C.Depozitarea produselor petroliere1.Depozitarea produselor lichide inflamabilea.Pericolul de incendiu.Posi bilitatea formarii amestecurilor explozive in rezervoarele de produse petroliere este determinata de existenta in interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori de produs si aer la suprafata lichidului.Concentratia vaporilor in spatiu de deasupra lichidului este in functie de temperatura initiala de fierbere a produsului si de conditiile climatice.La cresterea temperaturii in rezervor se produce o crestere a presiunii in spatiul de vapori,ca urmare a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs.In conditii egale de temperatura,presiunea in spatiul de vapori si deci concentratia vaporilor este mai mare in cazul depozitarii unor produse cu punct de fierbere scazut.Din aceasta cauza produse petroliere volatile,cum sunt: pentan,hexan,heptan,izooctanse depoziteaza in rezervoare la o oarecare suprapresiune (peste 200 mm H2O),in timp ce produsele greu volatile,ca petrolul lampant,motorina si uleiurile pot fi depozitate in rezervoare avand comunicatie libera cu atmosfera.Variatiile de temperatura ale aerului inconjurator in cursul unei zile produc variatii ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatiul gazos al rezervorului.Ziua,datorita rezervorului si a produsului,cantitatea de vapori si deci presiunea in spatiul gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza in atmosfera.In timpul noptii,se observa fenomenul invers,temperatura aerului exterior si a produsului scade,o parte din vapori se condenseaza,presiunea in rezervor descreste,iar aerul din exterior intra in rezervor.Acest proces de schimb material intre spatiul gazos din interiorul rezervorului siatmosfera,datorita variatiilor de temperatura din timpul unei zile se numeste „respiratia mica” a rezervorului.In timpul incarcarii unui rezervor,aerul din interior saturat cu vapori de produs petrolier este evacuat in atmosfera.Lagolirea rezervorului patrunde aer din exterior.Si in acest caz are loc o respiratie,care,fiind de volum mai mare decatprima,poarta numele de „respiratia mare” a rezervorului.In timpul „respiratiei” rezervoarelor se pot forma amestecuri inflamabile in interiorul rezervoarelor si in exteriorullor,ca urmare a evacuarii vaporilor de produs in aer.Desi presiunea din rezervor ar trebui sa fie egala cu presiunea de vapori a produsului la temperatura respectiva,saconstatat ca vaporii de hidrocarburi din rezervoare nu sunt saturati decat la suprafata lichidului si ca,in practica,presiunea inrezervor nu este decat aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului.Acest fenomen se explica prin faptul cavaporii saturati de la suprafata lichidului,datorita densitatii mari,difuzeaza foarte incet in masa de vapori impiedicandevaporarea.Incalzirea datorita razelor solare,in special langa mantaua rezervorului,creeaza curenti de convectie,care antreneazavaporii saturati de la suprafata lichidului favorizand evaporarea.Astfel,se explica de ce unui rezervor de benzina ii sunt necesare48 h si chiar mai mult pentru a se satura spatiul de vapori pe vreme intunecata,in timp ce saturarea este atinsa in cateva ore pevreme insorita.Incetinirea vitezei de evaporare in rezervoare mareste pericolul de aprindere intrucat favorizeaza formareaamestecurilor inflamabile de vapori si aer.Intrunrezervor cu benzina,daca spatiul de deasupra lichidului este saturat cu

vapori,aprinderea de la o scanteie de origine electrostatica este neprobabila vara,intrucat aceasta scanteie sarproduce introzona in care concentratia vaporilor de benzina este mai mare decat limita superioara de inflamabilitate a amestecului vapori –aer.Pericolul nu apare decat iarna,la temperaturi sub 15°C,cand concentratia vaporilor de benzina se afla in limitele deexplozie,Ori,datorita faptului ca spatiul de vapori intrunrezervor de benzina nu este saturat in partea superioara,aprinderea sepoate produce chiar si vara,amestecul situindusein limitele de inflamabilitate.Un pericol important la depozitarea produselor petroliere il constituie debordarea lichidului prin fierbere.In cazul incare produsul este format din componenti cu diferenta mare intre punctele de fierbere,ca de exemplu in cazul motorinei,intimpul incendiului fractiunile usoare se evapora,in timp ce fractiunile grele incalzite coboara la fundul rezervorului.Rezulta asanumita „unda de caldura” care poate atinge temperaturi de 150260°C.Viteza ei este diferita dupa natura produsului.Deci existaun strat de apa la fundul rezervorului,unda de caldura provoaca vaporizarea lui.Vaporii formati ocupand un volum mare (1 l apaformeaza 1700 l vapori) are loc de cele mai multe ori debordarea produsului prin fierbere,ceea ce conduce la intensificareafocului si raspandirea lui.Inaintarea undei de caldura putand fi urmarita,se poate determina viteza ei si deci se poate prevedea momentul in careva avea loc debordarea produsului,putanduselua astfel masurile de securitate cu ar fi: evacuarea apei,coborarea niveluluiprodusului in rezervor,executarea de diguri,evacuarea muncitorilor etc.Un pericol insemnat in parcurile de rezervoare din rafinarii il constituie rezervorul in care se colecteaza scurgerile dediferite produse din instalatii si de spalarea rezervoarelor denumit „rezervor de slop”.Aceasta poate sa contina in afara deapa,reziduuri petroliere,parafina si cantitati de hidrocarburi usoare care maresc pericolul de incendiu.Astfel la o rafinarie dinRotterdam (Olanda) un incendiu de mari proportii a izbucnit la un rezervor de slop de 1500 m 3 .Serpentina de incalzire arezervorului a incalzit stratul de apa de la fundul rezervorului.Dupa ce presiunea de vapori a apei a putut invinge stratulhidrostatic de hidrocarburi,saprodus o debordare a produsului care saaprins de la o sursa oarecare.b.Surse de aprindere.Cauzele principale de aprindere a amestecurilor de vaporiaredin rezervoare sunt: · sarcinielectrostatice; · descarcari atmosferice; producerea accidentala de scantei electrice; · formarea sulfurii de fier.Se vor examinape rand aceste cauze,aratandusemasurile de inlaturare a lor.

