07.08.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI7 august 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

07.08.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5POS Mediu - In 2013 au fost aprobate 84 de proiecte, de peste 500 milioane de euro..................................................................................................................................... 5Teme similare...............................................................................................................5VIDEO Balta Vacaresti. Cum a luat nastere un colt de rai in centrul Capitalei din ineptie comunista si negljenta autoritatilor.................................................................5Teme de mediu...........................................................................................................13Rosia Montana, interes public national deosebit.Vezi ce spune proiectul de lege....13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................14

Teme ABA...................................................................................................................14VIDEO. Dumitru Ciobanu: „Argeşul are rezervele de apă asigurate”.........................14Baraje pline................................................................................................................14Ştiri de la Direcţia Apelor...........................................................................................14Se întocmesc hărţile de inundaţii...............................................................................15Teme similare.............................................................................................................16Un sat, un puţ, o bătrână…........................................................................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL......................19Teme ABA...................................................................................................................19Turiştii caută ziua algele pe care le adună ABADL noaptea........................................19Litoralul românesc poartă an de an semnătura algelor.............................................20Turiştii se bălăcesc printre verzituri...........................................................................20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................21Teme ABA...................................................................................................................21«Scăldatul interzis» la Jiu!..........................................................................................21Indiferenţa curge pe Jiu/Pericolele Jiului, ignorate....................................................22A.B.A Jiu atenționează cetățenii că râul Jiu nu îndeplineşte condiții de îmbăiere......25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

07.08.2013

A.B.A Jiu atenționează cetățenii că râul Jiu nu îndeplineşte condiții de îmbăiere......26A.B.A Jiu atenționează cetățenii că râul Jiu nu îndeplineşte condiții de îmbăiere......26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................27Teme ABA...................................................................................................................27Navigaţia pe Dunăre, în pericol din cauza lipsei de precipitaţii..................................27Cooperare sârbo-română pentru managementul situaţiilor de urgenţă....................28Teme de mediu...........................................................................................................28Potential mare, promovare scazuta..........................................................................28Voluntarii Let’s do it, România numără mormanele de gunoi din Timiş folosind aplicaţia TrashOut......................................................................................................29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................29Teme similare.............................................................................................................29Aradul avansează!......................................................................................................29Odată cu vara caniculară, au început şi necazurile cu apa la Geoagiu.......................31Consilierii locali din Cugir votează cumpăratea unui teren la Vinerea pentru amenajarea staţiei de pompare apă şi acces fără taxă pe drumuri forestiere...........32Ecologizare suspendată pe deşertul Hunedoarei.......................................................33Centrala Răstoliţa, pusă în funcţiune în 2014.............................................................33Teme de mediu...........................................................................................................34Liber la mişcare cu Gedeon Richter............................................................................34Gedeon Richter promovează mişcarea......................................................................36Primăria Tîrgu-Mureş este acuzată că blochează proiectul de management al deşeurilor din judeţul Mureş......................................................................................38Suntem in mişcare pentru Roşia Montană.................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................41Teme similare.............................................................................................................41Dosarul “Siret” a revenit la senatorul Chelaru...........................................................41Teme de mediu...........................................................................................................42Atac împotriva pădurii şi apei....................................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................43

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

07.08.2013

Teme de mediu...........................................................................................................43În România ca la nimeni! Șeful "mafiei pădurilor" s-a reangajat la Direcția Silvică Cluj................................................................................................................................... 43

Vîrful Igniş, ca o rampă de gunoi.................................................................................44CAMPANIE eMM - Spunem NU cianurii, spunem NU poluarii in Baia Mare! Vrem un oras VERDE! Vrem un oras CURAT! Vrem un oras SIGUR!.........................................45Inspecţie la amplasamentele depozitelor ecologice de deşeuri.................................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................47Teme de mediu...........................................................................................................47Viceprimarul de la Coloneşti, amendat ilegal de Garda de Mediu.............................47Incendiu de mirişte la Tărlungeni. Flăcările se vedeau de la 3 km.............................50

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

07.08.2013

Teme ANARPOS Mediu - In 2013 au fost aprobate 84 de proiecte, de peste 500 milioane de euroMinisterul Mediului si Schimbarilor Climatice, prin Autoritatea de Management POS Mediu are aprobate de catre Comisia Europeana, pentru perioada ianuarie iulie 2013, un numar de 84 de proiecte, cu o valoare totala de 532.789.215 euro. Gradul de absorbtie a fondurilor a atins, in 2013, 16,94%, in raport cu alocarea pentru perioada 2007-2013, reprezentand o crestere de peste 9 procente fata de luna decembrie 2012. Dintre aceste proiecte aprobate, pe axele prioritate, situatia este urmatoarea: Axa 1 Apa /apa uzata un proiect, cu o valoare totala de 15.548.113 euro Axa 2 Managementul deseurilor 4 proiecte, cu o valoare totala de 189.337.166 euro Axa 4 Protectia Naturii 66 proiecte, cu o valoare totala de 93.190.445 euro Axa 5 Protectia impotriva inundatiilor 5 proiecte, cu o valoare totala de 265.278.524 euro Axa 6 Asistenta tehnica 9 proiecte, cu o valoare totala de 531.194 euro. Tot in perioada ianuarie iulie 2013 au fost semnate contracte de finantare pentru 59 de proiecte, dintre care pentru Axa 1 2 proiecte, pentru Axa 2 2 proiecte, Axa 4 42 proiecte, Axa 5 4 proiecte, Axa 6 9 proiecte. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/pos-mediu-in-2013-au-fost-aprobate-84-de-proiecte-de-peste-500-milioane-de-euro//Actualitati.net, http://www.actualitati.net/high-tech/rata-absorbtie-fondurilor-europene-mediu-crescut-aproape-969486

Teme similareVIDEO Balta Vacaresti. Cum a luat nastere un colt de rai in centrul Capitalei din ineptie comunista si negljenta autoritatilor Natura a renascut din propria ei cenusa, de culoare cenusie. Beton-cenusie. Unii o numesc Delta Vacaresti, altii o condamna groapa, cativa o considera in mod clandestin casa, iar pentru mai multi a fost, in copilarie, acasa. Adevarul va prezinta fabuloasa poveste a unei oaze de 190 de hectare care a nutrit indolenta de a-si face loc chiar in buricul Bucurestiului. Cateva asociatii non-guvernamentale de mediu si o revista de profil au descoperit si au mediatizat, in urma cu un an, ceea ce pare a fi o dovada vie ca

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

07.08.2013

natura, in final, invinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spatiu verde pe alocuri mlastinos si cu circa 80 de hectare de luciu de apa, ar fi chiar un adevarat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la inceputul lunii iunie, Academia Romana, in urma unui studiu propriu, a decis ca este recomandat ca locul sa devina protejat de lege si a dat aviz favorabil pentru ca zona Vacaresti din Capitala sa devina parc natural. Ai spune ca momentul in care copiii vor vedea vidrele si cea mai mica planta cu flori din lume chiar in mijlocul orasului este la cateva zile distanta. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Daca omul stie sa faca ceva bine, este sa-si puna singur bete in roate. Adevarul va prezinta, intr-un dosar ce va fi publicat in mai multe zile, un periplu inedit prin care un spatiu din centrul Bucurestiului a trecut timp de 23 de ani ca sa devina, in nestiinta autoritatilor, ba chiar a locuitorilor din zona, un adevarat rai al naturii. Este vorba de un teren urias pe cat de controversat, pe atat de inedit, pe cat de istoric, pe atat de pervertit si de neglijat, pe cat de dorit de rechinii imobiliari, pe atat de liber de cladiri. Reporterii Adevarul au discutat cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Anne Juganaru, unul dintre sustinatorii cei mai activi ai proiectului, dar si cu toti ceilalti care s-au organizat intr-un grup de initiativa. Au aflat povestile unuia dintre cei patru proprietari care au teren legal in balta Vacaresti, dar si a celui care locuieste de aproape 16 ani intr-o cocioaba ascunsa in stufaris, impreuna cu cei noua copii si cu sotia si care se considera paznicul baltii Vacaresti.Balta Vacaresti - delta din BucurestiPovestea VacarestiuluiIn prima partea a acestei ample analize facute de Adevarul va invitam la o scurta plimbare in istoria locului. De la spatiul din aproprierea legendarei manastiri Vacaresti, la puscaria cea din urma unde de-a lungul timpului au fost inchise mari personalitati ca Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi sau Corneliu Zelea Codreanu, de la cartierul de gradinari si florari care alimentau un oras intreg, la victima buldozerelor comuniste, de la proiecte indraznete la esec si neglijenta, lacul Vacaresti a trecut prin transformari bizare care au avut insa un singur numitor comun: indiferenta naturii in fata omului. In mai, s-a implinit un an de cand revista National Geographic a publicat articolul Delta dintre blocuri, semnaland publicului existenta in groapa Vacaresti din centrul Capitalei a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

07.08.2013

unei zone umede intinse si a unei oaze de biodiversitate aproape neverosimile pentru un mare oras. De ziua mediului, 5 Iunie 2012, doamna Rovana Plumb, in calitate de ministru al mediului, a tinut o conferinta de presa, chiar in Groapa Vacaresti, pentru a intari in acest fel decizia domniei sale de a promova zona ca arie protejata. Toate reactiile din mass media reflectau dorinta publicului larg, a ecologistilor, a urbanistilor si cercetatorilor, dar si a institutiilor statului, de a consfinti prin legea ceea ce natura a realizat in 23 de ani de neinterventie umana: o arie de natura salbatica de aproape 190 de hectare, scrie redactorul sef al revistei National Geographic Romania, Cristian Lascu si unul dintre membrii grupului de initiativa care sta in spatele acestui efort aproape supraomenesc.Armata verdeLa acea vreme, s-a creat un grup de initiativa format din Asociatia Salvati Delta Dunarii, reprezentanti ai Revistei National Geographic, ai Asociatiei Kogayon, dar si ai Ministerului Mediului, care sa se ocupe organizat si intensiv de proiectul transformarii acestui teren, din groapa, cum o numesc cei mai multi, in parc natural. Primul pas a fost deja realizat, avizul Academiei. Cu toate astea insa, povestea despre aceasta arie de natura, un colt de rai care ar putea aduce bucuresteanul inapoi la originile sale ancestrale, este insa mult mai complicata decat simpla dorinta a unor ecologisti de a transforma un teren imens din centrul Bucurestiului intr-unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa si in cel mai mare din estul batranului continent.Manastire, inchisoare, gradini, buldozar si coruptie In realitatea, lacul Vacaresti are un trecut zbuciumat care ii ofera parca si mai mult mister si profunzime. Acum sute de ani, zona baltii Vacaresti se situa la marginea targului Bucurestilor si era o regiune plina de mlastini si depresiuni devenita chiar groapa de gunoi, spatiul fiind cunoscut drept Valea Plangerii. In ceea ce priveste denumirea, disputele se duc intre originea dupa boierii Vacaresti, care ar fi avut mosii in zona si dupa ocupatia cresterii de vite a populatiei locale.Balta Vacaresti, raiul natural nascut in mijlocul Bucurestiului din ignoranta In apropriere, pe dealul Vacaresti, domnitorul fanariont Nicolae Mavrocordat punea bazele manastirii Vacaresti. Era 1712, constructia fiind terminata abia in 1722. Sfintirea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

07.08.2013

manastirii are loc in 1724, fiind una dintre cele mai impresionante constructii in stil brancovenesc. Mavrocordat devenea astfel o exceptie pentru acea vreme, pe de-o parte pentru nivelul lui de educatiei impropriu pentru acele timpuri (stia mai multe limbi straine si avea studii de filosofie si teologie si chiar a conceput in manuscris si publicat cateva scrieri), iar pe de alta parte pentru lucrurile pe care le-a facut ca domnitor fanariot (infiinteaza o scoala in limba greaca si o biblioteca generoasa pentru acele timpuri care avea cateva sute de autori si chiar o tiparnita). Mai mult decat atat, Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, dezvolta manastirea construind noi cladiri, asezamantul devenind o mica fortareata. Cladirea avea sa-si cunoasca declinul, insa, cand, in 1848, aici sunt inchisi o parte dintre revolutionari de la 1848, iar in 1864 tot aici sunt adusi taranii rasculati, manastirea devenind inchisoare. Transformarea in inchisoare a dus la constructia de noi cladiri si transformarea celor existente. De-a lungul timpului aici au fost inchisi Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi sau Corneliu Zelea Codreanu. Apoi, in 1973 inchisoarea este dezafectata dorindu-se amenajarea unui muzeu al arhitecturii medievale romanesti fiind chiar realizata o restaurare partiala a unor incinte. Nici acest plan nu avea sa se intample. In 1984, Ceausescu decide demolarea manastirii care nu se putea integra in planurile de sistematizare a regiunii, actiune terminata in 1986. In ceea ce priveste zona baltii Vacaresti, aici trebuia sa existe un lac, unul dintre cele care, asemenea lacului Morii, trebuiau sa fie folosite in cazul unor inundatii.200 gospodarii rase de pe fata pamantuluiPentru aceste lucrari, circa 200 de gospodorii au fost desfiintate, casele daramate iar malurile transformate in diguri betonate. Cei mai multi de aici erau crescatori de legume si flori, iar, potrivit mostenitorilor lor, stramutarea lor nu s-a facut ca la carte, adica printr-un decret de expropriere, motiv pentru care proprietarii au fost mutati cu chirie la bloc, fara despagubiri. Ca o razbunare parca atat a proprietarilor din zona lacului Vacaresti, cat si a tuturor celorlalte sute de mii de romani care au fost efectiv dati la o parte ca praful de mobila de regimul comunist, incercarea de pompare de apa din Dambovita a esuat existand infiltratii in maluri spre zona Vitan-Barzesti. Atunci, intregul proiect, considerat astazi specific megalomaniei si nepriceperii ceausiste, a fost blocat.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

