de pres/revista presei/revista... · web viewalbia, tufisurile, malurile, chiar iarba si drumul...

11.08.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI9 - 11 august 2014

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

11.08.2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme similare...............................................................................................................5Statul român va deţine maximum 49% din societatea de proiect pentru Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă........................................................................................................ 5Comisia Europeană ne sugerează cum să construim reactoarele 3 şi 4.......................6În Parisul din Olt apa de la inundații încă bălteşte, iar găinile moarte se descompun sub garduri...................................................................................................................9INUNDAŢII în Bucureşti, după ploile de vineri seară – VIDEO....................................10Proiectantii barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanti si pentru proiectul de la Rosia Montana..................................................................................................10Tipul de baraj minier propus pentru Rosia Montana este un pericol pentru populatie si mediu......................................................................................................................12Teme de mediu...........................................................................................................14Bani în plus la Sănătate, Educaţie, Apărare, tăieri la Finanţe şi Mediu......................14

PRESA LOCALĂ............................................................................................................16ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................16

Teme ABA...................................................................................................................16Se lucreazã pe pârâul Bascov.....................................................................................16Acţiune de decolmatare a pârâului Bascov................................................................16Ecologizare pe pârâul Bascov.....................................................................................16Se lucrează la decolmatare........................................................................................17Se lucrează la decolmatarea pârâului Bascov............................................................17Parcul “Lunca Argeşului”, viaţa după potop...............................................................18Edilul de la Bascov îşi bate joc de opinia publică........................................................18Apele din Bascov curățate de Apele Române.............................................................19Lucrari de decolmatare pe Bascov.............................................................................20Cabanele de la Voina s-au întors la ABAAV! La fel şi utilajele!...................................20Direcția Apelor nu va pleca din Argeş cât voi fi eu director!......................................21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

11.08.2014

“Nu sunt protejantul nimănui. Nu am nevoie!”.........................................................22Directorul Marius Pârvu a pus lucrurile la punct........................................................23Teme similare.............................................................................................................24În urma inundaţiilor, apa nu mai este potabilă în mai multe comune din judeţ........24100.000.000 milioane de lei, devizul reparațiilor după inundațiile din Argeş............25Sinistrații din Băbana nu primesc despăgubiri pentru că statul nu le-a asigurat casele................................................................................................................................... 25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................26Teme ABA...................................................................................................................26Iaşul se pregăteşte să înfrunte inundaţiile cu un sistem de 60 milioane euro...........26Primăriile, NEPREGĂTITE să facă faţă INUNDAŢIILOR. Iar ne prind PLOILE pe picior greşit.......................................................................................................................... 27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................31Teme ABA...................................................................................................................322016 – schimbarea la față a Pocloşului......................................................................32Teme similare.............................................................................................................32Investiţie la Uzina de apă din Luduş...........................................................................32Descoperă Rowmania la Alba Iulia. Câştigătorii competiţiei de canotci pe râul Mureş. Cine merge în finală, la Tulcea...................................................................................33Descoperă Rowmania – sute de albaiulieni vâslesc alături de Ivan Patzaichin pe Râul Mureş. Concurs în desfăşurare..................................................................................34Circa 455.000 de lei costă exproprierile pentru aducţiunea de apă Sântămărie Orlea –Deva.........................................................................................................................37Furtuna de ieri după masă a provocat pagube în judeţul Mureş...............................38Decolmatările au scăpat comuna Zam de inundaţii...................................................39NEWS – ALERT Ploile au făcut prăpăd în satul Boş (VIDEO).......................................39Teme de mediu...........................................................................................................40Primăria Tîrgu-Mureş are dificultăți în toaletarea arborilor de la Grădina Zoologică 40Pagube de 45.000 de lei! Urşii şi mistreții le dau bătăi de cap proprietarilor de terenuri......................................................................................................................40

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

11.08.2014

Gestionarea deşeurilor trece într-o nouă etapă.........................................................42Directorul APM Hunedoara desfiinţează acuzaţiile Mining Watch, referitoare la proiectul Deva Gold...................................................................................................43Societatea civilă din Deva propune autorităţilor organizarea „Zilelor mobilităţii ECO”................................................................................................................................... 44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................45Teme similare.............................................................................................................45Inundatii in Simleu Silvaniei.......................................................................................45Inundaţie la Mănăstirea Rus......................................................................................45Traversarea Tarniţei 2014. Câştigătorul vrea să dea lovitura la Olimpiada de la Rio. 46Rusinea turismului: Lacul Bodi Mogosa, feuda unui chelner comunist......................47Teme de mediu...........................................................................................................48Valea Chiuzbaii – Urlete de betivi manelisti, fum de gratar si o imensa groapa de gunoi.......................................................................................................................... 48Firmele trebuie sa colecteze selectiv deseurile electrice - e lege, nu-i tocmeala!......50Bistriţenii sunt invitaţi să se înscrie în concursul „Bistriţa verde”..............................52

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

11.08.2014

Teme similareStatul român va deţine maximum 49% din societatea de proiect pentru Unităţile 3 şi 4 de la CernavodăStatul român va deţine un procent de maximum 49% din compania ce va fi înfiinţată pentru lucrările la Unităţile 3 și 4 de la Cernavodă, conform strategiei pentru continuarea Proiectului privind cele două unităţi.Potrivit unui comunicat remis, vineri, Societatea Națională Nuclearelectrica SA va supune aprobării acționarilor săi, în cadrul Adunării Generale Extraordinare din data de 22 august 2014, Strategia de continuare a Proiectului Unităților 3 şi 4 CNE Cernavodă, conform solicitării Departamentului pentru Energie de completare a ordinii de zi a AGEA. Strategia prevede într-o primă etapa inițierea, derularea şi finalizarea de către SNN a unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăți, respectiv un joint-venture. Societatea va fi constituită între SNN și unul sau mai mulţi investitori privaţi, valoarea investiţiei SNN în EnergoNuclear fiind transferată companiei nou înfiinţate.Societatea este premergătoare unei companii de tip IPP (Producător independent de energie).Inițial, noua societate de proiect va fi constituită din aportul exclusiv în numerar al SNN şi al investitorului privat selectat, corespunzător unei cote de 49%, respectiv 51%. Contribuția în numerar a SNN va fi inițial de maximum 2 milioane de euro. Capitalul social minim al proiectului va fi dimensionat astfel încât să permită contribuția integrală în natura a SNN şi a statului român la proiect, plus alte aporturi în numerar inițiale şi ulterioare, însă contribuția investitorului privat nu va reprezenta mai puțin de 51%.Statul român deţine dreptul de a contribui în natură și/sau numerar, cu respectarea procentului minim de deţinere al IP de 51%.‘Având în vedere angajamentul asumat de proprietarul de tehnologie nucleară de tip CANDU şi statul român în fața Comisiei Europene, în timpul analizei Proiectului în baza art. 41 al Tratatului EURATOM, o cerință importantă pentru investitori vizează capabilitatea de a asigura construcția Proiectului utilizând tehnologia CANDU 6 şi de a garanta nivelul de securitate nucleară angajat de către proprietarul tehnologiei CANDU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

11.08.2014

6 şi de statul român în timpul procesului de obținere a opiniei Comisiei Europene’, se menționează în comunicat.Noua Strategie de continuare a Proiectului Unităţilor 3 și 4 CNE Cernavodă are în vedere asigurarea obiectivelor energetice strategice pentru România pe termen lung, la cele mai mici costuri pentru consumatori, în condiţiile disponibilităţii tuturor resurselor aferente necesare și cu respectarea cerinţelor de mediu (ţinta de decarbonizare) stabilite de Comisia Europeană.‘Creşterea capacității energetice a centralei de la Cernavodă cu încă două unități a fost identificată de statul român ca fiind soluția optimă de acoperire a deficitului de capacitate după anul 2020, aşadar decizia de dezvoltare a proiectului prin procedura de tip Green/Brown Field are în vedere demararea cu celeritate a acțiunilor prevăzute în Strategie şi reducerea costurilor de investiție cauzate de întârzierile în procesul de dezvoltare a Proiectului’, se mai spune în comunicat. Strategia de continuare a Proiectului Unităților 3 şi 4 CNE Cernavodă va fi pusă la dispoziția acționarilor începând cu data de 11 august, pe pagina de Internet a SNN. Compania Ernst & Young va acorda consultanță financiară Nuclearelectrica pentru proiectul Unităților 3 şi 4 de la CNE Cernavodă în cadrul unui contract în valoare de 205.000 euro, fără TVA, potrivit unui anunț de atribuire postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice /SEAP/.La începutul lunii iulie, ministrul Economiei, Constantin Niță, declara, într-un interviu pentru Bloomberg, că România speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcția a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, cel mai târziu până în primăvara lui 2015. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2014/08/09/statul-roman-va-detine-maximum-49-din-societatea-de-proiect-pentru-unitatile-3-si-4-de-la-cernavoda/

Comisia Europeană ne sugerează cum să construim reactoarele 3 şi 4CE analizează mecanismul de tip "Contract pentru Diferenţe", identificat de Marea Britanie pentru centrala nucleară Hinkley Point CNuclearelectrica îl consideră adecvat pentru sprijinul proiectelor noi pentru că este bazat pe reguli de piaţă şi permite investiţiile în tehnologii neuter. Mecanismul analizat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.financiarul.ro/2014/08/09/statul-roman-va-detine-maximum-49-din-societatea-de-proiect-pentru-unitatile-3-si-4-de-la-cernavoda/

http://www.financiarul.ro/2014/08/09/statul-roman-va-detine-maximum-49-din-societatea-de-proiect-pentru-unitatile-3-si-4-de-la-cernavoda/

11.08.2014

de CE este unul dual prin care producătorul primeşte o "diferenţă" între un preţ garantat şi un preţ de referinţă care reprezintă o medie a preţurilor de piaţă.Nuclearelectrica ia în calcul mecanismul suport analizat deja de Comisia Europeană - "Contract pentru Diferenţe - CfD", mecanism identificat de Marea Britanie pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C (HPC), considerându-l drept unul adecvat pentru sprijinul proiectelor noi în domeniul nuclear, bazat pe reguli de piaţă, şi care ar permite realizarea investiţiilor în tehnologii neutre. Potrivit directorului financiar al Nuclearelectrica, Mihai Darie, compania urmăreşte dezvoltarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, aceasta fiind "singura sursă care răspunde integral necesităţilor energetice, de consum şi sistem pe o perioadă foarte lungă de timp". "Trebuie înţeles foarte clar că acest instrument (Contractul pentru Diferenţe - n. red.) este un mecanism financiar derivat care se raportează la preţurile de piaţă, care nu supracompensează, nu garantează profit discreţionar şi include riscuri aferente oricărui mecanism bazat pe date de piaţă. Este un mecanism dual prin care producătorul primeşte o «diferenţă» între un preţ garantat (denumit «strike price») şi un preţ de referinţă (care reprezintă o medie a preţurilor de piaţă), doar în situaţia în care strike price este mai mare decât preţul de referinţă. În situaţia inversă, în care preţul de referinţă este mai mare decât strike price, producătorul plăteşte el «diferenţa»", a declarat Darie.Preţul garantat permite recuperarea investiţieiAcesta a explicat că nivelul preţului garantat se stabileşte astfel încât să permită acoperirea costurilor de operare şi financiare, recuperarea investiţiei, precum şi un randament pentru investitori comensurat funcţie de riscurile asumate. "Mecanismul este revizuit periodic astfel încât nivelul preţului garantat să se poată ajusta în cazul în care costurile de investiţie şi operare se dovedesc a fi mai scăzute decât cele estimate iniţial, pentru a evita supracompensarea. Preţul de referinţă este un preţ de piaţă stabilit cu un an înainte pentru a reflecta preţul estimat al energiei, pe baza preţurilor medii de piaţă. Mecanismul nu înlătură însă obligaţia producătorului de a vinde direct energia, expunându-l astfel riscurilor inerente de piaţă. Pe de altă parte, acesta reduce costurile de finanţare asociate proiectului, datorită reducerii riscului afacerii cu efecte pozitive asupra preţului energiei şi prevede protecţia contractuală împotriva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

11.08.2014

schimbărilor legislative şi de politică energetică, controlând astfel riscul de deficienţe în reglementare", a mai spus directorul Nuclearelectrica. Un alt avantaj al acestui mecanism este că, odată cu implementarea sa, creează un cadru competiţional corect pentru toate sursele de energie cu emisii scăzute de CO2 (contract aplicabil pentru regenerabile, nuclear şi CCS), deşi mecanismul garantează un nivel fix al veniturilor (feed in tarif), per total, şi nici un nivel fix al profitului. "În cazul în care preţul de referinţă al energiei va fi mai mic decât nivelul de preţ garantat (strike price), diferenţa se va transfera furnizorilor de energie electrică pro-rata cu ponderea acestora în piaţă. Fiind un mecanism dual, dacă preţul de referinţă al pieţei este mai mare decât nivelul de preţ garantat, consumatorii sunt cei care beneficiază deoarece producătorul are de data asta obligaţia de a achita această «diferenţă»", a mai spus Mihai Darie.Nuclearelectrica deţine întreg pachetul de acţiuni la EnergoNuclearNuclearelectrica are în prezent două reactoare nucleare în funcţiune cu care acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie, şi deţine 100% din titlurile de la EnergoNuclear (compania de proiect care ar urma să construiască reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, după ce, în luna ianuarie, a preluat şi acţiunile celorlalţi acţionari rămaşi în proiect - Enel (Italia), cu 9,15%, şi ArcelorMittal România, cu 6,2%. În 2008, EnergoNuclear era formată din Nuclearelectrica, cu o participaţie de 51%, şi din societăţile CEZ (Cehia), RWE (Germania), GDF Suez (Franţa) şi Enel (Italia), fiecare cu câte 9,15% dintre titluri, şi din ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) cu câte 6,2%. Valoarea investiţiei în reactoarele 3 şi 4, estimată la 4 mld. euro în 2008, este reanalizată, iar finalizarea celor două unităţi a fost amânată pentru anul 2019. Astfel, potrivit celui de-al doilea studiu de fezabilitate, discutat în şedinţa AGA a Nuclearelectrica spre sfârşitul anului trecut, dar neaprobat încă, se prevede că valoarea investiţiilor necesare realizării unităţilor 3 şi 4 este de 34,661 mld. lei (echivalentul a 7,67 mld. euro la un curs de 4,51 lei/euro), adică aproape dublu faţă de ultimele estimări din 2008 - 4 mld. euro. Studiul elaborat de Ernst& Young şi proiectul de HG privind elaborarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului unităţilor 3 şi 4, precum şi a altor măsuri necesare pentru continuarea proiectului, aduc şi o serie de modificări ale proiectului iniţial. /Curierul National,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

