DEFINIREA PROFILULUI CONSUMATORULUI DE TURISM. STUDIU DE CAZ ÎN RÂNDUL ELEVILOR

STUDENTĂ: ELENA PETREA1

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. ANA ISPAS

Rezumat: Crearea pachetelor turistice destinate potenţialilor consumatori de turism necesită o amanunţită cercetare a pieţei în ceea ce priveşte nevoile, preferinţele şi exigenţele turiştilor. Pornind de la această premiză, tour operatorii realizează aceste pachete de servicii turistice observând profilul consumatorilor de turism, motivaţiile acestora de a achiziţiona aceste pachete turistice şi identificarea impactului zonelor în care se organizează excursiile asupra modului natural de dezvoltare a lor, ca indivizi.

Cuvinte cheie: ofertă turistică, cerere turistică, piaţă turistică, motivaţie turistică, arii de dezvoltare, însoţitor de grup – animator de excursii.

1. Introducere

Călătoria înseamnă aventură, educaţie, experienţă, toate la un loc. Este o curbă de învăţare continuă. Este, în acelaşi timp, ştiinţă şi artă - o „artă” în termeni de locuri pe care le vindem şi bogăţie a culturilor diverselor zone ale lumii şi o „ştiinţă” în termeni de conducere a afacerii turistice.

„ Călătoria e un act grav, e un examen de maturitate. Ea ne învaţă că se poate altfel decât ştim noi, că felul în care problemele sunt soluţionate la noi acasă nu este singurul cu putinţă. Asta ne scoate din îngustime. Descoperim, în sfârşit, existenţa celorlalţi, pentru că ceilalţi încetează de a fi nişte fantome, spre a deveni nişte semeni ai noştri (…). Călătoria, dacă e făcută de cine ştie să vadă, să înregistreze, să perceapă şi să simtă, este cutremur, schimbare de perspectivă(…). Contactul cu alte „universuri” nu este decât îmbogăţire, izvor de mai multă îngăduinţă şi de înţelegere a nesfârşitei exuberanţe a creaţiei”. (N. Steinhardt)

“Singur poţi visa, în doi putem vorbi, împreună putem acţiona”, acesta este mesajul fondatorului mişcării mondiale de tineret - Scout, Lord Robert Baden Powell, referitor la misiunea cercetaşilor.

Aş vrea să mergem mai departe de aceste cuvinte şi să argumentăm pentru ce le-am ales ca punct de pornire în realizarea lucrării cu privire la definirea profilului consumatorului de turism.

Pe de o parte, ne referim la oferta de turism concretizată în producţia de turism. Prin oferta de turism se înţelege un ansamblu format din:

- potenţialul turistic;- servicii turistice;- personal turistic;- infrastructura turistică;- baza tehnico-materială a turismului;- bunuri comercializate în unităţile de turism.

Pe de altă parte, vorbim despre cererea turistică, prin care se înţelege totalitatea deplasărilor de la un loc de reşedinţă la un loc de destinaţie, deplasări realizate fără scop lucrativ, într-o perioadă determinată de timp. Cererea turistică se materializează în consumul turistic, acesta fiind definit ca totalitatea cheltuielilor efectuate de un turist în vederea achiziţionării serviciilor turistice.

Locul în care acestea se întâlnesc şi se confruntă este cunoscut sub denumirea de piaţă turistică. Aici, ofertanţii de pachete de servicii turistice vin în satisfacerea nevoilor consumatorilor de turism prin realizarea unor pachete de turism care să răspundă la nevoile,

1 Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice, Specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

1

cerinţele şi preferinţele turiştilor, urmând ca aceştia să le achiziţioneze în vederea consumării acestora.

Astfel, oferta cu cererea turistică, acţionează împreună în vederea atingerii scopului de a exista şi menţine un turism durabil. Şi, pentru aceasta, touroperatorii fac cercetări pe piaţa turistică pentru realizarea unor pachete de servicii turistice pornind de la urmărirea profilului consumatorilor de turism.