07.08.2013

Acest lucru se intampla in 1988. La un an distanta, Revolutia din decembrie avea sa aduca speranta si ranchiuna deopotriva proprietarilor. Dupa 1990, terenul a fost disputat in instante pentru a fi luat inapoi de cei care au avut proprietati acolo, lucru blocat in 2003, cand Guvernul condus de Adrian Nasaste concesiona, in mod ilegal, potrivit proprietarilor, intregul teren de 180 de hectare pentru 49 de ani unei firme controversate pe nume Royal Romanian Corporation, patronata de israelianul Tony Mikhael. Acesta s-a angajat sa faca o investitie de aproape un miliard de dolari si sa ridice un complex cultural-sportiv. Nu s-a intamplat niciodata, Mikhael nu a mai facut nicio miscare, nu si-a platit nici macar suma pentru teren si nici taxele catre stat. Asa se face ca intregul teren se afla, in prezent, intr-un litigiu cu Ministerul Mediului. Vom afla, insa, ca exista semne care arata ca litigiul este aproape de a fi terminat. In tot acest timp, cativa dintre proprietari si-au castigat in instanta definitiv si irevocabil dreptul la proprietate, dar nu se pot bucura de propriul teren, neexistand acces la utilitati. Mai exact este vorba de patru proprietari, unul dintre ei fiind chiar Ioan Marinescu.Potentialul Vacaresti - contestat de proprietari, confirmat de specialistiCristian Lascu despre Vacaresti: Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialist. Cristian lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si unul dintre activistii de baza implicati in acest proiect, a fost acuzat de catre proprietari ca numeroasele specii rare gasite in zona Vacaresti n-ar exista de fapt si ca sunt doar niste inventii care au menirea ascunsa de a-i lasa pe proprietari fara drepturi.Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialisti. Printre acestia se numara: conferentiar universitar doctor Iriniel Popescu care este un biolog foarte pasionat care a crescut pe malul gropii Vacaresti si care imi povestea ca isi petrecea anii adolescentei acolo si de aici i-a venit lui dorinta sa se faca biolog, ca ulterior sa-si dedice ani de viata studiului stiintific in cadrul unor proiecte. Apoi, este Gavrila Nagrean unul dintre cei mai buni botanisti din Romania. A facut inventarul de flora si vegetatie. A gasit chiar si specii rare. Inventarul de pasari a fost continuat de Cristian Mihai, metodic. Nu singur, a lucrat cu mai multi colaboratori. Acum vreo luna si jumatate a reusit sa mai

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

07.08.2013

descrie o specie,Furtunarul Negru daca nu ma insel, care este specia numarul 94 identificata in groapa Vacaresti. Majoritatea nu cuibaresc aici, sunt in pasaj, dar unele specii si cuibaresc. Dintre cele mai mari avem berze, lebede. Cercetatorii de la Muzeul Antipa au inventariat amfibienii si printre ei au gasit si o specie de broasca ocrotita pe plan european, reptile, doua specii de testoase si multe altele. Spectacolos avem si mamifere si printre ele avem bizami. Apoi, pradatori carnivori, mai exact vulpi pe uscat si vidre in apa. Majoritatea nu vroiau sa creada, dar le-am prins in poza, a explicat Lascu. Animalele rare, in pericolUnul dintre motivele pentru care cei din grupul de initiativa sunt ingrijorati este si pericolul in care se afla animalele din Vacaresti. O vulpe a ars de vie dupa ce niste oameni au dat foc la stuful uscat, la fel de oribil cum te gandesti ca pasarile alea zburau pe deasupra flacarilor si se uitau cum le ardeau puii. Aceasta oaza este asa cum este, adica bogata in specii, in ciuda impactului permanent care a fost asupra ei. Bun, a scapat de interventia umana, nu au venit buldozerele si asa mai departe, insa fauna a suferit de la cainii comunitari, care s-au pripasit pe langa colibele celor care stau acolo, dar mai ales de la braconieri cu curent electric. Apoi lemnele au fost taiate mereu pentru foc si asa mai departe, mai spune redactorul sef. Din ce e facuta delta In momentul de fata zona, supranumita delta dintre blocuri, este potrivit specialistilor un paienjenis de lacuri unite prin canale cu vegetatie specifica zonelor umede, de trestii, rachite, salcii, nuferi sau alte plante acvatice. Aceasta vegetatie este consumata de animale. Totodata, aceste zone sunt protejate chiar si de canicula si asta pentru ca o parte dintre ele sunt alimentate de niste izvoare subterane.Izvoarele subteraneUn alt potential al zonei ar fi reprezentat de izvoarele subterane care ar fi de altfel legendare. Aceste izvoare erau inainte de razboi baile Vacaresti si asta pentru ca lumea credea ca apa izvoarelor avea puteri tamaduitoare, de altfel, unii mai cred si acum si vin si iau cu galetile. Lasand la o parte povestile, izvoarele exista. De exemplu, asta toamna tarziu dupa ce a fost o seceta puternica, ne-am dus acolo si in continuare zonele umede erau acolo, mai explica Lascu.Initiativa construirii unui parc natural in Vacaresti, laudata de expertii internationali

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

07.08.2013

Dupa ce a fost publicat articolul din National Geographic, iar grupul de initiativa a fost incurajat verbal de ministrul mediului pentru acest demers, Helmut Ignat, fotograful care a prins cadrele publicate si in revista si care s-a implicat foarte mult in documentarea informatiilor, a facut mai multe postere cu imaginile luate in groapa Vacaresti si a facut o expozitie la scuarul Coltea din Piata Universitatii. Intre 6 si 13 iulie 2012, a avut loc Conferinta Mondiala RAMSAR la Bucuresti, un eveniment ecologic mondial de mare importanta. Expozitie s-a mutat la Conferinta. Acolo erau reprezentanti ai circa 200 de organizatii de mediu din toata lumea. Toti au vazut expozitia, au avut in dosar o mica descriere in care aflau detalii, iar guvernatorul Deltei Dunarii, in cuvantul de salut al conferintei, printre realizarile Romaniei in zonele umede, a facut o scurta prezentare a acestui proiect, adica a unei posibile instituiri in viitor a unui sit Ramsar (organizatie mondiala de mediu- n.r.) la Vacaresti. Deci a fost o super promovare. Ca urmare, a venit seful Ramsar Europa, un personaj important pe problemele de mediu, apoi directorul WWF International si WWF Romania si s-au dus acolo si au vazut, plecand foarte impresionati si entuziasmati, detaliaza Cristian Lascu. Potrivit acestuia, reactia oficialilor de profil a fost una de incurajare, considerand initiativa de transforma zona Vacaresti intr-un parc natural urban ca una laudabila, avand in vedere tocmai trendul european si global, acela de intoarcere al omului urban la natura. Florin Stoican, autorul studiului de fundamentareLascu si echipa din jurul proiectului au apelat la experienta lui Florin Stoican, presedintele organizatiei de mediu Kogayon din Horezu. Ei sunt foarte buni, au instituit mai multe parcuri nationale, au blocat in Parlament legea vanatorii, care spunea ca poti vana in rezervatii naturale. Stoican a acceptat sa coordoneze proiectul si a muncit cateva luni de zile si s-a facut un dosar solid, pentru ca numai cu un astfel de dosar te poti duce la Academia Romana, care este primul pas si poate unul dintre cele mai grele. Aria protejata se declara in orice tara atunci cand forul stiintific suprem spune ca este vorba de un patrimoniu natural care trebuie prezervat. Depunerea s-a facut in februarie si acum, in mai, Academia Romana, care a deliberat nefiind o decizie usoara si pentru ei,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

07.08.2013

dar care s-a convins ca este vorba de o biodiversitate extraordinara, a dat aviz favorabil pe aceasta documentatie, adauga Lascu. Ce se intampla cu proprietariiRedactorul-sef al publicatiei este de-acord ca proprietarii trebuie sa primeasca ce e al lor, dar ca aceasta decizie depinde numai de autoritati, care trebuie sa-si faca treaba. Proprietarii zic ca au si ei niste drepturi acolo, lucru pe care noi nu-l contrazicem, dar aia nu mai tine de noi. Ei are trebui sa primeasca niste despagubiri rezonabile, esalonate, ca rezervatia sa nu fie blocata, dar nici ei sa nu ramana cu ochii in soare, ca nu este corect. Cu toate astea, sunt unii proprietari care vin si cer 1.000 de euro pe metrul patrat, cu toate ca ei au avut acolo o gradina de zarzavat, asta nu este corect. Foarte greu a fost sa convingem diversa lume care nu cunoste legea, ne spuneau ca sunt proprietari si ca nu se poate face. Le spuneam, oameni buni, prevaleaza interesul public. Asa nu ai mai face niciun parc national sau nicio rezervatie in Romania pentru ca nicaieri nu a fost parloaga nimanui, conchide Lascu. In urmatorul articol din cadrul dosarului Adevarul despre balta Vacaresti vom discuta despre cat ar costa ca spatiul sa fie amenajat ca un parc natural intraurban si cat ar dura acest lucru dupa ce ar fi declarat arie protejata. De asemenea, vom afla ce inseamna instituirea unui parc natural de 180 de hectare in mijlocul Bucurestiului, atat pentru capitalul ecologic al tarii, cat si pentru imaginea Romaniei pe plan mondial si asta in conditiile in care tot mai multe tari au strategii de intoarcere la natura si biodiversitate. Totodata, vom afla despre parerile presedintelui asociatiei Salvati Delta si Dunarea, Liviu Mihaiu, si ale academicianului Dan Munteanu fata de instituirea parcului, dar si cum vad proprietarii de teren proiectul. /Adevarul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/balta-vacaresti-1_5200fb65c7b855ff56ae9d0e/index.html

Teme de mediuRosia Montana, interes public national deosebit.Vezi ce spune proiectul de legeProiectul legii speciale pentru Rosia Montana a fost lansat si trimis spre consultare Consiliilor Judetene din Romania. Iata cateva fragmente din proiectul de lege, selectate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

07.08.2013

pe platforma de bloguri a Realitatea.net. Art. 3. - (1) Exploatarea minereurilor auro-argentifere propusa de Societatea comerciala Rosia Montana Gold Corporation - S.A. (RMGC sau Titularul Licentei de exploatare) in perimetrul minier Rosia Montana, judetul Alba, se supune regimului juridic instituit de Legea nr. 85/2003 a minelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederilor prezentei legi. (2) Exploatarea minereurilor auro-argentifere mentionata la alin. (1) este o lucrare de utilitate publica si de interes public national deosebit (s.a.). Ce inseamna interes public national deosebit, in sensul proiectului de lege? Printre altele, exproprierea in interes privat - dreptul companiilor de a expropria, in numele statului, orice imobile doreste (terenuri sau case), incalcarea, prin instituirea unei stari de exceptie, a oricarui act normativ care contravine intereselor companiei private - in aceasta categorie intra legi si alte acte normative privitoare la: minerit, scoaterea terenurilor agricole din circuitul civil, taierea padurilor, protectia patrimoniului si a apelor, infiintarea societatilor comerciale, regimul fiscal al societatilor comerciale, proceduri administrative si juridice, fiscalitate, regimul drumurilor si imobilelor proprietate publica, respectarea si aplicarea hotararilor judecatoresti definitive, libera concurenta etc. /Dailybusiness, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/rosia-montana-interes-public-national-deosebit-vezi-ce-spune-proiectul-de-lege-92479/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABAVIDEO. Dumitru Ciobanu: „Argeșul are rezervele de apă asigurate”Chiar dacă prognoza pe trei luni de zile este una din care ploile lipsesc aproape total, județul Argeş şi, implicit, întregul bazin hidrografic Argeş – Vedea, are stocurile de apă asigurate. Această rezervă de apă este suficientă pentru alimentarea în condiții normale a tuturor consumatorilor din plasa Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABA A-V), declarată Dumitru Ciobanu, directorul instituției menționate. /ZiarObiectiv,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

07.08.2013

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/video-dumitru-ciobanu-argesul-are-rezervele-de-apa-asigurate.html

Baraje pline De frica secetei, apa e păstrată în baraje. Pentru că meteorologii au anunțat prelungirea perioadei în care vor fi emise coduri de caniculă, administratorii de la Ape abia dacă lasă să se scurgă din baraje câteva picături de apă, cu excepția cursului firesc. /Arges Tv , http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=10230&catid=1&Itemid=8

Ştiri de la Direcţia ApelorAu secat pîraieleSeceta din ultimele luni a afectat mai multe pîraie din județul nostru. Dumitru Ciobanu, directorul Direcției Apelor Argeş - Vedea, spune că este posibil ca, în următoarea perioadă, şi alte surse de apă să sece: „Pîraiele Cotmeana şi Vedea au secat, din cauza caniculei. Este posibil ca, în perioada următoare, să mai sece şi altele, care au debite destul de mici. Se vor umple, cînd vor începe ploile“. Mai puţine balastiereAgenții economici sînt afectați de criza financiară care s-a abătut, în ultimii ani, asupra multor sectoare de activitate din România. Această situație este vizibilă şi în sectorul Direcției Apelor - Argeş Vedea, care a primit tot mai puține solicitări privind exploatarea albiilor rîurilor. Firmele care cereau autorizații pentru balastiere s-au reorientat şi au cerut autorizații pentru bazine piscicole. Se goleşte lacul Prundu Săptămîna viitoare, Direcția Apelor Argeş - Vedea va face lucrări de decolmatare pe lacul Tudor Vladimirescu, din cartierul Prundu. Barajul va fi golit, luni şi marți, pentru ca vegetația care a crescut pe luciul apei să fie tăiată şi strînsă. Nu este exclus ca, la începutul săptămînii viitoare, să vedem diverse persoane pînă la brîu în nămol, căutînd să prindă peştele care a rămas în gropile din acest lac. Aceste lucrări de decolmatare au fost ce-rute de Hidroelectrica Argeş. Tot în Prundu Mic, se efectuează lucrări în zonele unde apa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

