiozdanul în parbriz de nervi. O reacfienormală și firească de altfel. Era copilul lui șidreptul lui de a traversa pe acolo.

Șocat de ceea ce era să fac, am ajuns acasă șim-am uitat pe filmarea camerei video de la bord

să văd ce s-a-ntâmplat și să învăf ceva din asta.Stupoare! Cu câteva secunde înainte să ajung eu la locul

incidentului, o mașină parchează fix pe trecerea depietoni urcată ușor pe bordură. Din mașină coboară fixtatăl de mai sus și copilul cu pricina, care apare în fafamea pe trecerea de pietoni pe după mașina parcatăinteligent de taică-su, care era supărat că eu era să comito ilegalitate și să nu le acord prioritate. Brusc, setransformase din șofer în pieton cu drepturi. Niciosecundă nu i-a trecut prin cap că modul în care a parcatel mașina era să ducă la rănirea copilului lui…

Revenind, ieri, în dreptul școlii, la aceeași trecere depietoni, un polifist făcea ordine. Nu lăsa pe nimeni săoprească în dreptul acelei treceri de pietoni. Nu vă putefiimagina cu câtă ură îl apostrofau mămicile isterice, cu

câtă grafie îl ignorau tăticii și ce claxoane își lua. Cutoate astea, mare parte dintre părinfii grăbifi se deplasau10-20 de metri mai încolo, unde puteau să oprească fără

să încurce pe nimeni. Brusc, m-am înveselitși când am trecut prin dreptul lui am datgeamul jos și i-am spus: „Îmi place cefacefi!”. S-a uitat la mine pufin nedumerit,fafa i s-a înseninat, mi-a mulfumit printr-omișcare bruscă a capului și și-a continuatmunca de educare cu forfa a adulfilor caredefin adevărul absolut și știu ei mai bine.

Sunt convins că i-am făcut o bucurie.Sunt convins că i-am dat un impuls și aajuns acasă măcar un pic mulfumit că muncalui a fost apreciată de cineva. Mă gândescacum la munca lor, la faptul că mare partedintre cei care-și fac treaba nu sunt apreciafisuficient. La faptul că mulfi nu îi respectă.

Mă gândesc să facem o treabă faină. Măgândesc să pornim o campanie… nu ocampanie că nu sună bine… un val deatitudine sub numele <<Mulfumește-i unuipolifist!>>. Și nu e mare lucru. Când vedefipolifiști care vă ung la suflet prin ceea ce

fac, când îi vedefi că îi întorc din drum pe șmecherii caredepășesc coloana, când vedefi că îi amendează pe ceicare întorc pe linie continuă sau nu respectă benzile înintersecfii sau orice altceva care ar duce la eliminareașmecheriei în trafic, deschidefi geamul și mulfumifi-le.Spunefi-le că apreciafi munca lor și că v-au făcutdimineafa mai frumoasă. Haidefi să-i recompensămmăcar prin atitudinea noastră, dacă altfel nu avem cum.Eu am făcut primul pas ieri. N-a fost greu! A fost chiarfrumos!”- a concluzionat cu entuziasm Răzvan Baciu,unul dintre bucureștenii civilizafi în trafic.

Marius POPESCU

S`-i mul]umim unui poli]ist

“

Tehnică de calcul, 14 dispozitiveelectronice de mărunţit şi cântărire,3 aparate pentru confecţionareaartizanală a ţigărilor, 50 detelefoane mobile şi cartele, precumşi peste 300 g. de cannabis şisubstanţe psihoactive au fostridicate, la începutul acestei luni, înurma celor 20 de percheziţiidomiciliare efectuate pentrudestructurarea unei grupăriinfracţionale specializatăîn trafic de droguri derisc şi substanţepsiho active.

Perchezifiile, înurma cărora au fostrefinufi 16 tineri, aufost efectuate la datade 4 decembrie a.c.,de către poliţiştiiServiciului de Combaterea Criminalităţii OrganizateGorj, sprijiniţi de cei din cadrulInspectoratului de Poliţie Judeţean,sub supravegherea unui procurorD.I.I.C.O.T. - B.T. Gorj, pe razajudeţelor Gorj, Mehedinţi, Hune -doara şi în municipiul Bucureşti. Laactivităţi au participat poliţişti dincadrul structurilor de combatere acriminalităţii organizate alejudeţelor Mehedinţi, Hunedoara,Olt, Dolj şi a municipiuluiBucureşti, precum şi jandarmi.

Acţiunea a beneficiat desprijinul de specialitate al De -

partamentului de Informafii șiProtecfie Internă.

Din cercetări a reieşit că, înperioada 2014 – 2015, frecvent, ceiîn cauză s-ar fi deplasat pe razamunicipiilor Craiova, Timişoara şiBucureşti, de unde ar fi procuratdroguri pe care le-ar ficomercializat pe raza municipiuluiTârgu Jiu.

Tinerii, în perioada 2014– 2015, cumpărau dro -

gurile din ţară sau dinstrăinătate şi levindeau elevilor deliceu, în Târgu Jiu.

Numai anul a -cesta, 25 de tineri,consumatori de dro -

guri, au ajuns înstare gravă la spitalul

judeţean Târgu Jiu.Acţiunea s-a declanşat în

urma sesizării medicilor.Marfa vândută era deosebit de

periculoasă şi era împărţită calitativîntre traficanţi şi cumpărători.Elevii primeau substanţe pe caredealerii nu le-ar fi consumatniciodată.

Acţiunea a avut loc după ce, dela începutul anului, 25 de tineri auajuns la spital în stare gravă, iarmedicii au anunţat autorităţile.

Marius POPESCU

20 de percheziţii la o grupare infracţionalăspecializată în trafic de droguri

“Ceave6i cu noi, de

ce? Noi suntem oa-meni cinsti6i!” - spunea

mama unui liceean.Apoi, a leșinat când a

văzut cu ce se ocupa fiulei, după ce poli6iștii au

perch e zi 6ionat ca me -ra acestuia.

1716

Polifiștii brăileni au deschis porfilepentru cetăfeni, pentru marcarea ZileiNaţionale a României.

Activitatea desfăşurată sub sloganul„Mândru că sunt român!” a avut drept scopcultivarea patriotismului în rândul elevilor,apropierea poliţiştilor de copii şiprezentarea celor mai importante aspectedin meseria oamenilor legii.

Invitaţi au fost elevi din clasele a II-a dela două unităţi de învăţământ dinmunicipiul Brăila: Şcoala Gimnazială

„Fănuş Neagu” şi Liceul Pedagogic „D.P.Perpessicius”, precum şi copii carefrecventează Cercul de Ziaristică de laPalatul Copiilor Brăila, toţi purtând

costume populare româneşti.Timp de două ore, participanţii au

purtat ecusoane reprezentând hartaRomâniei, în culorile drapelului.

Manifestareaa fost deschisă deconducerea Ins -pectoratului dePoliţie JudeţeanBrăila, care aprezentat copiilorscopul întâlnirii şiimportanţa zileide 1 Decembriepentru români.

După in to -narea imnului

naţional şiprezentarea programului manifestării,lucrători din cadrul ServiciuluiCriminalistic au realizat fotografii degrup pe care, apoi, le-au oferit fiecăruiparticipant la finalul manifestării, subformă de portret- schiţă.

În timp ce pe SmartBoard arulat o prezentare despre ZiuaNaţională a României, o partedintre copii a colorat fişe cutema acfiunii, iar ceilalţi aususţinut momente artistice.

Lucrările copiilor au fostexpuse pe două panouri

amplasate în sala unde s-adesfăşurat activitatea.

Pentru efortul depus şiimplicarea de care au dat dovadă,elevii au primit dulciuri, calendareşi steguleţe tricolore, achiziţionatecu sprijinul Sindicatul Naţional alAgenţilor de Poliţie şi al CorpuluiNaţional al Poliţiştilor. De asemenea,copiilor le-au fost oferite reviste „PoliţiaRomână” şi câte un exemplar dinfotografia portret de grup, realizată despecialistul criminalist.

Activităţile au continuat în parcareainspectoratului, unde copiii au avut

posibilitatea de a vedea tehnica şiechipamentele folosite în activităţilespecifice, de către lucrătorii Serviciului deAcţiuni Speciale, precum şi un exerciţiudemonstrativ susţinut de aceştia.

Exerciţiul a constat în simularea uneisituafii de luare de ostatici în timpuldesfăşurarii unui jaf armat la sediul uneiunităţi bancare, finalizat cu intervenţiaechipajelor Serviciului pentru AcţiuniSpeciale şi salvarea persoanelor reţinute de

către infractori. De asemenea, au fostutilizate tehnici specifice alpinismuluimilitar - coborâre în rapel, procedeeimprovizate de căţărare şi escaladă.

Activitatea a fost încheiată în forfă decătre luptători care au organizat un atelierde prezentare a materialelor de intervenţieaflate în dotarea Serviciului pentru AcţiuniSpeciale şi au explicat utilitatea acestora înmisiunile la care participă.

Marius PopescuJenel Șogor

„Mândru c` sunt român!”

În ziua de 14 decembrie a.c., PoliţiaRomână a participat, în cadrul Campanieisociale „Shoe Box Blythswood”, laSerbarea de Crăciun organizată de Grădiniţanr.2 din localitatea Ulmeni, judeţul Călăraşi.

Prin intermediul cutiilor cu cadouri,polifiștii au adus fericire şi speranţă însufletele a zeci de copii, care, pentru primadată, au trăit emoţia şi magia Crăciunului.

Cadourile, oferite cu multă iubire de către

„spiriduşii în uniformă ai lui MoşCrăciun”, care s-au alăturat acestei campaniisociale, au fost primite cu inedite mulfumiri:inocentul surâs al copilăriei, îmbrăfișări șilacrimi de bucurie.

Fără ajutorul şi implicarea tuturorpoliţiştilor, copiii nu ar fi putut aveasentimentul că visele devin, uneori,realitate.

Cerasela Lepădatu

Un vis împlinit

18 19

2120

Un vechi proverb spune că prietenii,chiar dacă se revăd peste ani, se comportă deparcă s-ar fi despărţit cu câteva clipe maiînainte.

Acest sentiment l-am trăit şi eu, la I.P.J.Sibiu, atunci când am reîntâlnit-o pe LucianaBalteş, purtătorul de cuvânt alinspectoratului.

Discuţia a debutat atât de natural încât,într-adevăr, aveam impresia că nu trecuserădecât numai câteva minute de când oîntrerupsesem.

Noutatea a fost aceea că Luciana nu semai numea Balteş, ci Lazăr. Se căsătorise, înurmă cu câteva luni, prilej de a-i îmbrăţişa,cu sufletul, pe cei doi frumoşi tineri.

În rest, totul purta amprenta firescului.Firesc pe care îl împărtăşesc şi cititorilor.