2. Paşii de identificare a profilului consumatorului de turism

Tour operatorii, pentru a realiza pachete turistice, trebuie să identifice nevoile, aşteptările şi exigenţele consumatorilor de turism. Acestea sunt foarte diverse şi pentru cunoaşterea lor se pleacă de la identificarea motivaţiei turiştilor, ca prim pas în crearea de pachete turistice. Astfel, turiştii achiziţionează pachete turistice pentru:

- odihnă, recreere, petrecere plăcută a timpului liber;- prevenirea unor boli sau menţinerea sănătăţii;- cunoaşterea unor obiective turistice;- participarea la acţiuni sportive, culturale, de afaceri etc.Următorul pas în realizarea acestor pachete este o segmentare a pieţei turistice în funcţie de

profilul turistului. Astfel, avem:- legat de criteriul economic, în funcţie de tipul de turist:

turişti la limita existenţei; turişti săraci, ale căror venituri depăşesc pragul nevoilor de subzistenţă; turişti cu condiţie economică medie; turişti de lux, posesori de venituri mari.

- în funcţie de zonele teritoriale în care sunt amplasate pieţele de emisie turistică, se întâlnesc:

turişti locali – care solicită servicii turistice din zona din incinta apropiere a reşedinţelor;

turişti naţionali; turişti străini.

- în funcţie de nivelul de educaţie: liberi profesionişti; agricultori; muncitori; populaţia inactivă; funcţionari; cadre medii; cadre superioare; alte categorii.

- în funcţie de categoria de vârstă: copii şi adolescenţi; tineri; adulţi; vârsta a III-a.

- în funcţie de personalitate: conservatori; deschişi la nou; economi; cheltuitori; ezitanţi; hotărâţi.

2

Se pot identifica foarte multe criterii de segmentare a consumatorilor de turism, dar vor fi luate în calcul doar acelea care sunt reprezentative pentru segmentul de vârstă care ne interesează.

Şi înainte de a vorbi concret de profilul turistului elev – cel care va fi analizat în cele ce urmează, un alt pas de care trebuie să ţinem cont este acela referitor la cele 6 arii de dezvoltare ale turistului care se regăsesc în tipul de pachet de turism pe care acesta l-a achiziţionat. Aceste arii de dezvoltare sunt:

- dezvoltarea fizică;- dezvoltarea intelectuală;- dezvoltarea socială;- dezvoltarea spirituală;- dezvoltarea afectivă;- dezvoltarea de caracter.

3. Studiu de caz în rândul elevilor

3.1. Nevoile copiilor cu vârste între 7 – 14 ani

Copiii de această vârstă au o nevoie foarte pronunţată de siguranţă şi protecţie. Un mediu înconjurător sigur le permite să treacă peste temerile lor, să-şi experimenteze competenţele şi totodată limitele, să se dezvolte. Ei au nevoie de a găsi modele preponderent în afara familiei.

Ei îşi caută locul în grup şi le place să joace un rol în cadrul acestuia. Ei doresc să se afirme alături de ceilalţi, să fie recunoscuţi de aceştia şi să fie luaţi în serios.

Descoperirea lumii, experimentarea ei reprezintă în acelaşi timp nevoi importante. Încercând, descoperind, colecţionând, întrebând, copilul capătă astfel conştiinţa vieţii.

Copiii au nevoie să se mişte, să se exteriorizeze, să se dezvolte, să-şi utilizeze corpul. În cadrul jocurilor, ei doresc să se întreacă cu ceilalţi şi să câştige. Forţele lor nu sunt încă constante, astfel ei au adesea nevoie de scurte momente de odihnă. Ei resimt nevoia de a-şi încerca simţurile: ei doresc să vadă, să testeze, să audă, să guste, să atingă, să simtă.

Copiii doresc să fie în largul lor, să fie fericiţi. Ei caută siguranţă şi armonie în familia lor, dar şi în exterior.

Ca atare, preocuparea organizatorului de produse turistice pentru copii trebuie să fie aceea de a crea cât mai multe activităţi care să răspundă la nevoile de mişcare, cunoaştere, odihnă, recreere, de a se simţi bine şi a învăţa de mici să lucreze în grup.

Astfel, s-a investit în a crea produse turistice, organizate de către agenţii de turism (touroperatori), care să le ofere copiilor atât şansa de a vizita diferite obiective turistice, cât şi de a petrece clipe deosebite desfăşurate cu animatorul de grup.

3.2. Definirea produsului turistic

În primul rând trebuie să facem precizarea că, fiind vorba despre copii, iar aceştia neavând venituri proprii şi încă discernământ pentru a decide singuri în achiziţionarea sau nu a unor produse turistice, pachetele de turism sunt cumpărate de părinţii acestora.

