IAnul XIII Nr. 645 Duminic[ 12 iulie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Colec\iile sezonului cald 2015 sunt dedicate b[rba\ilor curajo;i

Pepenele verde con\ine ap[ cu propriet[\imiraculoase la fel ca apa de izvor

PAGINA 7PAGINA 5

~n lucrarea cu titlul EconomicNationalizing in the Ethnic Bor-derlands of Hungary and Roma-nia, Inclusion, Exclusion and An-nihilation in Szatmar/ Satu Mare1867-1944 istoricul sus\ine c[maghiarizarea minorităţilor înUngaria dualistă, românizareaeconomiei în perioada interbe-lică şi remaghiarizarea econo-miei în timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial au dus la insta-bilitate politic[ ;i la sc[dereaeconomiei.

Demeter Racz sau Dumitru Ra\, a fost descendentul unuinobil rom]n originar din Bihor. Familia Racz a f[cut avere dinnego\. Averea familiei Racz avea s[ se rotunjeasc[ dup[ ce DemeterRacz a devenit administratorul domeniului Karolyi. Legendelespun c[ ar fi ajuns la el o comoar[ ce ar fi apar\inut lui Petru celMare. Cert este c[ Demeter Racz a ctitorit o serie de bisericirom]ne;ti, la Carei, Vezendiu, Munkacevo. S-a c[s[torit cu soraso\iei grofului Ferenc Karolyi.

Gest care l-a costat alungarea de pe domeniul Karolyi. Era elnobil, dar nu de rangul grofilor. Personajul devine ;i mai interesantdup[ ce `i moare so\ia. Este rechemat la Carei. De data aceastaapare o alt[ legend[. Devenind confidentul contesei Josefa Ha-runckern so\ia contelui Antal Karolyi, au `nceput s[ circule zvo-nuri despre o presupus[ idil[ `ntre cei doi. S-au p[strat scrisoridin cuprinsul c[rora reiese c[ au fost foarte apropia\i. A `nso\it-o pe contes[ ̀ n c[l[toriile ei la Budapesta ;i Viena. Faptul c[ timp

de 10 ani dup[ c[s[toria cu Antal Karolyi nu a avut copii, a dusla specula\iile privind na;terea urm[torului grof Josef Karolyi. Afost acesta fiul lui Demeter Racz? Nu se va ;ti cu certitudine ni-ciodat[. Dac[ ar dori cineva s[ afle dac[ ̀ n arborele genealogic alfamiliei grof Karolyi curge ;i s]nge rom]nesc, dup[ presupusapoveste de dragoste dintre valahul Demeter Racz ;i contesa JosefaHaruckern are la `ndem]n[ ADN-urile celor doi. Demeter Raczeste `nmorm]ntat `n m[n[stirea Muncaci, iar contesa Josefa ;ifiul ei Josef, `n cripta familiei de la C[pleni. Istoria este plin[ demistere.

Demeter Racz s-a ocupat ;i de prima tipografie din comitata con\ilor Karolyi. Prin prisma acestei preocup[ri, ca unul dintrectitorii unor biserici rom]ne;ti de rit greco-catalic, descoperim`n Demeter Racz unul dintre personajele cele mai interesante dinsecolul 18 care ;i-a pus amprenta pe istoria meleagurilor s[tm[re-ne.

Demeter Rácz, un personaj dinsecolul 18 total necunoscut

O copie a portretului lui Demeter Rácz se afl[ `n expozi\ia de la Castelul Karolyi din Carei Josef Károlyi

PAGINA 8

Dieta cu ap[ cald[ ;i beneficiile sale

Anders Blomqvist,un suedez

pasionat de istoria S[tmarului

~n ziarul Satu Mare, num[rul 61de duminic[ 30 iulie 1922 la pagina2 citim articolul semnat de AntonDavidescu cu titlul Dl Groza ;i dlOctavian Goga `n Satu Mare.Red[m mai jos c]teva fragmente<

"Ieri, vineri 28 iulie, la orele 8 di-minea\a au sosit cu un automobil `nora;ul nostru, fo;tii mini;tri `n gu-vernul averescan< dl Goga ;i dl Groza.~ntreba\i asupra scopului vizitei, audeclarat c[ doreau s[ viziteze peb[tr]nul p[rinte Lucaciu, care ar[mas singur ̀ n ora;ul unde a suferitpentru neamul rom]nesc.

~napoindu-se la hotelul "Dacia"am c[utat s[-i cer dlui Groza c]teval[muriri asupra situa\iei politice.

(...) ~ntreb]ndu-m[ cum tr[imcu minorit[\ile de aici ;i ̀ n special cumaghiarii, i-am r[spuns, c[ afar[ deo mic[ ne`n\elegere cu dr. Nistro Zol-tan `n privin\a ... tratatului de la Tri-anon altceva nu am avut nimic!

Tr[im foarte bine cu dl Dene; iarcu dl. Tanody nu ne-am certat nicio-dat[. De altfel noi am c[utat s[ neapropiem minorit[\ile, plec]nd de la`naltele considera\iuni c[ aici la fron-tier[ se impun concesii reciproce `nvederea bunelor leg[turi.

Dl Groza m-a ascultat cu aten\ie;i a aprobat `n totul punctul meu devedere, mai ales ast[zi c]nd nu sun-tem adversari politici, fiind ;i de oparte ;i de alta `n opozi\ie. (...) Laorele 3 p.m. fo;tii mini;tri au plecatcu automobilul spre Baia Mare."

Unde locuia Vasile Lucaciu `naceast[ perioad[? ~n niciun caz ̀ n ca-sa de pe Bulevardul Vasile Lucaciunr. 11, unde este amplasat[ placa. ~nmemoriile sale Alexandru VaidaVo-ievod descrie exact ̀ n ce condi\ii tr[iamarele Vasile Lucaciu.

Vom reveni asupra acestui aspect`ntr-un num[r viitor.

28 iulie 1922Vasile Lucaciu,

vizitat pe patul desuferin\[ de Goga;i dr. Petru Groza

~n anul 1971 jude\ul Satu Mareavea 5 ora;e ;i 60 de comune ;i untotal de 375 730 de locuitori. Mu-nicipiul Satu Mare avea 79 769 lo-cuitori, ora;ul Carei - 21 061, co-muna suburban[ C[pleni - 4859,ora;ul Negre;ti - Oa; - 10 574 ;iora;ul T[;nad 9 385 locuitori. Cele60 de comune aveau `n total 250082 locuitori.

Rom]nia, printreprimele \[ri din Europa cu cea mai mare rat[ a abandonului;colar

Olimpia Travel a pus la dis-poziţia sătmărenilor programul li-toralul pentru toţi, program carese desfăşoară anual în perioada 3mai -14 iunie şi 1 septembrie - 15octombrie.

Grecia ;i litoralulrom]nesc,

destina\ii preferatede s[tm[reni

Investi\iile din jude\ la cump[na

dintre cele dou[ cincinale

Curge prin arborele genealogic al grofilorKarolyi din Carei s]nge rom]nesc?

A fost Demeter Rácz tat[l lui Josef Károlyi?

PAGINA 2

PAGINA 3

PAGINA 10

PAGINA 4

PAGINA 9

2 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

Date despre Demeter Rácz amaflat ;i din lucrarea autorului Ter-dik Szilveszter, intitulat[ RáczDemeter, egy XVIII. századi gö-rög katolikus mecénás. Pre-zent[m un scurt rezumat al aces-tei lucr[ri.

Demeter Rácz provine dintr-o familie de negustori stabili\i `nora;ul Mintiu. Tat[l Ioan,`mpreun[ cu fra\ii lui Cristofor,Apostol ;i Gheorghe, au fost ̀ nno-bila\i `n anul 1665 de `mp[ratulLeopold. Familia a r[mas fidel[austriecilor ;i `n cursul r[scoaleicuru\ilor condus[ de Francisc Rá-kóczi al II-lea, refugiindu-se `ncetatea S[tmarului `n perioadaasediului (1703-1705). Dup[ cu-cerirea cet[\ii, curu\ii au alungatfamilia ;i i-au confiscat averea.Fidelitatea a fost recompensat[ deaustrieci dup[ c[derea curu\ilor;i ̀ ncheierea p[cii de la Satu Mare(1711) ;i, `n acela;i timp a deter-minat o rela\ie special[ cu artiza-nul p[cii, contele Alexandru Ká-rolyi. ~n acest context, t]n[rul De-meter Rácz, n[scut ̀ n anii r[scoa-lei, a intrat `n serviciul contelui`n jurul anului 1730.

~n primii ani, Demeter Rácz a fostprofesor al copii lor contelui, iar dup[1734 s-a `nrolat `n brigada de husari afamiliei Károlyi, ̀ n rang de locotenent,fiind ̀ nso\itorul lui Ferenc, fiul lui Ale-xandru. Au participat ̀ mpreun[ ̀ n maimulte campanii militare ;i, potrivitm[rturiilor contemporane, `ntr-ob[t[lie i-a salvat via\a lui Ferenc Káro-lyi.

Numit administrator al domeniului Karolyi din Carei

Datorit[ `ncrederii c];tigate, De-meter Rácz a fost numit administratoral domeniului de Carei, cel mai ̀ nsem-nat ;i `ntins dintre propriet[\ile fami-liei. ~n lipsa con\ilor, prins cu treburile\[rii ;i `n campanii militare, DemeterRácz dispunea de puteri depline ;i de-venea un personaj influent, o verig[ deleg[tur[ ̀ ntre conte, locuitori ;i perso-nalul domeniului. Pe l]ng[ problemeleadministrative, s-a implicat `n rezol-varea mai multor probleme personale;i de familie. Rela\iile str]nse cu mem-brii familiei i-au adus ;i prima c[s[to-rie. S-a ̀ ndr[gostit ;i s-a c[s[torit, con-tra voin\ei familiei, cu sora mai mic[ alui Krisztina Csáky, so\ia contelui Fe-renc, Konstancia, `n anul 1739. Fami-liile con\iilor Károlyi ;i Csáky erau in-digna\i de aceast[ alian\[ matrimo-nial[, considerat[ a fi sub rangul lor.Contele Ferenc l-a eliberat imediat dinfunc\ie pe Demeter Rácz ;i i-a interziss[ locuiasc[ pe mo;iile familiei Károlyi.

Noua familie s-a stabilit `n Vezen-diu iar cu trecerea timpului s-au ate-nuat ;i tensiunile cu Ferenc Károlyi.~ncep]nd din anul 1741 Demeter Rácza ̀ nceput s[ primeasc[ din nou sarciniminore `n slujba con\ilor, dar nu areu;it s[-;i redob]ndeasc[ vechea in-fluen\[. So\ia Konstancia a muritc]ndva ̀ ntre 1748 ;i 1750 f[r[ s[ nasc[copii, dup[ care Demeter Rácz s-a mu-tat `napoi `n Carei.

~n anii 1750 Demeter Rácz a intratdin nou `n slujba familiei Károlyi, ast-fel, a jucat un rol important ̀ n c];tiga-rea domeniului Ecsed. Pentru acesteservicii, `n contravaloarea a 4000 deflorini din aur, a primit posesiuni `nNyíradony ;i Aradradvány. Tot `nace;ti ani, el a coordonat instalarea ;iactivitatea Tipografiei de la Carei, fon-dat[ de contele Ferenc Károlyi, pe l]ng[m[n[stirea piari;tilor. ~ntre altele, ti-pografia a scos ;i c[r\i liturgice `n sla-von[ cu litere chirilice, pentru uzul pa-rohiilor greco-catolice din eparhia deMuncaci. Ini\iativa pentru tip[rireaacestor c[r\i a avut-o Demeter Rácz,p[str]nd rela\ii str]nse cu episcopulde Muncaci, Manuel Olsavszky.

Confident al tinerei contese,

Jozefa Harruckern

~n anii 1756-1757 administrareadomeniilor este preluat[ de contele An-tal Károlyi, fiul lui Ferenc (decedat `n1758). Demeter Rácz a continuat s[`ndeplineasc[ diferite sarcini adminis-trative ̀ n slujba domeniului ;i a familieiKárolyi. Mai mult, a devenit un confi-dent al tinerei contese, Jozefa Harruc-kern, so\ia lui Antal. A `nso\it-o `nc[l[torii la Viena ;i Pesta, ;i i-a oferitsprijin `n rezolvarea problemelor per-sonale. Scrisorile p[strate m[rturisesco rela\ie foarte str]ns[ ̀ ntre ei, dar nicicum amoroase, a;a cum au speculatcontemporanii sau posteritatea. Dife-ren\a de v]rst[, de cel pu\in trei decenii,sugereaz[ mai mult o rela\ie de priete-nie paternal[.

~ncep]nd cu anii 1760 din ̀ n ce mai

multe semne arat[ ̀ mb[tr]nirea lui De-meter Rácz cu dese perioade de boal[.Din 1759 planific[ pelerinaj `n \araSf]nt[, plan reluat periodic, dar p]n[la urm[ r[mas nefinalizat. Totodat[ totmai des petrece zilele ̀ n m[n[stirea dela Munkacevo, unde `;i g[se;te loculde veci dup[ moartea sa din 1782.

Trec]nd ̀ n cele ve;nice f[r[ urma;,Demeter Rácz a l[sat averea lainstitu\iile biserice;ti ctitorite de el. Defapt `nc[ din primii ani ai carierei, dinanii 1730, p]n[ la sf]r;itul vie\ii, De-meter Rácz a acordat aten\ie sporit[ ;isprijin financiar bisericilor greco-ca-tolice din regiune. Aceast[ intens[ ac-tivitate de ctitorie ;i mecenat l-a ridicatmult deasupra contemporanilor s[i ;idatorit[ acestora merit[ aten\ia ;i ve-nera\ia posterit[\ii.

