CRUMDE

Nu vele Istorice

DIFERITE DISCURSURI

Publicate in cliaru1

Curierul Sate lor

vindare la libgriile din Buzeu.Pentru comande srt se adreseze AdministraVi

iliarului Curierul Satelor"

PRETUL 50 B.

BUZEU TIPOGRAFIA AL. GEORGESCU1898.

De

2.4 hv'eu1132/

Alexandru Petriceicu lia§dau

CifiNIA OltNUVELA ISTORICi

Buzki, Tip. Al. Georgescu, Caleu Unire 155;1 8 9 S.

-I

'

, 44:

's

1!.1.;

_

PREFATASlut multe scrieri vechi de un mare iuteres

atilt literal cat i istoric, dar care se pierd nemai reproducandu-se.

Ast fel este Domnia Amndutului, de AlexandraHavldu, din care scriere abia se mai pot gasipatru, mult, chid exemplare, Grdz, haiducul, carese MIA numai in columna lul Traian, discursulEpiscopultil Chesarie pronuntat cu ocazia insta-'Aril sale pe scaunul Episcopii Buzéu i pe carea bine-voit a ni le procura D. B. Iorgulescu di-re ctorulliceulni de aci, si le am pnblicat in co-

lOnele farului Carierul Sate lor".InsA mai multi dintre cititori ne a cerut a le

tipari in brosuri, ca sii se iMpra§tie mai multmai ales. cii in foi de jurnale se pierd. Cedandacestei dorinti a eititorilor no§tri,..le am retipAritfildind o brquri i pe langa cele 'de sus notate'am mai 'adaogat un discurs al D-lui N. ionescu`.Directorul scOlei No. 1 de bileci din Buzdu, pro-nuntat en oeazia puneril temelii a doA tcóle, care.solemnitote a avut loc in alai 1887 lunie 28 subpresedencia Dimitrie Sturdza, pe atunci Mi-nistru al instructiunel publice, precum i un dis-curs. al D-lui B. Iorgulescn, Directorul liceulu'de aiel, tinut en ocazia .sArbatorii de 10 Maid1897 in care se face istoricul crangului, si carepentru cetAtenil Buzoeni are un mare interes.

AdmiListratia çiaruI UI .

Curierul Satelor".

.

D-!ni

I IT

.

DOMNIA ARNAUTULUI

Bogat i vestit este Voila Istrat Dabi-gia ; an e bogat prin aur unguresc, niciprin argint lesesc, ci-I bogat prin fiert,..saDomnita Dafna; nu e vestit prin splen-dórea curtii, ca Alesandru cel Bun, nicIprin re'sbcie peste Cafpap §i peste Nistruca .'tefan cel mare, ci-i vestit pun fiieit-saDomnita Dafna.

Numai o flea avea numaluna ca un sore in alba cli, numai >rum cao lunil in neagra polite; §i mandra era .

fica-sa Domnita Dafna, mai mandra de catbrand* in zorile prima-verel, mai man-drä de cat marul domnesc. in apusul torn- .

nel; trupusor parea ca vitade la Odobesci saü ca plopul de Tarigrad,inaltandn-0 trunchiul pe main! Nistrului,

Istrat-Voda,

mladiosu-i

.

.

4

ochii sI erad albastri, ca fata ceruluisprapcenile negre, ca aripa corbulul ;

plete, lucind ea aurul ce sticles-te prin' undele aurósei Bistrite, desmer-dau i satutau nisce grumaji, ca peptullebedei duntirene. N'a mai fost in fetatara Moldtvei o alta zanti, ca DomnitaDkfna a lui Istrat-Voda, n'a mai fost derand nn mai era Domnita Rossanda a JulVoda Vasile Lupul.

magnatii unguresti, i domnifVoda muntenesc, i craiul Ardélului

dorian, care mai -de care a se incuscri cuIstrati Dabigia, dar anevoe se putea capa-ta cuvêntul Domnitei, mai anevoe ma-na, iar inima si mai anevoe: nici in taraungureascii, ,nici in laturea leseascg, nicila munteni si la Ardeleni, nu se gasianimeni de potriva frumOsei Dafne!

Intre curtenii eel straluciti i numerosiai lui Voda Istrat, slujia un jiune ArnautDamara Duca, iubitul Domnului si alDivanului, atilt de fin, Meat ea greti seputea banui obscura'i origine, i atat deYield!), in cat isbutise a castiga amorul

stima tuturora.Infocat ca cerul de yard al caldurosu-

lul Epir i hothrat, ca grozavul hanger

lumi-nóselel

Si lese-

si

i

all, i

5

al haiducului din muntit Albaniel, cami-nand Duca nu putea sI vazd cu sangerece pe &mesa si neputand s'o\unit cu sAnge rece, nu putea sa-si as-canna' flaciira, nu putea s'o ascunza pre-cum in pepturile cele vulgare se ascundeo mica schntee sub o griimadd de cenuse.