De asemenea, trebuie să menţionăm că vom realiza analiza profilului elevilor-turişti într-un context bine definit şi anume acela de consumator al unui anumit tip de produs turistic: produse turistice particulare, de tip religios.

Agenţia de turism touroperatoare a ţinut cont de nevoile şi caracteristicile segmentului de turişti şi a creat pachete turistice în zone cu un mare potenţial religios, dar care să fie combinate şi cu alte forme de turism, pentru a contribui la dezvoltarea multilaterală a elevilor.

3

Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult, considerate sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbători de cult, hramurile mânăstirilor şi bisericilor atrag, în perioada sărbătorilor religioase tradiţionale, un număr considerabil de pelerini.

Potenţialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentat de:• monumentele de cult care adăpostesc rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi (mormântul Sfintei Paraschiva la Iaşi) sau martiri (osemintele primilor patru martiri creştini români de la mânăstirea Cocoş din nordul Dobrogei);• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munţii Orăştiei;• bunuri cultural – religioase, cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereţi sunt pictaţi la exterior, mânăstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate din Transilvania, catedralele catolice (Şumuleu, Ditrău, Cluj Napoca, Braşov, etc);• destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legate de Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş, cu dansurile populare, Bucovina, etc.

Concret, s-au ales ca zone destinate practicării turismului religios pentru elevii din Bucureşti, zonele Maramureş şi Bucovina.

Înainte de crearea pachetelor turistice, tour operatorul a identificat potenţialul zonei unde urmau să se practice excursiile. De menţionat este că, în jurul principalei forme de turism, turismul religios, se practică şi alte forme de turism, pornindu-se de la premiza că elevii se plictisesc repede şi că, pe lângă acele vizite, au nevoie de timp liber, când au posibilitatea de a-şi consuma energia fie în drumeţii, fie la locul de destinaţie, unde să se organizeze concursuri cât mai diverse şi atractive pentru această categorie de vârstă. Astfel, pachetele turistice concepute sunt destinate şi pentru turism montan (drumeţie), turism cultural şi, bineînţeles, turismul de petrecere plăcută a timpului liber şi recreere.

Pachetele turistice au fost pentru o săptămână, în perioada vacanţei de vară, pentru elevii din diferite şcoli din Bucureşti şi includeau: cazarea, masa şi transportul dus – întors din, respectiv în Bucureşti. Cazarea, în ambele situaţii, se făcea într-o singură pensiune, pe perioada de desfăşurare a produsului turistic, ceea ce determina ca locul de amplasare a unităţii de cazare să fie şi punctul de plecare în diferitele excursii incluse în program.

Astfel, pentru Maramureş, cazarea s-a făcut în satul turistic Şieu. Timp de o săptămână, elevii aveau posibilitatea participării la 4 excursii:

- o excursie cuprindea: vizită la mănăstirile din zona Bârsana, Săpânţa (mănăstirea Peri – cea mai înaltă din Europa, dar şi vizitarea Cimitirului Vesel), Memorialul Durerii de la Sighetu Marmaţiei;

- o drumeţie - dinspre staţiunea turistică Borşa, de unde se lua telescaunul, până la punctul de intersecţie cu marcajele turistice spre Cascada Cailor din Munţii Rodnei;

- altă excursie era înspre Vişeul de Sus, de unde se lua Mocăniţa, pe Valea Vaserului;- o altă excursie se făcea înspre satele învecinate: la Ieud, unde este cea mai veche

mănăstire din România; la Dragomireşti, la Muzeul Ţărăncii Române şi la Atelierul de Ceramică, unde elevii aveau posibilitatea de a vedea cum se realizează obiecte din ceramica şi cât de greu se păstrează această tradiţie în România.

În cazul produsului turistic din zona Bucovinei, cazarea s-a făcut la Gura Humorului. Din această locaţie se pleca în fiecare zi către obiectivele turistice vizate:

- într-o zi se vizitau mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ,Putna, Chilia lui Daniil Sihastru, Biserica Bogdana, Salina de la Cacica, cât şi satul Marginea (la atelierul de ceramica neagră);

- într-o altă zi se făcea drumeţie în Munţii Rarău, spre Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului;- în drumul de întoarcere în Bucureşti se vizitau şi obiectivele turistice din zona Neamţ cu

Cetatea Neamţului, Casa Memorială Ion Creangă – Humuleşti, Mănăstirile Agapia şi Văratec.

