depozitarea si distribuirea tesaturilor

Upload: cata-neagu

Post on 20-Jul-2015

125 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Tema proiectului:

Depozitarea si distribuirea ESTURILOR

Cuprinsul proiectului Capitolul 1 Identificarea produsului 1.1 Caracteristici generale ale produsului 1.2 Elemente de gabarit ale produsului 1.3 Domenii de utilizare 1.4 Potentiala piata de desfacere 1.5 Modalitati de distributie Capitolul 2 Identificarea locatiei care pote fi utilizata pentru realizarea unui deposit zonal 2.1 Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuia 2.2 Identificarea locatiei la nivelul localitatii care poate fi utilizata pentru amplasarea depozitului 2.3 Justificarea alegerii locatiei respective 2.4 Analiza criteriala pentru alegerea amplasarii optime Capitolul 3 Proiectarea structurii microspatiale a depozitului 3.1 Proiectarea utilizarii spatiului (amplasare spatiu depozitare; parcari; domenii acces; amplasament rampe descarcare/incarcare) 3.2 Stabilirea fluxului de material, fluxului de personal si a fluxului informational Capitolul 4 Modalitati de aranjare a marfii in depozit, rafturi, spatii acces, mijloace de transfer si transport utilizate. Capitolul 5 Organizarea fortei de vanzare si a parcului logistic (determinarea necesarului de agenti de vanzari si modul de organizare a acestora si determinarea necesarului de mijlmeoace de transport si eventual justificarea pentru acestea). Capitolul 6 Realizarea unei retele optime de transport pentru acoperirea zonei de distributie stabilite.

Capitolul 1 1. Identificarea produselor 1.1. Caracteristici generale ale produseloresturile sunt mrfuri textile prezente sub form de foi plane, subiri i flexibile, care rezult din mbinarea prin ncruciare, ntr-o anumit ordine, a dou sisteme de fire: urzeal i bttur. Firele de urzeal sunt dispuse n lungul esturii, paralel cu marginea ei, iar firele de bttur sunt dispuse transversal, perpendicular cu marginea esturii. In vederea obinerii esturilor se remarc att operaii de pregtire a firelor de urzeal ca: depnare, urzire, ncleiere i nvdire, ct i operaii pregtitoare a firelor de bttur: canetare (trecere a firului pe evi de forme speciale ce se introduc n suveic), dublare, rsucire. Procesul modern al esturii se realizeaz cu maini (rzboaie) de esut cu mecanisme i dispozitive cu nalt grad de automatizare.n ultimele decenii mainile de esut clasice au suferit perfecionri eseniale, au fost realizate maini de esut cu proiectil, cu duze, cu graifere etc. Sau realizat maini de esut care pot ese limi pn la 450 cm, cu viteze mari de lucru. Firme de prestigiu n domeniu au perfecionat noile sisteme neconvenionale pentru nserarea btturii: maini de esut cu jet de aer, maini de esut cu tij i maini de esut cu proiectil etc. pentru obinerea unor produse cu o gam larg de aplicaie, de la esturi pentru confecii, la articole de tapiserie i articole tehnice. Tehnologia de esere cu aceste noi realizri tehnice permit: productivitate ridicat a muncii, msuri pentru mbuntirea calitii materialelor, scurtarea duratei de reglare a mainii, lrgirea domeniilor de utilizare, reducerea cantitii de deeuri i diminuarea zgomotului i a vibraiilor. Principalii indicatori estetici i de prezentare Aspectul este dat de culoare, desen, contextur, fineea firelor, defecte, luciu. Defectele pot influena negativ calitatea i, din aceast cauz, este limitat gradul de admisibilitate, n funcie de tipul esturii. Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite i dungi. Caracterul acestor cute i stabilitatea lor n timp depind de proprietile fibrelor, de legtur, proprietile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. esturile fine formeaz cute mici. Gradul de alb. Este specific esturilor albite i nevopsite. El trebuie s aib valori ntre 85-86%. Se determin (cu leucometru) prin metoda bazat pe msurarea factorului de reflexie sau prin metoda bazat pe msura componentelor tricomatice X, Y, Z ale culorii materialului textil.