Duca iubia pe Domnita, dar ce enormadistanta intre up biet chminar si unicafiicA a bogatului i vestituluI Voda IstratDabigia.

Duca iubia pe Dania, dar nu-1 iubiaDafna pe dânsul: ochil luf mart i Inuit-

sprêncenile sale dese i posomordte,thitura obrazulut grosoland i sdibatech iiinsufla fara voe o miscare de frica.

Fineta i viclenia .Arnhutului putea sAameteased pe tot!, afard de Domnita Daf-na, care cauta frumosul in frumos.

Ea nu me iubesce", I dise o dataDuca, sedend singur singurel, cufundat Inadanca cugetare, pe care o intrerupeahnumat Wane inimet. Ea nu me iubesce,dar va; fi a mea! Va fi a mea, precumeste adeverat, cA m'a Miscut intunericulBalcanilor!"

Down 1tA,

cisap,

6

Mare sgomot, mare vuet, mare särba-tore in palatul lui Dabigia-voda : suna inu7sica nationald, resunfi nationalele balade

doine, suna si tosund, caci este ultimacli de veselie in curtea Marie! Sale, nudepentru ultima Ora se va arata Domriita Dafna

. Induplecat de nestriimutatul dor al fl-

cel sale de a Antra Intr'o santa monasti-re, easatorita acolo en Credinta, en Spe-ranta i cu iubirea din' naintea altaruluiMhntuitorului i al Precuratei Fecióre.batranul Voda dete un mare ospat, pen-tru toti locuitorii capitalel, carI sã pitaprivi in skint lor pentru cea din (Irmadata pe duiósa Dafna, pentru cea din ur-ma data imbraeata in instelata'i halodomneasea, pentru cea din urma. data in-priistiind zâmbete i cuvinte intr'o voiósäadunare lumeasca, pentru cea din urma data!

A (Iona cli alumni nu era sa mai reel.misek intr'e neagra rasa, sub un Val ne,gra si en nc,gre ititnii, pe bumiosr1 in7ger, ale cdrui raze robiau tote animeleen o clj innainte !

Deja se apropia capatul banehetuluideja d'abia mai vibra vióra, deja a mortiaticantecele, cand Domnita Dafna, sórele la

II,

§i

-

.

apus al tutulor veselielor curtii, a Wain--tat d'o data in mijlocul Ospetilor, insotitade sease fate de boerl, intonand cu acor-dul &auto melancolica plangere a copileiromane, cand pléca la casa

Mal sumbru de cat top mesenif eracarninarui Duca, parand In acea seibarecomunit asemenea negrulului nor purtatorde trasnete, cand se iveste pe cer gataacoperi lumina.

El nu lua nicl o parte la cantece, el'nu lua uLi o parte la jocuri, el treceaincruntat pe fangit fie-care, el observa pefie-care, el nu vorbia nirnänui i nimandinu raspundea la vorba.

Caminare Dumitre ! it Oise cublandete Istrat-Voda chemandu-1 la pició-Tele tronului. Tu a slujit Domnitei cucredinta i cu dreptate, mai dar ceade pe ulna slujbit; roga,din parte. mi peprea sfintul parinte mitropolit Dositeiti

pe sfintil vladici de Riidatit si de Ro-man, ca s'o bine-cuvinteze in fata intre-gulul popor.

Domnul plangea.Ca fulgerul child serpueste pun negu-

ra, ast-fej a scanteiat ochil cel incrucisatiaI lui Duca, aruncand o infernal&tura asupra Domnitel Dafna.

mireluI...

fk-I,

si

ctutä-

a.

1

Apoi a plecat panii jos capul de'nain-tea lui Veda, inch o data, de trei oria esit.

HI.Foc! Foc! Palatul arde resuna in

tOtii -capitala.CAlhrasii Agiei sburah cu enorme butt

cu audit spre Curte, pe cand in splendide-le odai princiare nimeni flu scia ince, ni.;

meni nu simtea pericolul, cad para incen-diului din afar:), veduth din interiorul pa-latului, se cofunda cu stralucita ilumi-natiune a edificului domnesc, lasand acrede, eh totul este un simplu efect pre-meditat shrbritorii.

Numal Domuita Dafna, urandu-i .se Inn-gimea i neastamphrul banchetului i do-rind cat mai curand a implini prin retra-gene la singurMate sisal piosel sale ini-me, presimtia nied nedefinit o cobeIn aceste valuri de foe i aprooiindu-se.cuIstrat-VodA de fereastra, ii Oise c'un me-lancolic sun's, jucand asupra cuvintelorlumina vrea sh mA opreasch in lume!"

In fine strigatele chlArasiloy Agiei, ti-petele multinfii, lama tobelor i ClApote-

tor desteptarit din nesciintii vesela sotie-late doinneasch ; day tote intrarile si ei-rile palatului craft deja in vapae.

si

al

Inte'on

:

8

9

Blitranul voda, strangand cu disperarela pept e unica-i flea; cerea de la top:s'o scape numai pe dansa, promitand man-tuitorului tron i comóre, dandu-I tot ,ceputea si tot ce-i. era peste putinta!