4

3.3. Profilul copilului cu vârste cuprinse între 7 – 14 ani

În cele ce urmează, voi încerca să conturez profilul copilului cu vârste cuprinse între 7 – 14 ani, consumator al produselor turistice descrise anterior.

Din vara anului 2006 am avut posibilitatea să colaborez cu o agenţie de turism din Bucureşti şi pe timpul vacanţelor de vară, dar nu numai, am fost însoţitor şi animator de grup pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani. Lucrând direct cu aceştia, am să încerc să identific câteva dintre aspectele care, după părerea mea, corespund profilului acestora:

Activi şi plini de energie - Băieţii şi fetele, chiar dacă au alergat şi s-au jucat toată ziua, nu erau dispuşi să meargă la culcare înainte de ora 22.00, iar dimineaţa erau primii care se trezeau. Copiilor de această vârstă le plac jocurile care le permit să testeze capacităţile corpului lor şi să se măsoare cu ceilalţi.

Ritm de creştere temperat - Ei nu cresc cu rapiditate în mod deosebit, nu mănâncă prea mult, nu se spală fără să fie rugaţi, nu rezistă tentaţiei de a încerca un nou sport şi nu le-ar trece niciodată prin cap că ai putea fi obosit chiar în momentul în care ei pun la cale o nouă aventură.

Curiozitate - La această vârstă, ei vin cu noi întrebări şi cu noi răspunsuri. Surprizele, descoperirile şi faptele noi şi folositoare sunt o parte a vieţii de zi cu zi. Ei sunt interesaţi de tot şi se entuziasmează întotdeauna în faţa unei noi descoperiri.

Pasionaţi de natură - Copiii la această vârstă sunt pasionaţi de natură şi de lumea din jurul lor, pe care le observă cu atenţie. Ei încearcă să înţeleagă “cum vine asta” şi se lansează în colecţionări; îşi imaginează, inventează tot felul de unelte şi maşinării, încearcă să construiască tot felul de lucruri şi insistă să li se satisfacă curiozitatea.

Corectitudine - Ei îşi vor apăra punctul de vedere asupra a ceea ce li se pare că este corect în legătură cu chestiuni concrete pe care le pot înţelege. Ei nu vor uita că s-a trişat în timpul unui joc sau că s-a făcut o distribuire nedreaptă a ceva…şi fiecare nedreptate va fi punctată cu insistenţă de cel care s-a simţit nedreptăţit. Totuşi, puţin câte puţin, vor începe să ţină cont de părerile şi interesele celorlalţi şi vor învăţa că nu se poate face totul numai după placul lor.

Mici responsabilităţi - Vor începe să-şi asume mici responsabilităţi şi să le ducă la capăt, şi chiar dacă vor da greş de mai multe ori, vor învăţa puţin câte puţin ce înseamnă a-ţi lua o responsabilitate.

Identificare cu eroi sau persoane din anturajul lor - Ei sunt în plină formare a personalităţii lor şi de aceea se identifică cu eroi sau persoane care sunt produsul anturajului lor, imaginaţiei sau dorinţei lor. Copiii la această vârstă sunt încrezători şi adesea plini de admiraţie pentru responsabilii lor. Pentru aceasta, ei caută să-i domine pe cei mai mici, să-i imite sau să-i egaleze pe cei mai mari. Modul în care primesc părerea unui adult poate varia, câteodata va conta mai mult, altădată mai puţin. Totuşi, în general, intervenţia adultă poate influenţa doar pasager emoţiile şi comportamentul lor. Intervenţia repetată va fi adesea necesară.

Stabilitate - Starea lor de spirit este în general stabilă. Această stabilitate este afectată doar de emoţii sau conflicte puternice şi, uneori, acestea dispar la fel de repede pe cât au apărut. Bucuria unui moment fericit, tristeţea sau indignarea în faţa unui eşec, atracţia pentru nou sau plictisul pentru rutină, sunt împărţite cu familia şi prietenii în mod natural şi spontan.

5

Se adapteaza unor reguli şi norme ale grupului - Deşi copiii îşi arată individualismul în multe moduri, sunt capabili să se joace unii cu ceilalţi şi să coexiste în cadrul unor reguli şi norme care ordonează viaţa unui grup. Copiii iubesc grupul, pentru a fi recunoscuţi, pentru a progresa, a compara cu ceilalţi dorinţele şi actele lor. Puţin câte puţin, regulile şi normele din cadrul grupului sunt acceptate, pe măsură ce copiii învaţă să le impună cu ajutorul adulţilor. Bineînţeles, adulţii trebuie să fie pregătiţi să le respecte în orice moment.

