Demena vasculareste unsindromcare se manifest prin apariia unuideficit cognitivce poate fi cauzat de o afeciune medical, de consumul de droguri sau prin asociere cu unele afeciuni cardiovasculare sau cuboala Alzheimer.Exist asemrri ntredemena vasculariboala Alzheimercare sunt date de prezena unorfactori de risc similaricum ar fi obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterial, diabetul, nivelul crescut al colesterolului sau ateroscleroza vaselor carotidiene. Pentru manifestarea demenei vasculare, un factor de risc l reprezint iprocesul de mbtrnirecare determin, de altfel, n unele cazuri i apariiabolii Alzheimer. Se pare c demena vascular se manifest n special n ri precum Asia sau America de Nord i are o inciden de circa 15-20% n rndul demenelor totale, cel mai mare procent nregistrnsu-l boala Alzheimer (50-60%).Demena vascularare o inciden foarte mare n rndul brbailor i se poate dezvolta care urmare a producerii unui infarct cerebral multiplu. n momentul n care cheagurile de snge de la nivelul cordului se mobilizeaz i ajung la creier, se producinfarctele cerebrale. Totodat, persoanele care sufer de aritmie sunt cele mai predispuse la formarea de astfel de cheaguri de snge.Pacienii care sufer dedemen vascularse confrunt cu tulburri de genultulburrilor de memorieori cuafaziesautulburri ale funciilor executive. Foarte muli pacieni care sufer de acest tip de demen au i alte afeciuni asociate cum ar fi hipertensiunea arterial, diabetul sau boala coroniarian cronic.Demena vascularpoate fi reversibil sau ireversibil iar forma ei depinde defactoriicare au declanat-o. Dac afeciunea este depistat din timp, exist anse capacieniis se poat vindeca. Evoluia demenei vasculare ncepe prin imposibilitatea de a se concentra asupra sarcinilor, continu cu imposibilitatea recunoaterii unor sarcini care nu erau automatizate iar n stadiul final pacientul poate ajunge apatic, dezinteresat de viaa cotidian. Pot aprea i alte forme de manifestare de tipul agresivitii sau iritabilitii.Diagnosticul demenei vasculareMediculpune diagnosticuldedemen vascularn urma efecturii mai multorexamenesautestecum ar fi examenul clinic general, cel neurologic sau cel psihiatric. Pentru stabilirea diagnosticului se realizeaz i o serie deexamene imagistice, cum ar fiIRM-ulcare poate identifica ariile multiple de infarct de la nivel cortical. Un alt examen la care se apeleaz este celelectroencefalograficcare poate depista cauzademenei.Tratamentul pentru demena vascularTratamentul utilizat pentrudemena vasculareste cel medicamentos. Acesta este necesar pentru stoparea evoluiei bolii i agravarea simptomatologiei.

Boala Pick este o forma rara si permanenta de dementa, care este similara cu boala Alzheimer, cu exceptia faptului ca tinde sa afecteze doar anumite zone ale creierului.

Cauze

Persoanele cu boala Pick, au substante anormale (numite organisme si celule Pick Pick) in interiorul celulelor nervoase din zonele afectate ale creierului.Alege organisme si celule Pick contin o forma anormala a unei proteine. Aceasta proteina se gaseste in toate celulele nervoase. Doar ca unii oameni cu boala Pick au o cantitate anormala a acestei proteine.Cauza exacta a formei anormale de proteine este necunoscuta. O gena pentru boala nu a fost inca gasita. Cele mai multe cazuri de boala Pick nu sunt transmise prin familie.Boala Pick este rara. Este mai frecventa la femei decat la barbati. Ea poate aparea si la persoanele cu varsta de 20 de ani, dar de obicei incepe odata varstele intre 40 si 60 de ani. Varsta medie la care se incepe boala este de 54 de ani.

Diagnostic

Medicul va va intreba despre istoricul medical si simptome.Pot fi efectuate teste pentru a ajuta excluderea altor cauze de dementa, inclusiv dementa si cauze metabolice. Aceste teste pot include: evaluarea mintii si a comportamentului (de evaluare neuropsihologica), teste imagistice ale creierului, electroencefalograma (EEG),examinarea creierului si a sistemului nervos (examen neurologic), examinarea lichidului in jurul sistemului nervos central (lichidul cefalorahidian), dupa o punctie lombara, CT, studii psihologice, teste de senzaie, de gandire si rationamentul (functia cognitiva) si functia motorie. Biopsia creierului este singurul test care poate confirma diagnosticul.