Ctitor al m[n[stirii din Munkacevo ;i al bisericilor greco-catolice din Carei ;i Vezendiu

Prima ;i `n acela;i timp cea mai`ndr[git[ ctitorie a lui Demeter Rácz afost biserica greco-catolic[ din Carei.Urm[rea planurile bisericii din Mária-pócs, locul de pelerinaj vestit al greco-catolicilor, desigur cu dimensiuni maireduse, dar cu acelea;i prestan\e artis-tice realizate `n stil baroc. Biserica, zi-dit[ `n anii 1730, are o singur[ nav[ ;ialtar alungit cu `nchidere semicircu-lar[. Cele dou[ laturi ale navei suntl[rgite cu absidiole semicirculare ser-vind drept kliros. Partea median[ a na-vei este ̀ ncoronat[ cu o cupol[ monu-mental[. Fa\ada de vest a bisericii esteflancat[ cu dou[ turnuri. Planul ;i vo-lumetria complex[ a bisericii este ac-centuat[ de coifurile sferice ale cupolei,turnurilor ;i altarului. ~n interior, mo-bilierul ;i decora\ia este preten\ioas[at]t `n ceea ce prive;te programul c]t;i execu\ia lui. Cupola este decorat[ custucuri pictate ale celor patru evan-gheli;ti ;i aici este amenajat[ o galerie,cu privire direct[ la altar, servind pen-tru ctitor. Edificiul este mult deasupranivelului unui l[ca; de cult de t]rg,av]nd conexiune direct[ cu centrul spi-ritual de la Máriapócs, iar detaliile ar-tistice-arhitecturale o plaseaz[ ̀ ntre ce-le mai importante monumente barocedin regiune.

Biserica parohiei din Vezendiu afost ;i ea ctitorit[ integral de DemeterRácz, av]nd mo;ii `n localitate. Arhi-tectura era mai simpl[, o singur[ nav[;i altar semicircular, dar se observ[ ele-mentele stilului baroc. Nava este l[rgit[cu absidiole, acoperite cu turle baroce.

M[n[stirile din Máriapócs ;i Mun-kacevo beneficiau ;i ele de sprijinulmoral ;i financiar a lui Demeter Rácz.La cea din urm[ a fost desemnat ;imo;tenitorul principal al averii mobile.Astfel, dup[ decesul lui Demeter Rácz,mobilierul, c[r\ile ;i arhiva personal[au fost depuse `n m[n[stirea de pemuntele Cernek din Munkacevo. Aici,`n refectoriul m[n[stirii, se afl[ ;i por-tretul pictat al lui Demeter Rácz `nipostaza de ctitor, fiind reprezentat pel]ng[ planurile cl[dirilor m[n[stiriictitorite de el. Tradi\ia monahal[p[streaz[ buna amintire a lui, nu doardatorit[ generozit[\ii de ctitor, ci ;i dincauza calit[\ilor ;i virtu\ilor excep\io-nale pe care le avea ca un bun cre;tin,fidel fa\[ de biseric[.

"Biblia Pierdută", de Igor Bergler, ocarte "meticulos documentată" care"dezvăluie motivele reale pentru careVlad Ţepeş, un prinţ renascentist, a fosttransformat de către propaganda epociiîn Dracula", va fi publicată la edituraRao, informeaz[ Mediafax.

Oficial, profesorul Charles Bakerse află în oraşul unde s-a născut Dra-cula pentru a participa la o conferinţăa celor mai renumiţi istorici din lume.Neoficial, scopul prezenţei sale în ini-ma Transilvaniei este elucidarea unuimister adânc înrădăcinat în istoria fa-miliei sale. Trei crime macabre, însă, îischimbă planul de acţiune, iar profe-sorul Baker se găseşte în centrul uneiconspiraţii de proporţii planetare carese derulează de mai bine de jumătatede mileniu. Membrii organizaţiei con-trolează pieţele financiare, mass-mediaşi cele mai importante industrii. Ei su-praveghează internetul şi reţelele desocializare şi domină din umbră gu-vernele din întreaga lume. Singurul lu-cru care îi poate opri este adevărul as-cuns de Dracula în "Biblia lui Guten-berg".

Cea mai controversată figură a Eu-ropei de Est, Vlad Ţepeş, a finanţat unproiect ambiţios care va schimba faţaîntregii lumi. Proiectul< multiplicareaunui mesaj menit a fi descifrat doar deanumiţi iniţiaţi. În 1455, codul este as-cuns în prima lucrare tipărită vreodată<"Biblia B42" cunoscută şi ca "Biblia luiGutenberg". Pe măsură ce Charles Ba-ker descoperă moştenirea familiei sale,acesta dezvăluie o imagine terifiantă aunei lumi confuze în care propagandanu mai este o exclusivitate a războiului,ci s-a insinuat subtil în viaţa de zi cu zia fiecărui utilizator permanent conectatşi paradoxal din ce în ce mai deconec-tat.

Igor Bergler a studiat, în perioada1991-1995, regie - film la UniversitateaEcologică Bucureşti, iar, între 1993 -1997, "Comunicaţii audiovizuale", laAcademia de Teatru şi Film Bucureşti.Are în palmares 11 filme de ficţiune(şapte scurtmetraje, două mediume-traje şi două lungmetraje), în calitatede regizor şi scenarist. A fost, de ase-menea, redactor şi realizator de emi-siuni.

În perioada septembrie 2001 - au-gust 2009 a fost profesor asociat (visi-ting professor) cu un curs propriu lafacultatea de Ştiinţe Economice a Uni-versităţii Timişoara, la masteratul "Ma-nagement şi Marketing în mass-me-dia".

"Biblia Pierdut[", o nou[ carte despre

Vlad |epe;

PERSONALIT~}IDatorit[ `ncrederii c];tigate, Demeter Rácz a fost numit adminis-trator al domeniului de Carei, cel mai ̀ nsemnat ;i ̀ ntins dintre pro-priet[\ile familiei Károlyi. Pe l]ng[ problemele administrative, s-aimplicat ̀ n rezolvarea mai multor probleme personale ;i de familie.Rela\iile str]nse cu membrii familiei i-au adus ;i prima c[s[torie.

Demeter Rácz a fost confidentul contesei Josefa Harunckern so\ia contelui AntalKarolyi, astfel au ̀ nceput s[ circule zvonuri despre o presupus[ idil[ ̀ ntre cei doi

Curge prin arborele genealogic al grofilorKarolyi din Carei s]nge rom]nesc?

Idila dintre Demeter Racz ;i contesa Jozefa Harruckern, mit sau realitate

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

12 iulie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ECONOMIEÎnaintea fiecărui sfâr;it de cincinal (;efii centrali dădeau ordine iar cei locali executau) se

publicau la toate nivelurile, de la cel pe țară până la cel pe județe, ora;e ;i comune, volume, bro;uri,manifeste, cu rezultatele "excepționale" realizate. Unul dintre volumele acestea este cel intitulat"Județul Satu Mare la cumpăna dintre două cincinale", apărut în anul 1971.

În cei aproape 45 de ani de so-cialism, rezultatele economice înprimul rând, indiferent de cât debune sau proaste erau, beneficiaude o propagandă zgomotoasă, in-sistentă ;i repetitivă, după mode-lul picăturii chineze;ti.

Pentru a-;i atinge scopul pro-pagandistic ;i pentru ca poporulchiar dacă nu le credea trebuiatrebuia să le “înghită”, erau lan-sate ;i folosite până la super-sa-turație, sloganele. Unul din celemai răsunătoare ;i care se repetala fiecare ;edință de partid sauorice fel de întâlnire, fie ea ;i pro-fesională, era “Cincinalul în patruani ;i jumătate”.

Înaintea fiecărui sfâr;it de cincinal(;efii centrali dădeau ordine iar cei lo-cali executau) se publicau la toate ni-velurile, de la cel pe țară până la cel pejudețe, ora;e ;i comune, volume,bro;uri, manifeste, cu rezultatele "ex-cepționale" realizate.

Limbajul folosit nu doar în acestemateriale ci în toate referirile scrise sauorale prin care se preamărea superio-ritatea socialismului față de capitalismera unul bombastic, autorii se întreceauîn găsirea unor hiperbole ;i alte figuride stil cât mai me;te;ugite pentru a filăudați de ;efii lor ;i în speranța uneiavansări în nomenclatura socialistă ;icomunistă, în ultimii ani de dinaintede '89.

Unul dintre volumele acestea estecel intitulat "Județul Satu Mare la cum-păna dintre două cincinale", apărut înanul 1971. Desigur, pe contracopertănu apărea ca autor Comitetul JudețeanPCR, ci instituții - cum a fost ;i în cazulnostru - precum Comitetul județeande cultură ;i Direcția județeană de sta-tistică.

Coordonarea ;i cenzura însă eraurealizate de ing. Ferdinand Nagy ;i IoanNichita, cu colaborarea unor activi;tide partid ;i ai instituțiilor.

Redăm în continuare din acest vo-lum câteva pasaje referitoare la rezul-tatul cincinalului ;i la investițiile efec-tuate în acest interval de timp.

Cincinalul încheiat a fost cel mai rodnic din istoria socialismului

"Bilanțul cincinalului încheiat a în-făți;at materializarea justeței politiciieconomice a partidului ;i statului nos-tru, pentru dezvoltarea rapidă a forțe-lor de producție, perfecționarea viețiieconomice ;i sociale, cre;terea conti-nuă a nivelului de trai al întregului nos-tru popor.

(...)Sub semnul unei munci entu-ziaste a tuturor celor ce muncesc - ro-mâni, maghiari, germani ;i de alte na-ționalități - județul Satu Mare, alăturide întreaga țară, a urcat, an de an, trep-tele unei continue dezvoltări. Datelestatistice arată dimensiunile revelatoriiale dinamismului ce caracterizeazăvastul proces de investire a județuluiSatu Mare cu atributele unui județ înplină înflorire.

(...)Amploarea ;i profunzimea pre-facerilor ce au dăltuit economia jude-țului de-a lungul celor cinci ani, con-stituie etapa cea mai rodnică, cea mai

fecundă din istorie de mai bine de unpătrar de veac a edificării socialismuluiîn țara noastră".

În perioada 1960-1970 în județul nostru s-au investit2.380 milioane lei

"Datele privind volumul investiții-lor se referă la investițiile efectuate dinfondul statului, din fondurile organi-zațiilor cooperatiste (fonduri propriiale cooperativelor agricole de produc-ție, ale cooperației me;te;ugăre;ti ;iale cooperației de consum), din fon-durile organizațiilor de masă, precum;i investițiile pentru construcții de folosob;tesc realizate din contribuția vo-luntară a populației", se spune în in-troducerea la capitolul "Investiții ;iconstrucții".

În continuare, în volum găsim maimulte tabele ;i grafice care ilustreazăatât dinamica investițiilor cât ;i am-ploarea lor per total ;i pe ramuri.

La subcapitolul "Investiții pe ora;e",în tabel se spune<

Investiții total județ< - 227 milioane lei (1960) - 1.341 milioane lei (1961-1965),

din care construcții-montaj< 89 milioa-ne lei (1960)

- 535 milioane lei (1961-1965).

În municipiul Satu Mare< - 57 milioane lei (1960) - 358 milioane lei (1961-1965), din

care construcții montaj< 31 milioanelei (1960) - 171 milioane lei (1961-1965)

În ora;ul Carei< - 6 milioane lei (1961) - 38 milioane lei (1961-1965), din

care construcții montaj< 4 milioane lei(1960)

- 20 milioane lei (1961-1965)

În ora;ul Negre;ti Oa;< 0 lei (1960) - 3 milioane lei (1961-1965) -

ora;ul a luat ființă în anul 1964.

În ora;ul Tă;nad< zero investiții de-oarece ora;ul a luat ființă în anul 1968.

~n perioada 1966-1970 s-auconstruit 4.549 de aprtamente

Urmează în volum tabele cu inves-tiții pe destinatari ;i obiective noi puseîn funcțiune antre anii 1960 ;i 1970.

Dintr-un alt tabel reiese faptul căîn deceniul 1960-1970 s-au construitcirca 147 de ;coli noi.

Referitor la construcția de locuințedin fondurile statului ;i din crediteacordate populației în perioada 1960-1970 într-un tabel datailat se arată căeste vorba despre 1.513 apartamenteîn perioada 1960-1965 ;i de 4.549 deapartamente în perioada 1966-1970.

De asemenea, populația ;i-a con-struit din fonduri proprii 11.227 de ca-se în perioada 1960-1965 ;i 8.108 decase în perioada 1966-1970.

Mihai G.

Investi\iile din jude\ul Satu Mare lacump[na dintre cele dou[ cincinale

În cei 45 de ani, la începuturile socialismului, “organul” de bază al PCR a fost “Scânteia”, alături de “Scânteia tineretului”,“organe” prin care se transmiteau toate informațiile. După apariția televiziunii, TVR a avut acela;i rol până în 21 decembrie1989, după care media PCR a dispărut

~n anul 1971 jude\ul Satu Mare avea 5 ora;e ;i 60 de comune ;i un total de 375 730 de locuitori. Municipiul Satu Mareavea 79 769 locuitori, ora;ul Carei - 21 061, comuna suburban[ C[pleni - 4859, ora;ul Negre;ti - Oa; - 10 574 ;i ora;ulT[;nad 9 385 locuitori. Cele 60 de comune aveau `n total 250 082 locuitori.

4 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

ISTORIE

Istoria comunităţilor ma-ghiare şi română din această zo-nă, între anii 1867-1944 a fostmarcată de schimbareagraniţelor naţionale, conflicteetnice şi probleme economice.