c.Sarcini electrostatice.Acestea sunt inevitabile la miscarea lichidului cu conductivitate scazuta,cum sunt produselepetroliere.Sarcinile si diferentele de potential produse sunt insa inofensive,cat timp lichidele se afla in recipiente metalice legatela pamant si lipsite de gaze.Zonele de lichid incarcate electrostatic se descarca prin lichid sau prin suprafata acestuia,cu atat mairepede,cu cat conductivitatea lor este mai mare si cu cat distanta fata de partile metalice legate la pamant este mai mica.In cursul operatiilor de pompare si transvazare a lichidelor,sarcinile electrostatice pozitive tind sa se acumuleze inconducte,iar sarcinile negative transportate de lichidul in miscare tind sa se acumuleze in rezervor.Cu cat vitezele de curgeresunt mai mari,cu atat cresc posibilitatile de acumulare a sarcinilor.In general,la curgerea lichidelor inflamabile,vitezele cedepaseste 1 m/s trebuie considerate periculoase.La umplerea unui rezervor cu lichide incarcate electrostatic,purtatorii de sarcini electrice se aduna la suprafatalichidului.Daca rezervorul este legat la pamant,potentialul scade de la mijlocul rezervorului catre peretele acestuia.In cazulexistentei,in rezervoare a unor obiecte straine care plutesc pe suprafata lichidului,acestea joaca rolul de condensatoare,careacumuleaza pe suprafata lor sarcinile electrostatice.La contactul cu un conductor se produce o descarcare electrica cu formarede scantei.De aceea,este o greseala de a se introduce in rezervor rigle de masurat nivelul,tevi suplimentare sau recipienti demetal pentru luat probe in timpul sau imediat dupa o operatie de umplere.Pentru micsorarea pericolului de aprindere,fenomenul de incarcare electrostatica trebuie redus la minimum chiar lalocul de formare al acestuia.Astfel se va evita scurgerea turbulenta a lichidelor in sectiunile inguste ale conductei.Turbulentacreste odata cu viteza de curgere si depinde mult de geometria curgerii.O importanta deosebita trebuie acordata orificiilor de iesire.La sistemele la care lichidul iese turbionar dinorificiu,stropeste sau formeaza ceata,are loc o separare intensa a sarcinilor electrostatice in interiorul lichidului,ceea ce poateconstitui un pericol.Chiar si in cazul lichidelor cu punct de inflamabilitate pete 55°C,cum este cazul carburantilorDiesel,aparitia sarcinilor electrostatice datorita stropirii si dispersarii acestor lichide poate duce la aprinderi.d.Descarcari atmosferice.Acestea constituie o alta cauza de incendii la depozitarea produselor petroliere.Rezervoarelesunt in mod special predispuse de a fi lovite de trasnet datorita formei lor rotunjite,suprafetei exterioare mari si faptului ca ies inrelief fata de solul inconjurator.La contactul direct al trasnetului,curentul de descarcare,ajungand pana la 80000 A,produceincalzirea partilro metalice ale rezervorului pana la topire,ceea ce provoaca aprinderea amestecului de vaporiaerdin interior.

Protectia rezervoarelor impotriva descarcarilor atmosferice se realizeaza cu instalatii de paratrasnet.Trebuie avut invedere ca deasupra rezervoarelor de capacitate mare 500010000m 3 ,in timpul umplerii lor,se pot forma amestecuri explozivede vaporiaerla o inaltime de 35m.De aceea,dispozitivul de protectie trebuie astfel executat,incat canalul trasnetului sa vina incontact cu instalatia de paratrasnet in afara sferei concentratiilor explozive.Producerea de scantei electrice constituie o sursa de aprindere a numeroaselor incendii.Aceste surse pot fi clasificate indoua grupe.Prima grupa se refera la incendii provocate de supraincarcarea conductorilor,prin formarea de scantei la instalatiiprost montate sau datorita unor neglijente.In a doua grupa mai importanta figureaza incendii provocate de scurtcircuitesaulegaturi la pamant cu defecte de izolatie.Formarea sulfurii de fier constituie de asemenea o sursa de inflamare si un numar apreciabil de explozii la rezervoare aputut fi atribuit cu certitudine acestei cauze.Sulfura de fier (SFe) rezulta in urma actiunii hidrogenului sulfurat asuprafierului.Ea se prezinta sub forma unui praf de culoare neagra sau bruna.Expusa la aer,sulfura de fier se oxideazaspontan.Aceasta oxidare degaja suficienta caldura pentru a inflama sulfura de fier,care este adusa in stare deincandescenta.Datorita acestei proprietati de a se aprinde in aer sulfura de fier a fost denumita sulfura piroforica.Procesul formarii sulfurii de fier este urmatorul: titeiusi materiile brute contin in diferite procente hidrogensulfurat,care ataca tabla rezervoarelor si da sulfura de fier.Formarea sulfurii de fier in rezervoarele de produse finite este legatade prezenta apei.Exista in apa o bacterie anaeroba,care are proprietatea de a reduce sulfatii (prezenti in apa sau in noroiul de lafundul rezervorului) dand nastere la hidrogen sulfurat.Actiunea acestei bacterii este cu atat mai importanta,cu cat temperaturaeste mai ridicata.Multa vreme sacrezut ca bacteriile reducatoare de sulfati nu se gasesc decat in apa de mare.In prezent se stieca ele exista si in apa dulce.Sulfura de fier se formeaza atat pe tablele udate de lichid cat si pe cele neudate.Depozite importante de sulfura de fierse gasesc intotdeauna pe partile care nu sunt atinse niciodata de hidrocarburi,adica tabla capacului,partea superioara a mantaleirezervorului si pe piesele scheletului ce sustine capacul.Pentru indepartarea formarii sulfurii de fier se va elimina pe cat posibil apa din produs.Cum aceasta nu este posibilintotdeauna,se va controla ca apa care se evacueaza de la fundul rezervorului sa nu contina sulfuri si hidrogensulfurat.Noroaiele acumulate la fundul rezervoarelor,care contin apa,sulfuri si bacterii reducatoare trebuie evacuate periodic (de

