denumirea disciplinei pedagogia · pdf filemici prin raportare la caracteristicile psiho -...

DENUMIREA DISCIPLINEI PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR ŞI PRIMAR COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs,

C-colocviu, E-examen, M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 1 42 108 5 E româna

TITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA CONF. DR. LILIANA STAN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului, Psihologia vârstelor

OBIECTIVE

▪ Însuşirea şi utilizarea corectă şi argumentată a conceptelor domeniului pedagogiei preşcolare şi a pedagogiei învăţământului primar. ▪ Asimilarea de către studenţi a teoriei metodice şi a demersului practic al învăţământului preşcolar şi primar, a competenţelor necesare în activitatea de îndrumare şi evaluare a personalului didactic angajat la aceste nivele. ▪ Evidenţierea specificului asistenţei educaţionale a vârstelor mici prin raportare la caracteristicile psiho - sociale ale copiilor de vârstă mică, preşcolari şi şcolari mici, şi la curriculumul corespunzător nivelelor de apartenenţă

TEMATICĂ GENERALĂ

Problematica învăţământului preşcolar şi a celui şcolar; specificul curriculumului aferent celor două nivele: finalităţi, categorii de activităţi/arii curriculare/conţinuturi, metodologie, evaluare. Alternative educaţionale în învăţământul preşcolar şi primar. Probleme pedagogice ale ariei curriculare „Limbă şi comunicare”: obiective, unele probleme şi aspecte metodologice ale predării cititului şi scrisului. Comentariu teoretic şi practic asupra conţinuturilor, metodelor caracteristice, schemelor operative privind predarea şi receptarea lecturii. Aspecte ale formării deprinderilor elementare de lucru cu cartea. Studii de caz. Aspecte fundamentale privind predarea elementelor de comunicare în limba română. Probleme ale predării matematicii elementare. Obiective. Comentariu asupra conţinuturilor aritmetice, geometrice şi celor vizând unităţile de măsură. Rezolvarea problemelor matematice: comentariu metodic şi psihologic. Aspecte de conţinut şi metodologice vizând alte arii curriculare/ discipline de învăţământ din cadrul învăţământului preşcolar şi primar.

TEMATICA SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE LABORATOR

▪Curriculumul învăţământului preşcolar şi şcolar; perspectivă generală şi problematică specifică pentru sistemul de învăţământ românesc. ▪Alternativele educaţionale în România; analiza alternativelor Waldorf, Montessori, Step by Step, Freinet, Planul Yena ş.a. ▪Jocul şi jocul didactic în viaţa copiilor de vârstă mică. Metodica jocului didactic în preşcolaritate şi învăţământul primar. ▪Defectele copiilor de vârstă mică şi ale părinţilor acestora. ▪Cunoaşterea copilului de vârstă mică.

METODE DE PREDARE Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, tehnici ale metodologiei gândirii critice

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

Dima,S., 2000, Cei şapte ani de acasă, E.D.P., Bucureşti. Ezechil,L., Lăzărescu,M., 2001, Laborator preşcolar, Ed.V şi I Integral, Bucureşti. Glava,A., Glava,C., 2002, Introd. în pedagogia preşcolară, Ed.Dacia, Cluj-Napoca. Păun,E., Iucu,R. 2002, Educaţia preşcolară în România, Ed.Polirom, Iaşi. Chateau,J., 1980, Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti. Ausubel,D., Robinson,F., 1981, Învăţarea în şcoală, E.D.P., Bucureşti. Iucu, R., 2001, Instruirea şcolară, Ed.Polirom, Iaşi. Stoica,D. şi M., 1992, Psihopedag.şcolară, Ed.Scrisul Românesc, Craiova. Creţu,E., 1999, Psihopedag. şcolară pentru învăţ.primar, Ed.Aramis, Bucureşti. Preda,V. 1999, Copilul şi grădiniţa, Ed.Compania, Bucureşti.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la curs şi seminar – 80% din totalul activităţilor; nota finală se calculează ca medie a notelor obţinute la evaluările de pe parcursul semestrului şi de la finalul semestrului – examen scris.

criterii Calitatea răspunsurilor formulate la examen, calitatea activităţii de la seminarii. forme Examen – 10 p., activitatea de la seminar – 10 p.

formula notei finale

Media notelor de la cele două evaluări.