07.08.2013

a erodat malurile. Campionat de kaiac, la Bascov În perioada 8 - 11 august, pe lacul Bas-cov, va avea loc Campionatul Național de kaiac - canoe rezervat juniorilor, la care vor participa cele mai bune cluburi din țară. Imediat după acest concurs, timp de trei zile, se va desfăşura o selecție pentru stabilirea lotului național care va reprezenta țara noastră la întrecerile internaționale. Pentru ca ambele întreceri să se desfăşoare în cele mai bune condiții, Administrația Apelor Argeş Vedea a tăiat vegetația crescută pe luciul apei, iar Hidroelectrica nu va uzina, în această perioadă. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=49933&Itemid=375

Se întocmesc hărţile de inundaţiiDirecția Apelor Române Argeş - Vedea a început întocmirea hărților de risc de inundații. Lucrările topometrice pentru realizarea Hărților de Hazard la Inundații sînt finalizate în proporție de 90%, iar la sfîrşitul acestei luni, urmează să fie predate şi de cele pentru bazinele hidrografice (Argeş, Dîmbovița, Colentina, Ilfov), inclusiv de profilele transversale ce vor sta la baza reactualizării curbelor de capacitate ale lacurilor de acumulare. După întocmirea acestor hărți, se va trece la elaborarea unui plan pentru siguranța obiectivelor, dar şi pentru creşterea calității apei. Dumitru Ciobanu, director Apele Române Argeş - Vedea, spune că hărțile de hazard la inundații, realizate pînă în prezent, au fost supuse avizării Comitetului de Bazin Argeş - Vedea, urmînd a fi predate consiliilor județene, în vederea întocmirii Hărților de Risc la Inundații. Pe baza limitelor de inundabilitate din Hărțile de Hazard la Inundații, se vor crea diverse scenarii de reducere a riscului la inundații, în special în zonele populate, urmînd a fi propuse diferite lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, pentru includerea într-un Plan de Măsuri (termen scurt, mediu şi lung). Termenul de finalizare a hărților de hazard la inundații este 31 octombrie 2013, urmînd a fi introduse în toate planurile locale şi județene de apărare împotriva inundațiilor, în perioada 2014 - 2017, planuri ce vor fi reactualizate pînă la finele acestui an. Conducătorul instituției a confirmat că se fac lucrări pentru prevenirea inundațiilor, în parteneriate cu primăriile, dar şi faptul că, în unele zone, apa ajunsese la un metru de drumul județean. Barajele, la 90% din capacitate.Șeful

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

07.08.2013

instituției a mai precizat că barajele din Argeş sînt pregătite pentru anotimpul rece: „Debitele vor scădea, în următoarea perioadă. Alimentăm în condiții de siguranță. Barajele sînt la 90% din capacitate. Nu vom avea probleme, chiar dacă perioada august - octombrie este mai secetoasă. Consumul de apă e mai scăzut, însă ne menținem la un nivel acceptabil. În primăvară, putem prelua şi apele de la eventualele viituri“.

Datornicii, chemaţi în instant Direcția Apelor Argeş Vedea a avut de furcă şi cu

datornicii: „Există firme pe care a trebuit să le dăm în judecată, pentru a ne recupera banii. Primăriile plătesc mai greu, dar plătesc. Le-am făcut şi grafice de reeşalonare. Am avut probleme cu cei din Ilfov, care au datorii de aproape doi ani. Hidroelectrica ne-a plătit, după ce a ieşit din insolvență. Nu au avut de dat sume foarte mari, pentru că acumularea de la Vidraru varsă banii direct la Bucureşti“. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=49935&Itemid=375

Teme similareUn sat, un puţ, o bătrână…Localnicii din Băceşti împart frățeşte un singur puț cu diametrul cât fundul de mămăligă... Mai sunt vreo două izvoare naturale ceva mai departe de sat, dar acolo nu ajung decât căruțaşii sau puținii săteni care au în curte o maşină. Suflul caniculei ne-a suspendat între cer şi pământ pe ulița unui sat argeşean nu foarte înstărit care suferă amarnic de sete. Nu se află prea departe de Piteşti locul unde am ajuns într-un miez de zi cu “stropitori” pufoşi pe cer… Norii zemoşi captați de lacurile de pe Valea Argeşului, presărate mai acana de aşezare, sunt priviți ca o fată Morgana de localnicii din Băceşti, care împart frățeşte un singur puț cu diametrul cât fundul de mămăligă… Mai sunt vreo două izvoare naturale ceva mai departe de sat, dar acolo nu ajung decât căruțaşii sau puținii săteni care au în curte o maşină. Apă cu porţia pentru sătenii din BăceştiSatul Băceşti aparține de comuna Drăganu. Pe aşa-zisa fântână publică săpată la vreo 20 de metri adâncime, tanti Filofteia Vlădescu, o femeie văduvă, de 81 de ani, stă cu ochii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

07.08.2013

ca pe butelie, nu cumva un creştin să se lăcomească şi să care acasă mai multă apă decât îi trebuie pentru strictul necesar. Rația de bun-simț ar fi de patru găleți pentru o familie cu doi adulți şi un copil. Consătenii nu întind coarda şi respectă această lege nescrisă.Cu capac protector, puțul cel mai de preț pentru sătenii din Băceşti tronează la capul țarinii. Este spoit şi-l înconjoară un gard din uluci văruite. Îi ține de urât o măsuță pentru sprijinitul găleților. Locul unde se găseşte fântâna în care nu încape un trunchi de om este bine întreținut, spre lauda localnicilor. “Apa este rece, limpede şi bună de băut, nu şi pentru lăut…”, ne dă raportul tanti Filofteia. Jgheabul – interzis animalelor Există şi un jgheab alături, la fel de îngrijit, dar se pare că a fost construit doar de… decor, întrucât apa din puțul asupra căruia am zăbovit în reportaj nu este suficientă pentru a sătura şi vitele din sat. Animalele se adapă din nişte gropi (nu pot fi numite heleşteie) săpate de săteni din loc în loc. Dacă Bunul Dumnezeu le dă oamenilor ploaie, bazinele improvizate se umplu pe cale naturală, în caz contrar Cel de Sus este înlocuit cu… mai-marele de la primărie care, doar la cererea expresă a cetățenilor, trimite în zonă cisterne pentru a umple găurile făcute în pământ. Speranţa… seacă ultima. Nea Ștefan are 78 de ani şi nu a trăit, până acum, clipa în care să i se aplece de la atâta apă în gospodărie. Bătrânul zicea că, în zilele caniculare, “îşi face plinul” de 3-4 ori, cu apa rece din puțul de la capul uliței, iar setea vitelor o potoleşte cum numai el ştie… Omul speră că primarul de acum se va îndura să introducă şi în satul însetat apa potabilă, chiar dacă a trecut de multişor campania electorală. De când practică acest… sport național, ne mirăm că nu s-a adâncit poteca în dreptul curții…. Tot cărând la găleți, nea Ștefan o ia ca pe un exercițiu de întreținere a bătrâneții şi se gândeşte ce bine îi va fi lui atunci când va stăpâni un robinet instalat de meseriaşi în curticica lui…Crenguța, vecina de peste drum, are o treime din vârsta lui nea Ștefan şi crede, ca Andra, că “Inevitabil va fi bine”. În ritmul tinereții, fata de pe uliță spune că este dispusă să plătească oricât, numai să aibă şi ea apă curentă, mai ales că este proaspătă mămică şi are întruna de spălat după cea mică. În toată această poveste am găsit şi un căruțaş… cârcotaş. Nea Ion se teme că apa introdusă de primărie nu este de calitate şi anunță din căruță că se va aproviziona şi după această ispravă de la un anume izvor, dibuit în pădurea de la orizont.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

07.08.2013

“Bună-rea, apă să fie!”- Bună-rea, să bage primarul apă, măcar să curgă la robinet… Eu ştiu că apa din rețeaua publică este tratată. Mult mai periculoasă pentru rinichi este apa de izvor, din cauza calcarului. Ei, dar nu o să murim noi din cauza apei… Ce ți-e ursit în frunte ți-e pus, a spus împăciuitor nea Ștefan. - Las’ că tu îi ții partea primarului… Dar lumea se plânge că nu poate face baie cu apa din rețeaua publică. Apa din conductele care trec prin Drăganu nu este bună nici de băut, nici de lăut. Tot mai sigur este izvorul, care este plin de minerale, a zis nea Ion. - Nea Ioane, eu cred că, pentru matale, cel mai bine ar fi să curgă pe conductă nişte… țuică, a încheiat gâlceava Crenguța. Promisiuni din campania electorală… veştejită de caniculă Pe un drum asfaltat ca-n palmă am urcat în satul Băceşti şi, odată ajunşi pe platou, ne-am spus: “P-aci ori stă un ştab, ori sunt pensiuni turistice”. Când am ajuns pe ulița cu pietriş şi am stat de vorbă cu localnicii, ne-am dat seama că ambele variante au fost greşite. Am găsit o comunitate săracă, cu vedere la nişte peisaje de pus în ramă. Am coborât cu picioarele pe pământ şi am ajuns în biroul primarului din Drăganu, Aurelian Maria. Primul gospodar ne-a asigurat că proiectul la care tânjesc de atâta amar de vreme localnicii din Băceşti prinde contur. Lucrările la rețeaua de apă potabilă sunt demarate şi se află într-o anume etapă. Ţevile au fost introduse în pământ, iar în continuare trebuie construite baza de colectare şi căminele de apă. Ar mai trebui circa un miliard de lei vechi pentru ca oamenii din Băceşti să se răcorească la cişmeaua din curte. Aşa că poate la anul va fi pusă rețeaua… electorală în funcțiune. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/16464-un-sat-un-put-o-batrana.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORALTeme ABATuriştii caută ziua algele pe care le adună ABADL noapteaAlgele, care vară de vară erau vedetele jurnalelor de ştiri, au fost până acum date dispărute. Constată asta, zilnic, turiştii veniţi pe litoral. Răspunsul legat de dispariţia algelor a venit imediat, dar nu de la poliţişti, ci de la reprezentanţii Administraţiei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

07.08.2013

Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL). „În ultima perioadă, dar mai ales în ultimele două nopţi, angajaţii ABADL au intervenit cu precădere în staţiunea Mamaia pentru scoaterea algelor din apă. De această dată, nu am mai aşteptat să ajungă algele la mal. Cu un utilaj specializat al ABADL, algele sunt culese direct din apă, ele fiind în suspensie la mal. Zonele în care au fost cantităţi mai mari de alge au fost între hotelurile Dacia - Parc, Azur - Doina şi Rex - Modern”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. Acesta a precizat că la nivelul întregului litoral acţionează trei formaţii de lucru ale ABADL. „Formaţia nord are în subordine plajele din Năvodari, Mamaia şi Constanţa. Formaţia centru asigură curăţarea plajelor în Eforie Nord, Eforie Sud şi Costineşti. Formaţia sud se ocupă de toate staţiunile între Olimp şi Vama Veche”, a explicat Cătălin Anton. Potrivit acestuia, de la începutul sezonului estival şi până în prezent au fost ridicate 4.000 de tone de alge, mult mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. /Telegraf, http://www.telegrafonline.ro/1375822800/articol/242370/turistii_cauta_ziua_algele_pe_care_le_aduna_abadl_noaptea.html

Litoralul românesc poartă an de an semnătura algelor Noapte de noapte, angajații ABADL strâng algele de pe litoralul românesc. Uneori cantitatea este atât de mare, că aceştia sunt puşi în mare dificultate. Numai de la începutul anului au fost strânse peste 4 mii de tone de alge.Algele apar în mod deosebit atunci când temperaturile din aer cresc. Iar cele mai afectate plaje sunt în Mamaia. Dacă vor să evite acest fenomen, turiştii aleg alte stațiuni.Prezenţa masivă a algelor în apa mării, în afară de disconfortul pe care îl provoacă, nu afectează în niciun fel sănătatea turiştilor. Chiar şi aşa aceştia se simt de cele mai multe ori deranjați. Anii trecuţi, mii de tone de alge au fost colectate de pe plajele româneşti. În cazul în care cantitatea va creşte reprezentanții ABADL spun că vor mări atât numărul de oameni şi utilaje. /Litoral TV, http://www.tvlitoral.ro/litoralul-romanesc-poarta-an-de-an-semnatura-algelor/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

07.08.2013

Turiştii se bălăcesc printre verzituri4.000 de tone de alge au fost deja strânse de pe plajePeste 4.000 de tone de alge au fost strânse de pe plaje, de la început acestui sezon estival. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (A.B.A.D.L.) Constanţa, în mai multe staţiuni de pe litoral au apărut alge, dar toate cantităţile sunt strânse de către lucrătorii A.B.A.D.L. pe parcursul nopţii. „Se monitorizează, în fiecare seară, zona litorală şi, acolo unde sunt probleme, se acţionează în cele trei formaţiuni“, ne-au declarat specialiştii A.B.A.D.L. Cele trei formaţiuni la care fac referire sunt Nord, care acţionează în Năvodari, Constanţa, formaţiunea Centrală, care se ocupă de strângerea algelor din staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi Costineşti, şi formaţiunea de Sud, care acţionează din staţiunea Olimp până în Vama Veche. Toţi operatorii de plaje au fost anunţaţi de către A.B.A.D.L. să lase porţiuni libere, de 4-5 metri lăţime de la linia ţărmului până la primul rând de şezlonguri, pentru ca utilajele să poată acţiona cu uşurinţă, însă intervenţia se face numai pe timpul nopţii, deoarece în timpul zilei sunt turişti pe plaje. Dacă, pentru moment, situaţia este sub control, conducerea A.B.A.D.L. Constanţa spune că, în cazul în care cantitatea de alge va creşte, vor fi nevoiţi să apeleze la contractele suplimentare semnate cu firme terţe şi dacă este necesar, aşa cum s-a procedat în ultimii ani, se va mări atât numărul de oameni, dar şi al utilajelor. Prezenţa masivă a algelor în apa mării, în afară de disconfortul pe care îl provoacă, nu afectează în niciun fel sănătatea turiştilor. Eutrofizarea este un fenomen care apare în timpul verii, când la temperaturi ridicate cresc şi concentraţiile de nutrienţi din apă. Procesul este cauzat de cantităţile mari de substanţe nutritive prezente în apă care, în asociere cu diferiţi poluanţi, au un efect negativ, de reducere a biodiversităţii. Unul din primele semne ale prezenţei unei cantităţi mari de nutrienţi este dezvoltarea din abundenţă a algelor, fenomen cunoscut sub denumirea de „înflorire algală“. Înflorirea algală şi dezvoltarea plantelor acvatice determină, însă, reducerea transparenţei apei şi a oxigenului din apă. Nutrienţii sunt compuşi chimici ai azotului şi fosforului de tipul azotiţilor, azotaţilor, azotului amoniacal, azotului total, fosforului dizolvat şi fosforului total. Anii trecuţi, mii de tone de alge au fost colectate de pe plajele româneşti. S-a ajuns chiar la implementarea unor soluţii inedite pentru a diminua

