de toate despre (ne)toti - pamflete, parodii, fabule, epigrame

GligorHaa

DE TOATE DESPRE (NE)TOTI

Fa ... bule, Pa ... rodii, ~ ... lagarele strazii, Epi. .. grame,

Pamflete, cu 0 ... pozitie ciudata

. Editura "Polidava" - Deva

Tehno redactare: Ovidiu Mar~ i Gabriel Capraroiu Copertii: Gabriel Capraroiu .

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei HA~A, GLiGOR

De toate des pre (ne) toti: fa ... bule, pa ... rodii, .. .Iagarele strazii, epi ... grame, pamfletel Gligor Haa - Deva: Polidava, 2006

ISBN (10) 973-7954-40-8; ISBN (13) 978-973-7954-40-4

821.135.1-193.2 - .,-

Caricaturile, cu mici exceptii, sunt preluate din catalogul expozitiei internationale

de caricatura HUMO DEVA prin amabilitatea domnului

Horia Cri~an

Comentarea lor apartine autorului

Se dedica primarului Devei, Mircia Muntean, liberal prin Inainta~i, militant prin crezuri, harnic ~i Intreprinzator prin mo~tenire genetica. Omagiul ~i recunotinta autorului pentru suportul mate-rial tara de"care aceasta carte inedita ar ti ramas Intre paginile revistei "Ghimpele - serie noua".

Autorul

. (

Mottouii: " Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurl, toata

fata lumii ar fi fost schimbata. " , Blaise Pascal

n CizmC!rule, nu mai sus de sandalal" _ Plinius. cel BatrQn

" Nomina stultorum, Ubique locorum" t,Numele protilorpestetot loculF?

"Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vmmun"

Miron Costin

Nota bene! Textele, tara exceptie, au un caracter pamfJetar ~i sunt

specii literare (parodii, tabule, pamtlete, epigrame, cantece de lume) de atitudine sociala ce nu pot fi lncadrate la calomnie. Personajele numite sau sugerate, acceptand sa devina persoane publice, trebuie sa-~i asume riscul de a deveni personaje literare.

Autorul

De toate despre (ne)toli

SUMAR I

PARODII DE-A GREATA I RASU-PLANSU ,.

1 . $uvita lui Basescu ., 2 . Samsoniada (dupa "Scrisoarea V") 3. Se zvonise prin ziare (dupa "Lordul John") 5. Cantec popesc in argou tiganesc (dupa Cezar Baltag) 6. Intrebari (dupa Ana Blancii~na) 7. Basescu catre popor (dupa G. COljbuc) 8 . lubito!, hiiidem sa brazadm oceanyl!. (dupa Radu Carneci) 9. Adio la Cotroceni (dupa Gr. AlexandN~scu) _ . 10. Templul din Damaroaia (de Gligor Halja) 11. Lupul moralist sau lIiescu democrat (dupa AI. Donici) 12. Lupullji lupanul sau Ion lji Adrianul (dupa AI. Donici) 13. Vulpea lji magarul (dupa AI . Donici) 14. Catarul cu clopotei (dupa AI. Donici) 15. Bo'ullji vitelul (dupa Gr. Alexandrescu) . 16. Cea din urma nOc;lpte a lui Nastase la Palatul Victoria {dupa D . Bolintineam,l} . . . . 17. Muma luiAdrian cel Mare (dURa D. BOlintineanu) 18. Vitelul (d_up~ Esenin i Marin Soni scu) . , 19. Scrisoarea' lui Geoana catre socialiljtii europeni (dupa G. COljbuc) , . , 20. Splen (dupa Charie~ Baudelaire ~i -Marin SQlrescu) 21. Plangerea parlamentarului conservator:- . ' (dupa Gr. Alexandrescu) . 22. Profesiunea de cr~dinta a parl~mehtarul~i p.S.D. (dupa Gr. Alexandrescu) " . 23. Ursullji vulpea (dupa Gr. Alexa'ndrescu) 24. Tradatorii i pradatorii de tara . 25. Blestem arghezian pentru politicieni (G. Halja) 26. Calul Troian (dupa Mihai Eminescu)

5

GligorHA$A

27. Pesedistul spait (du*pa D. ~plintineanu) 28. Monica, deputatica, ii arata "bucalica" (G. Haa) 29. Vestitorii toamnei (dupa G. Cobyc) 30. Nu te-ai priceput (dupa 'G. Cobuc) 31. Galgaie terasele (dupa Damian Ureche) 32. Basu ... Hassan (dupa G. Cobuc) 33. larna la ... P.S.D. (dupa "Iarna pe ulita") 34. Ca!ltec de tna't roz (dup~ G. Cobu'c) 35. Fatma sau lon'ica'Bucatica (dupa G. Cobuc) 36. Basu i Taricele admir:a' buricele . ~

.37. Sec;:uii i. r?maf'ii (dupa "Dun~rea i Oltul" ';Ie~. Co~~uc) 38. Cica n1te croni'cari (dupa Hurmuz) -39. Punere in tem~(G. ~aa}

.. 'I ,

"FA ... BULE 1 I.

40. Boul i vitelul sau P.S.D.-UI ~i P.S.M.-ul ~dup'ti Gr. Alexandrescu) ' \ ." .. - > 41. Cum s-a 'nasclit, la Cotroceni, 'fabula (dupa AI. Dbnici) 42. FabulalJe n':l stabulatie despre Y'acarei (G. Ha~) :.. .. 43. Cotrocenii sau Parnasul (dupa AI ; Doni9i) : I 44. Mielul murind sau lamentatie la c.otroceni (dupa Gr. Alexandre~cu) .' . '.~ . > - '.

45. Cainele i catelul sau PSD-ul i egalitatea (dup~ Gr. Alex~mCfre'sc"iJ) . .. . - -" , 46. Tiganul imparat (G . Ha$a) ...; I '-. 47. Restructurare (G. Haa) .-48. M'i1ka i Fulfga (contrafabula de G . Haa) 49. Magarul rasfatat (G. Haa) 50. Porcul... pur (~i simplu) (G. ~~~a) 51. Balada oata (G. Haa) ~ 52. Cloaca poiitica (punere i~:iem~nG . Haa) ... ..... . . , '

6

De toate' despr'e (ne)toti

C.ANTECELE STRAzIL '

53 . Scrisoare catre muica . 54. Galgaie ora~;ul (par.0di,e dupa D. Ureche) 55. Ce te 1ii aa mareata ... 56. Marie, draga Marie ... .-57. Auzit-ati auzit ... , \ r ..

" 58. Fata mamii ; 'ce-ai vr.eatu ... f .". 59. Zece vajnici celonei {dupa' "Zece negri mititei" 60. Zece jalnici colonei .~ 61 .. A venit aseara~mama , -!::- ' . '. __ '.:;, 62. Boc, boc, cioc la.ua morii : .. 63. In gradina 11.:1.1 Ion . 64. ~ -aseara ti -am luat cercei. .. ," ,',' 65. Scrisoare ditre domnuljudecator ',' 66. Mai femeie, mai nevasta 67. Cantec de poetesa paras ita 0, 68. Cantec Xenofob 69. Balada lui Miron Cosma > ( 70. Stavilete, Ooamne, destararea! , .~ 1- r. 71. M-a facut muica oltean (cantec de naparlire.) . '

CA (TRENUL)IN .EPI (GRAME) ( -1; !_ :..- f _

7 2. Ca (trenul) in Epi (grame) t r . f

73. D'ale judetului indedicatii - , _ ir .;.- ''; I 74. Ras - Plans = baliga de manz 75. Ghi.ci ghicitoClrea mea! ,..J . 76. Ticurisme . ,0 ~'. -

. >~ ... r 0

oil> ,. ' -c .. ".

7

GligorHA$A

PAMFLETE OE-A GREATA POLITICA ,

77. Doamne, ce neam prost suntem! 78. Calibalismul romanesc, invataturile biblice i caderea in istorie 79. Frundo fara tara 80. Lehamitea i greata 81. Ca in Evul Mediu s-au inmultitarlatanii... 82. Multi preoti ortodoci, arlatani notorii... 83. Hienele i hoitul tarii 84. Perle scoase pe gura unui parlamentar hunedorean 85. Repetat atentat de viol asupra limbii romane 86. Oficiali necoliti, reciclati, dar,jenant, needucati ' 87. De-a protii i cvarditii 88. Portret de cabotin i farsior 89. I-au copt-o! I ' 90. 15.000 de specialiste 91. Fata moului i fata babei 92. Era cat p'aci s-avem anticipate 93. S(portofel) sau "Ruine, ruin'e, ruine!'; 94. Nu-i apuce anul! - , 95. Garduri i oase 96. Coincidente triste i haioase 97. Cosmin i Dbru au dezgropat toporu 98. Problemele sociale - bomba cu ceas 99. Mirari i intrebari . I 100. loan Timi nu e totuna cu'Frank Timi 101.Atimii-timiire 't 102. Pitulicea i cartita sau hai la diplome, neamule! 103. Frustratia i lustratia sau Musca pe c ... t " 104. Bataia petilor la mal... 105. Gro, gro, la troaca! 106. Apa plata, venin i miere

8

De toate despre (ne)toti

107. Semne proaste anul are : 108. Jandarmeria ca un pericol , 109. Au fost anuntati i lobati catindatii 110. Nascut fara conti inta 112. Cuiullui Pepelea

BANCURI ~I MENTALlTA,TI-DE LA BULA, .. ADUNATE

113. De toate pentru {ne )toti 114. Glume i bancuri cu unguri i romani 115. Danila Prepeleac i Uniunea Europeana 116. Bancuri i mentalitati 117. Anecdote cu politicieni i oameni de stat 118. Rastalmaciri haioase i lovituri la oase 119. Hu ... Morcu naravuri 120. Intrebari i raspunsuri a la Bula i Nanau 121 . Anecdotice 122. Glume nebunatece despre ... uuratece

DE TOATE DESPRE {NE)TOTI

123. Biografii celebre: Nastase "Scatiu" 124. Perle din cuvantarile lui Cocosmin 125. Zvonuri despre "ce au in com un" 126. Pohtele pohtitorilor 127. Vorbe i ziceri rastalmacite sau ticluite 128. lar de to ate despre ... netoti 129. Vorbe de duh i anunturi anapoda 130. Ziceri colorate i leacuri de greata 131. Meserii noi in Romania tranzitiei . , 132. La tata presa ...

',9

Gligor.HA,A

133. De ce rna bucur i lila intristez 134. Baci Toader i cei doi poli politici .., 135. Rostiri i rastalmaciri 136. Proverbe romaneti rastalmacite 137. Gigisme 138. Ziceri cu adresa 139. Hu., mor de greata,politica 140. Rastalmaciri haioase 'i lovituri la oase 141. Vorbe de duh i ziceri cu naduf 142.ln loc de postfata

10

1 Parodii de-a greata i

rasu ... - p~lansu

(nectarul lui A.N.)

G/igorHA~A

$uvi!a lui Basescu (parodie dupa Scrisoarea L.1

BibJia ne povestete d~ Basescu, cum muierea, Cand dormea, taindu-i chica, i-a luat'toata puterea, De s-a auzit la Londra .i s -a Intristat regina, Caci In chica-i sta puterea care emana beina.

De atunci mai tatarete Inspre tample-i mana ochii ~i spre Asia tanjete-n cautarea unei rochii De galbeaza Marijana, ratacita prin Irak. Intelegeti dumneavoastra di femeia e un drac: Sucete cum vrea uvita, ca la chefereu macazul, Chiar de cumva-i terfelete biet-matrozului obrazul.

De-I vor prinde ei, dumanii,!?j mai chiori i-or face ochii Ca dovada de ce suflet sta in pieptii unei rochii.

E !?armanta, se-ntelege, i-n politidi-i de haz: Are ase gauri tipa (cu cele de pe obraz); Dac-o faci cumva ministru, Inaltand-o pic cu pic o Intrece pe savoaia, ba i joaca din buric, ~i, din mica ta ,,!?uvita", va face una mai mare Decat cea din Primarie numita la Integrare.

A~adar, Traiene neica, de te-ncurci cu vreo femeie Pe cand luna poleiete Cotroceniul c-o scanteie, Ca se cheama marineasca, de se cheama marijan, Ca e cea ce-a taiat chica de tatar sau de t(gan, Tu degraba zi "pu~chea" i din preajma-li s-o alungi (Nu uita: femeia are minte scurta, poale lungi); Cand spre tine se indreapta cu foarfeca ~i cu pila De mai ai nitica minte, feri in laturi, e Dalila!

12

De toate despre (ne)to1i

Samsoniada (Variantif dupa Scrisoarea a V-a)

Biblia ne poveste~te de Basescu, cum muierea, P,e ascuns, taind ~uvita, i-a luat toata puterea, De s-a auzit la Londra ~i s-a intristat regina, Caci in chica-i sta puterea care emana be~ina,

i ca Anca Boangiu, vazandu-I fara ~uvita, 'erdu din obraji boiaua ~i scuipase intre tata, du~mani-ntr-o unire, cu tam-tam ~i hopa-tropa,

'n scrisori lezmajestate I-au parat la Europa, u mai Marijan, araba, se jurase pe Coran

ca de-o cre~te iar ~uvita va posti-n Afganistan; rtac ii de-ncarcerare ce-au mancat rahat pe bat,

Se jurara, pe Basescu sa-I pofteasca la os pat, hiar ~i popa din Tanacu, exorcist frate cu dracu,

Rastignind calugarile, poreclitfiind futacu, promis sa scoata draci din toti oamenii saraci pe marijan 5-0 spurce Cll tamaie intre craci;

u-a~a griji cica Basescu a zis: "Sa traiasca ~mu' lozinci electorale ~i cu ce , taie Ciomu",

Asia vajuca Ciuleandra: ua paie, doi coceni,

insa din Primarie, - din Maracineni, e-o are foarte mica,

u, mai ~tii? 0 are mare a cutezat 5-0 a ministru la integrare, dar, Traiane neica, cand

rci cu vreo femeie cand luna poleie~te

13

GligorHA$A

Cotroceniul c-o scfmteie, Ca se cheama boagioaica, c~ se chiama marijan, Care 1i-a taiat uvi1a de tatar sau de 1igan, N-o mai purta pe laTebea, ba din preajma-1i 5 - 0 alungi! Nu uita: fem-eia are minte scurta, poale lungi. ' Cfmd spre tine se indreapta cu foarfeca sau cu pil a, De mai ai niscaiva minte, feri In I~turi, e Dalila!