11.08.2014

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2014-08-11/Comisia+Europeana+ne+sugereaza+cum+sa+construim+reactoarele+3+si+4

În Parisul din Olt apa de la inundații încă băltește, iar găinile moarte se descompun sub garduriSinistraţii din Paris au fost uitaţi de autorităţi. La două săptămâni de la inundaţii, oamenii din cătunul aflat în judeţul Olt dorm şi acum în podurile caselor, pentru că locuinţele sunt încă pline de mâl. Mai grav este faptul ca animalele care au murit înecate se descompun pe marginea drumului. Și, dincolo de mirosul insuportabil, zona se poate transforma într-un focar de infecție. 26 de case din Paris au fost inundate la începutul săptămânii trecute de apele umflate ale râului Vedea. Peisajul este dezolant. Mulţi oameni încă dorm în podurile caselor pentru că locuinţele sunt pline de noroi. „Nu a venit nimeni. Am primit şase saltele”, spune o persoană afectată de inundații.Fântânile sunt pline de noroi. Mormane de gunoi sub care sunt şi păsările luate de viitură se văd pe marginea drumului şi în zonele unde apa bălteşte.„Miroase urât, foarte urât”, spune o altă persoană.„Apa e neagră în puțuri, nu poți nici să speli”, aduagă un alt om afectat de inundații. Autorităţile sanitare spun că şi-au făcut treaba.„Colegii mei medicii veterinari au fost în teren, aşa că toate localitățile care au fost afectate de inundaţii au fost monitorizate, au fost cadavrele strânse avem certificate emise de medicii veterinari”, afirmă Corneliu ştefan, director adjunct DSV OLT. La rândul lui, primarul susţine că nu a primit nicio plângere. „Nouă nu ne-a raportat nimeni animale moarte, am mers în zonă, nu am niciun animal mort”, spune Viorel Alexandru, viceprimar comuna Optaşi. Viitura a distrus din drumul din localitate, de curând asfaltat. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/In+Parisul+din+Olt+apa+de+la+inundatii+inca+balteste+iar+gainile

INUNDAŢII în Bucureşti, după ploile de vineri seară – VIDEOPloile torenţiale de vineri seară au produs inundaţii în mai multe zone din Capitală.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/In+Parisul+din+Olt+apa+de+la+inundatii+inca+balteste+iar+gainile

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/In+Parisul+din+Olt+apa+de+la+inundatii+inca+balteste+iar+gainile



11.08.2014

Zona Militari Residence se afla sub ape vineri seară, în urma ploilor abundente.Imaginile arată dificultatea cu care se deplasau automobilele în zonă. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/inundatii-in-bucuresti-dupa-ploile-de-vineri-seara-video-13061515

Proiectantii barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanti si pentru proiectul de la Rosia Montana Unul dintre cele mai grave accidente miniere din ultimii ani s-a produs in Canada la mina de exploatare a cuprului si aurului Mount Polley prin ruperea barajului iazului de decantare. Peste 10 milioane de metri cubi de apa si 4.5 milioane de tone de steril toxic s-au scurs in raurile si lacurile regiunii British Columbia pe 4 august. Conform publicatiei Vancouver Observer, sterilul ar putea contine, de asemenea, cianura (cianura de sodiu este folosita pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum si mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din arocamente; acelasi tip de baraj este preconizat si la Rosia Montana sau Certej. Analiza superficiala a conditiilor de mediu sau a stabilitatii amplasamentelor iazurilor de decantare de catre companiile miniere si atitudinea complice a autoritatilor de mediu creaza, in cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultata Knight Piasold, aceeasi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei. Iazul minei propuse la Rosia Montana ar fi situat la doar 2 km in amonte de orasul Abrud. Cercetarile realizate de Knight Piasold pentru amplasarea iazului de decantare si studiile metereologice in zona indica faptul ca suprainaltarea peretilor, precum si straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasarii unei membrane pe fundul iazului.Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o lista foarte lunga de accidente miniere cauzate de brese in peretii sau barajele iazurilor de decantare. Doua dintre acestea s-au produs in Romania, la Certej (1971) unde 89 de oameni au murit si Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiana, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de inot, ameninta in continuare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.mediafax.ro/social/inundatii-in-bucuresti-dupa-ploile-de-vineri-seara-video-13061515

http://www.mediafax.ro/social/inundatii-in-bucuresti-dupa-ploile-de-vineri-seara-video-13061515

11.08.2014

orasele Quesnel si Likely, ducand la interzicerea consumului de apa si declararea starii de urgenta in districtul regional Cariboo. Autoritatile analizeaza in prezent cauzele cedarii barajului, un purtator de cuvant al Ministerului Mediului canadian declarand ca au fost date, doar in luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depasirea nivelului permis al apelor uzate in iazul de decantare. Mai mult, liderul populatiei indigene (First Nations), Bev Sellers, a declarat ca semnalele lor privind siguranta iazului au fost continuu ignorate. Acesta este adevarul gol-golut despre mineritul modern. Genereaza catastrofe ce nu pot fi sub nici o forma justificabile sau scuzabile. In faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezinta cu emfaza ca folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau gres. Este si cazul RMGC care sustine ca lt;gt;, Odata acidentele insa produse, companiile dau faliment si ramane in sarcina statului sa remedieze prejudiciul produs. Acelasi scenariu s-a intamplat si la Baia Mare in 2000, a declarat Tudor Bradatan, reprezentant al retelei Mining Watch Romania. Am urmarit declaratiile liderului populatiilor indigene si preocuparea oamenilor din orasul Likely care incearca sa inteleaga ce li s-a intamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt intotdeauna dureroase, iar consecintele cele mai greu de suportat revin comunitatilor locale. In aceste clipe stam alaturi de populatiile indigene locale si de locuitorii regiunii British Columbia, a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/proiectantii-barajului-miniei-canadiene-mount-polley-consultanti-si-pentru-proiectul-de-la-rosia-montana/

Tipul de baraj minier propus pentru Rosia Montana este un pericol pentru populatie si mediu Barajul iazului de decantare de la mina de exploatare a cuprului si aurului Mount Polley, Canada, a cedat pe 4 august provocand unul dintre cele mai grave accidente miniere din ultimii ani. Peste 10 milioane de metri cubi de apa si 4,5 milioane de tone de steril toxic s-au scurs in raurile si lacurile regiunii British Columbia. Conform unui informari de presa a Alburnus Maior, acest tip de baraj, construit din arocamente, a fost propus si pentru exploatare de la Rosia Montana sau Certej.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.ecomagazin.ro/proiectantii-barajului-miniei-canadiene-mount-polley-consultanti-si-pentru-proiectul-de-la-rosia-montana/

http://www.ecomagazin.ro/proiectantii-barajului-miniei-canadiene-mount-polley-consultanti-si-pentru-proiectul-de-la-rosia-montana/

11.08.2014

Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultata Knight Piasold, aceeasi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei. Iazul minei propuse la Rosia Montana ar fi situat la doar 2 km in amonte de orasul Abrud. Acesta este adevarul gol-golut despre mineritul modern. Genereaza catastrofe ce nu pot fi sub nici o forma justificabile sau scuzabile. In faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezinta cu emfaza ca folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau gres. Este si cazul RMGC care sustine ca lt;lt;barajul prevazut in proiectul Rosia Montana a fost evaluat in detaliu sub aspectul riscurilor, iar expertii, atat romani cat si internationali, au confirmat ca este de 100 de ori mai sigur decat barajele iazurilor de decantare existente in lumegt;gt;, Odata accidentele insa produse, companiile dau faliment si ramane in sarcina statului sa remedieze prejudiciul produs. Acelasi scenariu s-a intamplat si la Baia Mare in 2000 , a declarat Tudor Bradatan, reprezentant al retelei Mining Watch Romania. Cercetarile realizate de Knight Piasold pentru amplasarea iazului de decantare si studiile metereologice in zona indica faptul ca suprainaltarea peretilor, precum si straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasarii unei membrane pe fundul iazului. Autoritatile analizeaza in prezent cauzele cedarii barajului, un purtator de cuvant al Ministerului Mediului canadian declarand ca au fost date, doar in luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depasirea nivelului permis al apelor uzate in iazul de decantare. Mai mult, liderul populatiei indigene ( First Nations ), Bev Sellers, a declarat ca semnalele lor privind siguranta iazului au fost continuu ignorate. Am urmarit declaratiile liderului populatiilor indigene si preocuparea oamenilor din orasul Likely care incearca sa inteleaga ce li s-a intamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt intotdeauna dureroase, iar consecintele cele mai greu de suportat revin comunitatilor locale. In aceste clipe stam alaturi de populatiile indigene locale si de locuitorii regiunii British Columbia, a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior. Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o lista foarte lunga de accidente miniere cauzate de brese in peretii sau barajele iazurilor de decantare. Doua dintre acestea s-au produs in Romania,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

11.08.2014

la Certej (1971) unde 89 de oameni au murit si Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiana, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de inot, ameninta in continuare orasele Quesnel si Likely, ducand la interzicerea consumului de apa si declararea starii de urgenta in districtul regional Cariboo. /Green Report, http://www.green-report.ro/tipul-de-baraj-minier-propus-pentru-rosia-montana-este-un-pericol-pentru-populatie-si-mediu//Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/dezastru-ecologic-in-canada-avertisment-pentru-rosia-montana-244871//Business 24, http://www.business24.ro/international/stiri-international/dezastru-ecologic-in-canada-la-o-mina-de-aur-milioane-de-tone-de-apa-toxica-revarsate-1548288

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.business24.ro/international/stiri-international/dezastru-ecologic-in-canada-la-o-mina-de-aur-milioane-de-tone-de-apa-toxica-revarsate-1548288



http://www.cotidianul.ro/dezastru-ecologic-in-canada-avertisment-pentru-rosia-montana-244871/

http://www.cotidianul.ro/dezastru-ecologic-in-canada-avertisment-pentru-rosia-montana-244871/

http://www.green-report.ro/tipul-de-baraj-minier-propus-pentru-rosia-montana-este-un-pericol-pentru-populatie-si-mediu/

http://www.green-report.ro/tipul-de-baraj-minier-propus-pentru-rosia-montana-este-un-pericol-pentru-populatie-si-mediu/

11.08.2014

Teme de mediuBani în plus la Sănătate, Educaţie, Apărare, tăieri la Finanţe şi Mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

11.08.2014

/Piata Financiara

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

11.08.2014

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABASe lucreazã pe pârâul Bascov La aproape doua saptamani de la viitura care a maturat Bascovul, urmele persista, desi toate fortele de interventie in situatii de urgenta au lucrat pentru indepartarea acestora. De trei zile angajatii de la Apele Romane lucreaza la indepartarea arborilor adusi de viitura pe paraul Bascov, in dreptul strazii Garlei. Este vorba de sute de metri cubi de lemn pe care viitura i-a lasat in curtile oamenilor, pe drum sau in albia raului. /Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/se_lucreaz_pe_paraul_bascov

Acţiune de decolmatare a pârâului Bascov 20 de persoane de la Apele Române au avut o acțiune de decolmatare în zona Strada Gârlei, a pârâului Bascov. Angajații de la Apele Române au acționat cu utilajele, iar cantitatea mare de lemn ce se adunase, acum a fost îndepărtată. /Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13324&catid=1&Itemid=8

Ecologizare pe pârâul BascovPe 29 iulie după-amiază, o teribilă viitură a măturat tot ce a întâlnit în calea ei la Bascov. Deşi de atunci au trecut două săptămâni, timp în care acolo au acționat forțe de intervenție pentru situații de urgență, urmele prăpădului încă sunt vizibile. Este motivul pentru care de trei zile angajați ai Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV) lucrează susținut pentru îndepărtarea copacilor doborâți de ape şi duşi în aval pe pârâul Bascov. Pe strada Gârlei din Piteşti sunt sute de metri cubi de material lemnos adus de viitură în curțile omenilor, pe drum sau în albia pârâului. Acolo au fost trimişi 20 de salariați de la ABAAV, un buldozer, un excavator şi un tractor cu remorcă. Se lucrează la îndepărtarea copacilor, a rădăcinilor, a crengilor, a altor resturi de materiale, la refacerea malurilor şi la degajarea secțiunilor de curgere. Alte echipe vor fi trimise în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13324&catid=1&Itemid=8

http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13324&catid=1&Itemid=8

http://www.absoluttv.ro/stiri/se_lucreaz_pe_paraul_bascov

11.08.2014

toate localitățile din județ unde încă sunt probleme. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/ecologizare-pe-paraul-bascov-36363.html