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

07.08.2013

cantitatea de alge care ajunge la ţărm: montarea unor plase în larg, dar aceasta este posibilă doar acolo unde plaja este amenajată în golfuri. Un experiment de acest fel a fost realizat anul trecut, la Eforie, unde voluntarii Oceanic Club au investit doar 1.000 euro pentru protecţia coastei. /Observator, http://observator.ro/215283/turistii-se-balacesc-printre-verzituri-215283.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABA«Scăldatul interzis» la Jiu!Autorităţile fac încă o dată apel la populaţie să nu se scalde în Jiu. Asta pentru că, deşi pe malul râului au fost amplasate plăcuţe cu «Scăldatul interzis», doljenii se duc nestingheriţi pe plaja de la Jiu. Administraţia Bazinală de Apă «Jiu» Craiova atenţionează, încă o dată, că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop. Conducerea ABA «Jiu» revine cu acest avertisment deoarece creşterea temperaturilor din ultima lună a adus tot mai mulţi cetăţeni pe malurile râului Jiu pentru a se scălda. Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă «Jiu» a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scaldă în apele Jiului - expunere la îmbolnăvire şi înec - ABA «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului plăcuţe cu «Scăldatul interzis».ABA «JIU»Pentru a fi cât mai vizibil avertismentul, conducerea ABA “Jiu”, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Dolj a decis ca, în perioada următoare, să mai amplaseze câteva plăcuţe de atenţionare de-a lungul râului Jiu, în locurile unde cetăţenii, pe propria răspundere, fac baie. Pericolul cel mai mare la care se expun cetăţenii făcând baie în Jiu este înecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condiţiile de îmbăiere. Drept urmare, am decis să mărim numărul plăcuţelor cu «Scăldatul interzis» sau « Pericol de înec». Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuţe, ne confruntăm cu fenomenul dispariţiei acestora. Din anumite motive,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

07.08.2013

cetăţenii preferă să le distrugă, decât să respecte avertismenul inscripţionat.Directorul SGA Dolj, Florinel Stancu. /Editie Speciala, http://www.editie.ro/articole/actualitate/scaldatul-interzis-la-jiu.html

Indiferenţa curge pe Jiu/Pericolele Jiului, ignorate Plaja temporară de la barajul de la Işalniţa de pe malul Jiului atrage în fiecare vară sute de doljeni, care ignoră avertismentele instituţiilor abilitate. Câteva construcţii sezoniere pe post de baruri şi şezlongurile amplasate pe nisip întăresc în mod eronat doritorilor de plajă ideea că au găsit locul ideal pentru o zi de relaxare. Doljenii iau cu asalt la sfârşit de săptămână sau în zilele caniculare plaja de la barajul de la Işalniţa. Pe drumul ce duce spre locul forţat numit plajă, dat fiind faptul că acest lucru presupune un loc amenajat special pentru scăldat şi plajă, sunt montate plăcuţe cu mesajul „Pescuitul şi scăldatul interzise“. Cei care caută un loc de relaxare şi răcoare ignoră cu bună ştiinţă avertismentele de pe tăbliţe. Câţiva pescari stau liniştiţi în preajma barajului în aşteptarea peştelui, alt pescar mai aventuros, cu o barcă gonflabilă, aruncă momeala în apă. Tăbliţele cu avertismente par să fie simple elemente de decor. Şi cei care aleg să se bronzeze sau să se răcorească în apa Jiului le tratează cu aceeaşi indiferenţă. În plus, la câţiva metri de baraj, Jiul este trecut cu căţelul în braţe, în căutarea umbrei de pe malul celălalt. Ce contează că există curenţi de aer şi se pot forma vârtejuri! Umbra e mai importantă decât viaţa?! Acesta este probabil principiul după care se ghidează la orele amiezii cei care au decis să treacă cu bagajele în braţe de pe un mal pe altul al Jiului.Plajă printre gunoaie şi baie în apă murdarăGunoaiele tronează pe plajă, întregind tabloul, semn că pe aici a fost o activitate intensă la sfârşit de săptămână. Cutiile de bere, peturile, paharele din plastic şi alte reziduuri nu deranjează pe nimeni. Bronzul e mai important. Ce atâta sănătate şi aer curat?! Dacă te aventurezi într-o plimbare pe malul Jiului, pe plaja atât de căutată de doljeni, poţi face un meniu al zilei precedente, fără prea mare efort. Unii s-au încumetat probabil şi la un grătar, căci jarul a rămas mărturie a trecerii unor gurmazi, care nu au putut renunţa la un prânz copios nici într-o zi de plajă.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

07.08.2013

În plus, nici apa nu este foarte curată. Gunoaiele sunt prezente şi aici. Dar ce-i pasă doljeanului?! Trece prin zonele cu apă verzuie pentru a se răcori acolo unde apa ajunge la genunchi. Ce dacă Direcţia de Sănătate Publică Dolj şi Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu avertizează că zona este un loc neamenajat corespunzător? Lor nu le pasă. Fiind vorba de o apă curgătoare, adâncimea locului în care se scaldă nu este cunoscută, se pot forma vârtejuri, la fel cum scădatul în astfel de zone înseamnă expunerea la îmbolnăviri prin leptospiroză, meningită, boli de piele - micoze, eczeme, boli digestive - boală diareică, hepatită de tip A, holeră, febră tifoidă, dizenterie, afecţiuni ale ochilor şi urechilor - blefarite, conjunctivite, otite, sinuzite. Şi, din nou, lor nu pare să le pase. Ba, mai mult, copiii sunt şi ei poftiţi de părinţi la o baie în Jiu. Pentru ca tabloul să fie complet, cei care încearcă să atragă atenţia sau pur şi simplu vor să afle ce anume îi determină să facă astfel de alegeri sunt huliţi şi înjuraţi, aşa cum am fost şi noi când am încercat să-i intervievăm. Inconştienţă, nepăsare faţă de propria viaţă sau sănătate sunt principiile după care se ghidează. Şi uneori se manifestă prin distrugerea sau furtul plăcuţelor de avertisment. „Pericolul cel mai mare la care se expun cetățenii făcând baie în Jiu este înecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condițiile de îmbăiere. Drept urmare, am decis să mărim numărul plăcuțelor cu «Scăldatul interzis» sau «Pericol de înec». Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuțe, ne confruntăm cu fenomenul dispariției acestora. Din anumite motive, cetățenii preferă să le distrugă decât să respecte avertismenul inscripționat“, a precizat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, într-un comunicat de presă, semnat de directorul Florinel Stancu.O invitaţie „discretă“Vorbim de un loc neamenajat pentru scăldat şi înot. Şi, totuşi, unii s-au gândit că, dacă tot apare o plajă pe aceste locuri, n-ar strica să ridice câteva construcţii sezoniere, cu şezlongurile şi umbrelele aferente. La Primăria Işalniţa sunt înregistrate câteva contracte de închiriere pentru o tarla şi o parcelă ce aparţin instituţiei. Întrebaţi dacă ştiu că acolo s-au ridicat câteva „baruri“, viceprimarul localităţii, Eugen Bălan, răspunde: „Noi avem câteva contracte de închiriere pentru o tarla şi o parcelă. Ne-au spus că vor să pună nişte umbrele. Nu ştiu ce este acolo. Nu eu mă ocup. Trebuie să mergem la faţa locului.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

07.08.2013

Dacă am timp, o să merg, dar avem şi alte probleme la primărie“. Din nou indiferenţă. Încercând să vorbim cu unul dintre cei care deţin construcţiile sezoniere şi şezlongurile, ne-am lovit de refuzul acestuia. Ocupat cu strângerea câtorva peturi şi resturi menajere din zona şezlongurilor, ne-a precizat că intenţia a fost doar să facă ceva frumos, atât. Şi în rest nimic mai mult, doar refuzul unei declaraţii oficiale. Şi, totuşi, Administraţia Bazinală de Apă Jiu face precizări prin purtătorul său de cuvânt, Camelia Bărbuţu: „Plaja de la barajul de la Işalniţa, care apare în fiecare vară din cauza temperaturilor ridicate şi a secării Jiului, este o zonă de protecţie, o zonă inundabilă. Folosirea termenului de plajă se referă la o zonă amenajată special pentru scăldat şi bronzat. Administraţia Bazinală de Apă Jiu atrage în fiecare an atenţia populaţiei prin montarea acelor plăcuţe pe care e specificat că scăldatul şi înotul sunt interzise. Pericolul este înecul. Dacă acele şezlonguri sunt amplasate în albia de protecţie, în zona inundabilă, ele nu au ce căuta acolo. Faptul că vine cineva şi îşi pune păturica la plajă nu intră în incidenţa noastră. Nu avem o bază legală să-i amendăm, ca şi persoane fizice. Dreptul nostru e de a le atrage atenţia că se expun pericolului înecului şi faptului că apa nu este curată şi de aici pericolul de îmbolnăvire. “. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Reportaj/2013-08-07/Indiferenta+curge+pe+Jiu

A.B.A Jiu atenţionează cetăţenii că râul Jiu nu îndeplinește condiţii de îmbăiereAdministraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova atenționează, încă o dată, că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop. Conducerea A.B.A Jiu revine cu acest avertisment deoarece creşterea temperaturilor din ultima lună a adus tot mai mulți cetățeni pe malurile râului Jiu pentru a se scălda. Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă Jiu a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scladă în apele Jiului – expunere la îmbolnăvire şi înnec – “A.B.A «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului Jiu plăcuţe cu «Scăldatul interzis». Pentru a fi cât mai vizibil avertismentul, conducerea A.B.A Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj a decis ca, în perioada următoare,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

07.08.2013

să mai amplaseze câteva plăcuțe de atenționare de-a lungul râului Jiu, în locurile unde cetățenii, pe propria răspundere, fac baie.“Pericolul cel mai mare la care se expun cetățenii făcând baie în Jiu este înnecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condițiile de îmbăiere. Drept urmare am decis să mărim numărul plăcuțelor cu <<Scăldatul Interzis>> sau << Pericol de înec>>. Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuțe ne confruntăm cu fenomenul dispariției acestora. Din anumite motive cetățenii preferă să le distrugă decât să respecte avertismenul inscripționat”, director S.G.A Dolj, Florinel Stancu. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/a-b-a-jiu-atentioneaza-cetatenii-ca-raul-jiu-nu-indeplineste-conditii-de-imbaiere/

A.B.A Jiu atenţionează cetăţenii că râul Jiu nu îndeplinește condiţii de îmbăiereAdministraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova atenționează, încă o dată, că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop. Conducerea A.B.A Jiu revine cu acest avertisment deoarece creşterea temperaturilor din ultima lună a adus tot mai mulți cetățeni pe malurile râului Jiu pentru a se scălda. Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă Jiu a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scladă în apele Jiului – expunere la îmbolnăvire şi înnec – “A.B.A «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului Jiu plăcuţe cu «Scăldatul interzis». Pentru a fi cât mai vizibil avertismentul, conducerea A.B.A Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj a decis ca, în perioada următoare, să mai amplaseze câteva plăcuțe de atenționare de-a lungul râului Jiu, în locurile unde cetățenii, pe propria răspundere, fac baie. “Pericolul cel mai mare la care se expun cetățenii făcând baie în Jiu este înnecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condițiile de îmbăiere. Drept urmare am decis să mărim numărul plăcuțelor cu <<Scăldatul Interzis>> sau << Pericol de înec>>. Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuțe ne confruntăm cu fenomenul dispariției acestora. Din anumite motive cetățenii preferă să le distrugă decât să respecte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

07.08.2013

avertismenul inscripționat”, director S.G.A Dolj, Florinel Stancu. /Craiova Forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/a-b-a-jiu-atentioneaza-cetatenii-ca-raul-jiu-nu-indeplineste-conditii-de-imbaiere.html

A.B.A Jiu atenţionează cetăţenii că râul Jiu nu îndeplinește condiţii de îmbăiereAdministraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova atenționează, încă o dată, că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop. Conducerea A.B.A Jiu revine cu acest avertisment deoarece creşterea temperaturilor din ultima lună a adus tot mai mulți cetățeni pe malurile râului Jiu pentru a se scălda. Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă Jiu a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scladă în apele Jiului – expunere la îmbolnăvire şi înnec - “A.B.A «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului Jiu plăcuţe cu «Scăldatul interzis». Pentru a fi cât mai vizibil avertismentul, conducerea A.B.A Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj a decis ca, în perioada următoare, să mai amplaseze câteva plăcuțe de atenționare de-a lungul râului Jiu, în locurile unde cetățenii, pe propria răspundere, fac baie. “Pericolul cel mai mare la care se expun cetățenii făcând baie în Jiu este înnecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condițiile de îmbăiere. Drept urmare am decis să mărim numărul plăcuțelor cu <<Scăldatul Interzis>> sau << Pericol de înec>>. Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuțe ne confruntăm cu fenomenul dispariției acestora. Din anumite motive cetățenii preferă să le distrugă decât să respecte avertismenul inscripționat”, director S.G.A Dolj, Florinel Stancu. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19113&titlu=ABA-Jiu-atenţionează-cetăţenii-că-râul-Jiu-nu-îndeplinește-condiţii-de-îmbăiere

