depozitarea produselor

7/29/2019 Depozitarea produselor

http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 1/21

CAPITOLUL 1. DEPOZITAREA MĂRFURILOR

1.1 Depozitarea produselor

Depozitarea marfurilor reprezinta actiunea de mentinere a proprietatilor

unui produs,o perioada determinata intru-un anumit echibibru in relatiile cu factorii de

mediu.

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de

procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a

semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante

unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui

proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului,

iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a

documentelor de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc.

Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si

nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar

necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate

economice si alte considerente.

Conditiile naturale sunt obiective, iar consecintele acestora vizeaza urmatoarele

aspecte:

• natura a determinat o anumita periodicitate in agricultura, recoltele fiind

stranse in anumite

perioade ale anului. In general, produsele agricole fiind necesare in tot cursul

anului, cea mai mare parte a acestora trebuie depozitata, inainte ca ele sa fie supuse

prelucrarii sau destinate consumului. Cerealele, de pilda, fac obiectul depozitarii in

proportie de 75 – 80%, in vederea asigurarii consumului in celelalte sezoane ale anului.

In multe cazuri recoltele de cereale si fructe ajung la maturitate intr-o perioada scurta de

timp, iar depozitarea cantitatilor excedentare consumului curent devine o conditie

1



indispensabila pentru evitarea pierderilor. Natura ne ofera adeseori ani cu recolte foarte

bune si ani cu recolte bune sau mai putin bune, ceea ce face necesara crearea de stocuri in

depozite in vederea evitarii penuriei de produse alimentare in anii cu recolte slabe;

• conditiile climaterice deosebite (inzapezirile, inundatiile, inghetul etc.)afecteaza de regula transporturile, mergand pana la sistarea acestora in anumite perioade,

sau determinand reducerea volumului marfurilor transportate. Daca marfurile care fac

obiectul transportului se bucura de o cerere permanenta, sau sunt solicitate la destinatie in

timpul in care transporturile nu se pot desfasura, crearea unui stoc de siguranta prin

amenajarea unui depozit in zona lor de consum productiv sau neproductiv poate asigura

satisfacerea neintrerupta a cererii de consum;

• anumite produse se consuma exclusiv in anumite perioade ale anului, asa

cum sunt lemnele de foc in timpul iernii; altele se consuma in tot cursul anului, dar, in

principal, intr-o anumita perioada (consumul de produse petroliere, de carbuni s.a. creste

in timpul iernii). Sporind productia in sezoanele de primavara, vara si toamna si stocand o

parte din aceasta, se creeaza conditiile necesare desfasurarii normale a productiei in toate

sectoarele si pe tot timpul anului.

Considerentele economice care impun depozitarea unor marfuri pe anumite

perioade de timp, vizeaza urmatoarele aspecte:

a) Asa cum aratam, multe produse se caracterizeaza printr-o cerere totala

sau partiala sezonala, asa cum ar fi, de exemplu, calendarele, agendele, globuletele si

artificiile pentru pomul de Craciun etc. Productia exclusiva a acestora in timpul

sarbatorilor de iarna ar necesita capacitati de productie pe masura cererii, dar aceste

capacitati n-ar mai putea fi utilizate pana la sfarsitul anului urmator.

Se impune deci, organizarea unei productii permanente, la scara mai redusa,

cu investitii mai mici si folosirea fortei de munca in tot cursul anului, cu costuri de

productie scazute si depozitarea celei mai mari parti a productiei pentru a putea acoperi

cererea de varf in perioada sarbatorilor de iarna.

In asemenea situatii, va trebui comparat costul unei productii sezoniere cu

costul productiei neintrerupte si al depozitarii, alegand varianta cea mai economica, dar

tinand seama si de alte criterii cum sunt cele de ordin social.

2



b) Multe procese de productie au un caracter continuu, indeosebi cele din

metalurgie, chimie s.a. Chiar in conditiile asigurarii unui transport de o anumita

regularitate si frecventa, ceea ce este ideal, este necesara crearea unui stoc de siguranta

pentru productie. Marimea acestui stoc va fi conditionata de regularitatea si frecventa

transportului, dar si de alti factori de siguranta.