Principiul naţionalizării eco-nomice, atât în România cât şiîn Ungaria a fost separarea ce-tăţenilor în categorii etnice şistabilirea unui nucleu naţionaldominant care să beneficieze deprivilegii politice şi economicedin partea statului.

Liderii naţionali au implementato politică de naţionalizare economicăcare exploata şi redistribuia resurseleluate de la minorităţi. Pentru a ajungela aceste obiective liderii au instru-mentalizat etnicitatea, ceea ce a dusla inegaitate instituţională şi exludereetnică. Acest proces de excludere et-nică, şi mai apoi rasială a ajuns lapunctul culminant odată cu extermi-narea evreilor din Ungaria în 1944.

Timp de aproape un secol exclu-derea etnică a subminat diferite pro-iecte de naţionalizare în cele douăţări. Maghiarizarea minorităţilor înUngaria dualistă în perioada 1867-1918, românizarea economiei înaceastă zonă în perioada interbelicăşi remaghiarizarea economiei în tim-pul Celui de al Doilea Război Mon-dial, au dus la neterminarea multorproiecte şi la slăbirea economiei. Celmai extrem caz de excludere, şi anu-me Holocaustul a arătat că excludereape criterii etnice sau rasiale nu a făcutaltceva decât să aducă distrugere pen-tru toată lumea.

Acest lucru întăreşte ipoteza cănaţionalizara economică prin exclu-derea minorităţilor provoacă un cercvicios de bifurcare etnică, instabilitatepolitică şi condiţii nefavorabile pen-tru a atinge prosperitate economică.

Excluderea a ajutat interesele petermen scurt ale elitelor dar a submi-nat pe termen lung capacitatea naţiu-nii de a prospera. Imperiul Austro-Ungar era format din 10 naţionalităţiprintre care germani, maghiari, cehi,slovaci, polonezi, sârbi croaţi şi ro-mâni.

În oraşul Satu Mare la 1910 maghiarii formau95% din populaţie

În 1910, în comitatul Satu Marepopulaţia maghiară avea o ponderede 2 treimi, posturile oficialilor pu-blici erau ocupate în proporţie de 98%de maghiari, la fel ca şi băncile în pro-porţie de 93%, industria grea care eraîn totalitate deţinută de maghiari, darşi printre meşteşugari şi negustorimajoritatea erau maghiari în pro-porţie de 92%. În oraşul Satu Mare la1910 maghiarii formau 95% din po-pulaţie, 5% fiind români, iar insti-tuţiile publice, băncile, industria greaşi altele erau ocupate sau deţinute întotalitate de maghiari.

După Marea Unire, în 1930 înoraşul Satu Mare populaţia maghiarăera majoritară, dar în instituţiile pu-blice exista o proporţionalitate între

români şi maghiari, băncile şi indus-tria grea erau în marea majoritate subcontrolul românilor, meşteşugarii şicomercianţii fiind însă în marea lormajoritate maghiari.

În 1944 însă, în oraşul Satu Maretoate instituţiile publice şi economiceau fost maghiarizate în totalitate, iarpopulaţia era în proporţie de 95%maghiară şi doar 5% română. Erauconsideraţi maghiari cei care au de-clarat maghiara ca limbă mamă, sauca limbă vorbită, inclusiv evreii, ro-mâni fiind consideraţi cei care au de-clarat româna ca limbă maternă.

Încercările de maghiarizarea societăţii româneşti au fost multiple

Familia Karolyi a deţinut la unmoment dat 10% din tot terenul întreanii 1867 şi 1918, în acea perioadăsalariile românilor fiind mult maimici comparativ cu cele ale maghia-rilor, iar cei în posturi de manage-ment sau de lucrătoricalificaţi erauîn cea mai mare parte maghiari.

Procesul de maghiarizare, în toateperioadele când a avut loc a fost de 2feluri, forţat sau voluntar. A fost gân-dită o strategie de maghiarizare aevreimii, în speranţa că restul mino-rităţilor vor urma exemplul evreilorcare erau bine văzuţi în societate. Pro-

cesul de maghiarizare a avut în vedereşi divizarea comunităţii evreieşti, ceimai progresivi dintre ei acceptând săîşi maghiarizeze numele, pe cândevreii ortodocşi au refuzat acest lu-cru.

Istvan Karolyi a fondat în 1882drept răspuns la societatea "Astra" şila acţiunile lui Vasile Lucaciu socie-tatea "Szechenyi" care l-a avut ca se-cretar pe românul maghiarizat Au-gustin Ferenţiu (Agoston Ferencz).Confom celor spuse de Vasile Lucaciuşi Emil Pelle obiectivul acestei socie-tăţi era maghiarizarea totală folosindprintre alte metode şi recompenseeconomice oferite celor care îşi ma-ghiarizau numele.

Încercările de maghiarizare a so-cietăţii româneşti au fost multiple, lafel ca şi lupta unor patrioţi româniîmpotriva acestui proces. A fost înfi-inţată o şcoală Maghiară la Şişeşti,deşi populaţia era în proporţie de 98%română, justificarea pentru înfi-inţarea acestei şcoli fiind suspiciuneacă în acea localitate au fost predatemateriale atni-statale în 1906.

Românii au trimis un memoran-dum de protest Împăratului Austriacprotestând împotriva maghiarizăriiforţate puse în aplicare de societateaSzechenyi. Reacţia maghiară la acestmemorandum nu a încetat să apară,Vasile Lucaciu fiind închis, conduce-

rea societăţii amintite susţinând căromânii încearcă să creeze un stat înstat, iar societatea nu oprimă popu-laţia română ci doar o "educă".

Istoricul Nicolae Iorga a făcut ovizită în această regiune în 1906 şi aremarcat că "limba română în foartemulte locuri a fost uitată, slujba fiindfăcută în limba maghiară, după struc-tura romano-catolică".

În anii 1920 a început românizarea comitatului şi oraşului Satu Mare

În urma primei încercări masivede maghiarizare din perioada 1880-1910, procentajul populaţiei maghia-re a crescut de la 57% la 68%, dar acrescut sentimentul naţional în rân-dul românilor datorită încercării demaghiarizare forţată. Planurile demaghiarizare a economiei acestei zo-ne între 1890-1914 nu au funcţionatpentru că reac\ia românilor la ma-ghiarizarea forţată a fost de a stabilifundaţii economice.

În 1892 a fost fondată Banca Co-operativă de Credite şi Economii "Săt-măreana" care oferea susţinerea fi-nanciară pentru activităţi culturaleromâneşti, oferea un punct de întâl-nire şi oferea salarizare românilor deseamă. Tot ca reacţie a maghiarizăriiforţate, în 1901 se fondează Banca

Românească "Chiorana" de către Teo-fil Dragoş, în 1906 fraţii Lucaciu punbazele Băncii "Aurora", în 1907 sefondează Banca "Arina", iar cetăţeniiromâni încep să cumpere tot maimult pământ.

În anii 1920 a început româniza-rea comitatului şi oraşului Satu Mare,iar Augustin Fefenţiu, cel care `şischimbase numele în nume maghiar,l-a schimbat din nou în nume românşi a fost primarul oraşului Satu Maredin 191 până în 1929. Oficialii ma-ghiari au fost înlocuiţi cu români, darinstituţiile nu au mai funcţionat la feldin lipsa personalului calificat printreromâni. Strategia de românizare a fostuna multilaterală, atât pe criterii re-ligioase cât şi pe criterii etnice. Toţigreco-catolicii au fost declaraţi ro-mâni indiferent dacă vorbeau limbaromână sau nu, şcolile au fost trans-formate în şcoli româneşti, iar mino-rităţile au fost separate pe categoriietnice, ca de exemplu evreii şi şvabii.

Politica de românizare a econo-miei în perioada 1919-1930 a avutmai multe efecte, printre care creşte-rea procentului de acţiuni deţinutede români în bănci, de la 25% în 1922la 75% în 1930, creşterea profituluifabricii "Unio" care a primit un con-tract de la stat pentru CFR.

Măsurile anti-evreieşti aufost aplicate treptat

A avut loc o reformă a împărţiriiterenurilor, românii şi şvabii avândavantaje similare, pe când maghiariişi evreii au fost discriminaţi, lucru cea dus la tensiuni etnice. În anii 1930procesul de românizare s-a intensifi-cat, organizaţiile profesionale româ-neşti fiind separate de restul şi bene-ficiind de susţinere din partea statuluişi fiind fondate ziare româneşti cumar fi "Graniţa" şi "Frontul Gazeta".

În 1939 suprafaţa de pământobişnuită deţinută de un român erade 1.27 hectare, de un şvab de 2.19hectare, de un maghiar de 0.87 hec-tare, iar un evreu deţinea în medie0.5 hectare de teren. În perioada1940-1944 a început un proces de re-maghiarizare a acestei zone, cu de-clararea greco-catolicilor ca fiind ma-ghiari nu români şi cu preluarea tu-turor băncilor şi industriilor de cătremaghiari. În acelaşi timp, au fost pro-clamate legi anti-evreieşti şi a începutpersecuţia şi uciderea populaţiei evre-ieşti. Măsurile anti-evreieşti au fostaplicate treptat. S-a început cu închi-derea magazinelor evreieşti, confis-carea averilor, înfiinţarea ghetourilor,strângerea evreilor şi internarea aces-tora în ghetou, redistribuirea proprie-tăţilor evreieşti şi deportarea evrei-lor.

Informaţiile din acest articol au fost preluate din teza de doctorat

a profesorului suedez Anders Blomqvist, cu titlul

“Economic Nationalizing in the Ethnic Borderlands of Hungary

and Romania, Inclusion, Exclusionand Annhilation

in Szatmar/ Satu Mare 1867-1944”

A consemnat Bogdan Mihalca

Teritoriile neutre `ntre Ungaria ;i Rom]nia `n anul 1919

Istvan Karolyi a fondat în 1882 drept răspuns la societatea "Astra" şi la acţiunile lui Vasile Lu-caciu societatea "Szechenyi" care l-a avut ca secretar pe românul maghiarizat Augustin Ferenţiu(Agoston Ferencz).

Satu Mare ̀ ntre anii 1867-1944< na\ionalizarea economic[prin excluderea minorit[\ilor a dus la instabilitate politic[Anders Blomqvist susține că maghiarizarea minorităţilor în Ungaria dualistă, românizarea economiei în perioada in-terbelică şi remaghiarizarea economiei în timpul celui de al Doilea Război Mondial au determinat sc[derea economiei

12 iulie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

B[uturile energizante, create cuscopul de a-i ajuta pe oameni s[r[m]n[ treji, consumate frecvent deadolescen\i ;i tinerii adul\i, pot favorizaalcoolismul, potrivit unui studiu ame-rican publicat `n revista Alcoholism<Clinical and experimental research, in-formeaz[ Mediafax.

Studiul, realizat pe un e;antion de1.000 de studen\i, a relevat faptul c[ ti-nerii care consum[ des b[uturi ener-gizante - cel pu\in 52 de cutii pe an -au tendin\a de a se `mb[ta `ncep]ndde la v]rste mult mai mici, de a consu-ma cantit[\i de alcool mult mai mari`n timpul petrecerilor ;i de a dezvolta,la v]rsta adult[, o dependen\[ de al-cool.

Exper\ii agen\iei americane Foodand Drug Administration (FDA) ana-lizeaz[, `ncep]nd din 2009, dosarulacestor b[uturi energizante, care con\incofein[ `n concentra\ii ridicate.Agen\ia american[ se va pronun\a `nviitorul apropiat `n leg[tur[ cu opor-tunitatea reglement[rii comercializ[riiacestor b[uturi.

Autorii studiului afirm[ c[ acelepersoane care au consumat `n modfrecvent b[uturi energizante prezint[din punct de vedere statistic, un riscsporit de a deveni alcoolice sau de aconsuma alcool ̀ n cantit[\i mari. Ei au

mai subliniat faptul c[ amestecareab[uturilor energizante cu alcool poateconduce la o stare de "be\ie treaz[" de-oarece cofeina mascheaz[ starea deebrietate, f[r[ a diminua efectele aces-teia asupra organismului ;i a compor-

tamentului b[utorului. Persoana `ncauz[ se simte mai pu\in beat[ dec]teste `n realitate, iar acest sentiment oface s[ bea `n continuare ;i s[ adoptecomportamente riscante, cum ar fi deexemplu, ;ofatul `n stare de ebrietate.

Pe c]nd r[t[ceau `n de;ert, is-raeli\ii t]njeau dup[ hrana bogat[;i gustoas[ de care s-au bucurat `nEgipt, spune Biblia.

Printre bun[t[\ile de care-;i aminteauerau ;i pepenii cu care `;i potoleau setea.Hran[ de pre\, pepenii, at]t verzi c]t ;i ceigalbeni erau cultiva\i `n gr[dini, ale c[rorroade erau p[zite `n acela;i fel cum suntp[zite ;i azi.

Se pare c[ primele culturi de pepenis-ar fi f[cut pe Valea Nilului, din timpuristr[vechi ;i pe p[m]ntul |[rii Sfinte, `nspecial `n v[ile m[noase.

Pepenii sunt fructe r[coritoare cu gustpl[cut, dar au ;i calit[\i terapeutice nota-bile, fiind folosi\i chiar ;i `n cosmetic[.

Pepenele verde

Compozi\ia pepenelui verde seam[n[cu compozi\ia pepenelui galben, de;icon\ine cantit[\i mai mici din vitamina C,acid folic, fier ;i potasiu ;i pu\in mai maride betacaroten, vitamina B1 ;i B6.