Biografia profesională a Lucianei Balteş,în Poliţie, a debutat la 15 noiembrie 2003,după ce absolvise Facultatea de Drept.Atunci s-a angajat la Serviciul Rutier alinspectoratului, ca personal civil,ocupându-se cu implementarea în bazele dedate a punctelor de penalizare.

Doi ani mai târziu, a participat la unconcurs pentru încadrarea câtorva posturi deofiţer, ocupând unul dintre locuri.

Atunci, Inspectoratul nu mai aveapurtător de cuvânt, iar conducerea acestuia aconsiderat că este o funcţie care i s-ar potrivi,iar timpul şi rezultatele obţinute de Luciana,au dovedit că nu s-a înşelat.

„Îmi place şi mă regăsesc în ceea ce fac,prin natura atribuţiilor specifice, mi-a spusofiţerul. Sunt mereu în legătură cu activitateacolegilor din cadrul I.P.J., a căror muncătrebuie să o prezint oportun şi real. Acestaspect al activităfii mele se constituie atât înmotiv, cât şi în atu pentru menţinerea unor

relaţii profesionale deosebite cu colegii, cutoate structurile şi compartimentele demuncă.

Totodată, am construit şi menţin ocolaborare foarte bună cu reprezentanţiipresei locale cu care, având în vedere şivechimea mea, ca purtător de cuvânt, amdezvoltat relaţii parteneriale bazate perespectul reciproc, pe cel faţă de cetăţeni şi înconsonanţă cu regulile comunicării. În acestsens, cred că nu greşesc afirmând că estenotorie şi benefică deschiderea co -municaţională manifestată de instituţianoastră faţă de mass-media, în general, şifaţă de jurnaliştii cu care colaborăm, înspecial, oameni cărora le-am câştigat

încrederea prin disponibilitatea mani festatăfaţă de solicitările lor”.

�Cunoşteam, deja, de la ofiţerii care se

ocupaseră de destructurarea unui grup, careacţiona prin metoda “Accidentul”, desprerolul important pe care îl avusese purtătorulde cuvânt, subcomisarul Luciana Balteş, îninformarea populaţiei, printr-o campaniesusţinută, în legătură cu activitateainfracţională a membrilor acelui grup, aspectdespre care aceasta mi-a spus, cu o naturaleţedezarmantă: “Mi-am făcut datoria!”.

Ziua stabilită pentru deplasarea,împreună cu purtătorul de cuvânt al I.P.J.Suceava, subcomisarul Ionuţ Epureanu, lacâteva posturi de poliţie, a coincis cu uneveniment nefericit, decesul unei tinere, încondiţii suspecte, iar presa era interesatăsă obţină informaţii, cât mai multeinformaţii şi cât mai repede, de la Poliţie.

În această situaţie, am putut constata,„la faţa locului”, complexitatea şiimportanţa activităţii purtătorului decuvânt pe multiple planuri.

Documentarea completă asupra speţeila colegii care se ocupau cu elucidareacazului.

Analiza informaţiilor şi sintetizareacelor mai reprezentative, atât pentru ocorectă informare a mass-media şi,implicit, a cetăţenilor, cât şi pentrureflectarea cât mai realistă a activităţilordesfăşurate de către poliţişti în vedereainstrumentării în spiritul adevărului şi al

Legii a speţei. Apoi, comunicarea cu reprezentanţii

media. Şi plierea pe solicitările acestora.Diversificate şi complexe. Iar, în anumitesituaţii, chiar complicate.

La toate acestea, purtătorul de cuvânt,subcomisarul Ionuţ Epureanu, a răspunscalm, civilizat, profesionist. Astfel încât,la sfârşitul zilei, presa avea datelecomplete pentru a informa corectcomunitatea, munca poliţiştilor pentrurezolvarea cazului era reflectată înparametri normali, iar purtătorul de cuvântavea, după propria mărturisire…„satisfacţia lucrului bine făcut”. Şiprofesionist, aş adăuga eu, spre corectacuprindere şi descriere a responsabilităţiiîn activitatea de comunicare.

Pagină realizată deNicuşor DULGHERU

Responsabilitatea, ca talent

Disponibilitatea comunic`rii

Condiţii dure, performanţeremarcabile

Rămas în Germania, a început să-şi cauteun loc de muncă. După ce şi-a trimis CV-uricu zecile la firme nemţeşti, Guzu a apelat laajutorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei deMuncă, la un departament special care îisprijinea pe străini să se integreze înGermania. „Nu aveam un loc de muncă şi amfost testat de agenţie pentru a se vedea cemeserie mi se potriveşte. Mi s-a propus să mărecalific. Le-am spus că visul meu era sădevin poliţist. Au zâmbit, dar n-au uitat demine. După câteva luni, m-au sunat. Aveau oveste bună, pentru mine. Exista posibilitatea,cu aprobarea Ministerului de Interne, să-mitrimit actele pentru a da examene la Şcoala deSubofiţeri”. Au urmat examene dure. Dintrecei 25 de candidaţi străini - între care , turci,danezi, ruşi, polonezi, ucraineni şi un român-doar cinci persoane au reuşit, după doi ani,numai Ştefan Guzu şi un coleg rus deveneaupoliţişti cu acte în regulă.

Reprezentanţii instituţiei germane deînvăţământ l-au sprijinit, oferindu-i inclusivcursuri de limbă. Specializările ulterioare, darşi Şcoala de Ofiţeri le-a finalizat cu succes,diploma obţinută constituind adevăratul săupaşaport spre profesia de poliţist în Germania.Determinarea, capacitatea de a acumulainformaţii i-au adus performanţe profesionale,dublate de funcţii de conducere. Începând cuanul 2004, a fost şef de cabinet, ofiţer depresă, dar şi şef de tură la poliţia de autostradă.Implicarea totală în viaţa comunităţii dinIvenack, în diverse proiecte sociale şiculturale l-au pus în faţa unei noi provocări.„Pompierii voluntari mi-au sugerat săcandidez pentru funcţia de primar, iar atunci i-am refuzat din lipsă de timp. Eram plecat12-14 ore pe zi la muncă, iar la final desăptămână eram plecat în străinătate. Aceştianu s-au lăsat, rugându-mă să încerc caindependent”, ne-a povestit Ştefan. A urmat ocampanie electorală ca la carte, cu pliante şi

întâlniri cu locuitorii comunei. Candidaţipentru fotoliul de primar al comunei Ivenackau fost românul Ştefan Guzu şi neamţul Lüker

Roland, ambii neavând un partid care să-isusţină.58,6% din totalul celor prezenţi la urnei-au acordat votul românului nostru.

Cu gândul acasăÎn 2003, bistriţeanul a intrat în Asociaţia

Internaţională a Poliţiştilor (IPA) şi a reuşit săînfiinţeze o asociaţie de prietenie româno-germană, care sprijină relaţiile de colaborareîntre poliţia germană şi cea românească.Asociaţia a ajutat însă mai multe instituţii dinjudeţul Bistriţa-Năsăud. În 2013, Liceul deMuzică „Tudor Jarda” din Bistriţa primea dela asociaţie instrumente muzicale noi învaloare de 10.000 de euro, iar anul acesta,asociaţia a sprijinit Spitalul Judeţean deUrgenţă Bistriţa şi un azil de bătrâni cu 50 de

cărucioare şi dispozitive pentru persoanele cudizabilităţi. De asemenea, Primăria comuneiPoiana Ilvei a primit o maşină de pompieri cutracţiune 4X4, graţie Asociaţiei de PrietenieRomâno-Germane, al cărei vicepreşedinteeste tocmai Ştefan Guzu.

Apropierea de oameni nu cunoaşte bariereatunci când ai proiecte clare, benefice pentruceilalţi. După opt ore petrecute la secţia depoliţie, Ştefan Guzu ajunge la Primărie, undeeste ajutat de câţiva consilieri, cărora le-atrasat un porgram clar cu sarcini concrete.Primarii comunelor care au o populaţie sub5.000 de locuitori sunt numiţi în Germania

„onorifici” şi li se permite să aibă şi alte job-uri în acelaşi timp, aceştia fiind plătiţi cu sumesimbolice, care nu le permit să se întreţină.

Pentru că nu are la dispoziţie decât resursaumană, Ştefan rezolvă problemele comunităţiiangrenându-i pe localnici mai ales în treburigospodăreşti, de curăţenie. La capitoluldorinţe, la fel de precise ca şi proiectele,românul nostru se gândeşte la atragereaturiştilor şi, deopotrivă, a investitorilor înmăsură să susţină economic zona. Deasemenea, vrea să dezvolte voluntariatul şigrupurile de acţiune locală pentru a păstralegătura cu cetăţenii săi pe care îi considerăpropria familie. O familie extinsă, omogenă,în care oamenii să se sprijine şi să se ajutereciproc.

Lena MITROI

Poli]ist german cu suflet de român Ştefan Guzu a visat dintotdeauna să devină poliţist. A reuşit să dea

consistenţă speranţelor sale tocmai în Germania, devenind un model pentru ceice-şi doresc asiduu să pornească pe drumul anevoios al oamenilor legii.

Provenit din cea mai numeroasă familie din comuna bistriţeană Poiana Ilvei,o localitate pitorească de munte de la poalele Rodnei, Ştefan Guzu este cel de-alpatrulea dintre cei 13 copii. Şapte dintre aceştia s-au stabilit în Italia, în Anglia, înSpania, în Germania, şase aflându-se în ţară: la Timişoara şi în diverse localităţidin judeţul Bistriţa-Năsăud. Abia o dată la câţiva ani se întâlnesc toţi la casa

bătrânească.

început: „Cred că nu suntmulte structuri în care să seîntâlnească un climat demuncă asemănător celui dinsecţia noastră.

Când afirm acest lucru,am în vedere pregătireapersonală, disponibilitatea înrelaţia cu cetăţenii,camaraderia dintre noi,profesionalismul în general.

În secţia noastră,cuvântul de ordine estecomunicarea şi am constatatcă, pe această bază, obţinemrezultatele scontate şi căexistă armonie”.

În continuare, în discuţiile cu ceilalţicomponenţi ai Secţiei de poliţie ruralăPorumbacu de Jos, aveam să constatunanimitatea în aprecierea că rolul unuicolectiv bine armonizat este major în

îndeplinirea de calitate a misiunilor.Astfel, agentul şef adjunct Valentin

Putinei, absolvent al Şcolii de agenţi depoliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina, înanul 2007, lucrează în Secţie din anul2011. „Mă bucur că fac parte din aceastăechipă şi că, împreună cu colegii de lacele 5 posturi, formăm un colectiv încare se îmbină experienţa cu tinereţea,”mi-a spus poliţistul.