14


Se zvonise prin ziare (parodie dupiJ Lordul John)

Se zvonise prin ziare Ca-n Moldova intr-un sat, E-un barbat grozav de tare. -Basescu prinzand de veste Cine e ~i de-unde este, Pleaca-n graba ca sa vada Daca e adevarat.

Ca multi "be~i" de vita veche Din Valahia de Jos, Matrozu' e -ntr-o ureche: Fluera-n palat ~i canta, ~i e eel dintai la tranta Pezevenchi tara pereche, ~i, zic uni, cam narod.

A gasft cam greu Mordova ~i pe Mitrea I-a gasit (Uria croit otova ... )

Care umba cu volanul Pe la tundullui Nastase Porecliti Patru Case? Bag eu sarna ca-i ti tare De ti'-a mers vestea prin lume ... Din Dobrogea yin anume . Sa r:-e punem la:-r:'cercare.

Miron Mitrea se cruce~te, Sirnte bucile ca-i ard, Lene~ tarnul ~i-I propte~te, Scuipa-n palm'e i ~e-ntinde, Pe Basescu mi-I cuprinde, L-aucle cum se be~ete .

. ~i-I arunca peste aard.

- 0 sa' s~au acum cu tine S'a rna llapt ... Mai vrei ceva? Sa te prinzi tqcmai cu-mine! Hi, hi, hI! a hahait,

Avand potta de trantit, Fara-a zice bun sosit.

_ Traienut, privind cu j~le, ~i tinandu-se de ~~lIe:

Aa, gata de tranteala: - Tu eti Mitrea pelhivanul,

, - Sa-mi dai inapoi be~ina, ~i ~uvifa, ~i-oi 'pleca .. ~

15

G/igor HA$A ,

$oarecele.ipisica . (sau Traian i electoratul) - dupa Gr. Alexandrescu -

Un oarece d~ neam i anume Raton Smerit precum i'nsul 'numit agafton) . Crescut de comuniti sub pat la pension ' . ~i care, in sfarit, dupa un drastic an, . Ajunse cu noroc la nobil pi:frmezan, intalni Intr-o zi pechir Pisicovici (un motan cu tupeu, din bun soi de pisici);. Cotoi cu blana fina i marlitor de soi, Martan cu bun renume In lumea de cotoi. Smeritul Pisicovici cu ochii-n pamant, Zise: ,,-Te salut, dragul i ocrotitul meu! De nu cumva te speriu i eu; Ca Imi eti drag i Dumnezeu 0 tie, Cu fr:atii tai doresc a trai in fratie. Eu carne nu mananc, ba.lnca socotesc, De nu e prea ta~ziu, sa 'ma calugaresc. La aceste vorbe, martanu-nduplecat, .. tiind el cum Traian 'pe Dumnezeu martor I-a luat, Ii ceru iertaciune, ba chiaril potti Cu neamul oricesc a se Imprieteni... Pana intr-o zi cand detera un bal; Cotoiul refuza i limbi, i cacaval Zicand ca e in post i nu poate manca ~i ca poftete doar a Ii imbralia. ~i sa vezi p'upaturi i sa vezi sarutat!, pe calLgura punea, indatcli Ii jertfea, Incat abia doi-trei Cu fuga au scapat. Morala: Cototiul, srneritul, E Basescu, ipocritul.

16

\ .

d I

'.

_ De toate despre {ne)to~i.

Ciintec popesc fnjargon figanesc (parodie dupii Ceza.r Sa/tag) .

Popii in rusH vor sa ne mute Tute pe Mande, Mande pe Tute; Sfioase pirande in sumbre chilii: Tute-n izmene, tute lji-n ii!

Ca la Moldova sau ca la Tanacu E pe aiurea: lucrarea lui Dracu; 1 Se calugarira muieri ne ... batute: Tute pe Mande l?i Mande pe T~te. _) - Tanta cu cleanta sa Ie sarute -Sams~n ica chi ca,' inforfecata, Lasa dilema nedez legata: Tute pe Mande, Mande pe Mande? Anca, Monica lji I. Marijande.

Tute pe Mande, Mande pe Tute, Cum ii e toana, alja ne lji... tu ... fe. Basescu, piratul, cu mintea' in priza Ce face din lara "celula de criza".

PD $1 PNL

IN CONCERT

17

.J

GligorHA$A

iotrebari . (parodie dupa Ana Blandiana)

De ce viseaza fetele banane, . De ce batranii-s lacomi la ~olda-ne, De ce ura1ii au so1ii frumoase, De ce frumo~ii, ~Ieampate banoase, De ce romanii tineri merg in spanii, De ce raman aici batrfmii ~i t1iganii, De ce dorin1a- i lunga ca 0 era .~-~i via1a sexuala-i efemera, De ce elevele mai sunt ~armant'-native ~i-au aparut, mai nou, prezervative, De ce-n Tanacu-i popa bei peste harem, lar noi ne mul1umim cu ce avem, De ce basescu are boangioaica, De ce nu am ~i eu 0 unguroaica Sa-mi zica draghe, seretlek ~i ioai, . D d d ?IA ' . ' I e ce, e ce, e ce . . m~r ~~ vaL ....

18

:t

,',

\-.

' " . t

, .)

. . I .


Basescu cafre popor (parodie dupa uDeceba/ cafre popor~/

Aceasta tara-i bun pierdut De cfmd vanzarea a -nceput! Veni i tarziu, ca un calau, S-arunci unjug pe gatul sau: Din revolutii ne-am nascut ~i mergem spre mai rau.

Cei din Brateni coboratori, Furand-o, i-au ramas datori; Noi, abitir ne-am osardit ~i neamull-am Ingarbovit; Cei " Nastaiti" i-au tras perdaful ~i se-alese din toate praful.

Se-aude turma murmural1d, Dar se feresc de primul rand; Cand mafiotii buni ne par

'~i, chiorule, un zeu Iti pari, Cand razi: hi, hi, tu tii ca-n tara-i rau , .

Ca-n timpuri cu tatari.

Americani? ~i. ce mai sant? De s-ar Impotrivi Cel Sfant, ,_ Zamolxe, c-un 'intreg popor, -. leim cLi steag In calea lor,

,De.i saraci, Ie dam pamant, . Caci este timpullpr!

~i-acum, romani, dati un sarut Unde b.aina s-a nascut; Rabdand, speranta va ramane Ca: "Sa traiti.. .

~i Sfantul trage fa cantar Ca oriice parlamentar,

Sa speri e In zadar!

J de azi pe maine, R.abdand poveri, rabdand nevoi"

Ca toti taceti ca laii, tiu, In tar~ nu e ;'imeni viu? Sa rademl robii rad i cad, Sa radem, romanesc rasad, Sa fie-un hohot i un chiu

Caci viata e un iad!

De-ar curge Euro parau, Tot mai slabit e bratul tau. Cand eti urat, dar nu tresari

Caci mare van~ator vandut '" E unul din eroi:

Eu nu mai am nimic de spus: . Vandut demult 5untln Apus; De-acum speranta e In voi, o biata tara de eroi, Eu, bray erou,

19

batut, m -am dus, Ce-aveam de spus am spus!

GligorHA$A

lubito! Haidem sa brazdam oceanul! (parodie dupa Radu COrneci)

Motto: lubito, hai cu mine pe ocean De ciuda sa plesneasca Taricean

lubito, hai cu mine pe ocean Ca nu mai ~tiu de mai apuc un an. Sa prindem Aurora Boreala, Sa ne iubim sub cerfara sfiala. Uitati sa fie ziari~tii rai, Steag pe catarg vorfi bichinii tai ~i vom pluti pe mari macar un an Uitand de toate, chiar de Marijan; in doi vom cuceri chiar mari arabe, Te voi servi umbland in patru labe; M-oi gudura Iii sanul tau bogat, Catargul va fi pro pta, iar puntea va fi pat. L a-ntoarcere vom vinde bricul Mircea ~i vom pastra in taina doar elicea; Jumal de bord pictat pe fundul tau Ca "rau de ... mare" ai simtit mereu. Pe sani vom incrusta doua balene ~i-acum, iubito, nota bene! De va sa fie iar 0 amanare Te voi numi din nou la Integrare, Sa moara pro~tii cand noi, . cu ~opa-tropa ~i sanii tai, intram in Europa.

20

" . .

..


Adio fa Cotroceni ($tim no; cui) dupii Gr. Afexandrescu

Fatarnic i hilar conducator, Urata fie calea pe care ai plecat, Smintit, te-ai socotit nemuritor. Vom curati pamantul pe care I-ai calcat.

Dator este romanul sa uite cinpe ani De cfmd II tii sub cnuturi, povara i nevoi, Cu zambet machiavelic, tiran Intre tirani, Ai sugrumat dreptatea i ne-ai mintit pe noi. , ,

Roira Imprejuru-ti, cerind a ta d'injire, Vrajmaii Iibertatii ce binele nu-I vor, Urata sa ramana a voastra pomenire De astazi, hat, departe i -n veacul vecilor!

D e-o fi ca sa ajungem la tinta mult visata, D e voi trai (i-mi place sa 0 crez) Statuia Impilarii iti este dedicata, , far eu cu grele lanturi promit s -o decorez.

dio, lung adio! i nu la revedere; Departe, hat departe de biata tara mea! Cu IIici prin Siberii petrece in placere, P amantul sa te-nghita i dracul sa te ia!

21

, : . G/igor HA$A

p. ,-, TempTul dih Damaroaia ~- ~

.;-'0; _

Templutdin Efes, yestitin preotese, Fu cautat prin vremuri Oi pomenit adese,

......, t

Dar p~$pre noul ~emplu azi nu mai scrie foaia DeOi un fel de Delfi se afla-n Damaro_aia .

. I

Aici prezise zeul, un mare barosan Cu viziuni macabre Oi numele Brucan. Nu zece ani cu grase Oi slabe biblici vqci, Ci douazed prezise. Vortrece ... Ce sa faci?!

: ... Trecura zece, dara Oi' Oase m-ai trecura: Tot mai slabite tunne mllgesc In batatura. II cheama Nea lone'l 'pefi lJ l nefartft . ~i-i zice : Ady draga,. a~?~lta ce-a~9allc;iit:,

Tu Otii ca eu pe Silviu la inim'a nU-1 a ri; Fiindca el se tra.ge d fn Casa Abraham, Dar a avut dreptate O i -a prorocit ovreiul

.1

Ca mi se stinge-opaitul. Oi -mi sta In gat o~eiul. ) -

Te du In Damaroaia, du jertfa cinci de-a'i sai , Pe Apollo sa-ndupleci, cu acolitii tai . ; Vreau alta prorocire, sa placa tuturor, Caci maine vine vremea' c a chia r'.Oi ~.u sa mor.-

...... 1 - 0 .1

-lubitul meu parinte"tatuca; stai cu~inte: ' . Te scot din Cotroceni cu talpile-naint~! ' . " In doua mii Oi zece sau, cum te Otiu , la anu ... , Ba, poate, mai curand? - A prorocit Brucanu ...

22

.J

.. ... .J

\ , Lupul moralist _ -saulliescli'dernocrat

(dupii Gr. Alexandrescu)

.--~ -" ' J r - .'

Undeva, intr-o lara prostaea s-a-ntamp.lat Ca lupul saajunga satrap i impara,t. " . ,,' (Se tie, v -am mai spus-o >,'. i inca v - a mai spui Ce rau e sa lai lara in grija lupului).

_: Afland, deci, ea e tara sub erunta impilare, Cherna la Cotroeeni ' , .1 ~ obteasca adunare. , Degraba se stransese mafia romaneascij ;;i lupul moralist incepe sa vorbeasca . '

(mai mult sa ,dojene,asGa): : .. ' - Frali pesediti, nu aveli frica d~ pacate.? Napastuili poporl:ll i nUifaceti dreptateJ Tara-i de rapa-dusa, poporul-\ l,I,milit, :.' "::I Voi, nesatui -ca lupii, j a_ti tot ~gonisit. ',,' , . ,: .. Sa nu uitati, .scadenta tot vine-odat i-odata-, ,_ ". Caci pentru toli exis'ta 0 dr:eapta ,judecata! ,.' )"~' Luati, bai animale,. o pHd,a ,

.: Gligpr HA$A

Lupul $1 lupanul sau Ion $1 Adrianul (parodle dupa ALDonlci)

Un lup pe ditelandru voind sa ispiteasca Dupa ce-I primi sub aripa lupeasca L -au fost trimis prin tara ,." -, Precum fusese-afara .. . Sa vada cum e rostul. Daca romanul, prostul, Ii mai suporta postul . (In simpla talmacire -prelunga flamanzire); Pe unde-s oile, cum sunt pastorii lor (d-alde sechelariu sau rus, zis Colovor), Zicand c -ar fi pacat Sa nu aiba lupanii deprinderi~la vanat.

