descarca publicatia

Magia restaurării

40 de ani de restaurare științifică

MINISTERUL CULTURII

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

Coordonator Dorin BARBU

MAGIA RESTAURĂRII

40 DE ANI DE RESTAURARE ȘTIINȚIFICĂ

SIBIU

EDITURA MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL

2015

Editor:

PROF. UNIV. DR. SABIN ADRIAN LUCA

Coperta: Cris Balthes

Fotografii: Alexandru Olănescu

Tehnoredactare: Iulia-Maria Pascu

Orice corespondenţă referitoare la această publicaţie rugăm a fi adresată la:

Muzeul Naţional Brukenthal – Laboratorul de restaurare conservare, Piața Mare nr.5, Sibiu, 550163;

Tel.: 0269 218143. E-mail: [email protected]

Please send any mail or messages regarding this publication at:

The Brukenthal National Museum – Restoration Conservation Laboratory,Grand Square, no. 5, Sibiu,

550163;

Phone number: 0269 218143. E-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Magia restaurării : 40 de ani de restaurare ştiinţifică / coord.: Dorin

Barbu. - Sibiu : Editura Muzeului Naţional Brukenthal, 2015

Index

ISBN 978-606-93765-9-1

I. Barbu, Dorin (coord.)

7.025.4

Mulțumim pe această cale firmei C.T.S. România S.R.L. pentru amabilitatea de a sponsoriza

apariția acestui catalog

CUPRINS

Prefață 9

RESTAURATORI EXPERȚI

Dorin BARBU Car votiv miniatural 10

Crucifix romano-catolic 12

Crucifix romano-catolic 14

Rozariu 16

Rozariu 18

Sfeșnice 20

Dorin BARBU, Radu SCHULLER,

Constantin SCĂRLĂTESCU

Puști cu rotiță

22

Dorin BARBU, Călin BOBIC Cană cu capac 24

Cafetieră 26

Călin BOBIC Cască 28

Halebardă 30

Drahme 32

Sabie de husar, Sabie de paradă 34

Sfeșnic din bronz 36

Gheorghe BULETEANU Vas sac 38

Opaiț 40

Platou 42

Pocal de cristal 44

Savonieră 46

Vas dacic de provizii 48

Camelia DORDEA, Simona

STĂNCULESCU

Covor cu nişă dublă şi medalion central

50

Steagul breslei cizmarilor 52

Cristina FĂU Fructe și papagal roșu 54

Maria FOTA Octoih 56

Documente extrase din coperta I și coperta II a lucrării

abbatis panormitani comentaria, vol I, II (coligat)

58

Felicitare 60

Concio, selennis et extraordinaria 62

Vasile GODICI Dulap de monezi 64

Roată de tortură 66

Mihai IANCOVESCU RUDEANU Altar roman 68

Cap de bărbat antic 70

Cap de femeie antic 72

Cristelniță 74

Hyghea 76

Ioan MUNTEAN Academia de pictură 78

Raiul 80

Balcic 82

Iulia-Maria PASCU Le cours du danvbe de puis sa source iusqu'a ses

embouchures / dressé sur les memoires les plus

nouveaux du p. Coroneli et autres par le sr. Sanson,

presenté a monseigneur le dauphin

84

Andrei POPA Bucătăreasa flamandă 86

Buna vestire 88

Polixenia Georgeta POPESCU Caracterizarea prin microscopie optică a stării de

conservare a obiectelor de patrimoniu și analiza

microchimică a materialelor constituente ale acestora

Exemple selectate din domeniile:

90

Pictură de partimoniu 91

Ceramică arheologică antică și piatră din construcţie

medievală

95

Carte veche și document 96

Textile de patrimoniu 98

Fire preţioase și piese metalice arheologice 100

Constantin SCĂRLĂTESCU Ladă pentru ducați din lemn cu armătură de fier 102

Constantin SCĂRLĂTESCU, Cristina

Daniela SCARLATESCU

Pupitru de rugăciune

104

Constantin SCĂRLĂTESCU, Cristina

Daniela SCARLATESCU, Cristina MIHU

Epitaf

106

Cristina Daniela SCĂRLĂTESCU Vas cu patru butoni 108

Vas globular cu patru butoni 110

Radu SCHULLER Cuvinte folositoare și de suflet mântuitoare 112

Carte de rugăciuni în limba arabă 114

Ruxandra STROIA Carte de rugăciune 116

Șorţ de piele, tolbă de săgeţi, săgeată, săgeată 118

RESTAURATORI

Ioan BRAI Pistol cu cremene 120

Pistol cu cremene 122

Maria MANEA, Constantin

SCĂRLĂTESCU

Altarul de la Proștea Mare

Volet fix “Vizitația ”

124

Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI Ceas de perete, tipul ”bidermier frame clock” 126

Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI Ceas de perete, tipul ”bidermier frame clock” 128

Prezentarea sponsor 130

9

PREFAȚĂ

„Magia Restaurării” - 40 de ani de restaurare științifică

La 40 de ani de la înființare (11 august 2015) Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Național

Brukenthal propune o expoziție în care se etalează o parte din cele mai spectaculoase piese restaurate de-a

lungul timpului. Aceste bunuri culturale sunt diverse. De la pictură la grafică (pe suport de hârtie, piele,

lemn, lemn policrom, textile, ceramică, metal, piatră) sau alte bunuri culturale. Pentru a restaura aceste

bunuri de patrimoniu mobil s-au realizat investigații complexe, tot în laboratorul nostru. Piesele mari vor fi

etalate în expunere liberă, cele mici în vitrine, alături de fiecare piesă fiind poziționat un print color cu

fotografii ale pieselor înainte de restaurare, etape din timpul restaurării, după restaurare, operațiile efectuate

de restaurator pe fiecare piesă și numele restauratorului. Astfel publicul larg va afla “secretele” ascunse în

spatele muncii de restaurare.

Identitatea noastră națională are la bază un patrimoniu cultural comun (românesc și european), care nu

reprezintă o simplă amintire a trecutului, ci un bun necesar în înțelegerea prezentului și previzionarea

viitorului. Conservarea și restaurarea constituie investiții importante pentru o societate care dorește să-și

prelungească istoria, efectele economice ale acestor investiţii fiind deosebit de complexe și manifestându-se

atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Deschiderea unei expoziţii de restaurare constituie însă o mare surpriză pentru public şi o mare emoţie pentru

specialişti. Sunt puţine momentele în care ni se dezvăluie ceea ce se întâmplă în culisele unei expoziţii, cu

mult înainte de ridicarea cortinei şi aprinderea reflectoarelor. Deseori se admiră exponatele, fără a se bănui,

măcar, munca deosebită a restauratorilor și conservatorilor pentru salvarea şi prezervarea obiectelor muzeale.

Echipa lucrează în anonimat, pentru ca semenii şi urmaşii lor să se poată bucura de mărturiile istoriei.

Restauratorul este cel care în fiecare moment al activităţii sale rămâne conştient de faptul că de el depinde

păstrarea unei opere pe care înaintaşii lui au zămislit-o, uneori chiar cu câteva mii de ani înaintea vieții sale.

Este cel care descoperă, pas cu pas, povestea unei piese patrimoniale unice. Trăiește apoi, etapă cu etapă,

fiecare moment al readucerii la viață al acelei piese. Ştiinţa restaurării şi conservării impune reguli stricte,

legi şi structuri, dar nu în ultimul rând cunoaşterea altor discipline – fizica, chimia, biologia – ce stau la baza

diagnosticării stării de conservare a piesei şi a procesului tehnologic de restaurare.

Restaurarea este profesia care îngemănează ştiinţa şi arta. Orice expoziţie de restaurare este o oportunitate

extraordinară de dezvăluire a liantului dintre ştiinţa restaurării şi arta restaurării. Ştiinţa restaurării ne permite

legătura bazată pe cunoaştere dintre trecutul, prezentul şi viitorul pieselor de patrimoniu, dar arta restaurării

poate da realităţii magia visului şi poate da visului savoarea realităţii.

Fără conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu nu ar fi posibilă salvarea, păstrarea și expunerea

acestora. Întregul mecanism care se desfășoară „în spatele ușilor închise” are la bază investiții deosebit de

importante, dar și realizate constant. Acest domeniu fără de care nu putem vorbi și mai ales nu putem deține

patrimoniul cultural, necesită sedii amenajate special, aparatură de investigații modernă, aparatură

performantă pentru procesul tehnologic efectiv de restaurare și conservare, precum și utilizarea celor mai

performante tehnologii informațional-comunicaționale.

Noi am luptat pentru păstrarea Laboratorului de Restaurare-Conservare a Muzeului Național Brukenthal în

timp ce – în țară – fostele Laboratoare zonale au dispărut unul după celălalt. Ba mai mult, la Sibiu sunt două

astfel de Laboratoare de restaurare (și cel al Muzeului ASTRA, desfăcut, cândva, tot din muzeul-mamă,

Brukenthal), fapt ce demonstrează puterea deosebită a instituțiilor păstrătoare de patrimoniu din acest oraș al

României.

Sunt mândru de specialiștii, oamenii, care își aduc contribuția la păstrarea în bune condiții a patrimoniului

cultural mobil sau imobil al Muzeului Național Brukenthal și numai astfel putem explica sănătatea și

vigoarea acestuia. Iată că muzeul are un laborator specializat în Restaurare-Conservare de 40 de ani, un

muzeu de Științele Naturii de 120 de ani și ființează de 198 de ani grație geniului și vizionarismului

fondatorului său baronul Samuel von Brukenthal.

Director general / Manager,

Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca

10

CAR VOTIV MINIATURAL

Expert restaurator: dr. Dorin BARBU

Autor: geto-dacic

Număr inventar: A11164

Datare: secolul II Î.Chr.

Tehnica de execuție: fier, forjare, nituire; numai butucii roților din bronz, turnare.

Dimensiuni: înălțime 13,5 cm, lungime 42 cm, lățime 25,5 cm

Stare de conservare: piesa a fost adusă din

șantierul arheologic împreună cu pământul în care

zăcea. Din cauza presiunii solului și a stării

avansate de degradare a fierului piesa era

fragmentată în aproximativ 60 de bucăți. Toate

fragmentele prezentau un strat continuu, gros de

produși mecanici și oxihidroxizi de fier. Butucii

roților, din bronz, prezentau produși mecanici și

produși de coroziune specifici cuprului din aliaj.

Operațiuni de restaurare: îndepărtarea mecanică a

pământului folosind bisturiul și pensule aspre.

Îndepărtarea produșilor de coroziune grosieri

folosind aparatul de ultrasunete iar produși de

coroziune fini au fost îndepărtați folosind

microsablarea cu perle de sticlă. Stabilizarea

fragmentelor prin taninare cu Fertan, iar după 48

ore peliculizare cu Paraloid B72 concențratie 5%.

Identificarea fragmentelor și lipirea acestora cu

rășină epoxidică Devcon, rășină cu care s-a realizat

și completarea zonelor lacunare. După curbura

fragmentelor roților s-a stabilit exact mărimea

acestora. Șpițele au fost confecționate din sârmă de

fier deoarece originalele nu s-au păstrat. Grafitarea

întregului car pentru un aspect metalic s-a făcut cu

grafit în Aracetal B40L.

11

Înainte de restaurare

După restaurare

12

CRUCIFIX ROMANO-CATOLIC


Autor: necunoscut

Număr inventar: M 9120

Datare: a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Tehnica de execuție: bronz turnat și aurit, lemn debitat, traforat, incizat, șlefuit.

Dimensiuni: lățime 9,5 cm, lungime 20,5 cm, grosime 0,5 cm

Stare de conservare: suprafața metalică prezintă

un strat continuu și neuniform de produși mecanici

și produși de coroziune specifici cuprului. Într-o

stare avansată de degradare. Piesa este

fragmentară.

Operațiuni de restaurare: dezinfecție cu Timol 3%

în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu peria

din fibră de sticlă și bisturiul, lipirea fragmentelor

din lemn cu rășină epoxidică Devcon iar pentru

protecție lemnul a fost lustruit cu ceara Holz-

Wachs. Metalul: degresare cu acetonă, curățare

chimică cu acid ortofosforic (20%) combinată cu

perieri mecanice sub jet de apă. Lustruire și

protecție cu Poliboy. Partea metalică a fost atașată

celei de lemn cu 3 cuie din alamă.

13


După restaurare

14

CRUCIFIX ROMANO-CATOLIC


Autor: necunoscut



Tehnica de execuție: bronz turnat și aurit; lemn debitat, incizat, șlefuit.

Dimensiuni: lățime 9 cm, lungime 15 cm, grosime 0,5 cm


un strat continuu și neuniform de produși mecanici

și produși de coroziune specifici cuprului. Într-o

stare avansată de degradare. Piesa este

fragmentară.


în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu peria

din fibră de sticlă și bisturiul, completarea părții

lemnoase, lipirea fragmentelor din lemn cu rășină

epoxidică Devcon iar pentru protecție lemnul a fost

lustruit cu ceara Holz-Wachs. Metalul: degresare

cu acetonă, curățare chimică cu acid ortofosforic

(20%) combinată cu perieri mecanice sub jet de

apă. Lustruire și protecție cu Poliboy. Părțile

metalice au fost atașate cu 4 cuie din alamă și un

punct de rășină epoxidică Devcon.

15


După restaurare

16

ROZARIU


Autor: necunoscut



Tehnica de execuție: staniu, ambutisare, argintare, lemn, strunjire, șlefuire, lăcuire

Dimensiuni: lungime 2,5 cm, lătime 2,1 cm, grosime 0,1 cm (medalion)


un strat discontinuu și neuniform de produși

mecanici și produși de coroziune. Șnurul de

prindere a mărgelelor este rupt și dezintegrat. Într-

o stare avansată de degradare.


în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu lână

de oțel fină și alcool etilic, băițuire și lustruire cu

ceara Holz-Wachs. Metalul: degresare cu acetonă,

curățare chimică în Complexon III combinată cu

perieri mecanice sub jet de apă. Pentru asamblare

s-a folosit un șnur nou.

17


După restaurare

18

ROZARIU


Autor: necunoscut



Tehnica de execuție: bronz, turnare, aurire; lemn, strunjire, șlefuire

Dimensiuni: diametru 2,2x2.5 cm, grosime 0,2 cm (medalion)



mecanici și produși de coroziune specifici

cuprului. Lipsește șnurul de prindere a mărgelelor.

Într-o stare avansată de degradare.


în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu lână

de oțel fină și alcool etilic și lustruire cu ceara

Holz-Wachs. Metalul: degresare cu acetonă,

curățare chimică în Acid ortofosforic 20%

combinată cu perieri mecanice sub jet de apă.

Pentru asamblare s-a folosit un șnur nou.

19


După restaurare

20

SFEȘNICE


Autor: atelier Transilvănean

Număr inventar: T 2323-2320, T2321-2322

Datare: secolul al XIX-lea

Tehnica de execuție: alamă, turnare, strunjire, sudare, argintare.

Dimensiuni: partea inferioară înălțime 25,3 cm., diametrul bazei 12 cm., dimensiuni parte superioară,

înălțime 20,3cm., lățime 33,5 cm.

Stare de conservare: suprafața metalică prezenta

un strat discontinu și neuniform de produși

mecanici (ceară, grăsimi, murdărie) și produși de

coroziune specifici argintului și cuprului din aliaj.

Deformări mecanice.

Operațiuni de restaurare: dezasamblare, degresare

cu acetonă, curățare chimică în acid ortofosforic

(20%) și perieri cu lână de oțel extrafină sub jet de

apă. Părțile deformate au fost îndreptate. Lustruire

și protecție cu laveta specială pentru argint.

21


După restaurare

22

PUȘTI CU ROTIȚĂ

Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Radu SCHULLER, Constantin SCĂRLĂTESCU

Autor: atelier occidental

Număr inventar: M 3746, M 3747

Datare: secolul al XVI- lea

Tehnica de execuție: oțel, forjare, găurire, decupare, filetare, gravare; lemn nuc, debitare, sculptare,

finisare.