Agentul principal Gabriel Burdea,transferat în structurile de poliţie de laPoliţia de frontieră – Timiş şi apoitransferat în cadrul Secţiei Porumbacude Jos, în anul 2011, în urma adoptăriiconcepţiei de reorganizare a poliţiei înmediul rural, mi-a destăinuit: „Colegiimei de aici sunt foarte buni, atât capoliţişti, cât şi ca oameni. Nu mai

vorbesc de colegii de la posturile depoliţie, care au o activitate aproapepermanent încununată de succes”. Amvorbit, apoi, şi cu un şef de post depoliţie. Cu agentul şef Adrian Bordean,

de la Postul din comunaCârţa. Absolvent al Şcoliide agenţi de poliţieCâmpina, poliţistul şi-adesfăşurat activitatea,până în anul 2001, laposturile din Vurpăr şiBrateiu, iar din acel an şipână în prezent aîndeplinit funcţia de şef alPostului din Cârţa.

„Munca de poliţie laun post comunal estesolicitantă, mi-a spusacesta, deoarece trebuiesă ai cunoştinţe şi, mai

ales, să ţi le perfecţionezi, petoate liniile de activitate.

Totodată, un aspect foarteimportant al muncii noastreeste cunoaşterea populaţiei.Personal, lucrând de peste 14ani la acelaşi post, dintr-ocomună cu 1.500 de locuitori,îi cunosc pe toţi: de la nounăscut până la cel mai învârstă. Cunoaşterea estereciprocă, având în vedere căţinem permanent legătura”.

��„Cunoaşterea situaţiei din

zona de responsabilitate, comunicareacu cetăţenii, solicitudinea în rezolvareaproblemelor acestora şi, nu în ultimulrând, colaborarea şi sprijinul reciproc în

rezolvarea problemelor şi respectarealegalităţii sunt, după cum a insistatasupra lor comisarul şef Diaconu Costel,elementele definitorii ale unei activităţipe care ţi-o doreşti de succes”.

Pe aceste coordonate, aveam să îicunosc pe domnii Günter Klingeis şiDumitru Moga, cetăţeni cu care poliţiştiimenţin legături de colaborarepermanente, pentru asigurareadesfăşurării în condiţii de legalitate, atâta activităţii de turism, cât şi a celei dindomeniul silvic.

�Acestea au fost, în linii generale,

aspectele definitorii ale unui periplugazetăresc la o secţie de poliţie ruralăcunoscută pentru rezultatele foarte buneobţinute şi pentru poliţiştii destoinicicare fac, permanent, din munca depoliţie o adevărată, realistă şi

transparentă activitate în serviciulcetăţenilor.

Nicuşor DULGHERU

Sunt locuri în care ajungi pentruprima dată şi ai impresia că le-ai maivăzut, după cum sunt altele în care reviişi ai surpriza să constaţi că eştiînconjurat de o noutate pe care nu ţi-opoţi explica.

Sunt şi zone, însă, iar Sibiul este unadintre ele, în care sentimentul de bine,de linişte, de cunoscut se împleteşte,armonios, cu acela de noutate, deînceput, de altceva.

Aici, în Inspectoratul de PoliţieJudeţean, mi-am regăsit, într-o recentădocumentare, prieteni vechi, şi i-aş numipe comisarii şefi Lucian Tarnu şi CostelDiaconu, comisarul Christian Stanciu şisubcomisarul Luciana Balteş, oameni acăror companie o resimţi mai proaspătăca la început, după cum am întâlnit,pentru întâia oară, poliţişti precumcomisarul şef Ionuţ Modrescu şisubcomisarul Cristian Negru, pe care amavut impresia că îi cunosc de o viaţă.

Acesta a fost contextul în carecomisarul şef Lucian Tarnu, adjunctulşefului I.P.J. Sibiu, mi-a recomandat sămă întâlnesc cu poliţiştii din cadrulSecţiei de Poliţie Rurală Porumbacu deJos, „una cu rezultatele cele mai bunedin cadrul inspectoratului”, conform

aprecierii acestuia.Reîntâlnirea cu şeful secţiei,

comisarul şef Costel Diaconu, după anişi ani de când nu ne mai văzuserăm, adecurs firesc, normal, ca şi când ne-amfi despărţit cu câteva ore în urmă.

Ceea ce a durat ceva mai mult, decâtdacă ne-am fi revăzut după câteva ore,cel mult câteva zile, a fost relatareaperiplului profesional al ofiţerului.Absolvent al Şcolii de poliţie Băneasa,

în anul 1988, profilul judiciar, acesta afost repartizat la Poliţia Oraşului Avrig,unde a lucrat până în 1991, când a fostmutat la Biroul Judiciar. Din 1996 şi-adesfăşurat activitatea, până în 1998, laServiciul de Ordine Publică, iar încontinuare, până în 2004, a fost şefulCompartimentului Omoruri dinServiciul Judiciar al I.P.J. Sibiu. Din2004 până în 2011 a lucrat la Dispecerat,iar din acel an, în urma unui examen, afost numit în funcţia de şef de Secţie.

O Secţie de poliţie cu o zonă deresponsabilitate întinsă şicu o organigramă pemăsură. În acest sens,comisarul şef Diaconumi-a relatat, amănunţit, cuclaritate, calm, profe sio -nist, următoarele: Sec ţiade Poliţie Rurală Porum -bacu de Jos este compusădin cinci posturi de poliţiecomunale, încadrate cucâte un şef de post şi unnumăr variabil de poliţişti,unul sau doi, foarte binepregătiţi profesional, curezultate foarte bune pe

toate palierele activităţii specifice.„Avem un colectiv închegat, dedicat

profesiei alese, ca un exemplu mairecent, printre multe altele, însă, îl voiaminti pe cel al agentului principalDaniel Munteanu, care s-a prezentat laserviciu din concediul de odihnă, pentrua participa la reţinerea unei grupări detâlhari. În activitatea desfăşurată,beneficiez de sprijinul subordonaţilor,oameni integri, pregătiţi, dedicaţi

profesiei alese, precum inspectorulprincipal Nicuşor Zamfirescu, ofiţeroperativ, agentul principal GabrielBurdea, agentul şef adjunct ValentinPutinei şi agentul principal DanielMunteanu. Operativitatea intervenţiilorsunt tot atâtea repere ale munciinoastre”, a încheiat ofiţerul, nu înaintede a-mi pune la dispoziţie o întreagămapă cu documentele cazurilorrezolvate.

Ajuns în acest punct al discuţiei,

comisarul şef Diaconu mi-a sugerat săaflu şi părerea subordonaţilor despreaspectele principale ale climatului demuncă.

Astfel, inspectorul principal NicuşorZamfirescu precizează, încă de la

A-ţi face datoria cu profesionalism

inspectorul principal Nicuşor Zamfirescu împreunăcu șeful secEiei de PoliEie Rurală

agentul şef adjunct Valentin Putinei împreună cu agentul principal Gabriel Burdea

Günter Klingeis

Dumitru Moga

agentul şef Adrian Bordean

22 23

24 25

cap, pentru ca organele de poliţie sănu aibă vreo bănuială cu privire lafaptă şi să nu se constate în cadrulvreunei expertize că Ţ.C. - A. a fostlovit cu alt obiect. Cu această ocaziei-a fost promisă o recompensă.

Martorul P.I. - A. a declarat că,iniţial, a crezut că A.I. - C. a vrut să îlimpresioneze pentru a arăta de ce esteîn stare şi nu a crezut că vorbeşteserios, motiv pentru care i-a spus căeste de acord.

Ulterior, până la data de12.08.2015, s-a mai întâlnit cu A.I.-C. de câteva ori, ocazie cu care acestaa insistat cu privire la aspectele maisus relatate, respectiv că doreşte ca elsă-l omoare pe Ţ. C. - A.,promiţându-i diferite sume de bani.

Astfel, la data de 12.08.2015, înjurul orelor 07,30, la podul de pesterâul Moldoviţa din comuna Vama,judeţul Suceava, s-a întâlnit cu A.I -C. care i-a spus că îl supravegheazăpe Ţ.C. - A. şi că acesta se deplaseazădes în pădure, sugerându-i să se oferesă-l ajute, pentru a putea să-l omoare.Cu această ocazie A.I.- C. i-a înmânatsuma de 1.000 lei, spunându-i să-icomunice lui Ţ.C.- A că are un clientpentru lemn de larice, care i-a plătitun avans de 1.000 lei, şi să-l chemepe acesta în pădure, pentru a sustrageîmpreună lemnul respectiv. Atunciurma să-l omoare pe Ţ.C. – A. De

asemenea, A.I. - C. i-a spus că îi varemite suma de 20.000 – 30.0000 leişi respectiv 10.000 euro, dacă îlomoară pe Ţ.C. – A. Banii urma să-iprimească la câteva zile dupăcomiterea omorului. La audieri,martorul a predat suma de 1.000 lei,formată din 5 bancnote în cupiură de200 lei, pe care i-a primit de la A.I. -C., în scopul precizat anterior.

În continuare, P. I.-A. a arătat căA. I. - C., după plata în avans a sumeide 1.000 lei, a devenit nerăbdător şi,în repetate rânduri, i-a cerut să comităfapta prin metoda arătată mai sus.

Reaudiat, Martorul P.I.-A. adeclarat că îşi menţine în totalitatedeclaraţiile şi arată că, în 27.08.2015,s-a întâlnit cu A.I.-C., în centruloraşului Câmpulung Moldovenesc,ocazie cu care acesta i-a oferit sumade 1.000 euro, respectiv 20 bancnoteîn cupiură de 50 euro pentru a-l omorîpe Ţ. C.-A., sumă pe care a predat-ocu ocazia audierii.

În data de 27.08.2015, ora 16.00,suspectul A.I. - C. a fost identificat,în municipiul Câmpulung Mol -dovenesc, şi condus la sediulorganului de urmărire penală pentrucercetări, în baza mandatului deaducere.

Audiat, în prezenţa apărătoriloraleşi, suspectul A. I.- C. nu arecunoscut săvârşirea infracţiunii

reţinute în sarcina sa, acceptândrealitatea efectuării plăţilor cumotivarea nesinceră că acestea au fostfăcute în alte scopuri, menţinânddeclaraţia cu ocazia audierii sale încalitate de inculpat.

* * *La data de 13.08.2015, prin

ordonanţa organului de cercetarepenală al poliţiei judiciare, din cadrulServiciului Investigaţii Criminale alI.P.J. Suceava, s-a dispus începereaurmăririi penale, in rem, pentrusăvârşirea infracţiunii de încercareade a determina săvârşirea uneiinfracţiuni, prevăzut de art. 370 Codpenal, constând în aceea că numitulA.I.- C., din comuna Vama, judeţulSuceava, a încercat să-l determine penumitul P.I.-A., din localitate, pe carel-a contactat în repetate rânduri, încursul lunii august, prin corupereaconferită de promisiunea ofeririisumei de 20-30.000 de lei, din care,în data de 12.08.2015, i-a dat 1.000de lei pentru a-i suprima viaţanumitului Ţ.C.-A., persoană cu careacesta se afla în relaţii conflictuale.