DENUMIREA DISCIPLINEI EDUCATIA ADULŢILOR COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F


TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 E ROMÂNĂ


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA PROF. UNIV. DR. LAURENŢIU ŞOITU PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE

· Dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor despre educaţia permanentă; · Definirea relaţiei dintre educaţia permanentă şi educaţia adulţilor; · Însuşirea metodelor specifice educaţiei adulţilor; · Cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor de elaborare a proiectelor de formare profesională.

TEMATICĂ GENERALĂ

ÎNVĂŢAREA PENTRU ADULŢI DEZVOLTAREA PARTICIPATIVĂ SARCINI ŞI COMPETENŢE ALE FORMATORULUI STADII ALE ÎNVĂŢĂRII DIRIJATE TENDINŢE ALE EDUCAŢIEI ADULŢILOR ÎN EUROPA MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII LA ADULŢI

1. Conceptul de motivaţie 2. Structuri ale motivaţiei 3. Forme ale motivaţiei 4. Corelaţii posibile

ÎNVĂŢARE ŞI AUTOÎNVĂŢARE 1TRADIŢII ÎN EDUCAŢIA ADULŢILOR DIN ROMÂNIA

TEMATICA SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Motivaţii în educaţia adulţilor 2. Relaţia motivaţie – reuşită 3. Condiţionări în educaţia adulţilor. 4. Relaţia intrinsec-extrinsec. 5. Perspectiva constructivistă a educaţiei 6. Învăţarea la adult - o necesară reconstrucţie 7. Învăţarea autodirijatǎ sau autoînvăţarea

METODE DE PREDARE Expunerea, Conversaţia euristică, Problematizarea, Explicaţia, Studiul de caz


· Bîrzea, C. (coord), 2000, Învăţarea permanentă - prioritate a politicii educaţionale din România, I.S.E., Bucureşti.

· D’Hainaut, L. (coord.), 1981, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti. · Ekkehard Nuissl, 2002, Conducerea instituţiilor de educaţie continuă, Colecţia Praxis a Ed. Waldpress,

Timişoara. · Horst, Siebert, 2001, Autoînvăţare şi consilierea pentru învăţare, Ed. Institutul European, Iaşi. · Soitu L., Pedagogia comunicării, 1997, Editura Didactică, Bucureşti. · Şoitu, L., 2003, Instituţii de educaţie a adulţilor, Ed. Spiru Haret, Iaşi.

EVALUARE

condiţii Prezenţă curs şi seminar ---minim 70 % din numărul total de seminarii Prezenţă obligatorie la evaluările periodice (care vor fi anunţate din timp)

criterii Notă minimă pentru activitatea de seminar: 5.00 Nota minimă pentru proba scrisă din perioada de evaluare : 5.00

forme Evaluare continuă: probă scrisă seminar; proba scrisa curs Evaluare sumativă (în sesiune): test docimologic

formula notei finale Nota finală=0,5* Nota seminar + 0,5* Nota proba scrisă din perioada de evaluare * Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

Detalierea modalităţilor de evaluare

Modalităţi de evaluare pentru diciplina Educaţia Adulţilor

Criterii de evaluare la seminar: Evaluare pe parcurs 1 : test Evaluare pe parcurs 2 : test 1+ test 2 (individual sau în grup), implicarea în activităţile de grup Criterii de evaluare la curs: parcurgerea a două teste ( la cele două evaluări pe parcurs) Nota finală rezultă din media aritmetică a altor două medii ( media de la evaluarea pe parcurs 1 - seminar şi curs - şi media de la evaluarea pe parcurs 2 - seminar şi curs), conform formulei de mai jos: Mf = {[(NC1 + NS1) : 2] + [(NC2 + NS2) : 2]} : 2 Unde: Mf = media finala NC1 = nota la primul examen partial curs NS1 = prima nota la evaluarea de seminar NS2 = nota la al doilea examen partial curs NS2 = a doua nota la evaluarea de seminar

DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIA EDUCAŢIEI COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB


TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 1 28C+14S 94 5 P+E Română


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN CUCOŞ Pedagogie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele pedagogiei, Pedagogia culturii, Istoria pedagogiei

OBIECTIVE

- cunoaşterea principalelor domenii ale reflecţiei filosofice asupra educaţiei; - formarea capacităţii de interpretare şi judecare a practicilor educative din punct de vedere axiologic; - semnificarea şi validarea corectă a teoriilor pedagogice care se emit la un moment dat de comunitatea

ştiinţifică sau de decidenţii politici; - imaginarea sau construirea de alternative pedagogice la cele promovate de societate la un moment dat.

TEMATICĂ GENERALĂ

• Statutul filosofiei educaţiei în ansamblul ştiinţelor educaţiei • Dimensiuni ontice ale faptului educaţional • Timp şi temporalitate în educaţie • Perspective axiologice asupra educaţiei • Ipostaze ale valorilor educaţionale • Conflictul valorilor educaţionale şi rezolvarea sau atenuarea lor • Elemente de epistemologie pedagogică • Virtuţi şi limite ale educaţiei. Educabilitatea fiinţei umane • Virtualizarea educaţiei • Perspective deontologice privind profesia de educator • Pedagogii alternative si resursele lor educative • Modelul şi "modelizarea" didactică. Limite şi virtuţi • Libertatea în educaţie



Statutul ştiinţelor educaţiei în contemporaneitate Dimensiuni şi conotaţii ideologice ale discursului educaţional Fundamente epistemologice ale teoriilor instruirii Specificitatea cercetării pedagogice Problematica limbajului pedagogic

METODE DE PREDARE

Expunerea universitară, conversaţia euristică, jocul de rol, problematizarea, studiul de caz etc.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Bârzea, C.,1995, Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti. Cucos, C, 2000, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Polirom, Iaşi. Cucoş, C., 2008, Pedagogie, ediţia a doua, Polirom, Iaşi. Cucos, C, Timp şi temporalitate în educaţie. Elemente pentru un management al timpului şcolar, Editura Polirom, Iaşi, 2002 Cucos C, 2008, Educaţia.Iubire, edificare, desăvârşire, Polirom. Marin C.Călin, 2001, Filosofia educaţiei, Antologie, Aramis, Bucureşti.

EVALUARE

condiţii Participarea la cel puţin 4 seminarii; Prezenta la minimum 7 cursuri

criterii

Criterii seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, competenţe de colaborare şi de învăţare în grup. Criterii examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe şi informaţii specifice disciplinei, capacitate de analiză şi sinteză, creativitate intelectuală şi interpretativă.

forme Evaluare pe parcurs: 2 teste docimologice în perioadele dedicate evaluării prezentări la seminar

formula notei finale Nota finala: media celor două teste (70 % din nota finală) + activitate la seminar (30% din nota finala)

DENUMIREA DISCIPLINEI DIDACTICA ŞTIINŢELOR EDUCAŢIEI COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB


TOTAL ORE

SEMESTRU


NUMĂR DE CREDITE



C S L Pr 2 1 42 108 5 E româna


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA CONF.DR. LILIANA STAN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria şi metodologia curriculumului, a instruirii şi a evaluării

OBIECTIVE

▪ Formarea capacitaţii şi a disponibilităţii cursanţilor de a diferenţia specificul predării – învăţării noţiunilor domeniului ştiinţelor educaţiei prin raportare la ansamblul ştiinţelor socio-umane; ▪ Conceperea de strategii didactice activ-participative diferenţiate pentru predarea – evaluarea conţinuturilor vizate după categoriile posibile de beneficiari; ▪ Exersarea unui ansamblu de metode/ tehnici de comunicare favorizante unei bune predări a conţinuturilor ştiinţelor pedagogice.