ex.,la fiecare 23ani).In exploatarea curenta,pericolul inflamarii vaporilor de hidrocarburi in rezervoare este redus.Dimpotriva,pericolul esteconsiderabil in timpul deschiderii rezervoarelor si aerarii lor.De aceea se va evita aerarea prin ventilatie naturala sau artificialafara a se umezi suprafata interioara a rezervorului.e.Masuri de securitate la depozitarea produselor petroliere.Pentru a evita scaparile de produse petroliere siraspandirea lor,care constituie principalul pericol de incendii si explozii,la depozitare se vor lua o serie de masuri:Cuve de retentie.Rezervoarele izolate sau grupurile de rezervoare se prevad cu cuve de retentie pentru a impiedicarevarsarea produsului in cazuri de avarie sau incendiu.Inaltimea digului sau zidului de protectie,precum si spatiul din interiorulindiguirii se calculeaza astfel incat sa incapa in el intreaga capacitate de lichid din rezervoarele grupei respective sau arezervorului izolat.Oglinda lichidului scurs trebuie sa fie cu 0,20 m sub inaltimea digului.In ultima vreme saurealizat rezervoare avand spatiul colector sub forma unui spatiu inelar format din peretelerezervorului si o manta exterioara din otel.Folosirea acestui sistem prezinta pe langa un cost mai scazut urmatoareleavantaje:sepoate realiza scurtarea timpului de constructie,deoarece mantaua exterioara se poate realiza simultan cu constructiarezervoruluinecesitamai putin teren care trebuie amenajat special;spatiulinelar mai mic atrage dupa sine cantitati mai mici de spuma in caz de incendiu;incazul supraincarcari rezervorului,mantaua poate fi folosita pentru primirea produsului deversat;spatiulinelar acoperit,datorita pernei de aer realizeaza o izolatie termica efecienta,care la produsele usor volatile,incazul rezervoarelor cu capac fix,duce la scaderea pierderilor prin evaporare.Aceasta constructie prezinta insa dezavantaj ca pentru evitarea unor concentratii periculoase de vaporiaerestenecesara prevederea unor dispozitive de aerisire a spatiului inelar.Stabilizarea titeiului si produselor.Este recomandabil ca,inainte de depozitare,titeiului si benzinele usoare sa fiestabilizate pentru indepartarea gazelor si a produselor foarte volatile (metan,etan,propan si partial butan).Reducerea spatiului gazos este una din masurile principale impotriva scaparilor de produse datorita celor douatipuri de „respratii”.Aceasta se realizeaza prin urmatoarele metode:

1) Depozitarea indelungata a produselor petroliere numai in rezervoare umplute in intregime.2) Pastrarea produselor petroliere pe o perna de apa de inaltime variabila.La evacuarea produsului,se introduce apa inrezervor,iar la incarcare se evacueaza apa,astfel incat nivelul superior al produsului petrolier in rezervor ramane constant.Acestprocedeu nu a capatat o larga folosire din cauza unor neajunsuri si anume: consum mare de energie,pericol de introducere a apeiin produs,pericol de inghetare a apei in timpul iernii etc.3) Izolarea spatiului gazos al rezervorului de oglinda lichidului,prin acoperirea suprafetei acestuita cu un strat despuma,care sa nu permita evaporarea produsului petrolier si saturarea spatiului gazos cu vapori.Greutatea consta in producereaunei spume cat mai stabile.4) Folosirea unor rezervoare de constructie speciala dintre care amintim:a)Rezervoare „picatura de apa”.Forma acestor rezervoare reprezinta o picatura de lichid ce sta pe o suprafata plana subactiunea fortelor de tensiune superficiala.Ele se folosesc in special pentru produse volatile,in cazul depozitarii indelungate,fiindcalculate la presiuni pana la 2 at si vid de 500 mm H2O.Acest tip de rezervor asigura micsorarea pierderilor „respiratiei mici”.b) Rezervoare cu capac plutitor.Pentru a reduce pierderile de produse volatile in timpul „respiratiei mari si mici” sefolosesc rezervoare al caror capac pluteste pe suprafata lichidului depozitat,coborandusesi ridicanduseodata cu acesta.Rezervoarele cu capac plutitor nu au spatiu gazos deasupra lichidului,cu exceptia unui spatiu mic din zonainchizatorului,care fiind insa constant la orice pozitie a capacului nu reprezinta o sursa de pierderi prin „respiratie”.Desi maicostisitoare decat rezervoarele obisnuite,diferenta de cost se amortizeaza datorita reducerii pierderilor de produsevolatile.Aceste rezervoare sunt foarte utile atunci cand se fac operatii dese de incarcare si descarcare (rezervoarecurente),deoarece se reduc pierderile datorita „respiratiei mari”.Rezervoarele cu capac plutitor au neajunsul ca deasupra capacului in spatiul cilindric,se pot acumula vapori de produsepetroliere,in cazul unei etansari necorespunzatoare,ceea ce prezinta pericol de incendiu.Un alt neajuns este ca in regiunile cuninsori abundente,pentru a evita acumularea zapezii trebuie constituit un acoperis exterior,ceea ce scumpeste constructia.Acest tip de rezervor a capatat o larga raspandire in ultimii ani.El nu se recomanda pentru depozitarea produselorfoarte volatile izoctan,benzine de aviatie) din cauza imposibilitatii de a se asigura o inchidere absolut etansa a spatiului inelar.c) Rezervoarele cu capac „respirator”.Capacul acestor rezervoare consta intromembrana de otel elastic cu grosime de23