Prin ordonanţa din 13.08.2015, s-adispus continuarea urmăririi penalefaţă de suspectul A.I.- C. pentrusăvârşirea acestei infracţiuni.

Prin ordonanţa din 27.08.2015, s-adispus extinderea urmăririi penalefaţă de suspectul A.I. - C. pentrusăvârşirea acestei infracţiuni.

Prin ordonanţa din 27.08.2015, s-adispus extinderea urmăririi penalefaţă de suspectul A.I. - C., pentruacoperirea întinderii obiectuluimaterial al infracţiunii reţinute însarcina sa.

Prin ordonanţa din 28.08.2015, s-adispus punerea în mişcare a acţiuniipenale faţă de suspect, pentrusăvârşirea infracţiunii amintite maisus, iar ulterior inculpatul a fosttrimis în judecată”.

Nicuşor DULGHERU

Comisarul Andrei Ciuhan, lucrătorîn cadrul Serviciului de InvestigareaCriminalităţii, din I.P.J. Suceava, aînceput relatarea ultimului cazsemnificativ, la rezolvarea căruia aavut un aport substanţial, calm, egal,liniştit, dar cu o însufleţire pe carei-o citeam în dorinţa de a-mi pune la

dispoziţie atât fotografii, cât şiprincipalele informaţii specifice.

„La data de 12.08.2015, Ţ. C.- A.,din comuna Vama, judeţul Suceava, s-a adresat cu o plângere unităţiinoastre prin care ne-a sesizat că P. I. -A., a fost plătit de către A. I.- C., dinaceeaşi localitate, cu care se află înrelaţii tensionate, să-l omoare.

În cadrul audierii, Ţ. C.- A. aarătat că, de aproximativ 6 luni, seafla într-o stare conflictuală cunumitul A. I.- C. deoarece era acuzatde către acesta că îi sustrage materiallemnos din pădure. Mai mult, s-ar firăzbunat pe el şi i-ar fi turnat şi nisipla motoarele a 2 autoturisme offroadcare îi aparţineau. Acesta a mai arătatcă A. I.-C. este proprietarul maimultor suprafeţe împădurite din zonă.

Totodată, a declarat că, în urmă cuaproximativ două luni, în faţa caseisale a avut un conflict violent cu A.I.-C., ocazie cu care a fost ameninţatcu moartea. Atunci, s-au lovitreciproc, în conflict fiind angrenaţi

membri ai familiei sale şi angajaţi ailui A. I.-C. Conflictul a fost stinscând au ajuns organele de poliţie lafaţa locului, în cauză fiind întocmitdosar penal.

După acest incident, nu a mai avutdiscuţii cu A. I.- C. de nici un fel şinici nu a mai fost ameninţat. La data

de 12.08.2015 a fost informat de cătreP. I. - A. cu privire la faptul că a fostangajat de către A. I. - C. să-l omoare.Mai exact, să-l lovească cu un par în

cap, iar ulterior să răstoarne un copacpeste el, pentru a simula omorulîntr-un accident, fiind plătit, cu titlude avans, cu suma de 1.000 lei,

urmând ca, la final, să primească osumă mult mai mare.

Fiind audiat, martorul P. I. - A. adeclarat că, în urmă cu ceva timp,mama sa a fost apelată de soţianumitului A. I. - C., care i-a spus căel şi fratele său ar fi distrus şi furatbunuri aparţinând soţului ei. Dincauza acestui fapt, l-a apelat telefonicpe A. I. - C. pentru a-i cere explicaţii.Când s-au întâlnit, A. I. - C. i-a spuscă nu are nimic cu el, însă, i-areproşat că este prieten cu Ţ. C.-A.,care îi sustrage lemn din pădure şi îiprovoacă distrugeri la utilaje.

Pentru a nu intra în conflict cuacesta, i-a spus că nu este prieten, cidoar se afişează cu el, nu îl agreeazăfiindcă i-a cauzat nişte problemefratelui său cu poliţia şi îl aşteaptă lacotitură.

Din acel moment, P. I. - A. a arătatcă poziţia lui A. I. - C. s-a schimbatcomplet, spunându-i: ”dacă-i aşa, haisă facem cumva, să i-o facem”, încontinuare prezentându-i modalitatea:să meargă cu Ţ.C - A. în pădure, să-lpună să taie un copac, în timpulacesta să-l lovească în cap cu unlemn, iar ulterior să taie copacul şi

să-l pună peste acesta, ca să se vadăcă l-ar fi tăiat greşit şi ar fi căzutpeste el. A insistat să nu îl lovească cualtceva, decât cu o bucată de lemn, în

Radiografie de caz

Discuţia cu comisarul LenuţaNeagu, în timpul unei deplasăripentru documentare de presă la

I.P.J. Sibiu, a fost canalizată, înprincipal, pe analiza unui caz, soluţionatde ofiţer, în care autorii au acţionatdupă, deja, binecunoscuta metodă„Accidentul”.

Cazul, care dăduse multă bătaie decap poliţiştilor sibieni, din cauzanumărului mare de persoane înşelate, înspecial persoane în vârstă, a fostrezolvat, după cum a ţinut să precizezepolifista Neagu, datorită prezenţei despirit a unei venerabile doamne care,după ce a fost sunată de către infractori,conform metodei „Accidentul”, aacţionat „…aşa cum citisem înpublicaţii şi cum auzisem la posturile deradio şi de televiziune locale că trebuiesă procedăm”.

Cazul a fost descris într-un număranterior al revistei şi nu mai revenimasupra lui.

Vom încerca, însă, în cele ceurmează, să vă prezentăm, cu dorinţă deimparţialitate, importanţa activităţii dede informare desfăşurate de Poliţie, princompartimentele de specialitate.

Ne-am orientat, în acest scop, sprepurtătorul de cuvânt al inspectoratului,subcomisarul Luciana Balteşnominalizată şi de către comisarul

Lenuţa Neagu şi de şeful ServiciuluiCabinet, subcomisarul Cristian Negru,ca promotoare a unei intense informăria populaţiei judeţului.

„Cum au apărut primele cazuri devictime, înşelate prin această metodă,am început o campanie susţinută deprevenire şi, implicit, de informare, prinmass-media locale.

În virtutea bunelor relaţii pe care leavem cu presa, datorită obiectivuluicomun, acela de corectă informare aComunităţii, am insistat pe conş -tientizarea cetăţenilor asupra pericoluluireprezentat de infractorii ce acţionauprin metoda „Accidentul”. Pot să spuncă a fost o campanie susţinută, chiaragresivă, deoarece nu ne-am limitat doarla comunicate de presă, ci am încheiat,simultan, protocoale de colaborare cupresa scrisă şi on-line, cu posturile deradio şi tv.

Am realizat mesaje puternice, careau apărut şi pe care le-am susţinut şireluat.

Am explicat metoda folosită deinfractori şi, ceea ce am făcut, zic eu,foarte bine, şi-a continuat relatarea, cuînsufleţire, subcomisarul LucianaBalteş, a fost înregistrarea unui spotaudio şi difuzarea lui inclusiv înhipermarketurile din Sibiu şi în centrulcomercial Mall, din zona Şelimbăr.

Am avut şi un mesaj adresat exclusivtinerilor, „Instruieşte-ţi părintele!”, princare îndemnam părinţii, persoanele învârstă, în general, să nu dea crezareapelurilor telefonice primite de lanecunoscufi şi să sune copilul saunepotul despre care erau minţiţi că aufost angajaţi în vreun accident.

Mai mult, împreună cu actoriiTeatrului Radu Stanca-Sibiu, am realizatun clip în care am prezentat cum sederulează o conversaţie tip„Accidentul”, care trebuie să fie reacţiaeventualei victime şi mesajul deatenţionare al Inspectoratului nostru.

Iată de ce, folosesc acest prilejpentru a mulţumi atât reprezentanţilormass-media, cât şi actorilor, care ne-ausprijinit nu numai cu această ocazie, cişi în educarea copiilor, prin piese deteatru, unele, dintre ele, interactive, amai spus ofiţerul şi a încheiat astfel: Cepot să spun mai mult? Partenerideosebiţi!”

„Aceasta a fost contribuţiapurtătorului de cuvânt al I.P.J. Sibiu larezolvarea unui caz”, mi-a spus simplu,dar cu o vizibilă doză de satisfacţie,subcomisarul Cristian Negru, şefulpurtătoarei de cuvânt Luciana Balteş.

Nicuşor DULGHERU

Destructurare

prin informare

26 27

Apărută destul de tardiv în peisajullegislativ românesc, Legea nr. 151/2015privind insolvenţa persoanelor fizice,publicată în Monitorul Oficial , partea I, nr.464/26.06.2015 privind insolvenţapersoanelor fizice derivă dintr-o necesitatesocială, dar şi economică.

Datoriile persoanelor fizice, atât cătrebănci, cât şi către bugetul de stat sau

bugetele locale, au generat un fel de haosfiscal.

Cu atât mai mult cu cât impreviziuneaunor factori a acţionat asupra veniturilorpersonale. În aceste condiţii, oricepersoană cu obligaţii fiscale, poate face uzde lege, pentru stoparea majorării debitelor.

Este important de precizat călegiuitorul a precizat în mod expres caresunt persoanele fizice supuse acesteiproceduri. Astfel, atât persoanele fizice cucapacitate de exerciţiu, cât şi cele lipsite decapacitate de exerciţiu (minorii) pot fisupuse procedurii.

Legea prevede faptul că pot fireprezentaţi în cadrul procedurii depracticieni în insolvenţă sau de mandatari.

Este de remarcat faptul că se cere cadebitorul aflat în stare de insolvenţă (adicăîn imposibilitatea de a acoperi datoriiexigibile) să fie de bună-credinţă, înaplicarea acestei proceduri. Pe cale decontrarietate, reaua-credinţă conduce la oserie de sancţiuni, cum ar fi interdicţii şidecăderi profesionale (art.2, alin.6).

Deci, pentru intrarea în aceastăprocedură, pe lângă buna-credinţă adebitorului, o altă condiţie este cea legatăde acest debit, şi anume, să fie CERT,LICHID ŞI EXIGIBIL.

Făcând un paralelism între Legea nr.85/2006 şi Legea nr. 151/2015 observăm oserie de asemănări, dar şi unele deosebiri.

Asemănările sunt de natură procesuală,cum ar fi: instanţa constată existenţa stăriide insolvenţă pe baza cererii şi a probelor,practicianul în insolvenţă este cel desemnatde către instanţă (potrivit O.U.G. nr.86/2006) să supravegheze, să reprezinte şisă efectueze operaţiunile de lichidare şidistribuţie a sumelor, în condiţiile art.87pct.5 Cod de Procedură Civilă.

Sunt şi o serie de deosebiri, careparticularizează procedura insolvenţeipersoanei: dacă prin plata anticipatădebitorul a acoperit 75% din valoareatotală a creanţelor acceptate în listacreditorilor, beneficiază de închidereaanticipată a procedurii. Debitorului i se

recunosc drepturi procesuale cu caracterexorbitant, adică drepturi conferite expresprin această lege sau prin legi speciale pecare debitorul le poate exercita personalsau prin reprezentant, atât împotrivaadministratorului judiciar, cât şi împotrivalichidatorului judiciar.