Dumnezeu ca frate, prieten şi părinte - Întotdeauna curioşi asupra ideii de Dumnezeu, pe parcursul acestei perioade copiii doresc să ştie mai multe despre El. Depinzând de familie, cultură, şcoală şi de mediul lor propriu, copiii vor înţelege să-L descopere şi să construiască o relaţie personală proprie cu El, ca prieten, frate care-i poate ajuta şi ca părinte care-i protejează şi pe care învaţă să-L iubească. Aşa cum ar face cu oricare alt prieten, ei vor dori să afle de unde a venit, care este povestea Lui şi ce gândeşte El, şi vor dori să facă ceea ce El le cere. Daca ei îi vor cere, de asemenea diverse lucruri, îi vor mulţumi pentru ceea ce au primit şi se vor gândi la El în momentele deosebite.

3.4. Analiza comportamentului elevilor în cadrul celor 2 excursii

În timpul celor 2 excursii, am putut constata că avem de-a face cu un grup omogen de turişti, caracterizat prin următoarele variabile (în funcţie de segmentarea de piaţă):

- în funcţie de vârstă – copii cu vârste cuprinse între 7-14 ani;- în funcţie de venituri – părinţi ale căror venituri depăşesc veniturile medii şi pot

achiziţiona aceste pachete turistice;- în funcţie de mediul de provenienţă - toţi elevii sunt din Bucureşti;- în funcţie de nivelul de educaţie – elevi la clasele primare şi gimnaziale;- în funcţie de motivaţia care i-a determinat să se înscrie pentru participarea la aceste

excursii – recomandarea părinţilor care doresc să îi determine pe copiii lor să-şi cunoască şi să-şi iubească ţara.

Din punct de vedere al ariilor de dezvoltare, aceste 2 excursii au ajutat:

- la dezvoltarea fizică: de când corpul creşte şi funcţionează în concordanţă cu legile naturale, se crede că o persoană nu poate influenţa procesul de dezvoltare al propriului corp. Această concepţie este doar în parte adevărată, deoarece putem să contribuim foarte mult spre a ne proteja viaţa, spre a ne dezvolta armonios corpul şi a avea grijă de sănătatea noastră.

Treptat, copiii vor învăţa mai multe despre procesul de creştere al propriului corp şi la ce riscuri de îmbolnăvire sunt expuşi. Ei vor reuşi să accepte limitele fizicului lor şi să-şi controleze impulsurile şi modalităţile de acţiune.

Alte aspecte ale dezvoltării fizice sunt legate de a transmite copiilor grija pentru igiena personală şi pentru crearea unui mediu natural igienic; deprinderea de a mânca conform unei alimentaţii corespunzătoare care să includă toate grupele de alimente; obiceiul de a lua gustări la intervale regulate de timp, de a face sport şi de a lua parte la activităţi recreative în aer liber, în natură - drumeţii în munţii Rarău (Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului) şi munţii Rodnei (staţiunea turistică Borşa, cascada Cailor – cu o înalţime de 100 m);

- la dezvoltarea intelectuală - O persoană este mai mult decât corpul său: ea este o fiinţă cu inteligenţă. Inteligenţa ne ajută să descoperim adevărul din ce ne este exprimat sau din ceea ce privim în jur, să realizăm conexiuni, să trasăm concluzii, să luăm decizii, să stocăm informaţii şi să ne îngrijim şi de alte funcţii, cu ajutorul cărora, încetul cu încetul, construim piramida numită

6

cunoaştere. Toţi ne putem dezvolta creativitatea; ce trebuie să facem e să o facem să înflorească, să-i facem loc în vieţile noastre.

De asemenea, trebuie să eliminăm obstacolele care impiedică dezvoltarea creativităţii: stoparea nevoii de cunoaştere, păstrarea regulilor vechi, frica de a greşi sau de a eşua, slăbiciunea de a risca în a ne aventura, stricteţea unei activităţi, tendinţa de conformare şi sistematizare.