Rezistena vopsirilor i imprimrilor. Reprezint stabilitatea vopsirii la aciunea diferiilor ageni fizici i chimici ca: lumina zilei, ap, ap de mare, frecare n stare uscat, frecare n stare umed, transpiraie, splare etc. Rezistena vopsirii se apreciaz prin: - modificarea (schimbarea) culorii, nuanei culorii i strlucirii ei; - cedarea colorantului pe material albit i nevopsit. Aprecierea rezistenei vopsirii la lumina zilei se realizeaz cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentnd rezistena vopsirii celei mai bune. Pentru toate celelalte ncercri rezistena vopsirii se apreciaz cu scara de gri, cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunznd vopsirii celei mai rezistente. Modificarea dimensional la splat. Const n modificarea dimensiunilor, n procente, a unor epruvete, n condiiile splrii standard, n funcie de destinaia esturii i compoziia fibroas. Se apreciaz separat pe direcia urzelii i separat pe direcia btturii, iar valoarea modificrii dimensionale este nsoit de semnul minus cnd dimensiunile se micoreaz i cu semnul de plus dac dimensiunile se mresc. Modificarea dimensional la umiditate i uscare const n modificarea dimensiunilor, n procente, dup urmtoarele ncercri: - meninerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC i o umiditate relativ de 50%; - scufundarea n ap, un timp determinat; - meninerea alternant timp de dou ore la temperatura de 60oC i apoi dou ore n ap la temperatura de 20oC, dup care urmeaz uscarea la 60oC.

NR CRT

Principalii indicatori fizico-mecanici ai esturilor Caracterizare DenumiriLatimea Dimensiunile Grosimea Masa Inaltimea fluorului Se exprim n cm. Ea variaz de la 70 cm pn la 240 cm. Prezint importan pentru cele comercializate cu bucata ca: pturi, covoare, prosoape, batiste etc. Se exprim n mm. Depinde de grosimea i torsiunea firelor, legtur, desime, operaii de finisare. Se exprim prin masa pe metru ptrat (g/m2), masa pe metru linear (g/m) sau masa pe bucat. Se exprim n mm. Prezint importan pentru pluuri, catifele, covoare pluate. nlimea i uniformitatea lui influeneaz calitatea esturii. Este numrul de fire pe o lungime de 10 cm, separat pe direcia urzelii i separat pe direcia btturii. Modificarea desimii conduce la modificarea sarcinii de rupere, a masei, permeabilitii la aer, alungiri la rupere etc. Este sarcina, n Newtoni (sau Kgf) la care are loc ruperea. Este cel mai important indicator care determin durabilitatea. Sarcina de rupere depinde de: calitatea firelor, desime, legtur, finisaj etc Este creterea procentual a lungimii esturii pn n momentul ruperii, sub aciunea forei de rupere. Se exprim n mm sau n procente. Este rezistena esturii n procesul de frecare cu un material abraziv, n anumite condiii standard. Aprecierea uzurii prin frecare se face indirect prin pierderea n mas a unor epruvete supuse solicitrii, care imit condiiile reale ale exploatrii produsului textil sau prin determinarea numrului de ciclii de frecare pn la care rezist

1 2 3 4 5

6

Desimea

7

Sarcina de rupere

8

Alungirea la rupere

9

Rezistenta la uzura prin frecare

Clasificarea sortimentului de esturi

Criterii de clasificare Grupe de esturi 1 Natura materiei prime (felul fibrelor) - esturi din bumbac i tip bumbac; - esturi din in i tip in, tip cnep i tip iut; - esturi din ln i tip ln; - esturi din mtase i tip mtase. 2 Compoziia fibroas - esturi omogene (care nu conin mai mult de 10% din alte fibre dect cele de baz); - esturi neomogene; - esturi pure sau 100%. 3 Dup sistemul de filare al firelorutilizate - esturi din fire cardate; - esturi din fire pieptnate; - esturi din fire semipieptnate; - esturi din fire virgine (groase); - esturi din fire filamentare. 4 Caracterul finisrii - esturi crude (nu sufer tratament de nnobilare); - esturi albite; - esturi vopsite: - n masa fibroas, - n fir - n estur; - esturi mercerizate; - esturi imprimate; - esturi sanforizate etc. 5 Destinaie - esturi pentru mbrcminte: - lenjerie de corp; - mbrcminte exterioar; - esturi pentru uz casnic i decorativ; - esturi pentru ambalaje; - esturi pentru furnituri de croitorie; - esturi pentru uz industrial .a. Domeniu de utilizare Domeniile de utilizare ale materiale textile sunt: stofe de mobil, suport pentru piele sintetic, fee de mas, perdele, huse, saci, n lucrri de stabilitate a terenurilor (terasare, osele, hidroizolare de acoperiuri etc.). Testurile pot fi destinate pentru confecionarea mbrcmintei sau tapierii pentru mobil, draperii, huse pentru mobil etc. n funcie de destinaia pe care o au