Dimensiuni: lungime totală 67,5 cm, lungime țeavă 45,5 cm, calibru 13 mm

Stare de conservare: lemnul prezintă pierderi

semnificative de material lemnos, lipsă uluc, paturi

rupte. Depozite de murdărie aderentă. Lipsă

vergele. Suprafața metalică prezintă un strat

discontinuu și neuniform de produși mecanici și

produși de coroziune specifici fierului.

Mecanismele de tragere sunt nefuncționale dar

complete. Lipște o țeavă, șurubul și manșonul de

prindere al țevii de uluc.

Operațiuni de restaurare: dezasamblarea în părți

componente a puștilor și a mecanismelor de

aprindere. Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri,

șuruburile de prindere, știftul de prindere al țevii

de uluc, țeava, garda trăgaciului, trăgaciul),

degresare cu acetonă, curățare mecanică cu peria

rotativă și pasivizare cu Ballistol. Patul și ulucul,

curățare mecanică cu o pensulă din fibră de sticlă,

în zonele cu depuneri de murdărie ancrasată și cu

bisturiul. Degresare cu alcool etilic. Fragmentele

lipsă, completate cu lemn de aceeași esență și lipite

cu rășină epoxidică bicomponentă Devcon. Părțile

completate, integrate cromatic cu baiț, lustruite cu

ceară. Vergelele au fost confecționate din lemn de

esență tare (fag) băițuite și lustruite cu ceară. La o

pușcă i-a fost confecționată o țeavă din oțel, un

șurub și un manșon de prindere al țevii de uluc

(martor fiind cealaltă pușcă). Pustile au fost

reasamblate.

23


După restaurare

24

CANĂ CU CAPAC

Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Călin BOBIC

Autor: atelier central european, siglă meșter H.G.S.

Număr inventar: T 1442

Datare: prima treime a secolului al XIX-lea

Tehnica de execuție: laminare, ambutisare, sudare, turnare, aurire; lemn: debitare, finisare, lăcuire.

Dimensiuni: înălțime 28,5 cm, diametrul gurii 8 cm, diametrul bazei 10 cm



mecanici (murdărie, grăsimi) și produși de

coroziune specifici argintului (sulfură de argint,

oxizi). Deformări mecanice cauzate de lovituri.

Balama ruptă.




apă. Lustruire cu Sidol și protecție cu laveta

specială pentru argint. Părțile deformate au fost

îndreptate folosind instrumentar din lemn

confecționat după tipul deformării. Balamaua a

fost lipită cu rășină epoxidică bicomponentă

Devcon. Toarta și butonul din lemn au fost

degresate cu alcool etilic și peliculizate cu

Schellack. Montarea părților componente.

25


După restaurare

26

CAFETIERĂ

Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Călin BOBIC

Autor: atelier vienez, siglă meșter D.G.

Număr inventar: T 1413


Tehnica de execuție: argint, laminare, ambutisare, sudare; lemn, debitare, finisare, lăcuire.

Dimensiuni: înălțime 28 cm, diametrul gurii 9x6 cm, diametrul bazei 8 cm



mecanici (murdărie, grăsimi) și produși de

coroziune specifici argintului (sulfură de argint,

oxizi). Deformări mecanice cauzate de lovituri.




apă. Lustruire cu Sidol și protecție cu laveta

specială pentru argint. Părțile deformate au fost

îndreptate folosind instrumentar din lemn

confecționat după tipul deformării. Toarta și

butonul din lemn au fost degresate cu alcool etilic

și peliculizate cu Schellack. Montarea părților

componente.

27


După restaurare

28

CASCĂ

Expert restaurator: Călin BOBIC

Autor: atelier austro-ungar


Datare: 1880-1920

Tehnica de execuție: cască confecționată din piele tăbăcită și vopsită, cu ornamente metalice din alamă

ștanțată, traforată, ambutisată și nituită deasupra și pe lateralele piesei. Prezintă în partea frontală o stemă

inscriptionată prin ștanțare.

Dimensiuni: lățime 17 cm, înălțime 23 cm, lungime 23 cm

Stare de conservare: piesa prezintă depuneri de

praf și murdărie ancrasată pe întreaga suprafață.

Pielea din interiorul căștii prezintă zgârieturi, fisuri

și rupturi din cauza uzurii funcționale.

Ornamentele metalice prezintă produși de

coroziune specifici cuprului fiind în strat

discontinu și neuniform.

Operațiuni de restaurare: desprăfuire, degresare

cu acetonă a ornamentelor metalice. Curățire

chimică în acid orto-fosforic (concențratie 20 %),

combinate cu perieri intermediare sub jet de apă cu

perie adecvată. Neutralizare în apă distilată, uscare

în acetonă. Lustruirea elementelor metalice cu

Sidol. Emolierea elementelor din piele urmate de

remontarea piesei. Peliculizare finală cu spray

siliconic.

29


După restaurare

30

HALEBARDĂ


Autor: necunoscut

Datare: secolul al XVII-lea

Tehnica execuției: fier forjat

Dimensiuni: lățime 19,5cm, lungime 48 cm

Stare de conservare: la suprafață, piesa prezintă

depuneri de praf și urme ale solului de zacere,

aderente și ancrasate. Suprafața metalică prezintă

un strat discontinu și neuniform de produși de

coroziune specifici fierului. Într-o stare avansată de

degradare.

Operațiuni de restaurare: spălare cu detergent

neionic Romopal O-F10 de concențratie 1%,

urmată de periere mecanică cu perie rotativă,

taninare cu Fertan, peliculizare cu Paraloid B72

concențratie 5%.

31


După restaurare

32

DRAHME


Autor: atelier Dyrrhachium

Număr inventar: Ms-4 339

Datare: prima jumătate a secolului I Î.Chr.

Tehnica execuției: argint, batere

Dimensiuni: diametru între 9-14mm

Stare de conservare: depuneri de murdărie

aderentă și ancrasată. Suprafața metalică prezintă


mecanici și produși de coroziune specifici

argintului.

Operațiuni de restaurare: spălare cu detergent

neionic Romopal OF-10 (concentrație 1%).

Curățire chimică în acid ortofosforic (concentrație

20 %), combinată cu perieri intermediare sub jet de

apă. Neutralizare cu apă distilată, uscare în

acetonă. Lustruire cu laveta specială pentru argint.

33


După restaurare

34

SABIE DE HUSAR

SABIE DE PARADĂ


Autor: atelier austro-ungar

Număr inventar: M 3330, M 3350

Datare: mijlocul secolului al XIX-lea

Tehnica de execuție: fier forjat, ornamentele din alamă (argintate) prin ambutisare, turnare, lemn incizat, sidef, șlefuire

Dimensiuni: Sabie de husar, lungime totală 92 cm, lungime lamă 75 cm, lungime teacă 80 cm

Sabie de paradă: lungimea totală 95,5 cm., lungime lamă 83 cm., lungime teacă 82,5 cm.

Stare de conservare: piesele prezintă praf și

murdărie aderentă și ancrasată pe întreaga

suprafață cu ornamentele din alamă argintată

prezentând produși de coroziune specifici cuprului

și ai argintului. Lama din oțel, produși de

coroziune specifici fierului. Sabia de paradă

prezenta lipsă plăcuță sidef într-o parte a

mânerului.

Operațiuni de restaurare: desprăfuire, degresare.

Spălare cu deterget neionic Romopal OF-10

(concențratie 1%). Uscare. Curățare chimică în

acid ortofosforic (concentrație 20%) a elementelor

de alamă argintată combinată cu perieri

intermediare sub jet de apă și cu lână de oțel, perie

de fibră de sticlă și pastă de lustru Autosol Metal

Polish. Spălare cu apă distilată, uscare în acetonă,

lustruirea elementelor de alamă argintată cu Sidol.

Teaca învelită în piele a fost emoliată. Lama din

oțel, curățare mecanică cu peria rotativă degresare

cu acetonă, lustruire pe pâslă, pasivizare cu

Ballistol. La sabia de paradă s-a realizat

completarea cu sidef la mâner. Asamblarea finală a

pieselor.

35


După restaurare

36

SFEȘNIC DIN BRONZ


Autor: atelier Transilvănean



Tehnica de execuție: piesa a fost realizată prin turnare și strunjire, corpul sfeșnicului fiind înfiletat în talpă.

Dimensiuni: înălțime 30 cm, diametru bază 7,7 cm, diametru superior 4,3 cm

Stare de conservare: piesa prezintă depuneri ai

produșilor de coroziune specifici cuprului în strat

continuu și neuniform având urme ale solului de

zacere. Piesa găsită în săpături arheologice în

localitatea Brădeni este fragmentată în 2 părți.

Operațiuni de restaurare: îndepărtarea solului de

zacere și a produșilor de coroziune care se

exfoliau, cu instrumentarul adecvat. Spălare cu

detergent neionic Romopal OF-10 (concentrație

1%). Curățire chimică în acid formic (concentrație

10 %), combinată cu perieri intermediare sub jet de

apă. Neutralizare cu apă distilată, uscare în

acetonă. Lustruire mecanică, cu perie rotativă.

Întregirea piesei. Peliculizare cu paraloid B72

(concentrație 5%)

37


După restaurare

38

VAS SAC

Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU

Datare: aproximativ 2500 î. Hr. (epoca bronzului timpuriu)

Tehnica de execuție: lucrat manual

Dimensiuni: diametrul gurii 32 cm, înălțime 33,5 cm, diametrul bazei 17 cm

Stare de conservare: piesa a intrat în laborator în

stare fragmentară, provenită din săpătura

arheologică de salvare de la Miercurea Sibiului şi

prezenta depuneri de pământ

Operaţiuni de restaurare: fragmentele au fost

supuse unor tratamente de curăţare umedă şi

mecanică pentru aceasta folosind perii, detergent

neutru, apă distilată, identificarea fragmentelor s-a

efectuat dinspre baza vasului spre buză, după care

fragmentele au fost asamblate cu acetat de polivinil

iar fisurile şi părţile lipsă au fost completate cu

ipsos de modelaj prin metoda negativului de ceară,

finisarea completărilor s-a făcut mecanic.

39


După restaurare

40

OPAIȚ


Număr de inventar: Vt 805

Datare: aproximativ secolul 4-5 d. Ch.

Tehnica de execuţie: modelare

Dimensiuni: înălțime 4cm, lungime 8,5 cm, lățime 6,5 cm

Stare de conservare: piesa prezenta depuneri

foarte aderente de carbonaţi şi silicaţi, precum şi

depuneri de praf. Probabil datorită condiţiilor de

depozitare în care a stat foarte mult timp

(aproximativ 30 - 40 de ani) acesta a fost acoperit

cu un strat aderent de silicaţi.

Buletin de analize: Nr. 1810-10.02.2010

Operaţiuni de restaurare: desprăfuire, curăţire

umedă cu perii având durități diferite. Pentru

îndepărtarea depunerii am apelat la o soluție

mecanică şi anume la un aparat cu ultrasunete de

tip piezo electric a cărui răcire se poate asigura cu

aer, iar unul dintre avantajele acestei tehnici este

acela că nu foloseşte soluţii chimice.

Aparatul este compus dintr-o unitate centrală de

alimentare cu reglaj de putere cu ultrasunete, reglaj

al debitului de aer, o pedală de control şi trei

capete de diferite forme.

41


După restaurare

42

PLATOU


Autor: manufactura Batiz

Număr de inventar: M 9196

Datare: secolul XVIII-XIX

Tehnica de execuţie: pastă de argilă, turnată în formă ovală, glazurată, pictată manual după prima ardere

cu o culoare albastru de cobalt.

Dimensiuni: înălțime 4 cm, diametrul bazei 28 cm, diametrul gurii 32 cm.

Stare de conservare: stare fragmentară având

depuneri aderente de pământ şi murdărie, precum

şi depuneri aderente de carbonaţi care nu

permiteau observarea detaliilor artistice

Buletin de analize: nr.3752/ 2003

Operaţiuni de restaurare: curăţare umedă pentru

înlăturarea depunerilor de pământ şi murdărie,

tratament chimic pentru înlăturarea depunerilor

aderente (în Complexon III), identificarea şi

asamblarea fragmentelor cu acetat de polivinil,

plombarea fisurilor şi completarea părţilor lipsă cu

ipsos de modelaj.

43


După restaurare

44

POCAL DE CRISTAL


Număr de inventar: T 79

Datare : secolul al XVII-lea

Tehnica de execuţie: cristal, gravat mecanic, având pe picior 3 monturi din aur emailat (la bază, la mijloc

şi în partea superioară) şi încă o montură de aur emailat pe capac în partea superioară

Dimensiuni: înălțime 16 cm, înălțime cu capac 23 cm, diametrul bazei 7 cm, diametrul gurii 8,5 cm

Stare de conservare: pocalul se prezenta parţial

asamblat, instabil, nefiind ferm fixat în montură,

iar unele fragmente asamblate anterior se mișcau.

Buletin de analize: Nr. 1437/2002

Operaţiuni de restaurare efectuate: în urma

analizelor efectuate s-a constatat ca adezivul

folosit anterior era de tip clei Ago. Maleabilizarea

adezivului folosit anterior şi îndepărtarea lui de pe

fragmente s-a făcut cu tampoane de vată îmbibate

cu alcool şi acetonă. În urma acestei operaţii

rezultând 6 fragmente din pocal şi 10 fragmente

care aparțin capacului. Degresarea fragmentelor

care prezentau depuneri de grăsimi s-a făcut cu

tetraclorură de carbon, iar pentru curăţirea

accesoriilor metalice o baie de Complexon III.

Pentru reasamblarea fragmentelor am folosit răşină

epoxidică Loctite 3430.

45


După restaurare

46

SAVONIERA


Număr de inventar: M 7849


Tehnica execuţiei: turnare

Dimensiuni: înălțime 5 cm, lățime 15,5 cm, lungime 10,5 cm

Stare de conservare: porţelan de calitate

superioară, decorat cu motive florale de culoare

albastru de cobalt. Piesa nu a mai fost restaurată

anterior dar, probabil, datorită unei manipulări

defectuoase piesa s-a spart rezultând 22 de

fragmente ce prezentau depuneri de praf şi

murdărie neaderente.

Operaţiuni de restaurare: curăţarea umedă a

fragmentelor cu perii moi şi detergent neutru,

identificarea fragmentelor începând de la bază şi

asamblarea acestora cu răşină epoxidică

bicomponentă, completarea şi plombarea părţilor

lipsă cu ipsos de modelaj şi integrarea cromatică a

completărilor cu ajutorul culorilor de tip tempera.

47


După restaurare

48

VAS DACIC DE PROVIZII


Datare: secolul I I.Ch.

Tehnica de execuţie: modelare pe roata olarului.

Dimensiuni: înălțime 58 cm, diametrul gurii 39 cm, diametrul bazei 19cm

Stare de conservare: a fost descoperit în stare

fragmentară în urma unor săpături de salvare la

Miercurea Sibiului

Operaţiuni de restaurare: recuperarea fragmen-

telor ceramice din pământ, curăţirea umedă şi

uscată a acestora folosind perii de diferite durități,

apă distilată şi detergent neutru, curățirea chimică

cu Complexon III a fragmentelor care prezentau

depuneri mai aderente de carbonaţi, neutralizarea

acestora în băi succesive de apă distilată,

identificarea fragmentelor, care s-a făcut dinspre

bază spre buza vasului, asamblarea fragmentelor

cu acetat de polivinil, plombarea fisurilor şi

completarea porţiunilor lipsă cu ipsos de modelaj

prin metoda negativului de ceară.

49


După restaurare

50

COVOR CU NIŞĂ DUBLĂ ŞI MEDALION CENTRAL

Experți restauratori: Camelia DORDEA, Simona STĂNCULESCU

Denumire: Covor cu nişă dublă şi medalion central

Număr inventar: AD 392

Datare: secolul al XVIII-lea

Dimensiuni: lungime cu franjuri 190 cm, lățime 113 cm, lungime fără franjuri 160 cm.

Tehnica de execuţie: covor cu noduri executat

manual în gherghef. Tehnica de execuţie constă în

întreţeserea a două fire de băteală între firele de

urzeală, de firele urzelii se leagă nodurile. Tipul

nodului – ghiordes. La întâlnirea dintre kilim și

noduri se găsesc 3 fire de băteală roşii.

