Dennis Deletant -Teroarea comunistn Romnia. Gheorghiu-Dej si statul politienesc, 1948-1965,Iasi, Editura Polirom, 2001, 271 p.

Unul dintre cercetatorii straini care manifesta o preocupare constanta si asidua fata de problemele regimului comunist din Romnia este Dennis Deletant, un nume care s-a impus prin activitatea sa n acest domeniu, remarcndu-se ndeosebi lucrarileRomnia sub regimul comunist(Bucuresti, Fundatia Academia Civica, 1997) siCeausescu si Securitatea. Constrngere si disidenta n Romnia anilor 1965-1989(Bucuresti, Editura Humanitas, 1998). Actualmente profesor de studii romnesti la University College din Londra, interesul lui Deletant pentru Romnia a debutat n anul 1969, cnd a efectuat prima vizita n tara noastra, urmata apoi de multe altele, pna n anul 1988, cnd a fost declarat persoana indezirabila din cauza criticilor la adresa regimului lui Nicolae Ceausescu. nca din prefata editiei n limba romna, istoricul a atras atentia asupra faptului ca lucrarea "a fost scrisa pentru publicul anglo-american, adica pentru oameni care n-au nici cea mai vaga idee desprece nseamna sa traiesti ntr-un regim totalitar", explicnd, astfel,prezentarea unor evenimente arhicunoscute n Romnia sau reeditarea multor idei prezentate n volumulRomnia sub regimul comunist, potentate si nuantate nsa. Cu toate acestea,Teroarea comunista n Romnia. Gheorghiu-Dej si statul politienesc, 1948-1965este o lucrare ampla si documentata asupra regimului totalitar al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind foarte bine evidentiate caracteristicile represive ale acestuia. Cercetatorul nu a dorit, nsa, sa realizezedoar o istorie a Securitatii n perioada 1948-1965, ci "o analizaarolului pe care l-a jucat impunerea terorii, a represiunii, n mentinereala putere a lui Dej, n suprimarea opozitiei si a disidentei de orice fel".Conform autorului, baza documentara este constituita ndeosebi din documentele cercetate n arhivele Securitatii ("principala sursa de informatii"), dar si din memorialistica supravietuitorilor regimului concentrationar sau din interviurile luate unor participanti directi la evenimente, unii dintre acestia fiind chiar persoane de vrf ale sistemului comunist (Gheorghe Apostol, Eduard Mezincescu sau Alexandru Brladeanu). Seriozitatea studiului lui Deletant este probata si de modul critic n care a abordat interviurile, subliniind att capcanele acestui tip de izvoare, ct si necesitatea coroborarii lor cu alte informatii.Volumul debuteaza cu cteva capitole privind activitatea Partidului Comunist din Romnia n ilegalitate, foarte importante datorita faptului ca sunt oferite date despre structura membrilor si a liderilor PCR, ct si despre luptele de putere din interiorul partidului, mai ales n contextul n care studiile despre aceasta perioada putin cunoscuta a comunismului romnesc sunt destul de rare. Deasemenea, a fost foarte bine reliefat nceputul comunizarii Romniei, realizat sub puternica presiune a URSS si cu ajutorul normelor si practicilor staliniste. Au fost evidentiate reducerea drastica a fortelorarmate si de politie, acapararea de catre PCR a unor ministere-cheie(de Interne, Justitie si Aparare), dar si preluarea controlului asupra Sigurantei, care a devenit rapid un instrument de supraveghere si represiune aservit comunistilor. Nu a fost uitata nici distrugerea elitei politice romnesti, ndeosebi a Partidului National aranesc sia Partidului National Liberal, punndu-se accentul pe alegerilenedemocratice din 1946, cnd victoria comunistilor s-a bazat pe trucarea rezultatelor si pe intimidarea opozitiei si a populatiei. Bine documentat este si capitolul privind atacurile comunistilor asuprabisericilor, capitol care cuprinde informatii bogate despre represiunea care a atins toate bisericile importante (Ortodoxa, Greco-Catolicasi Romano-Catolica), oferindu-se date cu privire la destinul prin nchisori sau moartea unor lideri spirituali ai acestor confesiuni (dramatice fiind cazurile lui Ion Suciu, Liviu Chinezu, Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frentiu sau Alexandru Rusu). n