Din categoria excursiilor care au ajutat la dezvoltarea intelectuală a copiilor, putem menţiona: pentru zona Maramureş, vizite la Vechea Închisoare - Memorialul Durerii din Sighetu Marmaţiei; Cimitirul Vesel de la Săpânţa; Muzeul Ţărăncii Române la Dragomireşti; Atelierul de Ceramică de la Dragomireşti; Casele Memoriale Liviu Rebreanu şi Tudor Arghezi, cât şi pe drumul înspre Maramureş, vizita Cetăţii Medievale de la Sighişoara.

În zonele Neamţ – Bucovina, la întoarcerea spre Bucureşti s-au vizitat Cetatea Neamţului şi Casa Memorială Ion Creangă din Humuleşti, Tg. Neamţ şi Mausoleul de la Mărăşeşti, Vrancea.

- la dezvoltarea spirituală - Încă de la bun început, oamenii au fost conştienţi de existenţa lor, au găsit răspunsul la întrebările despre origini, natură şi destinul umanităţii: de unde au venit, cine sunt şi încotro se îndreaptă.

Copiii învaţă să-l simtă pe Dumnezeu în ei, în ceilalţi şi în natură şi sunt încurajaţi să înveţe mai mult despre propria lor soartă şi să ia parte la activităţile din comunitatea lor religioasă.

Într-o atmosferă deschisă, fetele şi băieţii învaţă să respecte diferitele religii existente, învaţă să-şi aprecieze apropiaţii ca egali, fără a permite religiei să facă diferenţe între ei.

Dezvoltarea spirituală apare, în cadrul excursiilor, sub formă de vizite la mănăstiri unde călugării şi călugăriţele le povestesc despre apariţia respectivelor mănăstiri şi cum au rezistat ele pe parcusurul acestor ani.

În Maramureş vorbim de Mănăstirile de la Săpânţa, Peri – cea mai înaltă mănăstire din Europa; de la Bârsana; de la Ieud – cea mai veche mănăstire din România.

În Bucovina – Mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humorului şi în zona Neamţului – Mănăstirile Agapia şi Văratec.

- la dezvoltarea afectivă - Emoţiile şi simţurile fac parte din ceea ce suntem, la fel de mult ca şi corpul, inteligenţa şi voinţa, şi ne ajută să ne definim caracterul. Experienţele afective sunt generate de evenimente din viaţa noastră de zi cu zi. Când încercăm să le neglijăm, acestea provoacă anumite reacţii asupra corpului şi ne afectează comportamentul. Acestea sunt, de asemenea, exprimate prin ideile, opiniile şi gândurile noastre şi, în final, ne influenţează personalitatea.

Copiii învaţă să se cunoască, să se exprime şi să-şi canalizeze propriile emoţii şi simţuri. De asemenea, ei învaţă să gândească înainte de a acţiona, să-şi facă şi să-şi păstreze prietenii, să accepte părerile celor din jurul lor şi să împărtăşească cu ceilalţi ceea ce gândesc şi simt fără să-i rănească sau să-i jignească .

Copii învaţă să se bucure de timpul petrecut alături de adulţi, să aprecieze dragostea ce o primesc din partea familiei şi să aibă o relaţie armonioasă cu fraţii şi surorile lor.

Emoţii mai speciale trăite în timpul excursiilor au fost la Sighetu Marmaţiei la Vechea Închisoare, la Memorialul Durerii unde au văzut pereţii plini cu poze ale foştilor prizonieri şi personalităţi care au influenţat istoria României şi au luptat pentru libertate şi democraţie – în zona Maramureşului.

În judeţul Neamţ au vizitat Cetatea Neamţului unde ghidul local le-a povestit despre luptele lui Ştefan cel Mare – victoriile, dar şi înfrângerile acestuia – copii înţelegând eforturile făcute de strămoşii noştri pentru a fi o ţară liberă.

- la dezvoltarea socială - Ţinta oricărui proces educaţional este libertatea individului şi fiecare persoană aspiră la această libertate pentru a fi fericit. Libertatea umană conduce la o fericire

7

adâncă şi de durată dacă o folosim pentru a ne împlini prin stabilirea de legături cu ceilalţi. În acest sens, libertatea devine un răspuns, un mod de acceptare a celor din jur, un angajament faţă de comunitate, o modalitate de a sări în ajutorul celor aflaţi în nevoi, o descoperire reciprocă şi comunicarea între culturi şi naţiuni.