Dimensiunile franjurilor din partea de jos sunt

cuprinse între 0 și 14 cm, iar în partea de sus între

0 și 15 cm. Covorul are mai multe diagonale

vizibile pe verso, iar unele sunt vizibile şi pe faţă.

Diagonalele au următoarele dimensiuni: 7, 30, 16,

7, 10, 38, 8, 7, 34, 12 cm. Număr de noduri: media

măsurătorilor în trei zone diferite este de 900

noduri/ cm2 Băteală: 2 treceri, fir roșu de lână

răsucit în Z; Urzeală: 2 fire alb- maro de lână

răsucite în Z2S. Noduri din lână răsucite în Z de

culoare rosu, maro, alb-gălbui, ocru, albastru

deschis

Starea de conservare: Covorul prezintă un grad

avansat de degradare fiind foarte murdar și foarte

fragil.

Degradări mecanice: depuneri masive de praf şi

murdărie, zone cu pierderea firului de urzeală şi

băteală pe întreaga suprafață, bordura din partea

dreaptă fiind cea mai degradată, zone lacunare de

mici dimensiuni dublate grosier cu petece din

postav de diferite culori provenite din încercările

anterioare de conservare, aproximativ 15% din

suprafaţa originală lipsește, porţiuni cu franjuri

lipsă, tocirea plusului datorită uzurii funcţionale,

acesta se păstrează între 0 şi 3 mm, corzile laterale

prezintă pierderi, iar coarda din dreapta se mai

păstrează doar pe o porţiune de 5 cm.

Degradări fizico-chimice: decolorare, îmbătrânirea

materialelor conţinute, fragilizarea fibrei.

Degradări biologice: porţiuni cu pierdere de fibră

pluş datorată atacului biologic în special în zona

bordurii din dreapta.

Operațiuni de restaurare: curăţire mecanică prin

desprăfuire amănunţită pe întreaga suprafaţă cu

aspirator de mână cu filtru de tifon şi demontarea

petecelor de postav de pe dosul covorului.

Consolidare provizorie în vederea curăţirii umede.

Curăţire umedă: întinderea covorului cu pluşul în

sus în bazinul de spălare şi umezirea pe ambele

părţi după care se lasă la înmuiat în apă simplă

călduţă. A doua imersare în soluţie de spălare din

Radix saponarria 4-5%, spălarea prin presări

uşoare cu mâna si pensulări de suprafață cu perii

moi. Clătiri repetate cu apă curentă cu jet dispersat

până nu mai rămân urme de spumă iar ultima baie

de clătire se face în apă deionizată cu adaos de acid

acetic 1%, se scurge rulat pe verticală. Uscare

controlată pe pat absorbant de molton prin presare

cu hârtie de filtru. Îndepărtarea materialelor

folosite la consolidarea provizorie. Presari

selective cu plăci de marmură în zonele cu

deformări.

Vopsirea materialelor necesare restaurării cu

colorant EasyColor și dublarea zonelor lacunare cu

pânză integrată cromatic în culoarea fondului

covorului. Dublarea s-a efectuat pe dosul piesei de

jur împrejurul bordurii cu zona medalionului

central ramasă liberă, iar firele de urzeală și băteală

desprinse au fost pontate, fir cu fir, în direcția de

țesere. Confectionarea manșonlui pentru expunere,

montat în partea superioară și coaserea numărului

de inventar. Confecționare husă de protecție.

51


După restaurare

52

STEAGUL BRESLEI CIZMARILOR

Experți restauratori: Camelia DORDEA, Carmen Sotelecan, Simona STĂNCULESCU

Autor: atelier transilvănean


Datare: 1867

Dimensiuni: lungime 173 cm, lățime 148 cm.

Tehnica de execuție: steagul este confecționat din

țesătură tip damasc de mătase naturală având trei

benzi în culorile roșu, galben și albastru, asamblate

manual, iar în partea centrală este montat un

medalion pictat pe ambele fețe, bordat cu bandă

din fir metalic. Obiectul este fixat pe hampă, iar pe

cele trei laturi libere sunt montați franjuri din fir

metalic auriu. Medalionul central pictat în ulei are

reprezentată pe avers scena religioasa „Sfânta

Treime”. Reversul medalionului reprezintă pe

fond roșu, prin obiectele specifice, breasla

cizmarilor și anul 1667. Steagul în momentul

intrării în laborator era fixat pe hampă cu 43 de

ținte.

Stare de conservare: factorii externi care au

acționat asupra piesei au provocat degradări

mecanice: depuneri de praf și murdărie pe întreaga

suprafață, tăieturi, cutări, șifonări, destrămări,

pierderi de material, urme de vopsea și degradări

fizico-chimice evidențiate prin decolorare ca

urmare a acțiunii foto-chimice a luminii,

îmbătrânirea materialelor conținute, uscăciune,

fragilizare, rigidizarea fibrelor, oxidarea firului

metalic, oxidări parțiale ale țintelor.

Operațiuni de restaurare efectuate: în urma

investigațiilor efectuate s-a stabilit tratamentul de

restaurare adecvat. S-a procedat la desprăfuirea,

demontarea piesei cu notarea modului de prindere

original și consolidarea ei în vederea curățirii

umede. Demontarea s-a început cu franjurii,

medalionul central, banda metalică, apoi cele trei

părți de mătase: roșu, galben și albastru. S-au

așezat toate aceste fragmente de piesă pe plan

orizontal și s-a procedat la curățirea umedă pe pat

absorbant alcătuit din 3 straturi: molton, finet și

hârtie de filtru.

S-a preparat soluția de spălare cu Radix saponaria

și apă distilată. S-a efectuat curățarea prin

tamponare cu soluția de spălare, apoi clătirea,

urmată de uscarea controlată și presări selective cu

plăci de marmură pe hârtie de filtru.

Integrarea cromatică a materialului, crepelin din

mătase naturală, necesar dublării fiecărei parți a

obiectului, în culorile roșu, galben și albastru. Au

fost dublate cu acest material cele trei părți ale

steagului, fiecare în culoarea sa, cu mențiunea că la

culoarea albastră, pe aproximativ jumatate din

suprafață, s-a procedat la dublarea pe ambele părți,

datorită degradării cu pierdere de material.

Medalionul central a fost supus unei restaurări

specifice obiectelor pictate: curațarea stratului

pictural, integrare cromatică, vernisare.

Franjurii și banda metalică au fost curățați umed cu

soluția de spălare prin tamponări ușoare, clătire,

uscare controlată și presări selective.

Restaurarea s-a efectuat liber pe masă,

consolidarea zonelor degradate a fost executată

prin coasere și fixare în punctul de broderie

bizantină cu fir subțire de mătase naturală integrat

cromatic. A urmat reasamblarea celor trei părți

componente în aceeași tehnică și montarea

medalionului central și a franjurilor.

Steagul se păstrează separat de hampă.

53


După restaurare

54

FRUCTE ȘI PAPAGAL ROȘU

Expert Restaurator Cristina-Maria FĂU

Autor: Paulus de Vos

Număr inventar: 1233

Datare: prima jumătate a secolului al XVII-lea

Tehnica de execuție: ulei pe pânză

Dimensiuni: 1165x934 mm

Starea de conservare: la studierea lucrării, s-a

observat prezența unor intervenții de restaurare

anterioare, realizate probabil la sfârșitul secolului

al XIX-lea. Șasiul, confecționat fără pantă de

retragere și pene de tensionare, are suprafața

acoperită cu praf, zgârieturi și stropi de culoare

brună. Suportul original, o panză de in care s-a

oxidat în timp, a fost dublat cu o altă panză de in

cu gren asemănător. Micile lacune de suport au

apărut în urma atacului insectelor xilofage.

Adezivul, folosit la lipirea pânzelor, a impregnat

versoul oferind o suprafață lipicioasă care a atras

depuneri de praf. Preparația suportului constă într-

un bolus aplicat în strat subțire. Straturile de

culoare nu prezită clivaje, doar mici lacune dispuse

perimetral. O observare îndeaproape a stratigrafiei,

cu o pensulație diferită pe anumite porțiuni de cea

originală, cu o rețea de cracluri, care în mod

specific se regăsește pe întreaga suprafață a unui

tablou de vechimea celui de față și care aici era

acoperită pe unele zone de straturi noi de culoare,

ne-a dus cu gândul la o repictare de proporții.

Suprafața picturii este acoperită cu un strat

protector de verni care în timp a acumulat praf, şi-a

pierdut transparența și s-a îngălbenit.

Operațiuni de restaurare: o primă etapă este aceea

a studierii în lumină directă, razantă, ultravioletă,

infraroşie, chiar sub microscop a lucrării şi

întocmirea documentaţiei fotografice. Şasiul și

versoul lucrării au fost desprăfuite şi aspirate.

Cuiele de fixare a suportului pe şasiu, care au

oxidat pânza, au fost îndepărtate şi înlocuite cu

capse metalice. Chituirea micilor lacune de suport

s-a făcut cu un amestec pe bază de cretă de munte

purificată şi o răşină sintetică, iar cele de

dimensiuni mai mari au fost completate cu fire de

in, impregnate în aceeaşi răşină şi aranjate astfel

încât să imite grenul suportului. În ambele cazuri s-

a utilizat spatula termoelectrică. Pentru testele de

curăţare a suprafeţei pictate am folosit şase

amestecuri de solvenţi. Suprafeţele originale au

fost curăţate cu amestecuri mai slab solubilizante,

pe când, pentru repictări a fost necesară folosirea,

în amestec, a unui decapant. Întreaga operaţiune de

curăţare s-a efectuat sub lumina ultravioletă pentru

un mai bun control asupra îndepărtării repictărilor.

Aspectul dezvăluit al compoziţiei originale este

unul net superior adăugirilor imprecise și

grosolane făcute ulterior. Pierderile din stratul de

culoare original s-au chituit cu același amestec

folosit pentru lacunele de pe verso. A urmat

pensularea pe întreaga suprafaţă pictată a unui strat

protector de verni Dammar. Acest strat de verni

izolează şi pictura originală de integrarea

cromatică efectuată în această etapă. Retuşul

imitativ, în culori de verni, a întregit suprafeţele

mari cu eroziuni şi s-a limitat la marginile

lacunelor stratului de culoare. Etapele de final au

constat în vernisarea generală cu verni de tip

aerosol şi montarea lucrării în ramă, după uscarea

acestuia. Restaurarea unei picturi este o procedură

delicată, iar materialele folosite trebuie să fie

compatibile şi reversibile.

55


După restaurare

56

OCTOIH

Expert restaurator: Maria FOTA

Autor: autor necunoscut

Număr de inventar: 219683, CVR III (3), 128

Datare: 1750

Tehnica de execuție: tipăritură

Dimensiuni: 31 x 20,5 x 5 cm

Starea de conservare a lucrării: Cărții îi lipsește

legătura, începutul pâna la F 62 iar din partea a 2-a

F 50-65. Cusăturile sunt slăbite și multe foi au ieșit

din gabaritul cărții – foile volante fiind și cele mai

deteriorate. Multe file din cuprinsul volumului au

suferit o intervenție anterioară fiind consolidate cu

benzi de hârtie lipite cu un adeziv pe bază de făină

de grâu sau clei, care pe unele porțiuni, acesta

îmbătrânind s-a desprins parțial sau total de

suportul papetar. Textul a fost completat pe alocuri

cu cerneală iar scrisul a rămas foarte puțin lizibil.

Exemplarul nostru se afla într-o avansată stare de

degradare și deteriorare. Foile prezentau multe pete

de ceară, depozite masive de praf, halouri de

umezeală ce au antrenat murdăria, pete brunificate,

pete foxing, depuneri de noroi, pete de vin,

grăsime, fire de păr, depuneri morfofiziologice și

insecte moarte. Hârtia este roasă bazal, sfâșiată,

șifonată, pliată și străbătută de găuri de zbor și

galerii de insecte xilofage. Atât din suportul scris

cât și din cel nescris lipsesc mari zone de material

papetar.

Operații de restaurare efectuate: Fiindcă

restaurarea s-a făcut pe volum desfăcut am

numerotat filele notând modul cum erau prinse în

fascicole și fascicolele în caiete. Tratamentele

uscate au constat în desprinderea de pe suprafața

foilor a impurităților aderente și mai puțin

aderente. Menționez că benzile de hârtie au fost

desprinse de pe file, curațite uscat și umed iar apoi

s-au introdus într-un plic ce se va anexa volumului

restaurant. În timpul tratamentelor umede, am ales

ca în tasele de imbăiere să așez doar un număr

restrâns de file, maxim 20, desfăcute și despărțite

de foi de Netex astfel încât acestea să fie mai mari

în dimensiune decât foile cărții. Acest sandwich

uriaș, început și terminat tot cu o foaie de Netex, a

fost imersat intr-o baie rece aproximativ o oră apoi

s-a înlocuit apa rece cu apă la 40 grade Celsius și

cu un detergent anionic. Clătirea s-a făcut în apă

curentă până la îndepărtarea totală a detergentului.

Reîncleierea s-a făcut la umed cu CMC 0,5%.

Scoaterea filelor din baie s-a făcut cu ajutorul foii

de Netex postată dedesuptul filei de carte. Foile se

mai baleau încă o dată prin baie, operație urmată

de scurgerea surplusului de CMC și așezarea lor pe

rastelul pregătit cu foi de filtru și coală de Netex.

După uscarea și presarea filelor, porțiunile

fragilizate s-au întărit cu benzi late de văl japonez

ocru deschis iar după uscarea și presarea lor s-a

trecut la înlăturarea surplusului de văl doar

marginal. În această fază am verificat dacă

tratamentul umed a îndepărtat suficient murdăria.

Aproximativ 10% din totalul filelor au suportat un

al doilea tratament umed, dar de data aceasta cu

soluție hidroalcoolică 1:1. Așezate pe suport rigid

și hârtie de filtru s-a executat operația de curățire

cu ajutorul tamponului de vată îmbibat cu această

soluție. Filele pregătite astfel mi-au conferit o bază

mai solidă pentru preluarea și curățirea hârtiei

japoneze pusă la dublu.

După curățirea surplusului de hârtie japoneză, pe o

parte și alta a filelor, acestea s-au presat și s-au

încadrat în format. Foile ale căror mijloace au

căzut s-au completat, într-o primă fază, la colțuri

cu hârtie japoneză iar apoi s-au completat și

mijloacele, luându-se dimensiunile adecvate

modului lor de prindere în fascicole. Refacerea

primelor fascicole din carte, acolo unde filelor

volante le lipsesc mari zone din câmpul scris și

nescris, s-au făcut și cu ajutorul foilor de acetofan.

Pe acestea s-au trasat cu markerul toate indiciile

foilor complete: oglinda, margine, chenare,

mijloace, colțuri tot ceea ce m-au ajutat să le

plasez în pagină.

57


După restaurare

58

DOCUMENTE EXTRASE DIN COPERTA I ȘI COPERTA II A LUCRARII ABBATIS

PANORMITANI COMENTARIA, VOL I, II (COLIGAT)


Autor: Nicolaus de Tudeschis

Număr de inventar: 92522

Datare: secolul al XVI-lea

Tehnica de execuție: tipăritură

Dimensiuni: 41x 27,5 cm

Starea de conservare: La coperta anterioară ca

suport pentru învelitoarea de piele a fost folosit un

fascicol dintr-o Psaltire în limba maghiară din

secolul al XVI-lea.

La coperta posterioară, ca suport pentru

învelitoarea de piele a fost folosit textul Cicero-

Morales definitiores A și textul teologic

reprezentând reproducerea unei scrisori prevăzute

cu sigiliile lui Paulus Sambekreti și Ioannes

Balass, referitoare probabil la dezvinovățirea de

unele acuzații - crimina reiecta.

Ambele scoarțe sunt alcătuite din foi volante

încleiate între ele, care și-au pierdut unitatea

desprinzându-se unele de altele la colțurile bazale.

Hârtia este foarte deteriorată, cu pierderi de

material și atacată intens de insecte xilofage sub

forma de galerii și găuri de zbor.

S-au efectuat analize biologice și fizico-chimice.