0 nu, nu repeta tanära Domnita.Nu pe mine! Scapati pe tata Inima simana mea sunt pretul vietei sale.

Winne, Winne! Fiica mea!Winne, Winne! Tata!

Dar boeril i curtenii uitând pentruprima .órd servilismul in fata worth', .secandle,- fie care numai la sine, invocandin ajutorul s'eu pe top fericitii Cerului,pe maica Domnului, .pe sfinta Paraschiva,pe mucenicul Ion din Suceava.

Iv.Cine-i acest om negru, parlit .ca carbu-

narul de la Orheiti sun CA pacurarul dincodrii Tigheciului ? El strabatu prin scan-tei ca suerul ventului, el urea, din tr4ta'n trdpta 0 scarM pe jumatate arsa, elinfrunta elementele i intra.

Pe eine ? Ce vrea? Ce doresce?Unde-I dansa ! Lasati-me la .dansa!

pe dansa!Neasteptata aparitiune a omului celui

.

'ntrébit

Dati-mi-o .

.

10

negru in mijlocul salei de serbare, in mo-mental child toti steteail inlemniti degrozavia incendiulut, maresce spaima ge-merala: mosnegii i babele incep a facecruce, §optind : fugi, Satanit !"; tinerit a-puca säbiee i pumnalele, uitand cd dindosul teribilulut necunoscut ii asteaptitfocul, care nu se teme de sabie §i depumnale ; sfiiciósele copile se ascund incolturi, se akund sub mese, se ascundin umbra columnelor de maymura, tremu-rar.d i necutegind a plange.

Numal Voila i Domnita facut nicio miscare, remilliend imbratisati farit sascie ceia-ce se petrece.

Traesce! Viva ! aid! A mea! Escla-mil cu,estas omul cel negru, spin sa re-pede, inhata cu o whoa pe,Istrat-Vodacu cea-l'altä pe Domnita Daffla, II ridicasus .cu o forta erculeana,, suite un chiotde bucurie si dispare.

Agia a scapat palatul; putini dintreóspeti all devenit victima focului ; darunde-i Domnul? unde-I Domnita?

In poporul cel superstitios al capitaleiin aceia-si !Ante s'a respiindit vestea, cumca duhul iadului a rapit familia princiara.

Deja boerii disputa despre alegerea u-

Wart

-.

11

nui non Voda, iar taxa clice ca tot-d'a-una: bun a fost roposatul.

V.

Asa suna traditiunea despre inceputuri-le Marini! Arnautului Dumitru Duca.

Nascut in muntii Balcani, crescut decritra banditil Albaniel in pescerile de laRodoboin, acest aventurard a reu§it nu-Mai pnin crima a se inrudi cu familiaprinciara Dabija, incendiind el insu§i pa-latul domnesc pentru a scapa .apoi dinflacare pe. Domnita Dafna luand'o de sotiedrept resplata mincinos'Auf eroism.

Peste cate-va luni murind batranul Vo-sdruncinat de.ani i mai cu seamä de

teribila emotiune a ultiinei catastrofe, bo-erii alesera la domnie pe ginerele repost(-tului, carelel catigase pe toti prin bani,prin figtiduinte, prin cabale.

Ast-fel Duca 10 ajunse tinta: un singuract de scelerateta i-a procurat tot-d'o-datamana Domnitei Dafna §i tronul poporuluimoldovenesc.

El n'a zabovit a- le armigi pe amandouä.Calcand credinta dare sotie, Duca in-

troduse in palat un harem cu :ease con.cubine ; calcand credinta care natiune, a

_ .

,-

.

dA,

12

inceput, sa-si bata joe tara prin birurtprin torture.Poporul gemea sicauta un Tesbunator.Resbunatorif sunt tot-d'a-una gata, dar,

pandesc o ocasiune.

Principala victima a cruzinni silui Duca-voda a fost Armenii.

Inca din zilele lui Alexandru cel Bunaceasta pacinica i laboriósa coloniä, veni-ta la noi din estremitatea orientului, do-bandise in Moldova mai multe privilegiicomerciale, stabilindu-se mai en preferintriin cele sease orase Socfva, loft, Roman,Hotin, Vaslui, i Dorohoi.

De atunci incóce, in curs tle trel voa-curl, industria i economia ati grimaditnenuinarate avutii si tesaure in maineleburgesiei arniene, lard sa fi trasnit in ca-pul vre-unui Domn roman de a rapi dela dansii ceea ce dobandisera prin munca.

Duca-voda a turburat cel de'ntai acésta,activa i linistith poporatiune.

Basandu-se pe vechile crisóve domnesci,Armenil declarara cu Heir, ca nu vor dafiscului nici un ban peste obieeig.

Pe data visternicil i armaseii primiraporunca de a sparge casele pretinsilor re--

,

de

taco-miei

0

.