Cererea de deschidere a procedurii sepoate face sau de către debitor, personal,

sau de către un creditor.Legiuitorul nu a definit o suma - prag

de la care se poate cere deschidereaprocedurii, ci a apreciat că trebuie doveditădoar starea de insolvenţă (de către debitor)sau că într-o perioadă de treizeci de zile dela data scadenţei unei creanţe, un creditornu a reuşit, pe cale amiabilă, reglementareaacestei datorii.

Este de observat şi faptul că instanţa vastabili şi data apariţiei stării de insolvenţă,dacă nu exista înscrisuri doveditoare, iardacă această dată nu este notoriucunoscută, se prezuma că starea deinsolvenţă a apărut odată cu înregistrareacererii debitorului sau odată cuînregistrarea cererii creditorului.

În cazul înregistrării mai multor cereriale creditorilor se vor conexa la primacerere depusă în ordine cronologică. Încazul cererilor formulate atât de cătrecreditori, cât şi de către debitor, cererilecreditorilor se vor conexa la cerereadebitorului, indiferent de momentuldepunerii acesteia.

Un alt principiu de drept procesual civilconsacrat de această procedură este cel alprobaţiunii. Cererea de insolvenţă trebuiesă fie însoţită de probe, deci dovedită.

O simplă cerere nu face dovada stăriide insolvenţă, iar instanţa va dispunetrecerea la falimentul personal numai înmomentul constatării insolvenţei.

Spre deosebire de falimentul persoaneijuridice, falimentul persoanei fizice este decompetenţa judecătoriei, ca primă instanţăşi a Curţii de Apel, ca instanţă de controljudiciar.

Calea de atac a recursului e prevăzutăca făcând parte din drepturile cu caracterexorbitant, alături de dreptul de a formulacontestaţii la lista creditorilor, dreptul de aformula apărări sau de a ataca oricehotărâre judecătorească (sentinţa de trecerela faliment personal, sentinţa de închiderea procedurii).

Drepturile creditorilor acceptaţi pe listacreanţelor pot fi exercitate colectiv, decătre un reprezentant numit de instanţă , la

cererea unui grup de creditor ce reprezintăcel puţin 33% din totalul creanţelorchirografare.

Urmarea imediată a deschideriiprocedurii constă în suspendarea tuturorurmăririlor silite, precum şi a tuturorprocedurilor judiciare şi extrajudiciare.

Pe toată durata procedurii se suspendăcursul oricărei prescripţii. În tot acestrăstimp, până la închiderea procedurii, lacreanţele deja fixate la valoarea nominală,nu se vor putea aplica dobânzi moratorii,penalităţi sau alte costuri.

Spre deosebire de procedurainsolvenţei persoanelor juridice, debitorulpersoană fizică, pe perioada de observaţieşi a reorganizării, îşi păstrează dreptul dea-şi administra averea.

Administratorul judiciar va putea fischimbat, oricând în cursul procedurii,pentru motive temeinice sau la cererea unuicreditor, care deţine cel puţin 50% + 1 dinvaloarea creanţelor chirografare.

Apariţia normelor metodologice deaplicare a legii conduce la completareacadrului procesual, atât legea în sine, cât şinormele completându-se armonios cudispoziţii ale Codului Civil şi ale Coduluide Procedură Civilă.

Aşa cum am arătat, această legecompletează un gol legislativ, dar şistabileşte posibilităţi noi de rezolvare alitigiilor patrimoniale. Venită dupăcontextual crizei financiar-economice dinanul 2009, această lege se îmbină cu alteacte normative, cum ar fi legea medierii,chiar dacă nu e indicată în mod expres.

Apreciez că normarea în acest domeniuva avea o influenţă foarte mare cu privire ladezvoltarea economico-socială, dar şiindividuală. Ca orice normă de drept,produce un feed-back asupra individuluicare s-ar traduce printr-o mai atentăgestionare a activităţii personale,patrimoniale.

Tentaţiile vieţii conduc de multe ori lao neglijare a datoriilor, în general, dar şi lao mai mică implicare, responsabilă, subtoate aspectele.

Dintr-un simplu consumator, omul artrebui să devină un producător de bunuri şiservicii.

Toate acestea pot să conducă la un sporde valoare, care, în final, se va răsfrânge şiasupra veniturilor care să acoperecheltuielile curente ale cetăţeanului.

Anticii greci ( Syrus, 687) spuneau că„Trebuie să-i poruncim banului, nu să-i fimrobi”.

Ec. Cristina ARDELEAN Av. drd. Sorin ARDELEAN

Teze şi antiteze juridice

IInnssoollvveenn]]aa ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee

„Inima lui de părinte al creştinilor aars ca o făclie”, inima sa, o mare în carese revarsă toate lacrimile pământului.Astfel se poate descrie taina sfinţeniei,taina luminătorilor lumii. Sfânt alcreştinătăţii, prin dragostea sa pentruIisus, prin dragostea pentru Adevăr.Trăind mila şi adevărul ca ierarh, SfântulNicolae a avut întotdeauna „aceastălumină a inimii, care nu are hotarmormântul”.

„Edictul lui Constantin cel Mare l-agăsit pe Sfântul Nicolae în temniţă. Prinacest edict de recunoştere a creştinismuluica religie de stat, la anul 313, SfântulNicolae şi toţi creştinii din temniţeleImperiului roman sunt puşi în libertate. La325, printre cei 318 Sfinţi Părinţi aiprimului Sinod ecumenic de la Niceea eraşi Ierarhul Nicolae. Soborul s-a convocatpentru a stăvili marea erezie aarianismului, care tăgăduia divinitatea luiIisus. Atunci s-au cunoscut râvna sapentru adevăr…” (Părintele ArsenieBoca).

Sfântul Nicolae l-a pălmuit pe ereticulArie pentru hulirea Mântuitorului. L-apălmuit pe Arie, cel care săpa latemeliile creştinismului, chiardacă pentru această palmă şi-apierdut omoforul arhieriei, dindragoste pentru adevăr, pentruFiul lui Dumnezeu. SfinţiiPărinţi, după canoane, l-auscos pe Sfântul Nicolae dinSinod şi i-au ridicat însemnelearhiereşti, însă, chiar în aceeaşinoapte, cu toţii, în vis, l-au văzut peDomnul stând de o parte a SfântuluiNicolae şi întinzându-i cu mâinile Sfânta

Evanghelie, iar pe a SaPreacurată Maică stândde cealaltă parte a lui şiaşezând pe ai Sfântuluiumeri pallium-ul ar -hieresc, învestindu-l iarcu însemnele ranguluide Arhiepi scop. IarSfinţii Părinţi i-auredăruit, cu umilinţă şirespect, omoforul ar hi -eriei, în ţelegând, dupăacea revelaţie oniricăgestul Sfântului Nicolae:lovirea lui Arie, celîndărătnic diavolesc,răs tălmăcitor, hulitor afost un gest de focpentru Adevărul luiDumnezeu. Nicolaesemnifică biruitor depopor şi cu adevărat s-aarătat biruitor al răului.

„Inima lui depărinte al creştinilor aars ca o făclie. Poate căşi aici stă o taină a

sfinţeniei lui:capacitatea lui de suferinţă,suferinţa pe care o aduna de latoţi, ceea ce îi făcea iubirea maistrălucitoare şi care apoi maimultă suferinţă atrăgea, sporindfocul iubirii sale de oameni”.

Sfântul Ierarh Nicolae,Făcătorul de Minuni, Milostivul,

Dăruitorul, Grabnic Izbăvitorul dinnevoi şi din primejdii, Ocrotitorul copiilorşi Mângâietorul săracilor este unul dintrecei mai iubiţi sfinţi din toate timpurile ai

Bisericii. Sfântul Nicolae a fost desăvârşit în

cuvântul învăţăturii, trăind duhovniceşte,primind treapta preoţiei, vieţuind în postşi în neîncetate rugăciuni, arătându-sevrednic de cârmuirea Bisericii.

Sfântul Ierarh Nicolae este cel carei-a hrănit pe flămânzi, milostivindu-semereu către săraci. Sfântul Nicolae estecel care a alungat întunericul, viforulmării prin rugăciunile sale, salvândcorabia în drumul său spre SfinteleLocuri.

„Multe, mari şi preaslăvite minuni afăcut Sfântul Nicolae, pe uscat şi pe mare,ajutând celor ce erau în primejdii,răpindu-i din robie şi aducându-i la caselelor, izbăvind din temniţe, apărând detăierea de sabie, scăpându-i de la moarte,apoi multora le-a dat tămăduiri”.

Iar noi, să-i aducem acestui MareSfânt luminoasă rugăciune şi să ni-limaginăm intrându-ne în casa copilărieinoastre. Şi, mai ales, în inima noastră.

Roxana GHEORGHIU-PAP

28 29

Sfântul Ierarh Nicolae, preaiubit pÃrinte al creªtinilor

Inimasa, o mareîn care serevarsă

lacrimilelumii

Prin obiectiv: pitorescul RomânieiÎn seria acţiunilor organizate pentru a

sărbători Ziua Naţională aRomâniei, la sediul Inspectoratuluide Poliţie Judeţean Caraş-Severin,a avut loc un eveniment inedit:vernisajul expoziţiei de fotografieintitulată „România de poveste”, asubcomisarului de poliţie FlavianSavescu, membru al AsociaţieiArtiştilor Fotografi din Romania.Evenimentul a beneficiat deprezenfa conducerii instituţiei şi anumeroși colegi.

Autorul a oferit publicului oincursiune în lumea fotografiei prinabordarea în mare parte a fotografiei depeisaj, oferind o descriere a locurilor incare au fost realizate fotografiile expuse șievidenfiind faptul că Romania este o ţarăbogată în locuri minunate care asteaptă a fifotografiate şi promovate.

Subcomisarul de poliţie Flavian SergiuSavescu, din Caraş-Severin, a început sărealizeze fotografie artistică din 2009. Aurmat cursurile Școlii de Agenţi de Poliţie„Vasile Lascăr” din Câmpina, specialitateaCriminalistică, unde a făcut cursuri defotografie.

În momentul de faţă face parte dinechipa Serviciului de InvestigareaCriminalităţii Economice a Inspec to -ratului Judeţean de Poliţie Caraş-Severin.

“Am luat contact pentru prima dată cufotografia în şcoala generală, atunci cândun amic mi-a arătat laboratorul său ce seafla în debaraua apartamentului în carelocuia. Procedeele chimice m-au fascinat,aşa cum mă fascinează puterea mesajuluipe care o fotografie bună îl poatetransmite”.

