“Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul

Operaţional Sectorial Mediu.

Turist în Deltă

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

CODUL

BUNELOR MANIERE

ÎN REZERVAŢIE

De ce e Delta Dunării preţioasă

Teritoriul Deltei Dunării este o gazdă generoasă: cuprinde 30 de ecosisteme care adăpostesc peste 7000 de specii de plante şi animale (conform ultimelor inventarieri) şi tot aici găsim cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe glob (în jur de 170 000 ha).

Unicitatea şi nevoia de conservare a acestui spaţiu au fost recunoscute de-a lungul timpului prin multe convenţii, distincţii şi titluri acordate. Delta Dunării este declarată Rezervaţie a Biosferei — UNESCO, este inclusă în lista Patrimoniului Natural Mondial şi a fost declarată sit Ramsar, adică o zonă umedă de importanţă internaţională. Aşadar, nu vorbim despre o simplă Deltă, ci despre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Pentru asigurarea protecţiei şi conservării zonelor de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile în perimetrul Rezervaţiei, au fost delimitate patru zone, conform HG 367/2002:

• zone strict protejate: 20 de arii strict protejate care contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice, având un rol deosebit de important în conservarea biodiversităţii, de multe ori un refugiu pentru diferite specii. În cadrul acestor zone se pot desfăşura doar activităţi de cercetare, pază şi control. Accesul se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului emise de Administraţia Rezervaţiei.

• zone tampon: prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o înconjoară, îndeplinind funcţia de interfaţă pentru limitarea impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală. Accesul se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului, emise de Administraţia Rezervaţiei pentru următoarele activităţi:

a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

b) pescuitul comercial cu mijloace şi tehnologii tradiţionale;

c) păşunatul animalelor;d) practicarea turismului;e) cercetarea ştiinţifică a fenomenelor deltaice;f) realizarea de filme;

• zone de dezvoltare durabilă (zone economice): sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei, activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale, cu impact redus asupra mediului. Aceste zone cuprind și aşezările umane.

• zone de reconstrucţie ecologică: în Delta Dunării densitatea ridicată de specii frapează, însă în ultimele decenii exploatarea nesustenabilă a afectat efectivele acestor specii şi habitatele ce le servesc drept casă. Omul îşi are locul aici, dar este necesar să fie chibzuit şi grijuliu cu bogăţia care-l înconjoară pentru a o lăsa moştenire şi generațiilor viitoare.

…nu deranja coloniile de păsări sau cuiburile solitare. Admiră-le de la distanță ca ele să existe în continuare!

…nu arunca niciodată deșeurile în Rezervație. Gunoiul dăunează vieții sălbatice și, în plus, orice mizerie lăsată în afara spaţiilor special amenajate strică peisajul! Nu strici doar imaginea, ci și sănătatea: a oamenilor și a vieții sălbatice. În cei 800 de ani cât îi ia unui ambalaj de plastic să se descompună, ce rezultă din el este mâncat de pești și în final… de tine. În plus, cerneala folosită pentru imprimarea etichetelor conţine cadmiu, un metal foarte toxic.

…nu rupe nici măcar o plantă, pentru că bucuria de a o ține în mână va dura prea puțin. Spre exemplu, în doar 5 minute, nuferii, acest simbol al Deltei Dunării, se vor ofili în mâinile tale şi nu-ţi vor folosi nici ţie şi nici vieţuitoarelor care ar fi putut să îi mănânce sau să le folosească drept adăpost. Chirighiţele (Sterna hirudo), aceşti mici pescăruşi, care ne fascinează cu sunetele şi agitaţia lor îşi clădesc coloniile pe frunzele plutitoare ale plantelor acvatice, inclusiv nuferi.

...dacă vrei să pescuiești, ia-ți permis de pescuit! Informează-te cu privire la perioadele de prohibiție: dacă nu le respecți s-ar putea să nu mai ai ce prinde la anul, dai peste cap echilibrul bălții și sărăcești localnicii care nu au nicio vină pentru faptele tale.

Ca să te bucuri și la anul de Deltă, fii turist responsabil și…

…nu intra în zonele strict protejate! Există 20 astfel de zone în Deltă. Sunt protejate pentru a păstra vegetația intactă și pentru a oferi un refugiu diferitelor animale. Aceste zone sunt adevărate «laboratoare vii», cu un rol științific neprețuit.

…alege cazarea în pensiuni și case de oaspeţi care respectă arhitectura tradițională a Deltei. Admiră contrastul dintre albastrul deltaic al lemnăriei caselor și culoarea stufului cu care sunt acoperite casele, scapă de betoanele și termopanele care ne asaltează de obicei în oraşe.