esturile se produc n culori diferite, cu dungi sau imprimeuri florale. esturile din in i cnep se folosesc la confecionarea mbrcmintei pentru femei i brbai la produse cum ar fi: rochii, fuste, bluze, jachete, costume, bluze de vnt i altele. Modalitati de distributie Distributia produselor firmei se face prin retelele supermarketurilor. Distributia acestor produse pe piata romaneasca se face direct la marile depozite sau prin agenti proprii. Transportul tesaturilor ambalate colectiv se face cu vehicule curate si acoperite. Transportul tesaturilor neambalate colectiv se face cu vehicule curate si captusite cu hartie de ambalaj STAS 82-80, folii de material plastic , prelate curate sau alt material adecvat acestui scop. Bucatile trebuie acoperite bine cu prelate pentru a fi ferite de ploaie, praf etc. Asezarea bucatilor si eventual legarea lor se face cu grija pentru a se evita degradarea acestora. Potentiala piata de desfacereIndustria tesaturilor de mbrcminte face parte dintr-un sector mai larg al industriei uoare i anume industria de textile-confecii. Ponderea confeciilor de mbrcminte n industria uoar

n sectorul industrial de textile-confecii activau la nivelul anului 2003, 7211 societi comerciale, care creaz o competiie puternic pe piaa intern i extern Pe termen scurt i mediu industria textil i de confecii din Romnia va suferi influene din partea urmtorilor factori:

creterea deosebit a competiiei att pe piaa intern ct i internaional, n special n domeniul industrei textile i confecii de mbrcminte; liberalizarea complet a comerului mondial cu textile i confecii de mbrcminte de la 1.01.2005; impactul lrgirii UE la 25 de ri membre i din 2007 la 27 de ri definitivarea unei zone de comer liber n zona Pan-EuroMediteranean (pe lng cele 12 ri membre actuale ar include i Romnia i Bulgaria); intrarea Chinei i Rusiei n Organizaia Mondial a Comerului; adoptarea Codului Vamal U.E.; concentrarea produciei i comercializarea produselor n cadrul unor grupuri de mari interese, locale, zonale i chiar mondiale; evoluia preului la energie electric i gaze n corelare cu creterea ponderii energiilor regenerabile; intensificarea msurilor de protejare a mediului; creterea ponderii materiilor prime din surse reciclabile Previziunea principalilor indicatori pe termen mediu in industria textila

Capitolul 2 Identificarea locatiei care poate fi utilizata pentru realizarea unui depozit 1 Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuiaPentru stabilirea locatiei depozitului se va tine cont in principal de prezenta unei cereri substantiale de tesaturi.Amplasarea obiectivului ntr-o regiune este foarte important din punct de vedere economic. Piaa int n Romania o va constitui zona de nord i anume ne v-om axa pe oraele Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia-Mare, acestea fiind orae cu un numr mare de populaie, o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant, publice i o mare zona comerciala. Consumtorii poteniali i constituie studentii care vin n ora din toate judeele, pentru ai continua studiile. Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care l au majoritatea muncind peste hotare. Am hotarat amplasara depozitului in orasul Zalau. De la Destinatia Distanta(km) Durata (min) Zalau Cluj-Napoca 78 90 Zalau Satu-Mare 91 110 Zalau Baia-Mare 83 1002.2.