Operațiuni de restaurare: după ce resturile de

piele au fost îndepartate, copertele s-au detașat de

corpul cărții imersându-se într-o baie călduță cu

apă la 40 grade Celsius cu detergent cu pH neutru.

De aici restaurarea este asemănatoare celei făcute

la lucrarea CONCIO..

59


După restaurare

60

FELICITARE


Autor: necunoscut


Datare: 1759

Tehnica de execuție: manuscris

Dimensiuni: 43x43 cm

Starea de conservare: Inedita felicitare de la 1759

a intrat în laborator într-o avansată stare de

deteriorare. Hârtia prezentând îndoituri, rupturi,

sfâșieri, pierderi de material papetar, desprinderi

ale ornamentelor de pe benzile de legatură aflate pe

verso-ul lucrării și dispuse în 8 raze. Au lipsit

elemente ornamentale (lalele, coroane, frunze,

margini de lucrare).

De asemenea erau prezente depozite de praf și

morfofiziologice, un ușor atac biologic precum și

produși de coroziune de culoare verde-intens,

vizibili pe suprafața hârtiei. În aproprierea foiței

metalice s-au găsit produși de coroziune ai

cuprului.

Înscrisul cu cerneală neagră este în general

insolubil în apă dar pe anumite porțiuni, prezintă o

ușoară solubilitate.

Buletin de analize chimice: solubilitatea

cernelurilor și gradul de încleiere.

Operații de restaurare: După fotografierea

obiectului s-a trecut la tratamentul uscat constând

în îndepartarea depunerilor de praf și morfo-

fiziologice cu foarte mare atenție.

Tratamentul umed s-a făcut prin tamponare cu

soluție hidroalcoolică (1:1), urmat imediat de

absorbția umezelii cu hârtie de filtru. Tot la umed

s-a urmărit și îndreptarea îndoiturilor și presarea

lor între hârtie de filtru și foi de Netex, într-o primă

fază, din aproape în aproape, cu mici greutăți de

marmură, apoi la final, s-a trecut la o presare mai

puternică a întregii lucrări timp de 24 de ore. S-au

rezolvat sfâșierile și desprinderile ornamentale și s-

a recompus forma originală a lucrării.

Ornamentele care au lipsit s-au refăcut după

modelele existente, din hârtie japoneză de culoare

ocru deschis, la grosimea hârtiei suport. Lucrarea

astfel consolidată și întregită cu elementele care

lipseau, s-a fixat în puncte cu CMC 3%, pe un

carton subțire colorat, aproape de nuanța originală.

Rama a fost curațată cu soluție hidroalcoolică și a

primit o sticlă de protecție iar eticheta

achiziționării obiectului a fost prinsă într-un

,,buzunar,, pe verso-ul lucrării.

61


După restaurare

62

CONCIO, SELENNIS ET EXTRAORDINARIA


Autor: Andreas Oltardus

Număr inventar: 152 591, Tr. XVII/ 161

Datare: 1650

Tehnica de execuție: tiparitură

Dimensiuni: 19,8 x 14,8 x 1,3 cm

Starea de conservare:

Coperta anterioară: Ca suport pentru învelitoarea

ce lipsește acum, s-au folosit foi dintr-un dicționar,

lipite între ele cu un adeziv (pap) ce-l putem

observa în depozitele din cuprinsul foilor desprinse

una de cealaltă în proporție de 75%. Masa foilor a

fost perforată de numeroase găuri de zbor și galerii

ale insectelor xilofage. Marginile hârtiei suport

sunt roase, foile sunt îmbrunite, pătate, sfâșiate, cu

pierderi de material, depozite de praf și depuneri

morfofiziologice. Forzațul anterior într-o încercare

de desprindere de celelalte foi a fost sfâșiat și o

parte din suportul lui a rămas lipit de ele.

-Coperta posterioară: are foi mai puternic lipite

între ele, învelitoarea lipsind și la aceasta,

prezentând halouri de umezeală, perforații ale

insectelor xilofage mai pronunțate în zona

cotorului, depozite de praf și adeziv îmbătrânit

închis la culoare, pierderi de material papetar.

-Blocul carții: foile din cuprinsul cărții pe alocuri

au suferit o intervenție anterioară de consolidare a

marginilor laterale prin adăugarea unor benzi de

hârtie lipite cu clei. Primele fascicole au marginile

inferioare roase și bordurate cu murdărie. Hârtia

este puternic îmbrunită iar halourile de umezeală

prezente pe arii întinse, au antrenat murdăria.

S-au efectuat analize chimice.

Operațiuni de restaurare: Dezinfecția s-a făcut în

etuva termostatată, cu vid, folosind timol 3% în

alcool. Cartea s-a fotografiat, s-au făcut analizele

chimice, s-au numerotat foile, s-au descusut și s-a

notat cum sunt prinse ele în fascicole. S-au mai

făcut tratamente uscate pentru desprinderea

murdăriei (prafului, depozitelor morfofiziologice și

cele de diferite naturi), cu ajutorul bisturiului,

lavetei ușor abrasive, gumei plastice și pensulei.

Apoi s-a trecut la tratamente umede. Copertele cu

foile încleiate și desprinse de blocul cărții s-au pus

în apă la 40 de grade Celsius în două tase diferite

pentru a se evita eventuala amestecare a filelor.

După aproximativ 10 -15 minute s-au desprins una

de cealaltă eliberând în apă o parte din adeziv și

murdărie. Filele astfel desprinse s-au așezat grupat

pe foi de Netex și hârtie de filtru pentru uscare

liberă.

După 24 de ore s-au spălat filă cu filă pe suport

rigid folosind metoda sandwich-ului pentru

întoarcerea de pe o parte pe alta a filelor răzuite de

restul de clei, spălate cu lichidul obținut din nucă

de săpun iar apoi pensulate cu CMC 0,5%. Ultima

reîncleiere s-a produs pe fila așezată direct pe foaia

de Netex de pe care s-a desprins foarte ușor și

aproape perfect întinsă după uscare.

Filele blocului de carte s-au imersat, într-o primă

fază, în apa rece pentru o primă desprindere a

murdăriei apoi s-au lăsat în apă la 40 grade Celsius

și lichid obținut din nuca de săpun, aproximativ o

oră. Clătirea filelor în apă curentă, pentru

îndepărtarea totală a săpunului, s-a făcut de trei ori.

Peste filele curate s-a turnat ușor CMC în

concentrație de 0,5%. Scoase din baie ele s-au

așezat pe un pat absorbant și de protecție format

din Netex și hârtie de filtru, pentru uscare liberă

timp de 24 de ore.

Filele urmează apoi fazele obișnuite ale restaurării:

presare, restaurare în tehnica ,,la dublu,, cu hârtie

japoneză, curațarea surplusului de hârtie japoneză

pe o parte și alta a filelor, acolo unde mijloacele au

căzut, se fac măsurători și se recompun filele la

dimensiunile inițiale, încadrarea în format,

recompunerea fascicolelor, presarea blocului de

carte, după care restauratorul legător a refăcut

legătura și copertele, anexând forzațurile

restaurate.

63


După restaurare

64

DULAP DE MONEZI

Expert restaurator: Vasile GODICI

Autor: atelier vienez


Datare: 1790

Tehnica de execuție: lemn şi furnir de nuc, cu butoni de alamă.

Dimensiuni: 145x109x63,50 cm.

Starea de conservare: sertarele în timp s-au curbat

în interior nemaifiind posibil să fie scoase din şine

decât forţate. Cauza curbării sertarelor fiind ramele

confecţionate din lemn de stejar şi care datorită

debitării pe fibră erau predispuse la curbare încă

de la confecţionare.

Pe aceste rame sunt montate blaturile de susţinere

a monedelor, confecţionate din lemn de brad şi

compartimentate cu şipci rezultând la fiecare sertar

70 casete, care sunt aşezate pe două rânduri

orizontale a câte 22 de bucăţi. Picioarele tip schelet

curbate în exterior au fost descleiate. Spatele este

placat cu lemn de brad în stare bună îngropat în

falţ şi întărit de cuie de lemn.

Cutia confecţionată din lemn de brad cu îmbinări

în coadă de rândunică şi placată cu blint de nuc pe

cele două laterale iar partea de sus încadrată cu un

profil din lemn de nuc masiv, toate cu intarsii

simple din nuc şi rădăcină de nuc. Desprinderile de

blint de pe suportul de brad au fost multiple, pe

unele locuri până la 90% din suprafaţă.

Operațiuni de restaurare: desprăfuire şi înlăturarea

murdăriei (aspirarea); scoaterea sertarelor de pe

şinele de glisare. Sertarele au necesitat operaţiuni

complexe, fiecare sertar devenind o piesă. Astfel s-

a trecut la îndreptarea ramei, încleierea blatului de

sertar, lipirea baghetelor şi confecţionarea de altele

care lipseau, şlefuiri din grosimea sertarelor pentru

a putea glisa uşor în locaşul lor.

Cutia dreptunghiulară – datorită desprinderilor

masive de blint, s-a trecut la îndepărtarea blintului,

curăţarea suprafeţelor şi încleierea cu clei de oase

prin presare a tuturor suprafeţelor.

Picioarele tip schelet – au necesitat o curăţare a

depurilor şi o nouă reîncleiere, întărite şi prin cuie

de lemn 0/ 10 mm.

După efectuarea tuturor încleierilor la toate părţile

componente, s-a trecut la decaparea cu Super-

Kromofag, şlefuirea cu hârtie abrazivă de diferite

granulaţii, lustruirea piesei cu Scherlak, Super

Polin 765, Glanz und Pflegepolish, montarea

butonilor de alamă.

65


După restaurare

66

ROATA DE TORTURA

Expert restaurator: Vasile GODICI

Autor: necunoscut



Tehnica de execuție:lemn de frasin (obezile) şi stejar (butuc şi spiţe). Spiţele sunt îmbinate prin împungere

între butuc şi obadă. Legătura între obezi este făcută prin dibluri de 25 mm Ø ce alcătuiesc partea circulară

a roţii; fier: forjare.

Dimensiuni: diametrul 118 cm.

Starea de conservare: lipsă porţiuni mari din

partea lemnoasă anterior fiind completate cu gips

(obezile).

Operațiuni de restaurare: Înlăturarea comple-

tărilor neadecvate de lemn şi gips, confecţionare de

obezi din lemn de frasin, încleierea lor cu adezivul

Pu-max D4, chituire cu Sinto Legno – Stucco

bicomponent, injectări cu Xilamon întăritor,

băiţuire şi aplicarea unui strat de protecţie (ulei de

in); curăţarea părţii metalice şi tratare anticorozivă.

67


După restaurare

68

ALTAR ROMAN

Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU

Autor: necunoscut

Tehnica de execuție: calcar cioplit

Dimensiuni: 39/ 17/ 15 cm

Stare de conservare: piesa prezintă degradări

fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:

stare fragmentară; depuneri de praf și murdărie

aderentă; pierderi de material.

Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire,

curățiri mecanice și umede, întregiri volumetrice

prin lipire și completări cu mortar special pe bază

de var, integrare cromatică.

69


După restaurare

70

CAP DE BĂRBAT ANTIC


Număr inventar: S 107

Tehnica de execuție: ghips


Starea de conservare: piesa prezintă degradări


stare fragmentară, depuneri de praf și murdărie

aderentă, pierderi de material.


curățiri mecanice și umede, întregiri volumetrice

prin lipire și completări cu ghips, integrare

cromatică.

71


După restaurare

72

CAP DE FEMEIE ANTIC


Autor: Ion Vlasiu


Tehnica de execuție: ghips patinat




depuneri de praf și murdărie aderentă, pierderi de

material, degradarea patinei pe 20% din suprafată.


curațiri mecanice și umede, realizare mulaj după o

piesă identică în vederea reîntregirii volumului,

întregiri volumetrice prin completări cu ghips,

integrare cromatică, vernisare.

73


După restaurare

74

CRISTELNIȚĂ


Autor: necunoscut


Datare: secolul XIV- XVI

Tehnica de execuție: piatră, cioplire

Dimensiuni: diametrul 41 cm, înălțime 105 cm



stare fragmentară, depuneri aderente de praf,

murdărie, mortare și adezivi de la intervențiile

anterioare; pierderi de material aprox. 20% din

suprafață.


consolidare, curățiri mecanice și umede, întregiri

volumetrice prin completări cu mortar special pe

bază de var; integrare cromatică.

75


După restaurare

76

HYGHEA


Autor: necunoscut

Număr inventar: 89

Tehnica de execuție: ghips, patinat




depuneri de praf și murdărie aderentă, desprinderi

ale brațelor cu pierderi de material în special la

brațul drept în zona de umăr, rupturi la nivelul

degetelor cu pierderi de material în special la mâna

stângă degetul mic; cupa din mâna stângă este

lipită într-o poziție neadecvată și prezintă pierderi

de material; fisuri multiple în zona de soclu;

colorarea întregii suprafețe din cauza patinei

aplicate.

Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire;

curațiri mecanice și umede; tăierea armăturii de la

degetul mic al mâinii drepte pentru poziționarea

corectă a acestuia; desfacerea cupei din mâna

stângă în vederea poziționării corecte a acesteia;

întregiri volumetrice prin lipirea pieselor desprinse

și completări cu ghips;

77


După restaurare

78

ACADEMIA DE PICTURĂ

Expert Restaurator Ioan MUNTEAN

Autor: școala lui Frans Francken



Tehnica de execuție: ulei pe panou de lemn


Starea de conservare: atât pe față cât și pe verso

sunt vizibile urmele unor intervenții de restaurare

anterioare. Panoul de lemn are planșele desprinse,

cu o fantă de 2-3 mm. Pe verso sunt prezente

urmele a două etape de consolidare anterioară. În

prima etapă au fost aplicate trei traverse verticale

din lemn de rășinoase, prinse de suportul original

prin încleiere și suplimentar pentru o mai bună

aderență au fost lipite și bucăți de pânză cu textură

mare. Bucăți de pânză au fost aplicate și pe zona

de îmbinare a planșelor dar datorită tensiunii din

suport acestea au fost parțial rupte. În a doua etapă

de consolidare a suportului au fost prinse pe verso

patru bucăți de lemn cu holtzșuruburi metalice,

câte unu pentru fiecare planșă. Ambele sisteme de

consolidare sunt ineficiente și nu rezolvă problema

suportului, ba mai mult au favorizat sau cauzat noi

probleme. Datorită traverselor de lemn foarte

groase și rigide, aplicate transversal pe fibra

lemnului original împreună cu variațiile umidității

relative și a temperaturii în suportul original au

apărut noi fisuri. Stratigrafia lucrării a avut de

suferit pe zona de contact a planșei unde sunt mici

lacune dar și urme ale unor chituiri și integrări

cromatice mai vechi. Stratul de vernis prezintă

zgârieturi superficiale și depuneri de praf dar cea

mai importantă degradare este brunificarea

accentuată care modifică cromatica lucrării.

Operațiuni de restaurare: protejarea cu foiță

japoneză a stratului de culoare. Consolidarea

stratigrafiei pe zona în care erau prezente clivaje

sub formă de acoperiș. Îndepărtarea elementelor de

consolidare de pe versoul lucrării. Curățirea

versoului lucrării. Îndepărtarea diblurilor originale,

rupte, din panou și înlocuirea lor cu unele de

aceleași dimensiuni și esență. Ele erau rupte în

acest moment și nu mai foloseau scopului pentru

care au fost aplicate. Curățirea marginilor planșelor

în vederea lipirii lor. Lipirea planșelor panoului.

Executarea unui parchetaj realizat din tacheți de

lemn de profil U și traverse mobile de aluminiu de

profil T. Efectuare teste de curățare urmat apoi de

curățarea chimică a lucrării, operațiune prin care

am urmărit îndepărtarea stratului de vernis alterat.

Îndepărtarea chiturilor vechi care depășeau limitele

lacunelor. Chituirea zonelor cu lacună stratigrafică.

Șlefuirea zonelor chituite. Integrare cromatică în

culori de tip acuarelă. Vernisare generală prin

pensulare cu vernis dammar. Retuș cromatic în

culori de vernis. Vernisare finală cu vernis aerosol

în vederea uniformizării indicelui de refracție.