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

07.08.2013

Teme ABANavigaţia pe Dunăre, în pericol din cauza lipsei de precipitaţiiNavigaţia pe Dunăre ar putea fi perturbată din cauza scăderii cotelor Dunării. Debitul fluviului la intrarea în ţară prin secţiunea Baziaş a scăzut ieri cu 50 mc/s, faţă de valoarea de 2.700 mc/s înregistrată luni. Dispecerul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mehedinţi, Ioniţă Cruceru, a declarat că, în prezent, debitul Dunării se află cu 1.650 mc/s sub media multianuală a lunii august stabilită de specialiştii hidrologi la 4.300 mc/s, fapt cauzat de lipsa de precipitaţii din Europa centrală şi din zonele riverane afluenţilor acesteia. În anumite porţiuni au apărut deja praguri de nisip, a mai precizat Cruceru. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/navigatia-pe-dunare-in-pericol-din-cauza-lipsei-de-precipitatii/

Cooperare sârbo-română pentru managementul situaţiilor de urgenţăAutorităţile din Serbia şi cele din Regiunea Vest din România vor avea până la finalul anului viitor, un sistem performant de avertizare a inundaţiilor. Proiectul, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră IPA, România – Republica Serbia, a fost prezentat astăzi la Reşiţa. Parteneri ai Consiliului Judeţean Caraş-Severin sunt Ministerul de Interne din Republica Serbia şi Universitatea de Vest din Timişoara. Pe raza judeţului Caraş-Severin vor fi instalate 10 staţii de măsurare a debitelor râurilor Timiş şi Bistra, dar şi senzori care măsoară viteza de topire a zăpezii pe Muntele Mic. Toate aceste date vor fi centralizate într-un centru de comandă. Managerul de proiect, Victor Naidan, explică cum va funcţiona acest sistem de avertizare şi de reacţie în cazul apariţiei unor unor situaţii de urgenţă. La acest sistem automat de predicţie vor avea acces atât serviciile hidro-meteorologice din Serbia şi din regiunea Vest, cât şi lucrători ai Serviciilor pentru situaţii de urgenţă. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/audio-cooperare-sarbo-romana-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

07.08.2013

Teme de mediuPotential mare, promovare scazuta În judeţul Caraş-Severin nu se face mare lucru pentru promovarea şi punerea în valoare a cascadei Bigăr, deşi frumuseţea şi unicitatea acesteia este recunoscută pe plan mondial. Cascada de la paralela 45 aparţine de Ocolul Silvic de la Bozovici, dar în acelaşi timp este situată pe raza Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, unde conform legii este interzisă realizarea oricărei amenajări. După cum ne-a declarat directorul Direcţiei Silvice din Caraş-Severin, Ştefan Stănescu, tot ce pot face angajaţii Ocolului, este să menţină curăţenia în zonă şi să amplaseze panouri. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/potential-mare-promovare-scazuta/

Voluntarii Let’s do it, România numără mormanele de gunoi din Timiş folosind aplicaţia TrashOutTrashOut este cea mai recentă aplicaţie pentru smartphone, pe care voluntari Let’s Do It România o pot folosi pentru cartografierea mormanelor ilegale de gunoaie din judeţul Timiş. Evenimentul în care va avea loc curăţenia generală va începe pe 28 septembrie. Cu ajutorul TrashOut, în săptămânile rămase până la marea curăţenie, orice posesor de telefon mobil inteligent poate cartografia depozitele ilegale de gunoaie din judeţul Timiş. Astfel, pe 28 septembrie, când se va da startul campaniei de curăţenie, voluntarii vor şti exact unde să meargă pentru a culege gunoaiele lăsate în urmă de alţii. „Primul pas spre curățenia din 28 Septembrie este cartarea teritoriului pentru a găsi zonele cu probleme din județul nostru. Rugăm pe această cale toți posesorii de smartphone să-şi instaleze gratuit aplicația TrashOut de pe www.TrashOut.me şi să raporteze mormane de gunoi ilegale găsite de ei şi răspândite în arealul natural al României. Aplicația este disponibilă pentru iPhone, Android şi Windows Phone”, au anunţat organizatorii campaniei „Let’s do it, România!”. O altă noutate este dată de venirea în România a cinci străini care vor pune la punct ultimele detalii înainte de startul campaniei de curăţenie. Umăr Sesay din Dubai, Fedora Bonita din Indonesia, Charles Chang din Taiwan, Reeda Hamadeh din Liban şi Moamen Ossama Ramadan din Egipt vor lucra împreună cu EcoStuff România pentru a pune la punct campania Let’s Do It! în județul Timiş. /ORA DE

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

07.08.2013

TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/voluntarii-let%E2%80%99s-do-it-romania-numara-mormanele-de-gunoi-din-timis-folosind-aplicatia-trashout/actualitate/2013/08/07/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme similareAradul avansează!Județul Arad este pionierul în România al unui proiect care aduce normalitea în peste o sută de mii de gospodării din mediul rural: masterplanul pe apă şi canal. Ieri s-a semnat al 11-lea contract din cele 14, pentru prima fază a acestui demers important, în urma căruia, cel târziu până în anul 2016 majoritatea arădenilor va trăi în condiții fireşti de civilizație pentru acest secol XXI. Dar nu este tot! În anii următori toate localitățile cu peste 2000 de locuitori vor putea beneficia de aceleaşi facilități: apă la robinet, toalete în casă. Cei care sunt tentați să zâmbească ar face bine să se mai gândească: la țară cei mai mulți români încă mai au wc în fundul grădinii şi trag apa cu pompa manuală sau o aduc de la cişmeaua din colț, cu bidoane, pe bicicletă! Aradul va fi un model de dezvoltare pentru toate celelalte județe, ajungând la acest nivel după ce va cheltui câteva sute de milioane de euro, o sumă colosală pentru economia României şi care chiar nu e motiv de ironii sau persiflare. E greu peste tot în țară, toate lucrările majore pe bani guvernamentali stagnează. Aici însă intervine priceperea în scrierea proiectelor europene şi atragerea finanțărilor din străinătate. La acest capitol județul Arad este printre primii la nivel național, dacă nu chiar primul, trăgând 300 de milioane de euro doar pe două proiecte de mare anvergură care vor rezolva problema deşeurilor (masterplanul pe deşeuri, cu tomberoane ecologice, deponee şi stații de transfer în tot județul) şi a apei potabile (cu un păienjeniş de stații de epurare, pompare şi rețele de canalizare). Aceste proiecte merg în paralel cu refacerea infrastructurii în localitățile vizate, ceea ce înseamnă că se împuşcă mai mulți iepuri dintr-o dată, prin aceeaşi investiție! Nu dorim cu orice preț să zugrăvim o imagine idilică a Aradului. Dar meritele trebuie recunoscute, atunci când există! Iar faptul că suntem deschizători de drumuri, în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

07.08.2013

vremuri care din nefericire ne arată cât de rămasă în urmă e țara noastră la nivel european, este incontestabil! Sigur că va exista deranj, că înainte să fie mai bine va fi puțin mai rău, pentru că străzile trebuie răscolite pentru realizarea rețelei, trotuarele trebuie sparte pentru branşamente. Sigur că va exista un disconfort până când lumea se va obişnui că aruncarea gunoiului şi trasul apei la wc costă bani. Vor fi unii indignați, alții siderați de faptul că li se schimbă rutina zilnică. Dar Aradul va progresa şi o face devansând şi viitoarele centre de regiuni, şi județele cu susținere politică mai mare, şi pe cele păstorite de politicieni cu nume sonor agreat la Bucureşti. O face pe puteri proprii, pe inspirația şi iscusința celor de la Consiliul Județean care au ştiut să acceseze bani europeni pentru confortul arădenilor. Ca de fiecare dată când se construieşte există şi discuții legate de calitatea şi de onestitatea constructorului. Aici însă este treaba instituțiilor de specialitate să țină lucrurile în frâu. Să admitem, de bună credință, că aceste proiecte sunt un mare pas înainte pentru Arad. Restul trebuie să îi preocupe pe cei plătiți să fie cu ochii în patru, să prevină derapajele. În istoria zilei de azi rămâne că, în vremuri de austeritate gravă, de criză profundă, Aradul avansează! /www.vestic.ro AR, http://www.vestic.ro/articol_31576/aradul-avanseaza.html

Odată cu vara caniculară, au început şi necazurile cu apa la GeoagiuLocuitorii din oraşul Geoagiu, dar şi turiştii care ajung în această perioadă în Stațiunea Geoagiu-Băi se trezesc, zilnic, că nu mai curge apa la robinete. Problema este una veche, dar până acum nu a fost rezolvată. Primarul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean, susține că alimentarea cu apă potabilă se face de la nişte puțuri din apropierea Râului Mureş, atât pentru oraş, cât şi pentru stațiune. „Consumul de apă este extrem, de mare şi în stațiune, având în vedere că ne aflăm în plin sezon. Sunt foarte mulți turişti în stațiune, iar locuitorii oraşului îşi udă frecvent grădinile. Sunt foarte mulți oameni nemulțumiți şi ne asaltează cu reclamațiile. Pe de altă parte, pânza freatică a scăzut”, a declarat primarul Ioan Vălean. Soluția pentru rezolvarea acestei probleme a alimentării oraşului şi Stațiunii Geoagiu cu apă potabilă este una singură: racordarea la magistrala care vine de la Sântămăria-Orlea. „Operatorul de apă, Apa Prod este de acord cu această investiție, dar noi nu o putem suporta. Ar fi singura variantă să ieşim din necazul acesta.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

07.08.2013

Apa se opreşte, fără să fie operate întreruperi anunțate, pentru că pur şi simplu, consumul este foarte mare şi sursa pe care o avem nu mai face față”, a adăugat primarul oraşului Geoagiu. Populația localității se ridică la 6.000 de persoane, iar în Stațiunea Geoagiu-Băi, mai vin alte câteva mii de turişti, în principal pe timpul verii. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/odata-cu-vara-caniculara-au-inceput-si-necazurile-cu-apa-la-geoagiu

Consilierii locali din Cugir votează cumpăratea unui teren la Vinerea pentru amenajarea staţiei de pompare apă şi acces fără taxă pe drumuri forestiereConsilierii locali din Cugir se reunesc miercuri, 7 august, de la ora 10.00, în şedință extraordinară, cu două proiecte de hotărâre pe ordinea de zi. Este vorba despre aprobarea achiziționării de către Apa CTTA în numele oraşului Cugir a unui teren în Vinerea, în vederea construirii stației de pompare ape uzate şi completarea HCL privind accesul pe drumurile forestiere din cadrul Ocolului Silvic Sâpcea. Rețeaua de canalizare din Vinerea va deveni încurând funcțională, după mai bine de doi ani de la realizare. Va începe construirea unei stații de pompare a apelor uzate, investiție realizată de Apa CTTA SA Alba, prin intermediul proiectului european “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Alba”. Până atunci, administrația locală cugireană împreună cu operatorul de apă trebuie să identifice şi să achiziționeze terenul pe care va fi construită viitoarea stație de pompare, precum şi conducta de refulare necesară. În acest sens, miercuri, Consiliul Local Cugir se întruneşte în şedință extraordinară pentru a-şi da acordul cu privire la achiziționarea terenului necesar de către operatorul regional SC APA CTTA SA Alba, din Fondul de Întreținere, Înlocuire şi Dezvoltare pe anul 2013, în numele Oraşului Cugir. Tot în cadrul aceleaşi şedințe vor fi desemnați reprezentanții oraşului în comisia de negociere a prețului ce urmează a fi constituită la nivelul operatorului regional SC APA CTTA SA Alba. Viitoarea stație de pompare va fi construită în aval de localitatea Vinerea şi va avea rolul de a prelua apele menajere de aici şi a le transporta la stația de epurare Cugir.Valoarea investiției este de 2.500.000 de lei, bani din Programul Operațional şi Sectorial Mediu. În ceea ce priveşte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

07.08.2013

celălalt punct de pe ordinea de zi, se propune completarea HCL 79/2013 cu precizarea că accesul pe şapte drumuri forestiere amenajate cu fonduri FEADR, în cadrul Ocolului Silvic Sâpcea, fără perceperea de taxe, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea investiției. /Alba24 AB, http://alba24.ro/maine-consilierii-locali-din-cugir-voteaza-cumpararea-unui-teren-la-vinerea-pentru-amenajarea-statiei-de-pompare-apa-si-acces-fara-taxa-pe-drumuri-forestiere-223370.html

Ecologizare suspendată pe deşertul HunedoareiLucrările de acoperire a iazurilor care au aparținut minelor Teliuc sunt suspendate în prezent. Halda de steril toxic din zona Silvaş – Teliuc a acaparat o suprafață de câteva hectare, iar vântul duce la extinderea ei peste păşunile din împrejurimi. Halda de steril de la marginea Hunedoarei, înconjurată de dealurile Silvaşului, este păzită în prezent de un hunedorean, iar cei care ajung în zonă sunt atenţionaţi că au intrat pe un şantier. Nimeni nu mai lucrează însă pe aşa-zisul şantier pe care la începutul anului trecut a fost demarat un proiect de ecologizare finanţat de statul român. Iazul de decantare din zonă, unul dintre cele trei iazuri ale minelor Teliuc care au intrat în programul de ecologizare este un pustiu imens, de care localnicii au ajuns să se teamă din cauza poluării. „Nu au mai fost bani pentru ecologizare, aşa că lucrările au fost oprite în primăvară. Dar vor continua în lunile următoare, când dealul de steril va fi acoperit cu pământ şi vor fi plantaţi puieţi”, spune încrezător paznicul locului. O recunosc şi reprezentanţii companiei Minvest, cei care sunt beneficiari ai proiectului derulat de S.C. Conversmin Bucureşti. În ultimii ani, administraţiile locale din Teliuc şi Hunedoara au primit o mulţime de sesizări din partea localnicilor, care reclamă faptul că vântul puternic aduce praful toxic al iazurilor şi haldelor de steril deasupra locuinţelor lor. Singura soluţie, spun specialiştii, este acoperirea cât mai urgentă a acestor foste zone industriale. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/ecologizare-suspendata-pe-desertul-hunedoarei/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

