1

RAPORT DE ACTIVITATE

2016

Cristian Hadji-Culea, manager

24 august 2016- 31 decembrie 2016

2

CUPRINS

PARTEA I

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea

1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi

comunităţi........................................................................................................pag. 5

2. Analiza SWOT (analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe,

oportunități,amenințări)................................................................................... pag. 11

3. Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia...pag. 12

4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari ……………… pag. 17

5. Grupurile-țintă ale activităților instituției ……………………………………… pag. 18

6. Profilul beneficiarului actual…………………………………………………… pag. 20

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia

1.Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi

la strategia culturală a autorităţii ………………………………………………… pag. 22

2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari………………………….. pag. 23

3. Analiza principalelor direcţii de acțiune întreprinse ………………………….pag. 24

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare

1.Măsuri de organizare internă………………………………………………….... pag. 25

2.Propuneri privind modificarea reglementărilor interne ………………………..pag. 26

3.Sinteza activității organismelor colegiale de conducere……………. ………. pag. 26

4.Dinamica și evoluția resurselor umane a instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,

promovare, motivare/sancționare …………………………………………………pag. 27

5.Măsuri pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/ refuncționalizări ale

spațiilor..............................................................................................................pag. 28

6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorității sau a altor

organisme de control în perioada raportată ……………………………………..pag. 29

D. Evoluția situatiei economico-financiare a instituției

1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanțul contabil al

perioadei raportate ………………………………………………………………...pag. 30

2. Evoluția valorii indicatorilor de performanță în perioada raportată, conform criteriilor

de performanță ale instituției.......................................................................... pag. 32

3

E. Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor

asumate prin proiectul de management realizată prin raportare la:

1. Viziune ………………………………………………………………………. pag. 33

2. Misiune……………………………………………………………………..... pag. 33

3. Obiective generale și specifice …………………………………………….pag. 35

4. Strategie culturală pentru întreaga perioadă de management………… pag. 36

5. Strategie și plan de marketing…………………………………………….. pag. 37

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management ……….. pag. 45

7. Proiecte din cadrul programelor………………………………………….. pag. 47

8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de

management ..............................................................................................pag. 50

F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare a

resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a

veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri si cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare ... pag. 52

2. Numărul de beneficiari estimați pentru urmatoarea perioadă de managemen.pag. 53

3. Analiza programului minimal realizat …………………………………………...pag. 53

4

Introducere

Prezentul raport de activitate se referă la perioada cuprinsă între lunile august și

decembrie 2016 iar tabloul proiectelor din cadrul programelor, situația financiară,

evoluția indicatorilor de performanță, analiza organizarii și funcționării instituției

respectă intervalul evaluat. Pentru evenimentele conexe care s-au derulat către

finalul anului dar și-au început dezvoltarea anterior s-au făcut precizări, strategia

culturală și de marketing, obiectivele specifice și direcțiile de acțiune fiind comune

pentru întreg anul 2016.

A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea

Iaşul este orașul începuturilor, al primului Teatru Naţional din România, al

primei universități din România, al primei grădini botanice sau al primei case

memoriale. Important pentru mediul în care îşi desfăşoară activitatea Naţionalul

ieşean este şi rolul municipiului Iaşi de centru cultural și academic marcant care şi-

a construit în timp un blazon din învățământ. Iaşul va rămâne pentru totdeauna

oraşul marilor şcoli, al marilor dascăli, al marilor lecţii de istorie, atrăgând și

crescând valori naționale și universale. Mai mult decât atât, Iașul crește și

valorizează talente, demonstrând a fi un mediu propice pentru dezvoltarea

creativității.

În municipiul Iaşi este concentrată activitatea culturală din reședinţă dar și

din județ, în instituții specializate. Iaşul este considerat centrul cultural al Moldovei

multe din instituțiile oraşului fiind și de importanță națională. Pe lângă Teatrul

Naţional „Vasile Alecsandri”, Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul,Opera

Naţională Română Iaşi, Filarmonica de Stat „Moldova”, Academia de Arte”George

Enescu”, Ateneul “Tătăraşi”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu ”,

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi ”,centre culturale precum Goethe

Zentrum, Centrul Cultural Francez, British Council, Centrul Cultural al Americii

latine şi a Caraibelor , trei case de cultură, galerii de artă, cinematografe, cluburi,

librării şi anticariate, Iaşul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară

(Complexul Muzeal “Moldova”, Muzeul Literaturii Române) fiind pe poziţia

secundă, după Bucureşti, ca număr de instituţii, monumente și edificii de cultură şi

ca număr de oameni care lucrează în domeniul acesta.

5

Instituţiile mass-media reprezintă un partener constant al activităţilor

culturale de orice tip, ele fiind responsabile de promovarea eficientă a acestora, în

Iaşi existând treisprezece radiouri, cinci posturi de televiziune regionale care

difuzează informaţii în reţeaua naţională şi cincisprezece publicaţii ( care includ

cotidiane, săptămânale, reviste de cultură).

O sinteză a implicării și colaborării instituției în aria evenimentelor culturale

este prezentată mai jos:

1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează

aceleiaşi comunităţi;

Ministerul Culturii și

Identității naționale

Concertul ”Masters of Arts of Turkmenistan”

Asociația Revistei

TIMPUL (ART)

Partener media

principal: Realitatea

TV

Proiectul se bucură

de:

Patronajul

Ministerului Culturii

pentru

Campania Oamenii

Timpului și Înaltul

Patronaj al ASR

Margareta, Custodele

Coroanei, pentru

Gala Oamenii

Timpului

Gala Oamenii Timpului

Universitatea de

Arte„George Enescu”

Iași

Premiera spectacolului Ana, parteneriat alături de Compania

de Teatru Synchret

6

Uniunea Teatrală din

România (UNITER)

Teatrul Național Iași s-a alăturat unui amplu proiect de

solidaritate teatrală și a participat la campania naţională

UNITER Artişti pentru artişti. În cadrul acestei campanii, a fost

prezentat spectacolul Cântăreața cheală de Eugène Ionesco în

regia lui Radu Alexandru Nica.

Platforma de Teatru

Politic 2015, proiect

finanțat printr-un

grant oferit de

Norvegia, Islanda,

Lichtenstein și

Guvernul României.

Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și

educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și

să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și

ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme

care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și

justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Echipa a fost prezentă

la Iași pe 15 și 16 martie 2016 cu spectacolele Ce-am fi dac-

am ști. Feerie politică protestatară și Pentru că meriți.

Fundația

Culturală„Camil

Petrescu”

În suita manifestărilor dedicate aniversărilor Teatrului Naţional

Iaşi din acest an (200 de ani de la prima reprezentaţie a unei

piese de teatru în limba română, 175 de stagiuni, 140 de ani

de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume şi 120 de ani

de la inaugurarea clădirii), s-a înscris un eveniment editorial

de înaltă ţinută, creat în jurul unei personalităţi emblematice a

teatrului românesc: Teofil Vâlcu.

Cu bucuria şi onoarea de a se reîntâlni cu publicul cunoscător

şi împătimit de teatru, Naţionalul ieşean şi Fundaţia Culturală

„Camil Petrescu” a lansat pe 23 februarie 2016 volumul Măria

sa Teofil Vâlcu(ediţie revizuită şi adăugită), scris de criticul şi

istoricul de teatru Ştefan Oprea.

Teatrul Național Radu

Stanca Sibiu și

Universitatea Lucian

Blaga Sibiu.

Prezentarea performance-ului Antisocial, spectacol în turneul

”Antisocial - Manifest pentru Dialog”.

ANTISOCIAL este un proiect de Artă Activă care combină

tehnici de devising, teatru documentar și observațional,

explorând noi tipuri de teatralitate și structuri dramatice.

7

Catedra de

Germanistică a

Universității „Al.I.

Cuza” din Iași,

Facultatea de Teatru

a Universității de Arte

„George Enescu” din

Iași sprijinite în

demersul lor de

Forumul Austria

România și Biblioteca

Austria.

Premiera spectacolului Insultă la public de Peter Handke, un

proiect marca InterDramText la Sala „Uzina cu Teatru” a

Teatrului Național Iași

Coordonatori: asist. univ. dr. Alexandra Chiriac (Catedra de

Germanistică, UAIC) și lect. univ. dr. Ioana Petcu (Facultatea

de Teatru, UAGE)

Muzeul Literaturii

Române

Realizarea expoziției aniversare a Teatrului Național Iași:

Teatrul nostru. O istorie vizuală cu exponate proprii și din

Colecția muzeală Istoria Teatrului Românesc

Primăria Municipiului

Iași

Prezentarea premierei Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui

Silviu Purcărete și scenografia lui Dragoș Buhagiar în cadrul

Festivalului Internațional al Educației din luna iunie organizat

de municipalitatea ieșeană.

Parteneriat în cadrul evenimentului ReUNIUNI Teatrale , ediția

a III-a vizând deplasarea la Chișinău a spectacolelor Pălăria

florentină de Eugen Labiche și Cabaretul cuvintelor de Matei

Vișniec.

Teatrul Național„Mihai

Eminescu”Chișinău

Teatrul Naţional”Vasile Alecsandri” Iaşi derulează proiectul de

parteneriat ReUNIUNI teatrale cu Teatrul Naţional „Mihai

Eminescu” din Chişinău care constă în derularea unui schimb

cultural care să marcheze evenimente-cheie din istoria

comună a celor două ţări care împărtăşesc aceeaşi limbă şi

aceeaşi cultură: România şi Republica Moldova. Este vorba

despre Mica Unire din 24 ianuarie 1859, Ziua Mondială a

Teatrului şi Unirea Basarabiei cu România din 27 martie

1918.

8

Trupa „Cuibul”

Chisinău

Prezentarea unui concert de lansare a albumului „Vise

elementare” la Sala Teatru³. Albumul a metamorfozat întregul

sound al formației, devenind unul acustic-cameral: un nou

concept pentru un nou public și o nouă viață pentru cele mai

frumoase piese din istoria de 25 de ani de activitate a

formației.

Colaborări cu artiști

de la alte instituții

Actorul Marcel Iureș colaborează cu Teatrul Național din Iași la

spectacolul Goldberg Show de George Tabori în regia lui Mihai

Maniuțiu.

Numeroși studenți ai Facultății de Arte „George Enescu” ,

Facultatea de Teatru colaborează în spectacolele produse de

scena ieșeană.