Absolvent al cursului „Image analysis”şi masterand în cadrul Facultăţii de Arte şiDesign Cluj-Napoca, programul foto-video, poliţistul a participat, începând cuanul 2014, la 50 saloane naţionale şiinternaţionale de artă fotografică, cu peste250 acceptări şi peste 80 fotografiidistincte acceptate, unde a redat, prin

cadrele sale, o nouă lume plină desentimente şi gânduri.

Membru al Asociaţiei ArtiştilorFotografi din România, polifistul face

parte din echipa „Photographic Society ofAmerica”, distins cu 4* PSA, este membrual „Global Photographic Union”, distinscu GPU Crown 1 şi membru fondator şipreşedinte al „Foto Club BanatulMontan”.

În 2014, „Foto Club Pro Arad” l-a alesFotograful Anului, iar de-alungul anilor aadunat în palmaresul săufotografic nenumărate premii,distincţii şi medalii din aur şiargint, în cadrul unor saloaneinternaţionale de artă fotograficăşi concursuri din România,Ucraina, Elveţia, Grecia, Serbia,iar în luna martie a participat la otură foto în China.

Flavian Sergiu Savescu şi-aredat fotografiile în cadrul unorexpoziţii personale ori de grup,vernisate în ţară şi în străinătate.

Via6a de poli6ist în culori pastel

,,Îmi place foarte mult această meserieși nu sunt cuvinte deșarte. La bază suntofifer de cercetări penale, dar pasiunea dea pune frumosul în culori pe șevalet mătransformă, în timpul liber, într-un căutătorde speranfă, lumină și bine”.

Comisarul-șef de polifie Alunel Cocon,este polifist tot în cadrul Inspectoratului de

Polifie Judefean Caraș-Severin de peste 20de ani. În vârstă de 47 de ani, estecăsătorit și are doi copii.

Specializat în cercetări penale, își facemeseria cu pasiune și onoare. Face partedin categoria oamenilor răbdători,echilibrafi, analitici, dar și fini psihologi,calităfi indispensabile domeniului.

Absolvent al Şcolii Populare de Artădin Reşiţa, secţia pictură, în anul 1987,este un veritabil colecfionar de ordine,medalii şi insigne.

Pasiunea pentru pictură, pentru artă îngeneral, a fost moștenită de la tatăl sau,autodidact, sculptor și pictor, un ,,omgeneros de fire”, care a creat pentrucomunitate două monumente importantededicate recunoașterii meritelor oamenilordin Banat.

Cu nenumărate expozifii în domeniu,Alunel Cocon a participat la concursuri depictură în fară și în străinătate. Estemembru în Asociafia Uniunii ArtiștilorPlastici, având numeroase expuneri încadrul galeriilor de artă, dintre careamintim: expoziţie de insigne - Bucureşti

ediţia I a Târgului Ro-Cop 2015, CentrulCultural al MAI ,,Galeria Agora”, anul1998, Centrul Cultural al M.I., anul 1999.Craiova, Hotel Jiul, anul 2003.

Tablourile sale au fost cumpărate deiubitori de artă din fară și din străinătate.

Marius POPESCU

La IPJ Cara[ - Sever in

Poli]i[ti cu suflete de arti[ti

„Un prunc s-a născutnouă, un fiu s-a dat nouă…Dumnezeu biruitor, Domnal păcii, părinte alveacurilor”.

Întruparea Domnuluisimbolizează înfăptuireaunei zidiri noi a lumii.Naşterea Domnului esteînceputul mântuirii noastre. Iar noisuntem capabili să ne desăvârşim, săavem lumină în inimi, să percepem tainaprin care Biserica – însăşi viaţa – se zideşte.

Să primim cu fericire NaştereaDomnului, Metafizica Luminii, SărbătoareaSărbătorilor!

Prin Naşterea Domnului, prin har şisfântă învăţătură, putem aspira laperfecţiune, trăim deplina bucurie, simţimcum liniştea cerească se coboară pe pământ.

Hristos este Lumina lumii, El ne aducelumina cea adevărată, care „luminează înîntuneric, dar întunericul nu a cuprins-o”(Ioan 1,5).

Prin toată viaţa Sa, Hristos va fi luminadăruită lumii, spre a risipi întunericul forţelorrăului. Minunea Naşterii Domnului,percepută numai de câţiva aleşi - păstorii,magii -, care o vor vesti, are loc sub semnulSfintei Lumini, strălucitoare peste veacuri şiîn sufletele noastre.

Taina se săvârşeşte. Hristos se naşte,îngerii îl slăvesc, magii i se închină.

Mântuirea se arată,iar liniştea ce - rească se revarsăasupra sufletelornoastre. „Iar ies -lea, alegeţi-o,

Doamne, mereu îninimile noastre!”.

Domnul slavei îşi ţesefăgăduiala mântuirii

omului, apleacă cerurilespre pământ, se întrupează. Şi,

făcându-se om, ia chipul săracului şi se naşteîn iesle, iar Steaua Lui se arată magilor, careîi aduc aur, smirnă şi tămâie. „De Crăciun,străluceşte chipul pruncului dumnezeiesc,născut în iesle, spre mirarea înţelepţilor,spaima păstorilor şi mânia irozilor”.

În faţa deznădejdii sufletului omenesc,Biserica, ortodocşii răspund, din toatevremurile, cu un fapt, cuunul singur: Crăciunul…Pentru că năzuinţanoastră şi-a aflat în -truchipare prin NaştereaDomnului nostru ade -vărat, care ne va facedreptate… El a venit sământuiască tocmai ceea ce era pierdut. Deaceea, trebuie să fim desăvârşiţi, să aspirămla perfecţiune, să privim mereu spre lumină.Să alungăm adormirea, trezindu-ne spiritual,întorcându-ne cu adevărat la credinţă. Să nu

mai avem inimile împietrite, să nu mai fimbântuiţi de îndoială şi nefericire, să uitămrăul sau răzbunarea. Să trecem biruitori prinfrământările epocii, să nu ne lăsăm nimicităsimţirea religioasă, iar persecuţiilorîmpotriva ortodoxismului să le răspundemprin mărturisire, prin idealurile noastre,având mereu conştiinţa duhovnicească.

Iisus înseamnă Dumnezeu tămăduieşte,iar mântuire înseamnă şi vindecare.

Iisus s-a născut pentru noi, iar prin El neredescoperim. Iisus înseamnă Înviere,Bucurie, Strălucire, Viaţă fără de sfârşit.Viaţă duhovnicească, bisericească şiliturgică, viaţă ce se împărtăşeşte de SfinteleTaine ale Bisericii.

Iisus a biruit pentru noi toate ispitele careţin de frica noastră în faţa durerii şi a morţii.

Iisus are grijă de fiecare dintre noi. Elpăzeşte copiii, El îmbunează inima oa -

menilor, El aduce paceaîn casele noastre. Deaceea, darul nostru deCrăciun trebuie să fieIubirea. Darul nostru deCrăciun este dragosteape care Iisus a pus-o întoate darurile pentru

noi. Şi, mai presus de orice, Lumina, stea acălătorului.

Roxana GHEORGHIU-PAP

30 31

Profesor universitar la Univer -sitatea „Spiru Haret” din Bucureşti,psiholog principal clinician, psihologcriminalist şi prim-expert în detecţiacomportamentelor simulate (tehnicapoligraf), Tudorel Butoi-Severin estedoctor în psihologie şi drept, având oexperienţă de peste 35 de ani capractician în domeniul criminalisticii şial anchetei penale.

Tudorel Butoi-Severin a publicatpeste 80 de tratate, cursuri universitare,monografii, studii şi cercetări de

specialitate în do -meniul psihologieişi al ştiinţelorcomportamentale,dar şi al ştiinţelorjuridice, crimina -listicii etc. Estepreşedintele Co -

misiei de psihologie pentru apărare,ordine publică şi siguranţă naţionalădin cadrul Colegiului Psihologilor dinRomânia.

Recent, Tudorel Butoi-Severin ascris despre camarazii săi, desprepoliţiştii ultimelor cinci decenii, desprezbaterea zilnică, despre frumuseţe şiminciuni.

A scris, după cum mărturiseşte,despre aripa lui Dumnezeu ocrotitoarepeste noi, în „Moara fără noroc”, ediţienouă, în două volume, completată şirevizuită, lansată recent la CentrulCultural al M.A.I.

După cum afirma unul dintreexegeţii săi, Tudorel Butoi-Severineste din tabăra noastră de netăgăduit.Ceea ce scrie este viaţă. În tabăranoastră (n.n. - a poliţiştilor) nu curgnumai lapte şi miere. Suntem aici, însă,de pe această parte a baricadei, suntemoameni care trăiesc şi muncesc pentruoameni. Iar cărţile lui Tudorel Butoi-Severin vorbesc despre acest lucru.

În „Moara fără noroc”, pasaje de oprofundă sensibilitate alternează cupagini de analiză psihologică, de laudăla adresa profesioniştilor-poliţişti, darşi cu pagini de un cinism acut, abrupt.

Aceste extreme se regăsesc la nivelstilistic într-un fascinant joc alcontrastelor, metafore, jargon, argou.

„Gânduri, fapte, întâmplări,bucurii, tristeţi, iubiri şi multă,multă… moarte. Scriu despre niştenenorociţi de gabori şi nişte nenorociţide hoţi cărora, prin voia lui Dumnezeu,li se-mpletesc destinele. Scriu despre

iubire, despre trădare, prietenie şi ură(…). Scriu despre camarazii noi. Scriudespre aripa lui Dumnezeu ocrotitoare,peste noi” – mărturiseşte TudorelButoi-Severin.

Moara fără noroc

... spre amintire, despre camaraziimei, poliţiştii Cap i talei, şi despre hoţiicu care ni s-a împletit soarta,deopotrivă Dumnezeu să ne ţină şi săne păzească...

• prin harul DreptuluiDumnezeu şi destinul firii, am măcinat,la Moara fără noroc a profesiei mele,deşertăciuni, păcate şi patimi... Înfiecare din ele m-am regăsitvremelnic...

• am adunat în cartea asta fapteşi gânduri despre nişte nenorociţi dehoţi şi nişte nenorociţi de gabori, careîşi îndeplinesc destinele pe fracturi deistorie, sub vremurile hărăzite de bunulDumnezeu pentru fiecare dintre ei...

• amintiri aglutinate de trecereatimpului, în parte inexacte, pe alocuripline de omisiuni sau exagerări şi, nuo dată, deformate de ficţiune...

• o carte scrisă din perspectivasimplităţii şi jertfei anonime a îngeriloralbaştri, justiţiari călătorind prin neguripe cărarea primejdioasă a crucificăriirăului…

Roxana GHEORGHIU-PAP

“Ştiu tagma, de la şutitorii mărunţi la călcătorii decase, noaptea, cu legare şi luare de vieţi. Acum, cu ochiiînchişi, percep curgerea multicoloră, pestriţă, a atâtordestine, iremediabil nefericite, cu care viaţa mi s-a împletit.