Av]nd un con\inut caloric sc[zut, pe-penele verde se preteaz[ perfect curelorde sl[bire, iar datorit[ con\inutului de ap[,de peste 90%, el posed[ virtu\i diuretice ;idetoxifiante. Apa con\inut[ are propriet[\imiraculoase, cu mult superioare apei dela robinet. La fel ca ;i apa de izvor, apa pecare ne-o furnizeaz[ fructele suculente(`ntre care pepenele e frunta;) e una s[rac[`n deuteriu (un izotop al hidrogenului).

Apa s[rac[ `n deuteriu are `nsu;irifoarte apropiate de leacul miraculos care,`n legende ;i basme, se numea "apa vie".Nu este o ap[ inert[, pasiv[, un simplu ve-hicul pentru s[ruri ;i solu\ii, ci o ap[ carea fost ̀ n contact intim cu protoplasma ce-lulelor vegetale. Este deci, o ap[ biologic[,

implicat[ ̀ n mii, poate milioane de reac\iichimice care au loc `n celulele vii ale pla-netei. Pe cale artificial[, apa biologic activ[se poate ob\ine cu ajutorul unor instala\iicomplexe. De;i are calit[\i terapeutice ex-cep\ionale, ea nu este la `ndem]na oricui.Pe c]nd, ̀ n acest sezon, oricine poate \ine2-3 cure de pepene verde a c]te 10 zile, ̀ ncare o mas[ a zilei s[ fie alc[tuit[ doar dinacest minunat fruct.

Apa s[rac[ ̀ n deuteriu pe care o con\infructele stimuleaz[ imunitatea, spore;terezisten\a la radia\ii, amelioreaz[ afec\iu-nile cutanate ;i ajut[ corpul s[ lupte cu ce-lulele maligne.

Prin marea cantitate de ap[ biologic

activ[ con\inut[, pepenele (at]t cel verdec]t ;i cel galben) constituie una dintre celemai bune alternative de r[corire `n plinsezon canicular, c]nd necesarul hidric alorganismului este unul deosebit de mare,`n vreme ce nu toate mijloacele de hidra-tare frecvent folosite (berea, b[uturile car-bogazoase `ndulcite) au ;i propriet[\i be-nefice.

Pepenele verde are un con\inut bogat`n citrulin[, licopen ;i potasiu. Citrulinaeste un aminoacid neesen\ial, dar ea poatefi convertit[ lesne de c[tre corp ̀ n arginin[.Arginina este un aminoacid implicat `nformarea ureei la nivel hepatic. A;adar,consumul de pepene verde faciliteaz[ eli-

minarea din organism a compu;ilor amo-niacali (converti\i ̀ n uree) rezulta\i ̀ n ur-ma unui consum ridicat de proteine ani-male.

Tot arginina serve;te ;i la sinteza `ncorp a monoxidului de azot, un compusbiochimic care regleaz[ tensiunea arterial[;i care este capabil s[ amelioreze ;i impo-ten\a masculin[ de sorginte vascular[.

Pepenele verde con\ine mai mult li-copen dec]t ro;iile. Licopenul este un an-tioxidant din clasa carotenoizilor care pre-vine dezvoltarea celulelor maligne, ̀ n spe-cial `n ceea ce prive;te cancerele genitale,mamare, de colon ;i de prostat[.

Potasiul din pepene, fiind un mineral

esen\ial cu `nsu;iri alcalinizante, are unimportant rol `n men\inerea func\ion[riicorecte a mu;chilor (inclusiv a miocardu-lui), a sistemului circulator ;i a celui ner-vos.

Acest fruct este indicat ̀ n cazul bolilorcare afecteaz[ rinichii ;i tractul urinar (in-suficien\a renal[, litiaz[, infec\ie) ;i ori dec]te ori este nevoie de un tratament depu-rativ pentru a ̀ ndep[rta toxinele din s]nge.

Tratamentul cu pepeni verzi se poateface altern]nd fructul proasp[t cu sucullui, care este mai bine tolerat de stomac.

Diabeticii tolereaz[ bine pepenele ver-de datorit[ con\inutului sc[zut de zah[r.Din moment ce furnizeaz[ doar 32kcal/100g ;i produce o senza\ie imediat[de sa\ietate, este util `n curele de sl[bire.

Pepenele galben

Pepenele galben este hidratant, remi-neralizant, alcalinizant, mai pu\in diuretic;i mai mult laxativ.Consumul de pepene galben este utils[n[t[\ii mai ales `n stadiile de debut aleinsuficien\ei renale, ̀ n cazul apari\iei pie-trelor la rinichi cu compozi\ie uric[,infec\ii urinare, `n artrit[ gutoas[, consti-pa\ie cronic[, deshidratare.Persoanele care se pl]ng c[ pepenele gal-ben le produce indigestie ar trebui s[ ̀ ncer-ce s[-l m[n]nce `nainte sau `ntre mese.Este mai bine s[ se consume pepenele gal-ben ̀ nainte de mas[ dec]t dup[, ca desert.C]nd este m]ncat dup[ mas[, dilueaz[ su-curile gastrice ;i aglomereaz[ stomacul,tulbur]nd digestia.Nicio `nghe\at[ sau b[utur[ r[coritoarenu poate potoli setea din lunile toride devar[ ca un pepene galben zemos.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Pepenii sunt fructe r[coritoare cu gust pl[cut, dar au ;i calit[\i terapeutice notabile

B[uturile energizante predispunspre alcoolism

Compozi\ia pepenelui verde seam[n[ cu compozi\ia pepenelui galben, de;i con\ine cantit[\i mai micidin vitamina C, acid folic, fier ;i potasiu ;i pu\in mai mari de betacaroten, vitamina B1 ;i B

Pepenii con\in ap[ s[rac[ `n deuteriu careare propriet[\i terapeutice excep\ionale

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

6 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

RE}ETE

Creme;ul cofetarului

Sup[ limpede de fazancu t[i\ei

Mod de preparare<

Ingredientele pentru aluat se ames-tecă şi se frământă. Se împarte în 2 bu-căți egale şi se întinde fiecare la mări-mea tăvii. Tava se căptuşeşte cu hârtiepentru copt, se aşează păturile, câte una,iar în cuptorul preîncălzit se coace pânăcând capătă o culoare aurie. Însă, ca

blat se poate folosi şi foietaj gata prepa-rat de la magazin. Dintr-un carton în-făşurat în folie de aluminiu se face oramă, în care se aşează un blat. Budincase amestecă cu 500 g de zahăr şi se fierbeîn cei 2 l de apă. Albuşurile de ouă, cuzahărul rămas şi cu zahărul vanilat sebat spumă tare, la care se adaugă bu-dinca, încă în stare fierbinte. Se ames-tecă încet, cu mare grijă. Se toarnă înramă, se acoperă cu celălalt blat şi selasă la frigider până a doua zi. Ziua ur-mătoare se presar[ cu zahăr pudră, seia rama şi se taie în formă de pătrate.

Alimentele ;i cantit[\ile

Pentru blat< 370 g făină albă, fină,220 g margarină pentru prăjituri, 2gălbenuşuri de ouă (albuşul se păs-trează pentru cremă), 175 g de smân-tână, un vârf de cuțit de sare.

Pentru cremă< 7 pachete de bu-dincă de vanilie, 2 l apă, 600 g zahăr,4 plicuri de zahăr vanilat, 9 albuşuri

de ouă.

Mod de preparare<

Fazanul se desface, se condimen-tează cu sare şi piper, se lasă să stea 5-6 ore, sau chiar de la o zi la alta, dupăcare se spală şi se lasă 2-3 ore în apărece. Se pune la fiert cu legumele şi cupiperul boabe, la foc mic, iar după circa

o oră se pune şi sarea. Se fierbe tot aşa,la foc mic, până când ingredientele seînmoaie. După ce se ia de pe foc, selasă circa 20 de minute să se limpe-zească. Se strecoară, iar tăițeii se fierbseparat, în apă cu sare. Se strecoară şităițeii, şi se amestecă cu supa, carneabucățită şi zarzavaturile se pot servi,fie ca aperitiv, fie împreună cu supacaldă, dar se pun pe masă separat, ofe-rind fiecăruia posibilitatea de a alegemodul cum consumă.

Ave\i nevoie< Un fazan curățat, de circa 7-800 g,iar dacă greutatea diferă restul in-

gredientelor se calculează în funcțiede acesta, o ceapă, 3-4 morcovi, 2pătrunjei, țelină, o gulie, alte legu-

me, tăiței pentru supă, piper boabe,piper măcinat, sare.

Kremzli, sau pl[cintedin cartofi

Mod de preparare<

Cartofii curățați se răzuiesc măruntşi se storc (cu mâna). Se adaugă ouăle,sare şi piper după gust, o jumătate delinguriță de bicarbonat şi făină, pânăcapătă consistența unui aluat mai moa-

le pentru frământat. Se amestecă binede tot, se formează bile, care apoi seîntind în palmă, la grosime de cel mult1 cm şi se prăjesc în ulei fierbinte, fărăca uleiul să acopere complet "plăcinta".Se poate servi ca aperitiv, felul doi, saugarnitură la carne, ori cu diverse sosuri(kechup, sos tartar, maioneză, sos deusturoi, etc.) Dacă cartofii nu suntstorşi prea tare, pot fi preparate şi fărăouă, ca mâncare de post.

Ave\i nevoie< 1 kg de cartofi (dacă se poate, folo-

siți cartofi albi, pentru că rămânmai moi), 2-3 ouă, făină în funcție

de nevoie, sare, piper, bicarbonat desodiu alimentar, ulei pentru prăjit

File de codmediteranean

Mod de preparare<

Nectarinele se curăță de coajă, pul-pa se desprinde de pe sâmbure şi setaie cubuleţe. Feliile de grapefruit securată de pieliţa interioară, astfel încâtsă rămână doar pulpa. Sucul care sescurge se păstrează într-un vas. Pulpade grapefruit se taie bucăţele. Ceapa secur[ță şi se toacă mărunt, se amestecă

cu grapefruit-ul şi cu bucăţelele de nec-tarine. Peştele se spală, se lasă să sescurgă, se sărează, se piperează din plinşi se frige câteva minute într-o tigaieantiaderentă, în puţin ulei de măsline.Busuiocul şi rozmarinul se amestecăcu sucul de grapfruit, se mai stoarcesucul de la încă o nectarină, se adaugăpuţină sare, chili şi o linguriţă de miere,se amestecă bine şi rezultă un sos de-licios. Codul se aşează pe un platou deservit, se adaugă peste el amestecul defructe şi se stropeşte cu sos, apoi se or-nează cu frunze verzi.

Ave\i nevoie< 500g. file de cod, 4 nectarine coap-te, un grapefruit, o ceapă roşie mi-că, un ardei iute (chili), o linguriţă

de miere, rozmarin mărunţit, busu-ioc, piper, sare, ulei de măsline, pă-trunjel sau frunze de busuioc, pen-

tru ornat

Afinul este un arbust fructifer carepoate fi găsit atât în flora spontană aunor zone de deal, cât şi în cultură.Pentru ameliorarea unor afecţiuni, dela afin se folosesc atât frunzele cât şifructele. Afinul este un remediu efi-cient pentru diabeticii non insulinodependenţi.

De-a lungul timpului s-a doveditcă afinul are efecte anticatarale, anti-diareice, antihemoragic, dezinfectat alcăilor renale, diuretic general, hipo-glicemiant puternic.

Se recomandă pentru tratamentulurmătoarelor afecţiuni< catar bronşic,diabet, diaree, enterocolite, gută, in-fecţii urinare, reumatism.

Fructele sunt bogate în antioxi-danţi, acid elagic, fribre, vitamina A,B, C, E etc, tanin, ericolină, flavonoizi,pectine, mirtilină, zaharuri, acizi or-ganici (citric, malic, oxalic, succinic,lactic), glucochinină, anticianină.Frunzele de afin conţin< tanin, arbuti-nă, hidrochinonă, mirtilină, neomir-tilină, flavonoizi".

Nu numai afinele au proprietăţi hi-poglicemiante, aceleaşi efecte suntdeţinute şi de tecile de fasole, rădăci-nile de brusture, frunzele de dud şi denuc, murele, spanacul, dovleacul, ţeli-na sau orzul.

"Preparatele din afine - extract,tinctură, ceai - sunt indicate mai alespersoanelor cu diabet non-insulino-dependent, însă este de ajutor şi celordependenţi de insulină. Tot ce trebuiesă ştie o persoană care suferă de diabeteste că aceste remedii naturiste suntadjuvante, deci nu înlocuiesc trata-mentul medicamentos recomandat decătre medicul specialist", a declaratmedicul nutriţionist-biolog, Livia Ne-na.

Deoarece ceaiul de afine nu esteun medicament, ci un adaos nutritiv,medicii specialişti nu recomandă per-soanelor cu diabet un tratament bazatpe plante medicinale, deoarece "estepericulos să ai un pacient cu glicemiaridicată, iar tu ca medic să aştepţi săîşi facă efectul ceaiul de afine".

Datorită conţinutului de tanin,frunzele şi fructele acestui arbust auproprietăţi astrigente şi sunt un bunantibiotic, modificând favorabil florapatogenă intestinală şi antidiareică. Deasemenea, au proprietăţi hipoglice-miante şi antihelmintice, adică distrugviermii intestinali.

Glucochinina este un compus re-găsit în fructele de afin despre care cer-cetătorii consideră că reduce nivelulde zahăr din vasele de sânge, şi prinurmare, reduce dependenţa de insuli-nă.

Afinul conţine vitamina A şi C careîn combinaţie cu pigmentul antocia-nină îmbunătăţesc acuitatea vizuală,circulaţia sângelui la nivelul ochilor şila nivelul sistemului nervos şi pot pre-veni sau ajuta la tratarea unor boli deochi precum retinita pigmentoasă,glaucomul, miopia etc. "De asemenea,antocianinele ajută la protejarea ţesu-turilor retinei împotriva radicalilor li-beri", a specificat medicul biologmenţionat mai sus.