13

sculiitori, de a pune maim pe tot ce vorgasi acolo, de a nu cruta batreni, femei,copil, respunclend prin pusca i prin sabiela ,orl-ce incercare de resistenta.

Pis, fault.

YTI.

Traia pe atunci in Iasi Arinclnul Ova-nes Pascal, atilt de putinte prin bogatiesi atilt de ilustru prin Inrudire cu Patri-mini de la Ecimiadzin, Inca tótii. Anne-nimea .din tarn si chiar din streinätate IIda titlul de principe, privind la thThsu cuveneratiune, cu. iubire si cu sperantl,_ inasteptare ca sa-i scape el Si numal eldin ghiarele lui Duca-voda.

Un cuvênt din partea acestul corifeu alemigratiunii, lesne an fi miscat pp totiArmenil din Moldova a trece cu gramadapeste hotare sau apara in intru avu-

cu arma 'nDar pascal tacea : el nu .vedea si nu

auclia nimic.

Deja Armenii incepeaii banui de afi inteles in tainä cu Curtea Domnésca.

In adever, in Mijlocul cataclismel gene-rale numaI el sta neatins . de urgia luiDuca-vodä, remanand neclintit, ca o stan-

tul

,

a'l

3-0

14

ca d'asupra Inciulni mitril in momenta"grozavei furtune.

Dar ii va venii lui randul...VIII.

Avea Ovanes Pascal o fiiä, numita Han-ca, in Care natura se [Area a fi gramidittote perfectiunile, ce se pot gasi din childin cand numal dora in Asia, primordialullégen al frumusetel.

Peru] ei era negru ca pretiosul lemnal ebenului i mole ea metasea persiana.

Sprencenele1,- arcate ca dunga curcu-.umbriaa nisce ochi, in earl cliva

se 'ngana cu noptea inteun sublim intu-neric de lumina.

Pe obrazif saf virginal!, ca. piScul Ara-ratului, Omit la care nu ajunsese nici odata pasul muritorulul, .infloriati trandafi-rii i crinil din vaile Casemirului.

Buzele eraa ca o pia-aura de sangede porumbita, caclut intr'o picaturti delapte.

Sinu'l ondula ca puful, purtat in prima-vara pe aripele zefirului.

Corpu'i era nalt i gingas, ca cedrul de.pe culmea Livanului.

Mal frumósa de cat insrtsi frumusetea,betranul sOn tata o iubia mal mult, decat ceia-ce se numesce iubire.

beulur,

'I

-

.

.

1

.

15

Ix.Precum era Ovanes Pascal pentru Ar-

meni i Hanca peutru Ovanes Pascal, totast-fel pentru poporul moldoveanu eramarele sardar de Orhein si de SorocaMihalcea Hancu: o rap de speranta.

Nascut dintr'un nem vechiu si stralu-cit, carele venise din Maramures cu Dra-gos-Vodii;- inzestrat cu o intelegintä cute

patrundetóre; frumos la corp i frumosla sufiet; Mihalcea Hamm, pe kingtote astea, mai avea o vointA tare si nes-tramutata, unita cu o minunata forta fi-

sick tot asa ,de otelita ca si vointraPe rand pestrita multime a boerilor

se 'ngenuchia in trcalositi la piciorele liii,Duca, numai HAncu tinea fruntea sus, cu-tezand a se opune tuturor poruncilortuturor dorintelor cumplitului vOda.

Mall din palat el se reclima pe arno-gata a-I apéra contra ori-carii

uneltiri domnesci, iar child se ducea lacurte, se reclima pe teribila'i sabie si -pe

camasa de fey, de care nu se deSpartianici o data.

Adesea Arnautul Duca tremura in mij-locul Divanulul de 'naintea acestul gigan-te, carele nu se sfiise Inteo di, a-I respun-

-

§i

,

rul Ostii,

§i

16

de verde iu feta: Voda vrea, Hancu o

espresiune devenita de atunci proverbiald

X.

Sardarul Mihalcea iubia pe HancaHanca iubia Pe sardarul Mihalcea.

Ovanes Pascal o scia aceasta..Dar prejiudetul vulgar opria insotirea

unui Roman cu o Armeanca, desi o per-mitea cu o Magrhiarti sail o Po lona, iarpopil impedicau orl-ce legatura intre uncrestin de dreapta credinta si o ereticadin legea afurisitului

.Hancu i Ovanes nesocotiair d'o potri-Ira in fundul anirnilor aceasia bigota ru-gina a secoluini, insii nu putea s'o in-frunte d'o cam data hill pericol pentruscumpa lor Hanca, si numai aceasta in-tarclia 6ra casatoriei In asteaptarea uneiclile mai fericite. -

PIMA atunci sub valul noptii, sardarulse 'ntroducea pe furisu in locuinta luiPascal, unde-1 primia órba incredere, ciiuu Hancu nu póte sit insele.

Iar poporul moldovean, sdrobit de ti-rania unul venetic, se 'ntreba cu nerabdare

Ce face viteazul Mihalcea ?