Inspectoratul Școlar

Județean Iași

Colaborări și parteneriate educaționale

Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza

” Iași

Colaborarea cu studenții Facultății de Litere în cadrul

proiectului de dezbateri Teatru Forum

2. Parteneriate internaționale

Proiectul Internaţional European Route of

Historic Theatres

Teatrul Naţional ieşean este manager de

reţea în acest proiect iniţiat de Perspectiv

– Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa,

pentru Reţeaua Marea Neagră. Proiectul

îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi

interactivă între teatrele istorice din Europa

prin care să încurajeze conservarea şi

restaurarea acestora, să sprijine

schimburile şi să familiarizeze publicul cu

extraordinara moştenire culturală pe care o

oferă acestea.

9

The Silk Road International League of

Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor

de pe Drumul Mătăsii)

Teatrul Național Iași a intrat în Liga

Internaţională a Teatrelor de pe Drumul

Mătăsii.Proiectul este demarat de China

Arts and Entertainment Group (CAEG),

grup susţinut de Ministerul Culturii din

China. Proiectul îşi propune să creeze o

platformă de cooperare între ţările de pe

Drumul Mătăsii şi să încurajeze schimburile

între instituţiile culturale importante din

aceste ţări, fiind astfel o oportunitate de

promovare a produselor culturale şi de

dezvoltare a unui turism cultural performant.

10

3. Colaborări cu instituțiile organizatoare pentru turnee, deplasări și festivaluri

Festivalul Național de Teatru, București

De zece ani Teatrul Național din Iași este o

prezență constantă pe scena celui mai

important și reprezentativ festival de teatru

din România. In 2016 au fost prezente pe

scenele bucureștene spectacolele

Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui

Silviu Purcărete și Un dușman al poporului

de Arthur Miller în regia lui Claudiu Goga.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad

Selecționarea la festivalul arădean cu

spectacolul Cafeneaua de Carlo Goldoni în

regia lui Silviu Purcărete.

Săptămâna Teatrelor Naționale și Teatru

Românesc la București, Iași, Chișinău

Naționalul ieșean a fost prezent la Chișinău

la cele două manifestări în lunile martie și

septembrie cu spectacolele Pălăria

florentină de Labiche, regia Silviu

Purcărete, Cabaretul cuvintelor de Matei

Vișniec, regia Ovidiu Lazăr, Cafeneaua de

Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete și Zeul

măcelului de Yasmina Reza, regia Cristian

Hadji- Culea

Turnee în mediul rural și în orașe limitrofe Spectacolele Damen Tango de Valentina

Aslanova, Cabaretul cuvintelor de Matei

Vișniec și Iarna dragostei noaste de

Nadejda Ptușkina au realizat turnee în

Suceava, Pomârla, Săveni și Gura

Humorului.

11

2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, ameninţări);

(S) PUNCTE TARI (mediu intern) (O) OPORTUNITĂŢI (mediu extern)

- singurul Teatru Naţional din Moldova

- clădire istorică de patrimoniu cu o

arhitectură deosebită poziţionată în centrul

oraşului

-spaţii de joc moderne, dotări

scenotehnice de ultimă generaţie

- diversitatea repertoriului

- consecvenţă în numărul de premiere

produs pe stagiune

- patru săli proprii de spectacole

- trupă stabilă

- vizibilitate şi prezenţă activă pe alte scene

din ţară prin intermediul turneeelor şi

festivalurilor

- capacitate de producţie proprie

- personal calificat cu responsabilitaţi

concrete

- infrastructură

- suportul financiar al Ministerului Culturii

- Iaşul - oraş universitar, cu un public

tânăr, receptiv

- interesul regizorilor importanţi pentru

scena de la Iaşi

- parteneriate cu alţi operatori culturali

- turnee în regiune

- mediu economic în creştere ce

favorizează deschiderea către cultură

- finanţări europene pentru mediul cultural,

deci implicit cel al teatrului

- deschiderea Primăriei pentru proiecte

culturale

- parteneri economici deschişi colaborarilor

interdisciplinare

(W) PUNCTE SLABE (mediu intern) (T) AMENINŢĂRI (mediu extern)

- lipsa spaţiilor de depozitare pentru

decoruri

- personal tehnic insuficient

- personal necalificat la compartimentul

lumini

- lipsa personalului specializat în

realizarea de proiecte europene

- - bugete aprobate cu întârziere

- blocarea investiţiilor pe anumite direcţii

- zona concurenţială reprezentată de

divertismentul comod (televiziune, internet)

- legislaţia specifică deficitară

- regiune economică săracă

12

3.Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia

Strategia de marketing și comunicare anuală a continuat și îmbunătățit seria acțiunilor

uzuale de promovare a producțiilor și imaginii Teatrului Național. În paralel cu acestea,

au fost concepute acțiuni specifice de publicitare a evenimentelor majore ale anului

aniversar (200 de ani de la prima reprezentaţie a unei piese de teatru in limba

română, 175 de stagiuni la Teatrul Naţional, 120 de ani de la inaugurarea clădirii, 140

de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume).

Pachet creație grafică

crearea identității vizuale pentru promovarea evenimentelor propuse pentru

anul aniversar și lansarea ei în luna ianuarie 2016

realizarea graficii pentru materialele de promovare propuse (mesh, banner,

afiș, materiale video, catalog)

Acțiuni PR în perioada septembrie – decembrie 2016

Evenimente speciale create pentru a marca anul aniversar al Teatrului

Național Iași:

10 -17 decembrie 2016 - Expoziția în aer liber La gard: Teatrul nostru. O

istorie vizuală. Eveniment organizat cu sprijinul Casei de Cultură „Mihai

Ursachi”.

16 decembrie 2016 - Semnal editorial - „Vârstele scenei”, două volume

semnate de criticul de teatru Ştefan Oprea şi apărute la Editura Junimea.

Evenimentul a avut loc în foaierul Teatrului Național, înaintea spectacolului

aniversar Teatru 200.

13

Evenimente cu tradiție:

implicarea în Campania UNITER Artiştii pentru artişti cu spectacolul

Cântăreața cheală (24 martie 2016)

organizarea de evenimente specifice proiectului şcolar Şcoala Altfel (program

de vizitare a Teatrului, materiale informative distribuite elevilor)

participarea la unele evenimente organizate de segmentul de public

tânăr(baluri ale bobocilor, evenimente studenţeşti, competiţii şcolare) prin

acordarea de premii(invitaţii la teatru, obiecte promoţionale)

Relațiile cu presa. Acțiuni

conferinţe de presă realizate cu ocazia premierelor sau a altor evenimente

conexe

Conferințe de presă organizate:

15 decembrie – premiera „Teatru 200”

comunicate periodice însoţite de afiş şi fotografii în presa regională,

naţională(radio, tv, presa scrisă, presa electronică)

Număr comunicate de presă redactate: 33

comunicate frecvente, fotografii, spoturi pe pagina de Facebook și pe site-ul

instituției

concursuri de fidelizare a spectatorilor pe paginile web ale partenerilor, la

radio, la televiziunile locale, online, în ziare şi reviste;

spoturi video de promovare (site-ul propriu, portaluri specializate, televiziuni

partenere, display, plasme);

spoturi audio de promovare (radiouri partenere)

încheierea de noi parteneriate media

Activități cu grupuri-țintă - organizarea periodică de întâlniri cu publicul-țintă

al sălilor de spectacol:

8 noiembrie 2016 – discuție cu publicul la Uzina cu Teatru după vizionarea

performance-ului Antisocial, un parteneriat între Teatrul Național Iași și

Antisocial, un proiect de Artă Activă care combină tehnici de devising, teatru

documentar și observațional, explorând noi tipuri de teatralitate și structuri

14

dramatice. Spectacolul este produs de Teatrul Național Radu Stanca Sibiu și

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Promovare online

www.teatrulnationaliasi.ro

Optimizări decembrie 2016:

implementarea versiunii responsive a website-ului (pentru tablete și

telefoane mobile)

integrarea Mailchimp

implementarea optimizată a secțiunii Informații de interes public și

Achiziții publice

Număr abonați în modulul newsletter: 1996

www.facebook.com/TNIASI

Pagina oficială a Teatrului Național este o sursă generoasă și updatată de

forografii, trailere și informații proaspete despre producțiile și evenimentele

stagiunii în curs, despre actori, spectacole venite în turneu, participări la

festivaluri de teatru sau la alte evenimente culturale.

Număr de aprecieri: 19.000

Număr de urmăritori: 19.000

Media impactului postărilor/săptămână: 17.000

Numărul persoanelor care au adăugat vizite: 24.000

Număr de recenzii: 445 (405 de 5 stele)

www.youtube.com

Contul creat facilitează utilizatorilor de pretutindeni vizualizarea tuturor

trailerelor, fiind o modalitate optimă de atragere a spectatorilor către cele patru

săli de spectacole, dar şi de popularizare a producţiilor teatrale proprii la nivel

internaţional.

Trailerele (cu trimitere de link pe YouTube) pot fi accesate direct de pe

www.teatrulnationaliasi.ro.

15

www.eventim.ro

De la an la an, platformă de vânzare online a biletelor înregistrează un număr

crescut de vânzări, publicul orientându-se tot mai mult către acest tip facil de

achiziționare. Platforma asigură și informarea promptă cu privire la

programarea spectacolelor, prezentarea pe larg a acestora(distribuție, sinopsis,

durată, diagrama sălii). Link-ul poate fi accesat de pe

www.teatrulnationaliasi.ro și de pe www.facebook.com/TNIASI.

Ex. creșterea vânzărilor online a biletelor pe perioada raportată

luna 2015 2016

septembrie 239 918

octombrie 329 629

noiembrie 349 197

decembrie 272 623

Publicitatea outdoor

Promovarea imaginii și spectacolelor Teatrului Național prin expunerea de:

afișe de mari dimensiuni pe 31 de panouri stradale de tip backlit, în toate

cartierele ieșene

afișe pe 2 coloane publicitare

bannere expuse în capusuri studențești, marile bulevarde, cenre comerciale,

zona Teatrului,

mesh expus pe Teatru³

difuzare 22 trailere pe display stradal

difuzare 22 trailere în 10 stații de călători

S-au creat noi parteneriate cu companii de afișaj stradal pentru un număr cât mai

mare de suporturi de promovare exterioară. Ca urmare, producția de materiale

publicitare a crescut cu 15%.