Proxeneţi, femei de moravuri uşoare, bişniţari, spărgători, psihopaţi sexuali,asasini, tăinuitori şi „măcănitori” deopotrivă, lumea interlopă crudă, inteligentăşi perfidă, în care banii, aurul, sexul, jocurile de noroc şi băutura hrănesc veşnichimera marii lovituri, setea acută de aventură, senzaţia trăirii intense, exclusiv aclipei prezente, toate jertfite orgoliului maladiv şi totalului dispreţ pentru ce va săfie mâine.

Dumnezeule, şi cum sfârşesc!Gică Spoitoru, Fane Nas, Ioşka Puşcărie, Pardaian, Geanina Haladita, Lordu,

Mânuţă, Fana Ciorditoarea, Titi Gară, Rubinet, Paris Spărgătoru, Ulise Şmenaru,Jenică Kent şi câţi alţii, depozitari precari ai sutelor de mii, barosani de sezon cugaroafa la butonieră, viitoare ruine fără niciun şfanţ, umplând puşcăriile şiazilurile sordide...

Torcând caierul veşnic neterminat al datoriei, în nopţile mele de alergătură şigoană, multora dintre ei le-am ţesut aspra urzeală a dovezilor, cununându-i cupuşcăria.

Ne cunoaştem şi ne respectăm...”

Justi]iari c`l`torind prin neguri, pe c`rareaprimejdioas` a crucific`rii r`ului

Colind de lumin`, vestind Na[terea Domnului

Hristoseste Lumina cea

adevărată. Hristos esteLumina lumii.

Naşterea Mântuitoruluisemnifică darul nostru

absolut, „lumina gândită, calumină duhovnicească”,înnoirea omenirii prin

taina venirii cea în trupa lui Dumnezeu-

Cuvântul.

„De dragul MarieiŞi al MântuitoruluiLuceşte pe ceruriO stea a călătorului”.

M. Eminescu

3332

cadavrulunei rude apro -

piate, decedată şiîngropată cu câţiva ani în urmă?

Şi, mai ales, să arate ca atunci cândl-ai coborât în mormânt?”, m-aîntrebat, ori s-a întrebat, într-untârziu Duţu, cu o voce de m-a făcutsă privesc în jur şi să mă strânginstinctiv în mine.

“Am stat şi am cercetat cavoulăla zile şi zile la rând, a continuatobosit. Ba chiar şi câteva nopţi,unii lângă alţii. Nimic. Teama, deînceput, dispăruse. Construiam felde fel de ipoteze, care se năruiauuna după alta. Trecuse o lună.Exact în a 33-a zi, şeful de postdintr-o comună apropiată araportat că a găsit cadavrul. Dupăatâta aşteptare, nici nu pot să-ţispun cum ne-am aruncat în maşinişi am pornit acolo. Într-o curtepărăsită, ce mai păstra ruinelecasei de odinioară, în loc să găsim,cum ne imaginasem toţi cei dinechipa criminalistică, un schelet,şeful de post ne-a arătat, facându- necu greu loc prin mulţimea adunată,trupul unui bărbat ce jurai cădoarme. Lângă el, ţinându-şifruntea în palme, un altul, atât deneajutorat, încât ar fi stârnit milaoricui. «E fratele mortului», ne-alămurit poliţistul din comună. Dă-ţiseama că am asistat la reînhumare.Jalea familiei era a frică. El, fratele,părea calm. însă, până când a rămassingur lângă pământul reavăn. Atuncia început să urle. Să scormonească şisă urle. Ne-am luptat vreo şaseoameni să-l ducem în maşină. Atrebuit să aşteptăm alte şi alte zile,să-şi revină. Abia atunci am reuşit să

vorbim cu el. A scris şi o declaraţie, i-am citit-o de atâteaori încât pot s-o redau ca pe o poezie”.

«Lumina s-a oprit deasupra locuinţei mele. Fascicolulaţintit spre camera unde dormeam estompa toate celelalteraze. Am început să plutesc într-un vârtej Dumnezeiesc.Nu auzeam nimic, nu simţeam nimic. Eram eliberat detoate şi de tot. îmi făcea bine starea aia inefabilă. Am ajunsundeva, într-un oraş cenuşiu, strălucitor, înapoiamaterialelor superfinisate. Simţurile toate îmi erauconcentrate în priviri. 0 joacă, inimaginabilă, de sfere şicuburi, conuri şi cilindri. Nu doream să ştiu ce va mai fipână când nu l-am văzut. Era el, Fratele meu. înveşmântatîn alb pur, halucinant, ca într- o uriaşă hlamidă. Calmul cu

care m-a întâmpinat era deasupra umanului. Ireal. M-aîntrebat dacă vreau să rămân. Cu o durere inexplicabilă,am negat.

Refuzul, parcă simţit de DEASUPRA, mi-a fost curmatbrutal.

Reintrat în iureşul conului de lumină, am fost depus încurtea casei ce-mi trecuse copilăria. M-am întâlnit cu mineşi cu fratele meu, copii. Altceva nu ştiu. Unde şi cine amfost, unde şi cine sunt?»

Nemulţumit de ceea ce a aflat de la mine, spunându-şiprobabil că trebuie să ştie mai multe, nu pentru o scurtăproză poliţistă, ci să aducă dovezile necesare unui studiude anvergură, cineva,cândva, s-ar putea să continuecercetările. Undeva prin Munţii Vrancei, undeva la Dunăre,undeva...

Nicuşor Dulgheru

Cazul acela, încâlcit şi confuz,expediat de majoritatea ziarelor, încâteva rubrici mărunte, la “profanarede morminte", mi-a amintit una dintremultele povestiri cu care buniculŞtefan s-a întors de pe front.

Îmi spunea bătrânul, cu privireapierdută în depărtări, că, undeva prinMunţii Vrancei, într-unul din rarelemomente de linişte, când nici nutrăgeau şi nici nu erau ţinte, a venit,spre seară, aşa, din senin, o luminămare, “de la Dumnezeu”, credea el,

care a cuprins poiana unde stăteau. Nuîşi mai amintea sau, într-adevăr, nuştia cât durase “minunea”. Susţinea,însă, cu încăpăţânare, că, după aceea,unul dintre camarazii lui “o luaserazna”.

“Ne povestea, măi piciule, cât eraziua de mare, repeta de câteva oribunicul, că a fost dus în Rai. Şi astan-ar fi fost nimic, dar nu îi mai păsanici de inamici, nici de gloanţe, nicide bombe. De nimic. Până la urmă, cesă mai facă şi ofiţerii noştri?! L-aulăsat la vatră”.

Dacă la început m-am mulţumit cuceea ce scria presa, care amintea,lapidar, despre un cavou din caredispăruse cadavrul unui bărbat

înhumat în urmă cu mai bine de zeceani, ceva îmi spunea să insist pe cazpentru plusul de informaţii necesarunei proze scurte. Şi cum altfelputeam realiza acest lucru, dacă nuapelând la cunoştinţele în domeniu aletânărului meu prieten, criminalistulDuţu?! Ceea ce părea, însă, destul defacil, avea să îmi demonstreze cât demult mă înşelasem. In primul rând, nuam dat de Duţu. Aproape două luni dezile. In garsoniera lui, de burlac,soneria de la intrare şi telefonul sunau

degeaba. Când îl căutam la birou,aceeaşi duduie apatică, cu acelaşi glasplictisit, îmi spunea că nu a revenitdin misiune.

Intuiam eu bine unde era plecat aşacă, am încercat “să-i iau urma” înoraşul de la Dunăre unde se petrecuseevenimentul ce mă interesa. La Poliţiemi s-a spus că nu este acolo, deşisimţeam minciuna de la o poştă.

“Ce să fac? Hai să iau pe contpropriu o anchetă!”, mi-am zis.

După câteva zile de alergătură farăspor, de discuţii sterile, oboseală şinervi cât cuprinde, datorită tăcerii cucare mă întâmpinau toţi cei care aveauo cât de mică legătură cu cazul, m-amresemnat. Şi chiar începusem să uit de

elpânăcând l-amîntâlnit pe că -pitanul Duţu. Nicio datănu l-am văzut atât de marcatca atunci. Paloarea şi cearcănelecare-i trădau oboseala le

cunoşteam. Detaşarea, de om rupt derealitate, nu. Ştiam că insistenţele îlsupără, aşa că l-am lăsat în pace. Defapt, m-a îndemnat la asta mai multacel ceva ce izvora de dincolo defiinţa lui.

�După vreo lună, într-o vineri, m-a

sunat. Mă invita la o partidă depescuit. El. Tocmai el, de care trebuiasă mă ţin scai, săptămâni întregi, pânăreuşeam să-l scot la o baltă. Preţ de ooră, cât a durat drumul, cu hârbul meude Dacie, n-a scos o vorbă.

Ne-am aşezat într-un loc izolat şi,după lansarea câtorva “beţe”, amînceput aşteptarea.

“Ce-ar fi să te trezeşti lângă tine cu

Undeva... Cândva...

Bucuria de odinioară și explozia deculoare a obiceiurilor tradifionale încep să seestompeze în fafa sărbătorilor importate, înjurul cărora sunt construite adevărate

industrii, branduirea lor fiind bazată înprimul rând pe beneficiile comerciale.Trebuie să recunosc, plăcute, lipsite deimplicafii religioase, precum finutul postului,noile sărbători tind să înlocuiascăpe cele autohtone, în special dincauza mediatizării și promovăriiprimelor, îndeosebi în rândultinerilor, ei fiind principaliicumpărători ai produselor deValentine’s day sau Haloween.

Nu e ceva nou. Sensul șisemnificafiile tradifionale aufost alterate uneori superficial,alteori fundamental. Unexemplu elocvent, al căruirezultat este oarecum pozitiv,este Moș Crăciun, cel cu barbăalbă și costum roșu, a căruiimagine provine dintr-uncontroversat hibrid derivat dintr-unpersonaj religios – Sfântul Nicolae -,suprapus pe imaginea construită de CocaCola, o găselnifă lăudabilă pentrupromovarea brandului în sezonul rece.

„Unde ne oprim cu înnoitul? Acolounde noul <<dăunează grav sănătăfii>>spirituale. Eu nu văd obligatoriu unantagonism inerent între nou și tradifie șinu aș vrea să considerăm că tot ce este noue împotriva tradifiei sau că tradifia seopune înnoirii, chiar dacă sensulcuvântului tradifie ne duce cu gândul laceva vechi.” – spunea pastorul ValentinȘtef.

Înnoirea are un ritm care poate fiasimilat fără probleme. Depășind măsurași ritmul, noutatea poate producedezechilibre majore. Alvin Toffler în

„Șocul viitorului“susţine că aceastăschimbare spre nou,permanentă și rapidă,contribuie la alie nareaomului.

