DECLARAłII FDI HIPERSENSIBILITATEA DENTINARĂ

Adoptată de Adunarea Generală a FDI: 04 septembrie 2009, Singapore Introducere

Hipersensibilitatea dentinară este caracterizată de durere scurtă şi ascuŃită care provine de la dentina expusă în cele mai multe cazuri la zona cervicală a dintelui ca un răspuns la stimuli (temperatură tipică, evaporativă, tactilă, osmotică sau chimică) dar care nu poate fi atribuită nici unor alte defecte dentare, afecŃiuni sau tratamente de restaurare.

Această problemă clinică este foarte întâlnită, dar frecvent greşit înŃeleasă. Aceasta apare la mulŃi adulŃi la diverse niveluri de prevalenŃă variind de la 3% la 57%, ca urmare a diferenŃelor din cadrul populaŃiilor studiate şi a metodelor de cercetare utilizate.

În general, pacienŃii cu parodontită au o prevalenŃă relativ mai mare de hipersensibilitate dentinară, probabil din cauza unui risc mai mare şi a gradului de expunere a rădăcinii, ca urmare a distrugerii parodontale.

În ultimii ani, există un număr tot mai mare de adulŃi tineri cu această problemă dăunătoare, datorită expunerii la unii factori predispozanŃi, cum ar fi dietele acide, periajul traumatic, obiceiuri personale, precum şi utilizarea necorespunzătoare a produselor de albire a dinŃilor. Un număr tot mai mare de pacienŃi caută îngrijiri profesionale pentru această problemă.

Expunerea tubulilor dentinari deschişi ca urmare a pierderii smalŃului şi / sau a recesiunii gingivale sau ambele, cu pierderea ulterioară a cementului şi / sau a dentinei este considerată a fi cauza principală de hipersensibilitate dentinară în concordanŃă cu teoria hidrodinamică.

În timp, poate exista un proces natural de obliterarea a tubulilor deschişi prin calcifiere cristalină. În plus, hipersensibilitatea dentinară ar putea fi de multe ori combinată cu alte condiŃii, cum ar fi eroziunea, abraziunea, atriŃie, abfracŃia, bruxismul, condiŃiile genetice şi parodontale. FDI recunoaşte că: • ÎnŃelegerea factorilor etiologici / predispozanŃi şi a diagnosticului correct sunt cruciale pentru gestionarea în mod eficient a hipersensibilităŃii dentinare. • În prezent, există dovezi insuficiente pentru a stabili o orientare specifică pentru gestionarea hipersensibilităŃii dentinare. • Există o gamă largă de opŃiuni de tratament, care pot modifica, bloca, sau modifica fluxul de lichid prin tubulii dentinali, prevenind astfel, răspunsul nervului pulpar. • După identificarea factorilor predispozanŃi şi punerea unui diagnostic corect, hipersensibilitatea dentinară ar putea fi co-administrată de către profesioniştii în domeniul îngrijirilor de sănătate orală şi de către pacienŃi la domiciliu, după caz. De obicei, factorii relevanŃi predispozanŃi ar trebui să fie abordaŃi şi măsurile de prevenire adecvate să fie consolidate. Sunt efectuate în primul rând cele mai puŃin invazive tratamente (de exemplu, utilizarea de pastă de dinŃi şi agenŃi desensibilizatori) şi dacă este necesar, pot fi efectuate ulterior de către stomatologi tratamente invazive. • Este încurajată cercetarea multidisciplinară a hipersensibilităŃii dentinare.

Traducere

Anamaria Capotescu