:r

Se duse i se-ntoarse vicleanullupuor -;. . (Cand II puca p'e Sar.bu direct la ouor) ~i zise: - Eu am avut, stapane, buna masa:. Pe dealul din Cornetul e turma c.ea mai grasa, Tot grasa:.i cea din Vrancea ~i cea dif.1 Oltenime, Cu oile capi f i bacii din prostime. -, ., . - Prea bine! De pastori tu spune-mi ce-ai aflat! - La Rasarit i Sud de partea 'mea s-au dat. - Dar cainii, Adriene, zavozii cum sunt ei? - Siabi, jigariti, flamanzi ~i putintei. - Oe-o fi cum spui / pe loc -m~ dumiresc .. ~i spre un nou mandat cu turrriele pornesc! Oaca pastoru-i prost nici caine bun ni.J tine; Purcedem In judele unde ne fuse bine, ~ Chiar daca-n trei mandate pe-acolo am mai fost, ~i turma se aline dupa ciobanul prost, Caci unde e "pastorul mi~el ~i de nimica ,-Un hot de vot ca mine de nimeni n -are frica :

24

. -


Vulpea i Magarul (dupaAl Donici)

Mintosule, de unde vii? (0 vulpe pe Octav I-a intrebat) . - Vin de la leullon, de vrei ,cumva sa ljtii; _ Cu dor am fost sa-I v~d lji .~~re m-a!l1 mirat: S-a cam jig.arit lji-i suspect in purtare, Batran de toata mila, neputincios imi pare Acela care-n codri cand ragea ." Tot natul tremura. . .

'-

Acum, insa, mai toti - Cu coarne lji cu colti -Avand model, mai an, Pe lupul Adrian -il iau mai cu raspar:-ul: "Cica-lji vopseljte parul." - Dartu, Octav, baiete, nucred ca-ai indrazni De leu sa te atingi - vUlpea iI dojeni-- Ehei!, Magarul mai ragese, Cum a ragit adese.-- Ii dau, sa tina minte . . Perechea de copite.

Morala: A~a va sa se poarte cozmancii Cand leul e pe moarte.

--.Ie Marko la tribuna Parlamentului - "

25

Gligor HA$A . _

Catarul cu clopo!ei sau viitorill atelaj gu vernamen tal P.S.D.

Un partid, se tie care, avand un armasar, II in hama la jug c -o vita -un magar: Boul, lenevit la iesle i pus pe rumegat, Magarul, indaratnic, iar calul ne-nva~at. Cand ady ~inea jugul, striga Ion din car ~i fichiuia cu biciul, dar-totul in zadar: ' ' Calul azvarlea, boul rumega, magarul ragea ~i, cu toata zdroaba, carul nu mergea.

"Nu prea i-ai potrivit", zise un trecator, Gaselni~ele voastre-s de rasul tuturor". Ion Le ~tie Toate: "La anima Ie eu , Am fost randa destoinic cu slujba la'C .C.-u;

, '

(Jertfitul de Craciun ave a un atelaj mai ceva ca al meu.") Nota benel Se dedica unui posibil atelaj P9stelectoral: P~nta, Geoana i Saniu~a. ' "

", .1

I. , Jliescu razand de propria opera

26

Soul i vi!elul '. . (dupii Grigore Alexan9rescu~: via Sore~cu) .

Auzind ca fiul are-u;' pos t dEl va~a .r (A ajuns ispravnic pe-o paune mare) Tatal socru puse coada pe spinare

-. ) ~;( . ; .. :. ,,:-. ~:::~.- ---... ..

!;ii la Bucureti a p 'lecafsa-1 v~zai . .

Tanto i mai vesel boul ca oricand, Pe oricine-n cale II oprea zicand: - Ma duc la guvern! Am ginere zmeu !;ii-a ajuns intaiul :

. ~. :;/ J / /

-., .. ~" /~'"

.. i /

Pe cuvantul meu! Unde-I gasesc oare? - Tii tot inainte ... A . Nastase vazut din spate

- Tin, feciorul badii. .. !;ii aa Angelo a ajuns la Adi.

L -a vazut la scara i-a fugit la el: - Bombonele draga .. . Scumpul meu vitell. . . Muge sincer socrul (Iacrimi avea-n gene) -- Ma vad subalternii ; te rog, fara scene! - Satu -ntreg, Danuta, Brucan cel batran Intreaba ce face m~rele roman. - Zi-Ie ca de-acum lui i s -a ,gatat fanul !;i i In locu-mi altulle este stapanul. - Vad ca a i de toate ... c;;lai peste optze.ci . .. - Da, mi -i plina ieslea. Cand ziceai ca pleci? N-ai nimer.it bi~,e;, Am. atata t~eab~ . .. ! - Pot sa yin la anul ? :...- Ce atata graba?

-27

GligorHA~A

Auzind acestea, cu mahnire mare Tatal socru puse coada pe spinare, A oft at odata, sufletul sa-i iasa ~i la Scorovitea a plecat acasa. - Ce-1i face vilelul ? L-a-ntrebat Brazdar, S-a facut bou mare? . - S-a facut magar. ~ - Cum s-a schimbat, frate, spune-ne i noua! -I-a, in loc de doua, are patru oua.

28


Cea din urma noapte a ui Nastase la Palatul Victoria

(parodie dupa Dimitrie Bolintineanu)

in sal a de consiliu sta Bombonella masa, Pe tiganeasca mana el fruntea ~i-o apleaca ~i cugeta ca viata fu 0 suava rouel, Cand ani de buliba~a el numara vreo noua. An dupa an viata nu Tn zadar curgea: ~i titluri, ~i onoruri, ~i opere de arta de-a valma ca~tiga .

Bravi pesedi~ti, ca Mitrea, toarna-n pahare vin ~i,-umil, in sanatatea lui Adrian inchin. Acesta se ridica ~i grav Ie multume~te, in stilullui bombastic, proverbi~1 vorbe~te: Eu nu va urez vile, dragi pesedi~tii mei, Ooar mucles, de-o fi cazul, aceasta eu va ceil Votati, Tn locu-mi tineri, ca Victora~, sarmanul, Sa nu se rataceasca de turma hotomanul, lar pe cosmin nisula, ca-i jmecher ~i de~tept, La juni, sau pe "centura", c-a~a-i cinstit ~i drept! Oeci mie, dupa lupte, acuma mi se cade, Sa am niscai odihna ca ~ef de ambasade, Unde-am mai fost odata - ca-s plin de doctorate, Primite drept cadou ~i binemeritate - . Nu va ganditi la ~perturi, Ja furturi sau pomeni Din vremea cand nea Nelu domnea la Cotroceni! - Marite Adriene, zice-un cirac de soi, Cu multe doctorate injuganit piso'i, - Sindicalist notoriu ~i neam de tractorist -(in cazullui nastase chiarvrednic "futurist") Romanii se de~teapta, ca maine ~tiu ce vor ... - Sa-~i poarte incajugul spre ru~inarea lor!

29

, GI!gor. HA$A

Muma luiAdrian Gel Mare - Rostelectorala -

(dupa Dimitrie Bolintineanu)

Un orologiu suna noapteajumatate, La Cotroceni In poarta;'oare cine bate? - Eu sunt, bun parinte, Adior iubit, Eu i din alegeri ma-ntorc umilit. Soarta noastra fuse cruda .astadata: Jalnica-mi " otire" fu Inlaturata; Liberal-peditii, puritii socot, ~i-au dat mana' no-aptea i-au facut complot; Formatii bizare s -au alaturat Ca sa puna capat " partidului-sl at" . - Ti-am spus, Adryene, oamnii sunt rai.~ . '. Unde fura , spune-mi, capjtanii tai? - Pai , parinte-tata, dupa cum'socot S-au dedat la rele! ,:Fura" peste 'tot! - Lasa amanuntur; ca asta se'tie! Unde fuse Mitrea';unoe fl;lll je, . Unde Hrebengiucul, P~p~scu Clucerul , Unde fu Stanoaia, Octav piicherl!I?! - M-au lasat cu toi ii , h~apareti l r~t; S -au purtat, parinte, ca nite pO,t?i,

( .

Cand credeam, j"n fine, i-am cozmanticit, r Unii, pe la altji, altii. .. 'au fugit..., -; Am ramas c~ p~~tii, of i vaiul mev!, .:. -Pripai!iijalnici de la peser;neu. . .' . - Du-te-n ambasade sau prin spanii mori, Ca sa schimbi simbolul corbilor cu ciori! Asta-mi este fiul?! Asta-i Adyor?! - Ce sa fac parinte? Protii nu m~ vor. k r

30

-'

t ~ i 4

"

De toate des pre (ne)toti

Vitelul I

(parodie? dupa Esenin i Marin Sorescu) \ .

Pe imaul verde, cand abia ajuns-a, Vaca I-a fatat, aa, intr-o toana .. . Vitelul, in toate, semana cu dansa, Numai la privire semana c-o Q..eoana.

Cu picioare slabe, fragede, de luger, Se salta din iarba i, privind cu ruga, I La ilesciana vaca se prinse de uger (Viteluul vacii) i-ncepu sa suga.

, Fara ca sa-i pese ca-i copil de lata Se tinea de uger temerar, nebunul, Pana-ajunse-acasa langa-a sa maicula Dupa ce pe tata mi I-a Iins tot drumul.

Din ograda porcii prind a grohai, Mirosind pe june cu acra man ie, ~i-a-nteles vitelul, chiar din prima zi, Ca-n ograda veche-i multa porcarie.

Varianta Sorescu: Dar acasa-n curte, nite ramatori L-au privit piezi pes te marginea t rocii ~i vitelul atunci a .priceput

)/ 1

. I

J I

Ce fel de dobitoace sunt porcii. '-", . oJ<

Avertisment : cititorule, nici sa nu te' gandeti cumva la recentele framantari i tradari din P.S.D. I

GfigorHA$A

Scrisoarea lui Geoana cafre sociali$fii europeeni

(parodie dupa George Cobuc)

Tovara~i dragi, scrisoarea mea Gaseasca-mi-va-n pace! -Pe-aici sunt ploi ~i vremea rea ~i Vacaroiu zace De la alegeri, slab ~i tras, 5a-1 vezi iti vine plansul Ca numai oasele-au ramas ~i baliga dintr-insul.

Basecu, cum va mai scrisei, Ne face zile grele: Dore~te pielea de pe noi, Ne lasa in obiele; Noi am ramas doar rezervi~ti Din vremea lui Nea Nicu, Pe unguri i-au ademenit: Ni s-a taiat buricu ...

Apoi sa ~titi ca e razboi !$i pierderi - nu-i de ~agaDispar multime dintre noi, Tradare, vere draga! C and in prezidiu cum ~edeam Sa-mi vad du~manul bine, Dan Voiculescu m-a vandut: Sa ~titi ca nu-i a bine!

Petrica Roman s -a trezit ~ i-i ca~una pe noi

e cand nea Nelu a urzit n p o l de vacaroi.

32

Geoana ~i of ens iva opozitiei -

(sau Vadim tinandu-~i promisiunea)

De toate despre {ne}toti

Plangem durerile la voi Frati socialiti de drum, Vanduram tara la nevoi ;;i tremuram acum, De cand e tartor peste noi Basescu, hopa-tropa, Ne strange zilnic de turloi ;;i vrea in Europa.

Tovarailorsa Ie spui o vorba pe dea-ndoasa: De nasul Romaniei nu-i "Eropa" cea frumoasa. Eu, cum se tie-s patriot Numai pejumatate ;;i-mi pasa de poporul meu: Ma doare intr-o parte (Ce-I deranjeaza pe Vadim Cu care azi sunt frate), Cu jalba amandoi venim Sperand intr-o dreptate. Romanii, toata lumea tie, De Europa nu-s: Primiti ca intr-o veresie - Dau 'iama spre Apus -

Aa mi-a spus 16n (I) sa-ti scriu , {De I-ar chema pamantull) Iti scriu acuma, cat este viu, i ca sa-mi lin cuvantul. Sa ne ajute Dumnezeu, C-aa e la razbel -;;i-am scris aceasta carte eu, Urma lui Bombonel!

33

GligorHA$A

Splen (dupa Charles Baudelaire ( M. Soresc.u)

Mi-e sufletul asemenea unui motan blazat, Ce-a mirosit 0 luna prin pod uri tenebroase, Acum cand Bucure!jtiul in sila m-a votat Eu cu dispre1 rna leapad de visele frumoase.

Ah, soarta grea !ji maduva din oase -A!j vrea sa plec la ONU sau aiurea, -Sa n-aud de Nastase, insul cu patru case, Dar-mi-te de Basescu, satrapul cu securea.

Ajuns la ambasade, acolo, in Apus Privind la Romania 0 voi scuipa de sus, Strivind in geanta "diplo" speran1ele de!jarte-(Suprema razbunare a inimii -n!jelate)-

Dar pana-n clipa-aceea, pierduta in departe, Scarbit de cacialmale !ji plictisit de moarte Strivesc, precum I. Rusu, speran1ele-n!jelate.

; .

I

Nota bene: Se dedicii lui Mircea Geoanii, Tost.rninistru de ... externe)

34

Basescu

!ji Geoana;

ceilal1i

pesedi!jti ~

a!jteptandu-!j i

randul


Plangerea parlamentarului conservator se dedicii i ntraseismu/ur~ din Par/ament)

Prea slavite, este vremea, socotesc, Cu adanca plecaciune doua vorbe sa -rostesc. V-am slujit cu Infocare, cum ati vrut eu am votat, Faptele domniei-voastre peste tot Ie-am laudat; La tribuna ~i prin tara, peste tot am dovedit C-a~a buna guvernare Inca nu s -a pomenit. Cand mafia, nedreptatea (fie yorba Intre noi!) Apasa sarmana tara in necazuri ~i nevoi, Eu povatuiam prostimea, impleteam cununi de flori -~i strigam ca se pogoara fericirile din nori. Pan'-acuma, nea loane, pentru cate am facut

Dan Voiculescu cautand 0 doctrina

35

GligorHA~A

Nu tu vila, nu tu ranguri, nici nimiea n-am avut; La alegeri, de-asta data, daca nu mi-ti rasplati, Anii carmuirii voastre "ani de fier" Ii voi numi. Opozitia m-a!teapta!i eonteaza pe-al meu vot Caci in mine curge-n tumult sangele de patriot. Daca-o ti sa-mi repro!eze anii eand v-am laudat 05-0 dau eu Europa ... , vremurile s-au schimbat ... , Ca era odata bine, mai pulin am suterit, Ca acum romanul, bietul, a ajuns nenorocit, Ca poporul patime!te !i-a ajuns impovarat, Ca lajudecata pierde tocmai eel nevinovat, Ca dreptatea este surda !i ea legea a cazut, Ca minciuna eo cinste !i meritul nevazut ... ~-o sa strig eu singurel, la un loe cat striga toti, C -o sa las patriotismul mo!tenire la nepoli. Cat prive!te Europa, niei ea vreau sa mai aseult: Avui grija !i de asta !i m-am streeurat de mult...