Montare în ramă pe un ”pat” de lemn de balsa

pentru a nu provoca rosături între lucrare și falțul

lucrării. Asigurarea lucrării cu cleme metalice

Temart.

79


După restaurare

80

RAIUL


Autor: Michael Willmann


Datare: 1668


Dimensiuni: 114x144cm

Starea de conservare: pictura a fost supusă unor

numeroase intervenții de restaurare. În anul 1957

pânza a fost maruflată pe un panou de placaj cu un

amestec de ceară-rășină de către pictorul și

gravorul Hans Hermann. Anterior pânza era întinsă

pe șasiu, fapt relevat de rețeaua de cracluri de

bătrânețe. Placajul a fost fixat pe un cadru de lemn

cu ajutorul cuielor metalice bătute direct prin

stratul de culoare. Tensiunea internă a placajului a

făcut ca acesta să se deformeze și să se vălurească.

Marginile picturii după maruflare au fost tăiate,

astfel că nu mai știm cu precizie dimensiunea

inițială a acesteia. În timpul procesului de maru-

flare, proces în care s-a utilizat căldura, zone de

culoare au fost supraîncălzite și alterate, acum au

un aspect ridat. Pe toată suprafața lucrării sunt

prezente mici zone cu lacune stratigrafice sau cu

retuș cromatic necorespunzător.

Operațiuni de restaurare: aplicarea unui strat de

foiță japoneză pe toată suprafața lucrării cu rol de

protecție temporară. Îndepărtarea pânzei de pe

placaj, operațiune realizată cu o sursă de lumină

IR, fier de călcat termostatat și spatulă metalică.

Suportul original este realizat din cinci bucăți de

pânză, care au aceeași textură și stratigrafie. În

urma analizării acestor aspecte am tras concluzia

că pictura avea inițial o dimensiune mai mare.

Curățarea versoului și îndepărtarea amestecului de

ceară-rășină. Confecționarea unui șasiu corespun-

zător, prevăzut cu pantă de retragere, pene de

tensionare și traverse în formă de cruce. Dublarea

lucrării, datorită faptului că la restaurarea din 1957

a fost impregnată pânza cu ceară am folosit un

adeziv termoplastic Beva 371 sub formă de film.

Ancorarea pe noul șasiu. Efectuare teste de

curățare în care am urmărit îndepărtarea verniului

degradat și a retușurilor necorespunzătoare.

A urmat curățitea lucrării, moment în care în partea

stângă-jos am scos la lumină o scenă în care

Dumnezeu îl crează pe Adam. Chituirea zonelor cu

lacună stratigrafică, operațiune realizată cu spatula

termică și chit pe bază de Beva 371. Vernisare

generală prin pensulare cu vernis dammar. Retuș

cromatic în culori de vernis. Vernisare finală cu

vernis aerosol în vederea uniformizării indicelui de

refracție. Montare în ramă cu cleme Temart.

81


După restaurare

82

BALCIC


Autor: Ion Theodorescu-Sion


Datare: 1927


Dimensiuni: fața A: 80,5x64cm și fața B: 80x64cm

Starea de conservare: pictura executată în tehnica

ulei pe pânză este pictată pe ambele fețe. Pânza de

in cu gren mediu a fost ancorată de șasiu cu

ajutorul cuielor metalice. Șasiul nu a fost prevăzut

cu pantă de retragere și pene pentru tensionare.

Pânza a fost preparată cu grund pe o parte după

care pictorul a realizat o variantă a peisajului dar

nu a fost mulțumit de rezultat astfel că a scos

pânza de pe șasiu și a prins-o cu versoul în față

după care a grunduit-o și pe această parte și a

executat același peisaj, cu schimbări minore în

compoziție. În momentul în care prima variantă a

fost întoarsă spre șasiu, nu era uscat stratul de

culoare și s-a deformat din cauza acestui contact. A

doua variantă e semnată și datată Sion 1927. Pânza

prezintă văluriri și deformări cauzate de manipulări

nedecvate dar și de lipsa unui șasiu corespunzător.

Grundul prezintă o bună aderență la stratul suport

pe ambele fețe, stratul de culoare în schimb pe fața

B, cea pictată în etapa a doua și care e semnat, are

numeroase clivaje. Pictura a fost protejată cu un

strat de vernis doar pe fața B. Acesta nu a fost

aplicat uniform și prezintă o ușoară îngălbenire. Pe

fața A este prezent un strat consistent de praf și

murdărie aderentă.

Operațiuni de restaurare: protejarea cu foiță

japoneză a zonelor cu clivaj a stratului de culoare.

Consolidarea stratului de culoare pe fața B.

Redarea planeității suportului. Datorită faptului că

au fost pictate ambele fețe, a trebuit să încălzesc

stratigrafia cu ajutorul luminii IR.

Aplicarea unor benzi de tensionare, perimetrale.

Confecționarea unui șasiu cu sistem de tensionare

cu șurub – nu putea fi utilizat sistemul cu pene

pentru că ar fi obturat o parte din lucrare.

Ancorarea pânzei pe noul șasiu. Efectuarea testelor

de curățare și curățarea celor două fețe ale picturii.

Chituirea și șlefuirea zonelor cu lacune

stratigrafice, am imitat relieful stratului de culoare

original. Integrare cromatică în culori de tip

acuarelă. Vernisare generală prin pensulare cu

vernis dammar, pe ambele fețe. Retuș cromatic în

culori de vernis. Vernisare finală cu vernis aerosol

în vederea uniformizării indicelui de refracție.

Aplicare ramă pe noul șasiu și aplicare decorație

de tip sfoară peste zona cu șurubul de tensionare.

83


După restaurare

84

LE COURS DU DANVBE DE PUIS SA SOURCE IUSQU'A SES EMBOUCHURES / DRESSÉ SUR

LES MEMOIRES LES PLUS NOUVEAUX DU P. CORONELI ET AUTRES PAR LE SR. SANSON,

PRESENTÉ A MONSEIGNEUR LE DAUPHIN

Expert Restaurator Iulia-Maria PASCU

Autor: Sanson, Nicolas; Coroneli, Vincenzo; Mortier, Pierre

Număr inventar: G.D:18494

Datare: 1696

Tehnica execuției: acvaforte colorată

Dimensiune: 630X1220mm

Buletin de analize: Nr.2001 30,07,2012

Stare de conservare: anterior tratamentelor de

restaurare obiectul a fost într-o stare precară de

conservare. Hârtia era îngălbenită. Pe verso se

observa modificarea culorii suportului papetar

datorat culorilor aplicate.

Piesa prezenta murdărie ancrasată și aderentă pe

toată suprafața. Marginea superioară avea o

culoare brună cu rezistență mecanică scăzută.

Obiectul a fost pliat într-un mod necorespunzător

acestă acțiune a condus la formarea de fisuri,

rupturi și pierderi minore de suport papetar. O

încercare de slabă calitate de a repara acest tip de

deteriorare a fost făcută pe versoul lucrării prin

consolidarea rupturilor cu bandă adezivă, hârtie și

clei. Consolidările neadecvate au creat tensiuni în

materialul suport și au provocat alte degradări

mecanice. Perforații au fost prezente în toate cele

patru colțuri ale piesei.

Depozite morfofiziologice s-au observat pe toată

suprafața obiectului.

Operațiuni de restaurare: Tratamentul de

restaurare a avut ca scop principal reconsolidarea

obiectului pentru prevenirea altor deteriorări.

În primul rând s-a realizat o curățire uscată pentru

îndepărtarea murdăriei ancrasate și aderente prin

mijloace mecanice, folosindu-se pensule fine,

radiere, etc. În timpul acestei proceduri au fost

îndepărtate benzile adezive și alte reparații

necorespunzătoare.

După redarea planeității piesei a fost posibilă

consolidarea fisurilor și a rupturilor. S-a folosit

pentru aceată operațiune hârtie japozeză aplicată pe

verso în zona de fisură și ruptură cu adeziv pe bază

de amidon. Harta a fost lăsată, ulterior, la presă.

85


După restaurare

86

BUCĂTĂREASA FLAMANDĂ

Expert Restaurator Andrei POPA.

Autor: Jeremias van Winghe


Datare: secolul al XVI-lea


Dimensiuni: 101,8x114,7 cm

Stare de conservare: procesele de îmbătrânire

naturală specifice fiecărui material, dar şi condiţiile

de conservare şi restaurările inadecvate din trecut

au determinat degradări mai mult sau mai puţin

reversibile. Șasiul lucrării, din lemn de brad fară

traversă, a fost executat deficitar fără pantă de

retragere şi pene de tensionare. În urma unei

restaurări de la sfârşitul secolului al XIX-lea,

pânza originală a fost dublată cu o pânză nouă de

in mai rezistentă şi cu gren mai mare, care să preia

tensiunea celei vechi fragilizate. Stratul de

preparație, de grosime medie are ca liant un clei de

origine animală şi ipsos ca şi material de

umplutură. Pelicula de culoare prezintă rosături pe

unele suprafeţe, deasemenea se pot observa multe

lacune, pierderi și exfolieri ale acesteia. Pe aproape

toată suprafaţa se găseşte o reţea de cracluri

normale de bătrâneţe, foarte fină în straturile

subţiri de culoare şi ceva mai pronunţate în

straturile mai păstoase ale picturii. Vernis-ul (sau

stratul de protecţie) constituit dintr-o răşină

naturală, a fost aplicat cu pensula într-un strat

destul de gros şi se prezintă pronunţat îmbătrânit.

Datorită oxidării şi a reţinerii prafului şi murdăriei

în partea lui exterioară, acesta are un aspect brun

împiedicând lizibilitatea tonurilor originale. În

numeroase zone de pe suprafaţa picturii, mai ales

pe margini se constată aplicarea unui chit excesiv

şi se evidenţiază cu uşurinţă retuşul care depăşeşte

uneori marginile lacunelor; acesta se prezintă virat

cromatic, fiind astfel deranjant din punct de vedere

estetic pe suprafaţa picturii. Întreaga pictură este

acoperită cu un strat de murdărie aderentă vernis-

ului modificat cromatic (praf, fum, excremente de

insecte etc.)

Operații de restaurare: prima operațiune a fost

curățirea murdăriei superficiale, cu ajutorul

aspiratorului și a unor pensule moi pentru suprafața

pictată, apoi s-a trecut la consolidarea locală a

zonelor în care sunt prezente clivaje şi desprinderi

ale stratului de culoare. Aderenţa a fost restabilită

prin pensulare sau injectare de clei de piele cald

(7%) urmată de presarea cu spatula termică. Pentru

curățirea propriu-zisă a lucrării s-au efectuat mai

întâi teste pentru identificarea celor mai bune

soluții. Au fost încercate diferite tipuri de solvenţi,

pornind de la soluţii slabe spre soluţii mai tari,

decapante. Astfel pentru curățirea chimică a fost

selectat un amestec de esenţă de terebentină şi

alcool isopropilic pentru îndepărtarea vernisului

dar şi a culorilor de retuş mai recente. Lucrarea a

suferit mai multe intervenţii anterioare de

restaurare, în care au fost repictate unele zone, în

special pe marginile lucrării. Aceste repictări au

fost îndepărtate cu acetonă. Din păcate, stratul de

culoare prezintă numeroase degradări, rosături

acumulate de-a lungul timpului făcând ilizibile

multe detalii ale lucrării, acesta fiind probabil

motivul pentru repictarea completă a unor astfel de

suprafeţe. Aspecte surprinzătoare au apărut în

timpul îndepărtării unui strat de repictare mai

veche de culoare închisă care s-a dovedit că

acoperea o scenă cu personaje într-un interior,

identificată mai târziu ca fiind “Cina din Emaus”.

După curățire s-a trecut la chituirea lacunelor, în

primă fază cu lapte de chit şi apoi cu un chit format

din carbonat de calciu şi clei de iepure în

concentraţie de 7% în straturi succesive. Zonele

chituite au fost apoi şlefuite. Integrarea cromatică

s-a efectuat în două etape, mai întâi în culori de tip

acuarelă, apoi lucrarea a fost revernisată cu vernis

Dammar aplicat cu pensula, pe urmă s-a realizat o

integrarea cromatică finală cu culori care au vernis

ca liant. Integrarea cromatică se face în două etape

din cauza slabei puteri de acoperire a culorilor

folosite. Acestea se impun însă datorită

principiului compatibilității materialelor și pentru

ca intervenția să fie lizibilă (în lumină UV) și ușor

de îndepărtat dacă va fi nevoie în viitor.

87


După restaurare

88

BUNA VESTIRE

Expert Restaurator Andrei POPA

Autor: copie, după Jacopo da Ponte Bassano



Tehnica: ulei pe pânză


Stare de conservare: șasiul lucrării, din lemn de

brad cu traversă în cruce, a fost executat

corespunzător, cu o grosime potrivită şi fiind

prevăzut cu pene de tensionare şi pantă de

retragere. În urma restaurării din anul 1898,

suportul textil original a fost dublat cu o pânză

de in confecționată industrial şi cu gren mai

mare. Pe faţa lucrării sunt evidente degradări

ale pânzei originale care au justificat dublarea.

Astfel se pot observa numeroase rupturi ale

acesteia, cât şi faptul că a fost înnădită pe

lungime. Stratul de preparație (grundul) este

destul de fin şi a fost aplicat probabil cu

pensula. Acesta are ca liant un clei de origine

animală şi ipsos ca şi material de umplutură.

Stratul de preparaţie nu dă semne de

fragilizare, pelicula de culoare însă prezintă

rosături pe suprafețe ample, dar și numeroase

lacune, pierderi sau cracluri normale de

bătrâneţe. Stratul de protecţie (vernis-ul) este

format dintr-o răşină naturală, a fost aplicat cu

pensula într-un strat destul de gros şi se

prezintă pronunţat îmbătrânit. Întrega pictură

are un aspect brun îngălbenit datorită oxidării

vernis-ului și a reținerii murdăriei în partea lui

exterioară. În numeroase zone de pe suprafaţa

picturii se constată chituirea excesivă, fiind

acoperite suprafețe de pictură originală, dar și

retușuri mai vechi care au virat cromatic și

sunt deranjante din punct de vedere estetic.

Operații de restaurare: curățirea murdăriei

superficiale s-a realizat prin mijloace

mecanice, respectiv aspirator pentru verso-ul

lucrării și pensule moi pe suprafața pictată.

Consolidarea locală a fost necesară în cazul

marginilor unde s-a constatat desprinderea

pânzei originale de pe pânza de dublare, și a

fost realizată prin injectarea unui clei de pește

în concentrație de 7% urmată de acțiunea

spatulei termice. Următoarea etapă foarte

importantă este efectuarea testelor de curățire,

operaţiune ireversibilă pentru care s-au folosit

amestecuri de solvenţi cu un spectru de acţiune

mai larg, gradual, de la soluţii mai slabe la

soluţii mai dure, iar acțiunea acestora a fost

probată cu un bețigaș de bambus și tampon de

vată. În urma testelor de curăţire s-a decis

folosirea solvanolului pentru a îndepărta

murdăria şi vernis-ul învechit, iar în zonele

unde repictările nu se solubilizează s-au folosit

local cele două soluţi mai tari: dimetil sulfoxid

cu acetat de etil şi toluen cu alcool isopropilic.

După curăţirea chimică a murdăriei, vernis-

ului şi repictărilor s-au analizat zonele chituite

ale lucrării. Chiturile care au fost aplicate în

exces (acoperind astfel zone de pictură

originală) sau care nu erau la nivel, au fost

îndepărtate deasemenea prin metode chimice

sau mecanice. După îndepărtarea chiturilor

necorespunzătoare s-a trecut la o nouă chituire

a lacunelor picturii, mai întâi cu un “lapte de

chit”, apoi cu chitul format din clei de iepure

(7%) şi carbonat de calciu. Surplusul de chit a

fost înlăturat după uscare prin netezirea cu un

dop de plută. Integrarea cromatică a zonelor

chituite a fost executată în două etape, prima

cu acuarelă iar a doua cu culori pe bază de

vernis, între cele două operațiuni s-a realizat și

vernisarea generală a picturii cu un vernis

Dammar aplicat cu o pensulă lată. La final,

pentru egalizarea indicelui de refracție a fost

pulverizat vernis aerosol.