Copiii învaţă ce este democraţia, să recunoască şi să respecte autoritatea, să înţeleagă şi să accepte normele coexistenţei. De aceea, ei sunt încurajaţi să aibă un cuvânt mai important de spus în luarea deciziilor şi să respecte regulile în interiorul unui grup. Copii sunt, de asemenea, rugaţi să aleagă o persoană care să-i reprezinte şi apoi să coopereze cu aceste persoane alese ca reprezentanţi. În acelaşi timp ei îşi dezvoltă treptat abilitatea de a critica constructiv şi de a dezvolta reguli comune.

Copiii care au participat la excursii erau din diferite şcoli şi clase din Bucureşti. De aceea, unul dintre obiectivele însoţitorului de grup a fost ca aceştia să se întoarcă acasă prieteni şi, în acest sens, s-au realizat tot felul de concursuri, pe echipe mici, s-a cântat la chitară în jurul focului, au trebuit să descurce un traseu în descoperirea unei comori - ca şi joc de strategie. Rezultatul a fost că 80% din participanţi, în autocar la venirea spre Bucureşti, cântau şi povesteau momentele plăcute petrecute în timpul excursiilor .

- la dezvoltarea de caracter - În afară de inteligenţă, oamenii au voinţă. Acestea două se completează reciproc, în sensul că nu este de ajuns să fii inteligent fără a avea voinţa de a o dezvolta. Inteligenţa ne face capabili să descoperim adevărul, iar voinţa ne conduce către ceea ce considerăm că este corect.

O persoană cu caracter este, deci, o persoană capabilă să-şi folosească voinţa. Înţelegem caracterul ca fiind voinţa care ne conduce deciziile drepte şi ne motivează conform cu principiile pe care le considerăm corecte.

Pe măsura ce noi învăţăm să apreciem lucrurile pe care ei sunt capabili să le realizeze, copiii vor încerca să le facă cu mai mult entuziasm şi cu mai multă eficienţă. În timp ei învaţă să-şi recunoască şi să-şi accepte greşelile propunându-şi singuri să le repare şi să înveţe din ele.

La sfârşitul excursiilor, în calitate de însoţitor de grup, am încercat să evaluez atât elevii, cât şi activităţile desfăşurate de aceştia în timpul excursiilor. Astfel, ei au putut să-şi spună opinia despre ce au văzut şi făcut şi despre modul în care ei consideră că vacanţa petrecută astfel i-a influenţat.

În urma acestor experienţe, fiind vorba de 2 excursii cu câte aproximativ 40 de copii, am încercat să realizez o statistică, în funcţie de motivaţia de a participa la astfel de excursii (fig. 1).

Fig. 1. Motivaţiile elevilor pentru participarea la diferitele activităţi incluse în pachetul turistic

8

Concret, pe baza dorinţelor de a participa la excursii şi a activităţilor realizate în ambele excursii, interesul copiilor a fost împărţit după preferinţele acestora astfel:

- pentru turismul montan: doar 25% dintre copii au fost pasionaţi de drumeţii, fie în munţii Rarău (Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului), fie în munţii Rodnei (staţiunea turistică Borşa, cascada Cailor – cu o înalţime de 100 m);

- pentru recreerea şi petrecerea plăcută a timpului liber – s-a înregistrat cel mai mare procentaj, ceea ce era şi de înţeles la această categorie de vârstă, 40% din copii au venit în excursii pentru a se distra prin participarea la concursuri, ştafete dar şi prin a cânta şi dansa alături de însoţitorul de grup – animator;

- pentru turismul religios: 15% din copii au venit în excursii pentru a vizita cât mai multe mănăstiri - în Maramureş vorbim de Mănăstirile de la Săpânţa, Peri, de la Bârsana; de la Ieud; în Bucovina – Mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humorului şi în zona Neamţului – Mănăstirile Agapia şi Văratec;

- pentru turismul cultural: procentul este tot de 15%, motivaţiile participării elevilor la excursii fiind de a cunoaşte cât mai multe destinaţii consacrate ale ţării noastre – în zona Maramureş - vizite la Vechea Închisoare - Memorialul Durerii din Sighetu Marmaţiei; Cimitirul Vesel de la Săpânţa; Muzeul Ţărăncii Române la Dragomireşti; Atelierul de Ceramică de la Dragomireşti; Casele Memoriale Liviu Rebreanu şi Tudor Arghezi, cât şi pe drumul înspre Maramureş, vizita Cetăţii Medievale de la Sighişoara; în zonele Neamţ – Bucovina, s-au vizitat Cetatea Neamţului şi Casa Memorială Ion Creangă din Humuleşti, Tg. Neamţ.