mm.Cand rezervorul este gol,partea de mijloc a capacului,sub propria greutate,coboara si se sprijina pe suporti.La umplerearezervorului sau la cresterea presiunii,capacul se ridica si volumul rezervorului creste.Variatiile de volum reprezinta 35%,ceeace este pe deplin suficient pentru lichidarea totala a „respiratiei mici” a rezervorului.d) Rezervoarele gazometrice cu capacul construit sub forma unui clopot.La cresterea presiunii in rezervor clopotul seridica.Etansarea spatiului inelar dintre peretii clopotului si ai rezervorului se realizeaza cu ajutorul unei inchiderihidraulice.Lichidul de etansare a inchiderii hidraulice este un produs petrolier cu punct de congelare scazut.Pentru a nu permitepatruderea diferitelor obiecte si a precipitatiilor atmosferice,el este aparat de o manta exterioara.Pozitia corecta a clopotului serealizeaza cu ajutorul unor dispozitive de ghidare.Acest tip de rezervor asigura lichidarea totala a „respiratiei mici”.El se comporta foarte bine in exploatare si sefoloseste in special pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere.Micsorarea amplitudinii variatiilor de temperatura,care se realizeaza prin urmatoarele metode:1) Vopsirea suprafetei exterioare a rezervorului in culori deschise,ce reflecta razele solare.Eficacitatea acestui mijlocde protectie a rezervorului impotriva incalizirii datorita radiatiilor solare rezulta din datele de mai jos,care reprezinta pierderileanuale de produse volatile,in % ,in functie de culoarea vopselei:vopsea de aluminiu: 0,83 rosie : 1,24cenusie : 0,99 neagra: 1,242) Izolarea termica a capacului rezervorului cu materiale izolatoare; sarcina suplimentara pe capac datorita izolarii nutrebuie sa depaseasca 2023kgf/m².3) Ecranarea rezervoarelor prin plantarea in apropierea lor a unor pomi cu frunza deasa sau prin amenajarea unorconstructii speciale pentru reflectarea razelor solare.4) Stropirea capacului rezervorului cu apa pulverizata.In cazul rezervoarelor cu capac plat,prevazute cu o bordura,serealizeaza un strat uniform de apa pe toata suprafata capacului,care reduce pierderile de produs prin evaporare.f.Depozitarea produselor sub presiune.Prin acest sistem se reduc aproape complet pierderile datorita respiratiei micisi partial cele provenite din „respiratia mare”.Presiunea optima se alege in functie de proprietatile fizice ale produsului si deconditiile mediului.In rezervoarele sferice si sferoide presiunea poate atinge valori de 200300mm H2O.g.Capacitatea vaporilor.Pentru captarea vaporilor de produse petroliere din rezervoare cu capac fix se folosescrezervoare cu capac „respirator”,rezervoare gazometru,baloane sau absorbere.In acest scop se leaga conductele de aerisire de lamai multe rezervoare pentru produse de acelasi fel intro

retea colectoare.Legarea spatiului gazos al rezervoarelor asigura unschimb reciproc de gaze si o izolare perfecta fata de mediul exterior.Vaporii de produs petrolier trec prin rezervorul ce sedescarca,ceea ce permite sa se reduca considerabil pierderile.Pentru cazurile in care nu exista o sincronizare a operatiilor deincarcare si descarcare,ceea ce duce la aparitia unui excedent de vapori sau a unui minus,in reteaua,de gaz se cupleaza unrezervor gazometru.Acest sistem foarte eficient este una din masurile principale pentru reducerea pierderilor de produse volatiledatorita ambelor tipuri de „respiratii”.Uneori pentru captarea vaporilor se folosesc rezervoare cu pereti elastici,sub forma unor baloane in care se adunavaporii de la mai multe rezervoare.Aceste rezevoarebalonau diametru mare cu fund si capac rigid din tabla de 2 mm.Corpul seconfectioneaza din tesatura de bumbac impregnata cu o substanta fata de produsele petroliere.La umplerea lor cu vapori deprodus petrolier,capacul se ridica de la 2,00 pana la 4,50 m.Supape de siguranta mentin in interiorul balonului de 20300mmH2O.Deseori pentru captarea vaporilor de la rezervoare se folosesc absorbere,al caror principiu de functionare consta inabsorbtia vaporilor in absorbantii speciali.Drept absorbanti se pot folosi si petrol lampant,uleiuri etc.In absorbere nu se retineintreaga cantitate de vapori (acesta ar necesita absorbere de dimensiuni mari),dar se micsoreaza scaparilor de produse volatiledatorita „respiratiei mici” cu circa 40%.Pentru scurgerea vaporilor produselor petroliere se folosesc si instaltii de adsorbite cucarbune activ.h.Exploatarea rationala.Pentru a micsora scaparile de vapori si a reduce pericolul de incendiu se pot lua si o serie demasuri organizatorice si anume:1) Verificarea zilnica a etanseitatii rezervoarelor.2) Reducerea la minimum a numarului de operatii de incarcare si descarcare,ceea ce micsoreaza pierderile datorita„respiratiei mari”.3) Incarcarea produsului in rezervoare sa se faca pe cat posibil noaptea,la o temperatura cat mai scazuta,iar descarcareaziua.Echiparea rezervoarelor cu echipamentul necesar unei exploatari lipsite de pericol si anume:1) Clapeta de retinere pentru a impiedica deversarea produsului din rezervor in cazul deteriorariiconductelor.Mecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului.Mecanismul de actionare aclapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului.2) Supapa de respiratie,in cazul rezervoarelor cu capac fix,care asigura automat comunicatia spatiului gazos alrezervorului cu atmosfera la variatiile de presiune datorita temperaturii sau la operatiile de incarcare si golire a