16

Publicitatea indoor

diversificarea continuă a promovării în spațiile Teatrului Național (mesaj,

grafică, suport)

difuzarea trailerelor de spectacol și a inserturilor de știri la Iulius Mall si

Palas Mall, pe 8 ecrane digitale și pe un videowall cu 2 fețe

difuzarea trailerelor pe monitoarele Aeroportului Iași

prezența trailerelor pe monitoarele din foaierul Sălii Mari și de la Teatru³

difuzarea de flyere în sediile firmelor partenere (agenții imobiliare, cafenele,

instituții de invățământ etc)

Traffic advertising

amplasare afișe cu programarea spectacolelor în mijloacele de transport în

comun

rulare trailere și inserturi de știri în 100 de mijloace de transport în comun

Materiale de promovare (printuri):

În perioada raportată, evenimentele instituției au beneficiat de următoarele printuri:

100-200 afișe/eveniment de diferite mărimi pentru publicitatea stradală și

indoor

6 bannere/eveniment expuse în cartierele ieșene și în centre comerciale

4 roll–up-uri de imagine amplasate în instituții partenere

1 mesh pe clădirea Teatru³

200 flyere/eveniment

200 invitații pentru evenimente

fotografii pentru expoziții

album aniversar (realizat de secretariatul literar)

Ca urmare a numărului mare de evenimente produse în anul aniversar și a

achiziționării unui plotter, cantitatea și calitatea materialelor de promovare au

crescut considerabil.

17

1. Număr de activități educaționale 2

2. Număr de apariții media (fără comunicate de presă) 35

4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari

1. Propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (studii de consum,

cercetări, alte surse de informare)

Studiul pieţei rămâne o prioritate managerială pentru o bună cunoaştere a

categoriilor de beneficiari şi a nevoilor de consum cultural ale acestora.

Programele repertoriale dezvoltate pe categorii de public reflectă o bună

identificare a acestor segmente. Vorbim de un public al Marilor spectacole (Sala

Mare), de unul al Inovaţiei limbajului regizoral (Teatru³), al Art Factory/Generaţia

care vine (Uzina cu Teatru), al Societarilor Teatrului Naţional (Sala Studio), sau al

programului Când comedia este rege.

18

Având în vedere costurile ridicate ale unui studiu de piaţă, o astfel de

cercetare a fost reorientată către tehnici de investigare mai puţin costisitoare, cu

concluzii eficiente pentru structurarea viitoarelor strategii manageriale şi de

marketing.

Ca urmare, pentru evaluarea comportamentului de consum, a gradului de

satisfacţie şi loialitate a beneficiarului, pentru identificarea profilului sociologic al

potenţialelor segmente de public, am recurs la următoarele metode:

organizarea periodică de focus–grupuri pe un eşantion reprezentativ de

spectatori fideli;

colaborarea cu Facultatea de sociologie din cadrul Universităţii “Alexandru

Ioan Cuza” din Iaşi, în vederea realizării de chestionare de către studenţi;

înregistrarea feedback-ului publicului (reclamaţii, sugestii) din email-uri,

pagina de Facebook, site-ul propriu, apeluri telefonice;

completarea unui chestionar la punctul de vânzare (Agenţia Teatrală).

5. Grupurile ţintă ale activităţilor instituţiei

Teatrul Naţional” Vasile Alecsandri” Iaşi a sărbătorit în anul 2016 patru

evenimente majore cu o rezonanţă profundă pentru cultura şi spiritualitatea

românească : 200 de ani de la prima reprezentaţie, la Iaşi, a unei piese de teatru

în limba română, 175 de stagiuni la Teatrul Naţional,120 de ani împliniţi de la

inaugurarea clădirii şi 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume,

la Iaşi.Contextul aniversar a permis diversificarea ofertei culturale a instituţiei prin

organizarea de manifestări colaterale producţiei de spectacole: expoziţia Teatrul

nostru. O istorie vizuală, Zilele Seniorilor Teatrului Naţional, lansarea de carte

Măria Sa, Teofil Vâlcu de Ştefan Oprea, implicarea în proiectul independent

Platforma de Teatru Politic, parteneriatul în realizarea concertului acustic cu trupa

Cuibul sau proiectul Teatru Forum care l-a avut ca amfitrion pe dramaturgul Matei

Vişniec - au adus la teatru alte diviziuni de public. Strategia managerială de

elaborare a programelor a păstrat direcţionarea lor pe tipuri de public ţintă, fiecare

având o focusare bine delimitată implicit pe destinaţia spaţiului de joc în care este

produs şi reprezentat proiectul, conform analizei prezentate mai jos:

19

Societarii Teatrului

Naţional

Spectacolele prezentate

sunt cele mai longevive

prin numărul de

reprezentaţii şi de

spectatori şi reflectă

interesul publicului către

şcoala de teatru ieşeană

şi către numele ei de

referinţă.

30-80 ani

Mediu urban

Studii medii şi superioare

Sala Studio „ Teofil

Vâlcu”

Generaţia care vine/ Art

factory

Colaborare cu formule de

teatru independent,

experiment, originalitate,

despărţirea de tipare. Fie

că este vorba de autori

tineri, de regizori ai

generaţiei tinere sau de

viitorii actori, ei îşi găsesc

publicul care le simte

pulsul.

16-50 ani

Mediu urban

Studii medii şi superioare

Sala Uzina cu teatru

Inovaţia limbajului teatral Lecturi regizorale

inovative, propuneri

îndrăzneţe, structuri

teatrale polimorfe. Spaţiul

de la Teatru³ este unul

privilegiat în cazul acestor

producţii.

16-50 ani

Mediu urban

Studii medii şi superioare

Sala Teatru³

Când comedia este rege Spectacole preferate de

publicul care caută

evadarea rapidă din

cotidian, texte cu un umor

de calitate, subtil, departe

de facil şi de facilităţile

mediatice.

18-80 ani

Mediu urban

Studii medii şi superioare

Sala Studio, Uzina cu

teatru.

20

Mari spectacole Programul Mari

spectacole lansează

adevărate provocări. Fie

că e vorba de un text

extrem de actual, de

lectură regizorală în cheie

modernă sau de impactul

unui spaţiu de joc cu totul

special, spectatorul are la

ce medita.

18-80 ani

Mediu urban

Studii medii şi superioare

Debut în regie Competiţie a absolvenţilor

studiilor de regie cu

maxim două spectacole

realizate (unul din ele fiind

licenţa) Câştigătorul are

posibilitatea de a-şi monta

spectacolul la Sala Uzina

cu Teatru, cheltuielile de

producţie fiind acoperite

de Teatrul Naţional Iaşi.

18- 35 ani

Studii superioare

Programul Joc/Teatru un program de educaţie prin teatru în parteneriat cu

instituţiile de învăţământ (prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi) a

avut primele ateliere de teatru- deja la acest capitol există un eveniment anual cu

titlul Teatru sub castani realizat în colaborare cu Liceul „Mihai Eminescu” şi derulat

la Sala Uzina cu teatru, eveniment dedicat spectacolului de teatru pentru copii în

limbi străine.

Paleta largă de public reprezintă o consecinţă a misiunii declarate a

Naţionalului ieşean - aceea de creare a unor programe culturale care să se impună

prin calitate, ofertă şi diversitate.

5. Profilul beneficiarului actual

Teatrul Naţional ieşean a reuşit prin politici manageriale coerente să îşi

formeze un public educat, bun cunoscător al fenomenului teatral, capabil să

rafineze selecţia ofertei repertoriale. Calitatea actului artistic oferit publicului în

21

ultimii ani, titlurile atent selecţionate, regizorii de top care au montat aici, precum şi

o trupă care evoluează profesional, au generat o mobilitate a multor beneficiari pe

fiecare tip de program repertorial în parte.

Consumatorul participativ

De la o stagiune la alta, de la o evaluare a profilului sociologic al

beneficiarului de cultură la alta, se evidenţiază un segment de public cu aşteptări

estetice tot mai ridicate, cu un grad de selecţie avizat şi cu o puternică orientare

către modalităţi de expresie teatrală alternativă, contemporană. Vorbim aici despre

consumatorul din categoria de public tânăr, cu venituri reduse spre medii, 18 - 28

de ani, solid ancorat în viaţa culturală urbană, cu studii universitare în curs sau

absolvite, foarte activ în mediul virtual şi, ca atare, bine informat, internetul fiind un

instrument utilizat în forţă de Teatrul ieşean. Acest segment a căpătat un acut simţ

critic, a devenit o voce în trasarea direcţiilor strategice ale Naţionalului. El are o

atitudine deschisă, participativă, faţă de orice activitate de tip cultural organizată de

Teatru (spectacol, expoziţie, seminar, conferinţă, lansare de carte). Are reacţie

imediată în mediul online şi ajută la promovarea evenimentelor punctuale şi a

imaginii instituţiei în ansamblu. Acest beneficiar apreciază programele: Art

Factory/Generaţia care vine (Uzina cu Teatru), Inovaţia limbajului regizoral

(Teatru³), Mari spectacole (Sala Mare).

Conform Barometrului de Consum Cultural din 2014, categoria de public

tânăr, la nivel naţional, merge la teatru de câteva ori pe lună şi este mai fidel

acestei forme de expresie artistică, comparativ cu celelalte arte ale spectacolului.

Consumatorul poveştilor de viaţă

Un alt segment este format din publicul activ profesional, educat, cu vârsta

cuprinsă între 28-45 de ani, cu venituri medii-peste medie, cu timp limitat.

Frecventarea sălilor de spectacol este un prilej pentru el de a evada din cotidian,

de a se relaxa şi a petrece timp calitativ cu familia sau cu prietenii. Alegerile sale

sunt dictate de aceste nevoi, ca urmare, el devine un spector al poveştilor de viaţă

şi al comediei. Specific acestui segment este prezenţa sa şi în grupuri organizate

corporatiste, ca metodă de team building. Consumatorul de acest tip poate fi

întâlnit cu precădere la spectacolele montate la Sala Studio, dar are un gust format

şi pentru producţiile Sălii Mari sau Teatrului³.

22

Un public al maturităţii şi loialităţii

Un public matur, care a atins vârsta retragerii din activităţile profesionale,

onorează Teatrul Naţional prin fidelitatea şi respectul pe care îl poată scenei

teatrale ieşene. Discutăm despre un public care a crescut cu actorii Teatrului şi

care a dezvoltat legături puternice cu aceştia. Un public conservator, iubitor de

producţii clasice, nelipsit de la premiere, prezent şi la alte evenimente organizate

de Teatru (aniversări ale actorilor – programul Seniorii Teatrului, expoziţii, lansări

de carte). Sunt spectatorii programelor Societarii Teatrului Naţional, Mari

spectacole, Când comedia este rege.

Juniorii

Repertoriul Teatrului Naţional Iaşi a inclus, în fiecare stagiune, spectacole

care să slujească intereselor educaţionale ale elevilor. Proiectul Teatru sub

castani, un parteneriat cu tradiţie dintre Teatrul Naţional Iaşi şi Colegiul Naţional

Mihai Eminescu formează de timpuriu obişnuinţa de consum cultural de calitate.