89


După restaurare

90

CARACTERIZAREA PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ A STĂRII DE CONSERVARE A

OBIECTELOR DE PATRIMONIU ȘI ANALIZA MICROCHIMICĂ A MATERIALELOR

CONSTITUENTE ALE ACESTORA

EXEMPLE SELECTATE

Expert investigaţii fizico-chimice: Dr. Polixenia Georgeta POPESCU

Investigaţia fizico-chimică a bunurilor culturale de patrimoniu face posibilă cunoașterea naturii

materialelor constituente și a modului ȋn care acestea s-au păstrat ȋn urma interacţiunii cu mediul

ȋnconjurător fiind, din acest motiv, un studiu preliminar obligatoriu ȋn stabilirea stării de conservare și a

intervenţiilor de restaurare.

Ȋn laboratorul de Investigaţii Chimice al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu evaluarea stării de

conservare a bunurilor culturale de patrimoniu, preliminar intervenţiilor de restaurare ale acestora, se

realizează ȋn mod uzual prin examinarea cu aparatură optică (stereomicroscop) și prin analiza

microchimică a unor probe de dimensiuni foarte mici (de 1-2mm2 și cca. 1mg).

Cercetarea nedistructivă prin microscopie optică a suprafeţei obiectelor de patrimoniu și/sau a probelor

prelevate din acestea (probe reprezentative structural și compoziţional, prelevate cu grijă fără a fi afectată

integritatea obiectelor analizate) pentru identificarea degradărilor de suprafaţă și caracterizarea

materialelor constituente permite obţinerea de informaţii deosebit de utile pentru practica de conservare și

restaurare. Ȋn cazul particular al picturii, microscopia optică este utilizată și pentru realizarea analizei

stratigrafice (analiza pe secţiuni a probelor) prin care se evidenţiază o serie de caracteristici picturale,

stratigrafia fiind un mijloc de stabilire a detaliilor de tehnică a picturii. Microfotografiile obţinute la diferite

puteri de mărire ale microscopului și analiza digitală a imaginilor ȋngăduie perceperea unor detalii

relevante pentru evaluarea stării de conservare a obiectelor analizate, inclusiv a unor degradări ale

materialelor acestora.

Pentru determinarea compoziţiei chimice a probelor prelevate din obiectele de patrimoniu se folosește ca

metodă de identificare a elementelor chimice analiza microchimică. Aceasta se realizează cu ajutorul

stereomicroscopului și constă ȋn efectuarea unor teste chimice practicate succesiv pe o serie de probe

prelevate din structura materialelor constituente ale obiectelor analizate. Cu ajutorul acestor teste se poate

verifica prezenţa sau absenţa unui anumit component material. Se poate lucra pe o probă prelevată, ca

atare sau pe secţiuni transversale ultrasubţiri. Tipurile de teste care se pot face sunt: teste de dizolvare sau

de solubilizare, teste termice și teste histochimice (identificarea prin grupe analitice şi colorări pentru

cationi şi anioni). Ȋn cazul acestor tehnici utilizarea unui singur test este în general insuficientă, rezultatele

acestora fiind de regulă completate prin analiza comparativă cu alta tehnică analitică.

Rezultatele studiul chimic al materialelor vechi din obiectele de patrimoniu reprezintă argumente importante

ȋn activitatea curentă de restaurare și conservare a acestora, atât ȋn alegerea metodelor și a materialelor

compatibile pentru restaurarea obiectelor, cât și pentru stabilirea condiţiilor adecvate pentru conservarea

lor. De asemenea, datele obiective obţinute prin analiza chimică a materialelor constituente ale bunurilor

culturale de patrimoniu contribuie şi la stabilirea autenticităţii, paternităţii şi evaluării acestora, metodele

tehnico-ştiinţifice de analiză formând, împreună cu metodele analizelor artistice și istorice, ansamblul

metodelor de expertizare ale operelor de artă.

91

PICTURĂ DE PATRIMONIU

PICTURĂ DE ȘEVALET, TEHNICA ȊN ULEI

Tablou „Luptă de cavalerie la o cetate”, autor Johann

Kien, ulei pe pânză (81,8 cm x 52 cm), inv. nr. 645,

Galeria de Artă, Muzeul Naţional Brukenthal

Stratigrafia (succesiunea straturilor picturale) probei prelevată din culoarea albastră (din fond, din partea

stânga-sus a tabloului) permite evidenţierea unor detalii de tehnică a picturii – aspect microscopic 160x

Stratigrafia probei:

- strat de vernis, foarte subţire, 10-40μm.

- strat de culoare alb, microscopic albastru-deschis, 50-70μm, conţinând albastru de Prusia și

alb de plumb.

- strat de culoare ocru, 90-130μm, conţinând alb de plumb și oxid roșu de fier.

- strat de culoare roșu, 70-100μm, conţinând oxid roșu de fier.

- strat de clei, 70-100μm

Analiza microchimică a pigmenţilor picturali:

identificarea ionului Fe+3

din pigmentul roșu,

prezent ȋn stratul de culoare roșie al probei

analizate, prin formarea coloraţiei albastre dată de

hexacianoferatul II de fier III (albastru de Prusia)

– aspect microscopic 160x

Analiza microchimică a pigmenţilor picturali:

identificarea pigmentului alb de plumb

(2PbCO3 ·Pb(OH)2) ȋn compoziţia stratului de

culoare alb (formarea precipitatului galben de

PbI2) – aspect microscopic 160

92

LEMN POLICROM

Molenie, inv. nr. 118/24205/50, Biserica Mare Domnească,

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgoviște

Molenie, detaliu cu locul prelevării probelor care au fost

analizate

Molenie, probă din culoarea roșie prelevată din

marginea lucrării – aspect microscopic 80x. Ȋn

proba analizată, peste stratul de preparaţie de

culoare alb, cu grosimea de 60-90 μm, este aplicată

o foiţă de aur foarte subţire. Peste foiţa de aur se

observă un strat de culoare roșu de 20-30 μm, care

conţine pigmentul roșu cinabru.

Analiza microchimică a foiţei de aur din proba

prelevată din culoarea roșie: identificarea foiţei de

aur prin atacul cu HNO3 concentrat- aspect

microscopic 160x

93

Molenie, proba prelevată din culoa-

rea albastră-aspect microscopic 160x

Molenie, stratigrafia probei prelevată din culoarea oranj- aspect

microscopic 160x. Peste stratul de preparaţie cu grosimea de 40-

80 μm se observă un strat de culoare oranj (microscopic roșu-

oranj) de 10-20 μm, conţinând pigmentul roșu miniu de plumb. Ȋn

stratul de culoare apar urme (mici fragmente de foiţă de aur).

Molenie, stratigrafia probei prelevată din culoarea albastră - aspect

microscopic 126x. Peste stratul de preparaţie cu grosimea de 30-

60 μm se observă un strat de culoare neagră, foarte subţire (15-20

μm) urmat de un strat de culoare albastră, de 45-60 μm, conţinând

pigment albastru pe bază de cobalt (smalţ, după aspectul

microscopic)

Analiza microchimică a pigmen-

ţilor picturali: identificarea pigmen-

tului roșu miniu de plumb, din

proba prelevată din culoarea oranj,

prin testul de ardere (calcinarea

probei) pe o spatulă metalică -

aspect microscopic 126x.

94

Molenie, probă de lemn cu foiţă de aur (faţă

probă)- aspect microscopic 20x

Molenie, probă de lemn cu foiţă de aur (revers

probă) - Lemnul prezintă urme de atac biologic

fiind vizibile orificii de zbor cu urme de insecte –

aspect microscopic 50x

Molenie, stratigrafia probei prelevată din foiţa aurie,

aspect microscopic 160x. Foiţa metalică de culoare

aurie este foiţă de aur

Molenie, proba prelevată din foiţa aurie la atacul cu

HNO3 concentrat – aspect microscopic 126x.

Identificarea microchimică a foiţei de aur

95

CERAMICĂ ARHEOLOGICĂ ANTICĂ ȘI PIATRĂ DIN CONSTRUCŢIE MEDIEVALĂ

Fragment ceramic dintr-o amforǎ romanǎ

(secolele IV-V), fǎrǎ număr de inventar.

Examinarea microscopicǎ a suprafeţei

fragmentului ceramic a evidenţiat pe anumite

porţiuni prezenţa unor depuneri compacte de

sǎruri cristalizate uniform – aspect microscopic

al suprafeţei 20x

Depuneri de săruri pe suprafaţa fragmentului

ceramic – aspect microscopic 160x. Prin analizele

microchimice efectuate pe o probǎ prelevatǎ din

depunerile de sǎruri (macroscopic de culoare albǎ)

de pe suprafaţa fragmentului ceramic s-a stabilit

natura acestora: carbonaţi

Fragment de piatrǎ, fǎrǎ numǎr de inventar,

din zidul medieval al Clujului

Proba analizată, prelevată din depunerea de pe suprafaţa

fragmentului de piatră – aspect microscopic 100x. Ȋn

masa de săruri constituită din carbonaţi (ȋn cantitate

mare) și silicaţi sunt ȋnglobate incluziuni de culoare roșie

(fragmente mici de argilă roșie) și incluziuni de culoare

neagră (impurităţi). Proba nu prezintă urme de atac

biologic

Dezagregarea probei ȋn HCl diluat pentru identificarea

sărurilor din depunerea de pe suprafaţa fragmentului de

piatră. Carbonaţii sunt solubili cu efervescenţă de CO2 -


96

CARTE VECHE ȘI DOCUMENT

Felicitare, inv. M 1030, Muzeul de Istorie Casa Altemberger, Muzeul Național Brukenthal

Urmele atacului biologic produs de insecte ȋn zona florii şi a deteriorărilor suportului papetar (mici rupturi)-


Produșii de coroziune de culoare verde intens vizibili pe suprafaţa hârtiei în apropierea foiţei metalice aurii

sunt produși de coroziune ai cuprului (foiţa metalică este din cupru) – aspect microscopic 60x

97

Triodion, București 1766, CVR III 124

A treia pagină manuscris a cărţii care a fost analizată ȋn ceea ce privește solubilitatea ȋnscrisului cu cerneală

roșie

Capacitatea de transfer a cernelii roșii solubile ȋn

apă- aspect microscopic 160x

Structura suprafeţei și capacitatea de transfer a

cernelii roșii solubile ȋn apă- aspect

microscopic ȋn lumină ultravioletă 160x

98

TEXTILE DE PATRIMONIU

Covor de rugăciune de Transilvania (secolul al

XVIII-lea), inv. M 2179, Muzeul Naţional

Brukenthal

Identificarea naturii fibrei probei prelevată din nodul galben pe baza aspectului ȋn sens longitudinal al unei

fibre obținute prin defibrarea firului textil observat la microscop ȋn lumină ultravioletă. Fibra identificată este

de tip lână- aspect microscopic 160x

Testul de ardere al probei prelevată din nodul roșu,

pentru identificarea fibrelor textile. Fibra iden-

tificată este de tip lână- aspect microscopic 32x

Probe prelevate din nodurile de diferite culori

(roșu, brun și galben) ale suportului textil- aspect

microscopic 32x

99

Fir textil prelevat din suport, din băteală- aspect

microscopic 20x

Identificarea firelor textile din băteală pe baza

aspectului microscopic longitudinal a fibrelor

obţinute prin defibrarea firelor- detaliu ȋn lumină

ultravioletă 160x. Fibra identificată este de tip

liberian (fibră de cânepă fină)

Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe

Fir textil prelevat din broderie- aspect microscopic 20x

Identificarea firelor textile din broderie pe baza aspectului

microscopic longitudinal a fibrelor obţinute prin defibrarea

firelor- detaliu ȋn lumină ultravioletă 160x. Fibra identificată

este de tip mătase

100

FIRE PREŢIOASE ȘI PIESE METALICE ARHEOLOGICE

Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul

Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe. Fir metalic de culoare

argintie rulat pe miez textil, prelevat din broderie, aspect

microscopic 100x. Prin analiza microchimică s-a identificat

metalul constituent al firului metalic ca fiind argintul

Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul

Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe. Fir metalic de culoare

aurie rulat pe miez textil, prelevat din broderie, aspect

microscopic 110x. Prin analiza microchimică s-a

determinat că firul metalic este din argint aurit pe ambele

feţe

Piesă metalică arheologică (verigă de cu-

pru) din șantierul Turdaș- Luncă (campa-

nia 2011)- aspect microscopic 20x

Suprafaţa verigii este acoperită cu compuși de coroziune ai cuprului așezaţi stratificat ȋn trei straturi

distincte, cu grosimi variind ȋntre 0,017- 0,216 mm- detaliu microscopic 160x

101

Piesă metalică arheologică (străpungător din cupru) din șantierul Turdaș- Luncă (campania 2011)

Suprafaţa străpungătorului (aspect microscopic 32x) – locul

prelevării probei de cca. 1-2mm2 care a fost utilizată pentru

identificarea prin teste microchimice a cuprului

Pe detaliul microscopic al probei (160x) se

observă dispunerea pe straturi a produşilor de

coroziune ai cuprului, grosimea straturilor

(proba fiind poziţionată orizontal) variind

între 0,047- 0,089 mm.

Suprafaţa străpungătorului după îndepărtarea

stratului exterior de produşi de coroziune

(detaliu microscopic 160x) relevă prezenţa

compuşilor de culoare verde-intens şi roşu-

metalic (cuprit - Cu2O), caracteristici cupru-

lui, în imediata vecinătate a miezului metalic.

Coroziunea metalului este mare, produșii de

coroziune fiind ȋncastraţi ȋn profunzimea

metalului.

102

LADĂ PENTRU DUCAȚI DIN LEMN CU ARMĂTURĂ DE FIER

Expert restaurator: Constantin SCĂRLĂTESCU



Datare: 1708

Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aplicare straturi picturale, aplicare elemente metalice

Dimensiuni: lungime 36,5 cm, lățime 23,5 cm, înălțime 18,5 cm

Stare de conservare: materialul lemnos, din care

este confecționată lada, prezintă degradări datorate

tehnicii de confecţionare şi îmbătrânirii naturale a

materialelor, dar și accidentelor și uzurii

accentuate. Cele mai frecvente degradări sunt

reprezentate de crăpături, fisuri și fracturi la

nivelul îmbinărilor, desprinderi și chiar pierderi de

material lemnos. Aceste pierderi sunt prezente la

nivelul casetelor din interiorul lăzii, respectiv în

zona capacelor acestora, care s-au pierdut de-a

lungul timpului. Întreaga suprafață a lăzii este

acoperită cu un strat aderent de murdărie, închis la

culoare, care schimbă aspectul natural al lemnului.

Straturile de grund de pe suprafața capacelor

casetelor situate în interiorul lăzii, care au la bază

cleiul animal ca liant, au suferit degradări datorate

pierderii calităţilor adezive ale acestuia, datorită

unui mediu de păstrare neadecvat, îmbătrânirii

materialelor și uzurii accentuate, piesa având un

rol funcțional. Aceste degradări sunt vizibile pe

întreaga suprafață.

La nivelul straturilor de culoare, lumina a afectat

pigmenţii, prin schimbarea tonalităţii. Lipsa

verniului şi condiţiile climatice oscilante au

favorizat degradarea, reprezentată prin decolorarea

pigmenților și friabilitatea straturilor de culoare.

Operațiuni de restaurare: îndepărtarea murdăriei

superficiale cu ajutorul pensulelor moi.

Consolidarea profilactică a straturilor picturale cu

foiţă japoneză și clei de piele 3-6%.

Extragerea elementelor metalice neconstitutive.

Consolidarea mecanică a suportului (refacerea

îmbinărilor adezive, stoparea fisurilor şi

crăpăturilor cu inserţii din lemn de aceeași esență,

în contrafibră, completarea pierderilor de masă

lemnoasă cu chituri şi aducerea acestora la nivel).

Curăţarea zonelor cu lemn aparent în urma testelor

realizate cu Solvanol - Apă Amoniacală. Curățarea

elementelor metalice. Completarea lipsurilor de

material lemnos (de la nivelul casetelor din

interiorul lăzii) cu lemn de aceeași esență.