In multe cazuri transportul se deruleaza prin porturi iar depozitarea temporara

a unor marfuri, in vederea incarcarii pe nave, devine absolut necesara conform

principiului ca „marfa asteapta nava”.

c) Realizarea transporturilor de marfuri in partizi mari conduce la costuri

mai reduse pe tona de marfa transportata in comparatie cu transportul marfurilor in partizi

mici. In aceste conditii, adeseori este mai convenabil depozitarea temporara in vederea

realizarii unei partizi de marfa care sa permita folosirea mijlocului de transport la

capacitate, decat transportul in partizi mici.

Modalităţi de aprovizionare a consumatorilor sunt urmatoarele:

In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:

- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de

transport; - dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce

implica livrari in depozit

in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta

cale economii la cheltuielile cu transportul final;

- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor

la depozit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit

la cumparator – frecvent si in cantitati mici.

In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi,

amenajarea unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea

importanta a cheltuielilor de transport.

d) Marfurile pot fi acumulate, prin depozitare, in scopuri financiare. Prin

depozitarea acestora in depozite independente, proprietarii pot obtine imprumuturi

bancare in schimbul gajului asupra marfurilor depozitate. Transferul marfurilor din

3



depozit se face de regula sub control bancar, prin documente speciale. In plus,

depozitarea marfurilor in depozite independente este adesea necesara pana la achitarea

taxelor vamale sau a altor taxe.

e) In general, marfurile ce urmeaza a fi vandute trebuie expuse la vedereaviitorilor cumparatori. Depozitele de vanzare in consignatie, shop-urile, expozitiile cu

vanzare s.a. sunt forme de depozitare, verigi ale distributiei marfurilor.

La toate acestea, trebuie adaugate considerentele strategice de aparare a

independentei si suveranitatii tarilor, care impun constituirea de stocuri de materiale

strategice: alimente, combustibili, munitii, metale, cauciuc, medicamente s.a.

Pastrarea produselor pot fi:

- pastrare temporala

- sau de lunga durata

1.2 Etapele pastrarii mărfurilor

Etapele pastrarii marfurilor sunt urmatoarele :

a) pastrarea este un factor care influenteaza calitatea marfurilor in circuitul

acestora catre consumatorul final;

b) pastrarea marfurilor poate influenta calitatea marfurilor atat pozitiv cat si

negativ,in cazul nerespectarii conditiilor de depozitare;

c) rolul pastrarii este acela de a mentine caracteristicile de calitate ale

produselor pe o perioada determinata de timp si chiar de a le imbunatatii

Spatiile de depozitare pot fi:

-fixe(depozitul propriu-zis);

-mobile(mijloace de transport).

Operatiile ce se executa in depozit sunt:

a) primirea produselor-descarcare,manipulare,receptie calitativa si tehnica;

b) depozitarea-pastrarea si conservarea;

4



c) comisionarea(formarea noilor loturi)-necesita fractionarea

produselor,ambalarea si etichetarea marfurilor;

d)expeditia-incarcare,transport,gestiunea documentelor utilizate.

Echipamente folosite in depozite:

a) pt stivuire-recipienti,paleti,rafturi,containere;

b) pt conservare-frigidere,camere frigorifice,instalatii de aerisire;

c) pt manipulare-masini de ridicat,manipulatoare;

d) pt transport-electrocare,motostivuitoare.

5



CAPITOLUL 2. DEPOZITAREA MĂRFURILOR

PE GRUPE

2.1 Natura marfurilor

Marfurile reprezinta bunurile materiale produse de catre firme destinate in

scopul vanzarii catre consumatori.Exista mai multe tipuri de marfuri:

1.marfurile alimentare:

-panificatie si morarit

-produsele zaharoase

-legume si fructe

-carne si produse din carne

-peste si produse din peste

-lapte si produse din lapte

2. marfuri nealimentare:

-textile

-chimice

-pielarie

-birotica si papetarie

-electocasnice si electronice

-ceramice

Sistematica marfurilor se ocupa cu studiul sistemelor de calsificare al

metodelor si criteriului sau criteriilor de ordonare a produselor in cadrul acestor

sisteme.Clasificarea in general este o operatie conceptuala reprezentand o modalitate de a

distinge simultan elementele unei multimi discrete sau continue compuse din obiecte sau

faptedin proprietati sau idei.

6



Tipul clasificarii depinde de scopul propus si de relatiile dintre elemenetele si

categoriile diferite in in vederea clasificarii multimii respective.

Clasificarea marfurilor din punct de vedere a mijloacelor pt.obtinerea si

utilizarea lor:

1 marfuri pt satisfacerea nevoilor de baza(alimentare,produse pt. locuinte)

2. marfuri ale progresului produse pt pastrarea

transmiterii,transport,produse pt.infrumusetare)

3. mijloace pt.obtinerea produselor din sectoarele 1 si 2.