rezervorului.Supapa consta dintrocutie cu doua clapete: una din clapete se deschide la cresterea presiunii in spatiul gazos siasigura evacuarea gazelor in atmosfera,iar cealalta se deschide in cazul formarii unei depresiuni si permite intrarea aerului inrezervor.Cele doua clapete se deschid la o suprapresiune de 100200mm H2O,respectiv la o depresiune de 50100mm H2O.Supapele de respiratie se monteaza pe aceeasi conducta cu opritoarele de flacari.3) Supapa de siguranta hidraulica limiteaza marirea suprapresiunii sau a depresiunii din spatiul gazos al rezervorului,incazul nefunctionarii supapei de respiratie.Drept lichid de etansare se foloseste o fractie greu volatila,de obicei ulei mineral cu greutatea specifica 0,860,88sitemperatura de congelare 20°C.La cresterea presiunii in rezervor,uleiul din spatiul inelar A este impins in spatiul B.Cand uleiulcoboara sub marginea crestata a despartiturii,amestecul vaporiaerdin rezervor trece sub forma de bule prin stratul deulei,iesind in atmosfera.In cazul presiunii scazute,fenomenul se petrece invers.4) Opritorul de flacari serveste la protectia spatiului gazos al rezervorului de patrunderea flacarii prin supapele derespiratie.Opritorul de flacari consta dintruncorp turnat,avand in interior un pachet de placi metalice,alternand unele ondulatecu altele netede.Placile se confectioneaza dintrunmetal anticoroziv (otel inoxidabil etc.).Distanta dintre placi este de regula de1 mm.Exista si alte tipuri de opritoare de flacari cu planse de sarma cu ochiuri mici denumite site Davy sau cu umplutura depietris.Cele cu plasa de sarma prezinta dezavantajul unei rezistente mecanice insuficiente,iar cele cu pietris au neajunsulinfundarii lor usore,posibilitatilor grele de curatire si uzurii premature a armaturilor.Principiul de functionare al opritoarelor consta in faptul ca flacara trecand prin sistemul de canale de sectiunea micaeste dispersata; suprafata de contact a flacarii marinduse,creste schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge.In cursul exploatarii,opritoarele de flacari se vor controla cel putin odata pe luna,verificandusestarea de curatenie apachetelor cu placi metalice si asezarea corect a a placilor.Pachetele imbicsite cu praf se curata,iar placile defecte se inlocuiesc.2.Depozitarea gazelor lichefiateIn functie de natura gazului,depozitarea gazelor lichefiate se face sub presiunea atmosferica si la temperaturi scazute.Anumite gaze cum sunt: etanul,etilena,gazul natural,metanul nu pot fi depozitate in stare lichefiata latemperatura ambianta,intrucat temperatura critica a acestor gaze este inferioara temperaturii ambiante.Ele nu se potdepozita decat la temperaturi scazute si la presiuni care pot varia de la presiunea atmosferica pana la presiunea corespunzatoare

temperaturii admisibile (sub temperatura critica).Asemenea rezervoare se numesc rezervoare criogenice.Astfel,etilena poate fidepozitata la presiunea atmosferica si temperatura de 104°C (corespunzatoare temperaturii de fierbere la presiuneaatmosferica),de exemplu,de 9 at si temperatura de 53°C corespunzatoare acestei presiuni.Gaze lichefiate ca: propanul,propilena,butanul,butilena,butadiena,sau amestecurile de aceste hidrocarburi sedepoziteaza de regula in rezervoare de presiune.Presiunea variaza in functie de natura gazului de la 6 at pana la 20 at.Siaceste gaze lichefiate pot fi depozitate in rezervoare criogenice la presiune atmosferica.In acest caz,scaparile de gaze suntconsiderabil reduse,ceea ce micsoreaza pericolul de incendiu si explozie.Introsituatie deosebita se gasesc unele produse ca: gazolina,izoprenul si in general fractia C5,care sunt la limitadintre lichide foarte volatile si gaze lichefiate.Din cauza volatilitatii lor ridicate,la depozitarea in rezervoare atmosfericeobisnuite,in timpul verii,se pierd cantitati mari de produs.In afara de aceasta,iesirea in atmosfera a unor cantitati mari de vaporiinflamabili constituie un pericol important de incendiu.La depozitarea in rezervoare fara comunicare cu atmosfera trebuie avut in vedere ca in timpul verii acestehidrocarburi dezvolta o suprapresiune in rezervoare.Din contra in timpul iernii,la temperaturi scazute presiunea lor devapori scade sub cea atmosferica,astfel incat spatiul inchis al rezervorului se produce vacuum,care poate conduce la „burdusirea” rezervorului.Din aceasta cauza,multa vreme aceste produse erau depozitate in rezervoare de presiune,sferice saucilindrice,ceea ce constituia o solutie costisitoare.In prezent,pentru depozitarea hidrocarburilor din fractia C5 se folosesc rezervoare cilindrice,farapresiune.Pentru a nu avea pierderi de produs se recomanda depozitarea in anumite conditii.Vara,produsul este racit la intrarea in rezervor la temperatura de 15°C cu apa racita de 5°C.Rezervorul este izolatpentru a micsora incalzirea produsului din exterior.Vaporii care se formeaza la o depozitare indelungata sunt condensati cu solade 15°C,iar lichidul se intoarce din rezervor.Se prevede si posibilitatea racirii produsului prin recirculare cu pompa in aceleasiracitoare cu apa de +5°C.Cand presiunea creste totusi peste o anumita limita (200 mm H2O),un regulator de presiune deschideiesirea spre atmosfera.La scaderea presiunii sub cea atmosferica (vacuum de 50 mm H2O),acelasi regulator deschide intrareaazotului,evitanduseastfel patrunderea aerului.Pentru protectia rezervorului de distrugere se prevad doua supape hidraulice: unapentru evacuarea vaporilor in atmosfera la cresterea presiunii peste limita admisibila si una pentru intrarea aerului cand