Se lucrează la decolmatare La aproape două săptămâni de la viitura care a măturat localitatea Bascov din Argeş, urmările sunt vizibile, deşi toate forţele de intervenţie în situaţii de urgenţă au lucrat zi lumină pentru îndepărtarea acestora. Spre exemplu, de trei zile angajaţii de la Apele Române lucrează la îndepărtarea arborilor aduşi de viitură pe pârâul Bascov. /TVR Craiova, https://www.youtube.com/watch?v=tlr7aY2jgA4

Se lucrează la decolmatarea pârâului BascovLa aproape două săptămîni de la viitura care a măturat Bascovul, urmele persistă, deşi toate forțele de intervenție în situații de urgență au lucrat pentru îndepărtarea acestora. De trei zile angajații de la Apele Române lucrează la îndepărtarea arborilor aduşi de viitură pe pîrîul Bascov, în dreptul străzii Gîrlei. Este vorba de sute de metri cubi de lemn pe care viitura i-a lăsat în curțile oamenilor, pe drum sau în albia rîului. Utilajele de la Apele Române - un excavator, un buldozer, un tractor şi 15-20 de salariați au lucrat pentru a decolmata o parte din albia pîrîului Bascov, pe care viituara a adus aluviuni, copaci, rădăcini, crengi şi alte obiecte. Cu ajutorul bulozerului şi al escavatorului au fost scoşi din apă sute de arbori iar albia şi malurile rîului au fost curățate şi refăcute. Echipele Apelor Române vor continua lucrările de decolmatare în zonele în care încă mai sînt probleme. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=60504&Itemid=375

Parcul “Lunca Argeşului”, viaţa după potopParcul Lunca Argeşului, curățat după potop Parcul “Lunca Argeşului”, realizat cu fonduri europene în Zăvoiul Piteştiului, a fost lovit în acest an de două ori de ape. Aleile şi spațiile verzi au fost acoperite de aluviuni şi de valurile furioase ale Argeşului, care acum curge molcom, fără să mai amintească decât pe alocuri de urgia de după ploile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=60504&Itemid=375


https://www.youtube.com/watch?v=tlr7aY2jgA4

http://ziarulargesul.ro/ecologizare-pe-paraul-bascov-36363.html

11.08.2014

abundente. Parcul a fost curățat, iar acum totul a revenit la normal. Pe malul apei se văd porțiuni care au fost desprinse, din cauza viiturii, aşa că e nevoie de consolidări. “Am făcut demersuri la Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea şi ni s-a promis sprijin. Trebuie să consolidăm malurile, pentru ca parcul să nu mai fie inundat”, ne-a spus primarul Tudor Pendiuc. Mâl și pește Malul drept, în sensul de curgere al râului, este plin de pescari. Apa tulbure le prieşte, ne spun, căci peştii trag mai bine. În apropiere de parc se văd şi pilonii unei tentative vechi de… pod, iar crengi uriaşe s-au înfipt în cel din mijlocul apei. Gradul de colmatare al cursului Argeşului, în zona Piteşti, este de 75%, aşa încât este nevoie de lucrări şi pentru curățarea albiei. Autoritățile susțin că o parte din aceste lucrări va fi făcută de firma care a câştigat licitația pentru construirea pasajului Podul Viilor. Lacăte și cătușe În parc au fost aduse şi două grilaje în formă de inimă, “inaugurate” de Dragobete, sărbătoarea dragostei la români. Pe acestea, conform unei tradiții europene inspirată de un roman de dragoste, se pot pune lacăte ale iubirii de către cupluri de îndrăgostiți care, astfel, îşi jură credință veşnică. Vreo 16 lacăte şi… o pereche de cătuşe sunt acum pe cele două dispozitive amplasate chiar lângă zona destinată unei discoteci din parc (capătul dinspre colonia ACH). Cei care doresc pot să îşi prindă lacătele iubirii în parcul crunt lovit de ape, dar care a revenit, iată, pentru a doua oară la viață în acest an… /Argesul, http://ziarulargesul.ro/parcul-lunca-argesului-viata-dupa-potop-36260.html

Edilul de la Bascov îşi bate joc de opinia publică„Apa s-a mutat!“, aşa se scuza, joi, în ziarul nostru, un primar lipsit de inteligență şi responsabilitate, în timpul celui de-al IV-lea mandat, cu state vechi în PSD Argeş # Și continua: „Comuna are 600 de ani de la atestarea ei documentară. Sînt sate vechi, de sute de ani... Pe atunci, au fost emise autorizațiile de construcție. 80% dintre localnici au semnat declarații pe propria răspundere cu privire la acest aspect. Pe vremuri nu era aşa, apa şi-a schimbat cursul, nu era pe acolo!“ # Vrea dom-nia-sa să ne convingă că nu el este de vină şi că nu a dat nici o autorizație de construcție pe lîngă albia pîrîului # Mai grav este faptul că 80% dintre localnicii comunei au semnat declarații pe propria răspundere cu privire la acest aspect şi-l întrebăm noi pe domnul edil în baza cărei legi s-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://ziarulargesul.ro/parcul-lunca-argesului-viata-dupa-potop-36260.html

http://ziarulargesul.ro/parcul-lunca-argesului-viata-dupa-potop-36260.html

11.08.2014

a realizat această înțelegere # Și dacă oamenii, chipurile, îşi asumă riscul construirii caselor, ce rol mai au primăria şi el, ca primar? În următoarele zile, Curierul va analiza amănunțit aceste declarații şi locația construcțiilor dărîmate de ape din comuna Bascov # Oare domnul primar Stancu nu-şi dă seama că este responsabil de ce s-a întîmplat în comună şi că aceste declarații imbecile nu au cum să-l absolve de vină? Oare PSD acceptă în continuare să nominalizeze la primării astfel de oameni slabi în funcția de primar? /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=60528&Itemid=373

Apele din Bascov curățate de Apele RomâneLa aproape două săptămâni de la viitura care a măturat Bascovul, urmele persistă, deşi toate forțele de intervenție în situații de urgență au lucrat pentru îndepărtarea acestora. De trei zile angajații de la Apele Române lucrează la îndepărtarea arborilor aduşi de viitură pe pârâul Bascov, în dreptul străzii Gârlei. Este vorba de sute de metri cubi de lemn pe care viitura i-a lăsat în curțile oamenilor, pe drum sau în albia râului. Utilajele de la Apele Române – un escavator, un buldozer, un tractor şi 15-20 de salariați au lucrat pentru a decolmata o parte din albia pârâului Bascov, pe care viituara a adus aluviuni, copaci, rădăcini, crengi şi fel de fel de obiecte. Cu ajutorul buldozerului şi al escavatorului au fost scoşi din apă sute de arbori iar albia şi malurile râului au fost curățate şi refăcute. Echipele Apelor Române vor continua lucrările de decolmatare în zonele în care încă mai sunt probleme. /Observator de Arges, http://www.observatordearges.ro/2014/08/08/apele-din-bascov-curatate-de-apele-romane/

Lucrari de decolmatare pe Bascov/Obsevator Antena 1, jurnal 08.08 minutul 3.56 http://pitestiantena1.ro/emisiuni/observator/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://pitestiantena1.ro/emisiuni/observator/

http://www.observatordearges.ro/2014/08/08/apele-din-bascov-curatate-de-apele-romane/

http://www.observatordearges.ro/2014/08/08/apele-din-bascov-curatate-de-apele-romane/



11.08.2014

Cabanele de la Voina s-au întors la ABAAV! La fel și utilajele! Cele două cabane de la Voina, ce fuseseră preluate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), în urma unor decizii dubioase ale fostului preşedinte ANAR, Vasile Pintilie, s-au întors de unde au plecat, adică în custodia Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV). Și asta chiar în urma unei decizii a ANAR. De asemenea, prin hotărâri ale Comitetului de Direcție al ABAAV, au fost anulate şi hârtiile aprobate de fostul director Ion Mutu Mazilu, prin care mai multe utilaje urmau să plece din Argeş definitiv sau pentru o anumită perioadă, în alte județe. În consecință, acestea vor rămâne la Piteşti. Fără a minimaliza în vreun fel meritele actualei conduceri ale ABAAV, este de menționat faptul că unul dintre cei mai fervenți susținători ai ideii de returnare, către județul Argeş, a cabanelor şi a utilajelor este fostul director al ABAAV, Adrian Moisescu. În ultima perioadă, el a dus o adevărată campanie de presă în care a atras atenția, pe lângă problema cabanelor şi a utilajelor, şi asupra pericolului mutării sediului central al ABAAV de la Piteşti la Giurgiu. /Ziar Obiectiv, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/30377-cabanele-de-la-voina-s-au-intors-la-abaav-la-fel-si-utilajele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/30377-cabanele-de-la-voina-s-au-intors-la-abaav-la-fel-si-utilajele



11.08.2014

Direcția Apelor nu va pleca din Argeș cât voi fi eu director!

/Ancheta, www.ziarancheta.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.ziarancheta.ro/

11.08.2014

“Nu sunt protejantul nimănui. Nu am nevoie!”

/Atitudine in Arges, www.atitudineinarges.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

11.08.2014

Directorul Marius Pârvu a pus lucrurile la punct

/Contra atacul Argesului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

11.08.2014

Teme similareÎn urma inundaţiilor, apa nu mai este potabilă în mai multe comune din judeţ În urma inundațiilor din ultima perioadă, conducerea DSP Argeş şi-a scos oamenii pe teren. Nu din alt motiv, ci pentru a verifica dacă apa din comunele afectate de inundații mai este potabilă sau nu. Probleme în ceea ce priveşte apa potabilă au fost la Arefu, Corbeni ,Vedea şi Bârla. Totodată echipele DSP Argeş au mers în teren şi pentru dezinfecția tuturor fântânilor. La Vedea, o rețea de apă potabilă a fost închisă Cum era de aşteptat, în urma ploilor abundente din ultima perioadă dar şi a inundațiilor, apa nu a mai fost bună de băut în mai multe comune din județ. Acest lucru îl spune conducerea DSP Argeş care, în ultima săptămână şi-a scos toate echipele de control în teren pentru a preleva probe de la reţelele publice de apă dar şi din fântâni. Astfel că, în urma probelor prelevate şi a analizelor efectuate în laboratoarele DSP probleme au fost descoperite în Arefu şi în Corbeni unde s-a rupt o conductă. Aici au fost luate măsuri şi problemele au fost remediate. Deasemenea în comuna Vedea, în Blejani apa nu este potabilă iar reţeaua a fost închisă. Aici s-a făcut dezinfecţie de două ori şi s-au prelevat probe din nou, aşteptându-se rezultatul analizelor. Nici în comuna Bârla lucrurile nu au stat prea bine, locuitorii de aici neavând apă potabilă nici până în prezent. În rest, în celelalte comune afectate de inundaţii nu au fost găsite probleme, apa fiind potabilă. Cum era de aşteptat, după inundaţii DSP Argeş a pus la dispoziţia locuitorilor din comunele afectate vaccinuri de hepatită şi tetanos. La acest moment, vaccinurile există în stocurile instituţiei şi deasemenea vor mai fi achiziţionate în continuare. Până la acest moment medicii de familie nu au semnalat niciun caz de îmbolnăvire. „ Avem pe stoc vaccinuri de tetanos şi hepatită şi vom mai achiziţiona în continuare. Până la acest moment medicii de familie nu au semnalat niciun caz de îmbolnăvire şi sper ca nici în continuare să nu existe probleme. Însă noi trebuie să fim pregătiţi şi să dispunem de vaccinuri”, a declarat Sorina Honţaru, director DSP Argeş. /Obiectiv Argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/30365-in-urma-inundatiilor-apa-nu-mai-este-potabila-in-mai-multe-comune-din-judet

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/30365-in-urma-inundatiilor-apa-nu-mai-este-potabila-in-mai-multe-comune-din-judet




11.08.2014

100.000.000 milioane de lei, devizul reparațiilor după inundațiile din Argeș Autoritățile județului au făcut o estimare a pagubelor produse de inundații, lista priorităților fiind transmisă Guvernului. Pentru rezolvarea tuturor problemelor, autoritățile ar avea nevoie de 100.000.000 milioane de lei, însă Guvernul a alocat deocamdată doar 12 milioane de lei Consiliului Județean. ”Cele mai mari pagube sunt în agricultură. Comparativ cu inundațiile de până acum, totalul pagubelor raportate după inundațiile din 29 şi 30 iulie depăşeşte 1.000 miliarde de lei. Consiliul Județean, Prefectura şi ISU au întocmit o listă cu urgențe, a fost înaintată Guvernului, urmând să primim 12 milioane de lei pentru lucrări de infrastructură în 17 localități”, a declarat preşedintele CJ, Florin Tecău. Printre cele mai urgente lucrări pe care autoritățile trebuie să le facă se numără reabilitarea digului din localitatea Bădeşti, comuna Bârla, dar şi reabilitarea DN Piteşti-Rm. Vâlcea, Piteşti-Drăgăşani şi a rutei care leagă municipiile Curtea de Argeş şi Câmpulung. Preşedintele CJ a mai precizat că banii pentru anul viitor de la Consiliul Județean vor fi repartizați în funcție de modul în care primarii se vor ocupa de curățarea şanțurilor din localități, majoritatea acestora fiind înfundate. /Ziarul profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/100-000-000-milioane-de-lei-devizul-reparatiilor-dupa-inundatiile-din-arges/