Identificarea unor locatii la nivelul localitatii care pot fi utilizate

pentru amplasarea depozitului si justificarea alegerii locatiei respectiveDepozitul va avea ca adresa :Zalau, Str. Andrei Muresan nr 5. Justificarea alegerii: Alegerea locaiilor s-a stabilit datorit faptului c fiind drumuri naionale au acces mai uor i toate cele trei variante sunt apropiate de centrul municipiului. S-au luat n considerare urmtoarele criterii, criterii pe care locaiile trebuie sa le ndeplinete : - Accesul la mijloace de transport rutiere - Existena utilitilor - Costul transportului - Costul nchirierii - Traficul terestru - Accesul uor la zona de ncrcare i recepie - Parcarea Analiza criterial pentru alegerea amplasrii optime Pentru alegerea celei mai bune locaii pentru amplasarea depozitului se va realiza o analiz criterial. Pentru aceasta s-au stabilit urmtoarele variante:

Varianta (a) : strada George Cosbuc, Localitatea Zalau, Judeul Salaj Varianta (b) : strada Marghiloman, numrul 43, Localitatea Almasu, Judetul Salaj Varianta (c) : strada Transilvaniei, numrul 12, Localitatea Bulgari, judetul Salaj S-au stabilit urmtoarele criterii : - costul nchirierii (1) - costul transportului ( 2) - traficul terestru ( 3) - existena utilitiilor (4) - acces uor la zona de ncrcare i recepie ( 5) - parcare (l 6) n baza punctajului, ponderea criteriilor a rezultat astfel :

1 2 3 4 5 6

1 0 1 1 0

2 0 1 0 0

3 0 1 1 1 0

4 0 0 0 0 0

5 0 1 0 1 0

6 1 1 1 1 1

Puncte 2 4 1,5 5,5 3,5 0,5

Nivel 4 2 5 1 3 6

i 0,92 2,67 0,57 5,33 2 0,13

S-a ales pentru utilizare formula Frisco :

n care : p - este suma punctelor obinute (pe linie) de elementul luat n calcul ; p - diferena dintre punctajul elementului luat n calcul i punctajul elementului de la ultimul nivel ; dac elementul luat n calcul este chiar cel situat pe ultimul nivel, p rezult cu valoarea 0 ; m numrul criteriilor surclasate de ctre criteriul luat n calcul ; Ncrt - numrul de criterii considerate ; p diferena dintre punctajul elementului luat n calcul i punctajul primului element; dac elementul luat n calcul este situat pe primul nivel, p rezult cu valoarea 0. Conform criteriilor s-au acordat fiecrei variante urmtoarele note Ni Criteriu 1 Varianta a Ni 7 Varianta b Ni 8 Varianta c Ni 9

2 3 4 5 6

8 7 10 9 7

9 6 10 8 6

7 9 9 10 9

innd cont de consecina ponderii diferite a fiecrui criteriu, se completeaz tabelul de mai jos amplificnd notele cu coeficienii de importan obinndu-se urmtoarele valori:

Criteriu i 1 0,92 2 2,67 3 0,57 4 5,33 5 2 6 0,13 Clasament final

Varianta a Ni Ni* i 7 6,44 8 21,36 7 3,99 10 53,3 9 18 7 0,91 104

Varianta b Ni Ni* i 8 7,36 9 16,02 6 3,42 10 53,3 8 16 6 0,78 96,88

Varianta c Ni Ni* i 9 8,28 7 18,69 9 5,13 9 47,97 10 20 9 1,17 101,24

Se constata ca suma cea mai mare 104 plaseaza varianta a pe primul loc, iar pe al doilea varianta c.

Capitolul 3 Proiectarea structurii microspatiale a depozitului 3.1 Proiectarea utilizarii spatiului

Conditii necesare si eficente pentru utilizarea spatiului destinat amplasarii tesaturilor Orientarea cldirii se face n aa fel nct s primeasc lumina dinspre nord sau nord -est pentru a reduce la minim cderea direct a razelor solare n interiorul construciei.Pentru alegerea materialului cel mai adecvat din care se construiesc structurile s-a inut cont de procesul de fabricaie. Va fi folosit betonul armat prefabricat care prezint urmtoarele avantaje. - rezist bine la solicitri termice permite o proiectare rapid timp redus de execuie volum redus de munc produse de calitate La proiectarea cldirii s-au avut n vedere urmtoarele: organizarea raional a fluxului de fabricaie scurtarea la minim a fluxurilor de materiale i a distanelor de transpor-realizarea de economii n ceea ce privete materialele, suprafeele i

volumele construite Dezavantaje: ocup suprafee de teren mari i lucrri de terasament importante pierderi calorice mari datorit suprafeelor ntinse supranclzirea halelor din cauza iradierii solare