presiunea scade sub limita minima admisa.Pe conductele de aerisire de pe rezervor si supapele hidraulice se prevad opritoare deflacari.a.Rezervoare de presiune.Pentru depozitarea gazelor lichefiate sub presiune se folosesc rezervoare sfericesau,pentru capacitati mici,rezervoare cilindrice orizontale.Rezervoarele cilindrice pot fi supraterane sau ingropate.In cazul rezervoarelor supraterane ele trebuie protejate de incalzirea datorita razelor solare,prin izolare termica sauparasolare.Cum presiunea din interior este variabila in functie de temperatura mediului ambiant,pentru a impiedica crestereatemperaturii si presiunii,in timpul verii rezervoarele se stropesc cu apa in partea lor superioara,cu ajutorul unei tevi prevazuta cuajutaje.Debitul de stropire este de circa 0,10 m 3 /m²/h.Pentru a nu introduce cantitati mari de apa in spatiul de sub rezervor seprevede un jgheab de colectare a apei putin sub ecuatorul sferei sau generatoarea rezervorului cilindric.In anul 1966 la rafinaria de la Feysin (Franta) a avut loc o catastrofa,care a cauzat mari pagubemateriale.Cauza acestei catastrofe a fost scurgerea unor cantitati mari de gaze lichefiate din partea inferioara a unui rezervorsferic de propan,in timpul interventiei la armaturi.Gazele scurse sauaprins cu explozie.Focul de sub rezervor a adus ladeformarea acestuia urmata de ruperea si rasturnarea lui.In urma catastrofei de la Feysin,prescriptiile pentru depozitarea gazelor lichefiate au fost revizuite in intreagalume.Astfel,bazinul de colectare a gazului lichefiat de sub rezervor a fost desfiintat.Suprafata din jurul mai multor rezervoare degaze lichefiate se prevede cu panta usoara catre un bazin de colectare separat.Gazul lichefiat,eventual scurs,se acumuleaza inacest bazin,care trebuie amplasat la distanta,astfel incat caldura dezvoltata la arderea gazului lichefiat in bazin sa nu periclitezerezervoarele.Se recomanda constructia unor santuri inguste si adanci,care sa conduca gazul lichefiat scurs spre bazinul decolectare.Pentru a indeparta apa de ploaie sau apa folosita pentru stingere din bazin,se instaleaza o pompa.De asemenea,nu se mai admit racorduri cu armaturi in partea inferioara a rezervorului.Racordul de intrare si iesire,pecare se monteaza ventilul de inchidere,trebuie scos in afara zonei de sub rezervor pentru a evita posibilitatea scurgerii de gazlichefiat la imbinari.O solutie care reduce mult pericolul de incendiu este desfiintarea completa a racordurilor din partea inferioaraa rezervorului si acoperirea cu pamant a partii inferioare a rezervorului pana la piciorul de sustinere.In acest caz toateracordurile se gasesc la partea superioara a sferei.Golirea produsului pe sus se face prin sifonare,cu ajutorul unei presiuni putinsuperioare presiuii de vapori a produsului din rezervor la temperatura respectiva,presiunea ce se realizeaza cu ajutorul uneipompe de recirculare si a unui evaporator.

In vederea umplerii excesive,fiecare rezervor trebuie prevazut cu doua indicatoare denivel,independente.Nivelul se citeste local si totodata in camera de comanda.De asemenea,se prevad masuri de temperatura ladiferite nivele ale sferei.Toate racordurile care au conducte cufundate in lichid se prevad cu ventile de inchidere rapidaactionate pneumatic din doua puncte diferite.Pentru a evita cresterea presiunii de vapori in rezervor,datorita schimbarii compozitiei gazului (de exemplu continutridicat de C3 in C4) sau in cazul unui incendiu in vecinatate,rezervoarele se prevad cu doua supape de siguranta montate peracorduri avad ventil cu tre cai,astfel,incat in orice moment,una din supapele de siguranta sa fie in functiune.Supapelede siguranta descarca gazele in conducta de facla sau in lipsa acesteia in atmosfera pe o conducta verticala deasuprarezervorului,astfel incat daca se aprinde gazul,aceasta sa conduca la o incalzire a sferei.O sursa importanta de pericol pot prezenta ventile de golire a apei din rezervor.In cazul in care la evacuarea apeiies gaze lichefiate,la o umiditate ridicata a aerului exterior,ele produc o inghetare a racordului datorita evaporarii lor prindestindere,nepermitand astfel inchiderea ventilului.Iesirea unei cantitati mari de gaze poate duce la catastrofa.Pentru a preveniastfel de accidente se recomanda prevederea pe conducta de evacuare a apei a doua ventile,separate intre ele printruntronsonde conducta,astfel incat,la infundarea unuia,celalat sa ramana in stare de functionare.Conducta de evacuare a apei trebuieamplasata lateral si nu sub rezervor,iar diametrul sa nu depaseasca 25 mm.Pentru prevenirea unor scapari de gaze la imbinarile cu flanse,aceasta trebuie executate astfel,incat garnitura sa nupoata fi impinsa de la locul ei,ca de exemplu la flansele cu prag si adancitura,sau sa se foloseasca garnituri speciale (armate cumetal).Aceasta sa impune mai ales in cazul gazelor lichefiate ce se depoziteaza la presiuni de 16 at si mai mari.In cazulrezervoarelor de C4,o asemenea masura nu este absolut necesara.b.Rezervoare criogenice.Pentru depozitarea gazelor lichefiate la presiunea atmosferica si temperaturi scazute sefolosesc in general rezervoare cilindrice cu pereti dubli.Ca materialul de constructie rezistent la temperaturi scazute seutilizeaza otelul cu continut 9% nichel.Pentru reducerea la maximum a pierderilor de frig,intre cei doi perete se introduce unmaterial cu proprietati izolatoare bune,de obiecei perlita.Stratul izolator trebuie mentinut sub o usoara presiune de gaz deprotectie uscat,de obicei azot,pentru a impiedica patrunderea umiditatii din aerul exterior in timpul „respiratiei” spatiului inelarumplut cu izolatie.In prezenta umiditati,izolatia isi pierde proprietatile izolatoare.In cazul in care se foloseste azot drept gaz deprotectie,chiar scurgeri mici din rezervorul interior pot fi usor detectate prin analizarea azotului care se evacueaza din spatiul