Sinistrații din Băbana nu primesc despăgubiri pentru că statul nu le-a asigurat caseleZeci de asistați social din comuna argeşeană Băbana, ale căror case au fost măturate de viiturile din ultimele săptămâni, nu vor putea fi despăgubiți, deşi aveau acest drept conform legii, potrivit gandul.info. Instituțiile abiliate îşi pasează responsabilitatea una alteia, iar rezultatul nu poate decât să-i nemulțumească pe amărâții loviți de puhoaie. Primăria Băbana dă vina pe Agenția județeană de prestații sociale, care ar fi trebuit să le achite oamenilor polițele obligatorii către PAID, societatea privată care administrează sistemul asigurărilor obligatorii pentru locuințe. În replică, Agenția Națională pentru Plăți şi Inspecție Socială (ANPIS) susține că agenția județeană s-a aflat în imposibilitatea de a-i asigura pe asistații din Băbana pentru că primăria comunei nu a transmis, la finele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/100-000-000-milioane-de-lei-devizul-reparatiilor-dupa-inundatiile-din-arges/

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/100-000-000-milioane-de-lei-devizul-reparatiilor-dupa-inundatiile-din-arges/

11.08.2014

anului trecut, lista cu persoanele beneficiare de ajutoare sociale, proprietari de locuințe. Este vorba de un număr de 30 de persoane din Băbana, beneficiari de ajutor social, cărora apele le-au luat casele şi care au aflat că nu pot primi despăgubiri de la PAID, pentru că de fapt nu sunt asigurați. Din cele 136 de case inundate în comuna Băbana, doar 8 au asigurări, iar două persoane au şi asigurare facultativă, pe lângă cea obligatorie. /Profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/sinistratii-din-babana-nu-primesc-despagubiri-pentru-ca-statul-nu-le-asigurat-casele/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABAIaşul se pregăteşte să înfrunte inundaţiile cu un sistem de 60 milioane euroConsiliul Județean a emis luna trecută un certificat de urbanism pentru un proiect european de peste 60 de milioane de euro.Avizul a fost dat pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad care va implementa proiectul „Watman - Sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor“. Investiţia se derulează la nivel naţional și presupune prevenirea inundaţiilor în zonele cele mai vulnerabile.În județul Iaşi, proiectul va fi implementat în localitățile Iaşi, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Aroneanu, Bălțați, Belceşti, Ceplenița, Ciurea, Deleni, Dumeşti, Horleşti, Lețcani, Lungani, Miroslava, Popricani, Ţibăneşti, Ţuțora şi Vlădeni. Proiectul este derulat prin fonduri europene, iar principalele obiective vizeză realizarea unui sistem de monitoring pentru bilanțul apei din baraje, a unui sistem de alarmare în zonele inundabile, a unui sistem de intervenție rapidă în perioadele de viituri şi poluări şi modernizarea sistemului de comunicații, precum şi integrarea sistemului meteorologic cu cel hidrologic şi de gospodărire a apelor. Investiția totală se ridică la 63 milioane de euro. Consiliul Județean a mai emis două certificate de urbanism pentru construcția a două ferme în comuna Golăieşti. Avizele au fost eliberate în vederea întocmirii Planurilor Urbanistice Zonele pentru o fermă de reproducere suine şi o fermă de vaci de lapte. Ambele vor fi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/sinistratii-din-babana-nu-primesc-despagubiri-pentru-ca-statul-nu-le-asigurat-casele/

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/sinistratii-din-babana-nu-primesc-despagubiri-pentru-ca-statul-nu-le-asigurat-casele/

11.08.2014

construite în comuna Golăieşti de către firma Emimis, respectiv Dumi-Dodo. Pentru ferma piscicolă din comuna Vlădeni, CJ a eliberat certificat de urbanism firmei C.C.&C PES S.R.L pentru a construi spații de cazare pentru muncitori. Dintre cele 19 certificate de urbanism eliberate de CJ luna trecută, se numără şi cel pentru muzeul Cucuteni. Astfel, Complexul Muzeal Moldova a obținut aviz pentru extinderea, sistematizarea, remodelarea funcțională şi amenjarea expoziției din muzeul arheologic Cucuteni. De asemenea, Primăria Miroslava a obținut un certificat pentru înființarea sistemului de canalizare în Valea Adâncă, iar Primăria Vânători, pentru modernizarea drumurilor de interes local. Societatea Bip Com Impex a mai obținut certificat pentru amenajarea unei platforme, a drumului de acces şi exploatarea agregatelor minerale din râul Siret pentru decolmatarea şi regularizarea albiei minore. Consiliul Județean a eliberat luna trecută şi 7 autorizații de construire, printre care şi unele pentru alimentarea cu energie electrică a sistemului de aterizare pentru noua pistă de la Aeroport şi instalarea unor echipamente şi senzori. /Ziarul de Iasi

Primăriile, NEPREGĂTITE să facă faţă INUNDAŢIILOR. Iar ne prind PLOILE pe picior greşit...35 de primării nu erau gata, în primăvară, să facă față ploilor torențiale, din cauza colmatării şanțurilor şi rigolelor de scurgere de pe cursurile de apă aferente acestora * Patru dintre localitățile în cauză se confruntau cu depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele de protecție ale cursurilor de apă * Mai multe primării nu au fonduri şi rezerve de materiale pentru a face piept inundațiilorPloile care vin cu o forță parcă din ce în ce mai mare, aducând după ele pagube materiale şi pierderi omeneşti, par să nu-i sperie pe edilii multora dintre localitățile din județ, întrucât au lăsat cursurile de apă la voia întâmplării. Mai mult, nici pe săteni situația nu pare să îi alarmeze, pentru că, aşa cum arată un raport prezentat în cadrul Prefecturii de către Sistemul de Gospodărire a Apelor, au fost identificate case şi anexe gospodăreşti ridicate, în unele localități, chiar în albii şi pe zonele de protecție ale cursurilor de apă. Astfel, este o dovadă de o inconştiență crasă atât din partea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

11.08.2014

localnicilor care aleg să îşi ridice acoperişul caselor exact în calea apelor, cât şi a edililor care nu se opun construcțiilor şi dau autorizații de construcție în asemenea spații.Apa s-ar scurge, dacă ar avea pe undeIstoria ne-a arătat că omul este prea mic să facă față naturii, dar ce ne facem când omul pare că stârneşte natura să se ridice împotriva sa? "Provocator" - cam acesta ar fi cuvântul pentru a descrie modul cum îşi trasează activitatea primarii a 35 de localități din județ. În loc să aibă grijă să nu îi stea în cale naturii, gălățenii par să facă totul pe dos. În urma unui control efectuat de Sistemul de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Comitetului Județean pentru Situații de Urgență şi Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), filiala Galați la un număr de 42 primării, pe raza a mai mult de trei sferturi dintre ele au fost constatate probleme la nivelul şanțurilor şi rigolelor de scurgere pe cursurile de apă. Au fost verificate 27 cursuri de apă, printre care Siret - cu primăriile aferente Cosmeşti, Lieşti, Fundeni şi Nămoloasa, râul Bârlad – cu primăriile aferente Ghidigeni, Drăgăneşti, Barcea, Tecuci şi Umbrăreşti, râul Tecucel – cu primăriile aferente Buciumeni, Nicoreşti şi Tecuci, râul Corozel – cu primăriile aferente Drăgăneşti, Barcea, Matca, Corod, râul Călmățui – Lieşti, râul Suhu - Corni, Suhurlui, Pechea, Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, râurile Bujoru şi Chineja. De asemenea, au fost verificate şi nouă formațiuni torențiale şi ravene, respectiv la primăriile Buciumeni, Nicoreşti şi Măstăcani, Cangrea – Priponeşti, Ravena Casa Ratesi şi Ravena Chirpic - Băleni, Torent Găunoasa - Valea Marului, Torent Protopop –Virlezi şi Torent Vlaicu - UAT Cuca.Rețeaua de rigole era, la momentul respectiv, parțial sau, în anumite zone, complet colmatată la Matca, Suhurlui, Folteşti, Târgu Bujor, Fârțăneşti, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Pechea, Virlezi, Cuca, Băleni, Valea Mărului, Cudalbi, Brăhăşeşti, Ţepu, Gohor, Ghidigeni, Drăgăneşti, Barcea, Matca, Corod, Buciumeni, Nicoreşti, Fundeni, Umbrăreşti, Lieşti, Independența, Iveşti, Șendreni, Nămoloasa, Schela, Smârdan, Frumuşița, Măstăcani, Băneasa, Tecuci şi Cosmeşti. La Barcea, Umbrăreşti, Iveşti şi Lieşti, în urma realizării lucrării de alimentare cu apă, o parte din rețeaua de şanțuri şi rigole marginale a fost astupată de către constructor. La Tecuci, Cosmeşti, Buciumeni şi Nicoreşti pe cursurile de apă inspectorii au găsit depozite necontrolate de deşeuri. De asemenea, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

11.08.2014

Suhurlui, Slobozia Conachi, Pechea, Cuca, Costache Negri, Brăhăşeşti, Ţepu, Gohor, Corni, Matca, Umbrăreşti, Lieşti şi Smârdan zonele de protecție şi albiile cursurilor de apă erau pline de vegetație şi lemne. La Suhurlui, Matca şi Slobozia Conachi râurile erau blocate, iar pe Valea Boului la Brăhăşeşti şi pe Ravena Ţolica, în zona aval la primăria Măstăcani au fost identificate construcții şi anexe gospodăreşti.Fără materiale în caz de situaţii de urgenţăMai multe primării nu sunt pregătite cu materiale în cazul unor situații de urgență şi nici nu aveau fonduri, la momentul verificărilor, pentru asemenea situații. Cu depozitele goale au fost surprinse primăriile Suhurlui, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Pechea, Virlezi, Cuca, Băleni, Smulți, Costache Negri, Valea Mărului, Cudalbi, Corni, Ghidigeni, Priponeşti, Drăgăneşti, Barcea, Buciumeni, Nicoreşti, Independența, Șendreni şi Cuza Vodă.Eroziunea produce colmatăriPotrivit raportului Sistemului de Gospodărire a Apelor, o problemă deosebită o constituie reapariția fenomenului de eroziune activă (de mal sau talveg) pe mai multe formațiuni torențiale din județ. „Este vorba în special de ravenele care străbat sau sunt limitrofe intravilanelor comunelor Suceveni, Gohor, Măstăcani, Valea Mărului, Fârțăneşti, Vârlezi, Băneasa şi care prin eroziune şi antrenarea materialului aluvionar produc în aval colmatări de canale, poduri şi podețe, infrastructură rutieră sau feroviară sau locuințe şi anexe gospodăreşti”, arată raportul.Torenţii și ravenele dau de furcă gospodarilorÎn zona ravenei Tzolica, patru gospodării au fost colmatate în proporție de peste 60 la sută prin ruperea unui prag de pe ravenă în urma precipitațiilor torențiale din septembrie 2013. De asemenea, în zona respectivă pe o lungime de aproximativ 200 de metri canalele marginale ale DN 25 au fost colmatate complet.Urmări ale ploilor din maiÎn comuna Măstăcani, pe DJ 242, în intravilanul comunei, pe porțiunea cuprinsă între intrarea în satul Chiraftei dinspre Folteşti şi biserica nouă, canalele marginale ale drumului sunt complet colmatate în urma precipitațiilor torențiale din luna mai 2014.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

11.08.2014

De asemenea, drumurile comunale reabilitate în intravilan în zona râului Roşcani (Valea Părului) au rigolele marginale fie subdimensionate, fie nu există deloc şanțuri marginale de interceptare a scurgerilor, lucru care produce inundarea gospodăriilor din aval de aceste drumuri.Luna aceasta, un nou control de verificareÎn urma controalelor efectuate în primăvară, primăriile prinse cu mâța în sac au primit o serie de sarcini pentru rezolvarea problemelor înregistrate, cum ar fi refacerea, decolmatarea sau curățarea rețelei de rigole şi şanțuri, eliminarea depozitelor de deşeuri necontrolate din zona de protecție a cursurilor de apă sau alte zone, dar şi igienizarea cursurilor de apă. Dacă lucrările au fost efectuate, nu se ştie deocamdată, pentru că de atunci şi până acum, niciun alt control nu a mai fost efectuat. Potrivit comisarului de mediu, Mărioara Gătej, un nou control în teren pentru verificarea măsurilor de decolmatare pe care Primăriile le-au avut de efectuat este mai mult decât necesar. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă – Prut Bârlad, Dan Buruiană, ne-a confirmat că un nou control tematic nu a fost încă făcut.“Controalele tematice se fac periodic, cam o dată pe anotimp. Dacă ultimul control a fost efectuat în primăvară, vom mai efectua unul până la sfârşitul verii. S-au trasat atunci nişte sarcini şi vom verifica dacă primăriile au dus la bun sfârşit acele sarcini”, a declarat purtătorul de cuvânt ABA Prut – Bârlad, Dan Buruiană.Ce spun primarii despre starea cursurilor de apăDacă, în primăvară, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Garda de Mediu au găsit jale în județ la nivelul stării rigolelor şi şanțurilor de scurgere de pe cursurile de apă, iată ce spun câțiva dintre primarii care au fost identificați ca fiind nepregătiți pentru o eventuală ploaie torențială. Petrache Năstase, primar Buciumeni: „Da, am decolmatat tot ce era de decolmatat, am curățat, am ridicat depozitele necontrolate de deşeuri şi acum suntem pregătiți în cazul unor ploi torențiale. Am fost pregătiți în cazul unor ploi mai mari, cum au fost cele din 2007, aşa că suntem pregătiți şi acum. În ceea ce priveşte fondurile în caz de situații de urgență, nu avem decât fondurile locale. După posibilități, în caz că va veni vreo ploaie torențială, vom încerca să facem față". Ionel Boghiu, primar Nicoreşti: „Mai sunt probleme pe Tecucel, pentru că încă nu e terminată lucrarea celor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