Un segment alcătuit din elevi de vârstă gimnazială şi liceală calcă pragul

sălilor de spectacol, însoţiţi de familii sau în grupuri organizate, pe întreaga

perioadă a stagiunii. În timpul săptămânii Şcoala Altfel, numărul acestui segment

creşte considerabil.

Un segment de public integrat în programele Mari spectacole, Art

Factory/Generaţia care vine, Când comedia este rege.

Acestui segment i se va acorda o atenţie specială şi în perioada

managerială următoare, reflectată în producţii speciale destinate acestei vârste şi

cursuri de teatru la care se pot înscrie.

B. Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea

acesteia:

1. adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la

nivel național și la strategia culturală a autorității

Teatrul Național din Iași se raportează în permanență la politicile culturale la

nivel național având ca reper Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-

2020 (SCPN 2016-2022) și, implicit, interesul pentru atingerea obiectivelor și

direcțiilor necesare în perspectiva susținerii și diversificării ofertei specifice, cu

23

accent pe experiment, explorare și excelență, în paralel cu întărirea capacității

instituționale.

In aceste sens s-au derulat în 2016, înafara proiectelor specifice, colaborări

instituționale în aria abordării segmentului care încurajează mobilitatea

practicienilor culturali și turismul cultural generator de valoare economică prin

intrarea Teatrului Național din Iași în European Route of Historic Theatres,

proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa în care

Teatrul Naţional ieşean a fost propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea

Neagră și în proiectul The Silk Road International League of Theatres (Liga

Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) demarat de China Arts and

Entertainment Group (CAEG) susţinut de Ministerul Culturii din China care îşi

propune să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii.

In direcția accesului la cultură Teatrul Național din Iași a realizat în anul

2016 patru turnee în mediul rural și în orașe mici( Pomârla, Săveni, Gura

Humorului, Suceava) iar pedagogia creativă a găsit suport în programul

Joc/Teatru.

Cum Iaşul este un pol cultural important care aglutinează tradiţie şi

vizionarism şi cum Naţionalul ieşean îşi doreşte să construiască o imagine

completă a esteticii teatrale actuale, strategia sa culturală îndreptându-se către

diversificarea cât mai pertinentă a programelor culturale care să satisfacă ambele

tabere. Este esenţială şi raportarea la tradiţie – la cei 200 de ani de teatru în limba

romană şi la cele 175 de stagiuni de Naţional- dar şi racordarea la realitatea

imediată, cea care justifică un proiect teatral colat pe nevoile estetice ale timpului.

Programele şi proiectele vin să definească, peste această identitate hibridă

care e proprie oricărui teatru de repertoriu, o altfel de amprentare, cea proprie unui

parcurs strategic care se defineşte în linii fundamentale prin obiectivele generale

propuse: diversitate, continuitate, performanţă, vizibilitate şi redimensionare.

2. orientarea activității profesionale către beneficiari

Teatrul Național din Iași își orientează în mod constant activitatea către

public, consolidând legăturile dintre actul teatral şi comunitate pe mai multe

segmente:

-promovarea unui act teatral de calitate

24

-diversitatea experienţelor teatrale ca miză importantă a unui repertoriu stratificat

ce poate răspunde necesităților beneficiarilor actuali

-stimularea dramaturgiei naționale, demers esenţial pe scena primului Teatru

Naţional din România

-prezența pe scena ieșeană a unor regizori de top din țară și din străinătate și

menținerea publicului-beneficiar în permanentă conexiune cu tot ce este nou și

valoros în artele spectacolului

- acțiuni culturale care să faciliteze accesul la spectacole pentru anumite categorii

de public( reduceri de bilete, bilete profesionale etc.)

-valorizarea creației teatrale în context european și nu numai

-exploatarea potențialului instituției ca spațiu viu, uzină de creație dar și ca bun de

patrimoniu

3.analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi a structurat direcțiile sale de acțiune

în raport cu strategia de dezvoltare a instituției. Astfel, distingem următoarele

orientări principale:

Direcții de acțiune Analiza direcțiilor de acțiune din perspectiva evoluției

profesionale a instituției

1.Coerență și diversitate

Planificarea echilibrată a proiectelor ţinând cont de ponderea

creaţiilor provenite din spaţiul clasicilor,al dramaturgiei

naţionale,al dramaturgiei contemporane

2.Excelență

Păstrarea standardelor de excelenţă în privinţa calităţii actului

artistic, situarea producțiilor scenei ieșene în preferințele criticilor

și ale publicului.

3.Vizibilitate

Accentuarea promovării naționale și internaţionale a patrimoniului

de spectacole prin participarea la festivaluri, prin turnee și alte

manifestări specifice.

25

4.Programe dinamice

Proiecte novatoare

Implementarea de programe care să aducă alte categorii de

public şi să diversifice oferta de produs cultural: programul

educaţional Joc/Teatru, proiectul Debut în regie destinat tinerilor

absolvenţi din domeniul teatrului, programul (IN)dependent -

organizarea de evenimente conexe producţiei de spectacole în

parteneriat cu alte instituţii de cultură

5.Scena ieșeană în

circuitul teatral

internațional/rețele

profesionale de teatru

Intrarea Teatrului Național din Iași în European Route of

Historic Theatres, proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia

Teatrelor Istorice din Europa în care Teatrul Naţional ieşean a

fost propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea Neagră

și în proiectul The Silk Road International League of Theatres

(Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) demarat

de China Arts and Entertainment Group (CAEG) susţinut de

Ministerul Culturii din China.

( Punctul B, subpunct 1)

6.Pregătire profesională

continuă

Trupa Teatrului Național Iași se perfecționează în mod constant

prin lucrul cu regizori importanți care provin din școli de teatru

diferite, participă la ateliere de specialitate și abordează și alte

segmente din artele spectacolului( muzică, mișcare scenică etc.)

C) Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau

de reorganizare, pentru mai buna funcţionare, după caz:

1. Măsuri de organizare internă :

- Constituirea, prin decizie a directorului general a comisiilor de inventariere a

patrimoniului, conform legii, pentru anul 2016;

- Constituirea, prin decizie a directorului general a comisiei de examinare

pentru examenul de promovare pentru funcția de Actor, gradele

profesionale II și IA;

- Stabilirea, prin decizii ale directorului general, a tarifelor biletelor de intrare

la spectacolul “Teatru 200” și a prețului de vânzare a “Albumului aniversar”;

- Constituirea, prin decizie a directorului general, a comisiei de concurs în

vederea ocupării postului vacant de auditor intern.

- A fost actualizat, conform prevederilor art.4 al.(2) al Ordinului nr.400/2015,

cu modificările și completările ulterioare, de către structura cu atribuții de

26

monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a implementării şi

dezvoltării sistemului de control intern managerial, Programul de dezvoltare

a sistemului de control intern managerial, cuprinzând obiective, acțiuni și

termene.

2. propuneri privind modificările reglementărilor interne :

- Ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și funcționare a

instituției, a fost elaborat, în conformitate cu prevederile Legii nr.477/2004,

Codul de conduită a personalului contractual din Teatrul Național “Vasile

Alecsandri” Iași.

- A fost elaborat, armonizat cu modificările legislative și cu prevederile

Regulamentului de Organizare și Funcționare, Regulamentul de Ordine

Interioară a instituției.

3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere:

Consiliul administrativ al Teatrului Național “ VASILE ALECSANDRI “ Iași a fost

numit prin Decizia nr. 27 / 30.04.2015 . În perioada raportată Consiliul de

Administrație s-a întrunit de 3 ori :

- ședinta din data de 13.10.2016 – informații privind punerea în scenă a

spectacolului “ Furtuna “ , în regia Cristinei Paulhofer și scenografia lui Lili

Wanner . Premiera urmează să aibă loc la începutul lunii decembrie 2016 .

Deasemeni în luna Decembrie 2016 , va avea loc premiera cu spectacolul

Teatru 200 , in regia lui Cristian Hadji – Culea si unde vor fi distribuiți toți

actorii Teatrului Național Iași ;

- ședinta din data de 4. 11. 2016 – propunere privind vânzarea biletelor la

spectacole în foyerul treatrului , iar Agenția de bilete va deveni o sală

deschisă pentru întalnirea cu publicul și presa. Pe data de 17. 12. 2016, va

avea loc ultimul spectacol din acest an .

- ședinta din data de 19.12. 2016 – informații privind punerea în scenă a unui

spectacol în regia lui Radu Afrim și scenografia Irinei Moscu. Referitor la

27

cererea d-nului Burlacu Valeriu, fost șef formație muncitori, prin care

solicită colaborarea cu Teatrul Național Iași , acest lucru este posibil , dar nu

mai mult de 30 de zile .

Consiliul Artistic al Teatrului Național Iași, a fost numit prin Decizia nr. 31/

08.05.2015 și s-a întrunit de trei ori în perioada raportată:

- ședința din 12 septembrie: discuții despre propunerile repertoriale, orarul

premierelor și reluărilor pentru noua stagiune; s-a stabilit conținutul manifestărilor

dedicate sărbătorilor teatrului de la sfârșitul anului (expozițiile, lansarile de carte,

spectacolul aniversar); s-a discutat participarea Teatrului Național la Festivalul

Național de Teatru, la Săptămâna Teatrelor Naționale de la Chișinău și la

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad

- ședința din 30 noiembrie: vizionarea spectacolului Furtuna și discutarea

strategiei de promovare pentru premiere și evenimentele conexe; s-a discutat

despre editarea unui album aniversar care să conțină repere esențiale din

cronologia evenimențială a Teatrului ieșean;

- ședința din 14 decembrie : vizionarea spectacolului Interviul, consultare

privind definitivarea calendarului Sarbătorilor Teatrului, discuții privind organizarea

orarului de premiere și repetiții pentru anul 2017

4 . Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției ( fluctuație, cursuri,

evaluare, promovare, motivare/ sancționare ) .

În perioada de referință dinamica resurselor umane a fost determinată de o

fluctuația redusă de personal, respectiv :

- încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților pentru postul

de muncitor mânuitor – decor , treapta profesională I , studii medii ;

- încetarea de drept al contractului individual de muncă pentru postul de

maestru – sunet , Treapta profesională I , studii medii .

În perioada de referință , instituția a organizat concurs de angajare conform H.G.

286 / 2011 , pentru postul de auditor – intern .