Reconsolidarea adezivă. Finisare cu hârtie abrazivă

de diferite granulaţii. Consolidarea straturilor

picturale cu prese calde şi reci alternate.

Îndepărtarea foiţei japoneze. Chituirea fisurilor cu

chit pe bază de cretă de munte şi clei de peşte,

aplicat prin injectare şi cu ajutorul spatulei.

Finisarea chituirilor. Curăţarea straturilor picturale,

în urma testelor de curăţire. Integrarea cromatică în

culori pe bază de apă. Vernisare cu verni de

dammar în terebentină a suprafețelor decorate cu

pictură. Integrarea cromatică la nivelul lemnului cu

baițuri pe bază de apă. Protejarea suprafeței

lemnului prin aplicarea unui strat de ceară naturală.

Aplicarea pe suprafața elementelor metalice a unui

strat de Fertan (soluție cu rol de protecție).

103


După restaurare

104

PUPITRU DE RUGĂCIUNE

Experți restauratori: Constantin SCĂRLĂTESCU, drd. Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU


Datare: 1716

Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aurire, aplicare straturi picturale

Dimensiuni: lungime 67,5 cm, lățime 51,5 cm, înălțime 178 cm

Stare de conservare: Suportul prezintă degradări

din cauze endogene, precum tehnica precară de

confecţionare şi îmbătrânirea materialelor, dar şi

cauze exogene datorate factorilor de degradare

intenţionată şi naturală. Tipul de confecționare,

respectiv încleierea mai multor panouri din lemn,

care apoi au fost sculptate, a dus la degradări

reprezentate de crăpături, fisuri și fracturi la

nivelul îmbinărilor, desprinderi și chiar pierderi de

material lemnos. Aceste pierderi sunt prezente la

nivelul extremităților, respectiv în zona mâinilor,

la nivelul ramei care decorează suportul de carte

propriu-zis, situat în partea superioară a piesei și la

nivelul razelor din zona aureolei îngerului.

Straturile de grund, care au la bază cleiul animal ca

liant, au suferit degradări datorate pierderii

calităţilor adezive ale acestuia, datorită unui

mediu de păstrare neadecvat, umidităţii relative

crescute şi îmbătrânirii materialelor. Astfel, este

vizibilă tendința de a se sfărâma cu uşurinţă,

devenind pulverulent şi determinând desprinderi.

Aceste degradări sunt vizibile pe întreaga suprafață

a piesei. Lacunele de la nivelul suportului sunt mai

frecvente la extremităţi şi în zonele de îmbinare a

planşelor.




favorizat degradarea, reprezentată prin înnegrirea

pigmenților și friabilitatea straturilor de culoare.






Consolidarea structurală locală a suportului prin

impregnare (injectare, pensulare) cu produse cu

proprietăţi consolidante - Paraloid B72 în acetat de

etil. Consolidarea mecanică a suportului (refacerea


crăpăturilor cu inserţii din lemn de aceeași esență,

în contrafibră, completarea pierderilor de masă


Curăţarea zonelor cu lemn aparent în urma testelor

realizate cu Solvanol - Apă Amoniacală.

Prelevarea amprentei ramei cu cauciuc siliconic şi

completarea elementelor lipsă cu stuc epoxidic.

Reconsolidarea adezivă a ramei. Fixarea

elementelor lipsă ale ramei cu rășină epoxidică.

Finisare cu hârtie abrazivă de diferite granulaţii.

Consolidarea straturilor picturale cu prese calde şi

reci alternate. Îndepărtarea foiţei japoneze.

Chituirea fisurilor și lacunelor cu chit pe bază de

cretă de munte şi clei de peşte, aplicat prin

injectare şi cu ajutorul spatulei. Finisarea

chituirilor. Curăţarea straturilor picturale, în urma

testelor de curăţire. Integrarea cromatică în culori

pe bază de apă. Vernisare cu verni de dammar în

terebentină.

105


După restaurare

106

EPITAF

Experți restauratori: Constantin SCĂRLĂTESCU, drd. Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU

Conservator: Cristina MIHU



Datare: secolul al XVII- lea

Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aurire, aplicare straturi picturale

Dimensiuni: lungimea panoului 70,5 cm, lăţimea panoului 55,5 cm, grosimea panoului 2,2 cm, grosimea

epitafului 8,6 cm

Starea de conservare: suportul epitafului prezintă

degradări din cauze endogene, precum tehnica

precară de confecţionare a panoului şi îmbătrânirea

materialelor, dar şi cauze exogene datorate

factorilor de degradare intenţionată şi naturală. La

confecţionare, unul din nodurile lemnului din care

a fost executat panoul, care traversa întreaga

suprafaţă, a fost îndepărtat şi înlocuit cu o inserţie

lemnoasă, cu fibrele orientate în aceiaşi direcţie,

vizibilă pe verso în partea stângă inferioară. Panoul

prezenta o curbură accentuată, și numeroase

crăpături, fisuri și pierderi de material lemnos,

accentuate în partea inferioară şi la nivelul ramei.

Teiul este o esenţă atacată destul de frecvent de

insectele xilofage, în cazul de faţă fiind vizibile

orificii de zbor pe întreaga suprafaţă, şi urme ale

galeriilor în masa lemnoasă, dar şi pulverulență și

friabilitate la nivelul lemnului.

Straturile de grund prezintă diferite tipuri de

degradări, care în mare parte se datorează cleiului

pe bază de proteine, folosit în operă, care are rolul

de a asigura coeziunea materialelor inerte cu care

intră în amestec. Acesta şi-a pierdut parţial

calităţile adezive, datorită unui mediu de păstrare

neadecvat, umidităţii relative crescute şi

îmbătrânirii materialelor. Astfel, este vizibilă

tendința de a se sfărâma cu uşurinţă, devenind

pulverulent şi determinând desprinderi. Aceste

degradări sunt mai accentuate în zonele marginale,

unde grundul, în componența căruia au fost incluse

seminţe, a fost aplicat în strat mai gros. Alte

degradări ale straturilor de preparaţie se datorează

seminţelor care s-au uscat, contras şi desprins,

formând lacune. Lacunele sunt mai frecvente la

extremităţi şi în zonele de îmbinare a planşelor.




favorizat degradarea, reprezentată vizibil prin

înnegrirea pigmenților și friabilitatea straturilor de

culoare.






Consolidarea structurală locală a suportului prin

impregnare (injectare, pensulare) cu produse cu

proprietăţi consolidante - Paraloid B72 în acetat de

etil. Consolidarea mecanică a suportului (refacerea


crăpăturilor cu inserţii din lemn de plop în

contrafibră, completarea pierderilor de masă


Curăţarea versoului în urma testelor realizate cu

Deck 3000- Solvanol- Toluen- Apă Amoniacală.

Prelevarea amprentei ramei cu cauciuc siliconic şi

completarea elementelor lipsă cu stuc epoxidic.

Reconsolidarea adezivă a ramei. Fixarea

elementelor lipsă ale ramei cu rășină epoxidică.

Finisare cu hârtie abrazivă de diferite granulaţii.

Consolidarea straturilor picturale cu prese calde şi

reci alternate. Îndepărtarea foiţei japoneze.

Chituirea fisurilor şi orificiilor de zbor cu chit pe

bază de cretă de munte şi clei de peşte, aplicat prin

injectare şi cu ajutorul spatulei. Finisarea

chituirilor.

Curăţarea straturilor picturale, în urma testelor de

curăţire. Integrarea cromatică în culori pe bază de

apă. Vernisare cu verni de dammar în terebentină.

107


După restaurare

108

VAS CU PATRU BUTONI

Expert Restaurator Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU

Datare: eneolitic timpuriu

Tehnica execuţiei: lut prelucrat manual, lustruit


fragmentară în urma unor săpături arheologice în

localitatea Turdaș, jud. Alba. Fragmentele prezintă

numeroase degradări, datorate condițiilor

microclimatice din sol, respectiv modificări de

structură și formă, tasări, deformări și de

asemenea, tehnicii de execuție, respectiv

fragilizare accentuată a pastei ceramice. Pe

întreaga suprafață sunt vizibile depuneri aderente

de silicați și carbonați, săruri ale acidului silicic, și

respectiv, carbonic. De asemenea, suprafața

fragmentelor prezenta local pierderi de material

ceramic și uzură. Lustrul fragmentelor s-a pierdut

parțial datorită zacerii în sol și uzurii funcționale.

Operaţiuni de restaurare: recuperarea

fragmentelor ceramice din pământ, curăţirea

umedă şi uscată a acestora folosind pentru aceasta

perii de diferite durități, apă distilată şi detergent

neutru. Curățirile umede au fost realizate controlat,

pentru a evita expunerea prelungită a fragmentelor

la umiditate și ținându-se cont de gradul de

fragilizare și de starea de conservare a acestora.

Curătirea chimică a fost realizată cu Complexon III

la fragmentele care prezentau depuneri mai

aderente de carbonaţi și silicați, urmată de

neutralizarea în băi succesive de apă distilată.

Identificarea fragmentelor s-a realizat dinspre bază

spre buza vasului. Asamblarea s-a realizat cu

acetat de polivinil, plombarea fiind, de asemenea,

executată în urma asamblării, treptat, pentru a

crește rezistența mecanică a structurii, cu ipsos de

modelaj, turnat în amprentă prelevată cu ceară.

Pentru protecția și consolidarea ansamblului a fost

executată o peliculizare cu Paraloid B72 solubilizat

în acetonă.

109


După restaurare

110

VAS GLOBULAR CU PATRU BUTONI

Expert Restaurator Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU

Datare: eneolitic

Tehnica execuţiei: lut prelucrat manual, ardere incompletă


fragmentară în urma unor săpături arheologice în

localitatea Cristian, județul Sibiu. Fragmentele

prezintă numeroase degradări, datorate condițiilor

microclimatice din sol, respectiv modificări de

structură și formă, tasări, deformări, și de

asemenea, tehnicii de execuție, respectiv fragi-

lizare accentuată a pastei ceramice.

Operaţiuni de restaurare: recuperarea frag-

mentelor ceramice din pământ, curăţirea umedă şi

uscată a acestora folosind pentru aceasta perii de

diferite durități, apă distilată şi detergent neutru.

Curățirile umede au fost realizate controlat, pentru

a evita expunerea prelungită a fragmentelor la

umiditate, și ținându-se cont de gradul de

fragilizare și de starea de conservare a acestora.

Consolidarea structurală a fragmentelor a fost

realizată prin impregnare cu Paraloid B72

solubilizat în acetonă, aplicat pe suprafață, pentru

creșterea rezistenței pastei ceramice. Identificarea

fragmentelor s-a realizat dinspre bază spre buza

vasului. Asamblarea s-a realizat pe porțiuni, cu

acetat de polivinil, plombarea fiind, de asemenea,

executată în urma asamblării, treptat, pentru a

crește rezistența mecanică a structurii, cu ipsos de

modelaj turnat în amprentă prelevată cu ceară.

Pentru protecția ansamblului a fost executată o

peliculizare cu Paraloid B72 solubilizat în acetonă.

111


După restaurare

112

CUVINTE FOLOSITOARE ȘI DE SUFLET MÂNTUITOARE

Expert restaurator: Radu SCHULLER

Autor: Monahul Isaia


Datare: 1864

Tehnica de execuție: hârtie confecționată din pastă mecanică, carte tipărită, coasere, lipire

Dimensiuni: lungime 175 mm, lățime 120 mm, grosime 7 mm

Stare de conservare: Cartea prezenta: murdărie

aderentă, praf, halouri de umezeală, depozite de

ceară de albine, pete brunificate, pete de ulei,

resturi de natură organică, îndoituri, plieri, sfâșieri

atât în text cât și în suport, foi volante și lipsă,

pierdere de material suport. Hârtia a avut un aspect

ușor rugos, îngălbenit datorat acidifierii, atac

inactiv de insecte xilofage (galerii și găuri de

zbor). Pe cuprinsul unor file s-au găsit diferite

însemne cu creionul și pastă albastră, pete de cern-

eală. S-a încercat o restaurare a cărții, consolidarea

legăturii și a coperții.

Buletin de analize: gradul de încleiere foarte bun și

slab la unele pagini (două tipuri de hârtie), ph 5,

cernelurile, înscrisurile și ștampilele sunt insolu-

bile în apă și soluție hidroalcoolică.

Testele de solubilizare s-au făcut prin tamponare

ușoară cu apă și soluție 50% alcool etilic. Pentru

determinarea pH-ului s-a folosit hârtia indicatoare

din dotarea laboratorului: Tritest.

Diagnostic: degradare fizică, chimică și biologică.

Operațiuni de restaurare: curățarea uscată,

desfacerea volumului, curațarea umedă, conso-

lidare fisuri cu val japonez, completare lipsuri cu

hârtie japoneză, lipirea hârtiei japoneze cu

carboximetilceluloză, curățarea surplusului de

hârtie, presare, completare copertă cu hârtie

japoneză și reintegrarea ei cromatică, legarea cărții

și lipirea coperții restaurate.

113


După restaurare

114

CARTE DE RUGĂCIUNI ÎN LIMBA ARABĂ

Expert restaurator: Radu SCHULLER

Autor: necunoscut



Tehnica de execuție: hârtie, carte manuscris, coasere, lipire

Dimensiuni: lungime 84 mm, lățime 54 mm, grosime 14 mm

Stare de conservare: Cartea prezenta murdărie

aderentă, praf, halouri de umezeală, depozite de

ceară de albine, pete brunificate, pete de ulei,

resturi de natură organică, îndoituri, plieri, sfâșieri,

foi volante și lipsă, pierdere de material suport. Pe

cuprinsul unor file s-au găsit diferite însemne cu

creionul și pastă albastră. S-a încercat o restaurare

a cărții, consolidarea legăturii și a coperții,

învelitoarea a fost degradată mecanic, cu lipsă de

material suport la colțuri, în zona centrală și pe

tansele cărții, piele deshidratată, fisurată, murdărie

aderentă, praf, urme de adeziv în zona cotorului.

Buletin de analize: gradul de încleiere, solubili-

tatea cernelurilor, Ph-ul hârtiei.

Operațiuni de restaurare: curățarea uscată, des-

facerea volumului, curățarea umedă, consolidare

fisuri cu văl japonez, completare lipsuri cu hârtie

japoneză, lipirea hârtiei japoneze cu carbo-

ximetilceluloză, curățarea surplusului de hârtie,

presare, completarea înveltorii cu piele și reinte-

grarea ei cromatică, legarea cărții și lipirea coperții

restaurate.

115


După restaurare

116

CARTE DE RUGĂCIUNE

Expert Restaurator ing. Ruxandra-Ioana STROIA

Autor: necunoscut


Datare: începutul secolului al XIX-lea

Materiale: piele, lemn, carton, hârtie, metal

Tehnica de execuție: confecționată manual

Dimensiuni: 150/100/70 mm

Starea de conservare: piesa prezenta următoarele

tipuri de degradări: fizico-mecanice, fizico-chimice

și biologice, exemplificate prin depuneri de

substanțe grase şi murdărie, rigidizare, decolorare,

pete cu origine necunoscută, desprinderi și pierderi

din materialele componente, deformări, mucegaiuri

active.

Operațiuni de restaurare: teste de curăţire, curăţiri

uscate, curăţiri umede, hidratări, emolieri, refixări,

completări, integrare cromatică, redarea formei.

117


După restaurare

118

ȘORŢ DE PIELE, TOLBĂ DE SĂGEŢI, SĂGEATĂ, SĂGEATĂ

Expert Restaurator ing. Ruxandra-Ioana STROIA

Autor: trib Africa Ecuatorială

Număr inventar: Vt 658, Vt 903, Vt 872, Vt 1013


Materiale: piele, fibre vegetale, metal

Tehnica de execuție: confecționată manual

Dimensiuni: 620/ 350/ 10 mm, 450/ 135/ 70 mm, 600/ 14/ 10 mm, 620/ 18/ 10 mm

Starea de conservare: piesele prezentau

următoarele tipuri de degradări: fizico-mecanice,

fizico-chimice, biologice, exemplificate prin

depuneri de substanțe grase şi murdărie, rigidizare,

decolorare, pete cu origine necunoscută, des-

prinderi și pierderi de piele, deformare, mucegaiuri

active și intervenții inadecvate.