- există şi copii, aproximativ 5% din aceştia, care participă la astfel de excursii neavând un motiv bine definit şi care este greu de identificat.

Aceste procente s-au obţinut în urma conturării profilului acestei categorii de vârstă , dar şi din înregistrările discuţiilor însoţitorului de grup cu elevii pe autocar, pe drumul de întoarcere spre Bucureşti, referitor la cele vizitate şi la activităţile desfăşurate în excursii, cât şi în funcţie de reacţiile acestora în timpul vizitelor la obiectivele turistice sau la implicarea lor la activităţile realizate de către însoţitorul de grup – animator.

4. Concluzii şi propuneri

În funcţie de datele prezentate mai sus putem să concluzionăm referitor la posibilitatea creării unor pachete specifice categoriei de vârstă 7 –14 ani, ţinând cont de următoarele aspecte:

- pachetele de produse turistice oferite de către o agenţie de turism sunt achiziţionate de către copii cu părinţi deţinători de venituri mari;

- pachetele de produse turistice pentru copii, în cadrul ofertei generale de turism, sunt binevenite, ele fiind promovate în cadrul unităţilor de învăţământ, oferind şanse copiilor de a-şi cunoaşte tara;

- piaţa turistică pentru această categorie de vârstă nu este foarte dezvoltată, organizatorii de produse turistice îndreptându-şi oferta turistică, mai degrabă, către turiştii cu venituri mari – consumatori de turism internaţional;

- aceste pachete de produse turistice promovează turismul intern, influenţând copiii să-şi cunoască ţara, cu toate obiectivele turistice, de mici;

- piaţa turistică pentru această categorie de vârstă se poate dezvolta foarte bine prin practicarea în cadrul excursiilor a metodei de lucru – jocul. Astfel, în fişa de post a însoţitorului de grup trebuie să se precizeze şi abilităţile de animaţie pe care trebuie să le deţină;

9

- aceste excursii oferă copiilor posibilitatea de a afla cât mai multe informaţii cu privire la obiectivele turistice ce urmează să fie vizitate, completând astfel, bagajul de cunoştinţe al copiilor avut până la acel moment;

- se impune realizarea unor chestionare de evaluare a însoţitorului ge grup – animator, din partea agenţiei de turism, oferit participanţilor la excursii, scopul fiind acela al îmbunătăţirii modului de lucru al acestuia cu grupurile la care este numit delegat;

- excursiile sunt o ocazie bună de a lega prietenii;- durata excursiei este corespunzătoare posibilităţii de practicare a cât mai multor forme de

turism: turism montan (drumeţii), cultural, de recreere şi odihnă, etc;- realizarea unor cercetări de piaţă pentru o identificare clară a cerinţelor copiilor, dar şi a

părinţilor acestora, în vederea creării de pachete de produse turistice corespunzătoare;- realizarea unor traininguri de formare a mai multor însoţitori de grup – animatori;- dezvoltarea modului de lucru nonformal, prin joc, pe parcursul întregii excursii, controlat în

permanenţă de însoţitorul de grup – animator.

În concluzie, satisfacerea nevoilor turiştilor trebuie să fie obiectivul major al oricărui organizator de călătorii.

Pentru aceasta, demersul trebuie pornit cu identificarea nevoilor clienţilor potenţiali, continuat cu conceperea de pachete turistice care să corespundă acestor nevoi şi finalizat cu evaluarea: gradului de satisfacţie al turiştilor, al personalului implicat în desfăşurarea actului turistic şi a produsului turistic, ca întreg.

Bibliografie

1. G. Davidescu, V. Chirică, M. Cucolea (2005), Istoria şi viaţa spirituală în zona montană şi submontană a Neamţului, Editura PIM, Iasi.2. T. Ivanciuc (2006), Ghidul turistic al Ţării Maramureşului, Editura Limes, Cluj-Napoca.3. R. Minciu (2006), Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti. 4. ***Organizaţia Naţională “Cercetaşii României”, Pachetul de resurse ale liderului cercetaş, 2004.5. ***Organizaţia Mondială a Mişcării Scout, Handbook for cubscout leaders, Interamerican Scout Office, 1998.

10