Tesaturile trebuie pastrate in magazii curate , aerisite si cu peretii uscati, pe rafturi, pe palete de transport, pe platforme de scanduri sau gratare de lemn, bine uscate si inaltate cu cel putin 15 cm de la podea, departate de conducte de apa, abur sau electricitate si surse de foc Tesaturile trebuie sa fie ferite de actiunea directa a radiatiilor solare. In locurile de depozitare a tesaturilor se vor imprastia insecticide pentru prevenirea actiunii daunatoare a insectelor , gandacilor si se vor lua masuri de distrugere a rozatoarelor. Depozitarea tesaturilor se face tinand cont de urmatoarele conditii: - se face n ncperi speciale, -se face in incaperi lipsite de praf - umiditate relativ de 60 - 65 %, in cladire -tesaturile trebuie uscate deci la temperatur medie de 15C, -cladirea trebuie sa fie fr insecte i bacterii, -cladiri trebuie aerisite. -baloturile i lzile trebuie se fie asezate n stive, - ntre stive se las loc de trecere. Amenajarea spatiului de depozitare Deozitul de tesaturi va avea urmatoare forma:

Accesul in interiorul depozitului cu marfa se va face prin partea fata depozitului unde a fost construite spatii speciale echipate cu rampe de descarcare si incarcare a marfii de primirea marfii.

Depozitul a fost prevazut cu 7 locuri de parcare pentru angajatii depozitului. Stabilirea fluxului de materiale. Sistemul de aprovizionare al firmei cu tesaturi, indeplineste sarcini functionale in cadrul caruia se constituie ca si subsistem , sistemul de distributie. Intrarile sistemului sunt constituite din tesaturi ce vor fi pastrate spre distribuire si informatii despre cererea de pe piata a acestor tesaturi. Iesirile sunt reprezentate tot de tesaturi . Stabilirea fluxului de personal:MANAGER DEPOZIT

SEF DEPOZIT

OPERATOR FACTURARE

VERIFICATOR MARFA

MANIPULANT MARFA SOFERI

Stabilirea fluxului informational n vederea administrrii corecte a depozitelor sunt necesare o multitudine de evaluri complexe. Diferenele de costuri cu materiile prime din diferitele sectoare de activitate impun un controlling special al proceselor. Pe baza evalurilor i dup analizarea punctelor slabe se genereaz propuneri de mbuntire. Disponibilitatea real-time a datelor din depozite dau posibilitatea managementului s reacioneze direct i fr ntrziere asupra punctelor critice aprute la materiile auxiliare i materiile prime, pentru a mpiedica astfel timpii de mers n gol din producie, generatori de costuri. Fluxul informational inseamna: - Administrarea eficient cu integrarea micrilor de depozit, controlul calitii, controlul fluxului de materiale, gestionarea stocurilor i a informaiilor din depozit -Referin direct a datelor de provenien i de calitate -Date de stocare n funcie de data de valabilitate i lot -Comparaie automat a timpilor de depozitare plan i real -Realizarea unui inventar permanent prin consemnarea online a protocolului pentru listele necesare de inventar -Analize flexibile, informative ale stocurilor de depozitare prin module de evaluare, protocol zilnic i evaluri ale consumurilor -Alocare direct a preurilor din depozit cu considerarea preurilor de intrare i a preurilor de producie n continuare, pentru administrarea optim a depozitelor sunt integrate urmtoarele funcionaliti speciale: -Express-Master pentru realizarea pickingului automat -Calculator de administrare - pentru controlul transparent al depozitului

-Legturi complexe pentru echipamente periferice (ex: cntare, scannere, imprimante etc.) -Administrare dinamic a locurilor de depozitare -Depozit automat prevzut cu transport i descrcare palei -Evaluare consum depozit -Etichetare integrat, codificare cu coduri de bare i calcul al curbelor de deshidratare