1. Cereale si produse din cereale

Depozitarea:se face in incaperi curate,aerisite,uscate,la temperaturi

cuprinse intre 10-18 grade C iar umiditatea aerului 65-75%.exceptie facand pastele

fainoase unde umiditatea este de 70-75%.

2. Legume-fructe

Depozitarea si Pastrarea:spatiile de pastrare trebuie sa fie curate

,intunecoase,aerisite,ferite de inghet cu o temperatura maxima de 20 grade C. Se

pastreaza in stare proaspata in lazi in conditii de refrigerare max. 4 grade C si o umiditatecuprinsa intre 80-85%.Se evita lumina solara directa si se asigura o ventilatie

corespunzatoare.nerespectarea conditiilor duc l aparitia unor defecte calitative asupra

produselor cat si a ambalajelor ducand la scoaterea lor din circuitul comercial.Acestea ar

fi:

- modificarea culorii:

- inmuierea tasaturilo:

- aparitia diferitelor forme de alterare.

3 Zaharul si produsele din zahar.

Depozitarea:se face in incaperi curate,uscate,asrisite,deratizate si fara

variatii bruste de temperatura.

4 Laptele si produsele din lapte

7



Depozitarea:se face in camere frigorifice,igienizate la temperaturi cuprinse

intre 2-8 grade C.

5 Carnea si produsele din carne

Depozitarea:se face in dulapuri frigorifice la temperaturi cuprinse intre 0-4 grade C

pt carnea refrigerata,produsele de tip prospaturi si produsele din carne,carnea congelata la

temperaturi de 12 grade C.

6 Oua

Depozitarea:la o temperatura cuprinsa intre 0-4 grade C;umiditatea 70% in

conditii igienico-sanitare,lipsa razelor solare si sa nu fie in contact cu alte produse care

transmir mirosuri.

7 Grasimile alimentare

Depozitarea:in incaperi lipsite de lumina naturala,curate,uscate,aerisite la

temperaturi cuprinse intre 4-10 grade C,iar umiditatea de 80%.

8 Produsele gustative

Depozitarea:se face in spatii aerisite,curate la o umiditate de 70-75 % si o

temperatura de +27 grade C.

2.2 Aranjarea marfurilor in depozit. Ordonareamarfurilor pe grupe

Aranjarea marfurilor in depozit pe grupe reprezinta acele actiunii prin care

marfurile se aranjeaza in depozit dupa anumite criterii:

- in functie de natura marfurilor: perisabilitate

- dupa modul de intrare in depozit: marfurile venitemai recent sunt asezate in

spate,iar ordinea lor de iesire din depozit este inversa)

Grupele de marfuri sunt urmatoarele:

1. alimentare

2. nealimentare

Grupele de marfuri enuntate mai sus nu se depoziteaza unele langa altele.

8



Marfurile alimentare se aranjeaza intr-un depozit special in care exista conditii opime de

pastrare (camere frigorifice,curatenie)si se aranjeaza in functie de natura lor.Marfurile

nealimentare se aranjeaza tot in functie de natura lor.

2.3Amenajarea interioara a depozitului de marfuriSarcinili esentiale ale unui depozit de marfuri sunt:

- receptionarea marfurilor

-controlul si stocarea

Pregatirea comenzilor

- ambalarea produselor

- livrarea catre client

Exista 3 varianate de flux al marfurilor in depozite:

1. circulatia marfurilor in linie dreapta cand zonele de receptie si expeditie

sun paralele fiind asezate pe 2 laturi opuse ale depozitului

2. circulatia marfurilor in arc de cerc de 90 grade,cand cele 2 zone sunt

amplasete perpendicular pe 2 laturi alaturate depozitului

3. circulatia marfurilo in arc de 180 grade,cand cand cele 2 zone de receptie

sh expeditie sunt amplasate pe aceiasi latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele

elemente:

- dimensiune depozitului

- tipul depozitului

- cantitatea de marfuri ce poate fi depozitata,intr-o anumita perioada de timp

- suprafata maxima de depozitare.