11.08.2014

de la Apele Române. Pe pârâul Valea Rea nu sunt probleme foarte mari, pentru că am mai îndiguit, dar Doamne fereşte să vină vreo ploaie torențială! În acest moment nu am fonduri pentru situații de urgență, pentru că am o sumedenie de alte probleme. Dacă, să spunem, va fi o situație de urgență, atunci voi muta banii de la alte capitole pentru fondul de urgențe. Avem destule probleme şi nu pot ține banii blocați pentru fondurile de urgențe. Cred că nicio primărie nu-şi permite aşa ceva. Avem 80 de kilometri de drumuri. Avem probleme la alimentarea cu apă, pompele se duc mereu, pentru că sunt forțate. Mai am pompe neplătite”. Ion Tuchiluş, primar Cosmeşti: „Noi nu am avut probleme, pe Siret, cu blocajele. Singura problemă ar fi malul stâng al barajului, care trebuie consolidat, dar avem date că ar putea începe lucrările. În cazul în apar probleme, dispunem de utilaje, avem şi Asociații care au utilaje de la care putem lua”.Colmatări în lanţ în Gohor Un raport al Sistemului de Gospodărire a Apelor, din luna mai a.c., arată că, din cauza colmatării canalelor de evacuare a scurgerilor de pe ravene, în comuna Gohor, apa pluvială deversează acostamentul DC 88, colmatează podețele aferente acestui drum şi inundă o parte din gospodăriile din comună.Urmările vechilor viituri: o gospodărie și un drum din Valea Mărului sunt în pericolO gospodărie şi acostamentul drumului DJ 251 G Valea Mărului – Vârlezi sunt puse în pericol din cauza ruperii celor două baraje de greutate de pe torentul Găunoasa, din comuna Valea Mărului. Cele două baraje de greutate sunt distruse complet de viitura din septembrie 2013. /Viata Libera

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABA2016 – schimbarea la față a PocloșuluiConducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş promite că în 2016 Pocloşul va avea cu totul altă față decât în prezent. Astfel, şeful SGA Mureş Nicolae Bărbieru a declarat că lucrările demarate în acest an constau în refacerea integrală a apărărilor de maluri, care vor fi sprijinite pe o grindă din beton, dar şi în montarea de rigole

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

11.08.2014

prefabricate din beton armat pe axul pârâului, care în perioadele deficitare de apă vor tranzita debitele mici ale apelor pârâului Pocloş. „Aceste rigole vor conferi cu totul alt aspect şi din punct de vedere estetic şi funcțional, iar în acest fel se va împiedica, în viitor, dezvoltarea vegetației acvatice în albia cursului de apă, vegetație, acum prezentă pe sectoarele nereabilitate”, a declarat Bărbieru care mai spune că valoarea integrală a proiectului de reabilitare a pârâului Pocloş este de circa 1 milion euro, însă, la finalul lucrărilor, administrația locală va putea amenaja pe malul Pocloşului piste pentru biciclişti, dar se va putea opera, parțial, şi acoperirea pârâului pentru amenajarea unor locuri de parcare. /24 de ore mureșene, Ms/ http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/2016-schimbarea-la-fata-a-poclosului.html

Teme similareInvestiţie la Uzina de apă din LuduşPrimarul oraşului Luduş, Cristian Moldovan, a anunțat joi, 7 august, demararea unei investiții de aproximativ 20 de milioane euro la Uzina de apă din Luduş. „Este vorba despre un proiect de mediu, o investiție în Uzina de apă, pentru tratarea apei, pentru o stație de epurare a apei pentru oraş – pentru că stația veche de epurare era şi este a fabricii de zahăr din Luduş – şi totodată rețele de canalizare şi extindere a rețelei de apă. Valoarea proiectului este de aproximativ 20 de milioane de euro, este cea mai mare investiție care s-a făcut în Luduş după 1989”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, Cristian Moldovan. „Finalizarea proiectului este prevăzută în luna decembrie 2015. Investiția este realizată din fonduri europene şi noi avem o cofinanțare de 2% din valoarea totală a proiectului, care este asigurată din bugetul local”, a mai spus primarul oraşului Luduş. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/investitie-la-uzina-de-apa-din-ludus/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.zi-de-zi.ro/investitie-la-uzina-de-apa-din-ludus/



http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/2016-schimbarea-la-fata-a-poclosului.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/2016-schimbarea-la-fata-a-poclosului.html

11.08.2014

Descoperă Rowmania la Alba Iulia. Câştigătorii competiţiei de canotci pe râul Mureş. Cine merge în finală, la TulceaDuminică, pe râul Mureş, lângă Alba Iulia, a fost ziua competiției de canotci. A doua ediție e evenimentului „Descoperă Rowmania” a adunat 27 de echipaje care au răspuns invitației organizatorilor de a promova mişcarea fizică prin folosirea ambarcațiunilor cu vâsle, un număr dublu de participanți față de ediția de anul trecut. Câştigătoarea competiției a fost echipa “Pirații din Oarda”, care va merge în finală, în 31 august, la Tulcea. Chemați cu mic, cu mare la cea de a doua întâlnire cu natura, cu canotca, distracția şi voia bună fiind garantate în compania marelui campion Ivan Patzaichin, peste 300 de albaiulieni şi nu numai au răspuns invitației. Indiferent de vârstă, constituție sportivă sau de experiență, participarea la competiția de vâslit în canotci de 10+1 locuri a fost gratuită.Pe cele trei canotci de competiție s-au înscris următoarele echipaje:Chilia: „Carolina”, „Ping şi Pong”, „Presa”, „TDL Alba”, „Observatorii”, „Unlimited Adventure”, „Crucea Roşie Alba”, „Krisopolis”, „Păduricea Prichindeilor”.Sulina: „Coca cola”, „Briza Nerone”, „Rowmaniacii”, „Zen Gym”, „Penitenciarul Aiud”, „Haiducii Albei”, „Pirații din Oarda”, „Lupii”, „Albaiulienii”Sfântu Gheorghe: „Amatorii”, „Scandinavia”, „Guns”, „STP”, „Zimbrii”, „Olandezul zburător, „Vânt la pupa”, „Sendy Club”, „Tri Cocenii”.Chiar dacă a avut “avantajul” de a-l avea drept cârmaci chiar pe maestrul Ivan Patzaichin, în concurs, echipajul presei din Alba Iulia pierdut ân fața echipei campioane de anul trecut, ISU Alba. În finala competiției de la Alba Iulia au intrat echipele “Pirații din Oarda”, “Sendy Club” şi “Rowmaniacii”. Timpul cel mai bun a fost obținut de echipajul “Pirații din Oarda”. Echipa ISU Alba, “Rowmaniacii”, campioana de anul trecut, s-a clasat pe locul doi.Evenimentul a început duminică, 10 august, după ora 9.30, în zona podului rutier peste Mureş – cartierul Partoş, ieşirea spre Sebeş.“Traseul” concursului a fost pe o distanță de 200 metri, iar culoarele au fost delimitate prin balize. Participanții au făcut un “tur de încercare”, pentru a se acomoda cu ambarcațiunile şi cu modul de comunicare eficient între ei în timpul concursului. A

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

11.08.2014

câştigat echipajul care a parcurs distanța în cel mai scurt timp. Totodată, pe o porțiune a Mureşului, participanții care s-au înscris în concurs sau alți amatori au avut posibilitatea să vâslească gratuit, concomitent cu desfăşurarea concursului, în canotci şi ambarcațiuni puse la dispoziție de organizatori. Concurenții au primit tricouri personalizate, dispoziție veste de salvare, echipaje de intervenție, iar participanții au avut la dispoziție şi corturi, scaune şi apă plată gratuită. Cei mai buni timpi din fiecare serie au intrat în semifinale şi ulterior, în finală. A doua ediție a evenimentului “Descoperă Rowmania” a fost organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, în colaborare cu Primăria Alba Iulia, pentru promovarea sporturilor nautice. Rowmania este inițiativa multiplului campion olimpic la canoe, Ivan Patzaichin, de încurajare a mişcării fizice prin folosirea ambarcațiunilor cu vâsle. Evenimentul include o mai bună înțelegere şi interpretare a naturii, în liniile conceptelor de dezvoltare durabilă şi antreprenoriat social. Rowmania este proiectul de promovare a bărcii cu vâsle, o nouă bicicletă a apelor, cu care să te plimbi ori de câte ori vrei să te relaxezi, în weekend sau în vacanță, în preajma oraşelor sau pe traseele sălbatice şi în rezervațiile naturale. /Alba 24, http://alba24.ro/foto-descopera-rowmania-la-alba-iulia-castigatorii-competitiei-de-canotci-pe-raul-mures-cine-merge-in-finala-la-tulcea-338448.html

Descoperă Rowmania – sute de albaiulieni vâslesc alături de Ivan Patzaichin pe Râul Mureș. Concurs în desfășurareChiar în aceste momente, la Alba Iulia, sute de temerari se înfruntă între ei şi cu călura toridă pentru câştigarea concursului de vâslit viteză, în cadrul celei de a doua ediții desfăşurate în municipiul nostru a evenimentului Descoperă Rowmania, în zona Podului rutier peste Mureş – Cartierul Partoş.Legendarul campion român la caiac-canoe, Ivan Patzaichin, inițiatorul acestui concept de eveniment şi prim-coordonatorul echipajelor concurente s-a arătat plăcut impresionat de interesul pe care albaiulienii îl arată pentru festivalul Descoperă Rowmania, la concursul de vâslit viteză în canotci, înscriindu-se nu mai puțin de 27 de echipaje, formate din 10+1 membri. Ivan Patzaichin a acceptat propunerea “echipei Presei” de a li

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://alba24.ro/foto-descopera-rowmania-la-alba-iulia-castigatorii-competitiei-de-canotci-pe-raul-mures-cine-merge-in-finala-la-tulcea-338448.html



11.08.2014

se alătura în cadrul competiției. Rămâne însă de văzut cât de bine vor reuşi să profite de acest avantaj jurnaliştii din Alba, având în vedere concurența acerbă.În puținele momente de răgaz, energicul campion a participat la sesiuni de autografe şi fotografii cu absolut toți cei interesați să imortalizeze o amintire frumoasă pe maul Mureşului. Participanții au fost instruiți să vâslească, să dirijeze ambarcațiunea şi să comunice între ei în timpul concursului. Totodată, pe o porțiune a Mureşului, participanții care s-au înscris în concurs, sau alți amatori, profită de faptul că pot să vâslească gratuit, concomitent cu desfăşurarea concursului, în canotci şi ambarcațiuni puse la dispoziție de organizatori. Distanța care trebuie parcursă este de 200 metri iar culoarele sunt delimitate prin balize. Mai multe echipaje sunt formate din juniori şi seniori politicieni din cadrul ACL Alba, lipsând cu desăvârşire cei de la PSD. Singurul incovenient în ceea ce priveşte organizarea evenimentului, având în vedere temeratura de 30 de grade Celsius şi soarele torid, poate fi faptul că spațiile amenajate cu umbră sunt foarte puține şi insuficiente.Descoperă Rowmania – România naturală văzută din barcă, o inițiativă a lui Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari sportivi ai României, născut în Delta Dunării, la Mila 23, a devenit o campanie națională de promovare a patrimoniului național ce urmăreşte descoperirea României naturale, prin promovarea mişcării în aer liber. Obiectivul acestei campanii este să reapropie oamenii de natură şi să-i reconecteze la aceasta, având ca instrument canotca şi ca activitate vâslitul. Primăria Municipiului Alba Iulia a sprijinit financiar evenimentul cu circa 30.000 de lei. Organizatorii festivalului sunt Asociația “Ivan Patzaichin – Mila 23“ şi administrația locală.Echipaje înscrise în competiţie1.Crucea Roşie Alba2.Pirații din Oarda3.Carolina RRbabababa4.STP5.Unlimitetd Adventure6.Haiducii Albei7.Sendy Club

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

11.08.2014

8.Coca-Cola9.Zen Gym10.Albaiulienii11.Observatorii12.Penitenciarul Aiud13.Lupii Apulonului14.Amatorii15.Zimbrii16.Guns17.Briza Nerone18.Vânt din Pupa19.Tri Coceni20.Scandinavia21.Krysopolis22.Pădurea Prichindeilor23.TDL Alba24.Rowmaniacii25.Ping şi Pong26.Presa Alba27.Olandezul Zburator. /Ziar Unirea, http://www.ziarulunirea.ro/foto-descopera-rowmania-sute-de-albaiulieni-vaslesc-alaturi-de-ivan-patzaichin-pe-raul-mures-concurs-in-desfasurare-279870.html

Circa 455.000 de lei costă exproprierile pentru aducţiunea de apă Sântămărie Orlea –DevaImplementarea unui important proiect din fonduri europene în judeţul Hunedoara va duce la exproprierea a circa 10 hectare de teren aflate în proprietatea locuitorilor din cinci orașe și comune. Consiliul Județean (CJ) Hunedoara a aprobat alocarea a aproximativ 455.000 de lei în vederea plății despăgubirilor pe care le vor primi proprietarii ce vor trebui să-şi cedeze o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ziarulunirea.ro/foto-descopera-rowmania-sute-de-albaiulieni-vaslesc-alaturi-de-ivan-patzaichin-pe-raul-mures-concurs-in-desfasurare-279870.html



