420. Tratat de Psibopedagogte Speciala, 20 II

cattze de naturii psihicii - partial validate experimental, ca, de exernplu: staride anxietate, frustrare, gelozie, sentiments de culpabilitate ale individului (incriminate inproducerea strabismului) sau cecitatea psihica (descrisa de J. M. Charcot drept 0 tulburarede perceptie ~i de recunoastere a obiectelor, persoanelor, imaginilor, culorilor), carepoate f produsa de encefalopatii, psihastenie, isterie, schizofrenie etc.;

cauze de l1atUI'{Isociata si educationalii - care constau in conditiile precarede mediu familial, profesional, scolar, acestea putand lntretine sau agrava deficienra de vaz.

Nivelul scazut al calitatii vietii copilului, inclusiv al viitoarei marne In timpulperioadei de graviditate, lipsa controlului medical, a rnasurilor de igiena fizica, alimentarapsihica, sociala, a depistarii precoce a bolilor oftalmologice sau de alta natura, responsabilede deficients vizuala ~i implicit lipsa tratall1entului adecvat, aplicat de la debutul bolii, lipsamasurilor de securitate la locul de rnunca, a unor masuri care pot conrribui la normalizareavietii si la integrarea optima a persoanelor cu deficiente de vedere se pot constitui In cauzede natura socials In producerea deficientelnr de vedere.

Cauzele de natura sociala cu impact deosebit sunt reprezentate si de atitudinilestereotipizante si, in consecinta, de cele de excludere I respingere I segregare din viatafamiliala, scolara, socio-profesionala, culturala etc., care maresc riscul insralari: starii dehandicap, interpretat ca dezavantaj social.

Clasificarea deticientelor de vaz

Asa cum s-a mentionat intr-un paragraf anterior, in sisternul de evaluaremultiaxiala a persoanei cu deficienta de vedere, este inclusa $i axa etiologiei boliioftalmologice de fond, precum ~i gradul ~i dinarnica defectului vizual; pe baza sisternuluide evaluare multiaxiala se pot practica diferite clasificari, adica operatii ~i metode logicede aranjare sistematica, pe categorii, in functie de 0 serie de criterii obtinandu-setaxonomic nosotogica a deficlentelor de vedere.' ' ,

Clasificarea "dill1ensionala", practicata mai ales In psihiatrie, se realizeaza pebaza identificarii categoriilor fllndamentale ale ul1ei entitati nosologice' cu referire ladeficienta de vedere, l1osologia of/almologic(I se Incadreaz'a pe 0 sca/c'i ;Ie gradualitatecontil'll({I, Intre ambliopie $i cecitate, care se il1dividllalizeaZ(I 111 fUl1c(ie de:

cOll1plexitatea defectuilli anaiizatorului vizual: ambliopie/cecitate localizate la UI1singur ochi /Iocalizate la ambii ochi;

ll10dificarea indicilor fUl1qionali ai vederii: afectillni care incilid scaderi ale acuitatii vizllale', , , afeqiuni care includ alterari ale call1pullli vizual (scotoame patologice,

hemianopsie );

afeqiuni care includ tulburari ale vederii binoculare (diplopia, strabismul); afeqiuni care includ tulburari ale sensibilitatii IUll1inoase (hemeralopia,

nictalopia);

afeqiuni care includ aJterari ale sensibilitatii cromatice - discrolllatopsii pmyiale/ totale (eecitate crolllatic('i):protanopia (daltonismllO - tulburarea sensibilitatiipentrLl culoarea ro~u, deuteranopia - tulburarea sensibilitatii pentru culoareaverde, tritanopia - tul burarea sensi bi Iitati i pentru culoarea al bastlll;

Deficienla de vaz

afectiuni care deregleaza indicele de refractie al mediilor transparente(ametropii). '. .

afectiuni care modifies procesele retiniene $1 ale nervului opic prez~nta I absents deficientelor aso:i~te: de/icie~1(e asociate intrantodale /

deficiente asociate intermodale / deficiente combinate . . evolutie ~i prognostic: deficiente de vedere evolutive / suutonare /

decompensate / compensate / remise. .Dupa criteriul topic (al segmentului analizatorului vizual,. afectat stru~tlll:al sau

functional), clasificarea cllprinde. bolile oftalmologice responsabile de arnbliopie saucecitate (care au fost prezentate deJa).., . . . . ~. . ~

Deficientele de vedere se clasifica In functie de acuitatea vizuala, raportata laacuitatea vizual~ normals a ochiului ernetrop (AV=I/I), conform F. Zamfirescu-Margescu, F. Marin (1987) In:

ambliopie lI$oara - A V intre 0,5-0,3; ambliopie medie - A V intre 0,2-0, J ; ambliopie forte (accentllata) - A V sub 0,1 (1/ I0); . cecitate relativii - percepe miscari!e mainii, percepe lumina; cecitate absolutii - fara perceperea lurninii. ..,D. Mavrodin (1972) foloseste drept criteriu de c.lasi.ficare mod~fical'lle valo.,I'II?r

acuitatii vizuale, fiecare fiind compatibila cu lin anumit tip de acttvrtate practica, Infunctie de gradul pierderii AV:

Valoareaacuitiltii vizuate

Tipul deficienteide VflZValoarea pierderii flcllitfl(ii l'iZII(I{e

5/5 (I)3/. (0,75)2/3 (0,65)

Limite fiziologicenormale

\t2 (0,50)I

Ambliopie lI~oara

Al11bUQpiemedie

Al11bli.op~e;accentllata

Tabe/ nr. 3 Clllsit1cllrell deficientei de vcderc

421

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight

HPHighlight