Tratament

Nu exista tratament specific pentru boala Pick. Anumite antidepresive pot ajuta gestionarea schimbarilor de dispozitie legate de boala Pick, dar sunt necesare cercetari viitoare. Uneori, pacientii cu Pick iau medicamente, acelasi care sunt utilizate pentru a trata alte tipuri de dementa, cum ar fi medicamente care scad defalcarea mesageri chimici, acetilcolina si altele.In unele cazuri, oprirea sau schimbarea de medicamente care agraveaza confuzia sau care nu sunt esentiale poate imbunatatira gandirii si altor functii cognitive. Aceastea pot include medicamente, cum ar fi: analgezice, anticolinergicele, deprimante ale sistemului nervos central, cimetidina.Este important pentru sa fie tratata orice tulburare care contribuie la confuzie. Acestea pot include: anemie, scaderea de oxigen (hipoxie),insuficienta cardiaca, infectii, tulburari de nutritie, tulburari tiroidiene, afectiuni psihice precum depresia.Tratarea oricarei tulburari medicale si psihiatrice de multe ori ajuta la imbunatatirea functiilor mentale. Medicamentele pot fi necesare pentru a controla comportamentele agresive, periculoase, sau agitate. Unii pacienti pot avea nevoie de proteze auditive, ochelari, chirurgie la cataracta, sau alte tratamente.Tratamentul oficial de psihoterapie nu functioneaza intotdeauna, deoarece aceasta poate provoca confuzie sau dezorientare in continuare.In functie de simptomele si severitatea bolii, pacientul poate avea nevoie de monitorizare si de ajutor cu igiena personala si auto-ingrijire. In cele din urma, poate exista nevoia de ingrijire 24 de ore si de monitorizare la domiciliu printr-o instalatie speciala.

Simptome

Boala se poate agrava incet. Tesuturile in lobii temporali si frontali a creierului incep sa scada in timp. Simptome cum ar fi schimbarile de comportament, dificultati de vorbire si afectarea gandirii apar incet sar odata ce au aparut continua sa se inrautateasca. Modificarile anticipate de persoanelitate pot ajuta medicii sa diferentieze boala Pick de Alzheimer. Pierderea memoriei este adesea principalul simptom al bolii Alzheimer. Persoanele cu baoala Pick tind sa se comporte in mod gresit in diferite medii sociale. Simptomele de comportament continua sa se inrautateasca si sunt cel mai deranjant simptom al bolii. Unii pacienti pot avea ca simptome dificultati de vorbire.Simptomele generale sunt: comportamente compulsive, renuntarea la locul de munca, comportament inadecvat, imposibilitatea de a interactiona in dicerse situatii sociale sau cu diverse persoane, probleme cu igiena persoanala, comporamente repetitive.Modificarile emotionale inlud: schimbari bruste ale starii de spirit, scaderea interesului pentru activitatile zilnice, nerecunoasterea unei schimbari de comportament, imposibilitatea de a arata caldura sufleteasca, empatia sau simpatia, stare de spirit necorespunzatoare.Modificari de vorbire: mutism, scaderea capacitatii de a citi sau de a scrie, dificultati in gasirea unui cuvant, dificultati de vorbire sau de intelegere, repetarea cuvintelor, discurs slab si necoordonat.Simptome neurologice: cresterea tonusului muscular, pierderea memoriei care se agraveaza continuu, dificultati de coordonare, slabiciune.Alt simptom care poate aparea este incontinenta urinara.

Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD) este o rar, degenerative, tulburare a creierului fatala care afecteaza aproximativ unul din fiecare milion de oameni pe an n toat lumea. Simptomele de obicei, ncepe dup vrsta de 60 si cei mai multi pacienti mor in termen de 1 an. Muli cercettori cred c rezultatele de la BCJ o forma anormala a unei proteine numite un prion. Cele mai multe cazuri de BCJ apar sporadic care este, la persoanele care nu au nici un cunoscut factori de risc pentru boala.Totui, despre 5 la 10 la sut din cazurile de BCJ din Statele Unite sunt ereditare, cauzata de o mutatie in gena pentru proteina prion. n cazuri rare, BCJ poate fi, de asemenea, achiziionate prin expunerea la creier bolnave sau de esuturi ale sistemului nervos, de obicei prin anumite proceduri medicale. Nu exist nici o dovad c BCJ este contagios prin aer sau prin contact casual cu un pacient CJD.Pacienii cu BCJ pot avea iniial probleme cu coordonarea muscular; personalitate modificri, inclusiv tulburri de memorie, hotrre, i gndire; i tulburri de vedere. Alte simptome pot include insomnie i depresie. Ca boala progreseaza, debilitate mintal devine sever. Pacientii dezvolta adesea mioclonii i ei pot orbi. Ei pierd n cele din urm capacitatea de a muta i s vorbeasc, i du-te ntr-o com. Pneumonie i alte infecii apar adesea la aceti pacieni i poate duce la deces.CJD parte dintr-o familie de boli umane i animale cunoscute sub numele de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST). Spongiforme se refer la aspectul caracteristic de creiere infectate, care devin umplut cu gauri pn cnd seamn cu bureii cand este privit sub un microscop. BCJ este cea mai comun a EST umane cunoscute. Altele includ insomnie fatale familiala si Gerstmann-Straussler-Scheinker boala (a se vedea mai jos).n ultimii ani,, un nou tip de CJD, numita varianta CJD (vCJD), a fost gasit in Marea Britanie i alte cteva ri europene. Simptomele iniiale ale vCJD sunt diferite de cele ale BCJ clasic i tulburare apare, de obicei la pacienii mai tineri. De cercetare sugereaza ca vCJD ar fi rezultat din consumul uman de carne de vit provenind de la vite, cu o boal numit EST encefalopatia spongiform bovin (BVB), de asemenea, cunoscut sub numele de boala vacii nebune.Corticobasal degenerare (CBD) DemenCorticobasal degenerare (CBD) este o afectiune progresiva caracterizata prin pierderea de celule nervoase si atrofia mai multe zone ale creierului. Celulele creierului de la persoane cu CBD au adesea acumulri anormale ale proteinei tau. CBD, de obicei, progreseaza treptat, de-a lungul 6 la 8 ani. Simptomele initiale, care ncep de obicei la sau n jurul vrstei de 60, pot s apar n primul rnd pe o parte a corpului, dar n cele din urm va afecta ambele pri.Unele dintre aceste simptome, cum ar fi slaba coordonare i de rigiditate, sunt similare cu cele gasite in boala Parkinson. Alte simptome pot include pierderea de memorie, demen, vizual-spaiale probleme, apraxia (pierderea capacitii de a face cunoscut, micrile motivante), ezitant i de oprire de vorbire, mioclonii (involuntare labagii musculare), i disfagie (dificultate la nghiire). Moartea este adesea cauzate de pneumonie sau alte probleme secundare cum ar fi sepsis (infecie sever a sngelui) sau embolie pulmonar (un cheag de snge n plmni).Nu exista tratamente specifice disponibile pentru CDB. Medicamente, cum ar fi clonazepam poate ajuta cu mioclonii, totui, i ocupaional, fizic, i logopedie poate ajuta n gestionarea dizabiliti asociate cu aceast boal. Simptome ale bolii de multe ori nu raspund la medicamente Parkinson sau alte medicamente