9



2.4.Mobilierul si utilajele comerciale din depozit

Pentru pastararea marfurilor cele mai utilizate categorii de mobilier sunt :

- stelajele si rastelele

- boxpalete

- palete plane

- sacii containieri

Utilajele comerciale din depozit sunt urmatoarele :

- utilaje pt transport pe orizontala

- carucioare

-electrocare

-transpalete electice

-transpalete manuale

- utilaje pt tansport pe verticala

-electrostivuitoare

-transportoare

Utilaje pt tansportul pe orizontala dar si cu posibilitati de suprapunere pe

verticala a paletelor :

-electostivuitoare

-motostivuitoare

2.5 Depozitarea marfurilor pe rafturi fara palete

Depozitarea fara palet a marfurilor reprezinta depozitarea directa pe

pardoseala a marfurilo(marfurile industriale,chimice,din lemn,gresie,faianta).Depozitele

din sfera distributiei de marfuri se clasifica dupa diferite criterii:

1.dupa caracterul actiunilor principale:

10



a)depozite de repartizare

b)depozite de tranzit si tranzbordare

c)depozite de pastrare sezoniera

2. dupa gradul de specializare

11



CAPITOLUL 3. PROPIETATILE GENERALE

ALE MARFURILOR

3.1 Importanta propietatilor marfurilor

Potrivit definitiei formulate ,proprietatile reprezintatotalitatea

insusirilor unui produs care il diferentiaza de alte produse si ii confera capacitatea de a

satisface o trebuinta.

Propietatile marfurilor sunt prin urmare insusiri ale acestora care le

confera o anumita utilitate.De aceea,cunoasterea utilitatii unui produs sau serviciu

impune identificarea propietatilor care,in final,conduc la satisfacerea trebuintei pentru

care a fost realizata marfa respectiva.

Satisfacerea cerintelor consumatorilor este posibila numai printr-o cunoastere

temeinica a structurii marfurilor,a relatiilor dintre diferitele lor componente ,a

interactiunilor dintre marfa si mediu,dintre marfa si om.Toate aceste aspecte se reflecta in

propietatile marfurilor.

Impactul deosebit al progresului tehnic a avut efecte multiple asupra marfurilor,mai

ales in ceea ce priveste propietatilelor tehnico-functionale.acest fapt impune o cunoastere

adecvata a propietatiloe respective.

Propietatile marfurilor sunt influentate in mod decisiv de mai multi

factori:cerintele consumatorilor,conceptia si proiectarea produsului,materiile prime

folosite,procesul tehnologic de prelucrare,ambalajul,sistemul de transport,pastrarea-

depozitarea etc.

12



3.2 Clasificarea propietatilor marfurilor

Multitudinea si conplexitatea produselor si serviciilor existente pe piata

genereaza o varietate deosebita de propietati,iar practica economicaii obliga pe specialistisa le defineasca in relatie directa cu cerintele consumatorului.Propietatile marfurilor pot fi

clasificate in functie de mai multe criterii:

a) In functie de nivelul de relevanta a ptopietatilor pentru calitatea

marfurilor:

-proprietati critice(contribuie cu circa 40-50%la asigurarea calitatii

marfurilor,iar numarul acestor proprietati este relativ mic),de exemplu:rezistenta la uzura

a unui covor,continutul de substante nutritive al produawlor alimentare etc.;

-propietati importante(contribuie cu 30-40% la asigurarea calitatii

marfurilor),de exemplu:proportia fibrelor naturale intr-un amestec de fibre

textile,capacitatea cilindrica la un autoturism,indicele de refractie la unele produse

alimentare etc.;

-proprietati minore(aportul lor la asigurarea calitatii marfurilor este

redus,nedepasit 10-20%,dar aceste proprietati sunt cele mai numeroase),de

exemplu:dimensiunile,masa etc.In practica exista si situatii in care propietatile

considerate de regula ca fiind minore detin o pondere importaanta in asigurarea

calitatii,in functie de specificul produsului.

Relatiile ce se stabilesc intre aceste categorii de propietati ale marfurilor au

fost studiate de catre multi cercetatatori.