Nota bene! (Nu eumva sa va gandili la Pruteanu, Gu!a, Ciontu, Tabara sau allii ea aee!tia. Nu merita!)

36


ProFesiunea de credintii I

. a parlafl7entarului PSD

Domnilor alegatori, dore'sc sa fiu ascdltat Ca sa-aveti indreptatire sa m -alegeti deputat! in vechea igislatura, 'dupa cum s-a dovedit, .

r ,

Eu n-am facut rau la nimeni: am chiulit i-am mdtait. Se tie, pan' a ma nate am fost mare patriot, lar acum, ca m-am nascut, Tmi slujesc tara curti pot. Cunoscand ca intr-o tara fericirea generala Se compune-ntotdeai.,ma din acea particulara, Ca un fripturist"politic, din pecturi i lefuoare, . Cumparat-am, 'ia, acolo, vieo 3-4 moioar'e; Guvernul, daca-mi vazuse harnicia i talentul, . Mi-a dat ranguri peste ranguri incalcand Regulamentul, in vreme ce opozilionitii, lipsiti de capacitate, Tot ateapta guvernarea stand cu buzele umflate. Cand era Tn foame tara, sub a mea ispravnicie, I-am dat grane, cu Fanita, precum oriicine tie; Am condus sectoare cheie spre binele omenirii, Dupa ce ma deprihsesei cu ... Regula Tnmultirii; Cu vecinii, du'pa secoli, Tncheind tratat de pace, Am ciuntit din tarioara fiindca n-am avut ce face. Pe temeiuri ca acestea, frati romani, va cer azi votul Caci la cauza multimii eu m-am devotat cu totul. Daca dupa toate ';ste

Gligor HA$A

Va promit ea penfr[J mita, ea i pentr-oriee' ho1ie, Voi baga doar gainarii la ani grei de pucarie; Proteja1i i protectori, to1i vor fierbe intr.:o oala, Pe-oriice strain nevolnic I-oi primi cu mare fala , lar in parcurile 1arii cRQstruim 0 catedrala, . " Lasfmd sa dispar a zilhic ici i colea cate-o coala. Pe tatucuilliescu i post-mortem I-om aiege: ' N-are m~n;ta, n-a"re tata, nici eredin1a i nici lege; S;at prive~te Parlamentlil, forma constitu1i0ftala, " Indeavalma i .pe list~, fara nici 0 indoiala! Ordonante de urgenta? Tr.ei pe zi, cu proeopseala (un guve~n cu. :.con~titu1ii este tras de, .. socot~ala); Vom avea imunitate patru ani i inca-o vreme, Ca de mici potlogarii sa nu avem a ne teme . .. Opozi1ia sa taea, presajoace hopa-tropa, " Caci in mar~ri triumfale yom intra in Europa.

l

-,

Dupa tot ce va spusei stint convins cit ma-n1elege1i r ~i , votand cum vrea p'oporul, deputat o .sa m-aiege1i. _ Sa nu puneti Ia-ndoiala, 0 sa fac iar treaba buna: Ve1i varsa I~erimi amare de mi-1i incapea pe mana! lara pan' sa vina vremea voi rhai face 0 minune: Sunt alesui dumneavoastra i ma-nchin cu plecaciune. ". .

~ .. -.

De toate despre'(ne)toti

Ursul i Vulpea (dupa Grigore Alexandresc,:,)

Ce bine or fi sa mearga treburile in padure . ,l

Daca pe nouillici la vot I-am detrona ~i nai vom guverna, ;

Zicea unei vUlp.i ursul. Chiar UE a sajure La Strasburg, n'u-n padure, Ca nu s -a po"menit un timp mai fericit. - ~i-n ce 0 sa stea, oare, acest bi.ne-mare?! - in toate. Mai ales in dreptate. . Abuz, mafiotism, pe to ate Ie starpim ~i chiar codul penal 0 sa-I imbunatatim, Caci, dupa plac, Rodicajudeca ~i hop, printr-o urgenta, N.astase sugruma. - Dar voi, iudeo-vadime, cum 0 sa procedati Odata ce "acola", mintind, va aburcati? - Intai ii sugrumam ~i:apoi iijudeca~! .

. , Nemurit in bronz, cu felinar alaturi, rabinul Vadimovici

39

)

GligorHA$A

Triidatorii $lpradatorii de tara

Stapani, mancati, beti zdravan, caci viala tre.ce-n graba! Aceasta gloata tampa, aceasta gloata roaba' S-o scoateti la vanzare, In oricare piata, In orice iarmaroc, Caci v-a votat de-a oarba i a 'a ... lntr-Uri noroc. ' Hai vindeli degraba tara i codrii, pentru punga Chiar ape sa secati c.a poate-o sa va-ajunga. E vremea Infruptarii, e vremea sa fiti tari: Nimic sa nu ramana, pradati maini naravaf'.o . Truditii de pe larini, truditii din orae. ._ .~~:, .. ~;~ :.~. ;~i;';~-- - ~i la urmaii votri sa nu va mai ganditi: ~--~-:i!!- "'.:::-;" '.: P t' t' - "t' , t' t' t -'t', .. ..,~ ''' ' ~ rtva Iza I, ranJI I, prtva Iza I, ral I, ~~,: ._,:..;:.:;:. .:!.: ... ;

, t ~ " . ;


Mihai~ plecat sarac din tara

41

GligorHA$A

Blestem arghezian pentru politicieni

Guvernantii tarii - haita de mi~ei, Jecmanesc 0 tara ~i se-mbuiba ei. 0, ajuta-i, Doamne, sa-~i piarda samanta-n Cimitirul vesel din satul Sapanta ~i rnai pedepse~te-i, cand nu au ce bea, S-aiba ciorba chioara cu patent "Ciorbea". ~et\ttu decadetea-t\ cea caz.ut 0 \ara Da-Ie, Doamne, da-Ie, ru~ine ~i-ocara, Lepra ~i turbare, oftica ~i fras; ~i-alte boli urate de ti-au mai ramas! FMI-ul fie pentru near'nullor, Ce, cu dinadinsul, pare ca ~i vor: Stapanul, satrapul de armeni ~i-ovrei-:Mantuie~te , Doamne", tara de mi~ei! Vlaga sa-It-o suga tenH ~i limbrici, Soatele sa nasca numai priculici; Bubele sa-i coaca, cancerul sa-i roada ~i, ca la maimute, sa' Ie creasca coada. NATO sa devina-n" rnar~evia lor ... Ce-a fost comunisrnul. Mai da-Ie, de vor, Slestemu"ui Midas: aurcu galeata, Topit sa-I inghita ~i, cu asta, gata! " Pe ciocoii a~tia ce-~i batjoc de tar~ Nu-i apuce, Doamne, inc-o primavara; Ciuma sa-i alunge, ca pe-un ins ciurnara, ~i-alti ciraci din a~tia, ce jefuie tara! Cand e "rovinieta", cand impozitarea . . . , Cand le-o fi rnai bine sa-i "treaca cufoarea"; Sa Ie sece ochii, sa Ie curga osu' ~i la el sa-i cheme mai curand Coposu;

42


Vadim sa- i boteze-n legea rabineasca, Gigi sa-i invete limba romaneasca; lonut Popesc'u, m~cos ii narod, S -aiba-o ambasada pe la Polul Nord, Belo des sa-i spurce-n limba ungur.easca, Emil, zis i tapul, neam de gagauza, Tn locullui Caron, fie cala.uza; , .. , Cazane cu smoala sa- i inghita sara ', ~i sa-i verse ziua faini precum C,iumara, Deitepti ca Vanghele, cu Qua ca'Ady :" Sa-i "lucre" prin spate,.vajnic, badigardi. Da-Ie diaree in orice moment"": -

.f r ' . Chiar cand se aduna, hoti, in parlament; Z ilnic sa-i blesteme proprii parinti ' . C-au vandut 0 tara pentru calpi arginti; Cartea de istorii veinic sa-i refuze, . lar lajudecata Raiul sa-i recuze; Ca Diaconescu, sa devina iasca, ~i ca Zoe Petre sa se faca ... fleaica; Cucuta Ie fie, pentru tot, rasplata ... Asculta-ma, Doamne! ~i._ .. c4 asta, gala!

,.<

-Basescu i Elena Udrea

43

l~

GligorHA$A

Calul Troian (parodie~ dupa Mihai Erni,!escu)

~i, ascultand, dint'r-un Apus, indemn Bagara In cetate calul cel de lemn (Di, di! i iar di, di, pe jos i de-a calare Precum UDMR-ul ajuns la guvernare). ~-apoi pe veselie, pe chef se aternura Pan'ce, incet, incet pe t9ti somnul ii fura ... Peunere i .. Vatra", romani i patrioti, Ajuni, tot prin vanzare, pe mana unor hoti). Din calul mincinos secuii se coboara " ~i, prin partid fantoma, cu Toke se strecoara (Acolo und'ravnise: in inima de tara). Cum vad ca romanaii toti dorm aa, ca mor1ii, Ei gatuie strajerii ce-avura paza p0r1ii (Partidele de azi, partidele de ieri, De-a valma ticaloase, au fost "acei strajeri); Aprind faclii pe creste-r:t Covasna i Harghita: Vor "Scaune" nu trei, ci inca pe atata! Acesta fu semnalul, transmis din om in om Din Mure la Orade, de-aici la Balaton. Inveninali ca Horty, cu tunuri, lanci i sabii, Din iadul care pute ei man'spre est corabii, Cand peste E uropa domn~te-a pacii slava Ei "vor" cu molcomiul i fara de galceava. Intrati sunt in cetate, unili i diplomali lar noi, troienii proti, Ii socotim azi fralL Deci, adormiti in lene i nepasare muta, N -am observat cum yin: din suta alta suta. Prin secoli pustiira i tara ~i olatul

44


impland de jale ~ara lui "lIici" -imparatuI. Un cal troian de-acela e astazi ungurimea, Cand curtea lui Priam 0 randuie prostimea.

45

GligorHA$A

Pesedistul spa$it (parodie dupa D. Bolintineanu)

Un orologiu sunajalnic, din pacate, La primarie-n poarta oare cine bate? - Eu sunt, draga Mircea, un pesedist spa~it, Eu ~i din alegeri ma-ntorc umilit.

Soarta noastra fuse trista asta-data, Ceata de ciocoi fuge speriata, Lasand Alian~ei, la scaden~a pla~ii, Tot ce ieri hulira-n "Viata cetatii"

larta-ma, Mircie, ca, de valluat, Te-am balacarit ~i-am mancat ... rahat! Mircia raspunde bland, fara sa-I certe: - Pe saraci cu duhul Dumnezeu sa-i ierte! Oe-acum incolo poarta-te cinstit, Sa nu uiti in graba pat a ce-ai pat it! Mi-e mila de tine, tocai euroi.. . -I-au tocat tonacii, ilie~ti moroi... - Ai pierdut ~i tu, a pierdut "Reminul", Ai varsat in jeturi de duhori veninul, Pe la primarie n-ai mai dat, ehei...! - Voi veni de-acuma ~i in schimbul trei, $i adeziune a~ semna, de-ai vrea sa rna ocrote~ti sub pulpana tao - Ce spui tu, straine? Mircia-i departe, S-a cam fript cu ciorba, sufla ~i -n lactate ... Va cunoa~teti bine, va ~tie naravul: Chit ca e~ti ~aten, cam aduci cu albu.

46


Monica udeputiilicau ii aratii buciilica

Avem i noi Monica noastra Cu un sfrijit de barbalel, Avem, avem Monica noastra Avand conviv un Irinel.

II poarta-n lesa prinjudet Ca pe un jalnic nataflet, Ca gaborita de nebuna, il i aburc~ la tribuna. Numele, de-aleasa tara, Fiindca e parlamentara.

Avem i noi Monica noastra, Cu nasu-n vant, nabadaioasa, Made in Vale i produs Miron Cosma - v-am m"ai spus. Atunci cand cuvantarete De un Iagarne-amintete:' "De eti Moni dmocrata Lasa ua descuiata, Barbatelul, la hotel $i hai sa ne irinel" sau De eti mandro, barbiana le~i cu Gheorghe la poaina Colo jOs, in Drumul Crucii, Ca doar e ministrul muncii; Sa-ti mareasca, cu folos, "Pu'nctul" din buricinjos. Cand te reazama de-un gard Sta Pogea de badigard; Cand te-ntinde hot pe pat Paza-i propriul barbat.

47

GligorHA$A

Vestitorii toal77nei (dupa n Vestitorii pril77iiveriiu de George

Cobuc)

Din alte ~ari, de soare pline Pe unde-ati fost, fara ru~ine, Veniti parlamentari 'napoi,

Ca nu ni-i bine! De cantece ~i copaci goi Plang codrii jefuiti de voi.

in lumea care nu-i ;;-a noastra Nu ati deschis cate-o fereastra De dor de ~ari;;oara voastra? Crampei de gand, boierilor, N-avurali pentru-acest popor, Din lari~oara unde oamenigem Ajun~i la sapele de lemn?!

Chiar pruncii In mizerii mor, Batranii a trai nu vor, in vreme ce cu voi ati dus ~i cantecele in Apus: Obrazul vostru n-a crapat Cand un strain v-a intrebat

Cat ati furat?

Strainilor voi nu Ie-ali spus Ca tot ce-am mo~tenit s-a dus? ~-acum veni~i grabili in lara, Sa mergeli lacomi, iar;;i iara, Cu dor de circ in Parlament Sau in guvernul impotent; Sa licitali, sajefuili, Din 'cand in cand sa oboshi Ca Paunescu sa dormiti Cu grija. Sforaitul vostn.:' II costa pe romanul nostru Care trude;;te pe ogor Ca voi sa sforaiti u~or. in urma voastra: doargunoiul, C -ali guvernatjucand de-a mija Precum Ciubar-voda Dabija, Strangand cujapca euroiul Cand pastorea N. Vacaroiu.