07.08.2013

Centrala Răstoliţa, pusă în funcţiune în 2014Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a înregistrat un profit istoric de 481 milioane lei pe primele şase luni ale anului 2013. Rezultatul financiar aferent primul semestru este cu 47 de milioane lei mai mare decât profitul bugetat pe întregul an 2013 şi aproximativ de două ori mai mare decât profitul înregistrat de companie în anul 2010 când societatea a atins un maxim al producției de 19,8 milioane MWh. „În trimestrul IV din 2013 vom pune în funcțiune Centrala Racoviță din Sibiu, în 2014 Centrala Răstolița din Mureş şi Dumitra din Gorj. Puține societăți din România au bugete de investiții pe 2013 de peste 100 milioane euro”, a precizat Remus Borza, fost administrator judiciar al companiei, în prezent membru al Consiliului de Supraveghere./Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/?p=146186

Teme de mediuLiber la mişcare cu Gedeon RichterZiua de joi, 1 august, a fost una dedicată mişcării, sportului şi distracției, adică petrecerii timpului liber într-un mod eficient şi sănătos. Pe baza conceptului Față de Mureş dezvoltat de Asociația unDAverde, cu sprijinul M&Co Europe Training, timp de şase săptămâni echipa Gedeon Richter România a amenajat popasuri cu băncuțe, pontoane, panouri de informare şi indicatoare de traseu pe o lungime de 20 de kilometri pe malul Mureşului.Jurnalişti cu canoe şi biciclete. Pentru a arăta încă o dată importanța mişcării şi a valorificării spațiilor verzi din comunitățile locale, aproximativ 140 de angajați ai companiei Gedeon Richter România desfăşoară, pe parcursul a şase săptămâni, acțiuni de igienizare a unui tronson de 20 de kilometri a râului Mureş şi a unui drum local adiacent albiei râului, precum şi construirea a trei pontoane sau debarcadere pentru canoe şi construirea de popasuri, adică bănci din piatră şi indicatoare care arată direcția şi numărul de kilometri până la destinație. Astfel, jurnaliştii din presa locală din Târgu-Mureş au avut ocazia să participe la acest proiect, realizând două echipe, una pentru canoe şi cealaltă pentru biciclete şi au pornit pe traseul conturat de echipa Gedeon

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

07.08.2013

Richter România. „Încercăm să facem împreună un traseu amenajat de către angajații companiei Gedeon Richter şi putem să folosim atât canoe, cât şi biciclete. Cele mai importante puncte ale traseului sunt în Sânpaul, Ogra şi Iernut. În agenda zilei de astăzi, am introdus câteva puncte interesante şi vă invităm să construim împreună o bancă, care este deja pregătită. Mass-media este un partener important al acestui proiect, pentru că dumneavoastră puteți promova acest traseu. După construirea băncii, o să facem două echipe. Una pentru canoe, iar cealaltă pentru bicicletă şi o să parcurgem o parte din traseu împreună”, a declarat Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România.„De câştigat are comunitatea locală”. Proiectul realizat de echipa Gedeon Richter România s-a născut pe baza conceptului Față de Mureş dezvoltat de Asociația unDAverde. Activitățile din Ogra sunt benefice şi pentru locuitorii din zonă, care sunt beneficiarii direcți. Scopul acestui proiect a fost de a le arăta oamenilor că pot exista în orice zonă mici alternative de ciclism şi idei pentru petrecerea timpului liber. „Față de Mureş este un proiect care şi-a propus valorificarea acelor spații, cum ar fi malurile de apă prin intervenții care duc spre un alt mod de folosire. Tot ce am construit aici poate să vină în întâmpinarea beneficiarilor direcți, care sunt locuitorii acestor zone, cât şi a turiştilor, care sunt aşteptați aici. Mereu am spus că cel mai mult de câştigat are comunitatea locală şi e foarte interesant să urmărim evoluția acestor locuri, pentru că sperăm să se înțeleagă faptul că e în beneficiul tuturor faptul că apar aceste mici alternative pentru ciclism, pentru petrecerea timpului liber”, a declarat Georgiana Branea, preşedintele Asociației unDAverde.„Cât de puțin putem să facem şi cât de mult înseamnă”. Compania Gedeon Richter România nu se află la primul proiect de acest gen şi cu siguranță nici la ultimul. Mesajul pe care au dorit să-l transmită membrii companiei a fost legat de faptul că se pot face lucruri mici, dar care să însemne mult. În plus, oamenii pot conştientiza cât de importantă este mişcarea pentru menținerea sănătății. „Râul din spatele meu este aici de mii de ani şi aici va rămâne, dar depinde de noi râul va fi sănătos peste mii de ani sau nu. Timp de şase săptămâni am decis să vină câte 12-14 persoane şi să lase o amprentă asupra naturii, asupra societății şi asupra locuitorilor din zonă. Ceea ce se poate observa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

07.08.2013

este poate prea puțin. Se vede o bancă, se văd nişte scări, nişte pontoane. Cred că mai important e mesajul pe care încercăm să-l transmitem. Cât de puțin ne trebuie să curățăm un loc care până acum câteva zile era doar o groapă de gunoi. Cât de puțin putem să facem şi cât de mult înseamnă. Mă bucur nespus că am reuşit să colaborăm şi cu autoritățile şi sperăm că în continuare vom putea să facem şi alte acțiuni prin care să conştientizăm în oameni această responsabilitate”, a declarat Kelemen Laszlo, manager Departamentul de Marketing Vânzări Gedeon Richter România.Mişcare şi comunicare. Activitățile în aer liber înseamnă şi posibilitatea de a comunica cât mai bine cu ceilalți oameni implicați în proiecte de acest gen. Aşadar, rezultatele apar atât la nivelul comunităților locale, unde se desfăşoară aceste activități, cât şi în interiorul firmelor şi companiilor care se implică în proiect. „Am conceput acest program pentru că ne-am tot gândit cum să facem programe care să aibă şi efect de teambuilding, dar totuşi să conțină ceva pentru societate. În acest fel, am ajuns la ideea că dacă oamenii vin aici şi lucrează şi fac ceva pentru comunitate, atunci vor ajunge să se cunoască mai bine, să comunice mai bine. Nu e uşor să cureți 20 de kilometri de Mureş, dar au fost şi activități distractive. Am început în 8 iulie cu 12 grupe şi vom termina în 20 august. Apoi, când va fi gata, totul va fi mai frumos şi se vor putea vedea rezultatele”, a declarat Sandor Incze, director executiv M&Co. Europe Training. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/?p=146126

Gedeon Richter promovează mișcareaPreocupată mereu de mediul înconjurător şi cu scopul de a oferi comunității alternative pentru petrecerea timpului liber într-un mediu şi într-un mod sănătos, în perioada 8 iulie – 28 august 2013, Gedeon Richter România participă cu o echipă de 140 de angajați la un proiect de responsabilitate socială, realizat pe baza conceptului „Față de Mureş” inițiat de Asociația unDAverde, în colaborare cu echipa M&Co Europe Training. Proiectul se desfăşoară pe o porțiune de aproximativ 20 de kilometri a râului Mureş, în vecinătatea localității Ogra, județul Mureş. Cei 140 de angajați ai companiei Gedeon Richter România amenajează locuri de popas pentru biciclişti sau pentru iubitorii de drumeții în natură, precum şi pontoane pentru caiac şi canoe pe malul râului Mureş.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

07.08.2013

Legătura între aceste puncte de popas se va face printr-un traseu pentru biciclete amenajat de-a lungul malului şi printr-un traseu de caiac pe râul Mureş – ambele fiind semnalizate cu ajutorul unei hărți de orientare, dar şi prin panourile de informare poziționate la fața locului. Având în vedere preocuparea companiei pentru mediul înconjurător, pe lângă activitățile menționate, echipa Gedeon Richter România curăță malul şi albia râului Mureş de deşeuri pe porțiunea respectivă. Parteneri ai proiectului sunt: Primăria comunei Ogra şi Administrația Bazinală de Apă Mureş.Concret. Săptămâna trecută s-a desfăşurat o etapă importantă a proiectului: prezentarea către reprezentanții mass-media mureşene a realizărilor din zona localității Ogra. Astfel, Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România SA, a prezentat pe scurt scopul proiectului, concretizat în promovarea mişcării în aer liber, precum şi intervențiile realizate pe malul Mureşului. Concret, la Ogra, în vecinătatea Castelului Haller, au fost construite pe malul Mureşului două bănci unde iubitorii de mişcare în aer liber pot să se odihnească. La realizarea uneia dintre bănci au fost invitați să participe şi reprezentanții presei, care au umplut banca cu pietre (a se vedea fotografiile alăturate). De asemenea, tot în comun, s-a realizat din buşteni de lemn şi o ultimă treaptă a scării care duce spre râul Mureş, facilitând accesul oamenilor spre râul Mureş.Pe lângă bănci şi treptele care duc spre râu, echipa Gedeon a mai realizat şi nişte pontoane care sunt utile practicanților de caiac sau canoe. De asemenea, promotorii acestui proiect au mai curățat malul râului, care era până acum câteva zile, o adevărată groapă de gunoi, după cum se poate vedea în fotografiile alăturate; în plus, au fost instalate panouri de informare şi indicatoare de traseu. Dar, dincolo de aceste realizări, mai important este mesajul transmis de către reprezentanții Gedeon Richter şi unDAverde: avem aici, aproape de noi, în județul Mureş, trasee superbe, unde ne putem petrece timpul liber într-un mod sănătos. Important e să cunoaşte aceste trasee şi să le utilizăm. După prezentarea proiectului, Zayzon Zsuzsanna a invitat reprezentanții mass-media să utilizeze traseele propuse. Astfel, o parte dintre ziarişti s-au îmbarcat în cinci canoe şi au parcurs o distanță de 2-3 kilometri pe râul Mureş în aproximativ 40 de minute, admirând peisajele minunate şi relaxându-se într-o linişte totală. Ziariştii care au

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

07.08.2013

rămas pe uscat, au parcurs traseul de biciclete. Seara s-a terminat printr-o cină oferită de Gedeon Richter la Castelul Haller din Ogra.Potențialul râului Mureş. „Față de Mureş” este un proiect de planificare strategică, care doreşte să sensibilizeze opinia publică față de potențialul râurilor din România, promovat de Asociația unDAverde. Argumentul care a stat la baza inițierii acestui proiect îl constituie faptul că oamenii par că şi-au întors literalmente spatele mediului, apei, lucru demonstrat de modul de construire a imobilelor, de amenajare a malurilor, de relaționare cu apa. Râul Mureş este un esențial element peisagistic, care poate fi valorificat prin intervenții punctuale ce susțin sportul nautic, ciclismul, pescuitul şi alte activități economice, turistice, sportive şi de agrement. „Râul Mureş este în sine o valoare regională inestimabilă, insuficient apreciată, dacă nu subapreciată – a se vedea modul în care se construieşte, se trăieşte lângă apă. Și modul în care, demult, am întors spatele la apă. Aici intervine Față de Mureş. Este vorba despre atitudine. Și despre acțiune. Acționăm – cu materiale locale şi oameni de-ai locului, cu resurse minime pentru rezultate vizibile”, au postat pe site-ul Asociației unDAverde membrii echipei proiectului „Față de Mureş”. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/08/04/gedeon-richter-promoveaza-miscarea/

Primăria Tîrgu-Mureş este acuzată că blochează proiectul de management al deşeurilor din judeţul MureşAcest lucru se petrece din cauză că Stația de sortare, transfer şi compostare de la Vălureni, comuna Cristeşti, a fost trecută în conservare din cauza lipsei de utilități. Managerul de proiect, din cadrul Consiliului Județean Mureş, Radu Spinei, a declarat că de 3 ani se insistă pe lângă Primăria Tîrgu-Mureş să-şi onoreze obligațiile contractuale, de a construi drumul de acces către stația de la Vălureni. Primăria Tg Mureş susține că întârzierea se datorează unui litigiu dintre CJ Mureş şi localnici, care nu erau de acord cu amplasamentul acelei stații. O dată litigiul încheiat, lucrarea a fost scoasă la licitație dar Autoritatea Națională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a respins caietul de sarcini. Șeful serviciului Concesiuni, Închirieri, Vânzări şi Respectarea disciplinei contractuale din Primăria Tîrgu-Mureş, Alina Damian. Stația de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

07.08.2013

sortare de la Vălureni, care a costat 7 milioane de euro, a fost construită în cadrul proiectului ,,Sistemul de management integrat al deşeurilor solide din județul Mureş", în valoare totală de 45 de milioane de euro.Dacă acest obiectiv nu va funcționa va deregla întreg sistemul de management al deşeurilor din județ, ceea ce s-ar putea solda cu sancțiuni aplicate de Comisia Europeană, susține Radu Spinei. Acesta mai spune că proiectul trebua terminat în 2012, au fost întârzieri de la achizițiile publice, iar dacă nu va fi gata în 15 august vor fi penalități de 0,1 la sută pe zi, aplicate la valoarea totală a contractului. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/primaria_tirgu_mure_este_acuzata_ca_blocheaza_proiectul_de_management_al_de_eurilor_din_jude_ul_mure_.html

Suntem in mişcare pentru Roşia MontanăCampania Salvați Roşia Montană anunță, pentru a treia oară în istoria luptei împotriva proiectului de minerit pe bază de cianuri, organizarea Marşului de Solidaritate cu Roşia Montană, în perioada 7-13 august, 2013.Marşul va avea loc pe distanța Cluj Napoca – Roşia Montană (137 km). Startul se va da în Cluj-Napoca, în Piața Unirii, data de 7 august 2013, la ora 09:00 – printr-o conferință de presă şi se va încheia pe 13 august, în ajunul celei de-a 8-a ediții FânFest. Alături de această acțiune, vor avea loc 3 alte marşuri pe trasee diferite, care se vor deplasa către Roşia Montană prin mijloace de deplasare demne şi respectuoase cu mediul: cu bicicleta, pe jos şi călare pe cai, venind dinspre Alba Iulia (detalii – pagina Facebook „Alerg pentru Roşia Montană”), Bucureşti şi Apuseni. Toate aceste marşuri se vor reuni la destinația finală – Roşia Montană – în ajunul Festivalului FânFest. Traseul Marşului de Solidaritate cu Roşia Montană va fi următorul: 7 august - Cluj-Napoca – Turda; 8 august - Turda - Buru (comuna Iara); 9 august - Buru - Sălciua; 10 august - Sălciua - Lupşa; 11 august - Lupşa - Câmpeni; 12 august - Staționare în Câmpeni; 13 august – Câmpeni - Roşia Montană. Marşul de Solidaritate cu Roşia Montană este mai mult decât un eveniment sportiv, el fiind un simbol al rezistenței fizice din Apuseni. Solidaritatea participanților va presupune entuziasm şi multă perseverență. Pe parcursul întregului marş, participanții vor interacționa cu comunitățile rurale despre cauza Salvați Roşia Motană, afişând bannere,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