Boala ParkinsonParkinsoneste o boala care afecteazacreierulsi determina probleme motorii. Muschii devin rigizi si uneori devin dificil de controlat, apare tremurul membrelor superioare si pe masura ce boala progreseaza, bolnavul va intampina dificultati de deplasare. Exista o legatura confirmata stiintific intre Parkinson sidementa, intrucat la unele dintre persoanele diagnosticate cu boala Parkinson este posibil sa apara dementa, pe masura ce afectiunea avanseaza.Dementa este o tulburare caracterizata prin deteriorarea functiei creierului, ceea ce duce laprobleme de memorie, dificultati de planificare si organizare, de a-i recunoaste pe oamenii din jur si lucrurile familiare, precum si probleme de comunicare cu cei din jur.Simptomele precoce ale bolii Parkinson se dezvolta treptat. Printre primele semne ale bolii ar fi incordarea neobisnuita a muschilor, care impiedica leganarea normala a bratelor in timpulmersului pe jos. Pe masura ce miscarile vor deveni din ce in ce mai lente, va aparea tremurul membrelor superioare si dificultatile de echilibru, deprecierea capacitatii intelectuale,anxietatea,constipatia,transpiratia excesiva, dimiunarea controlului vezicii urinare si al intestinelor etc.Prognosticul bolii Pakinson poate varia in functie de cat de rapida este progresia bolii. Debutul bolii are loc in jurul varstei de 50 de ani. In aceasta etapa, dementa apare destul de rar. La peste 40% dintre persoanele mai in varsta, la care s-a diagnosticat boala Parkinson, s-a constatat si prezenta dementei.Cauzele dementei sunt diverse. Printre acestea se numara siboala Alzheimer. Simptomele de dementa variaza in functie de cauza care sta la baza acestora. In cazul asocierii bolii Parkinson cu dementa apar urmatoarele manifestari: dificultati de rationare, planificare, luare a deciziilor si adaptare la schimbarile de rutina probleme de memorie dezorientare halucinatii gandirea lenta (desi lentoarea este o caracteristica si a bolnavilor care sufera doar de Parkinson care nu au dementa) mentinerea unor credinte ciudate furie.Din cauza acestor simptome care pot varia pe parcursul unei zile si care pot fi intalnite si la bolnavii diagnosticati atat cu Parkinson, cat si cudepresie, asocierea dintre Parkinson si dementa poate fi dificil de depistat. Acest lucru poate reprezenta o problema destul de complexa, intrucat in functie de diagnosticul corect al bolii, poate fi recomandat tratamentul medicamentos adecvat.Tratamentul pentru boala Parkinson si dementa implica, in general, evaluarea gravitatii simptomelor dementei pentru persoana in cauza. Halucinatiile este posibil sa nu reprezinte un simptom serios de ingrijorare. In unele cazuri poate fi mai important sa se mentina nivelul de mobilitate al bolnavului si sa se evite efectele secundare care ar putea fi cauzate de consumul de medicamente antipsihotice, decat sa se trateze alte manifestari.De obicei, specialistul trebuie sa cantareasca beneficiile potentiale ale tratamentului, comparativ cu dificultatile asociate cu conditia in sine.Medicul neurolog va investiga si va consulta amanuntit bolnavul si, in functie de evolutia bolii Parkinson si a dementei, va recomanda tratamentul optim, dar si un plan adecvat de ingrijire.