14,1

pi

Aria.

17

XI.

Duca-voda era lacom ca topea-top tiranii, era desfriinat.

El scia despre avutiile lui Pascal, elscia despre frumusetea Hancâi, i sciindacestea, el sughita dupe aurul Armeanu-lui si duph amorul Armencei.

Dar leghtura lor cu marele sardar deOrhe:fi.si de Soroca if era nu mai putincunoscuth, cad avea spioni in tóth capi.-

tala, in tóth strada, In tóth casa.DePärtând intr'o di pe Hlincu din Iasitriimitendu-1 peste Prut sub pertest de

a respinge o pretinsh invasiunejathrasch,Duca-vold a respirat mai liber in lipsanesuferitului :Alt'. antagonist si se deeisea merge iute ;;i drept ia tinth.

Mai intaiu .0 1:ltiltime de Evrei i E-vreice, mesteri iii diabolica arta a corup-tiunii, s'au incercat a atrage pe incursh, vorbindu-1 despre inbirea MãrieiSale si splendórea de a deveni una dinflorile haremului Domnesc, ,procuriind tot-.d'o-dath britrilnulth sett tati i chiar intre-gului popor armean gratia lui Vodii.

Estera neamului teal, il sop-teat fill Talmudului.

Dar Hanca remase neclintith in virtute2

tiranii si

si

10-te

18

ca stanca de granit a santului munte A-rarat.

, Atunci Arnautul recurse la forta.

XII.Deja aprópe tote casele armene din

Iasi erau despoiate pana la un cap deac si daramate pana la piatra temeliei.

Mai .rainhea Ovanes Pascal.Dorobantil de la curtea domnésca pri-

.mira in laina porunca de a sparge pe lamieclut noptii stralucitul palat al orgo-liosului principe de Ecimiadzin, rapindde acolo tot metalul i tote odOreleceia- ce era mai scump de cat tote : peHanca

EI nu sciati insa, cu eine vor avea aface.

X:II.Banuitor i nelinistit ca toil amantii,

Hancu parasia din cand in cand tabara,unde nu vedea nici un pericol din parteaTätarilor, si se repeclia inteascuns la Ia-si, tragancl d'a-dreptul la Ovanes Pascal.

El sedea acum,eu tatal i cu lila peun superb covor de Ispahan, vorbiad des-pre nevoile card i furnand dinteun lungciubuc de iasOmia.- De o sgomot, tipetite, zanganit.

-

.

§i

19

Ovanes Pascal fact' :semn cu spairnh .sa se departeze Hanca, iar serdarul Mi-balcea nomad sange rece, sa se des-chiçlà pOrta.

Doui-spre-cleci dorobantI ati navalit incash:

Ce poftiti ? ii intrebL Hanca, larda se scula de pe covor §i fiira a läsa dinmana ciubucul.

Dorobantil ad fost fulgerati, auclind a-ccasta tuniitóre voce.

--Maria Sea... murmura in-fine unul.iea Sea clise cu di'spret;.

sardarul.Ne-a tramis a lua tAta avutia aces-

tul de chine §i a duce la carte pefata spurcatulci de Armean.

spune[ veneticului de Arnaut,ch atI ve'clut fat:i lui Hagen..

Dorobantil stetead pe loc ca uedamerireDestul !Dar...E§4I !

In acee.a0 nópte batranul Ovanestanara Hanca fugir. cu tote odórele lorla tabara lui Hamm

,

Ce'l

pagan

Sit

. §i .

.

.

20

XIV.

Cu 'neast'ampar. aSepta Duca-voda ivi-rea dirnineteI pentru a, porni urgia.

A doua-cli mitropolitul cu tot soborulvladicilor §i al clerului ati aruncat o te-ribila anatema asupra resvratitoruluI Han-cu, numindu-1 lepadat de legea drept-cre-diticiósä prin unire cu ereticii din turmalui Aria.

Tot d'o-datd olacaril ad plecat la Tari-grad catre sultan §i la Cracovia catrecraid, ducandu le vestea despre revolta8ardaru1ui. Mihalcea.

Vornicil eel marl, pe d alta partetrrunisera. porunci, la tot( parcalabiivatavil de a vein pe data cu cetele lorla scaunul Orel, fiind-ca, clicead ei innaivul limbagiu al secolului, Maria Savodd e pus in grea cumpand.

In fine, resbelul civil era gata.XV.

De o cam data, Hance s'a cununat cufica lul. Ovanes Pascal §i adasta in liniste

'ciocnirea ambelor armate, intdrindu-§I ta-bara §i luand mësurl de.resistenta.

Arthenil curgead din tote partile subdrapehil principelui de Ecimiadzin.

MoldoveniI se gramadiall _de pretutin-

'

.

a,i

.

0,

21

deni sub stégul sardarului de Orheia-Soroca.

Pentru unit i pentru altii acest resbel-era o lupta nationala, i democratic& tot-d'o-datA, o lupta contra unui tiran.