Au fost ocupate pe o perioadă determinată, prin acordul părților,

următoarele posturi vacante:

- 1 post actor , grad prof. I, angajare prin cumul de funcții;

- 1 post consultant artistic, grad prof. I, angajare prin cumul de funcții;

28

Conform prevederilor legale în vigoare , formarea profesională se face în

baza unei planificări anuale aprobate de directorul general al instituției , acolo unde

apare o nevoie de formare profesională solicitată de către conducatorii locurilor de

muncă .

În perioada de referință nu au fost organizate cursuri de formare

profesională .

În cadrul instituției , evaluarea se face pe baza criteriilor stabilite prin

Regulamentul cadru privind evaluarea performanțelor profesionale individuale ale

personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Culturii , aprobat prin

Ordinul nr. 2331 / 18.05.2011 . Pentru anul 2016 , evaluarea performanțelor

individuale ale personalului s-a efectuat în luna aprilie 2016 .

În perioada de referință au fost promovate un nr. de 2 persoane care

îndeplineau condițiile prevăzute de lege , respectiv , promovarea s-a facut prin

transformarea propriului post din Statul de functii , într-un nivel imediat superior ,

astfel :

- Actor grad profesional I , în actor grad profesional IA ;

- Actor debutant , în actor grad profesional II .

5. măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei,

îmbunătăţiri/refuncţionalizări ale spaţiilor;

În conformitate cu prevederile contractului de lucrări nr 1837/13.12.2013

încheiat cu SC IASICON SA și a graficului de execuție pentru investiţia Rest de

executat pentru finalizare investiție”Teatrul Național Vasile Alecsandri”Iași –

Restaurare, consolidare corp 4 Teatrul Național, reparații, instalații în CT

Teatru (Uzina electrică) – autorizată inițial cu AC nr.66/27.01.2014, continuată cu

AC nr.452/14.05.2015, lucrările de construcții-instalații au continuat și pe parcursul

anului 2016. S-a avut în vedere în special consolidarea-reabilitarea etajului 1-

corpul 4 și reparații în CT Teatru(Uzina electrică). Au fost executate următoarele

lucrări:

- continuarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirii pe zona etajului unu

cu stâlpi buiandrugi de beton armat, refaceri de zidării și recompartimentări,

- desfaceri pardoseli existente și montat pardoseli noi din parchet, mozaic,etc..

- demontat , recondiționat și montat tâmplarie interioară și exterioară,

- decapare tencuieli interioare, refacerea lor și a finisajelor glet, vopsitorii,etc.

29

Mobilierul și lambriurile pentru birourile de la etajul unu prevazute în

contractul de excuție nu au putut fi realizate deoarece dispoziția de șantier pentru

suplimentarea acestea a fost emisă cu întârziere și furnizorul nu a mai putut realiza

în timp util noua cantitate. Din această cauză nu au putut fi terminate o parte a

lucrărilor de finisaj a încăperilor.

În această zonă au fost refăcute instalațiile electrice de curenți tari: prizele

de putere, iluminatul normal, iluminatul pentru evitarea panicii și instalațiile

electrice de curenți slabi: instalație de semnalizare, detecație, alarmare incendiu,

instalațiile date-voce (internet, telefon). Din punct de vedere a instalațiilor sanitare

au fost executate instalațiile de stingere incendiu (hidranții interiori) și instalația de

apă rece, apă caldă-menajeră. Privind instalațiile termice interioare au fost

montate corpurile de încălzire(caloriferele), coloanele, ramificațiile, etc. Referitor la

climatizare a fost realizată instalația de răcire în demisol, parter, etaj unu și

platformă exterioară (legatura cu cillerul), au fost montate aparatele de aer

condiționat în birouri care vor funcționa, din punct de vedere tehnologic, doar în

anul 2017.

La centrala termică au fost finalizate lucrările de instalații de forță, de

iluminat și instalațiile termoenergetice cu Punerea în Funcțiune a celor

două cazane de 450 kw cu pompe, tablouri de automatizare , vase de expansiune,

boilere, distribuitoare, etc…

Lucrările enumerate mai sus au fost realizate cu respectarea proiectului de

execuție și a legilor și normativelor de referință în vigoare. Documentele primare

și releveele photo care atestă calitatea lucrărilor au fost întocmite pe parcursul

execuției și fac parte integrantă din cartea tehnică a acestei investiții.

6. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii

sau a altor organisme de control în perioada raportată.

În perioada de raportare au fost realizate două rapoarte de audit intern de

către fostul auditor , în urma carora nu s-au constatat abateri de la legislația și

normele în vigoare care să implice măsuri de dus la îndeplinire.

De altfel, în aceeași perioadă de manageriat cf. contract management

nr. 67/24.08.2016 nu s-au efectuat controale de către organisme externe.

30

D) Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei:

1. analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul

contabil al perioadei raportate;

1.1 Total an 2016

LEI

Buget de Venituri

și Cheltuieli

Buget aprobat Buget realizat Grad de utilizare

a bugetului ( %)

1 2 3 4= 3 /2 x 100

Venituri totale,

din care:

13.136.000 13.146.756 100,08

Venituri proprii 756.000 766.756 101,42

Subvenții 12.380.000 12.380.000 100

Cheltuieli totale,

din care:

13.136.000 12.125.194 92,30

Cheltuieli de

personal

4.753.000 4.689.751 98,67

Bunuri și servicii,

din care:

4.915.000 4.694.953 95,52

Program minimal 1.400.000 1.300.329 92,88

Cheltuieli de

capital

3.468.000 2.740.490 79,02

Pe întreg anul 2016 execuția bugetară relevă, conform datelor din darea de

seama contabilă, depășirea veniturilor proprii cu 1,42 %.

De menționat faptul că Sala Mare a Teatrului Național Iași este împărțită cu

Opera Română Iași ca timpi de joc și de repetiții, fiind spațiu cu un număr vandabil

de locuri (722 locuri).

31

1.2. Pentru perioada de raportare 24.08.2016-31.12.2016

LEI

Buget de Venituri

și Cheltuieli

Buget aprobat Buget realizat Grad de utilizare

a bugetului ( %)

1 2 3 9

Venituri totale,

din care:

7.379.697 7.390.417 100,15

Venituri proprii 194.697 205.417 105,51

Subvenții 7.185.000 7.185.000 100

Cheltuieli totale,

din care:

7.379.697 7.079.686 95,93

Cheltuieli de

personal

2.079.000 2.016.150 96,98

Bunuri și servicii,

din care:

2.543.000 2.323.046 91,35

Program minimal 1.400.000 1.300.329 92,88

Cheltuieli de

capital

2.757.697 2.740.490 99,38

Pentru perioada de raportare (24.08.2016- 31.12.2016) veniturile proprii au

fost depășite cu 5,51 %, venituri obținute primordial din activitatea de bază(vânzari

bilete și programe de sală).

In contractul de manageriat sunt incluse trei proiecte, toate realizate la Sala Mare

( ,,Goldberg Show" - premiera in 5.11.2016, ,,Furtuna" - premiera în 4.12.2016 și

,,Teatru 200"- premiera 16.12.2016) și un proiect ( ,,Interviul" - premiera in

17.12.2017) la Sala Studio (100 locuri), fiind jucate spre finalul anului, între timpul

de spectacole existând și perioade de repetiții pentru realizarea urmatorului proiect

minimal.Diferența dintre veniturile totale (vanzari bilete si programe + subvenție)

provine din virarea la bugetul statului a sumelor nesemnificative intre devizele

estimate si cele efective si o suma mai mare provenind din cheltuieli de capital, din

lucrari de restaurare cladire nefinalizate.

32

2. evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform

criteriilor de performanţă ale instituţiei din următorul tabel:

Nr.

crt. Indicatori de performanţă*

Perioada

Evaluată

(24.08.2016-

31.12.2016)

1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de

capital)/nr. de beneficiari= (4649927)lei /9168 spectatori) (lei) 507,19

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0

3. Număr de activităţi educaţionale 2

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă) 35

5. Număr de beneficiari neplătitori 1848

6. Număr de beneficiari plătitori 9168

7. Număr de expoziţii/Număr de reprezentaţii/ Frecvenţa medie zilnică 239

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale

Premiere : 4

Reluări : 11

Număr de

proiecte din

colaborări și

parteneriate:27

9.

Venituri proprii din activitatea de bază( lei),

- venituri din vanzarea biletelor de spectacol

Venituri proprii din alte activităţi, (lei)

- venituri din prestări servicii-

160.546

10. 44.871

33

E) Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea

obligaţiilor asumate prin proiectul de management:

1. Viziune

Adâncirea definirii identitare a Naţionalului ieşean printr-o abordare

coerentă a programelor care se vor dubla în perioada următoare

(alături de cele consacrate care şi-au dovedit viabilitatea vor fi

derulate altele noi, adresate segmentului tineri creatori/public tânăr).

Un teatru viu, loc esenţial de întâlnire pentru provocări, dezbateri,

deschideri, confruntări şi emoţii noi.

Consolidarea legăturilor dintre actul teatral şi comunitate.

Transformarea teatrului într-o platformă culturală a cărei menire să

fie plurivalentă- educativă, formatoare, spiritual-reflexivă, revelatoare,

asociativă, valorizatoare.

Stimularea dramaturgiei autohtone, demers esenţial pentru contextul

socio-istoric al acestui început de secol pe scena primului Teatru

Naţional din România.

Diversitatea experienţelor teatrale ca miză importantă a proiectului

nostru.

2. Misiune

Misiunea Teatrul Naţional din Iasi constă în producerea de spectacole de

valoare care să devină evenimente teatrale şi culturale. Pentru acest lucru Teatrul

Naţional din Iaşi pune în valoare atât dramaturgia naţională (cu un accent în

dreptul dramaturgiei româneşti actuale) cât şi pe cea universală, clasică şi

contemporană în spectacole reprezentative prin calitatea actului artistic din punct

de vedere regizoral, scenografic, interpretativ. Identitatea instituţiei Cel mai vechi

teatru national – Cel mai nou complex teatral (4 săli, 4 teatre în unul) înseamnă

preocupare pentru orizonturi de creaţie diverse, pentru combinarea direcţiilor de

producţie consacrate cu semantici novatoare care provin “dinafara zidurilor”, din

zone alternative, independente- teatru social, teatru istoric, teatru documentar,

teatru politic.