Flavonoidele protejează pereţii va-selor sangvine, îmbunătăţesc circulaţiacardiovasculară şi măresc acuitatea vi-zuală.

Mirtilina şi neomirtilina au acţiunehipoglicemiantă, determinând o hi-pergeneză la nivelul celulelor beta. Ast-fel, în formele uşoare de diabet se poateasocia cu insulinoterapia, determi-nând reducerea cantităţii de insulinăinjectabilă.

Text selectat şi adaptat de Ioan Aniţaş

Afinul este un remediupentru diabeticii noninsulino-dependen\i

De-a lungul timpului s-a dovedit că afinul are efecte anticatarale, antidiareice, antihemoragic, dezinfectant al căilor renale, diuretic general, hipoglicemiant puternic.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

12 iulie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Suntem ̀ n plin[ var[, aşa că des-ignerii şi-au prezentat colec\iilemasculine pentru acest sezon. ~n ce-le ce urmeaz[ vă prezentăm princi-palele tendin\e din acest an, din mo-da pentru bărba\i, laolaltă cu sfaturide a le adopta.

Principala noutate pe care o aduce anul2015 este o transformare a pieselor tradi\io-nale pe care designerii nu îndrăzneau preades să le modifice. Anul prezent este însăunul al curajoşilor, căci, dacă designerii auîndrăznit să lase deoparte culorile tradi\io-nale, specifice pieselor clasice din cele maivechi timpuri, trebuie să ai şi tu cu-rajul să adopţi această “îndrăznea-lă”.

Geaca şi cămaşa deblugi

Jacheta din denim va fi opiesă de încredere din gardero-ba ta. Anul acesta o poţi folosiîn feluri mai puţin convenţio-nale< sub un blazer, de pildă,decât strict pe post de geacă.În timp ce cămăşile groase auavut mereu locul lor în ten-dinţe, în ultimii ani, în 2015accentul se pune pe cămaşade blugi. O cămaşă de blugimai decolorată, cu nişte blugiînchişi şi o eşarfă classy şi ga-ta, ai o ţinută complet în ten-dinţe. În plus, arată surprin-zător de bine sub un costum,folosită ca o cămaşă tradiţională.Nu e chiar la fel de elegantă caun costum cu o cămaşă clasică, darcu siguranţă este un outfit elegant.

Dacă tot vorbim de denim, nuputem să nu discutăm şi de piesa su-premă din denim< blugii. Datorită po-pularităţii materialului în sine, banaliiblugi pe care îi porţi zi de zi au devenitîn 2015 o piesă cu adevărat la modă. Anulacesta, se poartă cei slim, nu chiar skinny,dar ceva mai strâmţi decât clasicii blugidrepţi bărbăteşti.

Imprimeurile floraleAm r[mas surprin;i s[ vedem cum im-

primeurile florale au monopolizat modabărbaţilor, în 2014, dar imprimeurile floralesunt la modă şi în acest an. În plus, dacăanul trecut erau la modă imprimeurile flo-rale întunecate pentru bărbaţi, ceva maimasculine decât modelele clasice, anul aces-ta designerii au pornit de la premisa că v-aţi obişnuit cu trendul floral şi sunteţi pre-gătiţi pentru artileria grea, adică pentru cu-lori puternice. Se poartă aşadar acest modella tricouri, cămăşi, dar şi la blazere şi hano-race. Şi, din moment ce nu par să se retragăprea curând din modă, va trebui să-ţi facicuraj şi să le accepţi în garderobă.

Designerul Katie Eary a fost primul carea introdus imprimeul floral în 2015, princulori nebune ca roz, portocaliu şi mov,purtate de modele cu păr lung, foarte hip-pie-like. Designerii au pus accentul în acestan şi pe imprimeurile geometrice - un trendcurajos de asemenea, dar nu atât de extra-vagant.

Imprimeurile geometriceÎn acest sezon, mai ales, designerii au

pus accentul pe forme deosebite şi culoriputernice. Deşi formele clasice- cercuri, tri-unghiuri etc. nu sunt tocmai ieşite din tren-duri, a devenit evident că cele mai originaleşi mai extravagante sunt recomandate. Nute îngrijora însă, arată impecabil asortatecu piese neutre din garderoba ta.

Dacă garderoba ta este mai conserva-toare, dar ai dori să încorporezi acest trendîn ţinuta ta, alege drumul subtil. Alege un

tricou simplu, cu un triunghi în parteadreaptă, sau cu printuri mari şi subţiri.

Dacă doreşti ceva mai curajos, dar carepoate fi integrat uşor în vestimentaţie, alegeo haină supradimensionată de exterior. Ale-ge paleta de culori cu grijă totuşi, ca să poţipurta haina şi la evenimente mai formale şila unele mai casual. Un imprimeu cu sufi-cient alb, roşu şi verde, de exemplu, îţi per-mite să asortezi haina cu mai multe piese.

Alb, alb, albPantofii sport albi se poartă în 2015 şi,

ceea ce ne-a luat prin surprindere este cos-tumul elegant alb. Nu e doar pentru miri în2015, căci designerii îl consideră perfect şipentru cavalerii de onoare. Cu alte cuvinte,eşti încurajat să porţi costumul alb şi la eve-nimentele elegante.

Multe branduri s-au jucat însă cu acesttrend într-un mod original. Au ales adicăsă formeze ţinute complet albe, însă cunuanţe de alb diferite. Pe podium s-a pre-zentat un cardigan alb sub care modelulpurta o cămaşa crem. Dacă nu eşti foartecurajos, ai putea să începi să adopţi aceastătendinţă în acest fel. Pe timp de vară, maiales, o să meargă perfect nişte pantaloni dinin crem cu o cămaşă de in albă, strălucitoare.Aceste ţinute arată foarte bine pe bărbaţiimai slabi, care vor să creeze impresia uneisiluete mai masive.

|inutele sport – eleganteAceastă tendinţă s-a manifestat în două

feluri distincte în 2015< fie piesele elegante,sobre, au fost prezentate cu artificii preluatedin stilul sport, fie designerii au ales să com-bine în ţinute piese sport şi piese elegante.Să vorbim de costum, pentru început. Toţibărbaţii ştiu că un costum clasic, negru saubleumarin, este armura oricărui bărbat mo-dern. Şi nu doar a bărbatului modern, căciaceastă piesă s-a impus de mult timp şi nus-a demodat în niciun moment. Ei bine, în2015, designerii au propus costume colorate,roz, roşii, chiar şi galben, croite însă dupămodelul clasic bine-cunoscut. Altă formăde manifestare a tendinţei, apărută din 2014<costumele cu pantaloni scurţi. În ceea cepriveşte acest aspect, trebuie să ştii, în primulrând, că trebuie să alegi pantaloni care setermină chiar înainte de genunchi. Dacăalegi unii cu lungimea peste genunchi o săpari că adopţi uniforma din safari. De ase-menea, nici pantalonii prea scurţi nu suntindicaţi. În afară de plajă, fireşte. De ase-menea, nu ar trebui să asortezi prea corectpantalonii scurţi aleşi cu sacoul de costum.Dacă alegi unii bej de pildă, alege un sacoubleumarin - această combinaţie va face şipicioarele tale mai bronzate, vizual vorbind.

Al doilea aspect al acestei tendinţe este,după cum am menţionat, combinaţia depiese elegante cu cele sport. Cel mai bunexemplu în acest sens< costumul clasic pur-tat cu pantofi sport. Partea bună a acesteitendinţe, de îmbinare a stilului sport cu celformal, este şi că relaxează un pic costumul.Pari la fel de serios, de elegant, dar faptulcă ai o pereche de tenişi lângă sau un ac-cesoriu mai casual, te face mai abordabil,te lasă să îţi exprimi stilul personal în ves-timentaţie şi te remarci în acest fel din ma-rea de costume negre, bleumarin sau gri.Însă trebuie ai grijă ca, întotdeauna, cos-tumul să se potrivească perfect cu în-călţămintea. Faptul că porţi pantofi sportla costum e o declaraţie de stil în sine, aşacă nu ar trebui să exagerezi cu nişte pantofiîn nuanţe neon sau în culori nebune devreun fel. Păstrează culorile clasice în min-te.

Alege astfel nişte pantofi sport din piele,de bună calitate, o pereche de culoare albăfiind ideală. Dacă alegi unii negri, o să seprindă toată lumea că trişezi. Pantofii sportalb merg perfect cu un costum negru saubleumarin şi te-ai păstrat lejer în tendinţe.

Principala noutate pe care o aduce anul 2015 este o transformare a pieselor tradi\ionale pecare designerii nu îndrăzneau prea des să le modifice. Anul prezent este însă unul al curajoşilor,căci, dacă designerii au îndrăznit să lase deoparte culorile tradi\ionale, specifice pieselor clasicedin cele mai vechi timpuri, trebuie să ai şi tu curajul să adopţi această “îndrăzneală”.

Colec\iile sezonului cald 2015sunt dedicate b[rba\ilor curajo;i

8 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

DIET~

Dieta cu ap[ cald[ nu presu-pune consumul de ap[ fierbin-te, a;a cum gre;it s-ar putea`n\elege, ci de ap[ la tempera-tura corpului, ;tiut fiind faptulca aceasta se situeaz[ ̀ n general`ntre 36,5˚C ;i 37˚C. Aceast[diet[, cu origini asiatice, darfoarte la mod[ `n Europa, con-st[ ̀ n consumul a cel pu\in 2 litride ap[ pe zi, `nainte ;i dup[ fie-care mas[, fiind astfel posibil[eliminarea de;eurilor ;i facilita-rea tranzitului intestinal.

Indiferent c[ vorbim despre ap[rece sau cald[, aceasta aduce organis-mului o serie de beneficii care merit[men\ionate< faciliteaz[ eliminarea to-xinelor din corp, prin urmare, este im-portant ca organismul dumneavoastr[s[ beneficieze mereu de cantitatea deap[ de care are nevoie. Acumularea to-xinelor poate avea efecte nefaste asupraorganismului, unele dintre ele fiind vi-zibile la suprafa\a pielii. ~n plus, princonsumul corespunz[tor de ap[, pieleadevine mai luminoas[ ;i sunt preveniteconstipa\ia ;i afec\iuni urinare precumpietrele la rinichi. Dieta cu ap[ cald[este eficient[ `n special `n cazul per-soanelor care se confrunt[ cu reten\iade ap[ ;i cu celulita.

Alimenta\ia trebuie supravegheat[

~n timpul acestei diete, alimenta\iatrebuie supravegheat[. Nu va trebui s[num[ra\i caloriile, ci doar s[ m]nca\i`n cantit[\i moderate ;i s[ reduci pec]t posibil fast-foodul, pr[jelile, dul-ciurile, b[uturile acidulate ;i alcoolice.Dac[ reu;i\i nu doar s[ le reduce\i, cis[ le elimina\i complet, pierderea `ngreutate va fi ;i mai mare.

Nu be\i ap[ `n timpul mesei

Principiul care st[ la baza dietei cuap[ cald[ este foarte simplu< `nainte ;idup[ consumul oric[rui aliment, vatrebui s[ be\i un pahar de ap[ cald[pentru a accelera digestia. ~n plus, v[ve\i `ncepe ziua b]nd un pahar de ap[cald[ diminea\a, imediat dup[ trezire,pe stomacul gol. Poate fi consumat[ caatare sau `i pute\i `mbun[t[\i gustulprin ad[ugarea sucului de la jum[tatede l[m]ie. L[m]ia este unul dintre ali-mentele incluse `n orice diet[ pentruactivarea metabolismului, procesul desl[bire fiind, la r]ndul lui, accelerat.Be\i cu 5-10 minute `nainte de fiecaremas[ sau `nainte de a m]nca orice ali-ment ;i la 5-10 minute dup[ ce a\i ter-minat de m]ncat.

Apa nu trebuie consumat[ `n tim-pul mesei, `ntruc]t `n acest fel se di-lueaz[ sucul gastric, din aceasta cauz[digestia fiind `ncetinit[.Apa poate fi `nlocuit[ ;i cu ceaine`ndulcit, eventual pute\i alterna celedou[ b[uturi. ~n plus, privilegiaz[ con-sumul de supe ;i ciorbe. De asemenea,trebuie luat[ `n considerare ;i reco-mandarea conform c[reia atunci c]ndsim\i\i senza\ia de foame, ar trebui s[be\i un pahar de ap[. ~n 15-20 de mi-nute, foamea ar trebui s[ dispar[. Dietacu ap[ cald[ `n aceast[ variant[ poatefi reluat[ abia dup[ jum[tate de an.

8 pahare pe zi

Aceast[ variant[ a dietei presupuneconsumarea treptat[ a 8 pahare de ap[cald[, `ncep]nd din prima zi a dieteic]nd va trebui s[ be\i un singur paharde ap[ cald[, `n fiecare zi ad[ug]ndc]te un pahar, p]n[ ajunge\i, `n a optazi, la 8 pahare. Apoi, num[rul acestorava sc[dea treptat, iar `n ziua a 15-a a

die-tei ve\i ajunge din noula un pahar de ap[. Se men\ine reco-mandarea de la versiunea anterioar[ adietei, aceea de a nu bea ap[ `n timpulmesei, ci doar `nainte sau dup[. Ve\imai putea relua aceast[ diet[ cu ap[cald[ abia peste o lun[ de zile.

Dieta cu ap[ cald[ ;i beneficiile ei

Colonul este unul dintre celemai importante organe dincorpul nostru. El esteresponsabil pentru eliminareade;eurilor l[sate `n urm[ dealimentele pe care le inger[m.Un colon care func\ioneaz[corect poate duce la un nivelridicat de energie, o digestie maibun[ ;i o s[n[tate optim[.