Nimeni nu-sI bAtea capul cu anatemacea de porunceald.

Peste opt dile s'a aratat o§tirea luiDuca-vodii, stränsa in pripA din satenintanati de dindarat debiciul ispravnicilor

din o dróte simbriase de Greci i Ar-nauti.

Cu o .singura isbire sardarul Mihalceaar fl putut sdrobi acéstA nedisciplinata simercenara adunatara.

El comise ercirea de a tot amana.

XVI.

Capitanul Rosca, indamna mereu peHancu de a nu perde timpul-

Hâricu respundea Rosca: baIritat prin aceste orgolióse refusurl

prevedAnd tristele consecinte ale tragana-th, capitanul Rosca a tradat pe Hancu.

Inteo zi el intra in cortul sardarulul.Giupane hatmane, timulteste stra-

gea imprejurul cortului, cad e§ti singur,,pe cAnd -vanclatorii sunt multi i lesnevei putea fi apucat :Fara veste.

§i

_

.

§i

gi

22

Ia pusca mea, cdpitane ; sciite-o a-fard din ccrt; poruncesce sd se strige inIota tabdra, ca Minn chime fara pusca ;sa vina apoI eine poftesce

Pusca fu Beast.inch o data intra cdpitanul Rosca, re-

petind sfatul de pazd.Suite afara din cort iataganul !

Iataganul fu scos.Petra a treia órd se arata capitanul

Rosca cu acelea-si cuvinte.Mai suite afara i sabia !

Sabia fu scósii.Fara puscd, lard iatagan, fara sabie, lit-

sand cortul deschis in laturi, Harlem a a-runcat jos o pele de urs i s'a culcat sadonna.

Atunci capitanul Aosca se fariseazatramite sardartilui un glont din propriaiui puscd, nemerindu-1 in cópsa.

Mihalcca tresare, Vrea sa se scUlecade jos.

Cdpitanul Rosca II lovesce In pent Cupropriul lui iatagan.

De aci cu propri luI sabie ii retezacapul dUce la Duca-vodd, priminddrept resplata serddria de Orheiti si deSoroca.

I

.

si

si-I

23

XVII.

Sbórii trei negri corbi, cu ennui desange, cu aripe de sange, cu ghiare de&Inge; sbóra de peste Prut, din serdariaOrheiului, din ..padurea Biculului, din bd-tiiia dela Chisineu : sbórii trei negri corbicdtre matca Dunarii, cdtre orasul Galaticdtre curtile cele albe, unde se adaposti-se frumósa nevastä a lui Whalcen Hancu.

A esit Hanca in cerdacul cel rotund,a facut semn cu basmaluta cea dalbli, achemat la sine pe cei trei negri corbi.

--Bine ati venit , negrilor corbl! Dince turd adusu-mi-ati vesti? Nu cum-vade, peste Prut, din terdaria Orheiuluidin piidurea Bicului, din biithia de laChisinau-? Zarit'ati voi in sbor albul cortal hatmanului Hancu; cu I.Aruse de aur,,,cu polog de ursenic, cu ciucuri de mii-tase? Zarit'ati voi in sbor, cum se re-pede el pe un armasar pintenog cu ste-luta in frunte de 'naintea otirii tiranu-lui Duca, prestirind in dreapta si'n stingadaruri de morte ?

Fost'am noi peste Prut, in serdariaOrheiulul, in padurea Bicului, in bataiade la Chisintiu. GrDzavrt bataia! Veclut'amnol in Sho'r albul cort al hatmanului HanCu

_

.

cu tense de aur, cu polog de ursenic,cu ciucuri de matase. Arnautil lui Ducapunea in traiste aur, se inbraca cu

cai lor in matase! Zarit'amnol pe insusi Mihalcea, lungit iota oafs,re pe pamêntul eel rece! &Inge le luieste pe ciocurile nóstre, sangele lig este.pe aripele nóstre, sangele lui este peghiarele nóstre, i carnea lui nu maie nicaeri! Plangi, Hanca! Plfingi, vöduvo !Plangl, vöduvo Handl!.

XVIII.

Dupa mó,:tea lui Hancu Armenil attrasa Moldova; fugind care 'n cotro puteadin'naintea urgiel lui Duca-Vothi, iar maiales asedanduse in invecinita Transilva-nirt, unde posteritatea acelei cOlonie a re-mas pana astrt-di:

Moldovenil din ostirea serdarului Mihal-cea Wag stAtut nici el in tara, cautrindscaparea mai cn seamrt in Polonia, carese grabi a primi sub stégurile sale 'pe fiicel mai vitctjt al Orientulut.

Batranul Ovanes Pascal i cu fiia-sa seretrasera in Galitia, unde Hanca.Miscu a-poi un flit, pe Constantin Hiincu, s;i.. deunde ea se 'nt6rse mai la urrna in. ,Mol-dova, dupa ce nu mai era pe tron

0.1

ur-pnic, inveliiiü

--

pa-

95

tul Duca, inbräti§iind religiunea drept-credinciósa §i recapatând prin judecatadela. divan confiscata avere a reposatu-lui sett sot...