In alte ~ari, proaste jivine, Plecali in sila ;;i ru;;ine!

48

r ., .

De toate.despre (ne)to~i

Nu te-ai priceput (dupii George Co.~buc)

- personaje care va vor duce cu gandulla T. B. $i E U. -

Nu te-ai priceput! Traienut, eu te-am pJacut, lar privirea ta, mai mu}t, Eu m-apropiam de tine, Tu priveai chiorc~;; la mine; Asta a durat 0 vreme, Ai ajuns mahar, Traiene Peste fete cotrocene. Eu, am vrut;;i te-am avut rnsa nu te-ai price put. Integ rata-am fost cu graba, Fost matroz, tu faceai laba, Ma facui de ras degeaba. Mai apoi te -ai cam temut, M-ai avut;;i te-am avut Prin boscheti la Cotroceni Urzicati in buruieni, Eu, tatoasa, tu, coios - ' De la Cotroceni in jos, De Ja Cotroceni in sus Eu ti-am dat-o cum . mi-ai spus. $tiam c -o sa vina 0 data Cand vei zice: gata, fatal Eu, tata, tu, maritata,

$i tara-i neguvernata De 'ne rade lumea ioata. ~. Basule, dOrE~sC 0 data J Sa ma-ntrebi: "Mai vrei tu, fala?" - Muiere ;;i deputata De dr-ago'ste d;;'ucheata - -'Dartu riu te-ai priceput! Am fost rea precum leoaica Cu rivala Boangioaica . $i state am, bleaga ca oaia Cand te mangaia saftoaia, Avand badigard la u;;a Un saftoi, nu 0 matu;;a.

49

Nu te-ai pricepLit! DoarTariee a ;;tiut Sa duea neveste-n in easa: patru-cinci, mai multe, lasa C -~ sa fiu ;;i ~u mireasa Peste-un an ;;i inca-un an Cand s-o insura Orban. EI va-ncepe-atunci iubitul, Eu, marles'c neispravitul: Sa am pain~a ;;i eulitul. Numai tu ai fost de vina: M-ai tratat ca pe- o ba;;ina.

G/igor I:IA~A

Galgaie terasele (parodie dupa Damian Ureche)

Galgaie terasele de ele, Pu1ine urate, multe frumu'ele; Toate p~r, minore, la varsta 'i minte, Pentru"cinci s ,utare pot sa te alinte. Banu-nJara asta-nnoada ',i.deznoada: - Mai Intai patronul, tu sa stai la coada! Unele-s eleve, altele, stu dente, Burice i olduri pline de talente. Zambetul tr cqsta in 'nota de plata (Pensia aju.nge ... 0 singura data); Nici ca te cunoa'te, daca-ai revenit: Ti-a oferit marfa, iprtu ai platit. Gonocqci, la1ei, d'alde astea toate Sunt cado,ur.i scumpe, din strainatate. Unele-s curate, ba"chiar i atente, Sunt eleve,> vara, toamna sunt studente. La cules capunii i-au lasat fe1ia - . Bun etichetat "Made-n Romania"; Preadolescente, n -au sarit nici gardul, Dar platesc natur d'alde badigardul.

, , Daca se marita, dup-aa servicii,

I (.

Tin 0 noapte urbea-n foc de artificii ~i din ce fusera abrae, focoase, Maine sunt pudele i bisericoase; Ii educa p,:"uncii i, 'de bunaseama, Sunt un bun exemplu: Sa faceti ca mama!

k J. ." l J

'-,_. 50 -.......

-.

'\

De toate despre (oe)toti

Basu ... Hassan ;;. (dupa George Cobl!c)

Pe Basu- I zarete "turtit" la volan -Volanul e fulger In mana, 0--Un cant de matroz chelbosollngana ~i pare a fi de-al lui Gigi golan;

~i-i tare In vana.

Cum bate cu vuiete valulln mal in plinul oselei s-arunca, La dreapta, pe scaun, 0 splendida prunca, Hormonii In clocot, privirea de jun_ca, Bruneto-atena cu dinti de crista I

~i ochi de spelunca.

Multimea-I zarete, politia fuge, Becali, nebunul, Ii tine isonul, Un damf de tarie din urma-I ajunge, Cu sticla In mana orgiei da tonul Hai Steaua, hai Steaua, se-aude la ONU

~i-n tot Albionul. -

Ah, iata, e Insui ghiaurul Traian, Cu Udrea, salbatecajuna, - Te miri rnarinarul cu cine s-adun-a -Oei-i preedinte ma. -bine de-un an-EI seamana vant i culege f u rtuna -

Precum un golan. ~

,,-Caline, oprete, 0 vorba sa-ti spun: Ca ef de guvern eti pe nicairea,

51

.J

. -\ - ~

r

, . - G/igor HA~A

Cand vezi 0 cadana de fla~ca li-e firea, Guvernu Tarice de nirnica nu-i bun, Tu de la Ciorbea primi~i mo~tenirea

~i ba~ca o~tireal

Salbatecu Sassu se-ncrunta, e zmeu, , Nascut e anume la noi sa se-ncrl,mte, Se crede erou, cum a fost Prometeu, ~i are luceferi pe frunte; ., Pe axa America se plimba mereu

~i crede ca-i munte.

,,-Tarice, sa piara azi unuldin noil" Tarice bolidu-~i pome~te; . , , Un fulger din ochi de ceacar sloboze~te, Se lupta m0rti~ amandoi - _' Caci miza e lara ~i pro~ti suntem noi,

Tarice zore~te!

~uvita lui Sassu pe jos a cazut, Scheletic i-atarna ve~mantu!, De slab ce-i mai, mai ca-I clatina van'tul, Se simte, la spate, de noada t inut, ,i Da "aere" cum da mai demult

De vuie pamantul. "

Ii dardaie dinlii i e-ngalbenit: ~. Ca Popey Spanac se crezus~ de' tar;e, Pe Mitrea II vede venind p~ car-are ~i Dan Voiculescu-i aproape sosit,-Spahii din Cotroce I-au cam parasit

~i nu e scapare

52

"


in ceasul acela Bassescu-ajurat Sa zaca la Viena 0 luna, Cu Udrea Elen"a, cad ana nebuna, Uniti In iubire i pat langa pat Caci viata e scurta, puterea, rahat

~i norii s-aduna ...

Un alt Mihaita Motoristu l II"l fruntea tarii

..

53

l

~.

G/igor HA$A

farne ... fa PSD (dupa ~Jarna pe uli!a~~ de George CO$buc)

A inceput de mult sa cad a Cate-un ~ef, pare c-a stat, Tinerii s-au razbunat Pe Ion, dar stau gramada

Pec ... . t

Nu e pace, dar Ji-i bine ... Unii ratacesc pe drum, Ady-i lini~tit acum, Victora~ din urma vine

Cum-necum

Pesedi~ti? Ni~te ganganii, in ton cu geoana tot tipand, Se imping, a~teapta rand, Pa la altii bat matanii

Vrand-mivrand.

Gura fac cat roata mOnl, De-a valma se ponegresc, Oespre furturi se parasc, Cand de sus vestesc toti norii

C-obulesc.

Cei mai mari de prin ograda Sau pe-ncaierate pu~i, Lacomi juni, de Geoana-adu~i,

Uneltesc ~i stau gramada Pe la u~i.

Rau, din cand in cand rasare Un putoi de-al nu ~tiu cui; EI ~i cu ciracii lui, Dand din coate fac carare;

Uite-I, nu-i!

EI e sol, precum se vede - Ady I-a trimis in Sfat -Sta tot timpul incruntat, lese-n fata ~i se crede

Ca-i barbat.

Da in gropi ~i se ridica - Numai Gigi e ca el -A ajuns berbec - din miel -E fanto~a-i mai voinica

Decat el.

Vine mo~ Ion pe strada, Vacaroiul e cu el, Zgribulit ~i uratel, Pe Pontiful ca sa-I vada

Puradel.

54

De toate despre (ne)to~i

Se-olarate rau nea Nelu: - Tu eti micul Barba-Cot? Ai lnnebunit de tot! ' Hai, sa-ti vanda vacarelu

A

Inca-un pot!

Cica vrei s-ajungi in frunte - Preedinte-n Pesedeu -Colo sus am fost i eu: , ' Nu poli face din dear munte

Cumsunteu.

Nu e chip sa-i faci cu buna Sa-ti dea tie halca lor , , - Mitrea-i tare pe picior-Au furat i fura-ntruna

~imaivor.

Victor nu-i uita lnvalul: Ca Becali da din maini: ,,- Frali1or, suntem romani, o sa pun eu pe voi halul

Ca pe caini!

Pe la Tele-se-nvartete ~i face lustru-n ocol, Din Senat el ia obol' ~i de-o fi i de-o mai crete

'i Dracu gol.

sondaje-n jos se duce _ r nu are nici 'un plan - artid fara capitan -

" din ala" sa-li faci cruce Ca-i Satan.

De 0 vreme-i latra cainii - Cainii-s caini, nite potai -in partid sunt mulli clanlai, Se raresc mereu batranii

Nataraii.

,,- Ce se-aude-atata gura?" ,,- Peseditii, noul vaL. .. Ponta s -a urcat pe c'al Ca i Gue din Ardear

~i injura."

55

GligorHA$~

Ciintec de n7atroz (dupa nA venit un lup din criing-'-'

de George Cobuc)

A venit pirat pe mare ~i-alerga pe tarm sa fure Ca i lupul din padure,

De prin delta ori din crang Pe romfmii care plang.

~i-a venittara-grabi, Lup ceacar, privind chiora, - Lup-pirat cu trei cojoace Hai la Udrea sa te joace Din buric ca din nuia! Ea-I chema pe lup incoace, Ella Marijan fugea.

leri, pe drum, ungur sarac, intreba prin bulgarime: - Poarta-se romanii bine? Daca nu, sa-i var in sac (Ori pe mare

c (~

E o ~

sa-i vand vrac ~i astfel sa-i mai impac); A venit chiarin Guvern, Taricean, atunci i-a spus: - Ce-i la noi nu-i in Apus: Romanau-i prosti tace Daca I-ai lasat in pace -Du -te-n ma-ta i... s-a dus.

A venit -un negustor Lacom, la privatizare ... Cumpara copii de care N-are grija tara lor. A venit la Parlament, Vacaroiu I-a certat: - Poti sa-rni dau tu "Saniuta' ~i pe Udrea lien uta; N-ai tu flota, n -are statu Pe cat merita baiatu! Pleaca, pleaca!... N -a pJeca1

56

Marca Made Tn

ROfl1Cfinia


Fatrna sau lonica - Buciitica , (parodie dupii G. Co~buc)

Odat' pe saptamana apare-ngandurata Vazand ca-n urbea Devei nu-i cea mai mandra fata A marelui Dan Voicu, calif de Bucureti Desprins din spita mare a unor ceaueti - Un ins preavenerabil, cu parul des i lins, Ne-mpovarat de vreme, de iustru neatins, Cu ratul gros i fruntea din muche de topor, . De felul sau i jmecher, dar i conservator -Ea, Fatma, pe post de ziarista i femibadigard, A cochetat cu moul, cu aere de bard, Pana cand, de javra, grivei s-a saturat ~i 0 trimise-n Deva, pas'-mi -te, deputat. Venise maidaneza pozand in speriata, ca nu trecuse muntii aicea niciodata. Inlangurand privire~ din ochii de margean, II cucerete Fatma pe Narcis, marginean Corcit de loli Neni c -un romana de soi Cum sunt mai toti romanii pe-aicea, pe la noi. Se plictisise iute maidana de obor Pana ce puse ochii pe-un vajnic calator, Dintr-un partid in altul de trei ori poposit, Incat acestei patimi ii zice "timiit". leise Tn carare, 0 prinse pe furi, I n deal, taman la Hateg, 0 trase in tufi, ~i de atuncea Fatma, gitanca-mpatimita Ateapta zi i noapte sa fie timiita. Simi , cu eunucii din conservat partid, P andesc, nuUind speranta ca in curand Ii prind. U n ziarist trecut de prin darmon prin ciur

57

GligorHA$A

Demasca intr-o doara acest amor obscur. Fatma se duce la Voicudan i-i spune: - Ba, pune badigarzii sa-I bata i mai pune 5a-1 taraie prin Deva de-a lungul i legat Ca mi-a atins onoarea de om i deputat! Mielul! zice Timi; iz bete cu piciorul ~i da un semn: Mircie, in lant cutezatorul!, . Taman cand margineanul, cu ochii la pamant Intra, c -un fes de Yemen i ceva ... sub vetmant. Fatma sta rezemata la sediu de-un pilastru, lar Timi sta-nainte-i. EI are fes albastru, in lacrimi are ochii, de-un farmec dureros; E doctor i e bica. Ce barbion frumos! 5-arunca Voiculeanu precum din cer hultanul Cu fulgere in ochi i-n mana, iataganul: ,,-Acesta e?" -Ionica se-ndoaie putintel; "A fost Petrica, taica! 5a nu loveti in el."

58


, Biisui Tiiricele admiriiburicele

Neprimit la Cotroceni Sta de doi ani buni afara: Doua paie, doi coceni, Pus la punct de neica lara;

Cocotat ca pe catarg Rade Sus spre Jos cu chef ~j cu ochiul chior mai trage Spre tarice; Inca ef. .

La Safioaia, tri cuvinte Devin lege, devin.tel: " - Mergem, draga, Inainte? - Mergem, lnsa fara--EI.

Cand Tarice-n doua carje Ca Ica-n strach i n i pe-'o carare, Ologitulll provoaca: - Sa vedem Care pe Care!

Dar Tarice Inca poate, EI se crede.lmportant, La motoare este Foarte, Excesiv de Elegant. -.