privinta Securitatii, principala institutie represiva, trebuie remarcat efortul depus pentru realizarea unei prezentari ct mai fidele a tuturor structurilor acesteia, a numarului de ofiteri, a principalelor directii de cercetare, dar si a implicarii acestui organism n actele de teroare exercitate asupra populatiei, ndeosebi cele din timpul colectivizarii. Bine tratata este si represiunea din perioada regimului lui Dej (n principal momentele de vrf din anii 1950-1953 si 1958-1961),fiind relevate aspecte importante referitoare la categoriile sociale vizate de Securitate, conditiile din spatiile de detentie si ntindereaGulagului romnesc. Nu n ultimul rnd, trebuie mentionata sincercarea de a prezenta biografiile principalilor conducatori ai Securitatii si a rolului acestora n nfaptuirea unor abuzuri. De altfel, ramnnd tot la problema biografiilor, se constata o preocupare similara si n privinta liderilor PCR (Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Alexandru Brladeanu, Emil Bodnaras etc.).Una din ideile care revine constant, pe parcursul majoritatii capitolelor, este aceea a deplinei subordonari a comunistilor romni fata de puterea de la Moscova, care, prin intermediul consilierilor trimisi n Romnia, supraveghea si coordona ntreaga politica a PCR Intruziunile brutale ale URSS n Romnia, sustinute de prezenta masiva a Armatei Rosii, au fost axate, n principal, pe impunerea simentinerea PCR la putere, preluarea controlului asupra armatei si a organelor de ordine interna, crearea unei forte de represiune dupa modelul sovietic (care utiliza metode deja folosite n Uniunea Sovietica), implantarea economiei de tip sovietic (prin etatizare, colectivizare si planificare) etc. Mai mult, consilierii sovietici vegheau si asupra devotamentului si a puritatii ideologice a liderilor PCR, consimtind nu doar asupra numirilor n functii, ci si asupra eliminarilor de pe scena politica a unor comunisti de prim rang (Lucretiu Patrascanu,Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu),fiind preferate ntotdeauna acele persoane care se dovedeau a fi cele mai servile si mai loiale fata de "marele frate de la Rasarit". n acest sens, Deletant a pus accentul pe luptele de putere din interiorul PCR, mai exact, pe momentele eliminarii de catre Dej a unor adversari politici (stefan Foris, Lucretiu Patrascanu, Ana Pauker), oferindu-se informatii consistente pe parcursul mai multor capitole.Studiul evidentiaza etapele trecerii la un sistem juridic de tip sovietic, prin modificari repetate aduse legislatiei, modificari facute tocmai cu scopul de a justifica din punct de vedere legal teroarea. Un exemplu n acest sens l-a constituit crearea n 1950 a tribunalelor administrative ale Ministerului Afacerilor Interne, organe de judecata similare Comisiilor speciale ale NKVD, care functionaseran URSS n anii Marii Terori. Tribunalele administrative aveau dreptulde a aresta oameni fara mandat si de a-i judeca n lipsa, inculpatii neavnd nici macar dreptul la un avocat.O scadere a lucrarii o reprezinta insuficienta tratare a problemei rezistentei armate si a implicarii Securitatii n reprimarea brutala a acesteia. Faptul este regretabil deoarece tocmai acest fenomen este extrem de putin cunoscut cititorilor din strainatate, carora li se adreseaza lucrarea, cu att mai mult cu ct rezistenta armata anticomunista este unul dintre putinele aspecte care individualizeaza regimul comunist al lui Dej (aceasta lipsa fiind cauzata n primul rnd de inexistenta, nca, a unei ample sinteze a fenomenului totalitar din Romnia). Totodata, trebuie amintit si faptul ca referirile la documentele inedite din arhiva fostei Securitati sunt destul de rare, n pofida eforturilor autorului de a le evidentia.n ncheiere, subliniind si importanta anexelor de la sfrsitul volumului (n special a celor referitoare la structura Securitatii, conditiile de detentie de la Aiud, anchetarea lui Belu Zilber, comunizarea Ministerului Afacerilor Externe sau raportul Lesakov), nu putem dect sa salutam aparitia prezentului volum. Ticudean Manuela,Istorie,an III