inelar in timpul „respiratiei”.Pentru a nu se pierde azotul,acesta este depozitat intrunvas „respirator”.La cresterea presiunii inspatiul inelar,azotul este trimis in vasul „respirator”,iar la scaderea presiunii,intra din vasul „respirator” in spatiul inelar alrezervorului.Vasul „respirator” se prevede cu o membrana elastica.De o importanta capitala pentru securitatea unui rezervor criogenic este constructia acoperisului.Solutia cea mai simplasi mai des folosita datorita pretului scazut este cu acoperisul rezervorului interior suspendat.Deoarece la acest tip de constructieetansarea mantalei interioare nu este posibila,in timpul variatiilor de temperatura,presiunea gazului ajunge la stratul deizolatie.In acest caz,chiar vaporii gazului lichefiat servesc drept gaz de protectie pentru stratul de izolatie.Mai sigure in exploatare,dar mai costisitoare sunt rezervoare cu pereti dubli la care mantaua interioara cat sicea exterioara sunt inchise si spatiul inelar cu izolatie dintre cele doua rezervoare formeaza un sistem separat.In acestgaz stratul de izolatie trebuie sa „respire” odata cu unul din rezervoare,pentru a putea prelua schimbarile de volum.Pentruaceasta stratul de izolatie de langa rezervorul interior se executa dintrunmaterial elastic.Rezervoarele criogenice sunt echipate cu instalatii anexe pentru evaporarea gazului lichefiat si comprimarea vaporilorcare se formeaza,ca urmare a pierderilor de frig prin izolatie.Volumele de gaz lichefiat in aceste instalatii sunt insa comparativfoarte mici,astfel incat sunt valabile masurile generale de prevenirea incendiilor si exploziilor aratate la gazele lichefiate.Aceste rezervoare se construiesc pentru capacitati pana la 50000 m 3 si chiar mai mari.D.Rampe de incarcare – descarcare1.Rampe de cale ferataIncarcarea si descarcarea produselor petroliere din vagoane cisterna de cale ferata reprezinta una din operatiile cu gradridicat de pericol.Amestecuri inflamabile pot lua nastere atat in interiorul cisternelor,cu ocazia umplerii si golirii lor,cat si injurul cisternelor,in gropi,canale si camine de canalizare.Incendiile la rampele de incarcaredescarcarese manifesta cu mare forta si rapiditate.Temperaturile ridicate carese dezvolta in timpul unui incendiu provoaca arderea garniturilor de la imbinarile cu flanse,ceea ce conduce la scurgerisuplimentare de produse ce alimenteaza incendiul.De asemenea,temperaturile ridicate deformeaza constructiile metalice alerampei,ceea ce provoaca ruperea conductelor.Sursele de aprindere cele mai caracteristice sunt: · scanteile produse prin lovirea unor obiecte metalice de peretiicisternei in timpul umplerii; · electricitatea statica datorita frecarii in conducte; · descarcarile atmosferice; · scanteile produsede locomotive etc.

In timpul incarcarii produselor petroliere lichide in cisterne au loc scapari intense de vapori inflamabili la guracisternei.Scaparile sunt deosebit de mari atunci cand umplerea nu se face sub un strat lichid.Pentru a se reduce scaparile devapori,la produsele volatile se recomanda ca umplerea sa se faca in sistem etans (printrunracord prevazut in capacul gurii devizitare),iar spatiul gazos al cisternei sa fie legat printroconducta cu spatiul gazos al rezervorului din care se faceincarcarea.Aceasta masura,care se foloseste in mod curent la incarcarea gazelor lichefiate pentru egalizarea presiunii,permiteintoarcerea vaporilor de produs petrolier in rezervor,in loc sa iasa in atmosfera.La incarcarea cisternelor cu produs se va avea grija sa se lase un spatiu de vapori deasupra lichidului,care sa permitadilatarea produsului la variatiile de temperatura in timpul transportului.Conductele de incarcare si golire a cisternelor trebuie prevazute cu ventile de inchidere pentru cazuri de avarie,situatela 1520m distanta de rampa.Pentru a evita formarea scanteilor,furtunurile de incarcare se prevad cu racorduri din metaleneferoase.Capacele gurilor de incarcare a cisternelor se vor inchide cu grija,fara a le tranti.Dupa introducerea furtului,guracisternei se va acoperi cu o husa din prelata,pentru a impiedica iesirea vaporilor si imprastierea lor pe o raza mare.Rampele de incarcare se amplaseaza la distantele cerute de normele de paza contra incendiilor.Terenul din jurulrampelor va fi curatit de ierburi,buruieni sau plante,care uscanduse,favorizeaza producerea si propagarea unui incendiu,incazul aruncarii neglijente a resturilor de tigari si chibrituri aprinse.La manevrarea vagoanelor cisterna pentru incarcare sau descarcare se vor lua anumite masuri.Vagoanele vor fiimpinse pe linie pana in dreptul gurilor de incarcare,iar locomotiva de manevra,fie ca este cu abur sau cu motor Diesel,nu vatrece niciodata prin dreptul rampei.Distanta minima la care o locomotiva se poate apropia de rampa este de 30 m,in care scop sevor folosi la impins 23vagoane tampon.In cazul rampelor de incarcaredescarcagaze lichefiate,pentru tragerea vagoanelor cisterna in dreptul gurilor deincarcare se vor folosi cabestane.Dispozitivul de antrenare a cablului,precum si rotile dintate ale angrenajului trebuie sa fie dinmateriale care nu produc scantei.Circulatia locomotivelor cu abur in zona depozitului se va face cu gratarul inchis,iar cosul de tiraj va fi prevazut cudispozitiv parascantei.Sub nici un motiv nu se vor folosi franele pe tamburii rotilor,intrucat frecarea sabotilor pe roti poateprovoca scantei.Oprirea vagoanelor in dreptul gurii de incarcare sa va face folosind saboti speciali in acest scop.Aceasta impune