Este adev[rat c[ organismul estecl[dit `n a;a fel `nc]t s[ se autocure\e;i s[ elimine singur toxinele, `ns[multitudinea de chimicale ;i aditivicare se folosesc `n industriaalimentar[ ;i pe care le inger[mzilnic, fac organismul nostruincapabil s[ fac[ fa\[ singur. Tocmaidin aceste considerente trebuie ajutat.

Mai pu\ine problemedigestive

Cur[\area regulat[ a colonului vaduce la eliminarea toxinelor,conduc]nd astfel la o mai bun[func\ionare a lui. Iar atunci c]ndacesta func\ioneaz[ corect, v[ ve\isim\i mai pu\in umflat, ve\i avea multmai pu\ine probleme digestive ;i v[ve\i bucura de o mai bun[ s[n[tate `nansamblu.

Ingredientele necesare ;i modul de preparare

- 2 mere - 1 bucat[ de 2-3 cm de ghimbirproasp[t - 1 linguri\[ de semin\e de in pisatesau m[cinate

Sp[la\i bine merele ;i \[ia\i-le `nbuc[\i mai mici. Cur[\a\i de coaj[ ;isp[la\i bine ghimbirul. B[ga\i lastorc[torul de fructe merele ;ighimbirul. Sucul rezultat trebuie apoiamestecat cu o linguri\[ de semin\ede in. Be\i acest amestec diminea\a,dup[ micul dejun. Dup[ ce a\i b[utacest amestec trebuie s[ consuma\iun pahar de ap[ c[ldu\[.

Urma\i acest tratament timp de 7zile consecutive ;i cu siguran\[ ca v[ve\i alege cu un colon curat, preg[tits[ fac[ fa\[ oric[rei provoc[ri.Tratamentul se face o dat[ pe lun[.

Beneficiile tratamentului

Ve\i sc[pa de constipa\ie, v[ ve\ialege cu o sc[dere `n greutate deaproximativ 2 kilograme `ntr-os[pt[m]n[, v[ va sc[dea nivelulcolesterolului r[u, v[ va sc[deanivelul trigliceridelor, v[ ve\i protejaorganismul de apari\ia bolilorcardiovasculare, nu ve\i maiexperimenta dureri de cap saumigrene, v[ ve\i men\ine fiereas[n[toas[, vor fi `nl[turate st[rile deoboseal[, stresul ;i insomniile, vor fiatenuate durerile menstruale.

De azi `nainte nu mai trebuie s[cump[ra\i din farmacii produsescumpe de cur[\are a colonului, datfiind faptul c[ ave\i `n cas[ingredientele care vor face asta!Odat[ ce colonul este completcur[\at, ar trebui s[ `ncepe\i s[observa\i beneficiile acesteiproceduri. Nu va dura mult timpp]n[ c]nd v[ ve\i bucura deavantajele unui sistem digestiv binepus la punct ;i un colon s[n[tos.Sursa www.secretele.com

Mere, ghimbir ;i inpentru detoxifiere

Organismul este cl[dit `n a;a fel `nc]t s[ se autocure\e ;i s[ elimine singur toxinele, `ns[multitudinea de chimicale ;i aditivi care se folosesc `n industria alimentar[ ;i pe care le inger[mzilnic, fac organismul nostru incapabil s[ fac[ fa\[ singur.

12 iulie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

David Racovan este fiul luiMarius, medic în SUA, şi nepotullui Gheorghe Racovan, fostul pre-şedinte al Camerei de Comerț Sa-tu Mare.

Cum băiatul, de 9 ani, este elev înclasa a III-a şi se află în vacanță la bu-nici, am avut prilejul să stau de vorbăcu el pe o temă care mi se pare defici-tară în şcolile româneşti. Concret, amabordat subiectul întocmirii de com-puneri în şcoala primară. Iată, pe scurt,cele relatate de interlocutor.

- Ce tipuri de compuneri studiațila şcoală?

- Anul acesta am avut patru tipuride compuneri< text narativ, eseu infor-mativ, text argumentativ şi poveste ba-zată pe imaginație. În total, scriem cam20 de compuneri pe an.

- Care gen de compunere ți se paremai complicat?

- Cea mai complexă compunere es-te eseul informativ.

- Poți să-mi dai un exemplu?- Reportajul meu despre fluturi, aşa

l-am intitulat, în care este vorba despreciclul de viață al unui fluture. Subiectula fost unul concret, dat de învățătoare.

- Cum ai început?- Am început cu documentarea, ca-

re a durat trei săptămâni şi am lucratcâte 15 minute pe zi. Am lucrat în echi-pă, învățătoarea împărțind clasa pe treigrupe. Învățătoarea ne-a spus ce anumesă căutăm.

- Din ce surse te-ai documentat?- Am întrebuințat internetul (mo-

torul de căutare kid rex, specific pentrucopii), cărți de la bibliotecă, împrumu-tate de învățătoare, şi reviste. Învăță-toarea ne-a spus cum să cităm, să pa-rafrazăm şi să facem trimitere la surse,aşa încât să evităm plagiatul.

- Ce a urmat după documentare?- A urmat scrierea eseului, care a

durat două săptămâni, tot câte 15 mi-nute pe zi.

Dar înainte de a trece la scriere, am

făcut o schemă prin care am împărțiteseul în cinci paragrafe cu următoareleidei principale< 1. introducere, 2. ou,3. larvă, 4. nimfă, 5. adult, alte elementede interes (de exemplu, cel mai marefluture din lume, migrația fluturilor)şi o concluzie de o frază, scrisă tot înultimul paragraf.

Pe pagini separate, fiecare cores-punzând unui paragraf, am luat notițe. La final am avut şi un glosar.

- Ce alte etape ai mai parcurs?- A urmat revizuirea, în care am

îmbunătățit textul prin formulări maipotrivite. Apoi am trecut la editare (întraducere aproximativă, corectură)constând în spelling (aproximativ or-tografie) şi gramatică. Atât la revizuire,cât şi la editare, am lucrat doi colegi<unul citea textul, iar celălalt făcea ob-servații. Forma finală a verificat-o în-vățătoarea. Apoi am prezentat lucrareaîn power point în fața clasei, iar colegiiau făcut comentarii.

V. Nechita

S[pt[m]na aceasta, Organi-za\ia Salva\i Copiii ̀ n parteneriatcu Autoritatea Na\ional[ pentruProtec\ia Drepturilor Copilului;i Adop\ie a lansat Proiectul“Centre pentru Educa\ie Inclu-ziv[ - Servicii integrate pentru co-pii din grupuri defavorizate”.

La baza acestuia stau cifre`ngrijor[toare< "17,3% dintre copiii ;co-lariza\i renun\ă la ;coală anual, ceeace face ca România să se numere prin-tre primele patru \ări din Europa cucele mai mari rate ale abandonului ;co-lar, conform Eurostat".

Mai mult de 1 din 10 copii care ar trebui să participe la învă\ământul primar nu merg la ;coală

Potrivit datelor Institutului Na\io-nal de Statistică publicate de Salva\iCopiii, mai mult de unul din 10 copii,care ar trebui să participe la învă\ămân-tul primar nu merge la ;coală. "Pro-blematica părăsirii timpurii a ;colii esteconsiderată la nivel european drept„urgentă ;i serioasă, atât pentru indi-vid, cât ;i pentru societate”, reducerearatei abandonului ;colar înainte de ab-solvirea învă\ământului secundar re-prezentând un obiectiv major al tutu-ror statelor membre", se arat[ `n co-municatul Salva\i Copiii.

Din aceast[ lun[ p]n[ anul viitor`n aprilie, organiza\ia deruleaz[ ̀ n acestsens trei mari programe educa\ionale<Grădini\e estivale, :coală după :coală;i A doua :ansă pentru copii ;i adoles-cen\i cu v]rsta cuprins[ între 4 ;i 15ani proveni\i din medii defavorizate ;iafla\i în risc de abandon ;colar.

Rata de participare la

educa\ia pre;colară a crescutca efect al introducerii claseipregătitoare

În România, în anul ;colar2013/2014, procentul copiilor cu vâr-sta între 7 ;i 10 ani care frecventau;coala primară era de 87,4%, în scăderecu peste un punct procentual fa\ă deanul ;colar anterior. Aproape 366.000de copii (3 – 17 ani) nu sunt înscri;iîn nicio formă de învă\ământ (pre;co-lar, primar, gimnazial, liceal sau pro-

fesional). "Dacă rata de participare laeduca\ia pre;colară a crescut, într-unsingur an, de la 86% la 90%, ca efect alintroducerii clasei pregătitoare, servi-ciile destinate copiilor cu vârsta sub 3ani rămân în continuare sever sub-di-mensionate. Astfel, doar 15% dintrecopii beneficiază de astfel de servicii,mult sub \inta de 33% indicată deObiectivele de la Barcelona. Într-unsingur an ;colar - 2012/2013, un numărde circa 24.400 de copii au abandonatînvă\ământul primar ;i gimnazial.

Rata de părăsire timpurie a;colii în România - 18,1%

Doar 42% dintre copiii romi (6-15ani) au mers la grădini\ă, în compara\iecu 87% dintre copiii de alte etnii ;i caretrăiesc în acelaşi mediu. Rata de pără-sire timpurie a ;colii este în Româniade 18,1%, comparativ cu o medie la ni-velul UE de 11,1% ;i mult peste \intade 10% indicată de Strategia Europa2020, anun\[ Salva\i Copiii Rom]nia.

Ioana Vladimirescu

Interviu cu David Racovan, elev în clasa a III-a în Statele Unite ale Americii

Aproape 366.000 de copii (3 – 17 ani) nu sunt înscri;i în nicio formă de învă\ământ

România se afl[ printre primele patru \[ri dinEuropa cu cea mai mare rat[ a abandonului ;colarRata de părăsire timpurie a ;colii este de 18,1%, comparativ cu o medie la nivelul UE de 11,1%

EDUCA}IE:coala românească se confruntă cu o scădere dramatică a numărului de elevi. Cauzele sunt multiple<migrarea către oraş şi, implicit, depopularea satelor. În prezent, se vorbeşte de elaborarea unei noilegi a educaţiei. O diagnoză a situaţiei actuale a şcolii româneşti nu există

Experți din domeniul educației suntde părere că ne aflăm în faţa unei situaţiidramatice în ceea ce priveşte învățământulîn mediul rural. Sesizând această dramă,fostul ministru al Educaţiei, Andrei Margaa decis, în 1999, plata unor indemnizaţiide „rural” care mergeau până la dublareasalariului. Măsura ca atare, în contextul încare numărul suplinitorilor şi al necalifi-caţilor era de ordinul zecilor de mii, a re-zolvat în parte problemele de atunci al şco-lii rurale.

Și în prezent, şcoala românească seconfruntă cu o scădere dramatică a nu-mărului de elevi. Cauzele sunt multiple<migrarea către oraş şi, implicit, depopula-rea satelor. Se adaugă scăderea naturală apopulaţiei României, în ciuda unor măsuricare, teoretic, ar fi putut stimula natalitatea,plecarea la muncă a unor categorii însem-nate de populaţie în afara hotarelor, darmai ales absenţa oricăror politici de edu-caţie specifică spaţiului rural.

În prezent, se vorbeşte de elaborareaunei noi legi a educaţiei. O diagnoză a si-tuaţiei actuale a şcolii româneşti nu există,rapoarte ocazionale privind starea acesteianeputând ţine loc de ceea ce ar fi putut fiun raport anual prezentat şi votat anual înParlamentul României. ARACIP n-a ieşitîn evidenţă în aceşti ani decât prin câtevarapoarte specializate, dar aproape nimicnu poate fi mişcat în deciziile privind po-liticile şcolare.

Fapt este că învăţământul rural e ame-ninţat cu dispariţia. Aşa s-a ajuns la desfi-ințarea de şcoli în condițiile reducerii efec-tivelor de elevi. Odată cu Legea educațieinaționale s-au închis zeci de şcoli, închi-dere care a continuat şi după schimbareaGuvernului Boc.

Dar acea lege dădea posibilitatea ter-minării la şcoala din comună a celor nouăclase obligatorii, la care se adăuga clasapregătitoare. Dar cum s-a schimbat gu-vernul, cum a căzut şi prevederea care îiavantaja pe elevii de la sate, dar îi deza-vantaja pe profesori.

În condițiile creşterii fenomenului demigrație, copiii care urmează alte şcoli laoraşe nu au motive să revină în sat dinmoment ce satul este o zonă tot mai negli-jată.

Dramaînv[\[mântului

de la sate

Profesorii spun că legea incompletăcare permite „deţinuţilor–vedetă“ să rea-lizeze aşa-zise lucrări ştiinţifice în schimbulunor zile de libertate îi decredibilizează peadevăraţii cercetători. Conducerea Uni-versităţii Bucureşti propune eliminareaprevederii legale care permite eliberareacondiţionată a deţinuţilor care realizeazălucrări ştiinţifice în închisoare. Potrivitprofesorilor universitari, mediul de de-tenţie nu poate asigura condiţii pentru cer-cetare ştiinţifică, iar „operele” pe baza că-rora şi-au micşorat pedeapsa figuri proe-minente ale spaţiului public nu fac decâtsă decredibilizeze mediul academic. În pre-zent, pentru fiecare lucrare cu caracter şti-inţific publicată în regim de detenţie, pe-nitenciarul acordă 30 de zile de reducerea pedepsei, deşi detenţia nu oferă condiţiipropice pentru cercetare ştiinţifică, re-proşează profesorii universitari.