Doi cotoi In Tara Chioara Ce dau iama printre mate:

Unul, meter la neveste, Altu I, tau r Int~e fate.

Doi ologi, din Intamplare, Deh, suntzidur.i i osele! Conduc tara' cum li-i voia: . Din bele in belele.

Muieratici i prostaci - Gaga-Bula la potou, . Unul are minte-bou; Altu-o are lntre craci;

Unul, neam turco-tatar Ratacit candva-pe-acia; Altul, sigur e Bulgar - Amandoi poarta Tichia -

La Chelbos se potrivete Dac-i de margaritar; La Tarice, cand ravnete Sa se mai insoare iar.

Potriviti: Tusea i Junghiul Acest cupll,J blestemat; Bles,temat sa fie pururi Prostul care i-a votat: "

59

GligorHA$A

Secuii i ronulnii (dupii uDuniirea i OltuFf de G. Cobuc)

Dunarea vorbea cu Oltul: ,,- Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale

Tulburat mereu -Ploua mult la voi la munte, Sate i campii de-neci, Ori li-e firea ta de-a rupe

Maluri pe-undetreci?"

,,- Rup i mal uri cateodata ~i fac holdele de pier,

- lar cand ploua mult la munte Cap de om eu cer.

Dar nu-i asta, maica sfanta, Nu de asta-s tulburat, Ci de cate vad mi -e mila,

Maica, i-i pacat!" Eu de unde vin, mahnitul, Furios spre es cobor, Caci, de undevin, nu-i lege,

Este groaza i fior. Rar mai vezi romani pe-acolo, Neamul nostru s-a cam dus, Caci pe gatul lui i astazi

Secuimea jug a pus. Nu e voie sa vorbeasca Graiul stramoesc ce-I au,

larin coasta lordin vremuri Sulite pagane stau.

Li beratea inca este Nume gol pe-al nost' pamant: Cei putini sunt cei puternici,

Doarsecuii au cuvant.

Ah, de mila lor, eu, maica, Vin aa de tulburat ~i de ciuda ca secuii

lara ne-au inca Ie cat. lar de-nec i mal, i oameni, Nu mai tiu ce fac i eu, Caci ma simt de-atatajale

Tulburat mereu. Marko, Weretoay i-Atilla Ne parasc pe la straini ~i ne pun pe gura lacat

Pentru ca suntem romani

Ne belesc, barbari, in piete Inventand un alt Ignat, Caci guvernul Ii rasfata

~i cu ei s-a fost legat Frate, ogor, vasazica

60

De toate despre {ne)toti

- sa fie ~i rnai rau -Le da drepturi peste drepturi

$i uita de nearnul rneu. Dunare, de-o sa rnai tina Ast co~rnarin secui";'e Eu rna razvratesc in rnaluri

S-ajung tulbure la tine A~ avea 0 rugarninte: In Regat cand popose~ti Tu atrage-Ie arninte

Celor de la Bucure~ti, Ca a~a nu se rnai poate! - Rornanii sunt blanzi ~i buni -Dar de striga Goga-ndernnul: "Oltule, sa ne razbuni!!" Tu sa strangi noian de ape In trei linuturi de ocara ~\ sa-\i aduni apele toate,

Sa ne rnutarn in alta tara

61

".,

. .....


Punere in lema

llici nu e lliescu; tap cu barba nu-i Basescu : Teo nu e Marijan, nici Agafton nu-i jidan; vite1ul fatat in toana, nicidecum nu-i Mircea Geoana; Adrian nu-i Hadrian, mare imparat ro-man, nici odrasla de tigan; Vai-da el i vai de noi e hunedorean de soi, ajuns pesedist mai an, fiindca-i var de-al lui rudean; Taricean nu- i Tariceanu, mai degraba-i slabareanu care nu apuca anu; are, deci, putine zile (cat avu Radu Vasile). Cine s-o mai recunoate, dintre vii i dintre moate, precum Frundo, Tokelj, Gyula, ce sug tara lji nu ... ,

II privete, treaba lui, ruine obrazului! Personaj public de eti, feri in laturi, c-o paleljti:

ghimpele alege-ntaiul, cand obrazul, cand calcaiul. De te superi, bine-mi cade; de zambeti, mai bine-ti ade. Daca-n ghimpe ai calcat, tii de unde ai plecat (chiar i eu m-am intepat lji mi-am amintit de sat).

63

2 Fa (bule)

65

GligorHA$A

Boul $i v~felul sau PSD-ul $i PSM-ul (varianfa farzie dupa Grigore Alexandrescu)

Un bou ca toti boii, putin la simtire, in zilele aeestea de soarta-ajutat ~i dedit toti fra1ii mai eu osebire Dobandi in ... partid un postinsemnat, Un bou in post mare?! Ma uimese i eu: (Nu se mai intampla-n oriicare loe) Se intampla, insa, cert in PSD-eu, - Daca nu ai minte, poti avea noroe ... -

Vi1eluul vacii, pi in de buc.urie, (pesedist sadea, toata lumea tie) Auzind ca unchiul s-a facut boier, Ca are elai multe i pauni o .mie: - "Ma due", zise " -ndata putin fan sa:-i eer."

Fara-a pierde vremea spre palatpornete, Ajunge la unehiu i-ncearca-a intra, insa badygardul brutal il oprete: - Stapanul meu doarme -i nu-I pot scula. - Doarme nea Nelutu? Pentru-ntaia data , Se-ntampla sa uit~ obieeiullui; Doar eu "Saniuta" -a 'atipit 0 data ... E un somn suspect -a vrea sa i-a spui !

- "Sa sa-ti vez i de treaba, ea mananei tranteala! S-a schimbat nea Nelu, nu e eum II tii... Noi la "bombonelu" cerem soeoteala ... Cine i de ee primit vrei sa fii?"

66


Fabula, se tie, nu-i scofala mare: Se scoala zambavul, pleaca la plimbare, Nu vede nepotul, vitel pesemist, Care muge-n poarta dezolant i trist. A doua zi iarai, dis-de-dimineata, Vitelul , la unchiul umilitveni. o sluga miloasa vede ca i'ngheata ~i, sa-i faca bine, de el pomeni: - Stapane, Ii zice, -ateapta-afara Ruda dumitale, cil pesemistei fiu" - Cu asta nu-s ruda; mergi de-I da afara! N-am rude sarade i nu voi sa-I tiul

Nota Bene: Sepotrive"$te $.i lui Traian-Basescu! J ~ ,

67

GligorHA$A

Cum s -a nascut/a Cotrocenl tabula (dupa Al Donici)

La chiposul cu zambire, Adevarul, gol din fire, Fara veste a intrat. lliescu s-a-ncruntat ~i la dansul a strigat: - Cine eti, cum indrazneti Gol, aici, sa te iveti? - Adevarul rna numesc ~i-o sa-auzi cum indraznesc: Vreau sa-li spun parerea mea: Conduci rau moia tal Cei mai mari te magulesc, in vreme ce jefuiesc; (Cum cunoate intreg natul, iti priete scarpinatul) Legile iti sunt calcate Se fura pe apucate, Eti mintit, arzice-un var, Stranepot de Adevar, ~i in fata i in spate. Mafiotii prada lara -Vara-i iarna, iarna-:i vara -

Capuele ne sug vlaga, Tu umbli cu danga, danga ... , lar Nastase, patru case, Agonisete foloase ... - Ne-a ajuns pie lea pe oase - Uieri, sa-I .dati afara, Sanu~vadadouaoa~1

Gol, nemernicul, infrunta ~i chelia mea carunta. EI, apoi, alt chip luase (Dupa ce se departase) ~i s -a dus la preedinte, insa nu gol, ci-n veminte De strain, cum ade bine, ~i-a vorbit cum se cuvine. - Daca Europa vrea Voi schimba echipa mea: Alli minitri, alta curte - De furat sunt inca multe -Adevaru-a constatat Ca-i sta bine ... imbracat.

68


Fabula!ie (nu stabula!ie) despre Viiciirei

Nici n-ajunse bine vacaru In pa~une Cfmd vaca slobozi un vitelu~ cam marEt - 0 vaca tuciurie, cu uger plin ~i tare -Dar ... intre bou ~i fiu, putina-asemanare~-

Vitelul se trezi ajuns taur de soi -Vacaru, ca rasplata, ajunse vacaroi. De dind odrasla asta a prins a-i zice tata Sorbea latura frape ~i numai fermentata.

S~opiti fiind ~i bica ~i insul vacaroi -

, .

Au procreeat odrasle cozmance de prost soi, ' Pana-ntr-o zi cand "Zamb"ar" , un taur reformat, ' L-a despartit de turma ~i-I duse la senal.

Ce s-a-ntamplat pe urma, desigur, titi ~i voi: Pa~unea se umpluse de hulpavi vacaroi , Urati precum e noaptea i proti precum tureaca: A~a se-ntampla-adesea cand procreaza vaca.

,

Morala: Aluzia trasnpare de ~ai~pe ani . Mai bine! Cand boii procreaza; eptelu-i de ru~ine. ~i Astfel de-animale sunt ocrotite-n tara Pana se lacomesc i dau pe dinafara.

69

GligorHA$A

'. - Cotroceniisau Parnasulc

(dupii AI. Donici)

Atunci dind pe eleni i-au parasit cioplitii zei Locurile le-au Impartit tembelii Intre ei. Nasut din zeii traci t~ei dan.ubieni, Aa tacu "zambaul" mai ieri la Cotroceni: Scapand de ,,1m pucatu", pe tron s-a aezat (~tiut e ca tiganu viseaza la palat) ~i-i slobozi magal;'ii la liber pa.unat. ,#

j I~".

Magarii-n post de muze, ba i mai acatari, Din zori i pana-n seara Ii dedicau can.tari : - Cei ce nu rag cu noi sunt impo~riva _noas.tra! (C-aa suna sloganul chititi i dumneavoastra); Sau, cei ce nu rag' ca noi ; ca alJ, ca nu a~u glas, Coboare din Olimp i piece din Parnas! De ei se saturase chiar i stapanul, zeul. ~5

r

Ce cunotea palatul de cang~lujea C.C.-ul. -", Simtind vantul schimbarii ca pe-o turtuna mare, . Pierdu orice speranta, catime de rabdare, Striga dupa "cozi manca", randaul, i cu ura Ii porunci: magarii sa stea la iesle-n ura!

Mora/a: este simpla i vrea sa-aduca aminte Ca locul niciodata n-a dat Ur) dram de minte.

70

.J .-


Miefuf murindsau Lamentatie fa Cotroceni - , (parodie dupa Gr. Afexandrescu)

Fiul unui berbec care de mult murise, Un miel, se bolnavise, Mucand din intamplare O-nveninata floare, ~i-acuma a lui moarte Nu mai era departe. .> . Ma-sa, oaia, cu durere incepu sa zbiere: - Cui ma lai, fatui meu? ' Spune tatalui tau 1 - ' Ca vin curand i eu;..) Dar ce sa-i spun, mama, daca face-ntr:ebare Despre a turmei stare? Tu tii ca lui ,ii placea sa vobeasca Despre dulai i turma, des pre haita lupeasca. Spune-i ca turma zace de rea galbeaza, Ca doctorii tarii in sila 0 trateaza; Ca ciobanullon a lasat un netot Sa taie i sa spanzure tot, Aijderi i alti griJitori de turme Care sporesc raul in loc sa-I curme. Berbec i cap tare cumfuse, Va intelege cand acestea sunt spuse.

Mora/a: Dupa acei ce-n preajma lor roiesc Ii cunoti pe cei ce carmuiesc. Mesaje bocite mai cunosc i mai tiu -Ion Cotrocelulle-a aflat mai tarziu.

71

, '-

GligorHA$A

Cainele i ca.telul sau PSD-ul i egalitatea . dupa. Gr. Alexandrescu ,

Se lauda potaia: ,,- Satie oriicine ca de azi pentru mine Egalitatea e principiu i lege - Chiar i cu partide mai mici, se-ntelege -, Ca toata lighioana, chiar i cea mai proasta, ; Imi zice simplu: caine, iar nu domnia-voastra. Aa vorbea deunazi Samson c-un caine oa{'ecare - Dulau coclit In rele, ce latra sug"i tare -Catelul Samurache, Inscris la Pesemeu, NU-i Incapea In blana: "Vedeti ce unchi am eu?!" Aadar, precum scrie la carte, Se-apropie de unchiul, mandria sa,"i arate: ,,-Gandirea voastra", zise, "Imi pare minunata, Pe fratii de partid 0 sa-i anuntlndata." ,,- Noi fratii tai,jigodie, potaie, o sa-ti dam 0 bataie ca s-o pomeneti! Ai uitat cine suntem, ai uitat cine eti, Lichea neruinata, de astfel ne vorbeti?!"

\

,,- Dar ... ziceati ... " ,,- Ce-li pasa? Te-am Intrebat ce ziceam? Om fi aceeai rasa, dar adevar graiam Ca nu iubesc mandria i nu iubesc pe lei, ~i vreu egalitate, dar nu pentru calei."

t:

72


Tiganul fmparat (Dupa un basm romanesc)

intr-o lara oarecare, bine nu-mi aduc aminte, Traia un ins zambarel pe post de preedinte; Tiganul din poveste ajuns nisam'pe tron-5-0 fi chemand Tandaler, Parpanghel sau Ion? Calitln rivululii cam da pe dinafara Croind la "planuri 'roii" din bri~ca i pahara, Caci auzise baa ce toate Ie cam tie De Petru al Rusiei ~i -al nostru Dimitrie .

Ca un \igan ajunge atat de sus nu-i bai -(E bai cand tarioara i-o pune pe vatrai instapanind 'holia i ligahind poporul, Amanetand trecutl,d, prezentul, viitorul).