TEMATICĂ GENERALĂ

Didactica ştiinţelor educaţiei ca ramură a sistemului ştiinţelor educaţiei, ca didactică aplicată. Abordarea interdisciplinară a domeniului. Specificul conţinuturilor ştiinţelor educaţiei. Categorii de beneficiari ai predării - învăţării ştiinţelor educaţiei, tipuri de finalităţi urmărite de către acestea şi aspecte metodologice corespunzătoare. Analiza finalităţilor predării-învăţării noţiunilor pedagogice. Contextualizarea principiilor pedagogice în asimilarea curriculum-ului pedagogiei. Cercetarea pedagogică şi înnoirea conţinuturilor ştiinţelor educaţiei. Situaţii educative valorificabile în predarea – învăţarea ştiinţelor educaţiei; exemplificare.



1. Caracteristicile didacticii ştiinţelor educaţiei în contextul ansamblului ştiinţelor pedagogice şi a celor socio-umane. 2. Analiza conţinuturilor manualelor şcolare / învăţământ preuniversitar/ din perioada de după 1989. 3. Studiul documentelor curriculare în vigoare. 4. Strategii ale predării-evaluării pedagogiei în învăţământul preuniversitar; studii de caz, exerciţii aplicative. 5. Posibilităţi de optimizare a strategiilor de predare – învăţare a ştiinţelor educaţiei în relaţia cu adulţii cadre didactice.

METODE DE PREDARE Prelegerea universitară; problematizarea; unele metode ale gândirii critice


Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca; Jinga, I., Negreţ, I., 1994, Învăţarea eficientă, Editura Technis, Bucureşti; Albulescu, I., Albulescu, M., 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi; Sălăvăstru, D., 1999, Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice, Editura Polirom, Iaşi; Cristea, S., 1998, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; Neacşu, I., 1990, Metode şi tehnici de învăţare eficiente, Editura Militară, Bucureşti; Sălăvăstru, D., 2002, Metodica predării ştiinţelor psiho-pedagogice, curs I.D.D., Fac. de Psihologie şi .Şt. ale Ed., Ed.Univ.”Al.I. Cuza”, Iaşi.

EVALUARE





DENUMIREA DISCIPLINEI INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP


TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,

M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 1 1 14C+14S 94 5 P+E Română


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN CUCOŞ Pedagogie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Psihologia educaţiei, Pedagogie I şi II

OBIECTIVE - cunoaşterea principiilor şi a filozofiei învăţării asistate de ordinator; - formarea capacităţii de valorizare a unor practici de învăţare pe bază de computer; - utilizarea concretă a unor dispozitive de învăţare digitală sau on-line; - didacticizarea onor conţinuturi de învăţare prin intermediul programelor de calculator.

TEMATICĂ GENERALĂ

Premise psihologice şi pedagogice ale IAC Noile tehnologii de informare şi de comunicare şi educaţia Funcţionalităţi ale calculatorului în şcoală Aspecte ale virtualizării educaţiei Dimensiunea culturală a ciberspaţiului Statutul educaţional al internetului Învăţarea colaborativă Comunitatea virtuală - formă de emergenţă şi difuziune a cunoaşterii Proiectarea şi realizarea unor conţinuturi de învăţare informatizate Evaluarea competenţelor prin intermediul mediului digital E-Learning-ul şi resursele sale formative



Educaţia - vector şi rezultat al globalizării Economia cunoaşterii în era informatizării Informatizarea şi noile obiecte pedagogice Portofoliul digital Educaţia deschisă la distanţă - o ipostază a virtualizării educaţiei

METODE DE PREDARE Expunerea universitară, conversaţia euristică, problematizarea, studiul de caz etc.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Adăscăliţei, A., 2008, Instruire Asistată de Calculator, Editura Polirom, Iaşi. Brut, M., 2006, Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, Iaşi. Cucoş, C., 2006, Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării, Editura Polirom, Iaşi. Istrate, O, 2009, E-Learning, ca solutie de viitor, în http://www.elearning-forum.ro/