Acum și înnoireaeste percepută diferitde la persoană lapersoană. Tinerii, deexemplu, fac fafă maiușor la schimbări și seadaptează mai repedela nou, bă trânii, pe de

altă parte, se simt con fortabil în stilul încare au trăit până atunci.

Dăinuirea milenară a neamului aducetradifii născute din obiceiuri la fel de

vechi, a căror semnificafie pălește înnegura timpului. Sărbători precumDrăgaica, Sânzienele și Dragobetele,alături de altele mai pufin cunoscute,

există de mii de ani prin aceste locuri, iarînsemnătatea și izvoarele acestora pot fi cugreu explicate tinerilor ce manifestă unoarecare snobism sau superficialitate încunoașterea istoriei sau a obiceiurilorstrăbune. Tendinfe ușor ex plicabile, dacăluăm în calcul explozia de informafie lacare este supus fiecare individ.

Dacă vorbim despre Sânziene,sărbătorite în noaptea de 23 spre 24 iunie,originea lor este străveche, sărbătoareaeste strâns legată de cultul soarelui.Sanzienele se regăseau în persoanele unorfete deosebit de frumoase, preotese alesoarelui, un soi de fiinfe divine,misterioase, care se adăposteau înîntunecimea codrilor românești, în locurineumblate de om.

Dacă Dragobetele este o moştenire pe

care o avem de la daci, la romani, maiexact la 15 februarie, se organizauSerbările Lupercalia, care au condus, întimp, la Valentine’s Day, sărbatoare ce acucerit astăzi toate continentele,sărbătorile fiind înrudite, având caelemente principale iubirea, erotismul,fertilitatea și tinerii în general.

Dragobetele este cunoscută dreptsărbătoarea iubirii la români. În ziua de 24februarie, tinerii se îmbrăcau în finuta desărbătoare și plecau prin păduri să cautemugurii primelor flori de primăvară. Este,de asemenea, prilej de cunoaștere atinerilor și stabilirii viitoarelor căsnicii.

Și românii, după ’89, au împrumutatHalloween-ul, însă doar parfial, în sensulcă nu respectă întocmai tradifiile originale.În preajma zilei de Halloween întâlnim șiîn România, prin magazine, obiectelespecifice (măști, costumafii, afișe, celebriidovleci, etc ), pufini fiind cei care știu cuadevărat semnificafia sărbătorii.

Provenit din păgânismul celtic, este osărbătoare a morfilor, fiind ziua în care se“subfia” granifa dintre cei vii și cei plecafi,ziua în care spiritele vizitau rudele în viafă,sărbătoarea având elemente similare

“Pomenirii morfilor” sau Moșiide Toamnă sau de Iarnă.

Pentru români, Halloween-uleste un prilej de carnaval,petreceri tematice și de eliberarede problemele cotidiene. În timp,sărbătoarea și-a pierdut dinspecificul religios, chiar și dintradifii, iar superstifiile deHalloween au fost uitate și ele:

În noaptea de Halloween sefoloseau alune pentru vrăji,fiindcă diavolul era consideratculegător al acestor fructe;

Celebra lumânare aprinsă îndovleac, din noaptea de Halloween, aveamenirea de a fine spiritele rele la distanfă;

Dacă în noaptea de Halloween vedeaiun păianjen prin casă înseamna că spiritulunei persoane dragi te veghea;

Dacă băteau clopotele în noaptea deHalloween, spiritele și fantomele s-ar fisperiat.

Cu rele și bune, importate sau nu,sărbătorile de iarnă sunt așteptate cunerăbdare, atât de către copii, cât și decătre părinfi, acestea subsumând plăcereași frumusefea verbului “a dărui” șigratitudinea exprimată de tofi cei care suntbeneficiarii unui cadou. Începând de lasimplul “mulfumesc” până la surprizaîndeplinirii de către altul a unui vis.

Marius POPESCU

S`rb`torile române[ti -între tradi]ie [i import

34 35

„Poezia este darul suprem pe care mil-a dat Dumnezeu. Eu scriu tot timpul.Graţie divinului, am inspiraţie cum amrespiraţie. Cred în iubirea dintre oameni şi,atât timp cât ea nu dispare, va exista şipoezia, nimic nu poate rupe aceastălegătură.

Poezia a fost întotdeauna un refugiufrumos, cum e pentru cer pădurea. Muzamea este viaţa… Pentru un poet, muza estefrumosul care i se întâmplă… Scriu pentrucă vreau să las o fărâmă din mine, îmiasum ce scriu şi mă simt împlinit, iar asta

nu are cum să-mi afecteze celelalteactivităţi, sunt sarcini separate”. Lucrudovedit cu desăvârşire de către comisarulşef Ionel Simota, un poliţist devotatprofesiei, din cadrul I.P.J. Harghita.

„Un adevărat poliţist, un sensibilpoet”, aşa am denumit cândva oprezentare făcută colegului şi prietenuluimeu, poliţist harghitean, fiu al “dulcelui

târg al Ieşilor”, dar mai cu seamă poet şimembru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia

“A fost odată ca niciodată……aşa ar putea începe povestea

volumului de poezie “CALIGRAFIAIUBIRII”, poveste care nu s-a născut înanul 1995, odată cu publicarea primelorversuri în volumul intitulat sugestiv“DIALOG ÎN CER”, ci în 1971, an în carepoetul poliţist a văzut lumina zilei în satulFrenciugi din comuna Şcheia, judeţul Iaşi.

Dar au fost după aceea mulţi ani în caregândul frumos s-a aşternut în versuri – partea unor minunate poezii.

Şi fiecare dintre acestea au alcătuitvolume ce parcă nu pot cuprinde adânca

profunzime a sensibilităţii poetuluiexprimată prin inepuizabila sa inspiraţie.

Atunci când îl cunoşti pe Ionel Simota– POLIŢISTUL, nu-ţi poţi imagina cum aretimpul şi sensibilitatea de a scrie asemeneaversuri…

Atunci când îl cunoşti pe Ionel Simota– POETUL, nu poţi crede că profesia saeste aceea de apărător al Legii şi că este cuadevărat un profesionist…

Abia atunci când îl cunoşti pe IonelSimota – OMUL, înţelegi profunzimea careface posibilă coexistenţa acestor calităţi.

Încercând să cuprindemdimensiunea talentului săupoetic revărsat în pagini decarte, nu le-am putea citi acumpe toate, însă le-am puteaenumera pur şi simplu, titlurile:

Astfel încât: dacă primelevolume de versuri apărute înanul 1995: „DIALOG ÎN CER”şi „FRÂNTURI DE ZBOR” aufost urmate de „UN FEL DECOLIND”, dacă anii care au

urmat au aşternut „POEME” pe „RAMURIDE DOR” şi „LUMINA CUVÂNTULUI

MEU” pe „CASA CUSALCÂMI”,

…iar “DE DORUL TĂU” afost întregită cu „ÎNGERULMEU” descris în „CUVINTEÎNTRUPATE”, dacă„TURNUL TĂCERII” s-aplecat „LA POALELEOCHILOR TĂI”, lăsând înamintirea zborului său poetic“ARIPI DE CENUŞĂ”, fără capaşii făcuţi “DESCULŢPRINTRE CUVINTE” să-l fiputut opri să ne dezvăluie“OPERE COMPLETE”, iar mai apoi înmod paradoxal şi minunat, “TĂCEREAÎNGERILOR” l-a purtat, divin, spre un nou

“DIALOG ÎN CER” de această dată subformă antologică;

Dacă muzicalitatea versului său a creatfiresc şi simplu “CÂNTAREPĂMÂNTULUI”, iar aplauzelor noastre,sincere dar zgomotoase, poetul le-a răspunssugestiv prin “CÂNTARE ŞI TĂCERE”.

În sfârşit, dacă autorul este membru alUniunii Scriitorilor din România – FilialaBraşov, atunci ştim că poetul este poliţistulharghitean IONEL SIMOTA, despre carechiar merită să vorbim, pe care merită să-l

preţuim şi căruia, cu siguranţă, ne-amîmbogăţi spiritual, citindu-i minunatelegânduri şi simţăminte înveşmântate încuvânt, cu atât mai mult cu cât el scrie, sprea ne învăţa să ne aşternem sentimentelefrumos în ceaslovul vieţii, utilizându-i“CALIGRAFIA IUBIRII”! (GheorgheFilip)

Roxana GHEORGHIU PAP

Chip de colindIarna aceasta poartă chipul tău, Înfăşurat în mantia cuvântului, Îţi va fi cald, lumină îţi va fi,Cum lumânării, liturgic îi este.Pe munţi, se va aşterne zăpada, pe

creste,Ca o veşnicie a sorţii,Ca o moarte ce nu mai poate muri.

Tu te vei ruga pentru mărul aprinsŞi pentru sufletul păsării te vei ruga,Obrazul tău va fi precum copacul

nins,Pe care treceri de sfânt îl vor

dezmierda (…)

Iarna aceasta îţi poartă surâsul,Mereu însorit, ca într-o poveste,Între timp, cerul se va rostogoli,Cu sfinte zăpezi peste creste…

Tu vei alerga la ferestre să întâmpinicolindul,

A naşterii Domnului veste…

Poezie, vii la mine mereu...“În peisajul liricii actuale, vocea poetului Ionel

Simota se distinge prin mărci originale, dar şi prinraportare la modele perene ale poeziei româneşti(Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, NichitaStănescu), ca un ucenic smerit care îşi urmeazădrumul său spre împlinirea destinului binecuvântat”.(Prof. Teodora Cojocaru)

„… un confrate adevărat, unul dintre pazniciihărăziţi pentru a veghea frunza şi iarba pământuluiromânesc sub scutul poeziei”. (George Ţărnea)

Gară în alb

Se lasă alb pe munte, pe creştet, peste tine prin drum de foc eu mi-am pierdut cărarea din ziua caldă, care nu mai vine un moş străvechi îşi caută visarea.Pe aripi de lumini, pe urme fară număr, cu îngeri luminaţi de sorii neştiuţi, coboară încet, încet şi se ascunde-n cufăr ca într-un vis de lume, a paşilor pierduţi.

Nu şuieră nici trenuri, nu se aud claxoane, e Nemurirea însăşi, ce-şi caută un drum, nu are nici un nume, nu-i trebuie bastoane căci omul care vine e totuşi... Moş Crăciun.

Sorin ARDELEANU

Cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă şi al Anului Nou, colectivulredacţional le mulţumeşte cititorilor şi colaboratorilor, în special doam-nelor Alina Dinu, Gabriela Pîncă, domnilor Sorin Ardelean, DinuAlexescu, Gheorghe Filip, Nicolae Lohon, Florin Şinca, Ionel Simota,Florin Istrati, Bogdan Şovar, pentru sprijinul constant acordat în ac-tivitatea publicistică, urându-le un călduros „La mulţi ani!

Suntem, totodată, onoraţi să adresăm colegiale şi sincere urăride Sărbători fericite şi La mulţi ani tuturor poliţiştilor români!

Redacţia