Legea impune recomandarea unui ca-dru didactic, de regulă profesor universitar,ales de deţinut şi propus astfel conduceriipenitenciarului, care va gira caracterul şti-inţific al lucrării respective. „Ar trebui săexiste filtre mai precise prin care se stabi-leşte că o lucrare are caracter ştiinţific. Caun deţinut să poată realiza o lucrare despeţa celor despre care vorbim este de do-meniul improbabilului ”, remarcă MarianPopescu, preşedintele Comisiei de eticădin cadrul Universităţii Bucureşti.

UniversitateaBucure;ti, împotrivade\inu\ilor care faclucr[ri ;tiin\ifice

10 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

VACAN}E

Odată cu venirea verii, tot maimulţi sătmăreni pleacă în conce-dii, iar o bună parte dintre ei ape-lează la agenţii de turism pentrua beneficia de pachete, pentrudestinaţii atât din ţara noastră câtşi din străinătate.

Olimpia Travel din Satu Mare punela dispoziţia turiştilor o gamă variatăde pachete turistice, în această perioa-dă fiind deosebit de căutate sejururileîn Grecia, dar şi în Bulgaria şi Turcia,dar şi litoralul românesc bineînţeles.

Preţurile la vacanţele în Turcia şi

Grecia variază între 160-170 de europe persoană, care include transport cuautocarul, cazare 7 nopţi într-un hotelde 2 stele, fără mese incluse.

Preţurile pentru Turcia variază înfuncţie de staţiunea aleasă şi de mijlo-cul de transport, fiind cuprinse în ge-neral între 300 şi 400 de euro pe per-soană pe sejur.

Vacanţele spre destinaţii mai exo-tice, cum ar fi Mexicul, Cuba, sau Re-publica Dominicană sunt căutate, daracestea sunt considerabil mai scumpe,cel mai scump lucru din preţul pache-tului fiind biletul de avion până acolo.

Un sejur în Republica Dominicanăîncepe de la 700-800 de euro pe per-soană pentru un sejur de 7 zile cu ca-zare la resorturi de 4 sau 5 stele, all in-clusive, preţ în care este inclus biletulde avion.

Pentru cei care încă nu şi-aucumpărat pachete turisticeexistă oferte de tip Last Minute

Olimpia Travel a pus la dispoziţiasătmărenilor programul litoralul pen-

tru toţi, program care se desfăşoarăanual în perioada 3 mai -14 iunie şi 1septembrie - 15 octombrie şi se adre-sează în mod special persoanelor cuvenituri reduse, preţul de pornire alunui pachet turistic prin acest programîncepând de la 200 de lei.

Pentru sezonul estival ofertele pen-tru un sejur pe litoralul românesc începde la 400 de lei pe persoană pentru unsejur de 1 săptămână, şi pot ajunge la1800 de lei pe persoană, cu mic dejuninclus în staţiunea Mamaia.

Pentru cei care încă nu şi-au cum-părat pachete turistice există oferte de

tip Last Minute, prin care se pot cum-păra pachete turistice la preţuri foartebune, însă trebuie urmărită piaţa, pen-tru că acest fel de pachete se pun învânzare cu una sau maxim două săp-tămâni înainte şi se vând foarte repe-de.

Pentru cei care şi-au programatconcediile la sfârşitul verii, ofertele dis-ponibile sunt la fel ca cele din sezon,iar pentru începutul de toamnă, vre-mea permite vacanţele atât pe litoralulromânesc cât şi concediile în străină-tate.

Bogdan Mihalca

Grecia ;i litoralul românesc, destina\iile cele mai c[utate de s[tm[reni

Vacanţele spre destinaţii mai exotice, cum ar fi Mexicul, Cuba, sau Republica Dominicană suntcăutate, dar acestea sunt considerabil mai scumpe, cel mai scump lucru din preţul pachetului fiindbiletul de avion până acolo.

Ofertele pentru un sejur de 1 săptămână pe litoralulromânesc încep de la 400 de lei pe persoană

Un sejur în Republica Dominicană începe de la 700-800 de euro pe persoană pentru 7 zile

Preţurile agen\iei de turism Olimpia Travel la vacanţele în Grecia variază între 160-170 de euro pe persoană, care includ transport cuautocarul, cazare 7 nopţi într-un hotel de 2 stele, fără mese incluse

12 iulie 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

1. Alexandre Dumas a deschis, în Paris,primul local în care se găteau frigărui.I-a venit aceasta idee după ce-a călătoritprin Caucaz.

2. Alexandru Odobescu s-a sinucisdup[ ce s-a îndrăgostit de o femeie cutreizeci de ani mai tânără decât el.

3.  Alfabetul cambodgian are 74 delitere.

4. Aproape două milioane de oa-meni au luat parte la ceremonia de în-mormântare a lui Victor Hugo, în 1885.

5. Arthur Conan Doyle, autorul ce-lebrelor povestiri cu Sherlock Holmes,era de profesie oftalmolog. S-a apucatde scris pentru că nu-i ajungeau banii.

6. Jack Kerouac a scris faimoasa salucrare "Pe drum",  sub influența unuicocktail de substanțe care afectează cre-ierul, printre care alcool, marijuana,benzedrine ;i amfetamin[.

7. Autorul romanului RobinsonCrusoe ;i-a schimbat în 1703 numeledin Foe în Defoe. În 1896 J.M. Coetzeea scris un roman intitulat "Foe" în carecontinua acțiunea din Robinson Crusoe.

8. Autorul trilogiei Stăpânul inelelor,J. R. R. Tolkien, era un ;ofer foarte ne-priceput ;i sforăia într-atât de tare încâtera nevoit să înnopteze în baie pentru anu o deranja pe soție ;i, de asemenea,era un francofob înver;unat, ura fran-cezii începând de la Wilhelm Cucerito-rul.

9. Balzac considera că ejacularea eraun consum de energie artistică, deoarecesperma era perceput[ drept un lichidcerebral. Odat[, discutând cu o amică,scriitorul a exclamat cu amărăciune<Azi dimineață am pierdut un roman!

10. Biblia (în varianta King James)conține 810.697 de cuvinte.

11. Bogdan Petriceicu Ha;deu a fostatât de îndurerat de moartea  fiicei luiîncât s-a îndreptat spre spiritism. Se spu-ne că planul palatului pe care l-a ridicatmai apoi la Câmpina  i-ar fi fost dictatîn timpul ;edințelor de spiritism de c[treIulia.

12. Bogdan Petriceicu Ha;deu ;i-aînceput cariera literară scriind în limbarusă.

13. Camil Petrescu s-a oferit volun-tar să plece pe front ;i a fost respins înrepetate rânduri din cauza constituțieisale astenice.

14. Casanova a scris 42 de cărți.Printre acestea se numără o traducere aIliadei în italiană, câteva cărți de istorie,una de science fiction în care anticipeazăavionul, televizorul ;i ma;ina ;i 12 vo-lume de memorii.

15. Cea mai scumpă carte vândutăvreodată a fost un exemplar din Can-terbury Tales de Chauser din 1477.Aceasta a fost scoasă la licitație în 1998si vândută cu peste 4,6 milioane de liresterline.

16. Cel mai bătrân laureat al Pre-miului Nobel pentru Literatură a  fostDoris Lessing, la 88 de ani.

17. Cel mai tânăr laureat al Premiu-lui Nobel pentru Literatură este RudyardKipling, la 42 de ani.

18. Charles Dickens dormea ;i scriaîntotdeauna cu fața spre Nord.

19. Cu excepția lui William, toțimembrii familiei Shakespeare au  fostanalfabeți.

20. Cum pe vremea aceea nu existaunici ma;ini de scris ;i nici calculatoare,soția lui Tolstoi a trebuit să copieze demână tot romanul R[zboi ;i Pace ;i încăde 7 ori.

21. Doar doi laureați ai PremiuluiNobel pentru Literatură au refuzat să-lridice< Boris Pasternak ;i J.P. Sarte. Pri-mul sub presiunea autorităților sovieti-ce, iar cel din urmă pentru că nu doreasă-i fie asociat numele cu o instituție.

22. Don Quihote este cel mai binevândut roman din lume. Pân[ în prezentau fost comercializate peste 500 de mi-lioane de exemplare. Al doilea pe listăar fi "Povestea a două ora;e", de CharlesDickens.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

O alt[ enigmă deocamdată,dar şi cea mai ciudată, o repre-zintă triburile Dropa şi Ham dinTibet.

Ei trăiesc în Munţii Baian KaraUla. Au fost descoperiţi în 1935, darabia în 1950 prima expediţie arheo-logică şi antropologică din China aajuns la faţa locului şi a început să-istudieze.

Au capacitatea cutiei craniene superioară cu 100cmc mediei rasei Homo Sapiens

Aceasta, din cauza nenumăratelorconflicte care bîntuiau Tibetul. Rezul-tatele cercetări lor sunttulburătoare. Membrii triburilor Dropaşi Ham formează o comunitate de circa3.000 de persoane, a căror statură nudepăşeşte 1,20 m . Sunt fiinţe slabe, fra-gile, cu oasele delicate şi subţiri, cu or-bitele foarte mari şi cu capacitatea cutieicraniene superioară cu 100 cmc medieirasei Homo Sapiens. Analiza sanguinăa relevat că grupa lor de sînge este unicăîn lume, iar în cursul examenelor me-dicale s-a putut constata că au un pulssituat sub limita normală.

Un alt fapt i-a intrigat pe membriiexpediţiei chineze< au descoperit maimulte dovezi care susţineau origineaextraterestră a acestei minuscule popu-laţii. La c]ţiva km. de aşezările lor, cer-cetătorii chinezi au descoperit cîtevagrote uriaşe. Conform tradiţiei, ele erauconsiderate sacre şi nimeni nu intraseîn ele de mii de ani. Trecînd la explo-rarea lor, arheologii chinezi au trecutdin surpriză în surpriză. La început audescoperit sute de schelete humanoidecare nu depăşeau 1 m înălţime, avîndcutii craniene uriaşe, cu capacitatea de2.500 cmc. Prin cercetarea lor prin me-toda Carbon14, v]rsta acestora a fostestimată la circa 12.000 de ani. Pe pe-reţii grotelor s-au descoperit deseneperfect conservate, care reprezentau fi-inţe umanoide cu capul protejat de căştisferice şi precizau, cu o exactitate ui-

mitoare, poziţia Soarelui, a Lunii şi acîtorva zeci de stele din perioada deacum 10.000 de ani. O frescă reprezentao escadrilă de mici nave aeriene, apro-piindu-se în zbor oblic de munţii te-reştri.  Însă, surpriza cea mai mare auavut-o doi cercetători, care au desco-perit, în cea mai mare grotă, un discciudat, asemănător unui LP al zilelornoastre. Continuînd săpăturile, a fost

descoperit un număr de 716 discuri degranit, splendid executate şi finisate, cugrosimea de 2 cm. Surpriza surprizeloracum vine. Fiind duse la Beijing, analizachimică şi spectrometrică a arătat cădiscurile, sub aparenţa granitică, as-cund un bogat conţinut de metale, întrecare 40% cobalt şi 8% aluminiu, şi eraurealizate cu mai bine de 12.000 de aniînainte! Pe ambele părţi, toate discurile

aveau gravate foarte fin semnele uneiscrieri total necunoscute. Scrierea por-nea în spirale de la un orificiu central,pînă la o margine. După o muncă în-dîrjită de peste 20 de ani, împreună cu4 lingvişti şi o echipă de fizicieni, pro-fesorul chinez Tsum-Um-Nui a reuşitperformanţa de a traduce textele de petoate cele 716 discuri. Aceştia au maidescoperit că fiecare disc are o frecvenţăproprie de vibraţie, ceea ce i-a deter-minat să conclud[ că ele au fost supuseunor tensiuni foarte înalte. Cînd au citittraducerea integrală, profesoruluiTsum-Um-Nui şi echipei sale nu le ve-nea să-şi creadă ochilor. Încă 3 ani aumuncit la reverificarea traducerii. Aca-demia de Preistorie din Beijing a inter-zis publicarea traducerii, însă profeso-rul a trecut peste această interdicţie şia publicat lucrarea “Inscripţii spiraloi-dale”, relatînd sosirea de nave spaţialecare, după textul gravat pe discuri, ar fiavut loc acum 12.000 de ani. În înche-ierea lucrării, se subliniază că strămoşiiactualelor triburi Dropa şi Ham eraureprezentanţii unei civilizaţii  extrate-restre, care au fost nevoiţi să răm]năpe Terra, decăzînd de-a lungul timpu-rilor, nu numai ca nivel de civilizaţie,dar şi fiziologic. Despre aceste incredi-bile descoperiri s-a vorbit puţin. Cevainformaţii au fost publicate în revistele“Science et vie”,”Nature” şi “Science Di-gest”. 

Publicul din România poate afla de-talii din cartea “Deocamdată enigme”,scrisă de Dan Apostol. Dar iată c]tevafragmente din textele respective. O par-te din ele se referă la populaţia Ham,care, în momentul aterizării în MunţiiTibet, şi-au accidentat grav navele şi nuau mai putut să le repare sau să con-struiască altele< “Pe Stînca Roşie dinDefileul Șerpilor, navele noastre nu auputut ateriza şi s-au lovit de stîncile dinjur, distrugîndu-şi rebordurile”. Despretribul Dropa scrie< “Dropa au coborîtdin nori în navele lor aeriene. Și de 10ori, pînă la răsăritul Soarelui, bărbaţii,femeile şi copiii s-au ascuns în peşteri.Pînă cînd, în sfîrşit, au înţeles semnalelecare spuneau că, de data aceasta, Dropaveniseră cu intenţii paşnice şi chemausă-i ajute, căci navele lor se stricaseră”.Sursa< evenimentemedia.ro.

Experiențele de viață dupămoarte au devenit atât de obiş-nuite încât aproape că sunt con-siderate clişee.

