deșertificarea în românia

9
Deșertificarea în România

Upload: marilena-grigorica

Post on 31-Dec-2015

30 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Proiect geografie despre desertificarea in Romania.

TRANSCRIPT

Deșertificarea în România

DeșertificareaDeșertificarea = transformare a unei regiuni în desert. Suntem într-o zonă de risc:

Un amplu studiu privind impactul încălzirii globale asupra Europei, dat publicităţii anul trecut, situează România alături de Spania, Italia şi Grecia, în zona cu risc mare de deşertificare din sudul continentului. În cazul ţării noastre, efectele majore vor deveni

vizibile încă din 2015 şi se vor manifesta în special în Dobrogea, Oltenia şi Banat, când terenuri din cel puţin zece judeţe vor intra într-un proces de uscare.

Avertismentul a fost reconfirmat anul acesta de un studiu al Agenţiei Europene de Mediu, care prognozează pentru România o serie de anomalii meteorologice, precum precipitaţiile extreme, dar şi accelerarea fenomenului deşertificării.

Acesta se face deja simţit în partea de vest a Olteniei şi în sud-vestul Banatului.

Factorii care influenteaza aparitia desertificarii

Schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a culturilor accelerează fenomenul deşertificării. Temperatura aerului depaşeste frecvent vara 32 de grade C adică valoarea biologică de rezistenţă a plantelor prăşitoare cum sunt porumbul şi floarea soarelui.

Cele mai afectate sunt culturile din sudul Câmpiei Române şi din Câmpia de Vest, precum şi din sudul Moldovei.

Sahara Olteniei : ¤Sahara Olteniei : Zona, cunoscuta sub denumirea foarte sugestiva ”Sahara

Olteniei”, este o fasie lata de 30 de km, care porneste de la Dunare si se apropie de Craiova si Caracal. Desertificarea afecteaza o suprafata de 100.000 de hectare.

Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării,

semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de

hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare.

Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).

¤Prahova:

Potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Prahova, zone întinse din sudul şi sud-estul judeţului, de peste 100 de hectare, sunt afectate de lipsa precipitaţiilor din ultimii ani.

Terenurile s-au degradat atât de mult încât nu mai pot fi cultivate. Singura soluţie pentru salvarea acestor suprafeţe ar fi punerea la punct a unui sistem de irigaţii.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova susţin că deşertificarea a fost cauzată şi de factorul uman, nu doar de cel natural. Se impune de urgenţă un plan de împăduriri în zonele afectate de secetă, pentru stoparea fenomenului deşertificării.

Comarnic - Prahova

¤Braila:

Comuna Unirea din Brăila, situată într-o zonă considerată de risc maxim, unde din cauza secetelor agresive din ultimii ani solul se va deşertifica şi va pierde şi ultima brumă de umiditate, surprinde prin contrastul culturilor. Mai puţin de jumătate din terenurile agricole pot fi încă udate prin reţeaua de captare a apei din Dunăre, veche de 40 ani. Graţie ei, sute de fermieri reuşesc să-şi dubleze producţiile agricole. În schimb, cei cu terenuri departe de sistem au rămas la mâna naturii şi aşteaptă fiecare zi cu speranţa că va ploua.

Efecte:Aparitia de culturi exotice: SMOCHINI: De opt ani, în localitatea Şvinţa, judeţul Mehedinţi,

există 15 hectare cultivate cu smochini. KIWI: În comuna Ostrov, judeţul Constanţa, există două hectare de

teren cultivat cu kiwi. Plantaţia de kiwi a împlinit 13 ani şi a ajuns să producă aproape patru tone

de fructe anual. MIGDALI: În comuna Gura Vadului, numeroşi localnici au înfiinţat

livezi de migdali. MUŞTAR: În Timiş, agricultorii s-au apucat serios să planteze boabe

de muştar. MĂSLINI: Specialiştii în agricultură estimează că, dacă tendinţa

încălzirii climei va continua, în zece ani vor apărea primele plantaţii cu măslini în Banat.

În Timişoara creşte deja primul măslin aclimatizat pe spaţiul public.

Pentru a preveni degradarea solurilor, Romania trebuie sa ia masuri de impadurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii in agricultura, astfel incat terenurile sa fie irigate, iar plantele sa fie cultivate responsabil, astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate. In lipsa totala a acestor masuri, s-ar putea ajunge la consecinte grave, precum migratia populatiei sau disparitia culturilor, insa si acestea ar urma sa se produca abia spre sfarsitul secolului.