Capitolul 4 Modalitati de amenajare a marfii in depozit, rafturi; spatii de acces, mijloace de transfer si de transportDepozitarea tesaturilor Pachetele cu tesaturii vor fi depozitate in Sistem de raft lejer TORRI M25, fara suruburi. Gama larga de elemente pentru ofertarea nivelului potrivit de sarcina necesara ( de exemplu: polite de dimensiune 500x1000 mm cu sarcini admisibile de 60, 90, 150, 170, 220, 250 kg ). Sistemul este caracterizat printr-o gama larga de dimensiuni( lungime, adancime, inaltime) TORRI M25 este un sistem de rafturi estetic la un nivel de pret convenabil. Elementele se fabrica cu suprafata vopsita electrostatic ( combinatie de culoare standard: albastra RAL 5010, gri deschis RAL 7035), sau zincat - cu utilizarea materiei prime zincata. Montajul este simplu, nu necesita unelte speciale si pana la o inaltime de 2500 mm , nu necesita cadru de montaj specializat. Montajul poate sa fie efectuat de catre client pe baza brosurii de montaj a produsului.

Modificarea sistemelor existente pot sa fie efectuata de catre client pe baza prescriptiilor date de furnizor, referitoare la sistemul TORRI M25. Sistemul poate sa fie completat optional cu o gama larga de accesorii (imprejmuiri, diafragme, separatoare, caserole de vrac, sertare, bare de umerase, usi, sisteme de sine cu scari mobile etc)

Domeniul de utilizare: depozite de piese electronice, electrice si auto, depozite de marfuri lejere arhive , biblioteci.etc Din elementele de rafturi TORRI M25 se poate realiza un sistem de rafturi cu mezanin.

Mijloace de transport folosite in depozit:

Carucior

Electrostivuitor

Capitolul 5 Organizarea fortei de vanzari si a parcului logisticEficienta fortei de vanzare joaca un rol esential in succesul sau esecul comercial al unui deposit.. Organizarea si gestionarea fortei de vanzare trebuie sa aiba in vedere aspecte privind : -selectarea si formarea vanzatorilor, -marime, -structura (specializare pe produse, pe clienti, geografica, mixta), -motivare (remunerare flexibila, stimulare in raport de performante), -controlul activitatii etc. Cunoasterea cerintelor si asteptarilor potentialilor clienti cat si o perspectiva cat mai exacta asupra pietei reprezinta un obiectiv important. In general in acest scop se realizeaza studii de piata si analiza diagnostic. Aceste tipuri de studii, sunt folosite de firma intucat capacitatile de productie ii permit realizarea unei game

foarte diversificata de produse pentru constructii, ceea ce fac posibila adaptarea rapida la noile cerinte ale pietei. Un alt obiectiv extrem de important al fortei de vanzare il constitue fidelizarea cumparatorilor. Aceasta se realizeaza prin diverse metode precum: mentinerea unei calitati cat mai inalte a produselor, un raport pret/ calitate cat mai avantajos atat pentru producator cat si pentru client, oferirea de discounturi la cantitati ce depasesc o anumita valoare, sau acordarea unui termen mai mare de plata clientilor fideli si care fac dovada posibilitatii de achitare a marfii. STRUCTURA FORTEI DE VANZARI In teorie exista patru moduri de organizare a fortei de vanzare: - criteriul geografic: agentul de vanzari viziteaza toti clientii si prospectii dintr-o anumita zona geografica, pentru toate produsele dintr-un anumit sector de activitate, astfel nefiind posibila delimitarea zonelor cu potential echivalent. - criteriul produse: presupune vizitarea de catre agentul de vanzari a tuturor clientilor si prospectilor pentru o singura gama de produse, astfel realizandu-se specializarea pe produs, insa acest criteriu presupune un numar mai mare de agenti pentru o companie cu o gama larga de produse - criteriul client: Avantajul in cazul criteriului clienti il reprezinta specializarea pe client si astfel posibilitatea de a adapta produsul la cerintele acestuia, insa trebuie cate un vanzator pentru fiecare client. - criterul functii In cazul depozitului nostrum nu putem preciza cu exactitate existenta unui criteriu fix de organizare, in general are loc o adaptare, atat in functie de clientul in discutie, cat si de disponibilitatea in stoc a produselor la momentul respectiv. Un factor important il constitue de exemplu distanta la trebuie transportata marfa, care este determinanta in ceea ce priveste fixarea pretului final. Modalitatea de transport este de asemenea importanta. Cel mai adesea trebuie mentionat faptul ca este adoptat un criteriu de organizare complex, astfel incat sa fie asigurata o relatie de comunicare cat mai eficienta si durabila intre cumparator si agentii de vanzari, incercandu-se o fidelizare pe termen lung, mai ales in cazul unor clienti importanti GESTIONAREA FORTEI DE VANZARI Gestionarea fortei de vanzari presupune mai multe etape dintre care: - recrutarea angajatilor; - pregatirea acestora; - motivarea; - evaluarea. In prezent, datorita avantajelor pe care le prezinta in raport cu celelalte tehnici de comunicare, forta de vazare este tot mai prezenta in numeroase organizatii. Importanta sa difera insa de la produs la produs; astfel pentru bunurile