07.08.2013

organizând mini-evenimente culturale, popasuri şi întâlniri informative cu localnicii. Participanților la Marş li se vor alătura cicliştii care vin din Copenhaga, unii prin Estul, ceilalți prin Vestul Europei, pentru aceeaşi cauză. Le puteți urmări traseele şi vă puteți bucura de poveştile lor pe http://www.weloverosia.eu şi http://www.travelforacause.eu. Contact presă: Vasile Runcan – 0747 576 548, Andreea Moisil 0727 422 212 sau mars@rosiamontana.ro. Pentru informații legate de înscrieri sau alte informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la: mars@rosiamontana.rosau pe Facebook la: Marş de Solidaritate cu Roşia Montană: https://www.facebook.com/events/334271476707831/. Pagina oficială Salvați Roşia Montană: www.rosiamontana.orgMarşul de solidaritate, ce va începe pe data de 7 august din Cluj Napoca, va poposi la Turda în seara aceleiaşi zile. Slow Food Turda va pune accent pe această campanie printr-o întâlnire cu participanții la marş, la cafeneaua Coffee & Tea Cottage, de la orele 20.00 (aproximativ). Marta Pozsonyi, preşedintele Slow Food Turda spune: „Îi aşteptăm pe călători cu o mâncare vegetariană preparată la ceaun şi o limonadă rece. Atmosfera se va contura având la bază poveştile din Roşia Montană, povestea campaniei Salvați Roşia Montană, vizionare de fotografie şi alte materiale despre campanie şi discuții libere între cei prezenți. Voluntarii asociației noastre îi vor întâmpina pe participanții la marş la intrarea în Turda, sosirea fiind preconizată între orele 17.00 - 19.00, se vor opri la Colegiul Tehnic pentru a-şi lasă bagajele apoi îşi vor continua drumul spre Coffee & Tea Cottage unde îşi vor petrece seara. A doua zi dimineața pornirea va avea loc de la Colegiul Tehnic pe la orele 9.00 şi se va parcurge traseul str. Avram Iancu, P-ta Republicii, str. Libertății, P-ța Romană, traseu pe care vor fi conduşi de voluntarii noştri şi o echipă a Jandarmeriei precum şi a Poliției locale până la ieşirea din oraş. O parte a echipei asociației noastre va participa şi la festivalul FanFest 2013, cu un număr de 14 voluntari, în perioada 14-20 august 2013”. /Ziarul 21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/12561-suntem-in-micare-pentru-roia-montan/TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/26132-actiunea-salvati-rosia-montana-trece-si-pe-la-turda.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

07.08.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme similareDosarul “Siret” a revenit la senatorul ChelaruAutor al legii care facilita lucrările de consolidare a podului de la Ion Creangă, senatorul Ioan Chelaru promite avizul ministrului liberal Varga. Senatorul PSD Ioan Chelaru a ales, în acest an, o vacanță parlamentară activă, unele dintre problemele locale fiind pe agenda sa de lucru. “Colaborez foarte bine şi apreciez insistența primarului comunei Ion Creangă, Petrică Prichici, interesat să rezolve cât de repede şi bine situația podului de peste Siret. În mandatul anterior, am colaborat cu deputatul PDL Marius Neculai pentru promovarea legii privind scoaterea din fondul forestier național a unor terenuri, în suprafață de 16 hectare, aflate în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț -, în administrarea Consiliului Județean (CJ) Neamț, în vederea realizării obiectivului de investiții «Protecție şi consolidare infrastructură, calibrare albie şi apărări de maluri pod pe DJ 207 C peste Siret». Legea nu a fost promulgată de preşedintele Băsescu, îngrijorat de pierderea acestei suprafețe de pădure”, a declarat senatorul Ioan Chelaru. La reluarea activității parlamentare, în septembrie, senatorul romaşcan va cere deputatului PNL de Bihor Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, avizarea dosarului “pod Siret”, astfel ca lucrările de salvare a podului de peste Siret, din comuna Ion Creangă, să nu mai fie blocate din cauza unor chichițe administrative, gestionate, ani la rând, politic. În acest proiect sunt cuprinse lucrările de consolidare a podului şi de excavare a malului drept – în amonte şi aval de pod -, pentru a permite scurgerea apei prin toate deschiderile podului, lucrări care nu au putut fi executate întrucât această suprafață de teren aparține fondului forestier. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/46410/dosarul-siret-a-revenit-la-senatorul-chelaru/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

07.08.2013

Teme de mediuAtac împotriva pădurii și apeiAmenzile de la Mediu nu-i descurajează pe toţiCade pădurea pe noi şi asta crează sentimentul că nu-i nici o problemă dacă tai un copac, doi. Avem din belşug rîuri reci de munte şi pâraie lin curgătoare şi asta crează impresia că nu-i bai dacă mai arunci cîte un pet sau chiar “abandonezi” pe mal ditamai grămada de rumeguş. Asta este mentalitatea unor nemțeni, dovedită încă o dată de ultimele controale făcute de Garda de Mediu Neamț. Cu toate patrulările făcute de inspectorii silvici cu poliția, cu comisarii de mediu şi cu primarii, unii nemțeni continuă să taie pădurea, să sufoce apele şi să arunce gunoaiele unde le căşunează. Aşa arată rezultatele celorr 111 acțiuni de control inopinate făcute în ultima perioadă de comisarii de mediu, când au fost surprinse cinci situații grave ce au impus aplicarea unor amenzi, în valoare de 105.500 de lei. Potrivit datelor furnizate de conducerea Gărzii de Mediu Neamț, o societate care are ca obiect de activitate exploatarea forestieră a fost depistată că a depozitat pe malul râului Secu o cantitate de material lemnos, încălcând astfel legislația în vigoare. Administratorul firmei a fost amendat cu 8.000 de lei, comisarii obligându-l să curețe zona. Descinderile din zona Târgu Neamț au dus la surprinderea unor utilaje care aparțineau unei firme de exploatare a agregatelor minerale în plină activitate ilegală. Balastiera funcționa fără a avea autorizație de mediu. “Am luat deciza să aplicăm o amendă de 60.000 de lei firmei, întrucît făcea exploatare fără să fi obținut în prealabil autorizație de mediu, document care impune anumite condiții în exploatare, cu respectarea normelor de protecție a mediului”, a declarat Iftime Petrariu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Neamț. În acțiunile de control derulate în ultima lună, comisarii de mediu au trecut şi pe la firmele verificate anterior şi obligate la luarea unor măsuri. Controalele de acum au avut ca scop să identifice dacă cei avertizați au remediat neregulile. “Nu toți cei care au fost controlați şi cărora li s-a dispus realizarea anumitor măsuri de îndreptare a abaterilor, le-au îndeplinit, aşa cum a fost cazul a două persoane fizice din Roman, care acum au fost amendate cu suma de 22.500 lei. De asemenea, în urma unor sesizări am făcut controale în Parcul Natural Ceahlău şi s-au constatat într-adevăr tăieri ilegale de arbori din zona de protecție

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

07.08.2013

integrală a parcului, iar persoana vinovată a fost amnedată cu 15.000 lei”, a mai spus şeful Gărzii de Mediu Neamț. Ar fi bine dacă aceste sancțiuni ar şi avea efectul scontat, însă de cele mai multe ori firmele sau cei prinşi pe picior greşit plătesc, fără probleme, amenzile, şi apoi o iau de la capăt. Altfel, instituțiile care se ocupă de supraveghere şi control nu ar mai avea obiectul muncii şi astfel de situații ar fi doar amintire. Pârghiile legale pentru schimbarea mentalității există, ele sunt folosite şi totuşi oamenii continuă fără milă să defrişeze pădurea şi să polueze apele. /Ziarul Ceahlăul (Neamţ), http://ziarulceahlaul.ro/atac-impotriva-padurii-si-apei/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme de mediuÎn România ca la nimeni! Șeful "mafiei pădurilor" s-a reangajat la Direcţia Silvică Cluj Fostul şef al Direcției Silvice Cluj, Traian Mariş, condamnat pentru corupție, este din nou în fruntea instituției. Ministul pădurilor, Lucia Varga a declarat de mai multe ori la Cluj că a anihilat "mafi a pădurilor". Traian Mariş a fost arestat de procurorii DNA, fiind acuzat că a pus la cale un sistem prin care fiecare pădurar de la Direcţia Silvică Cluj, era obligat să cotizeze anual suma de 20.000 de euro, pentru a putea rămâne în funcţie. Acum, Mariş s-a întors ca inginer la Direcţia Silvică Cluj, la Ocolul Silvic Gilău, pe care l-a condus până să fie numit ca şi director al Direcţiei Silvice Cluj, cu susţinerea PNL. Directorul arestat este acuzat că de către DNA, că a cerut mită de la trei pădurari de la Ocolul Silvic Someşul Rece, pentru a nu îi retrograda în funcţie. Procurorii DNA au au descins acasă la directorul Mariş, în luna aprilie 2013, unde au găsit suma de 10.000 de lei, primită drept mită de la cei trei pădurari. Procesul a durat doar trei termene de judecată şi asta pentru că Mariş şi-a recunoscut vinovăţia, fiind condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare, cu suspendare. Actualul Director al Direcţiei Silvice Cluj, Dorel Oros a declarat că fostul director a fost reîncadrat ca şi inginer silvic, exact în ocolul de unde fura în stil mare lemne din pădurile statului, deoarece Codul Muncii îi permite. "Regulile noastre interne

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

07.08.2013

permit ca un angajat care a fost condamnat să se întoarcă la serviciu. Domnul Mariş este într-o funcţie de execuţie şi nu are gestiune", spune directorul Oros. Oameni indispensabili sistemului mafiot Lucrurile ciudate de la Direcţia Silvică Cluj, continuă să se întîmple în ciuda declaraţiilor sforăitoare făcute, la Cluj, de ministrul Pădurilor, Lucia Varga, care a susţinut că jaful este de ordinul milioanelor de euro, iar cei vinovaţi au fost pedepsiţi exemplar. Simple vorbe. Pădurile din Munţii Apuseni, cele din judeţul Cluj, sunt concentrate în Ocoalele Silvice Gilău şi Someşul Rece. Cele două ocoale au fost conduse de Traian Mariş şi Vasile Vesa. Interesant este faptul că după ce Traian Mariş a fost arestat, colegul său, Vasile Vesa şi-a dat demisia, dar a fost din nou numit ca inginer silvic în cadrul ocolului silvic pe care l-a condus, semn că acesta este un personaj indispensabil pentru sistem. Un alt angajat indispensabil este inginerul silvic Adrian Balaş, fostul şef al pazei în cadrul Ocolului Silvic Someşul Rece. De pe raza acestui ocol au dispărut peste 61.000 de metri cubi de lemn, în valoare de cinci milioane de euro. După control, Balaş a fost sancţionat cu reducerea salariului cu 30 la sută şi transferat la Ocolul Silvic Turda. Mariş este cercetat pentru crimă organizată În prezent, DNA Cluj a extins cercetările cu privire la alţi angajaţi ai Direcţiei Silvice Cluj, printre care şi Vasile Vesa şi Adrian Balaş. Nici Traian Mariş nu poate dormi liniştit deoarece este anchetat de DIICOT Alba, fiind implicat, în perioada în care era şeful Ocolului Silvic Gilău, întro reţea de criminalitate organizată. În acest nou dosar, Mariş este acuzat că, alături de unul dintre colegii lui, Valer Prigoană, care a decedat în timpul anchetei, a pus la cale un jaf la nivel industrial al pădurilor pe care trebuia să le păzească. În schimbul implicării în această reţea cei doi pădurari au primit sume consistente de bani. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/in-romania-ca-la-nimeni-seful-mafiei-padurilor-s-a-reangajat-la-directia-silvica-cluj-1051109.html

Vîrful Igniş, ca o rampă de gunoi Anul trecut, pe vremea asta, semnalam ce se întîmplă pe Igniş, în zona "La Valauă". (Vezi foto). Iată că un turist care a urcat vîrful recent reclamă obiceiul rău care se repetă an de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

07.08.2013

an pe Igniş: culegătorii de afine şi merişoare şi-au făcut şi acum zeci de colibe. În jurul colibelor, dar chiar şi mai departe, ei aruncă fel şi fel de gunoaie: PET-uri, pungi de plastic, cutii de la conserve etc. Ce scrie corespondentul nostru: "îşi aruncă gunoaiele peste tot, sînt grămezi întregi, iar drumul este plin de excremente. În jurul corturilor improvizate este o mizerie de nedescris, cîteva latrine improvizate, dar de obicei se uşurează pe unde pot. Am fost pe Igniş şi acum o lună, însă nu am văzut aşa ceva, cu excepția a cîte un PET izolat, abandonat de turişti needucați". Se vede şi din corespondența cititorului nostru faptul că pădurarii şi gardienii de mediu nu îşi fac datoria, nu vizitează locurile călcate de mulțimea needucată, care, în locuri de agrement, pe trasee turistice sau acolo unde-i de cules ceva lasă munți de gunoaie. Ultima dată, "Graiul" a semnalat (29 iulie 2013) poluări grave pe Vicleanul Mare (cu cca o sută de saci cu vată de sticlă de care s-a descotorosit cineva), ca şi în jurul Lacului Bodi Ferneziu, unde picnicarii au lăsat în jurul vetrelor de foc cam ceea ce au lăsat corturarii pe Vîrful Igniş. Deşi faptele relatate de noi în ziar sînt foarte grave, încă nu am primit nici un răspuns de la Garda de Mediu sau de la altă instituție a statului care are în atribuțiuni şi respectarea legislației în domeniul protecției mediului. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=19473:virful-igni-ca-o-ramp-de-gunoi&catid=28:administratie&Itemid=6