Intre importanta si numarul propirtatilor exista o relatie invers

proportionala,respectiv cu cat categoria este mai imporatanta pentru calitatea

marfurilor,cu cat nr acestor proprietati este mai mic.

b)In functie de natura proprietatilor:

-proprietatile fizice(structurale,optice,termica,mecanice,electrice etc.);

-proprietati chimice(compozitia chimica,stabilitatea la actiunea agentilor

chimici etc.);

-proprietti biologice(potentialul nutritiv etc.);

-proprietati economice(consumul de energie si carburanti,cheltuielile de

13



montaj,de utilizare,de intretinere etc.);

-proprietati estetice(linia,forma,aspectu,armonia cromatica,designul,stilul etc.);

- proprietati

Organoleptice(culoare,miros,gist,aroma,buchetul,consistenta,tuseul etc.);

-proprietati ergonomice(confortul de utilizare etc.);

-proprietati ecologice(gradul de poluare a mediului).

c) In functie de modalitatea de masurare si apreciere a proprietatilor:

-proprietati apreciate direct cu ajutorul aparatelor si instrumentelor de

laborator;

-propietati apreciate prin intermediul simturilor(proprietati organoleptice,proprietati

estetice).

3.3 Caracterizarea principalelor proprietati ale marfurilor

1.Proprietati fizice ale marfurilor

Proprietatile fizice ale marfurilor pot fi clasificate astfel:proprietati

fizice structurale:masa,densitatea,higroscopicitatea,umiditatea,permeabilitatea,porozitatea

;

-proprietati optice:culoarea,transparenta,luciu,indicele de refractie;

-proprietati termice:caldura specifica,coeficientul de dilatare

termica,conductibilitatea termica,termoizolarea;

-proprietati mecanice:rezistenta la tractiune,la incovoiere,la compresiune,la

uzura,alungirea la rupere,rezilienta,duritatea etc.;

-proprietati electrice:conductibilitatea electrica,rezistenta electrica.

a) Proprietati fizie structurale

Masa este o proprietate a marfurilor ce exprima cantitatea de materie

continuta de un produs. Adesea,in practica se foloseste eronat notiunea de greutate in loc

de masa(greutatea se exprima prin formula G=m x g,unde ''m'' este masa,iar ''g''

reprezinta acceleratia gravitationala).

In functie de natura produselor,sunt definite urmatoarele proprietati

14



derivate:

-masa pe unitatea de lungime(kg/m-pt produsele filamentare,cun sunt

tevile,cablurile,firele textile etc);

-masa pe unitatea de suprafata(kg/m-pt covoare etc.);

-masa pe unitatea de volum(kg/m-pt produsele din lemn etc.);

-masa comerciala(Mc)-este utilizata in comert in cazul produselor

higroscopice.

Densitatea-reprezinta cantitatea de materie continuta intr-o unitate de

volum din produsul considerat. Pentru produsele cu structura neomogena se determina

densitatea relativa,marime fizica adimensionala,definita prin raportul dintre masa

produsului si masa unui volum egal dintr-un produs de referinta(apa distilata la

4gradeC,care are densitatea de 1g/cm3).

Astfel ,in cazul produselor lichide,densitatea relativa depinde de

temperatura su de substantele dizolvate in lichidul respectiv(valori intre 0.5 si 2,cu

exceptia mercurului,singurul metal lichid,care are densitatea relativa de 11.6). In cazul

marfurilor pulverulente sau granuale (materiale de constructii,ingrasaminte chimice

etc.)se utilizeaza masa specifica in gramada.In cazul altor marfuri,cum sunt cerealele,se

determina masa hectolitrica.

Densitatea se foloseste adesea pentru stabilirea autenticitatii unor categoriide produse(de exemplu la produsele lactate,bauturi alcoolice,derivati petrolieri,lacuri si

vopsele,materiale de constructii etc.).

Determinarea densitatii se poate realiza cu instrumente diferite,in functie de natura

produselor:

-areometrul(densimetrul)si balanta Mohr-Westphal,pentru produse lichide;

-picnometrul,pentru produse lichide si solide.

Areometrele permit determinari rapide,sigure si economice,de aceea au o

larga aplicabilitate in practica.De regula,ele sunt utilizatecu denumirea de densimetre sau

poarta denumire specifice produsului

cercetat(zaharometre,lactodensimetre,alcoometre,mustrimete etc.).

Higroscopicitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a face schimb de vapori

de apa cu mediul. Higroscopicitatea se refera mai ales la produsele cu structura

15



organica ,care in anumite conditii pot cede sau primi vapori de apa.Viteza de cedare-

primire depinde de structura moleculara,de temperatura si umiditatea mediului. Procesele

asociate higroscopicitatii marfurilor sunt cele mentionate mai sus.

Adsorbtia reprezinta fenomenul de sorbtie care are loc in straturile

superficiale ale marfurilor.Absorbtia este fenomenul de sorbtie care are loc in intreaga

masa a marfurilor.Desorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu

produsul.

Chemosorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu

produsul. Cunoasterea higroscopicitatii este importanta pentru o serie de

produse(alimentare,chimice,materii prime textile etc.),determinand respectarea unor

conditii specifice de depozitare.

De exemplu,lemnul este un material higroscopic.Ca urmare a

higroscopicitatii,lemnul prezinta fenomene de umflare(marimea volumului prin absorbtia

apei)si contragere(reducerea dimensiunilor prin pierderea apei).

Umiditatea-exprima continutul total de apa al unui produs,fiind efectul

firesc al higroscopicitatii. Exprimarea umiditatii produselor se face in valori absolute si

relative.Ea influenteaza masa comerciala a marfurilor,conditiile de pastrare,determinarile

de laborator,conductibilitatea electrica si termica etc.

In mod natural,produsele higroscopice contin o anumita cantitate deapa,denumita umiditate legala sau repriza(la produsele textile).Valoarea umiditatii legale

la produsele textile,lemn,cereale etc.oscileaza,in functie de produs,intre 8 si 17%

(bumbacul are 8.5%,matasea 11%,lana 17%,graul 14%),in conditiile atmosferice

standard,dar poate ajunge si la 80-90%in cazul legumelor si fructelor proaspete.

Permeabilitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a lasa sa treaca

prin ele apa,vaporii si gazele. Permeabilitatea influenteaza proprietatile de confort si de

igiena ale unor categorii de marfuri(de exemplu in cazul produselor de

imbracaminte,incaltaminte,al corturilor etc).Marimea acestei propietati depinde de tipul

legaturii fibrelor in cazul tasaturilor,de forma si marimea porilor unor materiale

etc.Inversul prmeabilitatii este impermeabilotatea,specifica anumitor tipuri de tasaturi(de

exemplu in cazul halatelor de protectie,prelatelor,materialelor de ambalare etc.).

Porozitatea reprezinta raportul dintre volumul unui produs si volumul

16



din masa produsului respectiv.Valoarea porozitatii se exprima procentual.Porozitatea este

o propietate definitorie pentru produsele de panificatie,pentru materiale de

constructii,gartie,confectii textile si incaltaminte.Proprietatea inversa porozitatii este

compactitatea.

b) proprietati optice

In categoria proprietatilor optice sunt cuprinse :

culoarea,transparenta,transluciditatea,opaciotatea,luciu,indicele de refratie etc.,ele fiind

legate direct de radiatia corpusculara cu propagare ondulatorie denumita lumina.

Culoarea-este o caracteristica a luminii masurabila prin intensitatea si

lungimea de unda a radiatiei in spectrul vizibil. Culoarea -poate fi descrisa utilizand 3

caracteristici:luminozitatea,tonalitatea si saturatia.

Luminozitatea se refera la intensitatea sursei luminoase si se exprima prin

cantitatea de lumina reflectata,transmisa sau absorbita.Se utilizeaza si termenul

"stalucire",desi acesta se refera mai mult la corpuri opacesau care reflecta lumina.

Tonalitatea -se refera la perceptia calitativa a emisiei sursei de

lumina,folosindu-se termeni ca rosu,galben,verde,albastru etc.

Saturatia-(gama cromatica)presupune raportarea la o scara de senzatii reprezentand

grade crescatoare de culoare,pornind de la alb.O culoare este cu atat mai saturata cu cat pare mai putin amestecata cu alb.

Culorile care,prin amestec,conduc la senzatia de albse numesc

complementare(albastru+portocaliu,rosu+verde,galben+violet).

Culorile cu lungime de unda mare(rosu,portocaliu,galben)se numesc calde,iar cele

cu lungime de unda mica(verde,albastru,violet)se numesc reci.

Transparenta-reprezinta proprietatea unui produs de a fi strabatut de

radiatiile luminoase.Transparenta este maxima daca absorbtia si reflexia luminii de catre

produsul respectiv sunt minime. Transparenta se exprima cu ajutorul factorului de

transmisie,calculat ca raport procentual intre cantitatea de radiatii luminoase ce ies din

podus. Un produs are transparenta buna daca acest factor are valori mai mari de 90%,de

exemplu in cazul produselor din sticla,polistiren,polimetacrilat.Inversul transparentei este

opacitatea,iar propietati intermediare sunt transluciditatea,de exemplu in cazul produselor

17



din portelan,sticla opal,si opalescenta,mai ales in cazul produselor lichide.