Vreo paipe ani 0 duse liganul in huzur, Mult neam de buliba~e ii stranse imprejur: Alli tuciurii mitrani, gaftoni, vacari i adrieni $i alte multe soiuri de-astfel de buruieni. Le zise bulibaa, pe peme cocotat: - A voastra este ~atra. 5 -0 scoateli la mezat! De maine-mi cade-o p!,!rna i simt ca m-am cam dus, Caci nu mai are vaca 0 tala p'entru muls. . Adio, deci, prieteni, la anu i uhanu ...

Mora/a: A cam avut dreptate cand proroci ... Brucanu.

73

GligorHA$A

RESTRUCTURARE (confabu/a)

Alegeri In padure, In stilul-democrat. Leul, afland scrutinul, grqzav s-a-nfuriat: Sa fie alungati ciracii rriei cu totii - Tigri, pantere, lupi, parintii i nepotii! -Restructuram lasange, Caline, la raport! _ - Stapane, zise vulpea, feliile din tort Au fost Infulecate de protejatii tai, ... Adui din primarie, de javre i potai... Sunt sigura ca astazi Ii vor gasi nanaii! - Tu, ce propui Caline? - Sa piece iepuraii: Sulfina i Cinteza, cutare i cutare, Sa aratam prostimii c -a fost restructurare.

Morala: Aceasta-i Alianta i-aa va fi ,sa fie: De ce plecase Mona nici musca nu mai tie; Chelbosul, cum se tie, e un matroz cu coi: Tintete vanat mare, dar ... trage-n iepuroi.

Mora/a: Cand codru este tara i talharia:'i lege, .. . Leulli da In petic, iar asta se-ntelege .. . . ,.

",

Liderii alian!ei i preedinte/e

74


Milka $i Fulga (conFabulii) -

"

Ooua vaci date-n dracidupa taurli gonaci, Rumegand din zori in seara, gonite de varcola~i, Intabulate pe ogor, dar'i la televizor Viseaza tauri de soi, din straini i de la noi. Cand ugerul picura, ele fac politica . . Fulga, blajina, e 0 vaca buna la ~oate: Trage la jug, tine la pat i da lapte. , -Cand e in calduri scrie poeme despr~ taun vanjoi, Oespre vaca nebuna i romarii feti-fr~moiUnu-n Moldova, altu-n Regat i unu-n Ardeal, ~i inca vreo caliva din al ei areal- . Acum, mai curand se sulemenete decat se_gonete . (~i daca 0 face, 0 face ... babete), ' '. Premii imparte, premii primete; _ Sa chiar se-mbaliga-n iesle sau se cufu"rete. Cu uger lasat, cum se cade sa fie A boului vaca i nesatisfacuta solie, Ea face furori printre surori ~i printre barbati. .. uneori. 5-0 vezi cum intinde barbia striata!, 5e lasa pierduta i profund mangaiata,

Lasciva i flasca, precum e 0 mala, Cand un june taure 0 prinde de 1ala. - Ce vaca sunt! Adesea exclama, Aniintindu-i ca e bunica i mama. Pereche mai are-n paunea vecina o vaca din1oasa, de aere plina.

r.

Ca, dei muge, a fost purtator de cuvant. AI unui partid c-un picior Tn mormant.

75

GligorHA$A

Taurul lor, viril ~i seducator, . Le suge-ncet vlaga, ca un rumegator, Ca Mi~u, Octav sau Jambor el de se cheama - Boul tot bou, iar vaca, tot doamna! Istoria aceasta nu incepe cu ea sau cu el: Abra~a Fulga a crescut un vilel Care arata a bica viril ~i chiarfrumu~el. Numai ca, zice-un cuvant romanesc, Chiar ~i vaculele imbatranesc. Deci, Fulga ~i Milka, gloabe cu.late1e moi, Nu mai au trecere-n targ, 1nsa noi Avem memorie buna ~i cugete tari in-cat Ie vedem c~ mai ieri: cu ugere marL Se ~tie: romaneasca vacuta pe ima~ pastorita E Inca In yoga ~i mai este iubita De barbatii Vasile, George, Ion - Oaca-am uitat pe vreunul - pardon! (Pardonulin tabula e vechi ~i uzat). Atata va spun, caci atat am aflat.

Visul erotic al Fulgai

76

, .

: I . ,


Magarul rasfa!at

In P.S.D. traia 0 vita de magar Cu care partidul grozav se laud a, Numai ca magarul, ~colit in zadar, Atata ~tia: ragea ~i copita.

Insa, ca la altii sa nu se rataceasca, $i totodata vrand sa-I homo-mpodobeasca, Intaiul ministru pe ganduri n -a stat $-un clopotel de gat i-a atarnat.

Magarul tot magar! prostac i-ngamfat o tot tinea in iha, precum un apucat. Despre turism modern se pare ca-auzise, Caci pre a se magarea i prea se fudulise. Credea ca Litoralul este pa~unea sa $i unde avea potta, acolo-nbalega.

Dar, cum pentru toate se da socoteala, Veni 0 scadenta de vot sau electorala: , -Fudulul se trezi fara stapan ~i ogoara, Jigarit i flamand mai, mai sa ~i moara.

Mora/ae aceea~i pentru magari ~i potai: Daca-ajungi baronet ~i suni zurgalai Cu neru~inare, sfidare i fala, Odata -odata vei da socoteala; Daca ea, magarita, te-a facut magaru, Atentie! caderea e dupa urcu.

77

GligorHA$A

Porcul.. pur (i simp/u)

Narcisistul, ciea fiu de iolieni, Dupa ce-a spurcat troaca i. .. rudenii, A pozat ca vier, pana s-a aflat Ca e pore sadea (deci, un vier castrat); " Sitarit, s-ar zice, speeuland momentul, (insul ii pierduse i apartamentul) Fiindea bozgoroaiea I-a cam paealit $i, dupa divort, I-a lasat falit.

Porcul, cum se tie, animal eiudat, ii infunda ratu'-n propriul rahat, Cam confunda vorbe: pe injur cu jur Cu tovalul gros, porculetu1 pur.

Mora/a: Daca te-ai dedat la cote1 i troaea Poti manca i baliga de vaca; .A.tia-sunt puritii, atia-s porculenii; .A.tia-s voiculetii: fii de lolien.i. Prea miroase, insa, ca s-au "eonservat" De eurand, se tie, -n propriul rahat.

J"

78


Balada Data

S -a gasit un ins cu mot, Tare-n clanta, vorbaret, Ca Zdr~anla de la cotel, La TV ca la poiata Sa declare una lata: - Eu, daca ajung primare, Va scutesc pe ori~icare Sa umblati dupa -femei Fiindca voi crea bor ... deL - Zau!!I,. i -a raspuns tafnos Petrica, Candidat ~i dansul, cica. Noi av~m 0 lonica Oco~e i mititica, Care-o are foarte mica. (S-a-nfoiat, cum zic, curcanul) - Las' ca vom vedea la anul! Vezi mai bine de nevasta (Asta noua cica-i casta) i nu te umfla in pene Ca te ~tiu prea bine, nene! Poli ajunge la cuptor Cat e~ti de conservator! Eu, Nisula, deocamdata, Am procente la poiata, Vasazica am ~i gajul De cand s -a,facut sondajul Cu balaoacheele fete De pe drumul ON .epte. - Ii avea, om bun de gura,

79

,

Pe Linia de Centura, Dar eu am la Sacaramb Imi da votul un talamb, lar maidana de tonica - Ceea cu .. ~ poiata mica -Are-un procentaj mai mare Ocrotit intre ... chicioare, Din care nu va va da . Nici tie, hici lui. PORta, Fiindca sunteti bulangii De pe cand erati copii Ocrotiti, ~tili, de Nastase Cand lucra mai pe dindoase Cu Em Mitrea, bun rancau: Vai ~-amar de c ... tau! Disputa de la poiata A fost, cica, amanta De un general parlit: L-au vazut ~i s-au pitit (Sau numai s-au pitulit) Mora/a: Oaca ai 0 lonica Care-o are foarte mica, Folosete-o, ca nu strica; Daca ai un cocosmin Cum e rromul ma-da-lin, Greu de cap ~i bun de gura Ou-I pe Linii de Centura Ca sa cante cu ai sai: Bordeia,bordei, bordei.

-G/igor HAA

Cloaca politica: Punere in tema

Ca tot romanul sa tie-Nu cumva sa se manie-Facem punere In tema Limpezind orice dilema:

Vaida nu e voievod, Nici ~onitul nu-i narod, (Ci un biet slugarnic plod); Milka nu-i ecologista (crea~ie futurista); Fulga nu-i Safo de Deva, Ci muiere de doi leva; Cristi nu e raicanel , Da-i tot ruda de vitel, , ., Vai de noi i vai de et!; Cel cu pensiile, tim, Face lara tintirim (A plecat din Hunedoara Ca sa-nmormfmteze lara). Marmora nu-i lepedeu, Oa-i In zestre la pedeu Prin primarulVid moral; Senatorul cat Ii deaJuJ Nu mai tanguie ArdeaJuJ, Nici macar nu-i suduie Pe acei ce-I targuie. Marco BeJa-i bun roman Pana-ajunge i jupan

Ca sa ne-aminteasca tipu ~i de Traznea i de lupu Funar, din dulau de paza A ajuns 0 capra breaza, larValeriu, dreapta sa ' \i tot muta ... tabara, Precum motul cu ciubare (P'atia dreptin ... cot Ii doare Cat mai e privatizare). Prinjudet? Mai trimiim, Facem fas i nu beim, Caci aa este romanul: Se baete ca stapanul (EI cu carnea, el cu osul, lar noi suportam mirosul; EI e cu "celuleJe", lara noL .. cu ... Vadimescu? mare scula! Asta-i tare numa-n ... " in rest... tot belug i sp~rl A fostgreul "Ieul uor" Dar vai de norocul tau cum va fi cu "Ieul greu"! Vad ca vara tarziu vine, Nu ma mai atept Ja bine Cand nici ghimpeJe nu-i spine Vai de soarta ta, romane!

80

~ '3 Cantecele strazii

Traian $i Mi!!rijan la nunta lui Micoci >

'81

GligorHA$A

Scrisoare cafre muica

Muica, s~ntem neam de traista, Muica, suntem neam curvit; Muica, am strigat la ceruri: Cerul nu ne-a auzit.

Ne-am certat cu toti vecinii, Mereu dezgropam securea, Ne urla de tOc:ime cain ii, Ne mor pruncii pe aiurea.

Pagubo~i cum altii nu~s, Jucam zilnic hopa-tropa, Rade lumea ca ,la urs, Dar vrem musai Europa.

Muica ni s-a dat 0 tara , , Socotita plai de Rai, o tacuram de ocara Sub pecetea "of' ~i "vai" ...

82

Pastoriti de hahalere, Ca orbetii dam la vot, Chit ca tragem la galere ~i pe ~efi Ti doare-n cot ...

De-om intra Tn Europa Ce va sa' luam cu noi: Slugaria ~i robota, ~i mormane de gunoi ...

Muica, potole~te-ti greata ~i roaga-I pe Dumnezeu Ca sa-~i mai Tntoarca tata Catre bietul neam al meu.

Doamne, ian i-I pe Basescu - Pe 10,11 Mao Te pun -Ca altfel te-njuruiescu Ca ne-ai scos talhari in drum!

De_ toate despre (ne)toti

Ga/gaie ora$u/ (parodie dupa D. "'Ureche)

Gillgaie ora~ul de feeioare (Cu buriee goale, ar raspunde Bula), ~ Caste la buriee, nu intre ... Care-~i dau "averea" numai pe-o pitu1a.

Freamata ora~ul de atatea potte: Vin dinspre lieee mate date-n draei; Unele sunt rrome, altele s~nt doete, Cu organul mintii toemai intre eraei.

83

MINE RIAOA

GligorHA$A

Oraul vuiete de zvonuri tembele Cum ca-n Deva toate sunt buric i tate. , Unde se imbraca, un de se dezbraca, dragile de ele, N-au terminat coala, dar ajuns-au fate.

Cand se-ntorc acasa ce Ie spun bunicii? Mamele i tatii-s cu capuniada Pentru odroslute, dedate la vicii ~i la pofte care insotesc parada.

Galgaie oraul de moravuri proaste: ~coala-i dezarmata, dascali-s pierduti, .. . Cum pierdute-s astazi dati nile noastr~ .. . (Din popor colit am ajuns incultL)

Sus, nici 0 nadejde, jos se vede iadul, Sodoma, Gomora sunt la noi acasa, Pan a la potop e aproape vadul, Parlamentu-i circ', nimanui nu-i pasa.

Jur-prejurul nostru e numai hotie, Primii hoti sunt puii sa pazeasca holii; Guvernanlii larii-s toba de ... prostie, Ne conduc circarii, c-am votat netotii.

84

De toate des pre (ne)toti

Ce te pi a$a mareata ...

Unei ziarisfe de fa Bufiidoreanu

Ce te tii aa marea~a? Parca n-am ti cine eti: Soi brunet de precupea~a ~i nu scrii, ci mazgaleti.

I~i arata ~eful nasul-Ti se uda-ndat scofala, Caci bibanul ~i carasul I-au purtat In urbe fala.

Mintea ta de bibilica Are trecere la noi - ; De aceea vasazica Te iube~te-n bibiloi.

Nu ~i-e frica, surioara, De blestemul ~iganesc . C-o sa cazi, a doua oara, De pe zidul chinezesc?!

~i galbeaza i sictir , De te-or prinde noaptea hotii

~i taman In cimitir o sa-ti dea pe dos chilo~ii,

De s -o supara nasolul - Gazetar cum altu nu-i, Tu, te-i duce-:n primarie; EI .. : 'sa-~i puna pofta-n cui!

85

., G/igor HA$A

Miirie$ 'dragifMarie

. . Marie, draga Marie, hai, draga Marie, Hai cu mine-n Primarie, da, in Primarie, Sa te dau la cat iva domni, da, la cativa domni Sa te ... pupe pe cosoni, Marie, Marie:

Mariuta, acritura, hai, da acritura, Hai cu mine-n Prefectura, da, la Prefectura, Unde-a fost i bubulan, hai, da, bubuJan Sa te ... pupe pricajan, hai, da, pric~jc~m! Sau Tanlica corcodua, hai, da, corcodua, . Sa te suga ea, capua, hai, da ea capua. ' Sau sa-li umble pe sub poale, hai; da1pe sub poale; Sa te ieie la controale, da la controale.