CAMPANIE eMM - Spunem NU cianurii, spunem NU poluarii in Baia Mare! Vrem un oras VERDE! Vrem un oras CURAT! Vrem un oras SIGUR! Vino alaturi de noi in lupta impotriva celor care vor sa ne CIANUREZE! Voteaza la sondajul de pe site pana in data de 15 septembrie 2013 si lasa-ne si un comentariu! Iti pasa de orasul nostru? De sanatatea si siguranta ta si a copiilor tai? Te asteptam sa vii in ajutorul nostru! CLICK AICI pentru a vota. Cianura, substanta chimica cunoscuta ca OTRAVA. Cianura, extrem de TOXICA. Compusul cel mai periculos dintre cinauri? Acidul cianhidric. Ingestia unei cantitati foarte mici sau expunerea intr-o atmosfera ce contine 270 de parti per milion de cianura poate duce in cateva minute la MOARTE. Au trecut 13 ani de la accidentul ecologic de la iazul Aurul. In anul 2000 intregul mapamond vuia despre scurgerile de steril si cianuri din Baia Mare, Maramures, Romania. Accidentul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

07.08.2013

ecologic, cu impact transfrontalier, prezentat ca unul dintre cele mai grave incidente de mediu din Europa in ultimii 50 de ani, ne-a stirbit imaginea pentru multi ani de acum inainte. Ce s-a intamplat in anul 2000? In 30 ianuarie 2000: Scurgerea de cianuri s-a produs la iazul Bozanta, al societatii Aurul, in cursul diminetii cand, intr-un perete al digului, a aparut o bresa de cativa metri. 1 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la granita romano-ungara. Autoritatile de la Budapesta au reclamat mortalitate piscicola in raul Tisa. 5 februarie 2000: Cianura a fost gasita in teste efectuate in Tiszalok. 9 februarie 2000: Valul de steril si cianura a ajuns la Szolnok. 11 februarie 2000: Valul a trecut granita ungaro-iugoslava. 13 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la Belgrad in Iugoslavia. 15 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la Drobeta. 17 februarie 2000: Cianura a aparut in teste la Portile de Fier. 25 -28 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns in Delta Dunarii. In urma, CIANURA a lasat peste tot prapad. Miros de MOARTE. Baia Mare – orasul de unde VALUL UCIGAS de cianura a pornit, omorand totul in cale. Baia Mare – oras poluat, oras cianurat. Baia Mare un oras stigmatizat pentru eternitate. Au trecut de atunci 13 ani, in care Baia Mare a facut demersuri de a-si recastiga credibilitatea in fata lumii. Baia Mare va fi capitala verde a Romaniei. Baia Mare este oras curat. Baia Mare NU mai este orasul poluat de altadata. La inceputul anului 2013, la exact 13 ani de la accidentul ecologic de la Aurul, fondul privat Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova, omul de afaceri Ion Sturza, a cumparat 49 % din capitalul social al companiei miniere „Romaltyn Limited”, care detine uzina de exploatare minera din Baia Mare, oprita in urma poluarii cu cianuri din anul 2000. Iar Romaltynul de azi este fosta uzina Aurul, de acum 13 ani, de la accidentul ecologic petrecut in Baia Mare. Intentia lui Sturza si a celorlalti actionari? Reluarea activitatilor de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, aur si argint, prin metoda CIANURARII. Prin aceasta masura, Baia Mare si comunitatea baimareana ar fi expusa unor noi riscuri care ar atenta la sanatatea si la siguranta cetatenilor, la respectarea normelor de mediu si la integritatea renumelui orasului nostru, judetului Maramures si Romaniei.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

07.08.2013

Ei nu sunt baimareni! Nu ne pot da nicio garantie prin care sa ne asigure ca nu ne expun riscurilor mortale! Interesele lor se invart in jurul zecilor de milioane de euro! Noi suntem baimareni! Si nu vrem cianura, nu vrem poluare! O campanie eMaramures pentru Baia Mare - oras verde, curat si nepoluat. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/85844/CAMPANIE-eMM-Spunem-NU-cianurii-spunem-NU-poluarii-in-Baia-Mare-Vrem-un-oras-VERDE-Vrem-un-oras-CURAT-Vrem-un-oras-SIGUR-VIDEO-

Inspecţie la amplasamentele depozitelor ecologice de deşeuri O echipă de specialişti din cadrul Consiliului Județean Maramureş a vizitat, săptămâna trecută, amplasamentele din toate localitățile care vor fi cuprinse în Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Scopul vizitei a fost realizarea unei ultime evaluări a acestor amplasamente, verificarea stării lor fizice, dar şi evaluarea lor din punct de vedere al accesului la utilități. Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor” presupune implemantarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor pe toată raza județului Maramureş, construirea a două stații de transfer la Târgu Lăpuş, respectiv Moisei, a unei stații de sortare şi transfer la Sighetu Marmației şi a şapte centre de colectare a deşeurilor voluminoase, în Baia Mare, Târgu Lăpuş, Șomcuta Mare, Sighetu Marmației, Seini, Borşa şi Vişeu de Sus. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/inspectie-la-amplasamentele-depozitelor-ecologice-de-deseuri

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme de mediuViceprimarul de la Coloneşti, amendat ilegal de Garda de MediuLipsa curăţeniei pe uliţele satelor oltene sau în zonele administrate de autorităţile locale se lasă uneori cu amenzi usturătoare din partea Gărzii de Mediu pentru cei aleşi să gestioneze problemele comunităţii. De la începutul anului, doi primari şi un viceprimar au fost sancţionaţi pentru diverse fapte ce ţin de buna gospodărire a problemelor locale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

07.08.2013

de mediu. Primarii comunelor Găvăneşti şi Vâlcele, dar şi viceprimarul comunei Coloneşti, au fost sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 500 şi 15.000 de lei. Potrivit lui Cătălin Rotea, şeful Gărzii de Mediu Olt, sancţiunile au fost aplicate, în cazul primilor doi, pentru neconstituirea comisiei locale care să se ocupe de salubrizarea localităţii, iar în cazul vicelui de la Coloneşti pentru nerespectarea termenului impus în vederea igienizării unui teren pe care fuseseră depozitate sute de kilograme de resturi animaliere, carne şi preparate din carne. Nu doar actele normative în baza cărora au fost aplicate sancţiunile au fost diferite, ci şi măsura cu care au fost trataţi. Dacă în cazul edililor de la Găvăneşti şi Vâlcele a fost aplicat minimum prevăzut de legislaţie, pentru viceprimarul de la Coloneşti s-a ales maximum. De ce? „Pentru că au fost luate în considerare şi alte aspecte”, ne-a declarat Rotea.De unde a plecat totul…Felul de a fi al unui localnic din Coloneşti, pe numele său Preda Radian, asupra căruia nu vrem să insistăm, le-a picat ca o mănuşă unor şmecheri de prin fruntea judeţului care aveau ce aveau cu ex-deputatul Nicolae Stan, fost primar al localităţii. Preda a făcut ce ştie mai bine şi ce face tot timpul în absenţa unei activităţi economice remunerate, a reclamat conducerea primăriei de lipsă de implicare şi responsabilitate privind salubrizarea localităţii. Mai întâi s-au făcut controale privind depozitarea unor deşeuri toxice. S-a „şoptit” ziariştilor că la Coloneşti avem de-a face cu o adevărată bombă ecologică, cianurile depozitate aiurea, la liziera pădurii, afectează grav sănătatea oamenilor. S-au luat probe, nu s-au adeverit cele reclamate şi s-a dat un termen pentru neutralizarea acestora. Au urmat alte reclamaţii şi alte controale. În cele din urmă, s-au găsit sute de kilograme de resturi animaliere, carne şi preparate din carne. S-a dat termen şi, când el a expirat, oamenii de la mediu au şi trecut la verificare. Cum totul era la fel, au aplicat, pentru viceprimarul Florin Miu, maximum de amendă prevăzut în asemenea cazuri. Nu au mai stat pe gânduri nicio clipă şi nici nu au mai avut răbdare să respecte procedurile. Adică să trimită adresă administraţiei locale pentru a preciza cine este proprietarul terenului unde au fost găsite resturile în cauză. Aşa se face că au aplicat amenda pentru nesalubrizarea unui teren privat. Şi… tocmai aici este problema: legislaţia pedepseşte realizarea de investiţii din bani publici pe o proprietate privată sau

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

07.08.2013

achitarea unor sume din banii contribuabililor pentru prestarea de servicii în interesul unor persoane private, cum este cazul la Coloneşti.Salvat de legislaţieViceprimarul de la Coloneşti avea obligaţia să se îngrijească de starea de curăţenie pe domeniul public şi nu pe cel privat. Tocmai pe baza acestui fapt, omul a atacat în instanţă procesul-verbal de sancţionare. Anularea amenzii este doar o chestiune de timp, ce ţine de numărul termenelor de judecată… În rest, doar o chestiune legată de cum aplică legea nişte angajaţi ai statului care nu prea au nimic de-a face cu activitatea instituţiei la care sunt angajaţi, ci doar cu partea politică, pentru că în ultimii ani cam aşa au fost numiţi şefii instituţiilor deconcentrate. Iar la Garda de Mediu este un caz clasic. Mai grav este faptul că pentru serviciile aduse de Cătălin Rotea, el urmează să fie promovat în funcţia de prefect. Nu vrem să ne închipuim cam cum va veghea viitorul reprezentant al guvernului Ponta în Olt respectarea legislaţiei şi chiar a programului de guvernare.Gura păcătosului adevăr grăieşteLuat la întrebări de noi privind respectarea procedurilor legale în „Cazul Coloneşti”, Rotea a spus cu voce tare ce trebuia să ţină doar pentru el. „Nu am vrut să intru în acest joc…”, a recunoscut comisarul-şef al Gărzii de Mediu. „Dar aţi intrat”, i-am spus noi. „Dacă era să dau curs presiunilor, era rău”, a mai afirmat viitorul prefect. „Ce puteaţi să faceţi, să-i daţi amendă mai mult decât prevede legea?”, am întrebat noi. „Nu, puteam să mai găsesc şi altele”, a continuat oficialul statului. Credem că această conversaţie pe care a avut-o cu noi şeful Gărzii de Mediu este mai mult decât elocventă despre ce se întâmplă la Coloneşti, dar, şi mai rău, despre siguranţa informaţiilor primite de viitorul prefect Cătălin Rotea. Noi abia aşteptăm ca, din prostie, acesta, după ocuparea viitoarei funcţii, să dea pe „cioc” informaţii clasificate. Până atunci, pentru că nu l-am întrebat pe Rotea cine a făcut presiunile la care se referă, nu ne rămâne decât să aflăm despre cine este vorba. Deocamdată avem doar o vagă bănuială: Darius Vâlcov, fostul edil al Slatinei, actualmente senator de Olt.Victimă colaterală

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

07.08.2013

Vâlcov nu are ceva de împărţit cu Florin Miu, viceprimarul de la Coloneşti. Este prea mic omul şi prea neînsemnat pentru interesele senatorului. El este doar o victimă colaterală a războiului pe care senatorul îl duce cu fostul primar de Coloneşti şi deputat de Olt, Nicolae Stan. Nimeni altul decât tatăl actualului edil Mircea Stan, şi el o victimă a acestui război. Pentru că fostul deputat se ţine de capul senatorului, sesizânt DNA, dar şi altor instituţii o serie de nereguli de pe vremea când Vâlcov era primar al Slatinei, acesta „călăreşte” cu controale peste controale administraţia locală din Coloneşti, condusă de oamenii lui…Bulă. Până ce războiul se va încheia cu victoria uneia din părţi, la Coloneşti se adună controalele şi sancţiunile, legale sau ilegale, aplicate urmaşilor fostului primar. Cât despre încheierea vreunui armistiţiu de dragul oamenilor, nici nu poate fi vorba. Fostul deputat ne-a declarat hotărât: „Nu-i las, doamnă, nu-i las pe hoţii ăştia!” /Indiscret, http://www.indiscret.ro/articol-viceprimarul-de-la-colonesti-amendat-ilegal-de-garda-de-mediu

Incendiu de mirişte la Tărlungeni. Flăcările se vedeau de la 3 kmLa 112 a sunat un şofer care a văzut norii de fum imediat ce a ieşit din Braşov.Chiar dacă este extrem de cald şi incendierea intenţionată a miriştilor este interzisă prin lege, un puternic incendiu de mirişte a avut loc la Tărlungeni. Cel mai probabil, focul a fost pus intenţionat, de cei care au treierat lanurile de cereale în zonă. Temperaturile extrem de ridicate din ultima perioadă, care au făcut şi ca pământul şi vegetaţia să fie foarte uscate, au contribuit la extinderea rapidă a incendiului. Flăcările au ajuns în doar câteva minute la mai multe sute de metri, apărând mai multe focare. La scurt timp, văpăile şi fumul negru şi dens puteau fi observate chiar şi de la distanţe de peste 3 kilometri, chiar de pe drumul care leagă comuna Tărlungeni de Braşov. Astfel, un şofer a sunat la 112 şi pompierii s-au deplasat la faţa locului, unde au reuşit mai întâi să localizeze focarele şi apoi să stingă incendiul. Angajaţii ISU Braşov amintesc că incendierea miriştilor este sancţionată cu amendă între 3.000 şi 6.000 de lei în cazul persoanelor fizice, precum şi cu 25.000-50.000 de lei în cazul persoanelor juridice. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/incendiu-de-miriste-la-tarlungeni-flacarile-se-vedeau-de-la-3-km-a62140

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

07.08.2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50