Luciu-este propietateaunor produse de a reflecta lumina incidenta cu o

difuzie minima. Luciu depinde de starea suprafetei produsului,lumina putand fi reflectata

uniform sau difuz.In functie de intensitate,luciu poate fi :luciu de diamant,lucio

sticlos,luciu metalic,luciu matasos,luciu redus,luciu mat sau nul. De exemplu,luciu

lemnului poate fi matasos,srgintiu,auriu etc.Luciu fibrelor textile depinde de tipul de

fibra,cea mai lucioasa fiind fibra de matase.

Indicele de refractie-este proprietatea fizica a unor produse numeric egala

cu raportul dintre sinusul unghiului de refractie al unei raze incidente,care patrunde dintr-

un mediu in altul.

Indicele de refractie este o caracteristica foarte importanta pentru unele

marfuri,cum ar fi:uleiurile alimentare sau nealimentare,produse

petroliere,parfurile,masele plastice,laptele,bauturile alcoolice etc.

Avantajele determinarii indicelui de refractie sunt:grad ridicat de precizie,consum

redus de substanta,rapiditatea determinarilor.

c)Proprietati termice

Proprietatile termice exprima modul de comportare a marfurilor sub actiunea

energiei termice.Factorii care influenteaza aceste proprietati sunt de natura

interna(structura microscopica si starea suprafetei produsului),dar si de naturaexterna(temperatura).Sub actiunea energiei termice se pot modifica:structura

produsului,caracteristicile sale dimensionale,rezistenta electrica,culoarea,starea de

agregare etc.

Caldura specifica-reprezinta cantitatea de caldura necesara unui gram dintr-

un produs pentru a-si ridica temperatura cu 1grad C,fara modificarea starii fizicesau

chimice. Unitatea de masura a caldurii este caloria(cantitatea de caldura necesara unui

gram de apa pentru a-si ridica temperatura cu 1gradC).

Unitatea de masura a caldurii specifice este calorii/grame x grade

Celsius.Cea mai mare caldura specifica o are apa(1 cal/g x grade C),la polul opusaflandu-

se metalele-cuprul are 0.091 cal/g x grade C.Caldura specifica se determina cu ajutorul

calorimetrelor.

18



Dilatarea termica-reprezinta proprietatea marfurilor de a-si modifica dimensiunile

sub actiunea caldurii. Aceasta proprietate este importanta,de exemplu,in cazul marfurilor

metalice,instrumentelor de precizie,produselor din sticla etc.Dilatarea poate fi liniara sau

volumica.Dilatarea termica liniara se exprima prin coeficientul de diltare termica

liniara,reprezentand alungirea unui prodos(in mm)la o crestere a temperaturii cu 100

grade C(Al are 0.022 mm,iar sticla 0.005-0.010mm).

O mentiune speciala trebuie facuta in cazul marfurilor lichide,a caror

ambalare se face astfel incat sa se lase spatiu pentru dilatare,pentru a evita deteriorarea

sau chiar degradarea produsului ambalat.

Conductibilitatea termica-reprezinta proprietatea unor marfuri de a conduce caldura

prin masa lor.

Cantitatea de caldura ce trece printr-un produs este direct proportionala cu

suprafata si timpulsi invers proportionala cu grosimea stratului de material.Unitatea de

masura a conductibilitatii termice este kcal/m x grade C x ora. Aceasta proprietate este

importamnta,de exemplu,in cazul produselor metalice,la produse din sticla,plite electrice

etc.,dar si in cazul articolelor de vestimentatie.

Termoizolarea-reprezinta proprietateamaterialelor izolatoare de a conduce

foarte putin caldura prin masa lor.Atunci cand conduc tibilitatea termica este de sub

0.2kcal/m x grade C x ora,produsele se numesc termoizolatori(de exemplu produseleceramica,lemnul,hartia cauciucul,azbestul,pluta,lana etc.)

Termoizolarea este importanta mai ales in cazul produselor textile,la

articolele de imbracaminte,la care transferul de caldura prin material este o caracteristica

de baza.Capacitatea de izolare termica depinde in acest caz de cantitatea de aer dintre

fibre,de forma si marimea porilor etc.

d)Proprietati mecanice

Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a marfurilor sub

actiunea unor forte exterioare ce tind sa le modifice integritatea

Rezistenta la tractiune(intindere)-reprezinta raportul dintre forta de rupere necesara

si aria sectiunii transversale a produsului.Rezistenta la tractiune se exprima in daN sau

kgf/mm2.Aceasta proprietate este foarte importanta in cazul marfurilor metalice,dar ne

intereseaza si in cazul marfurilor textile,articolelorde piele si incaltaminte,materialelor de

19



constructii,etc.