11.08.2014

parte din terenuri pentru a fi traversate de tronsoanele conductei de aducțiune a apei tratate pentru alimentarea oraşelor Hațeg, Călan, Simeria şi Deva, precum şi pentru alte 14 localități. Aceasta va fi reabilitată şi parțial înlocuită în cadrul unui proiect european, în valoare de aproximativ 24 de milioane de lei, ce va fi pus în practică de societatea Apa Prod SA Deva.O nouă soluţie tehnicăAceasta este cea de-a doua procedură de expropriere ce a fost aprobată de CJ Hunedoara, în cadrul proiectului, după ce, în luna ianuarie 2014, Apa Prod SA Deva a cerut declanşarea unei acțiuni similare pe un coridor cu lățimea de 10 metri pe raza unităților administrativ teritoriale Sântămărie Orlea, Bretea Română şi Călan, şi respectiv 6 metri în Simeria şi Deva, aceste suprafețe de teren fiind necesare pentru a fi ocupate de conducta de aducțiune a apei tratate. Pentru această primă procedură de expropriere, CJ Hunedoara a aprobat suma de aproape 300.000 de lei. Însă, în luna martie 2014, Apa Prod SA Deva a renunțat la aceste exproprieri şi a revizuit soluția tehnică a proiectului. În urma noii soluții, s-a decis relocarea conductei pe unul dintre tronsoane cu lungime de 1.100 metri, precum şi îngustarea coridorului de expropriere de la 10 sau 6 metri, la 5 metri, pe toată lungimea traseului conductei.Investiția implică, pe lângă reabilitare, şi înlocuirea unor tronsoane de conductă veche, în lungime totală de aproape 27 de kilometri, între localitățile Sântămărie Orlea şi Sântămăria de Piatră, Batiz şi Simeria – Sântuhalm. „Reabilitarea conductei de aducțiune Sântămărie Orlea – Deva presupune înlocuirea pe aproximativ 27 de kilometri din 35 a vechii conducte, cu una din fibră de sticlă cu răşini sintetice, a căror durată de viață este de o sută de ani”, susține directorul general al Apa Prod Deva, Victor Arion.Cele mai scumpe terenuri – la Deva și SimeriaCa urmare a noilor planuri, Apa Prod SA Deva a cerut CJ Hunedoara aprobarea unui alt proiect de hotărâre în care suma destinată exproprierilor este mai mare cu circa 150.000 de lei, ajungând de la aproape 300.000 de lei la 454.334 lei, bani ce vor fi folosiți pentru a acoperi despăgubirile după cedarea a aproape 117.000 de metri pătrați de teren, circa 11 hectare. Astfel, potrivit proictului de hotărâre aprobat de CJ Hunedoara, cea mai mare suprafață de teren ce trebuie expropriată pentru trecerea conductei se află pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

11.08.2014

raza comunei Bretea Română, aici fiind nevoie de circa 51.000 de metri pătrați, iar valoarea despăgubirilor fiind de aproape 30.000 de lei. Pe de altă parte, cea mai mică suprafață ce va trebui expropriată în cazul acestui proiect se află pe raza localităților Deva şi Simeria. Aici, proiectul necesită 12.200 de metri pătrați, însă pentru despăgubirea proprietarilor se va plăti cea mai mare sumă, 366.000 de lei. /Servus Hunedoara, Hd/ http://www.servuspress.ro/circa-455-000-de-lei-costa-exproprierile-pentru-aductiunea-de-apa-santamarie-orlea-deva_97344.html

Furtuna de ieri după masă a provocat pagube în judeţul Mureş Cel mai afectat a fost municipiul Reghin, unde un arbore a căzut pe un garaj, iar o gospodărie a fost inundată. Tot în zona Reghin, pompierii au fost sesizați pentru a interveni la degajarea unui arbore căzut pe o casă abandonată.Îl puteți asculta mai jos pe purtătorul de cuvânt al ISU Horea Mureş, Mihai Gagyi. Meteorologii avertizează că în această perioadă instabilitatea atmosferică va fi accentuată, iar izolat se pot înregistra cantități de apă mai însemnate. /Radio România Tg. Mureș, Ms/ http://www.radiomures.ro/stiri/furtuna_de_ieri_dupa_masa_a_provocat_pagube_in_jude_ul_mure_.html

Decolmatările au scăpat comuna Zam de inundaţiiComparativ cu 2013, când administrația din Zam se confrunta cu problema inundațiilor, anul curent, acestea au ocolit comuna. Cel puțin până în momentul de față. Asta şi pentru că, preventiv, aici s-a derulat un proces de decolmatare a râurilor şi pârâurilor.„Am explicat oamenilor că pe malurile de pârâu şi de râu nu se lasă material lemnos sau resturi vegetale. I-am rugat inclusiv să-şi curețe fiecare, partea frontală a casei. Pe de altă parte, nu am avut nici deversări mari de torenți, în acest an, față de anul trecut când am întâmpinat necazuri cu inundațiile. Ne-am apucat, din primăvară, de decolmatări. Cu preponderență, le-am făcut în satele Sălciva şi Pojoga şi am mai rezolvat cu un canal agricol şi un şanț mai mare din Zam. În total, am curățat vreo 15 kilometri de şanțuri, iar aici mă refer la cele principale. Din cauza bugetului sărăcăcios, nu putem acoperi totul, deodată, comuna având sute de kilometri de şanțuri. Cam circa 25 la sută am reuşit însă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.mesagerulhunedorean.ro/decolmatarile-au-scapat-comuna-zam-de-inundatii

http://www.radiomures.ro/stiri/furtuna_de_ieri_dupa_masa_a_provocat_pagube_in_jude_ul_mure_.html

http://www.radiomures.ro/stiri/furtuna_de_ieri_dupa_masa_a_provocat_pagube_in_jude_ul_mure_.html

http://www.servuspress.ro/circa-455-000-de-lei-costa-exproprierile-pentru-aductiunea-de-apa-santamarie-orlea-deva_97344.html

http://www.servuspress.ro/circa-455-000-de-lei-costa-exproprierile-pentru-aductiunea-de-apa-santamarie-orlea-deva_97344.html

11.08.2014

să rezolvăm, dar urmează şi restul. Lucrările le facem în mod profesionist, cu o firmă de profil. Nu am apelat la serviciile celor care beneficiază de ajutor social (Legea 416), deoarece sunt puțini. La ei apelăm în cazul unor lucrări gen pietruire, cosit etc.”, a subliniat Sorin Nistor (foto), primarul comunei Zam. Acesta are şi o invitație de adresat consătenilor săi, fiilor satului, precum şi tuturor hunedorenilor, pe care îi roagă să ia parte la Zilele Comunei, eveniment care se va desfăşura în 15, 16 şi 17 august. /Mesagerul Hunedorean, Hd/ http://www.mesagerulhunedorean.ro/decolmatarile-au-scapat-comuna-zam-de-inundatii

NEWS – ALERT Ploile au făcut prăpăd în satul Boş (VIDEO)Ploile torențiale au provocat inundații în satul Boş. Torenții au acoperit şoseaua care străbate satul, iar scurgerile de pe versanți au dus la inundarea mai multor gospodării.Oamenii au ieşit din case pentru a îndepărta bolovanii şi pietrişul care a acoperit carosabilul şi a făcut aproape imposibilă circulația maşinilor prin sat. /Ziarul Hunedoreanului, Hd/ http://zhd.ro/news-alert-ploile-au-facut-prapad-satul-bos-video/

Teme de mediuPrimăria Tîrgu-Mureș are dificultăți în toaletarea arborilor de la Grădina ZoologicăPrimarul Dorin Florea a declarat vineri, într-o conferință de presă, că nu poate interveni în habitatul animalelor de la zoo, din cauza unor amenajări care fac dificile intervențiile.Este vorba despre plasele de protecție în jurul cărora s-au dezvoltat arborii, iar înlăturarea lor ar fi prea costisitoare. Primăria a găsit totuşi o soluție, spune Florea.Primarul Dorin Florea a mai precizat că Tîrgu-Mureşul este singurul oraş din țară în care nu a căzut niciun arbore peste o maşină staționată. /Radio România Tg. Mureș, Ms/ http://www.radiomures.ro/stiri/primaria_tirgu_mures_are_dificultati_in_toaletarea_arborilor_de_la_gradina_zoologica.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.radiomures.ro/stiri/primaria_tirgu_mures_are_dificultati_in_toaletarea_arborilor_de_la_gradina_zoologica.html

http://www.radiomures.ro/stiri/primaria_tirgu_mures_are_dificultati_in_toaletarea_arborilor_de_la_gradina_zoologica.html

http://zhd.ro/news-alert-ploile-au-facut-prapad-satul-bos-video/





11.08.2014

Pagube de 45.000 de lei! Urșii și mistreții le dau bătăi de cap proprietarilor de terenuri Agricultorii sibieni au suferit, în acest an, pagube de aproximativ 45.000 de lei din cauza animalelor sălbatice. Mistreţii, urși și lupii au distrus culturile agricole și silvice și au dat iama în efectivele de ovine și bovine.Pagubele pot fi recuperate din fondurile puse la dispoziție de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, dacă sunt respectați paşii prevăzuți într-o hotărâre de Guvern din 2008. 20 de cazuriPotrivit inspectorilor de mediu, în 2014 au fost înregistrate, la Agenția de Protecția Mediului Sibiu, 20 de cazuri de distrugeri de culturi agricole şi animale domestice omorâte. Cele mai multe cazuri s-au petrecut în comuna Porumbacu de Jos, unde urşii au omorât oi şi bovine. Întâmplări asemănătoare au avut loc în Șeica Mare, Jina, Slimnic, Laslea, Apoldu de Jos, Poplaca şi Bazna. Au fost distruse culturi de porumb şi cartofi, stupid de albine şi omorâte animale domestice, între care oi, bovine şi porci. Cele mai multe evenimente au loc în apropierea fondurilor de vânătoare.Pierderi însemnatePrintre cazurile cu pagubele cele mai mari sunt cele petrecute în ultimele luni la Porumbacu de Jos, Șeica Mare şi Poplaca. La Șeica Mare, mistreții au distrus, în luna mai, 5,14 hectare de porumb. Valoarea pagubelor se ridică la 8.198 de lei. După o lună, în iunie, urşii au dat iama într-o gospodărie şi au omorât cinci porci, paguba fiind de 7.200 de lei. De asemenea, în aprilie, în Poplaca, urşii au mâncat 21 de oi, pierderile proprietarului fiind de 10.500 de lei. „Pierderile provocate de animale sălbatice sunt o problemă constantă cu care se confruntă localnicii din Șeica Mare. Periodic se întâmplă astfel de incidente cu urmări costisitoare. Noi, ca autorități locale, ne facem datoria care ne revine prin lege, de a constata daunele şi a susține demersurile pentru despăgubiri“, spune Nicolae Șuşa, primarul comunei Șeica Mare.Proceduri legaleAgricultorii care suferă daune la culturile agricole sau pierd din efectivele de animale trebuie să anunțe autoritățile locale în termen de 24 de ore. Primarul este obligat,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

11.08.2014

potrivit hotărâri de Guvern, să convoace în următoarele 24 de ore o comisie care să ateste pagubele. Din această comisie, fac parte autoritățiile locale, reprezentanți ai Agenției de Protecția Mediului Sibiu şi ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov. După constituirea comisiei, se trece la evaluarea pagubelor din teren. Se stabileşte valoarea pierderilor, apoi documentația se trimite la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea obținerii despăgubirilor. Există, însă, un alt aspect de care proprietarul trebuie să țină cont. În zone cu astfel de riscuri, proprietarul trebuie să asigure paza suprafețelor agricole şi a efectivelor de animale. Acesta este principalul criteriu de care se ține cont atunci când ministerul acordă despăgubirile financiare. Trebuie menționat că daunele sunt achitate în funcție de prețul pieței. De regulă, Guvernul achită daunele în şase luni de la finalizarea documentației. /Monitorul de Mediaș, Sb/ http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/pagube-de-45000-de-lei-ursii-si.html#more

Gestionarea deșeurilor trece într-o nouă etapă Consiliul Judeţean a anunţat finalizarea lucrările de construcţii din cadrul proiectului „Sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Sibiu“ (SMID).Proiectul poate trece la finalizarea documentelor necesare delegării atât a activității de colectare şi transport a deşeurilor, cât şi a operării instalațiilor realizate prin proiect, astfel încât în 2015 să intre în operare noul sistem de management al deşeurilor.Început în urmă cu doi aniLucrările începute în 2012 au constat din închiderea şi ecologizarea a cinci mari depozite neconforme (Avrig, Cisnădie, Agnita, Remetea şi Tălmaciu) şi din construirea a două stații de compostare a deşeurilor biodegradabile, la Șura Mică şi la Târnava, precum şi a unei stații de sortare a deşeurilor reciclabile la Șura Mică. Cel mai mare depozit neconform, cel de la Remetea, acoperea o suprafață cât 17 terenuri de fotbal. „Este cel mai mare proiect realizat din fonduri europene la nivelul județului Sibiu. Vom ajunge curând la un stadiu modern de colectare, selectare şi valorificare a deşeurilor în toate localitățile, pornind de la cele mai mici şi până la municipiul Sibiu. Rezultatul final este acela că, pe lângă un mediu mai curat, locuitorii județului vor plăti mai puțin pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/pagube-de-45000-de-lei-ursii-si.html#more

http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/pagube-de-45000-de-lei-ursii-si.html#more