Viziunea managerială structurată pe obiective se regăseşte astfel:

34

35

3.Obiective (generale şi specifice)

a. Dezvoltarea brandului conceput în 2012 de “Cel mai vechi teatru din ţară,

cel mai nou complex teatral” prin promovarea tuturor spaţiilor de joc:

Sala Mare, redeschisă în 2012, Sala Teatru3, Sala Uzina cu teatru şi Sala

Studio), a identităţii lor specifice şi a proiectelor dinamice şi consistente

calitativ derulate aici. Acest obiectiv general se va atinge prin următoarele

obiective specifice:

Alcătuirea unui repertoriu coerent şi echilibrat care să alăture texte

valoroase din dramaturgia românească şi universală, clasică şi

modernă;

Diversitate: crearea unor programe teatrale care să permită

contextualizarea culturala şi artistica a spectacolelor, atragerea de noi

forme spectaculare, întemeierea unei alterităţi;

Participarea cu producţii reprezentative în festivaluri din ţară şi

străinătate;

Implementarea de structuri europene de vizibilizare a evenimentelor

organizate.

b. Extinderea, diversificarea şi loializarea publicului

Strategii de comunicare ce urmăresc calibrarea atentă a marketingului

producţiilor proprii prin realizarea parteneriatelor cu alţi actori din spaţiul

cultural şi prin conectarea la evenimente specifice din ţară şi din

străinătate;

Creşterea accesului publicului prin atragerea a ceea ce se numeşte în

procesul de democratizare culturală, ”non-public” (acel segment care nu

are în intenţie să frecventeze vreodata o sală de teatru),

responsabilitatea aparţinând segmentului de teatru social.

c. Stimularea dramaturgiei româneşti originale

Concursul de dramaturgie românească;

Montarea de piese româneşti în premieră absolută.

36

d. Creşterea performanţei trupei de actori ai TNI

Promovarea şi atragerea tinerilor creatori de teatru români (programul

Art Factory cu rezultate excelente şi prima ediţie a concursului DEBUT

ÎN REGIE care a înregistrat un număr mare de participanţi);

Perfecţionarea trupei prin crearea posibilităţii de a lucra cu actori,

scenografi si regizori importanţi care provin din diferite şcoli de teatru;

Dezvoltarea unui cadru profesional de dezbatere.

4. Strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management

Ritmul schimbărilor tematice şi estetice este unul benefic pentru strategia

culturală a unui teatru ca organism viu, proteic, vector şi oglindă a tendinţelor din

societatea contemporană.

Direcţia ecosistemului cultural în ansamblu este dictată de un mecanism de

selecţie datorat publicului care este beneficiarul nemijlocit al produsului; cu cât

avem mai multe instrumente de evaluare a acestuia cu atât mai mult strategia de

atingere a obiectivelor propuse va fi mai la îndemână. Din fericire, în lipsa unor

studii reale de marketing cultural, specializarea pe public dată de varietatea

tematică a spaţiilor de joc din teatrul ieşean a creat un instrument de măsură

realist, datorită căruia am putut aprecia tendinţele existente şi posibilităţile lor de

diversificare pe spaţiile identificate.

Cum Iaşul este un pol cultural important care aglutinează tradiţie şi

vizionarism şi cum Naţionalul ieşean îşi doreşte să construiască o imagine

completă a esteticii teatrale actuale, strategia sa culturală se îndreaptă către

diversificarea cât mai pertinentă a programelor culturale care să satisfacă ambele

tabere. Este esenţială şi raportarea la tradiţie – la cei 200 de ani de teatru în limba

romană şi la cele 175 de stagiuni de Naţional- dar şi racordarea la realitatea

imediată, cea care justifică un proiect teatral colat pe nevoile estetice ale timpului.

Programele şi proiectele vin să definească, peste această identitate hibridă care e

proprie oricărui teatru de repertoriu, o altfel de amprentare, cea proprie unui

parcurs strategic care se defineşte în linii fundamentale prin obiectivele generale

propuse: diversitate, continuitate, performanţă, vizibilitate şi redimensionare.

37

5.Strategie și plan de marketing

Tactici de marketing şi comunicare pliate pe obiectivele strategice

1. fidelizarea publicului câştigat şi atragerea de noi segmente de

consumatori de cultură

Acţiuni de fidelizare:

- informarea directă şi continuă privind evenimentele teatrului, programarea

spectacolelor, anunţurile de ultimă oră, cu ajutorul reţelelor sociale, a paginii de

Facebook a Teatrului, a site-ului www.teatrulnationaliasi şi a newsletter-ului;

- event marketing: felicitări trimise prin newsletter tuturor abonaţilor Teatrului

de sărbători, prin poştă electronică şi direct(felicitări tipărite, promoţionale) tuturor

partenerilor şi sponsorilor Teatrului;

- tombole în colaborare cu diverşi parteneri, organizate în foaierul Teatrului,

în timpul reprezentaţiilor, prin care publicul fidel poate beneficia de premii;

- păstrarea unei legături apropiate cu grupurile organizate loializate (şcoli,

parteneri economici, societate civilă) atât locali, cât şi regionali, prin informarea

continuă asupra noilor evenimente potrivite fiecărui grup în parte;

- continuarea parteneriatelor pe proiecte de cinematografie şi multimedia cu

Asociaţia Studenţilor Jurnalişti (eveniment – Serile Filmului Românesc), Luno

(eveniment -.aparat).

Acţiuni de atragere de noi segmente de public:

implemetarea unor strategii comune de marketing şi comunicare în

colaborare cu Opera ieşeană, Filarmonica şi ale instituţii culturale locale pe

proiecte punctuale, realizate în co-producţie. Tacticile astfel coagulate pot

include:

- întâlniri interdepartamentale pentru construirea unor strategii care să aibă în

centru interesele publicului şi dezvoltarea fenomenului cultural ieşean;

- pachet de promovare outdoor şi indoor comun, prin care se promovează

ambele instituţii;

- acţiuni de PR targetate care să aducă în faţa publicului vizat artişti ai

ambelor instituţii de cultură.

atragerea şi fidelizarea segmentului de vârstă primar-gimnazial-liceal

prin:

- creativitate în strategii de comunicare a proiectelor teatrale sociale şi

independente în care Teatrul devine partener (campanii PR puternice în

mediul virtual, iniţierea interactivităţii dintre teatrul social, independent,

38

ONG-uri, administraţia locală şi public prin dezbateri deschise, care pot fi

transmise live online;

- definitivarea unor parteneriate cu instituţiile de învăţământ în vederea

aducerii la Teatru a grupurilor organizate;

- promovarea Săptămânii Porţilor deschise, în perioada Săptămânii Şcolii

Altfel;

- atragerea de sponsori care, prin specificul activităţilor lor, să participe cu

bunuri şi servicii la concursuri, tombole organizate în Teatrul Naţional, pe

perioada evenimentelor culturale adresate acestui segment;

- trezirea interesului copiilor pentru teatru prin întâlniri dintre actori ai Teatrului

Naţional şi elevi în şcoli, în cadrul unor discuţii pe diverse teme stabilite de

comun acord cu cadrele didactice;

- realizarea unui pachet informativ atractiv pentru segmentul de vârstă mică,

pentru o mai bună cunoaştere a Teatrului Naţional Iaşi (pliante, flyere,

promoţionale utile educării copiilor).

atragerea şi loializarea segmentului activ de public reprezentat de

consumatorul corporatist

- continuarea implementării sistemului de vouchere pentru grupuri organizate

pe targetul vizat;

- informarea prin mijloace electronice asupra ofertei teatrale şi beneficiilor de

vânzare oferite;

- informarea prim marketing direct (prezentări video la sediul firmei, mape de

prezentare).

promovarea imaginii Teatrului Naţional Iaşi, a producţiilor şi artiştilor

săi în Basarabia:

- difuzare de materiale de promovare (afişe, pliante, caiete program) în

Chişinău, Bălţi, Ungheni;

- diseminare de informaţii în mediul virtual (blogosferă, site-uri ale Teatrelor

moldoveneşti) şi în mass-media.

intensificarea promovării Teatrului în cartierele mari ale Iaşului şi în

cele periferice:

- sampling periodic de flyere cu oferta repertorială a Teatrului;

- obţinerea de noi spaţii pentru afişaj stradal;

39

- plasarea materialelor informative în sediile primăriilor de cartier, ale Poştei,

cabinetelor (medicale, de înfrumuseţare), restaurantelor şi teraselor din

zona targetată etc.

2. Intensificarea promovării pe plan naţional şi internaţional a

artiştilor şi produselor artistice ale Teatrului Naţional Iaşi.

Diversificarea mediilor de comunicare.

La nivel regional şi naţional:

ca urmare a extinderii şi dezvoltării blogosferei din România, se are

în vedere accentuarea prezenței pe aceste canale virtuale

specializate şi intensificarea promovării artiştilor prin propunerea de

interviuri sau publicarea de articole tip portret;

înlesnirea prezenţei la evenimentele Teatrului ieşean a presei

culturale naţionale şi a cronicarilor teatrali prin atragerea de

sponsorizări pentru o mai bună promovare a echipei artistice ieşene

în ţară;

continuarea, consolidarea şi diversificarea parteneriatelor cu mass-

media naţională:

implicarea în proiecte culturale organizate de instituţii media la nivel

naţional (Teatrul Naţional Iaşi a participat activ, în 2016, în proiectul

iniţiat de Digi24 – Coroana de oţel);

vizibilitatea evenimentelor în programele TV ale posturilor naţionale

de ştiri

precum şi în cele ale posturilor generaliste;

realizarea de parteneriate pe transmisiuni live ale unor emisiuni

organizate de televiziuni naţionale în colaborare cu Teatrul Naţional

Iaşi, pe teme punctuale şi evenimente ample (festivaluri), la care să

participe artişi ai Teatrului, oameni de teatru locali( participarea

conducerii și actorilor Teatrului în emisiunea Realitatea Românească

din 15 decembrie 2016, cu ocazia evenimentului Teatru 200)

continuarea şi intensificarea intermedierii interviurilor radiofonice cu

artişti ai Teatrului pe frecvenţa radiourilor regionale şi centrale;

promovare constantă a echipei artistice în ziarele centrale şi

regionale, în presa culturală;

40

La nivel internaţional:

strategia de promovare va avea în vedere agenda festivalieră

internaţională şi participările la evenimentele teatrale din afara ţării:

iniţierea şi consolidarea legăturii cu organizatorii evenimentului în

vederea unui cross-promotion de calitate, care să atingă obiectivele

de promovare ale ambilor parteneri (promovarea în presa străină a

echipei artistice ieşene, a producţiei teatrale cu care participă, a

instituţiei, oraşului şi ţării de care aparţine/ promovare în presa din

România a evenimentului la care Teatrul ieşean participă;

conceperea şi realizarea de pachete atractive de promovare pentru

organizatorii evenimentului extern, pentru participanţi şi pentru presa

străină prezentă (mape de prezentare, dvd-uri, promoţionale); în

acest sens, se continuă parteneriatul cu Primăria ieşeană pentru a

insera în mapa de prezenatare şi materiale de promovare a Iaşului,

ca oraş cultural);

pentru evenimentetele internaţionale de amploare organizate de

Naţionalul ieşean, va fi implementată o politică de promovare pe

aceleaşi direcţii (cross-promotion);

listarea Teatrului Naţional Iaşi (prezentare istoric, repertoriu, echipă

artistică, informaţii despre Iaşul cultural) pe hub-urile de internet

străine;

parteneriate cu importante teatre din lume (schimb de link-uri pe site-

urile proprii, cross-promotion pe reţelele de socializare);

3. Soluţionarea atragerii de fonduri din sponsorizări şi proiecte

europene

Proiectele europene de atragere de fonduri europene au un rol catalizator în

dezvoltarea teatrului ca instituţie culturală vizibilă şi potentă. Organigrama actuală

nu a favorizat extinderea activităţilor de dezvoltare a proiectelor europene.