XIX.

Deja al cincilea an veneticul din Alba-nia se juca dupe poftii cu viata natiuniiromâne, precum se jócil furtuna pe marecu o Wald schndura, remasii, din frânge-rea unei cordbii.

Plangea, amar plangea cli i nópte 'culacriimi de adage inima sármanel Wove,plangea precum plânge o vergura, capitadin salmi parintilor §i adusã in haremulunui desfiAnat.

$i cum ore stintul sore mai lucesce atitde vesel d'asupra palatului, in care petrecesceleratul ?

$i cum ore cerul nu-i trimite un tras-.net de peire sau nu lasti eel putin sit ca-Oa din naltime o stea prevestitóre demOrte.?

.1TEg,es,it cii instuin Dumnecleu prelunge-§te pedepsa pentru multimea i milrimeapacatelor nostre !

XX.

Veseléscil-se Duca, veselescd-se i triumfe,dar- nici Moldova nu va suferi tot-d'a-una.

26

E teribild tacerea naturel i tacerea po-poruluI, e teribild ca linistea märil in 'a-§teptarea furtunel, sau ca ar0ta sórelui inajunul uraganulul.

Putin Inca, §i se va decide sórta. sta-panuluI A rant; putin Inca, i se va de-cide- sórta sclavului Roman? putin Inca,§i o sa se vaVa, ca nu domnesc mull

despotii la gurele BunariI!XXI.

La marginile Bucovinel, langa apa NOmt ,

pe culmea until munte r:e cremene, infundal padurii se 'nnalta santul locas cuflicatórea de minuni icóna a Maicel Dom-nuluL

Un filolog pretinde, cum-ca Par fi fun-dat öre child Sasu voda, fiul lul Dragos,de uncle va fi nascut insusI numele mo-nastiril, Sasu i Némtu find sinonimI inlimba remand.

',band la o parte ingeniósele combina-limit ale etimologiel, care lesne póte des-coperi pe Miscall In .Brasilia i pe Pata-goni in Rusia printr'o simpla schimbarede eke o litera, sA ne pogoram Ta-dreptulIn epoca cea positiva Duca-Voda.

Inteuna din pescerele cele intunecOsae Neintultg, traia batranul eremit Dimii-

_

si

a' hi

.

27

siu, catre care de o jumatate de secol sedeprinsera a alerga dupe oracole'principii

booth, rugandu-1 cu umilintä a le pre-vesti ursita cu ajutorul enigmelor dinPsaltire.

Erau obscure si cu multe intelesurirespunsurile samtului pusnic, dar tomtitde aceia ele. se. 'mplinrau tot-d'a-una : oricum sit se fi intilmplat mat Ia nrmii, totprorocul avca dreptate.

Si totust poporul nu'l Licea slash cadnu mai Dumnecleu i Stefan cel Mare suntsfinti in ochit Romanului.

XXII.

Scira in ajunul lui Mos-Cracidn aparude'naintea Int Dionisiu un barbat necu-noscut, nalt la stat.,cu o fa th. posonloratii,cu o lungii barba négrk inbracat inteosamosa de .fer de fapturii leséscri, pestecare falfAia o manta de atlas alb, captu-sita cu samur.

.Cuca pe cap §i buzduganul in !mina a-ratty, ca este un Voda.

Parinte! Oise el cu o voce aspravigurósii. Pentru a treia óifl Moldova su-ferri tirania lui Duca. Spune'mi, spune'ml

data, cand o sit soseasca vr-Anea deslobocienia §i de fericire?

§i

,

§i

o

.

98

Dionisiu arund o cautura asupra-éspe-lui, face crUce, deschide cu cutitul foileBib si clice cu un glas traganat :

--Maine este cliva Mantuitorului.Numai atata ?Numai.Necunoscutul ei, optind cuvêntul

maine", iar profetul zimbi prin inustA-tile cele albe, cugetand la naivitatea lu-

.mii, crii i-a plant tot-d'a-una obs.cu-rantismul in loc de lumina.

XXIIINu este ore un seinn pe cer?SUrele apusese de-mult, dar lima tot

Inca im se arata §i nici 0 stelluth nu scli-pesce. .

Nu este Ore un semn pe cern?Fulgerul serpuesce din cand in child prin

noril cei negri, asemenea surisalui de reuaugur pe fata de scelerat a lui Duca.

Nu este Ore un semn pe cer?Din timp in timp bubue turietul, ca ra-

ni murmur pe buiele unui popor gemendin sclavib.

Nu este ore un semn .pe parnOnt?Prutul scutura lanturile iernei, loc

de a dormi amortit pe anticul ski .pat,

,

.

§i'n

29

revarsh furios pe maluri enorme sloiurl deghiata.