11.08.2014

deşeuri, deoarece acestea vor fi valorificate la maxim, aşa cum se întâmplă acum în toate țările UE“, a anunțat Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Județean.Colectare modernăUn element nou în gestionarea deşeurilor municipale va fi compostarea deşeurilor biodegradabile. Deşeurile biodegradabile menajere, cele din grădini, parcuri şi piețe vor fi transformate în compost - un îngrăşământ natural de cea mai bună calitate pentru agricultură, în special pentru horticultură. În acest scop, au fost construite două mari stații de compostare, la Șura Mică - pentru zona Sibiu, cu o capacitate anuală de prelucrare de 18.600 de tone de deşeuri, şi la Târnava - pentru zona Mediaş, de 6.500 de tone. Totodată, a fost construită o stație de sortare a deşeurilor reciclabile cu o capacitate de 20.000 tone/an. Această stație se află la Șura Mică, lângă stația de compostare. Ea deserveşte zonele Sibiu şi Avrig. De asemenea, prin proiect au fost achiziționate 96.370 de recipiente pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile pentru întreg județul, precum şi unități de compostare individuală. Recipientele au culori diferite în funcție de deşeurile colectate separat: albastru - pentru hârtie şi carton; galben - pentru plastic şi metal; verde - pentru sticlă; maro - pentru deşeuri biodegradabile. Pentru sibienii din mediul rural şi cei din zonele periurbane au fost achiziționate 25.500 de unități de compostare individuală. Procesul de livrare a recipientelor a început în luna iunie. Livrarea se va face etapizat, astfel încât să fie finalizată în octombrie. SMID este cel mai mare proiect public cu bani europeni derulat până acum în județul Sibiu, în valoare totală de 80,29 milioane de lei fără TVA. /Monitorul de Mediaș, Sb/ http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/gestionarea-deseurilor-trece-intr-o.html

Directorul APM Hunedoara desfiinţează acuzaţiile Mining Watch, referitoare la proiectul Deva GoldCei de la Mining Watch au acuzat, înainte să se informeze, proiectul “Exploatare a minereurilor auro-argentifere în perimetrul Băița-Crăciuneşti, zăcământul Teascu” al SC Deva Gold SA. Însă, reacția Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara nu a întârziat, având în vedere că procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.mesagerulhunedorean.ro/directorul-apm-hunedoara-desfiinteaza-acuzatiile-mining-watch-referitoare-la-proiectul-deva-gold


http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/gestionarea-deseurilor-trece-intr-o.html

http://www.monitoruldemedias.ro/2014/08/gestionarea-deseurilor-trece-intr-o.html

11.08.2014

respectiv este în derulare.Exact cum prevede legislația în vigoare„Procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectul menționat este în derulare, Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara a solicitat titularului toate studiile de evaluare a impactului de mediu prevăzute de legislația în vigoare. Acestea vor fi analizate de Comisia de Analiză Tehnică, aceasta fiind constituită conform ordinului prefectului şi nu ad-hoc, cum afirmă organizația Mining Watch. Toate anunțurile publice au apărut atât în presa scrisă, cât şi pe site-ul APM Hunedoara, aşa cum prevede procedura legală. Etapele de consultare publică şi de dezbatere publică se vor derula după depunerea studiilor de mediu specifice, în conformitate cu procedura în vigoare”, a afirmat Georgeta Barabaş (foto), directorul executiv al APM Hunedoara.Acuzații nefondate„Acuzația că „locuitorii celor două comune au fost excluşi din procesul de luare a deciziei privind oportunitatea proiectului pentru zonă” la faza PUZ este mincinoasă, pentru că procedura de emitere a avizului de mediu derulată în perioada 25.01.2013 – 5.07.2013 a respectat toate termenele de informare şi consultare publică. Mai mult, s-au desfăşurat dezbateri publice la Băița şi Certej în data de 10.06.2013. Decizia de emitere a avizului de mediu a fost publicată atât în presă, cât şi pe site-ul APM Hunedoara, fără să se înregistreze contestații din partea publicului. Dacă la acuzațiile nefondate ale Mining Watch, APM Hunedoara poate răspunde cu argumente legale, ne simțim îndreptățiți să ne manifestăm îngrijorarea față de bunele intenții ale acestei organizații față de mediu, deoarece în această perioadă municipiul Hunedoara este impregnat cu plumb provenit din gestionarea neautorizată a unor deşeuri şi materiale cu conținut de plumb. Să nu ştie oare organizația Mining Watch că plumbul în anumite forme chimice şi cianura fac parte din aceeaşi categorie de risc pentru mediu şi sănătatea populației?!”, adaugă directorul APM Hunedoara. /Mesagerul Hunedorean, Hd/ http://www.mesagerulhunedorean.ro/directorul-apm-hunedoara-desfiinteaza-acuzatiile-mining-watch-referitoare-la-proiectul-deva-gold

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43



11.08.2014

Societatea civilă din Deva propune autorităţilor organizarea „Zilelor mobilităţii ECO”Reprezentanţii Grupului de Acţiune Locală „Civitas” au demarat o campanie de încurajare a mijloacelor de transport urban ecologice. În acest sens aceștia solicită autorităţilor locale instituirea, în ultimul weekend al lunii septembrie, a „Zilelor mobilităţii ECO”, ca o alternativă la deplasarea cu autovehicule. Pentru sensibilizarea participanțiilor la trafic cu privire la biciclişti aceştia propun autorităților locale amplasarea pe străzile din Deva a unor indicatoare care să semnaleze prezența celor care circulă pe două roți, în vederea conştientizării şi responsabilizării tuturor conducătorilor auto cu privire la existența acestei categorii de participanți la trafic.O nouă pistă de biciclete, dar și locuri de „parcare”În concordanță cu instituirea unei zile destinate transporturilor eco din Deva, reprezentanții Grupului de Acțiune Locală „Civitas” consideră oportună amenajarea unor piste de biciclete pe strada Horea, pe carosabil, începând cu strada Bălata şi până la benzinăria Lukoil. „Având în vedere că traficul auto este foarte mult redus şi din ce în ce mai mulți biciclişti folosesc această zonă pentru plimbare şi recreere, o pistă de biciclete ar fi utilă în zonă, mai ales că face legătură cu cea deja existentă pe Calea Zarandului”, a precizat liderul „Civitas”, Marius Bota. Totodată, aceştia cer şi amenajarea în zonele de interes din oraş a suporturilor pentru „parcarea” şi blocarea bicicletelor. Iar pentru a prezenta mersul pe bicicletă ca un mod de transport viabil în Deva „Civitas” solicită autorităților instituirea, în ultimul weekend al lunii septembrie, a evenimentului „Zilele mobilității ECO”. În plus, se mai doreşte amenajarea unui parc pentru iubitorii sporturilor acrobatice cu biciclete, role sau skateborduri, având în vedere că în Deva la ora actuală nu există un astfel de loc. /Servus Hunedoara, Hd/ http://www.servuspress.ro/societatea-civila-din-deva-propune-autoritatilor-organizarea-zilelor-mobilitatii-eco_97348.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.servuspress.ro/societatea-civila-din-deva-propune-autoritatilor-organizarea-zilelor-mobilitatii-eco_97348.html

http://www.servuspress.ro/societatea-civila-din-deva-propune-autoritatilor-organizarea-zilelor-mobilitatii-eco_97348.html

11.08.2014

Teme similareInundatii in Simleu SilvanieiMai multe strazi si subsoluri de case si blocuri au fost afectate de inundatii. O ploaie torentiala a facut ca mai multe strazi din oras sa fie inundate, iar zeci de locuinte situate la poalele magurii au fost afectate. Potrivit primarului Septimiu Turcas, la aceasta ora intervin pompierii militari in zonele afectate de revarsarea apei. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/inundatii-in-simleu-silvaniei-9432

Inundaţie la Mănăstirea RusPompierii militari au fost solicitați joi seara de urgență pentru a evacua apa din subsolul Mănăstirii de la Rus. Garda de intervenție Ileanda din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Porolissum al județului Sălaj, a fost solicitată să intervină joi seara la 19,16, la o inundație la mănăstirea Sfânta Maria din localitatea Rus. Potrivit lt. Lucian Jacodi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Porolissum al județului Sălaj, pompierii ajunşi la fața locului au intervenit, cu ajutorul motopompei din dotarea autospecialei pentru a evacua apa din subsolul inundat al lăcaşului de cult. Reamintim că nu este pentru prima dată când lăcaşul de cult este inundat, astfel de probleme fiind înregistrate şi la începutul lunii iulie. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/inundatie-la-manastirea-rus-9434

Traversarea Tarniţei 2014. Câştigătorul vrea să dea lovitura la Olimpiada de la RioA opta ediție a celebrului concurs de traversare înot a lacului Tarnița a avut la start peste 130 de pasionați ai acestui sport. La final, după aproape şapte kilometri, brăileanul Alexandru Artimon a fost cel mai bun. Traversarea lacului Tarnița a fost un succes şi în acest an, iar la evenimentul de pe raza localității Gilău s-au înscris peste 130 de participanți. Aceştia au înotat atât pe o distanță de 6.500 de metri, însă au avut la dispoziție şi o probă scurtă, destinată amatorilor, care au parcurs doar 1.500 de metri. Brăileanul Alexandru Artimon a fost marele câştigător şi a terminat “proba regină” cu un timp de o oră şi 27 de minute.“Apa a fost un pic cam rece, dar a fost bine, mai ales că e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.salajeanul.ro/inundatie-la-manastirea-rus-9434

http://www.salajeanul.ro/inundatii-in-simleu-silvaniei-9432

11.08.2014

prima oară când am venit aici. Am venit din plăcere, nu m-a obligat nimeni, ca să zic aşa, am fost foarte încântat. Am planuri mari pe viitor, țintesc olimpiada de la Rio”, a spus câştigătorul, în vârstă de 22 de ani, care face parte şi din lotul național al României.Prima ediție a concursului organizat pe lacul clujean a avut loc în 2007, atunci când au fost la start doar 14 participanți./CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-traversarea-tarnitei-2014-castigatorul-vrea-sa-dea-lovitura-la-olimpiada-de-la-rio/Vocea Transilvaniei,http://www.voceatransilvaniei.ro/concurs-pe-lacul-tarnita-un-tanar-de-22-de-ani-castigat-concusul-de-traversare-al-tarnitei-inot-inotat-6500-de-metri-intr-o-ora-si-22-de-minute/

Rusinea turismului: Lacul Bodi Mogosa, feuda unui chelner comunistApartinand orasului Baia Sprie, Lacul Bodi a fost timp de decenii o oaza de relaxare pentru locuitorii din imprejurimi si nu numai, o locatie care stergea diferentele sociale si pretinsele mofturi fals burgheze. Dupa privatizarea dubioasa si preluarea de catre un chelner mediocru pe nume Petru Cardos, Lacul Bodi s-a transformat in timp, devenind ba un loc pentru populatia cu fitze, ba o zona cu casute de vacanta aparute in urma defrisarii padurilor, derapanad de la destinatia initiala de zona de agrement. Cu un drum de acces recent carpit dupa ani de neglijare crasa, dar la standardele unui cartodrom, zona a devenit neatractiva datorita individului cu mentalitate de pietar, care cu complicitatea unui consiliul local incompetent a pus stapanire pe 29.000 mp de teren, luand cu japca la pachet si padurea, lacul si zonele adiancente. IIn conditiile in care Petru Cardos este in faliment real de mai multi ani, intrebarea fireasca este cine sustine financiar toate tampeniile personajului? Se stie ca timp de multi ani, hotelul era pe harta cuiburilor de nebunii ale protipendadei politice, unul din clientii saptamanali fideli care, insotit de nimfele padurii, urca la o distractie pe lac fiind fostul senator si ministru conservator, tanarul protejat de patronul trustului cu antene, actual client al justitiei.Astazi zona are o oarecare scliviseala, s-a facut un jungle park, s-au acoperit aleile cu un mozaic venetian de proastra calitate si s-a inconjurat cu gard parcarea, astfel incat sa nu mai intre nesimtitii de turisti decat prin strunga lui Cardos. In schimb, zona nu are

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.ziarmm.ro/rusinea-turismului-lacul-bodi-mogosa-feuda-unui-chelner-comunist/

http://www.voceatransilvaniei.ro/concurs-pe-lacul-tarnita-un-tanar-de-22-de-ani-castigat-concusul-de-traversare-al-tarnitei-inot-inotat-6500-de-metri-intr-o-ora-si-22-de-minute/



http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-traversarea-tarnitei-2014-castigatorul-vrea-sa-dea-lovitura-la-olimpiada-de-la-rio

http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-traversarea-tarnitei-2014-castigatorul-vrea-sa-dea-lovitura-la-olimpiada-de-la-rio

11.08.2014

trotuare sau alei amenajate, nici toalete publice, sutele de turisti facandu-si nevoile in mod civilizat in padure, nu are dusuri sau alte amenajari firesti zonelor de agrement, fiind plina de tablite avertizoare cu restrictii privind camparea, facerea focului si baia in lac.In schimb platesti o suma nerusinata pentru o jumatate de ora in hidrobicicletele neconforme cu normele de securitate, fiind somat ca dupa o anumita ora sa parasesti zona pentru a nu tulbura ordinea publica. Pe terasa localului nu poti sa consumi o cafea sau o racoritoare daca nu servesti si masa, meniul este dubios, iar serviciile oferite sunt la nivelul competentelor patronale.Primarul baisprian da din umeri, fiind si el sponsorizat de Cardos in ultima campanie electorala, consiliul local este beat de fericire ca in sfarsit s-a asfaltat drumul care traverseaza orasul, marcarea se va face in urmatorul mandat, exista cateva vaze cu flori pe strada principala, iar in buricul targului au supermarket ca in occident.Lacul Bodi? Aaa, e treaba lui Cardos, e al lui si nu e treaba noastra, spunea un consilier local, abordat in timp ce venea gafaind de la toaleta publica numita padurea Mogosa. Chiar asa, dar cine a vandut terenurile de langa statiune si cine a aprobat defrisarile, nici asta nu stim?/ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/rusinea-turismului-lacul-bodi-mogosa-feuda-unui-chelner-comunist/