Teatrul ieşean s-a înscris în 2016 în programele europene Creative Europe

şi Europe for Citiziens, programe ce stimulează atragerea de fonduri şi

parteneriatul dintre operatori culturali eligibili locali şi internaţionali.

4. Integrarea Teatrului Naţional Iaşi şi a producţiilor sale artistice în

circuitul internaţional al unor reţele profesioniste de turism cultural, alături

de alte acţiuni de atragere turistică

continuarea şi dezvoltarea unor proiecte de turism cultural deja începute:

41

Proiectul Internaţional European Route of Historic Theatres. Proiectul

este iniţiat de Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa, Teatrul

Naţional ieşean fiind propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea Neagră.

Proiectul îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi interactivă între teatrele

istorice din Europa prin care să încurajeze conservarea şi restaurarea acestora, să

sprijine schimburile şi să familiarizeze publicul cu extraordinara moştenire culturală

pe care o oferă acestea.

Proiectul The Silk Road International League of Theatres (Liga

Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) este demarat de China Arts

and Entertainment Group (CAEG), grup susţinut de Ministerul Culturii din China.

Proiectul îşi propune să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul

Mătăsii şi să încurajeze schimburile între instituţiile culturale importante din aceste

ţări, fiind astfel o oportunitate de promovare a produselor culturale şi de dezvoltare

a unui turism cultural performant.

colaborarea strânsă cu Biroul de promovare turistică din cadrul Primăriei

ieşene atât pentru o informare directă a turiştilor ce tranzitează oraşul cu privire la

activitatea Teatrului, cât şi promovarea acestuia la nivel internaţional, prin

organisme similare din străinătate;

instituirea unui program de vizitare organizată şi ghidată a Teatrului, de

două ori pe săptămână, care să permită vizitatorilor să asiste, pentru câteva

momente, la repetiţiile care se desfăşoară în sălile de teatru, să viziteze expoziţia

din foaier, culisele, atelierele. Turiştii vor primi informaţii verbale de calitate şi un

pachet promoţional atractiv (pliante, dvd-uri, promoţionale);

încheierea de parteneriate cu agenţii locale de turism, în vederea atragerii

potenţialilor turişti către clădirea şi evenimentele artistice ale Teatrului.

5. Standardizare europeană la nivel de marketing şi comunicare

Implemetarea unor structuri europene de marketing şi comunicare în

strategia şi planul de marketing al Teatrului are sorţi de izbândă atunci când toţi

actorii culturali de la nivel naţional şi european conştientizează că există şi

funcţionează pe o Piaţă unică. Ca atare, trebuie aplicată o politică unică, în acest

caz o viziune de comunicare unitară şi în permanentă conlucrare cu toate

instituţiile care se implică în crearea unui produs cultural de calitate şi în creşterea

unui public educat, european, cu valori morale şi spirituale ridicate;

42

Practicarea unui dialog consecvent şi deschis cu instituţiile de cultură din

Iaşi (Operă, Filarmonică, Ateneu, teatre independente locale) în vederea

promovării artiştilor ieşeni, a construirii unor evenimente comune;

Menţinerea parteneriatelor cu instituţiile culturale din ţară, extinderea

acestui demers la sectorul independent pe baza aceloraşi obiective;

abordarea unui comportament prospectiv în arealul Pieţei unice, de

respectare şi cunoaştere a cadrului legislativ, instituţional, politic şi de protecţie a

consumatorului european; schimburile culturale şi marketigul acestora trebuie să

ţină cont de reglementările europene.

Continuarea evenimentelor culturale (festivaluri, lansări de carte,

expoziţii, concerte, aniversări) realizate până acum şi iniţierea altora,

menite să atragă noi consumatori prin tacticile de marketing utilizate

EVENIMENT

DATA DE

DESFĂŞU

RARE

MARKETING PR RESURSE

UMANE

BUGET

ESTIMAT

Aniversare 200

de ani de la

prima

reprezentaţie a

unei piese de

teatru în limba

română –Teatru

200

15

Decembrie

2016

Outdoor: panouri

stradale, citylights,

bannere, coloane

publicitare

Materiale de

promovare: caiete

program, afişe,

flyere, trailer, dvd

Internet advertising:

site propriu, pagină

de Facebook,

Youtube, Vimeo,

site-uri partenere,

Eventim, mailing

-Informare prin

presa scrisă, audio-

vizual, internet,

agenţii de presă,

birouri de presă;

-Materiale de

promovare:

comunicat,

newsletter, spot

audio, spot video;

-conferinţă de

presă: kit-uri de

presă;

Personal

Teatru:

- un secretar

PR, un referent

marketing, un

colaborator

- secretariat

literar( 2

persoane)

15.000 lei

43

Teatrul nostru.

O istorie

vizuală -

Expoziţie

2016 Materiale de

promovare: afişe,

fotografii, panouri de

interior, materiale

video şi audio

Informare prin

presa scrisă, audio-

vizual, internet

Materiale:

comunicat,

newsletter

-organizare

eveniment

Personal

Teatru:

- un secretar

PR, un referent

marketing, un

colaborator

- secretariat

literar( 2

persoane)

Materiale

realizate cu

resurse

interne şi cu

sprijinul

Muzeul

Naţional al

Literaturii

Române

Proiect Seniorii

Teatrului

2016 Materiale de

promovare: afişe,

fotografii, panouri de

interior, materiale

video şi audio

- Informare prin

presa scrisă, audio-

vizual, internet

Materiale de

promovare:

comunicat,

newsletter

-organizare

eveniment

Personal

Teatru:

- un secretar

PR, un referent

marketing, un

colaborator

- secretariat

literar( 2

persoane)

Materiale

realizate cu

resurse

interne

Expoziția în aer

liber La

Gard:Teatrul

nostru. O istorie

vizuală

10-17

decembrie

2016

Materiale de

promovare: afişe,

fotografii

Informare prin

presa scrisă, audio-

vizual, internet

Materiale:

comunicat,

newsletter

-organizare

eveniment

Personal

Teatru:

- un secretar

PR, un referent

marketing, un

colaborator

- secretariat

literar( 2

persoane)

Materiale

realizate cu

resurse

interne şi cu

sprijinul

Casei de

Cultură

„Mihai

Ursachi”

44

Seniorii Teatrului Național-Sergiu Tudose

6. creşterea gradului de implicarea a Teatrului în acţiuni de

responsabilitate socială

implicarea anuală în campania UNITER Artiştii pentru artişti;

dezvoltarea unei strânse legături cu ONG-uri pentru colaborări ulterioare în

proiecte sociale;

reprezentaţii caritabile pentru categorii defavorizate (case de copii, cămine

de bătrâni);

proiecte teatrale de implicare a categoriilor care necesită reintegrare socială

( Penitenciarul Iaşi);

continuarea parteneriatului cu Institutul de Psihiatrie Socola, în vederea

organizării de evenimente culturale destinate pacienţilor;

deschidere şi sprijin pentru proiectele demarate de elevi şi studenţi (proiecte

şcolare care necesită acces la arhiva Teatrului, practică în departamentele

instituţiei, proiecte (Proiectul Teatru sub castani, un parteneriat cu tradiţie

dintre Teatrul Naţional Iaşi şi Colegiul Naţional Mihai Eminescu formează

de timpuriu obişnuinţa de consum cultural de calitate).

45

6.Programe propuse pentru întreaga perioadă de management

1.Mari spectacole

Marii creatori de spectacole (regizori, scenografi) care au fost invitaţi în

cadrul acestui program au găsit drumul către mintea şi inima unui public cultivat,

cu lecturi multiple, extrem de receptiv. Majoritatea spectacolelor montate aici au

fost selecţionate la cele mai importante festivaluri de teatru din România iar

programul rămâne în proiectul de management ca să contribuie la construirea unei

cât mai bune vizibilităţi, la consolidarea actului artistic de calitate, la

performatizarea trupei. Datorită numelor mari ale regiei (Purcărete, Măniuţiu,

Dabija, Goga, Afrim, Massaci, Tompa Gabor) care au fost atrase de revirimentul

scenei ieşene, de noile spaţii de joc şi de o politică de promovare a valorii

consecventă cu misiunea unei instituţii de asemenea rang (ocolită şi provincializată

masiv înainte de 2006) programul Mari spectacole este unul dintre cele mai bine

reprezentate în acest moment.

2.Art Factory/ Generaţia care vine

Programul Generaţia care vine (care a dezvoltat un subsegment intitulat Art

factory) încearcă să aducă o imagine nouă la vremuri noi. Şi acest timp al

transformărilor înseamnă experiment, inovaţie, originalitate, despărţirea de tipare.

Fie că este vorba de autori tineri, de regizori ai generaţiei tinere sau de viitorii

actori, ei îşi găsesc publicul care le simte pulsul.

3.Când comedia este rege

Programul reabilitează noţiunea de comedie, adesea privită ca un gen facil.

Nu este nicio noutate că un segment important de public vine în sălile de spectacol

pentru a cauta să facă o terapie de calitate pentru problemele cotidiene sau, într-o

formulă prescurtată: haz de necaz. Iar umorul este o rezolvare imediată dar

complicată pentru care este nevoie de un text bun, actori şi regizori antrenaţi, un

mecanism bine articulat.

4. Societarii Teatrului Naţional

Programul şi-a propus atragerea unui public senior de factură

conservatoare care manifestă interes faţă de montările clasice. Se au în vedere

texte ofertante cu partituri actoriceşti bine decupate. Aceste portrete ale maturităţii

artistice în recitaluri actoriceşti incluse în acest program aduc un public constant .