Operațiuni de restaurare: teste de curăţire, curăţiri

uscate, curăţiri umede, hidratări, refixări, redarea

formei.

119


După restaurare

120

PISTOL CU CREMENE

Restaurator: Ioan BRAI

Autor: atelier balcanic


Datare: mijlocul secolului al XVIII-lea

Tehnica de execuție: oțel, forjare, gravare, cizelare; argint, laminare, traforare; alamă, turnare. Lemn:

sculptare, incizare, intarsie.

Dimensiuni: lungime totală 40 cm, lungime țeavă 20 cm, calibru 15 mm

Stare de conservare: lemnul prezintă depuneri de

murdărie aderentă și murdărie ancrasată în

motivele sculpturale. Pat rupt cu lipsă de masă

lemnoasă (în zona contraplatinii). Suprafața

oțelului prezintă un strat discontinu și neuniform

de produși mecanici și produși de coroziune

specifici fierului, mecanismul de tragere este

complet dar nefuncțional, platina dislocată, lipsă

șurub de prindere la contraplatină. Argintul

prezintă un strat discontinuu și neuniform de

produși mecanici și produși de coroziune specifici

argintului, contraplatina ruptă. Lipsă gardă trăgaci.


componente a pistolului și a mecanismului.

Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri, șuruburile de

prindere, știftul de prindere al țevii de uluc, țeava),

degresare cu acetonă, curățare mecanică cu peria

rotativă și pasivizare cu Ballistol. Patul și ulucul,

curățare mecanică cu o pensulă din fibră de sticlă,

în zonele cu depuneri de murdărie ancrasată și cu

bisturiul. Degresare cu alcool etilic. Patul rupt de

la culata țevii până la trăgaci, lipit cu rășină

epoxidică bicomponentă Devcon. În zona

contraplatinei până la trăgaci a fost efectuată o

completare cu chit de lemn bicomponent Sinto

Legno. Zona completată, integrată cromatic cu baiț

de lemn. Pentru protecție, patul și ulucul au fost

lustruite cu ceară de mobilă. Piesele din alamă

(protecția trăgaciului și trăgaciul) și cele din argint

(bulbul decorativ, contraplatina, garnitura de

prindere a țevii de uluc) degresare cu acetonă și

curățare chimică cu acid ortofosforic (concentrație

20%). Pentru protecție ele au fost lustruite cu o

lavetă curată și cu pastă Poliboy. Aplicele din

argint care nu au putut fi demontate au fost

curățate pe loc. Șurubul contraplatinii, lipsă, a fost

confecționat pe strung. Pistolul a fost reasamblat și

a fost confecționată cremenea.

121


După restaurare

122

PISTOL CU CREMENE

Expert restaurator: Ioan BRAI

Autor: atelier occidental


Datare: mijlocul secolului al XVIII- lea

Tehnica de execuție: oțel, forjare, gravare, cizelare; argint, laminare, traforare. Lemn: sculptare, incizare,

intarsie.

Dimensiuni: lungime totală 48cm, lungime țeavă 29,5cm, calibru 16 mm

Stare de conservare: lemnul prezintă pierderi

semnificative de material lemnos, depozite de

murdărie aderentă. Lipsă vergea. Suprafața oțelului

prezintă un strat discontinu și neuniform de

produși mecanici și produși de coroziune specifici

fierului. Mecanismul de tragere este dislocat,

incomplet și nefuncțional. Lipște partea superioară

a cocoșului. Alama prezintă un strat discontinu și

neuniform de produși mecanici și produși de

coroziune specifici cuprului. Lipsește parte din

intarsia cu fir de argint. Lipsă manșon.


componente a pistolului și a mecanismului.

Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri, șuruburile de

prindere, știftul de prindere al țevii de uluc, țeava,

garda trăgaciului, trăgaciul), degresare cu acetonă,

curățare mecanică cu peria rotativă și pasivizare

cu Ballistol. Contraplatina cu intarsie de argint a

fost curățată cu lână de oțel, și pasivizată cu

Ballistol și intarsia lustruită cu laveta de lustru.

Patul și ulucul, curățare mecanică cu o pensulă din

fibră de sticlă, în zonele cu depuneri de murdărie

ancrasată și cu bisturiul. Degresare cu alcool etilic.

Fragmentul lipsă din uluc, completat cu lemn de

aceeași esență și lipit cu rașină epoxidică

bicomponentă Devcon. Partea completată,

integrată cromatic cu baiț de lemn. Pentru protecție

patul și ulucul au fost lustruite cu ceară de mobilă.

Piesele din argint (bulbul decorativ, aplica patului),

degresare cu acetonă, curățare chimică cu acid

ortofosforic (concentrație 20%), lustruite cu pastă

Autosol.

Vergeaua fost confecționată din lemn de esență

tare (fag) integrată și atașată pistolului. A fost

confecționat cleștele superior, cremenea și șurubul

de prindere a cremenei. Pistolul a fost reasamblat.

123


După restaurare

124

ALTARUL DE LA PROȘTEA MARE

VOLET FIX “VIZITAȚIA”

Restaurator: Maria MANEA, expert restaurator lemn: Constantin SCĂRLĂTESCU

Autor: atelier transilvănean


Datare: secolul al XV-lea

Tehnica de execuție: tempera / ulei pe panou de lemn

Dimensiuni: 94 x 80 cm

Starea de conservare: voletul e pictat pe ambele

fețe cu scenele „Vizitația” pe partea festivă și „Sf.

Ecaterina și Sf. Margareta” pe verso, deopotrivă

aflate într-o stare avansată de degradare. Scoaterea

tabloului din rama originală în urma demantelării

altarului la o dată necunoscută și condițiile incerte

de păstrare de-a lungul timpului au contribuit la

destabilizarea panoului. S-au produs degradări ale

straturilor picturale în mare parte ireversibile, prin

dislocarea și pierderea unor largi suprafețe, pe

verso parțial până la lemn. În partea superioară, pe

pânza lipită la îmbinări se constată urme vechi de

biodegradare, halouri de umezeală, atac fungic și

xilofag. Pierderea coeziunii materialelor prin pro-

cesul natural de îmbătrânire şi slăbirea rezistenţei

mecanice pe de altă parte, accentuată de mișcările

suportului, au produs tensiuni care au condus la

descleieri, parțial ruperea pânzei și a straturilor

picturale și degradări în diverse forme de mani-

festare: reţele de fisuri cu margini desprinse ori cu

pantă în acoperiș, umflături, cracluri, pierderea

aderenţei peliculei de culoare și a stratului de

grund pe suprafeţe extinse, lacune. Stratul de

vernis e intens brunificat, prăfos, cu depuneri, pete,

zgârieturi superficiale. Atât pe faţă cât și pe verso

se observă urme ale unor intervenţii vechi de

conservare. Pe verso, pe latura de sus a fost fixată

în cuie o traversă de lemn, cu inele de agăţare.

Observaţii asupra intervenţiilor anterioare evi-

denţiază particularităţi tehnologice parțial dis-

tructive cum sunt margini decupate ale unor lacune

care demonstrează că au fost îndepărtate straturi

fragile, lărgind astfel lacunele, mici fragmente de

pictură dislocate fixate neglijent, consolidări pro-

filactice pe verso rigide, tensioactive.

Operațiuni de restaurare: Starea de conservare a

picturilor a impus ca prioritate restabilirea

aderenței stratului de culoare la suport. Rigiditatea

stratigrafiei cu grad redus de absorbţie a necesitat

asigurarea unei relaxări a straturilor desprinse prin

rehidratare cu soluții liant. Refacerea coeziunii s-a

făcut cu concentraţii graduale, în funcție de

obținerea rezultatelor favorabile. Suprafețele au

fost protejate cu hârtie japoneză. Consolidarea a

constituit un proces succesiv, de durată, în urma

analizării și identificării zonelor vulnerabile. Re-

facerea stabilității panoului a necesitat reașezarea

în plan a planșelor, după scoterea elmentelor

neconstitutive, traversă, cuie, reîncleierea planșelor

distanțate cu adeziv organic, clei animal, cu

completarea fantei cu fâșii din lemn de balsa,

parțial cu Balsit. Asigurarea rigidității panoului s-a

realizat prin inserții de lemn. Având în vedere

procesele evolutive de degradare, curățirea s-a

făcut cu multe precauții, începând cu desprăfuirea

inițială, prin pensulări ușoare pentru a evita

desprinderile. După operațiile de consolidare și

chituire s-a efectuat curățirea umedă pentru înde-

părtarea depunerilor aderente, în mod controlat,

pentru a nu difuza în exces în substraturi soluția

apoasă, în special pe pânză, urmată de tamponare

uscată. S-a continuat curățirea cu solvenți pentru

subțierea și îndepărtarea verniului oxidat care dă

aspectul de văl întunecat picturii, păstrând patina.

Unele pete ancrasate au fost îndepărtate mecanic,

cu bisturiul. Abordarea prezentării estetice a

conservării a impus o imagine de ansamblu pe

principiul minimei intervenții. S-a decis

încorporarea completării lacunelor pe față pentru a

evita tensiunile superficiale. Integrarea cromatică

s-a făcut distinctiv, în culori de tip acuarelă, în

mod neutru, retușul la culoarea locală limitându-se

la suprafețe mici. Pe verso lacunele extinse, unde

nu mai existau repere ale picturii originale, au fost

chituite marginal. Vernisarea generală s-a efectuat

prin pensulare cu vernis mat. Tabloul a fost

montat într-o ramă confecționată adecvat.

125


După restaurare

126

CEAS DE PERETE, TIPUL ”BIDERMIER FRAME CLOCK”

Restauratori: Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI

Autor: atelier austriac

Nr inventar: MC 408

Datare: 1820 – 1830

Tehnica de execuție: lemn, alamă, oțel, stucatură, porțelan

Dimensiuni: lungimea 59 cm, lățimea 48 cm, grosimea 16 cm

Starea de conservare: prezintă pierderi din

decorația de stucatură a capacului dar și a cutiei

ceasului, prezintă depuneri de praf , murdărie

aderentă și ancrasată, sunt prezente repictări cu

bronz în strat foarte gros, elementele fine din

stucatură fiind greu lizibile. Prezintă fisuri din

cauza tensiunilor interne ale lemnului. Sunt

vizibile urmele unor intervenți neadecvate de

restaurare, fisurile fiind chituite cu un chit foarte

dur, nerespectându-se marginile lacunei. Porțelanul

de la cadran este ciobit, este prezent un clivaj sub

formă de ”pungă de aer” între straturile de grund

provocată de excesul de umiditate. Sunt prezenți

oxizi metalici specifici cuprului pe elemetele din

alamă, oxidarea este continuă și uniformă.

Operațiuni de restaurare: îndepărtarea bronzului

vechi cu decapantul DEC 2000, decaparea s-a

făcut în două etape. A urmat curațirea lemnului cu

o soluție de curățire pe bază de apă, alcool si

amoniac.

Deoarece au existat multe pierderi din stucatură, s-

a făcut un mulaj elementelor care existau și s-a

recompus întreaga imagine, completările au fost

facute cu ghips. S-au făcut completări cu Balsit în

zonele unde era necesar, s-a chituit și s-a adus la

nivel. S-a aplicat foiță de schlagmetal pe marginile

profilate urmând ca mai apoi foița să fie protejată

cu schellack. Zonele chituite adiacente bolusului

au fost integrate cu culori pe bază de apă. Pe restul

ceasului a fost aplicat bronz. Cadranul a fost

curățat cu alcool etilic, completat cu rășină

epoxidică bicomponentă Devcon amestecată cu alb

de titan. Mecanismul a fost curățat cu solvent

special de ceasornicărie, gresat cu ulei de

ceasornicărie; confecționat pendul din alamă și 2

șuruburi de distanțiere.

Reasamblarea ceasului.

127


După restaurare

128

CEAS DE PERETE, TIPUL ”BIDERMIER FRAME CLOCK”

Restauratori: Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI

Autor: atelier austriac

Nr inventar: MC 502

Datare: 1820 – 1830

Tehnica de execuțe: lemn, alamă, oțel, stucatură, porțelan

Dimensiuni: lungime 58 cm, lățime 45 cm, grosime 13 cm

Starea de conservare: prezintă pierderi din

decorația de stucatură a capacului dar și a cutiei

ceasului, prezintă depuneri de praf și murdărie

ancrasată, sunt prezente repictări cu bronz în strat

foarte gros, elementele fine din stucatură fiind greu

lizibile. Prezintă fisuri din cauza tensiunilor interne

ale lemnului. Porțelanul de la cadran este ciobit, iar

decorația din alamă de pe cadran lipsește. Sunt

prezenți oxizi metalici specifici cuprului pe

elemetele din alamă, oxidarea este continuă și

uniformă.

Operațiuni de restaurare: îndepărtarea bronzului

vechi cu decapantul DEC 2000, decaparea s-a

făcut în două etape. A urmat curațirea lemnului cu

o soluție de curățire pe bază de apă, alcool si

amoniac. Deoarece au existat multe pierderi din

stucatură, s-a făcut un mulaj elementelor care

existau și s-a recompus întreaga imagine,

completările au fost făcute cu ghips. De asemena s-

au făcut completări cu Balsit în zonele unde era

necesar, s-a chituit și s-a adus la nivel s-a integrat

în culori pe bază de apă. S-a aplicat foiță de

schlagmetal pe marginile profilate urmând ca mai

apoi foița să fie protejată cu schellack. Pe restul

ceasului a fost aplicat bronz.

Cadranul a fost curățat cu alcool etilic, completat

cu rășină epoxidică bicomponentă Devcon

amestecată cu alb de titan. Mecanismul a fost

curățat cu solvent special de ceasornicărie, gresat

cu ulei de ceasornicărie; confecționat pendul din

alamă.

Ultima etapă este reasamblarea ceasului

cuprinzând și mecanismul.

129


După restaurare

C.T.S. ROMANIA S.R.L.

PRODUSE SI APARATURA IN DOMENIUL

RESTAURARII

131

C.T.S. ROMANIA S.R.L. Str. Raului, 23 – 550137 SIBIU Tel. 0269 231476 - Fax 0269 231475 E-mail [email protected] www.ctseurope.com

Compania C.T.S. ROMÂNIA SRL şi-a început activitatea în 2004 ca parte din grupul multinaţional de firme

C.T.S. cu sedii în Italia, Spania, Franţa, Elveţia, Turcia şi India.

Prin experienţa acumulată în decursul celor 30 de ani de existență a grupului C.T.S. reușim să oferim

clienţilor noştri cele mai bune soluții pentru restaurare printr-o gamă foarte variată de produse, ustensile şi

aparatură. Toate produsele noastre sunt fabricate în Uniunea Europeană dar mai ales în Italia, fiind de cea

mai bună calitate şi respectând standardele europene impuse în sectorul restaurării.

De unsprezece ani suntem prezenţi în aproape toate muzeele din țară prin furnizarea de aparatură şi materiale

necesare laboratoarelor de restaurare, pe toate suporturile, străduindu-ne în permanenţă sa ne îmbunătăţim

produsele şi serviciile astfel încât să satisfacem exigenţele restauratorilor.

Totodată furnizăm materiale şi aparatură atât firmelor private din domeniu cât şi universităţilor, marilor

firme de construcţii dar şi laboratoarelor de restaurare private.

Incercăm să aducem un plus de calitate produselor şi aparaturii pe care o comercializăm, prin strânsa

colaborare cu diverse universităţi din Europa prin programe de cercetare în domeniul restaurării dar şi prin

parteneriate pe cercetare cu firme producătoare din Italia, Franța sau Spania.

Cu ocazia lansării acestui catalog aniversar la 40 de ani de la înfiinţarea laboratorului de restaurare a

Muzeului Brukenthal, mulţumim tuturor clienţilor noştri pentru încrederea acordată şi strânsa colaborare din

toți aceşti ani şi sperăm să rămânem pe mai departe lideri pe piaţa din România, demonstrând astfel

seriozitatea şi profesionalismul ce ne caracterizează.

Paul Cioconea

Director

C.T.S. ROMÂNIA srl

descarca publicatia

Documents