EVALUARE

condiţii Participarea la cel puţin 4 seminarii; Prezenta la minimum 7 cursuri

criterii

Criterii seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, competenţe de colaborare şi de învăţare în grup. Criterii examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe şi informaţii specifice disciplinei, capacitate de analiză şi sinteză, creativitate intelectuală şi interpretativă.

forme Evaluare pe parcurs: 2 teste docimologice prezentări la seminar


Nota finala: media celor două teste (70 % din nota finală) + activitate la seminar (30% din nota finala) Reexaminare în vederea promovării sau măririi notei : 31 ian-13 f februarie 2011

DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTELE SUCCESULUI EDUCAŢIONAL COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP


TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



C S L Pr 2 2 56 94 5 E româna


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA CONF.DR. LILIANA STAN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării, Sociologia educaţiei

OBIECTIVE

▪ Însuşirea aparatului conceptual specific ariei problematice referitoare la succesul educaţional/ şcolar, respectiv eşecul educaţional/ şcolar; ▪ Formarea capacităţii de analiză şi interpretare a fenomenelor educative din perspectiva succesului şi a eşecului, în general, a succesului/ eşecului educaţional, în particular. ▪ Identificarea modalităţilor de remedi ere/ ameliorare a situaţiilor de insucces şcolar prin asimilarea paradigmelor acţionale pentru succes. ▪ Probarea de către cursanţi a unei atitudini pozitive faţă de practicarea pedagogiei succesului.

TEMATICĂ GENERALĂ

Succesul – valoare prevalentă actuală în sistemele axiologice individuale. Perspective analitice în problematica succesului: filosofia/ etica/ sociologia/ psihologia/ teologia/ pedagogia succesului şi a eşecului. Actualitatea problemei în contextul dinamicii sociale şi a evoluţiilor vieţii şcolare; reevaluări pedagogice. Forme ale succesului/ insuccesului în educaţie/ în şcoală. Pseudo-succes şi pseudo-eşec. Fazele instalării eşecului şcolar. Problema abandonului şcolar şi a repetenţiei. Problema adaptării şi a inadaptării şcolare; aspecte specifice ciclurilor şcolare. Factorii pedagogici şi psihologici ai succesului şi ai insuccesului şcolar. Determinarea socială a rezultatelor la învăţătură ale elevilor; cauzalitatea socio-economică şi cea socio-culturală a eşecului şcolar. Asistarea psihopedagogică a copiilor în situaţii de insucces şcolar. Controlul riscului de instalare a eşecului şcolar. Paradigme acţionale ale instituirii succesului/ succesului educaţional.



1. Aria conceptuală şi problematica succesului şi a insuccesului; dimensiuni pedagogice. 2. Cauzalitatea instalării succesului/ eşecului. 3. Formele succesului/ eşecului. 4. Paradigme acţionale în instalarea succesului: Dale Carnagie, St. Covey, Daniel Goleman, Alfred Adler, Charles Manz ş.a.

METODE DE PREDARE Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, tehnici ale metodologiei gândirii critice.


Bîrzea, C., 1982, La pedagogie du succes, P.U.F., Paris; Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi; Carnagie, D., 2000, Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent, Editura Curtea Veche, Bucureşti; Missoum, G., 2003, Am reuşit. Strategii, tehnici şi metode, Editura Polirom, Iaşi; Covey, S., 1995, Eficienţa în 7 trepte sau un abecedar al înţelepciunii, Editura All, Bucureşti; Rădulescu, E., 1998, Educaţia pentru succes, Editura Oscar Print, Bucureşti; Ralea, M., Hariton, T., 1962, Sociologia succesului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Stan, L., 2004, Fundamente ale succesului educaţional, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi.

EVALUARE





denumirea disciplinei pedagogia · pdf filemici prin raportare la caracteristicile psiho -...

Documents