...foloseşte locurile special amenajate pentru observarea păsărilor. Să vezi ce bine le poţi admira de la înălţime!

...dacă vrei să înoţi, foloseşte spaţiile special amenajate şi asigură-te că există metode de prim ajutor în caz de înec. Apa Dunării este foarte adâncă, cu pante abrupte şi alunecoase. Pentru că apele sunt adânci şi viteza de curgere este mare, se formează curenţi circulari periculoşi (local numite „anafoare”) chiar şi pentru un înotător experimentat. Multe astfel de locuri au poveşti locale despre victimele care n-au ţinut cont de pericol şi ale căror cruci le poţi găsi ca mărturie pe malul apei.

...alege să vizitezi Delta însoţit de ghizi cu pregătire specială pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Ei cunosc „legea Deltei” şi stiu multe detalii despre spaţiul vizitat, astfel ca experienţa ta să fie de neuitat.

...campează doar în zonele special amenajate. Nu ştii niciodată cum te nimereşti pe un plaur care se scufundă sau îţi aşezi cortul pe ultimul exemplar al unei specii rare de plante.

Dacă nu vrei să fii turist responsabil, te pasc sancţiunile în conformitate cu Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, care ajung până la 6.000 lei pentru persoane fizice şi 12.500 lei pentru persoane juridice (cuantumul amenzilor nu a fost modificat din 2002). Intrarea turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face exclusiv în baza permisului de acces, obţinut de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării-Tulcea şi este condiționat de plata unui tarif în valoare de: 5 lei/persoană/zi; 15 lei/ persoană/săptămână şi respectiv 30 lei/persoană/an (nu se aplică pentru copii, elevi, studenţi, pensionari, veterani de război, foşti deţinuţi politici, urmaşii eroilor martiri şi răniţii din Revoluţia din 1989).

Accesul cu nave şi ambarcaţiuni în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face respectând ORDINUL 111/2007 Reguli privind accesul şi circulaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul RBDD, emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în baza permisului de acces pentru nave şi ambarcaţiuni. Obţinerea permisului este condiționată de plata unui tarif: 100 lei/ambarcaţiune/an, respectiv 20 lei /ambarcaţiune/sejur.

Camparea în Delta Dunării. Conform Art. 12, pct.9 din Legea nr. 136 din 5 iulie 2011, constituie contravenţie camparea în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiţii decât cele autorizate, precum şi nerespectarea regulilor stabilite pentru utilizarea zonelor de campare. Se sancţionează cu amendă de la 70 lei la 200 lei pentru persoane fizice şi de la 100 lei la 250 lei pentru persoane juridice.

Accesul cu autovehicule în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face în baza unui permis de acces pentru autovehicule, care este condiţionat de plata unui tarif în valoare de 100 lei/autovehicul/an, respectiv 10 lei/autovehicul/zi.

Intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de administrator se sancţionează cu amenda contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice în conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

!

Explorează Delta Dunării!

Fii atent şi identifică păsările pe care le întâlneşti!

Cormoranul mic

Pelicanul comun

Pelicanul creţ

Stârcul de noapte

Stârcul lopătar

Egreta mică

Egreta mare

Stârcul purpuriu

Gâsca cu gât roşu

Ţigănuş Codalbul Piciorongul

• descoperă plaurul, o formațiune caracteristică Deltei — o formațiune caracteristică Deltei, amestecate cu diferite resturi vegetale şi de natură aluvionară care, odată dizlocată, devine plaur plutitor

• o mică „arcă” plină de viaţă. Plantele instalate pe aceste insule oferă adăpost mamiferelor, loc de cuibărit păsărilor, hrană miliardelor de insecte şi loc de refugiu şi adăpost pentru peştii din apă. Stuful absoarbe poluanţii din apă şi particulele de „tulbureală”, astfel că lacurile cu plauri au apă filtrată de cea mai bună calitate.

• mergi să vezi dunele de nisip fin din Caraorman, doar pe traseele tematice, un peisaj greu de imaginat în mijlocul apelor — pot fi întâlnite în doar trei locuri din Europa. Odată, aproximativ cu 10.000 de ani în urmă, acolo a existat o plajă la mare. Cele mai mari curiozităţi ale Deltei sunt pădurile crescute pe aceste nisipuri, Letea şi Caraorman, unice în Europa şi care au în componenţă stejari şi liane care pot atinge 25 m lungime, ce conferă pădurilor un aspect exotic tropical.

• admiră hergheliile de cai sălbăticiţi în Caraorman şi Letea, care trăiesc în armonie cu oamenii locului. Animalele sunt lăsate libere să pască pajistile din jurul localităţilor si le folosesc la nevoie la muncile câmpului sau treburi gospodăreşti. Ele nu pot pleca prea departe întrucât terenurile sunt înconjurate de ape.