de larg consum, forta de vanzare este mai putin importanta, insa pentru bunurile de lunga durata, cu scop productiv, ea este considerata fundamentala.

Capitolul 6 Realizarea unei retele optime de transport pentru acoperirea zonei de distributie stabiliteTransportul, ca activitate esentiala n distributia marfurilor, cunoaste o gama larga de abordari, n sensul ncercarilor de optimizare a acestui proces. Minimizarea distantelor de transport, a costurilor si, nu n ultimul rnd, a timpului de transport sunt problemele fundamentale cu care se confrunta logisticienii n ncercarile de a realiza o distributie optima a produselor la clientii finali. n ceea ce priveste livrarea marfurilor n spatiul urban, datorita numeroaselor restrictii pe care le induce acest spatiu, precum si a numarului mare de elemente care trebuie luate n calcul si care influenteaza transportul marfurilor, solutiile de optimizare a acestuia sunt extrem de complexe, dovada si numarul mare de algoritmi si modele generate. n general, construirea rutelor de livrare este o sarcina dificila, datorita factorilor care intervin, cum sunt: parcul de vehicule si caracteristicile acestuia, numarul de clienti, diferitele restrictii determinate de conditii specifice, dar si datorita faptului ca aceste rute trebuie stabilite n perioade foarte scurta de timp, putnd vorbi astfel de o rutare dinamica a vehiculelor de marfuri. Sunt necesare proceduri de cea mai scurta ruta, flexibile si eficiente, att din punct de vedere al timpului de procesare, ct si n ceea ce priveste memoria necesara stocarii si procesarii datelor asociate acestor algoritmi. n fig. de mai jos este redat un caz probabil pentru depozitul nostru D situat n zona industriala, suburbana a orasului care livreaza produse unor clineti M1 M2, M3 si M4 . Se cunosc distantele ntre nodurile retelei rutiere I1..I12 si distantele dintre punctele de destinatie si nodurile adiacente acestor puncte, figurate pe arcele retelei. Pentru simplificare se considera cazul n care toate legaturile sunt bidirectionale.

I7D

Daca n cazul magazinelor M1 si M3 rutele minime sunt evidente (14.0, respectiv 15.5), putndu-se determina relativ usor, n cazul magazinelor M2 si M4 gasirea drumurilor minime n retea ntre punctele de origine si cele de destinatie presupune o anailza mult mai detaliata in urma careia se obtin urmatoarele drumuri minime: d(D, M2) =(D,I1,I4,I5,I6,M2)=22.0, respectiv d (D, M4) = (D,I1,I8,I9,I10,M4)23.0. n concluzie, cresterea eficientei transportului n livrarea marfurilor se poate realiza prin optimizarea dinamica a rutelor de transport, a utilizarii vehiculelor de livrare, monitorizarea vehiculelor si a loturilor de marfuri, reducerea intervalului de livrare, utilizarea tehnologiilor informationale si a comunicatiei mobile, a sistemelor inteligente de transport.