Marie, Marie. Marie, sufletul meu, da' sufletul meu, . Hai cu mine-n PSD-eu, da' la pesedeu Unde lefurile-s grase, da' lefuri grase Ca bucile lui Nastase, da, buci Nastase

Marie, Marie. ll" -

Hai Marie i treci gardul, da' sa treci gardu Ca sa pupi. .. mana lui Barbu, da, mana lui Barbu, Fiindca s -a ajuns ciocoiul, da, vai, ciocoiul De maine vrea sa-i pupi ... iul, da sa-i pupi ...

Marie, Marie Culeasa la 0 nunta din 0

86

Marijan r.~ pita de Traian

De toate des.pre (ne)toti

Auzit-ati auzit ...

x. Auzit-ati de-un ttigan . " Ce se suie pe divan Mic de stat, mare la sfat ' Cu mutra de Vier castrat; Cu post mare la.ziar, Cu mustata de jendar, Tupeist ca un cioroi $i naravuri de cotoi, Dar se pli.mba amandoi?! La un bar cam deocheat Ca1iva .ini I-au scarpinat Fiindca piticuls-a-dat Nu de javra; nici lichea Ci de porcuor sadea. Acasa I-a dus'aleanu-Recitand Bolintineanu:

, , .

, ..

Un orologiu suna.noapteajumatate Illtr-un bloc I~ ua oare cine bate? Eu sunt, m~enevasta, tefi travestit, Eu i de prin baruri rna Intorc palit."

-,(.

"

87

. I

.:, ...

( ., , .

" , .

. j

GligorHA$A

Fata mamil ce-ai vrea tu ... Fata mamii ce-ai vrea tu, Cocosmin sa-ti dea mamica? ' - Nu, nu, mamica, nul Asta-i geaba deputat Daca face pipi-n pat, Nu, nu, mamica nul ~i nu are "umplutura" Sub "Linia de Centura", NU, nu, mamica, nul

Fata mamii ce-ai vrea tu, Un tonit sa-ti dea mamica? Nu,'nu, mamica, nul Ca ~onitu-i prost i rau: '-0 s ... la eful sau, Nu, nu, mamica, nul

Fata mamii ce-ai vrea tu? Un primar sa-ti dea mamica? ' Da, da, mamica, dal Mandru precum un paun, Sa rna agate pe drum, . Da, da, mamica, dal EI are pe langa bani, Fetite de doipe ani, Da, da, mamica, da, (~i... d'aia de momarlani) Da, da, i iara da, Pana i s -o infunda, Da, da, mamica, dal

Fata mamii ce-ai vrea tu, Ministru sa-1i dea mamica?

Da, da, mamica, da, insa doar ministrul muncii Care-a vrut sa-ntarce pruncii Da, da ... mamica, da ~i tot sta cu mana-ntinsa A~eptand sa fie linsa De 0 mOldo,vep.nca plans a Da, da ... , mamica, dal

Fata mamii ce-a i'vrea tu, Victora sa-ti dea mamica? Nu, nu, mamica, nul Despre el putine tiu, Se zice ca-i bulangiu, Nu, nu, mamica, nul ~i ca mai tentat e el De buca lui bombonel Nu, nu, mamica, nul

Fata mamii ce-ai vrea tu? Taricean sa-ti dea mamica? N - '. - , U, nu, mamlca, nu. -Ca-i blegu1 i habauc, Nare vana de haiduc Nu, nu. mamica, nul Eu de-o vreme rna gandescu Doar la vana lui Basescu: Politienesc pulan Arvunit lui marijan Da, da, mamica, dal

88

Culeasa cu mici modificari, de la 1iganii lautari din

Geoagiu


Zece vajnici colonei (clonare i declonare la.PSD Hunedoara)

Un colonel mititel - Securist de soi ~ A clonat un colonel ~i s-au facut doi; Doi colonei din secur - Dar ce colonei! -~i-au pus curul langa cur ~i s -au facut trei. Trei colonei barosani' Au clonat un altu -Ins venit din MFA-~i s-au facut patru.

Patru lei de colonei (Ghicitoare ghici) Mai gas ira un terist ~i s-au facut cinci;

Cinci colonei MFA, Cu multa vechime, Mai gasira-un boschetar ~i -au facut ~esime.

l -:-

Doi TO$ti colonei la ... Gepagiu - Sifi

89

~ase vajnici turnatori - Speciali~.ti in toate -Au clonat un rusofil ~i s-au facut ~apte;

Un civil, dar colonel, Care turna totul - Fost de vile constructor -Completeaza optul.

Optul asta reclonat - ~i cu Gheorghe noua-: Mai gasi uri biet brunet La coada la oua~

Mai venira colonei - Nouale ~i zece -~i-n partidul de cozmanci Nimeni nu-i intrece.

GligorHA$A

Zece jalnici colonei (in ordine descrescand~ dupa nZece negri mititeFj

Zece colonei tampiti Rup pisica-n doua: Cica unul a murit i-au mai ramas noua.

Nouajalnici colonei, Porniti .pe complot, S-au certat pentru mujdei i-au mai ramas opt.

Opt colonei pesediti _ - Capete patrate -S-au parat de comuniti i-au mai ramas apte.

apte mecheri colonei Cu fonctii i case, S-au parat, din obicei, i-au mai ramas ase.

Numai ase in sobor - La glagore mici -Fara Miu-n fruntea lor Au mai ramas cinci.

Cinci, din cei clonati mai ieri, Cu stomacul spartu, De atata chiolhanit Au mai ramas patru.

Patru moi cazuti la pat - Ravnind la femei -La viagra s-au dedat i-au mai ramas trei. .

Trei, dar unul invalid. - Tablagii d 'e soi-Au curtat un alt partid i-au mai ramas doi.

Doua clone de-nceput - Funia, sapunul-Reprezinta un partid, Dar fac doi cat unul!

Asta unu-i sepepist, Mentine aripa: in curand va vietui i ella Antipa.

Nota bene! Se dedica celorzece colonei securiti, polititi, militieni, teriti, sepepiti, garditi care pana mai ieri reprezentau nucleul de monolit al PSD-ului hunedorean: A, C; N, T, V, D, R, P, R, S.

90


A venit aseara mama (parodie)

A venitaseara mama Din satucul ei sinistru Sa-I vada pe Gheorghe Pogea Care a ajuns ministru.

Nu-ndraznete nici sa intre La 0 goanga:"atat de"mare $i ateapta bune zile Pe marmora, la intrare.

Ti-am adus de laRuchita Cateva eantioane " $i vreo zece oua; maica, C-auzeam ca mori de foame.

Cica barbu, tii tu care; S-a fa"cut a diacu foarte: Intinde mana sa i-o pupi, Te tine cu corn i lapte.

91

Noi traim fa Hunidoara Ca i peti-ntr-un acvariu, far vecinii tot ateapta Sa Ie mai mareti salariu :

Finul tau, tii; lorgovanuf, Pus maimare fa "saraci, Are-n mana toroipanul "" $i II doare Jntre craci. - '-

Ce-i cu tine, dragul mamei, M-a-ntrebat mai ieri Popescu, Nu cumva cu 0 baina Mi te-a ametit basescu?!

De-i aa, s~-i scrii la mama - $tiu un leac de alinare-NU-i mai puneti nici 0 boaba De fasofeJn mancare!

Vezi, ca maine, vin alegeri $i te-ntorci' la Hunidoara; Cei ce n-iw maca-r fasole N-orv'ota a doua oara"!

GligorHA~A

Bocf Bocf Cioc fa uga moriL. (varianta markobelita)

Boc, boc, boc la Cluj-Napoca - Mai Funare unde-i Boka Sa ne mareheze epoca? Mai Fiunare,.unde-i bocu -Fratele lui polobocu-Se-mpar1im Clujutpe locu? R - Noi palinka-n Cluj v -amdat, Ati votat cum ati votat: . . Boca, boca ~i cu Boeu -acum v -ati f ... t norocu. Mai muiere, mai nevasta, Cine bate la fereastra; Mai muiere pui de drac Cine urca pe Feleac? R - la, urea, hortist, pedeul Dupa el,.UDMR-ul, larin locullaneului Vine "bocul" dracului; Nu-s earele lancului-Sunt ale secuiului... Emil Boe: in fruntea lor, Crede ca e,crai~or (Da-i un jalnic tradator). Mai Funare nu mai planje: lama ploua, vara ninje, Vai de biet roman, saraeu, Inapoi tot da ca racu ;

Nici Ii merge, nici se-ndeamna, Niei ii este toamna toamna, Nu e vara vara lui i -i strain in tara lui! - Funare, prostia ta, Cu Mitura nu mai sta, Lasa, draga, ovreimea, Ca dispare r:o~animea i a~a, la 0 adica, Faceti Romania mica! Boc, boe, boc ~i cica, cica La piasa Belo ridica ... , Daca Yin anticipate, ' Mergi independent, mai frate $i votam intru dreptate: Nu un Boc ~i nici un Boka, Ci roman de Cluj-Napoca! .

92

De toate des pre (ne)to~i

in gradina lui lon -(balada lrisla)

in grad ina lui Ion Telina este beton,

Pasari nu mai ciripesc. Fiorile nu infloresc, R: Hai, loane; loane, Noi murim de foame Ne-ai imbarligat i ne-ai cam uitat; Hai, loane, loane, Chforlaim de foame, Tu prime~ti palat, De noi ai uitat.

Noaptea in gradina ta Nu canta'nici bufnita, Vara In gradina ta . Nu cre~te nici iedera Nu cre~te nici iedera. R: Hai, . .............. . .... . S-au dus privighetorile, Au ramas doar ciorile ; ' Cucul tace, mierla-ngana : Vaiu de natia romana R: Hai .... : . ............ . . Corbii yin mai decuseara-Lozinci caraie ~i zbiara,

93

Ca un rrom facut de-o cioara Care canta la vioara R: Hai, loane, loane ........ .

in gradina mult cantata Nu mai e ce-a fost odata, R: Nu mai e ce-a fost odata, Fiindca 0 facura lata, Neamu-i dus, tara-i furata, Bata-i Dumnezeu sa-i bata! R: Hai, loane, loane ........ in grad ina tarii mele Numai rele i belele Tu e~ti vinovat de ele; Fiindca-n vremea ce-ai dominit Numai hoti ai ocrotit

R : Hai, loane, loane ..........

(Prelucrate, dupa folclorul strazii) r

G/igor HA$A

,-

o ~ :z: w :c u en >-w CD a:

, w en

$-aseara ti-am luat cercei . ' , .

Aseara li-am luat cercei La, la, la, la, lara,

Acum te vad fara ei ; Deja toata lumea ~tie: I-ai pierdut la primarie; Pentr-un strop de beutura, I-ai lasat la prefectura, De nu cumva la cultura-Javra mica, mala sura! .

Aseara ti -am luat basma: , Te vazu ~efu cu ea $i Ili zise: fa, putoare,

Mai vrei inc-o promovare? I Bagu1ibri~caundedoare!

Aseara ti -am luat ha~i~ Astazi umbli pe furi Cu be be i cu rudel Ca eti neam de puradel. Aseara li-am luat cosoni , Azi te fuduleti cu domni. Aseara li-am luat chiloli J Din talcioc de mafioli , .' Paguba fie ca mine Cine s -o-ncurca.cu tine!

94

GligorHA$A

Scrisoare cafre domnu/judeciitor (undeva in secuime)

Domnule judecator, Iibereaza-al meu fecior, Fa i matale-o dreptate, daca citeti a mea carte. E roman, cu "r" se scrie: n -a mai fost in pucarie, A-njurat un politai, care i-arfi zis: "da c-ai"! N-a furat, n -a violat, nice paga n-a luat, Nice droguri nu consuma, ba, mai mult, mesteca guma, Ca nu-i in omaj de-o luna i traiete cu ce-aduna. E fecior bun de sfintit: de David n-a auzit, De Spuma sau de Bibanu, nice azi, nici la uhanu. E prostut i nici nu tie ce e aceea "mafie", Cine-i Timi sau Rudeanu, Cosma sau Serafinceanu. Politaiul cu pricina i-a oprit cam des maina (C-aa-i el, batu-I-ar vina, ca pe preul chel beina):. ,,- Davai lei, din ai greoi sau 0 suta euroi!" Da de unde foc sa-i dea?! Poate din penzia mea ... o amenda de-ar fi dete, nu luam medicamente. Domnilor ce judecati, va rog, zau, nu-I condamnati, Ca, de-i liberinca-un an, iI insor cu Marijan, Fiindca el, copilul, dragul, e mai fain decat arabul.

Raspunsul judecatorului udemerist: Draghe i stimache doamne, daca fiu-ti era "poame" Mafiot sau cosonar, Ii dam drumu' i-ntr-o toana; insa doamne i draghi domn, n-am gasit la el coson, Leul greu, lira, dolar, deci e simplu gainar. Mai cu grija, mai pe-ales, nici nu intentam proces, Caci traim, precum se tie, "Epoca Gainarie": (Na-ti-o tie, da-mi-o mie, ca sa am i eu moie). EI a infruntat, i-i trist, unul moaghiar politist,

96


$i-a sdipate prea u~or de cinstitul procuror ... (ins tabu In ~ara asta - nu I-ar mai vedea nevasta, larcopiii , dlnd sa-I cheme, sa-i zica cu drag: mai nene). - Vreau copilullanga mine; face~i dumneatale-un bine! Altfel: cine-ei fi ~i cine e~ti, sa sfar~e~ti la Vacare~ti. Nu e stant, nu e n ici harnic; nu e geniu, nici erou, Intr-o ~ara-n care cine fura-un ou ... e bou. ~

de toate despre (ne)toti - pamflete, parodii, fabule, epigrame

Documents