Un pacient a cărui viață atârnă de unfir de ață, este “transportat” printr-un tu-nel de lumină, se întâlneşte cu cineva(îngeri, Dumnezeu, părinți etc.) care îispune că trebuie să se întoarcă pe pă-mânt.

Medicul a studiat 1.300 de experiențe de după moarte

Acest scenariu nu este deloc un clişeupentru doctorul Jeffrey Long care a stu-diat aproximativ 1.300 de experiențe deviață de după moarte, a pacienţilor careşi-au revenit în simţiri, şi pe care le-a pu-blicat în cartea ”Dovezi ale existenței Lu-mii de dincolo< Știința experiențelor deviață după moarte”, potrivit sfatulparin-tilor.ro.

Potrivit cărții lui Long, indiferent de

vârstă şi de nivelul intelectual, oameniitrăiesc aproximativ acelaşi scenariu deviață de după moarte. Printre experien-țele menționate în cartea lui Long, se nu-măra şi cea a a psihologului Mary JoeRapini. În virtutea meseriei sale, Rapinia lucrat cu foarte mulți pacienți aflați înstadii terminale de cancer care i-au po-vestit mai multe episoade de viață de du-pă moarte. Ea a pus de multe ori acestepovestiri pe seama tratamentelor medi-cale puternice pe care aceşti oameni le

primeau. În aprilie, 2003, însă, Rapini aexperimentat ea însăşi un astfel de epi-sod, în urmă unui anevrism. "Îi vedeampe medici agitându-se în jurul meu, în-figând tot felul de lucruri în mine, apoil-au sunat pe soțul meu. Când m-am uitatîn sus, am văzut această lumin[ puterni-că. Nu era ca orice lumin[ obişnuită. Eracu totul diferită. Era luminiscentă. Șicreştea din ce în ce mai mare. Mă tot ui-tăm mirată la ea întrebându-mă “Ce easta?”. Apoi a crescut atât de mare, încâtm-a înghițit şi m-am trezit în acest tunel,care m-a dus în această frumoasă încă-pere. Dumnezeu mă ținea în brațe, şi mi-a spus< “Mary Jo, tu nu poți rămâne aici!”.Dar eu voiam să rămân, aşa că am pro-testat. “Nu pot rămâne?! De ce?”. Și amînceput să enumăr toate motivele pentrucare ar fi trebuit să rămân. Și atunci mi-a spus< “Ai iubit vreodată în viață ta pecineva, aşa cum te-ai simțit tu iubităaici?”. Și am răspuns< “Bineinteles că nu.Este imposibil. Eu sunt om!”. Și atuncimi-a spus< “Po\i mai mult decât atât!”».

Deşi unii pot spune că experienţa

trăită de Rapini poate fi o reinterpretarea poveştilor pe care le-a tot auzit de-alungul carierei sale, Jeffrey Long spunecă aceste experiențe sunt aproximativ lafel atât pentru cei care au cunoştințe des-pre experiențe de viață de după moarte,cât şi pentru cei care n-au discutat în via-ță lor despre un asemenea subiect. Amşi mărturiile unor copii mai mici de 5ani care au experimentat astfel de situațiişi care sunt aproape identice cu ale unorcopii mai mari şi cu ale adulților. Nu con-tează nivelul intelectual la care ajunge opersoană, experiențele vieții de dupămoarte sunt aproape identice”, a explicatLong.

De asemenea, Long spune că şi per-soane nevăzătoare din naştere au descrisscene asemănătoare cu persoanele văză-toare.

Potrivit lui Longa, experiențele deviață după moarte au câteva caracterisi-tici comune< lumina puternică, simțuridezvoltate, reunirea cu rudele decedateşi schimbarea pentru totdeauna a omuluicare a revenit la viaţă.

Civiliza\iile extraterestre Dropa ;i Hamau r[mas pe Terra acum 12.000 de ani

Informa\ii ineditedin Istoria literaturii

Un medic sus\ine c[ a aflat adev[rul despre ce se întâmpl[ dup[ moarte

Don Quihote este cel mai bine vândut roman din lume. Pân[ în prezent au fost comercializate peste 500 de milioane de exemplare. Al doilea pe listă ar fi "Povesteaa două ora;e", de Charles Dickens.

Pe pereţii grotelor s-au descoperit desene perfect conservate, care reprezentaufiinţe umanoide cu capul protejat de căşti sferice

12 Informa\ia de Duminic[/12 iulie 2015

Actri\a a str]ns `ntr-un timpdestul de scurt o avere de 200 mi-lioane de dolari, dar nu din ceeace s-ar a;tepta toat[ lumea, ci ̀ ntr-un domeniu care nu are nimic de-a face cu industria cinematogra-fic[.

Ideea pentru compania Honest i-avenit `n anul 2011, din dorin\a de a creaun site de comer\ online care s[ v]nd[produse ecologice casnice ;i pentru be-belu;i. Dup[ ce a solicitat ajutorul ex-pertului eco Christopher Gavigan, co-fondatorul companiei ;i directorul deproduc\ie, precum ;i al inovatorului `ne-commerce Brian Lee, ;i el cofondator;i director general, Jessica a reu;it s[ob\in[ fonduri pentru investi\ia ini\ial[,iar `n 2012 Honest Company a devenitrealitate.

Activitatea ini\ial[ a presupus fabri-carea a 17 produse, printre care scutece,;erve\ele umede sau detergen\i. ~n primulan, compania a avut venituri de 10 mi-lioane din v]nz[ri. P]n[ ̀ n 2013, f[r[ ni-cio campanie publicitar[, v]nz[rile aus[rit la 50 de milioane de dolari. ~n pre-zent, compania ale c[rei 120 de produsepot fi cump[rate ;i din marile supermar-keturi americane, este evaluat[ la aproapeun miliard de dolari. Primesc numeroaseapeluri telefonice zi de zi din parteaclien\ilor care au sugestii ;i chiar liste dedorin\e. Astfel s-a decis extinderea ;i pepia\a produselor de `ngrijire pentru fe-

mei. „Acum lucr[m la linii pentru ̀ ngri-jirea tenului, a p[rului, saltele, echipa-mente pentru filtrarea aerului ;i vopsea.E ceea ce ne solicit[ clien\ii no;tri.”

Vedeta `n v]rst[ de 34 de ani a ;tiut`nc[ dinaintea lans[rii firmei c[ aceiclien\i devota\i unui stil de via\[ s[n[tosexistau cu toate c[ nu toat[ lumea eraconvins[ de acest lucru. „C]nd mi-a pre-zentat prima dat[ conceptul ei, recunoscc[ nu am `n\eles chiar tot ceea ce mi-aexplicat”, recunoa;te Brian Lee. „Dardup[ primul meu copil, am v[zut modul`n care s-a schimbat so\ia mea. A ̀ nceputs[ fac[ cump[r[turi la pia\a de produseorganice pentru m]ncarea celui mic.Atunci mi-am dat seama cum cre;tereaunui copil poate aduce o schimbare pen-tru multe m[mici. Vrei s[ te asiguri c[-ioferi un mediu sigur de via\[. Acela afost momentul ̀ n care am ;tiut c[ Jessicaare o idee fantastic[.”

Mam[ a dou[ feti\e, Alba le-a ̀ n\elespe celelalte mame care lucreaz[, modul`n care ele trebuie s[ se g]ndeasc[ la 10lucruri deodat[ ;i cum modelul unui ma-gazin online de produse ecologice variatear reprezenta o u;urare a muncii uneimame. „Doream s[ creez un brand pen-tru mine. Eu eram consumatorul.”

So\ul ei, produc[torul de televiziuneCash Warren, `;i aduce aminte de pe-rioada incipient[ a ideii de afacere pe-trecut[ la masa din buc[t[rie de actri\acare realiza tot felul de planuri de afacere.De multe ori a primit r[spuns negativdin partea poten\ialilor investitori ;ichiar ;i din partea so\ului ei. „Reac\ia

mea ini\ial[ a fost s[-i recomand s[ sim-plifice planul de afaceri. Nu f[cuse ni-ciodat[ a;a ceva, iar faptul c[ era actri\[`nsemna alte provoc[ri pe care urma s[le `nfrunte pentru a deveni o`ntreprinz[toare. Mi s-a p[rut descura-jant. Dar privind ̀ n urm[, ̀ mi dau seamac[ a avut `ntotdeauna dreptate”, explic[Warren.

Legat de ceea ce a sim\it ea `n aceaperioad[, Jessica spune c[ nu-i era team[de o e;uare ci mai degrab[ de a nu ̀ ncer-ca. „Nu voiam s[ m[ trezesc `ntr-o zifrustrat[ c[ nu am ̀ ncercat s[ urmez ceva`n ceea ce credeam. De-abia a;teptam s[demonstrez c[ se poate ;i mai bine. Iarprin intermediul companiei noastre amcreat un segment de pia\[ care nu exista`nainte.”

Interesul vedetei pentru un stil devia\[ s[n[tos vine din copil[ria ei, c]nda fost nevoit[ s[ petreac[ multe zile `nspital din cauza afec\iunilor sale – astm,probleme cu rinichii ;i alergii severe.„Era ceva normal pentru ea s[ fie inter-nat[ `n spital. Dormeam l]ng[ ea ;i ju-cam jocuri pe patul de spital. A;a ne-ampetrecut mare parte din via\[ p]n[ a`mplinit 12 ani”, `;i aminte;te mama ei,Cathy. „:tiu din experien\a personal[ ce`nseamn[ s[ ai un sistem imunitar defi-citar. Nu am vrut ca ;i copiii mei s[ treac[prin ce am trecut eu”, spune Jessica.

G[sind inspira\ie dup[ na;terea pri-mei sale feti\e, Honor `n 2008 (Haven s-a n[scut ̀ n 2011), ;i demoralizat[ de lipsade preocupare a guvernului fa\[ de re-glementarea industriei chimicalelor uti-

lizate de cet[\eni, Alba a decis s[ fie eacea care s[-;i protejeze familia de sub-stan\ele d[un[toare din produsele utili-zate zilnic.

A tratat `ntotdeauna lumea Holly-woodului ca o afacere. A g[sit o ni;[ ;i aprofitat de ea, dar nu a permis implicarea`n via\a ei personal[. Ast[zi Jessica faceacela;i lucru, doar c[ de data aceasta oface pentru ea ;i pentru o via\[ mais[n[toas[. „Unii consider[ c[ HonestCompany este un punct de pornire pen-tru mine, dar ̀ n realitate am v]ndut mul-te feluri de produse `nc[ de la 12 ani, `nreclame televizate sau tip[rite. Pun `npractic[ abilit[\ile pe care le-am deprinsdin lumea filmului.” Departe de a fi doarfa\a frumoas[ a companiei sale, Alba esteun micromanager, dup[ cum o nume;teso\ul ei. „Tot ceea ce iese din firm[ esteverificat de ea.” Sau dup[ spusele mameisale, Jessica este dependent[ de munc[;i dore;te s[ de\in[ controlul absolut.

De;i nu a renun\at la rolurile din fil-me („S[ fiu actri\[ e ca mersul ̀ n vacan\[.Afacerea este mai solicitant[”), petrecemult din timpul ei la birourile firmei,deseori muncind c]te 10 ore pe zi. „Oa-menii muncesc din greu aici. E pl[cut s[fii ̀ n preajma unor oameni care sunt at]tde dedica\i muncii lor.” E pl[cut ;i s[ fiipropriul t[u ;ef pentru prima dat[, cutoate c[ simte nevoia s[ mai lucreze laabilit[\ile ei de manager. „Uneori suntmai dur[, recunosc. Spun exact ceea ceg]ndesc.” Acest stil de abordare nu a fostceva pl[cut. „I-am f[cut pe unii s[ pl]ng[.Dar a trebuit s[ le spun c[ nu e ceva per-

sonal, ci era vorba de ceva ce trebuiaf[cut. :i acum nu mai pl]ngem. ~nv[\ s[fiu mai calm[.”

Jessica a ;tiut ̀ nc[ de mic[ c[ trebuies[ realizeze ceva ̀ n via\[, dar aceast[ ma-turitate nu i-a u;urat via\a la ;coal[, mul\idintre colegi fiind r[i cu ea. Mama Jes-sic[i se simte vinovat[ dar ;i mul\umit[`n acela;i timp. „Nu am vrut s[ se simt[ca o victim[, ci s[-;i exprime punctul devedere. S[ pun[ `ntreb[ri. Nu inten\io-nam s-o ̀ nv[\ s[ fie doar o fat[ dr[gu\[.”Cathy regret[, totu;i, una dintre cele maigrave erori ale sale `n privin\a modului`n care ;i-a educat fiica. „C]nd fetele eraur[ut[cioase cu ea, ̀ i spuneam c[ erau ge-loase pe frumuse\ea ei. Mi-a; dori s[-i fispus altceva, c[ motivul era tocmaiiste\imea ;i franche\ea ei.”

Mult timp Jessica nu s-a considerato persoan[ inteligent[, mai ales c[ a re-nun\at la liceu pentru a deveni actri\[ ;ia avut parte de mai multe refuzuri la ̀ nce-putul carierei. Dar cu experien\a anilor;i maternitatea a venit un nou-descoperitrespect fa\[ de vocea ei interioar[. A ̀ nce-tat s[ se `ndoiasc[ de ea ;i ;i-a redus lat[cere criticul interior. Ideea pentru com-pania ei a coincis cu acel moment dinvia\[ `n care a decis s[ nu fac[ compro-misuri c]nd vine vorba de ceea ce ;tia c[e cel mai bine pentru familia ei. „Poatec[ acesta este doar primul pas, dar simtc[ sunt ̀ n locul potrivit la momentul po-trivit.”

Jessica Alba exceleaz[ `ntr-undomeniu str[in de lumea filmului