5. Joc/Teatru

Este programul care are în vedere implicarea în procesul educaţional într-un

mod relevant. Teatrul se apropie de particularităţile copilăriei prin ceea ce îi este

46

propriu: jocul. In cuprinsul programului se regăsesc ateliere de teatru în care

tehnici de artă dramatică intervin în dezvoltarea personală a copiilor, producţii

realizate în colaborare cu şcoli şi licee, vizite ghidate în atelierele de producţie,

incursiuni în culisele breslelor din teatru, repetiţii deschise şi cursuri de actorie.

6. Inovaţia limbajului regizoral este programul care se desfăşoară

preponderent în cel mai nou şi mai modern spaţiu de joc al complexului teatral de

la Iaşi: Sala Teatru³ (Premiul Bienalei de Arhitectură din 2008 şi Premiul UNITER

în 2011). Proiectele incluse aici implică abordări teatrale diverse, inovative şi

vizează atragerea publicului către forme de exprimare teatrală noi care lansează

adevărate provocări.

7.(IN)dependent sau despre cum să te mişti liber într-un spaţiu pe care îl

credeai osificat (dependent),a cărui activitate se numără în sute de stagiuni şi care

îţi oferă confortul unui buget, al unei săli specializate, al unui public atent.

Programul are în vedere prezentarea de producţii în parteneriat cu segmentul

independent care antrenează şi alte platforme publice.

8.Campionatul de Teatru Tânăr

Programul reuneşte trei competiţii al căror principal scop este să

descopere valori care nu au intrat încă în spaţiul teatral, să identifice şi să

valorifice potenţialul creativ al acestor voci distincte, teatrul venind în ecuaţia

comună cu structura organizatorică, de producţie şi cu aparatul mediatic necesar

lansării unui nume nou. Include un concurs de dramaturgie românească

contemporană, va fi patronat de Matei Vişniec şi se va desfăşura în parteneriat cu

cel mai tânăr teatru din ţară, Teatrul Municipal din Suceava (care şi poartă numele

dramaturgului). Al doilea concurs (care a fost dezvoltat anterior ca program) este

cel de Debut în regie. A treia competiţie, focusată pe echipe este dedicată

proiectelor de teatru social sau teatru comunitar şi tinde să antreneze grupe

(regizor, dramaturg, actori) pe work în progres care să includă munca de

teren/documentarea pe teme autentice, de interes, demersul educaţional,

responsabilizarea socială,

9. Youth Focus

Programul vizează crearea unui parteneriat cu Universitatea de Arte

„George Enescu” în vederea prezentării producţiilor de absolvire (licenţă şi master)

ale studenţilor de la Facultatea de Teatru precum și de implicare a tinerilor

absolvenți în producțiile Teatrului Național. Acest tip de mecenat instituţional vine

în sprijinul tinerilor absolvenţi care au nevoie de un spaţiu adecvat viitoarei lor

47

profesii, un spaţiu care să le permită în mod realist să-şi evalueze potenţialul şi să

se raporteze la direcţiile actuale ale şcolii de teatru.

11. Iași, scena marilor reprezentații

Programul profilează rolul esenţial al Iaşului în istoria contemporană a

României : împlinirea a 200 de ani de teatru in limba română, la Iaşi, a 120 de ani

de la inaugurarea clădirii Teatrului, Iaşi capitală a României (1916-1917) şi

Parlamentul României strămutat la Naţionalul ieşean.

12. Teatrul cetății

Teatrul cetății este un racord necesar la pulsiunile unei colectivități

sensibile la transformările sociale și de mentalitate. Un program care răspunde

nevoii de Teatru ca oglindă fidelă a lumii, cel mai sensibil, mai imediat, mai viu şi

mai de temut barometru al societății.

7. Proiecte din cadrul programelor pentru perioada de management

evaluată:

Programul Mari spectacole:

Goldberg Show adaptare de Anca Măniuţiu după Variaţiunile Goldberg de

George Tabori

Regia: Mihai Măniuţiu

Decor: Adrian Damian; Costume: Cristina Milea

Data premierei: 5 noiembrie 2016

Farmecul textului Variaţiunilor Goldberg vine tocmai din amestecul planurilor: cel al creării

lumii, cu cel al creării unui spectacol– teatru în teatru şi teatrul ca metaforă a lumii.O trupă

coagulată în jurul interpreților principali( Marcel Iureș și Călin Chirilă, o mizanscenă inovativă și

îndrăzneață marca Mihai Măniuțiu, una din producțiile de referință ale scenei de la Iași.

Scenă din spectacolul Goldberg show de George Tabori

48

Programul Iași, scena marilor reprezentații:

Teatru 200 (spectacol dedicat împlinirii a 200 de ani de la prima reprezentaţie

în limba română, 120 de ani de la inaugurarea clădirii, 175 de stagiuni şi 140 de

la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume)

Regia: Cristian Hadji-Culea

Scenografia: Dragoş Buhagiar

Data premierei: 16 Decembrie 2016

Programul Societarii Teatrului Național:

Interviul de Alexandr Mardan

Regia: Emil Gaju

Scenografia: Alina Dincă Puşcaşu

Data premierei: 17 decembrie 2016

O provocare care ne pune în faţa unor întrebări fundamentale: ce e dragostea, ce e fidelitatea,

ce e credinţa, ce este iubirea de aproape şi mai ales ce înseamnă Iertarea.

49

Scenă din spectacolul Interviul de Aleksandr Mardan

Programul Inovația limbajului regizoral:

Furtuna de William Shakespeare

Regia:Christina Paulhofer

Decor:Jan Steigert; Costume:Lili Wanner; Muzica: Sylvain Jacquies

Data premierei: 9 decembrie 2016

Un spectacol despre rolul artistului într-o societate globalizată. Echipa de creație ( Germania-

Franța)și modalitatea de lucru participativă pe toate zonele spectacolului a imprimat

producției o energie aparte.

Scenă din spectacolul Furtuna de William Shakespeare

50

8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada

de management

- În suita manifestărilor dedicate aniversărilor Teatrului Naţional Iaşi din 2016 (200

de ani de la prima reprezentaţie a unei piese de teatru în limba română, 175 de

stagiuni, 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume şi 120 de ani

de la inaugurarea clădirii), s-a înscris un eveniment editorial de înaltă ţinută,

lansarea volumului Măria sa Teofil Vâlcu(ediţie revizuită şi adăugită), scris de

criticul şi istoricul de teatru Ştefan Oprea.

Lansarea cărții Maria Sa Teofil Vâlcu de Ștefan Oprea

- Prezentarea performance-ului Antisocial, spectacol în turneul ”Antisocial -

Manifest pentru Dialog”.

- Realizarea expoziției aniversare a Teatrului Național Iași: Teatrul nostru. O istorie

vizuală cu exponate proprii și din Colecția muzeală Istoria Teatrului Românesc

- Teatrul Naţional ieşean este propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea

Neagră. Proiectul îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi interactivă între

teatrele istorice din Europa prin care să încurajeze conservarea şi restaurarea

acestora, să sprijine schimburile şi să familiarizeze publicul cu extraordinara

moştenire culturală pe care o oferă acestea.Proiectul este iniţiat de Perspectiv –

Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa.

51

- Teatrul Național Iași este parte din proiectul The Silk Road International League

of Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii)

Proiectul este demarat de China Arts and Entertainment Group (CAEG), grup

susţinut de Ministerul Culturii din China. Proiectul îşi propune să creeze o

platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii şi să încurajeze

schimburile între instituţiile culturale importante din aceste ţări, fiind astfel o

oportunitate de promovare a produselor culturale şi de dezvoltare a unui turism

cultural performant.

-Participări în festivaluri și turnee:Festivalul Național de Teatru, București (cu

spectacolele Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui Silviu Purcărete și Un

dușman al poporului de Arthur Miller în regia lui Claudiu Goga) Festivalul de Teatru

Clasic de la Arad (cu spectacolul Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui Silviu

Purcărete),Săptămâna Teatrelor Naționale de la Chișinău( cu spectacolele

Cafeneaua de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete și Zeul măcelului de Yasmina

Reza, regia Cristian Hadji- Culea )

Aplauze la rampă pentru actorii ieșeni în turneul de la Chișinău-septembrie 2016

52

F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare

a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a

veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare;

LEI

Denumire indicator Realizări 2016 Propuneri 2017 Crestere

/descreștere

2017/2016

TOTAL VENITURI 12.125.194 21.189.000 74,75

Venituri proprii, din

care :

755.000 765.000 1,32

Venituri din serbări

și spectacole

școlare, manifestări

culturale, artistice și

sportive

750.000 760.000 1,33

Alte venituri 5.000 5000 0

Donații și

sponsorizări

800 0 0

Subvenții pentru

instituții publice

11.369.394 20.424.000 79,64

TOTAL

CHELTUIELI

12.125.194 21.189.000 74,75

Cheltuieli curente,

din care:

9.384.704 16.299.000 73,60

Cheltuieli de

personal

4.689.751 8.771.000 87,02

Bunuri și servicii 4.694.953

7.528.000

60,34

Cheltuieli de

capital, din care:

2.740.490 4.890.000 78,43

Reparații capitale 2.740.490 4.216.000 53,84

Dotări independente 0 674.000

53

Proiectul de buget pentru anul 2017 a fost întocmit în funcție de proiectele pe care

le propunem pentru acoperirea cheltuielilor de personal , conform actelor

normative în vigoare la această dată și pentru suma cuprinsă în contractul încheiat

între Teatrul Național Iasi și antreprenorul care a câștigat licitația și dotari

independente , trimise si aprobate de Direcția Achiziții, Administrativ și Investitii din

cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management;

Având în vedere că în perioada de raportare, respectiv: 24.08.2016-

31.12.2016, numărul de beneficiari ai spectacolelor puse în scenă de Teatrul

Național Iași, au fost de 11.016, in perioada următoare de raportare, preconizăm

ca numarul de beneficiari să crească considerabil, astfel estimăm un număr de

45.000 de spectatori.

3. Analiza programului minimal realizat

Analiza proiectelor realizate în cadrul programului minimal aprobat pentru perioada

de raportare

Nr.crt. Programul Denumire proiect Buget

prevăzut

pe program

(lei)

Suma

cheltuită

pentru

fiecare

proiect

realizat (lei)

1 Mari spectacole Goldberg Show, de

George Tabori

550.000 540.705,99

2 Inovația limbajului

regizoral

Furtuna, de William

Shakespeare

300.000 220.155,68

3 Iași, scena marilor

reprezentații

Teatru 200 500.000 492.303,23

4 Societarii Teatrului

Național

Interviu, de

Alecsandr Mardan

50.000 47.164,21

Total 1.400.000 1.300.329,11

54