Teme de mediuValea Chiuzbaii – Urlete de betivi manelisti, fum de gratar si o imensa groapa de gunoiCaldura mare, drumuri sparte, indisciplina in trafic, tupeu si nervi pe traseele asa-zis turistice din jurul Baii Mari. Timp de 5 zile pe saptamana, majoritatea celor care muncim ne taram pe canicula, incercand sa ducem o paine acasa, asta daca nu esuam pe o terasa sau intr-o bodega de cartier, inecati in palinca de cazan evazionata si berea rasuflata la butoi.Orasul pare scufundat intr-un cazan cu aburi, copacii recent plantati fiind inca prea tineri pentru a umbri strazile si cartierele sufocate de cladiri, masini si garaje. In blocurile din beton comunist e zapuseala vara si rece iarna, asta daca nu ai reusit sa-ti convingi vecinii sa pui de-o izolatie exterioara neautorizata, fara proiect si fara calcul de confort termic.Cel putin am scapat de griul comunist al fatadelor in cateva cartiere, chiar daca strazile arata ca niste labirinturi kitschioase, lucrari de graffiti facute de niste artisti

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.ziarmm.ro/valea-chiuzbaii-urlete-de-betivi-manelisti-fum-de-gratar-si-o-imensa-groapa-de-gunoi/




11.08.2014

suferind de sifilis cronic.Verde, mov, galben, ciclam, maro, rosu, bej, albastru sunt culorile tari preferate, importate din cultura rurala de catre tzatzele ajunse doamne la oras. Arhitectul sef al orasului este ocupat cu legalizarea constructiilor ilegale, inspectia in constructii are in echipa doi daltonisti, un betiv si un filozof, iar admnistratorii orasului sunt consecventi cutumei angheliane potrivit careia: daca omul face ceva din banii lui si nu cere nimic primariei…lasa-l si taci!Baimarenii au saracit crunt in ultimii ani, fiind incapabili sa-si cumpere instalatii de aer conditionat sau macar ventilatoare. Din acest motiv, tin usile si ferestrele deschise, prilej de a auzi toti, tare si clar, cine cu cine se socializeaza excesiv in cartier, unde umbla seara betivu de Nelu, la cine o pus gresie Pavel, cat castiga Ioana spaland la cur babatiile din Italia si alte informatii despre viata comunitatii locale.Banii sunt dramuiti cu grija, ajungand din scurt pentru taxe, utilitati, carburant, medicamente la batrani si musai de ceva bere si carne de gratar, evident pentru week-end. Sambata si duminica dimineata, cartierele par niste imense targuri second hand, in care sute de motoare sunt turate in acelasi timp pana ce familionul se aduna, se imbarca si porneste spre o destinatie de recreere. Fie ca merg la Lapusel, pe Blidari, la Baraj, pe Valea Chiuzbai sau padurea Unguras, romanii “respecta” codul de conduita al citadinului parvenit, adica fara nici o regula , tipica pentru bipedul salbaticit, care dupa ce a iesit din zona urbana nu mai tine cont de nimic.Recent, am dat un ocol prin zonele mentionate si m-am convins inca odata ca suntem needucati si lipsiti de bun simt. Pe valea Chiuzbaii, la doi pasi de soseaua pe care circula masinile, femei si barbati in costume de baie isi etalau fara jena conditia jenanta de adulti supraponderali. Cei mai descurcareti isi trasesera masinile pe iarba si la umbra, chiar daca acupasera 3-4 locuri de campare, dupa care au deschis larg usile, dand drumul potopului de urlete manelisto-tiganesti.Un intelectual cu barbison si ochelari, asezat pe un un scaun sub o umbrela de soare, vadit deranjat de repertoriul impus, incerca sa-si exprime dreptul de veto fata de uraganul de subcultura, fiind redus scurt la tacere de doi indivizii bortosi cu picioare slabanoage si aere de buticari. Mai catre raul din apropiere, doi cumnati, baieti destepti din rasa nu am scoala sau cultura, dar ma descurc, isi spalau de zor masinile second hand cu pretentii de limuzine, sub privirile admirative a doua femei, genul foste textiliste reconvertite in vanzatoare la Center, care-si sopteau agresiv: ai vazut tu, astia barbati,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

11.08.2014

nu ca blegii nostri care spala masina in spatele blocului ridicand factura la Vital.Toata valea mirosea a carciuma de cartier, un amestec respingator de miros de abator si vita proaspat injunghiata, plus fum de lemne umede in combinatie cu alte materiale combustibile de origine dubioasa. Valea Chiuzbaii nu este administrata de nimeni, nu are toalete publice, parcari amenajate, locuri de campare si spatii de joaca., in schimb are pagina de facebook. Nu exista taxa, dar nici conditii de igiena minimale, ordinea publica fiind o notiune necunoscuta.Apa mai susura pe la doua guri de izvor amarate, masinile sunt parcate asemenea unei cirezi de vaci, nu se aplica decat regula primului venit si cea al tupeului maxim. Au aparut si samsarii de locuri, tineri smecheri sau tuciurii, care vin in zori sa ocupe spatiile cele mai bune pe care le cedeaza apoi, evident contra cost, intarziatilor fraieri.Pana spre seara, cand soarele se ascunde dupa coama vestica a vaii, zona pare un iarmaroc de prost gust, populata de o subspecie a omului civilizat care se manifesta asemenea chiriasilor dintr-un balamuc. Dupa terminarea exodului spre oras, valea arata ca un imens cos de gunoi, rasturnat cu reavointa de un urias beat si ametit de insolatie.Nici 10 % dintre “turisti” nu-si iau acasa gunoaiele si resturile festinului ucigas si plin de colesterol. Albia, tufisurile, malurile, chiar iarba si drumul sunt pline de peturi, doze de bere, pungi, resturi de legume si alte ambalaje, uleiul varsat direct din tigaile incinse, mizeria spalata de pe masini, resturi de lemne si crengi.O imagine dezolanta a lipsei noastre de civilizatie ca natie, dar mai ales a dezinteresului si lipsei de implicare a autoritatilor locale, singurele in masura sa faca reguli pe domeniul public. Pana ce zona va fi administrata si utilata cu cele necesare, mai bifez un spatiu dezamagitor. Daca la Lacul Bodi Mogosa am identificat vinovatii si incompetentii, despre Valea Chiuzbaii se poate afirma doar ca este o zona nevalorificata ca si potential, neamenajata, negospodarita si mai ales necivilizata datorita celor care confunda o pajiste publica cu haznaua din fundul gradinii.Cine sa faca ordine intr-un popor de “weekendisti”, anarhisti ai bunului simt, o natie cu mentalitatea identica celei a nomanzilor la care ne raportam ca obiceiuri si cultura. Vorba vecinului de la II, ce-ai fi vrut sa asculti, Traviata de Verdi sau sa-l auzi popa Pomohaci?/ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/valea-chiuzbaii-urlete-de-betivi-manelisti-fum-de-gratar-si-o-imensa-groapa-de-gunoi/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49



11.08.2014

Firmele trebuie sa colecteze selectiv deseurile electrice - e lege, nu-i tocmeala!Asociatia RoRec ofera persoanelor juridice suport in vederea colectarii selective a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), ingrijindu-se de gestionarea corespunzatoare a acestora. Legislatia in vigoare obliga persoanele juridice sa aiba un sistem coerent de management al deseurilor electrice, atat prin colectare selectiva, cat si prin predarea lor spre reciclare catre operatori autorizati.Insa faptul ca predau mai departe aceste deseuri electrice nu este un capitol incheiat in gestionarea lor. Detinatorii de deseuri electrice, persoanele juridice, trebuie sa aiba siguranta reciclarii intocmai a acestor deseuri prin documente justificative, astfel incat sa poata dovedi faptul ca au fost responsabili si s-au interesat de soarta acestor foste bunuri pe care le-au detinut.Nerespectarea prevederilor legii duce, fireste, la penalitati. Persoanele juridice care nu se supun obligatiilor legale cu referire la gestionarea responsabila a deseurilor risca o sanctiune contraventionala ce poate ajunge la 40.000 lei.Dar respectarea obligatiilor legale nu este o corvoada! Asociatia RoRec raspunde nevoilor persoanelor juridice de conformare cu legislatia in vigoare, asigurand un serviciu de preluare gratuita a acestor deseuri si oferind servicii de management al deseurilor conform standardelor europene de mediu. Concret, Asociatia RoRec ajuta firmele si institutiile sa se debaraseze corect si responsabil de echipamentele electrice si electronice vechi sau uzate, oferindu-le documentele necesare prin care pot scoate din gestiune aceste obiecte, in vederea casarii, respectand normele de mediu.In plus, firmele pot deveni Suporteri ai Patrulei de Reciclare, program educational desfasurat in scoli din toate judetele tarii. Fiecare kg de deseuri electrice preluat de la sediul firmei este calculat in contul Patrulei de Reciclare bucurestene sau judetene. Ca Suporteri ai Patrulei de Reciclare, firmele colecteaza DEEE conform legislatiei in domeniu si se implica intr-un program gratuit de responsabilitate corporativa. Aflati mai multe pe www.patruladereciclare.ro.Pentru a beneficia de serviciile gratuite ale Asociatiei RoRec de preluare a deseurilor electrice de la firme, apelati TelVerde 0800 444 800, numar disponibil gratuit din orice retea de telefonie fixa sau mobila, zilnic intre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

11.08.2014

9.00-17.00. O echipa a Asociatiei RoRec va va contacta pentru a va scapa simplu, corect si gratuit de deseurile electrice si electronice din gestiune.Asociatia Romana pentru Reciclare - RoRec (www.rorec.ro) este o organizatie non-profit, formata de unsprezece dintre cei mai cunoscuti fabricanti europeni de aparatura electrocasnica prezenti pe piata din Romania. Asociatia RoRec preia responsabilitatea producatorilor de aparatura electrocasnica si gestioneaza toate activitatile necesare colectarii, tratarii si reciclarii deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), in conformitate cu legislatia europeana in domeniu. Pentru informatii suplimentare, va invitam sa ne contactati:Asociatia Romana pentru Reciclare - RoRecPersoana de contact: Andreea Idriceanu Calev, Communication ManagerEmail: [email protected]: 0751 /Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=24&article=12884

Bistriţenii sunt invitaţi să se înscrie în concursul „Bistriţa verde” Întrecerea celor mai buni grădinari bistrițeni a luat startul şi în anul 2014. Concursul „Bistrița verde” se desfăşoară în perioada iunie - septembrie 2014, iar înscrierea se face în perioada 2 iunie – 29 august, la sediul Primăriei municipiului Bistrița.Secțiunile concursului sunt: „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă casei de locuit”; „Cel mai frumos balcon cu flori”; „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă blocurilor de locuințe”. Se pot înscrie în concurs persoane fizice, dar şi asociațiile de proprietari care „adoptă” spațiul verde din jurul blocurilor de locuințe în vederea întreținerii şi amenajării acestuia conform destinației.Până în prezent s-au înscris 17 bistrițeni în acest concurs: şase concurenți la secțiunea „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă casei de locuit”; şapte concurenți la secțiunea „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă blocurilor de locuințe”; patru concurenți la secțiunea „Cel mai frumos balcon cu flori”.Pentru fiecare secțiune sunt alocate trei premii. Premiile constau în sume de bani a căror valoare totală este de 2.700 lei şi va fi suportată din bugetul local al municipiului Bistrița.Pentru premiul I se acordă suma de 500 lei, pentru premiul II suma de 250 lei, iar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=24&article=12884

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=24&article=12884

11.08.2014

pentru premiul III suma de 150 lei.Comisia constituită pentru evaluarea concurenților va analiza portofoliile înscrise în concurs şi va acorda un punctaj care va reprezenta 75% din punctajul final.Cetățenii pot vota şi ei, pe site-ul Primăriei municipiului Bistrița (www.primariabistrita.ro), în perioada 1 septembrie - 12 septembrie 2014, după consultarea informațiilor despre locațiile aflate în concurs şi postate pe site-ul primăriei la secțiunea „Bistrița verde”. Punctajul acordat de cetățeni reprezintă 25% din punctajul final. Premierea câştigătorilor concursului „Bistrița verde” se va face în cadru festiv, în cadrul evenimentului „Toamna bistrițeană”. /CityNews, http://bistrita.citynews.ro/din-oras/bistritenii-sunt-invitati-sa-se-inscrie-concursul-bistrita-verde-1268092

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://bistrita.citynews.ro/din-oras/bistritenii-sunt-invitati-sa-se-inscrie-concursul-bistrita-verde-1268092

http://bistrita.citynews.ro/din-oras/bistritenii-sunt-invitati-sa-se-inscrie-concursul-bistrita-verde-1268092

http://www.primariabistrita.ro/

de pres/revista presei/revista... · web viewalbia, tufisurile, malurile, chiar iarba si drumul...

Documents