ca manevrarea vagoanelor cisterna pe linia rampei sa se faca cu viteza mica,echivalenta cu mersul normal al unui om.In acestmod,oprirea prin folosirea sabotilor de sina este asigurata.Multi manevranti,din comoditate,arunca pietre,luate de pe terasamente,sub rotile vagoanelor.O asemenea practica,pelanga faptul ca poate provoca scantei,duce in multe cazuri la accidente.La manevrarea vagoanelor se vor lua masuri ca lovireatampoanelor dintre vagoane sa fie evitata sau sa se faca usor,pentru a nu produce scantei.La trecerea vagoanelor cisterna prin dreptul rampei,gurile de incarcare vor fi rotite lateral.De asemenea,puntilemetalice de trecere de pe pasarela rampei pe cisterna se vor rabota pentru a nu lovi cisternele in trecere,Scanteile ce sarputeaproduce in cazul unei loviri,ar conduce la incendiu daca tinem seama ca mediul din jurul rampei este exploziv.Elementele metalice ale rampei,conductele cisternelor si sinele de cale ferata trebuie legate la pamant.Conductele vorfi legate la pamant pe portiuni de cate 150 m.Pentru inchiderea circuitului,la imbinarile cu flanse se vor suda puntite.Rampele de incarcare descarcare a gazelor lichefiate vor fi separate de cele pentru lichide.La depozitele de lichide decategoria I se vor prevedea linii separate pentru incarcare produselor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pana la45°C.La distanta de 20 m de liniile de incarcaredescarcarese va prevedea o linie de derivatie paralela cu linia rampei,culegaturi la fiecare front de incarcare.La depozitele de categoria a II –a si a III –a se admite o singura linie de rampe pentru toate produsele,pastrand insadistanta de 20 m intre marginile rampelor.Daca la aceste depozite nu exista posibilitatea construirii unei linii de derivatie,seadmit linii de capat,marinduleinsa lungimea cu 20 m pentru cuplarea garniturii in caz de incendiu.Iluminatul rampelor trebuie studiat astfel incat operatorii si manevrantii sa aiba asigurate conditii optime devizibilitate,atat noaptea,cat si pe timp de ceata.Iluminatul exterior se va realiza cu reflectoare protejate contra exploziilormontate pe stalpi proprii.Incarcarea cisternelor pe timp de furtuna cu descarcari electrice violente este interzisa.Pentru stingerea inceputurilor de incendiu,in lungul rampelor se vor prevedea conducte de abur cu prize pentrumontarea furtunurilor.Furtunurile se vor amplasa pe suporti anume amenajati si vor fi prevazute cu manere izolate termic.Inplus se vor asigura stingatoare cu spuma,lazi cu nisip si paturi de azbest.2.Incarcarea in autocisterneLa umplerea autocisternelor cu produse petroliere,pericolul de incendiu se datoreste degajarii de vapori inflamabili dinlichidul transferat si formarii unor amestecuri explozive,atat in recipient,cat si in apropierea punctului de iesire a aerului

deplasat.Aprinderea se poate produce scantei statice provocate de frecarea produsului de stratul de aer in timpul incarcarii.Prin incarcarea „pe jos” a autocisternelor,folosind acelasi racord care serveste pentru descarcare,se reduce in maremasura pericolul,intrucat incarcarea facandusesub presiune,cu gura de vizitare inchisa,se micsoreaza evaporarea.Pe de altaparte,nu exista pericolul debordarii produsului.Pe de alta parte,nu exista pericolul debordarii produsului,umplerea controlandusecu indicator de nivel,iar formarea electricitatii statice are loc in masura neinsemnata.Generalizarea acestei metode,care sefoloseste in aeroporturi la incarcarea carburantilor in rezervoarele avioanelor,a fost franata de faptul ca echipamentulautocisterelor trebuie modificat in consecinta.La umplerea cisternelor,mai ales la umplerea „pe sus,trebuie contat pe aparitia unor sarcini electrostatice foartemari,datorita izolarii vehiculelor fata de pamant.De aceea este necesar sa se efectueze o legare la pamant eficienta.Pentru a seevita cazurile cand legarea la pamant sarefectua gresit,sau nu sarface de loc,sapus la punct un dispozitiv de controlautomat.Integrat in circuitul sistemului de incarcare,acest dispozitiv obliga operatorul sa efectueze legarea la pamant.Releul deforta al pompei de alimentare este comandat de un circuit electronic de control,care nu raspunde decat daca borna de legare lapamant este conectata la vehicului rutier.Daca aceasta nu se realizeaza,nu poate fi pornita pompa de alimentare.Legaturavehiculpamanteste realizata astfel,incat arcul electric nu se poate produce decat in interiorul unei cutiiantideflagrante.Comanda poate fi manuala de la un buton sau automata prin intermediul unui releu temporizat.In ambelecazuri,o lampa montata in interiorul cutiei,semnalizeaza ca legatura este asigurata.E.Transportul produselor petroliere pe conducteConductele de produse petroliere,in special cele de produse volatile,prezinta pericole mari de incendiu si explozie incazul ruperii conductei,intrucat vaporii produsului scurs din conducta se raspandesc pe suprafete mari,putanduseaprinde de lao sursa oarecare.Perimetrul focarului de incendiu este in functie de datele de exploatare ale conductei,de diametrul conductei sitimpul pana la inchiderea vanelor de sectionare.Conform unei statistici,ruperea conductelor se datoreste in 36% din cazuriunorsuduri defectuoase,40% din cazuricoroziuni,20% din cazuriunorcauze externe (de exemplu lovirea de catre un excavator) si 4% din cazuriunorcauzenecunoscute.

Pentru a putea preveni ruperi de conducte care transporta titei sau produse petroliere volatile este necesar a selua o serie de masuri speciale.Controlul de calitate al tevilor in timpul fabricatiei si inainte de montare trebuie facut de unspecialist,altul decat specialistul uzinei producatoare sau al intreprinderii de montaj.Sudurile,atat cele de imbinare a tevilor,catsi cele longitudinale (daca este cazul) vor fi probate nedistructiv (prin gamagrafiere sau cu ultrasunete) in proportie de 100%.Seprevin astfel sudurile necorespunzatoare,care sunt cauza a numeroase ruperi de conducte.Presiunea de proba pentru conductelede transport produse petroliere trebuie sa fie mai mare fata de cea de regim,in raport cu alte conducte.Avand in vedere ca multeruperi de conducte se datoresc unor cauze externe,se va imbunatati sistemul de protectie a conductei.De asemenea,coroziuneafiind una din cauzele importante de rupere a conductelor,se va efectua un control periodic al conductei,pentru a determinaschimbari in structura cristalina a materialului prin mijloace electronice sau cu ultrasunete.Conductele vor fi prevazute cusisteme de protectie contra coroziunii.Pentru a micsora scurgerile de lichid in cazul ruperii conductei se va limita distanta dintre ventilele de sectionare de petraseul conductei.De asemenea,se va limita diametrul conductei,avand in vedere ca la diametre mari si cantitatile de produsscurse sunt mai mari.La transportul produselor petroliere pe conducte trebuie luat in consideratie si influenta asupra celorlalte conducte incazul ruperii uneia din conducte.Ruperea conductei trece la aparitia unui sant simetric in cazul conductelor sudate longitudinalsi de forma neregulata in cazul conductelor sudate in sprirala.Drept rezultat,conducta se deplaseaza atat de mult,incat existapericolul influentarii conductelor paralele alaturate.Ca urmare a unor accidente care au avut loc,saputut determina ca santul format are la baza o latime de 2 m si ununghi de inclinare de 70°.