Alungirea la rupere-reprezinta proprietatea unor marfuri de a-si modifica

lungimea din momentul actiunii fortei de tarctiune si pana la rupere. Pentru determinarea

rezistentei la tractiune si a alungirii la rupere se folosesc diferite tipuri de dinamometre.

Rezistenta la incovoiere-reprezinta forta necesara ruperii prin

invoiere,raportata la aria sectiunii transversale a produsului.Unitatile de masura folosite

in mod obisnuit sunt kgf/cm2 si kgf/mm2.Rezistenta la incovoiere este importanta mai

ales in cazul produselor metalice,dar si in cazul produselor textile,din lemn etc.

Rezistenta la compresiune-reprezinta forta opusa de un material sub

actiunea unor forte ce tind sa-i reduca lungimea,concomitent cu cresterea ariei sectiunii

transversale.Se determinacu precadere in cazul produselor metalice si al materialelor de

constructii(beton armat,beton precomprimat etc).

Rezilienta-reprezinta raportul dintre lucrul mecanic necesar ruperii dintr-o

singura lovitura a unei epruvete crestate la mijloc si aria sectiunii initiale in dreptul

crestaturii.

Duritatea-reprezinta rezistenta opusa de un produs la patrunderea unui corp

din exterior in stratul superficial al acestui.Duritatea este influentata de structura

produsului respectiv,avand valori mai mari in cazul marfurilor cu structura cristalina

omogena.De altfel,o ierhizare a materialelor in functie de duritatea lor este oferita descara lui Mohs,care cuprincde zece trepte de duritate,in sens crescator:1-talcul;2-sarea;3-

calcitul;4-fluorina;5-apatita;6-feldspatul;7-cuartul;8-topazul;9-corindonul;10-diamantul.

2. Proprietati organoleptice ale marfurilor

Proprietatile organoleptice ale marfurilor se refera la aspecte de ordin subiectiv-

emotional,a caror aprecierea calitatii produselor alimentare variaza intre 50 si 90%,fiind

urmate de proprietatile fizico-chimice,cu 20 pana la 50%,iar caracteriticile ambalajului

pot detine intre 10 si 20%.

Sensibilitatea organismului uman cunoaste o dinamica deosebita datorita

complexotatii factorilor de influenta,dintre care mentionam stimulii externi si

apaptabilitatea organelor de simt.

20



a)Proprietati olfactive

In practica adesea situatii in care decizia de cumparare a unui produs este

influentata de mirosul produsului respectiv.Este cazul majoritatii produselor

alimentare,dar afirmatia esre valabila si pentru unele produse chimice,iar la produsele de

parfumerie si alte produse cosmetice putem spune chiar ca mirosul are un rol hotarator in

achizitionarea acestora.

Stimulii olfactivi sunt molecule ale substantelor volatile,de regula de natura

organica,senzatiile percepute prin simtul mirosului datorandu-se gruparilor

osmofore(cetonice,alcoolice,eterice,nitro,animo etc.)

b)Proprietati gustative

Proprietatile gustative servesc la aprecierea si identificarea produselor

alimentare,contribuind in mare masura si la crearea unor conditii psihifiziologice

favorabile ingerarii acestor produse.

Spunem despre un produs ca este"sipid"daca are gust si folosim termenul

de"insipid"pentru produsele fara gust.Gusturile de baza sunt sarat,dulce,amar si acru,ele

fiind rezultatul unor senzatii induse de anumite substante.

c)AromaO proprietate complexa,gustativ-olfactiva,a marfurilor alimentare este

aroma.Aceasta reprezinta o senzatie generata de insusirile unor substante de natura

chimica sau rezultate din amestecul unor substante naturale ori sintetice,care stimuleaza

simultan atat simtul olfactiv.Cunoasterea aromei are mare importanta pentru activitatile

din domeniul alimentatie publice,in gastronomie etc.

d)Proprietati tactile

Proprietatile tactile,specifice pentru unele marfuri,sunt apreciate prin

intermediul sensibilitatii tactile.

De exemplu,in cazul tesaturilor,tuseul reprezinta o asemenea proprietate,fiind

apreciata cu calificative (neted,aspru,fibros etc.).

21

depozitarea produselor

Documents