Explorează Delta Dunării!

• încântă-ţi papilele şi gustă din bunătăţile Deltei —fiecare localitate are specificul ei aşa că ai cum să te răsfeţi din preparatele „celei mai alese bucătării de peşte de apă dulce din lume”.

• observă arhitectura tradiţională, întreabă-i pe oamenii locului despre cum trăiesc și cu siguranţă vei afla poveşti interesante. Frontoanele caselor sau ornamentele porţilor vorbesc de la sine — dacă vezi căluţi sau păsări — sigur acolo au trăit odată fermieri crescători de animale, dacă vezi o inimă — sigur a existat sau încă există o familie fericită plină de dragoste fiecare cu propria poveste demnă de a fi remarcată.

• Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagrã (România), tot lângă o „pãdure neagră” — Caraorman (în limba turcă: cara = negru, orman = pădure). Acest fluviu ia naştere prin unirea a trei izvoare: Breg, Brigach, Donau Quelle şi se varsă în Marea Neagră tot prin trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, formând Delta Dunării. Este singurul fluviu din lume care se măsoară începând de la vărsare spre izvoare.

• în Pădurea Caraorman se găsește cel mai mare stejar din Deltă, denumit şi „Stejarul Îngenuncheat”, în locul numit Fântâna Vânătorilor; are peste 400 de ani vechime şi circumferinţa de aproximativ 4 metri.

• cel mai nou pământ al ţării, încă în formare în zilele noastre, este Delta Dunării. Din punct de vedere genetic, solurile sunt tinere şi într-un proces continuu de formare. Cantitatea de material aluvionar depusă anual în Delta Dunării face ca suprafaţa acesteia să se ridice în medie cu 4 mm/an, dar cu toate acestea cea mai mare altitudine din interiorul teritoriului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de +49 m, insula Popina din lacul Razim.

• Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării include cel mai estic oraş al Uniunii Europene — Sulina, care este totodată cea mai estică localitate a ţării (29º 41´ 24” longitudine estică), cu cea mai joasă altitudine, singurul port atât la Dunăre, cât şi la Marea Neagră; numele aşezării apare pentru prima dată în lucrarea „De administratio imperio” a lui Constantin Porphirogenetul, în anul 950.

• Ca un paradox: teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este zona ţării cu cea mai multă apă şi totuşi cu cele mai puţine precipitaţii având caracter de aversă, cea mai mică cantitate anuală fiind înregistrată la Sulina, 132,7 mm în anul 1920.

Știați că:

• Aici găsim plante unicat precum Cârcelul (Ephedra distachya) — cel mai scund arbust din România, de doar 30 cm înălţime. Preferă solurile nisipoase; se găseşte în Deltă numai pe dunele din pădurea Letea. Este o specie foarte veche din punct de vedere sistematic şi prezintă interes farmaceutic datorită alcaloidului efedrina folosit în preparate pentru boli de inimă.

• Cel mai mare fluture înregistrat în Delta Dunării, Ochi de păun de noapte (Saturnia pyri), are anvergura aripilor de circa 18 cm şi un colorit de apărare spectaculos simulând patru ochi mari pe fond închis la culoare care păcăleşte prădătorii.

• Din cele 7 specii de şerpi existente în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, doar una este veninoasă, vipera de stepă (Vipera ursinii renardi). Preferă ca hrană preponderent lăcustele, fiind un şarpe foarte agil. Veninul său, ca atare, are o toxicitate mai redusă, iar muşcătura nu este mortală pentru om. Cele mai mari populaţii ale acestei specii se întâlnesc în zona litorală.

• în Delta Dunării trăiesc broaşte ţestoase de apă şi de uscat; ele se numără printre cele mai longevive animale din fauna Rezervaţiei pentru că traiesc aproximativ 120 de ani.

• Aici încă mai găsim cele mai străvechi specii de peşti sturionii. Sunt animale cu scheletul cartilaginos-osos, reuşind să supravieţuiască până în zilele noastre de pe vremea dinozaurilor. Cel mai mare sturion pescuit la gurile de vărsare a Dunării a fost un morun (Huso huso) care a ajuns la greutatea de 882 kg. Pescuitul sturionilor este interzis!

• Delta Dunării este cel mai divers spaţiu al României din punct de vedere socio-cultural — pe lângă populaţia majoritară, regăsim alte 21 de naţionalităţi, printre care: lipoveni, ucraineni, ruteni, greci, aromâni, turci, bulgari, romi etc.

“Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional

Sectorial Mediu.

Editor: Asociaţia Salvaţi Dunărea şi DeltaData publicării: aprilie 2013

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a

Guvernului României”.