Nu este ore un semn pe pament?In satul Domnescil a ca-(lut de pe v6r-

ful bisericil pretiósa cruce de argint ma-siv, pe care o turnase Duca-Voda din a-verea cea rapita a v6duvelor §i orfanilor.

Sunt sernne pe (ler.Sunt semne pe pAment.

XVIV

Pe drumul ChflightureI trece in fugamare o Mä de chlära§i, indreptandulimersul dare vechia cetatuie din ThrguFrumos.

Osta*il *tit zale de otel i tot In_ otelsunt Inv1iti, cail sburând ca niste statueecuestre, esite din mama artistului din Co-rint.

Voinicil cânth, Muffle i vane resunândde ariele lor, amestecate cu tropotul ar-masarilor. dar nu doine romarnescI, ci nistemeloiii straine intr'o limbh dual, i mis-teriósh.

Incet ah intrat el in curtea cetatuieY,descalecand .cle'naintea palatulul domnesc;nimeni nu-1 cunOsce, nimeni nu-Inimeni nu le petrunde tinta; numal deS-

-

.

30

pre capul acestei grozave cete incepu acolinda in popor fel de fel de sgomote.

Unif dicead cd-1 serdarul Hand, carelear fi scapat din bdtaia de la Chi§ined §i

vine acum cu o óste unguresca din Archil,sa jefuéscd pe Duca; altil credead, ca-Ivre-un pretendinte la domnid, aduand oinvasiune le§escit asupra 010; o Ansaprepunead ca va fi insu§1 ucidd-1- crucea.

Dar cd1iira01 nail stat aid o ord, §i-adintarit cail dupiti lunga cale, ad mai cu-ratit armele, ad beut elite un pahar cupelin §i ad pornit repede inainte.

Lang pórta cetatuel unul din ei era sacake pe un biet olog.

Capul cetel mustra pe crudul soldat, §i'ntordndu-se apol dare nenorocitul cer-etor, if asvirli un ban de aur, dicêndu-i

sd se róge lui Dummaded pentru isbandalui Stefan Petriceicu.

XXVMaria sa chidmase pe toti vladicif §i pe

to:1 boerii -la satul Domnescii, unde shserbeze impreund anal nod in stralucitulpalat, cladit de curand numai din =mullpe mosia princiara.

Intr'o said aurith erad puse rânduri, ran-o multime de mese de palisandru in

-

duri,

31

mijlocul carora,- o masuth rotunda deargint masiv, acoperita cu o scumpa stofh,indiana, sedea insu§i Duca, InsOtit de fiulshu Constantin si de favoritul domnesc,ucigasul luI Hanna, tradatorul serdar Rosca.

La spatele prin,ipelui stetea marelepostelnic cu un sceptru de aur, avAnd indrépta pe marele stolnic i in stariga pemarele paharnic cu lungi toege de argintImpodobite cu petre scumpe.

La cele-l'alte mese se paunati vlitdicil§i boeril, din dosul carora se vedea ekeo sluga, imbracata in lunga haind de ca-tifea rosie, tinend intr'o mama o negracaciulita de curd, de la Soroca i recle-mind cea-l'alta pe colosale pistóle turcesci,

, bagate dupa chimir de pele mohorita.In usa pacVati o multime de darabanI §i

ciohodari.XXVI.

D'abia se aseclara cu totil, child éca unolacar soseste d'abia sufland cu o tristaveste din scaunul Orel!

Maria sa Dórnna more!Sa-I fie Orilla u§óra!respunse cu

&Inge rece veneticul, plecându-se apol laurechia serdaruluT Rosca i adaoghnd en0 jumetate voce:

32

Haremul sä triiéscii!Ohicarul esi din sahl0 adânca, thcere coprinse pe totl me-

senii,Bucatele se schimbati unele dupd altele,

dar nu se anclia nici o vorbd, nu se zArianici un zimbet, nu se misca fuel un sewnde veselie.

Ninnal brarinul logofat Miron Costinsopti intr'un rind vecinului seu IranianAlesandru Buhus:

--Ce de mai inmortnimtare!Era o adeVerata profetie.

XXVIILa sfarSitul pranclului marele paharnic

ma o iltetitisa ,:upa de inatostat, punt cuyin de Odobesci, i intinclend'o celui maitinAr dintre ospeti, comisului Vasile To-bacanti, striga. cu o sonora voce:

Credinta Mrtriei Sale Domnului TetiiMoldovel Ion Dumitru Duca-Vodd!"

Boerul se ridicit cu gravitate, fAcu oaditncii plecaciune in dr4ta i 'n stanga,IS1 netecii mustata de corb i rani cu unglas de tunet:

Sii triiiasca Stefan-VodA Petriceicu!Apoi din mana 'n intuit incepu a trece

pharul repetindu-se aceiasi urare.

.

.1

33

Duca sare sus in picióre, ca i cand arfi calcat pe un .,érpe, §i arunca greul buz-dugan in fata indrasnetuluI comis.

Intr'o singura clipa doue-cleel de sailincruci§ate ,scApat de lovire

Deja tóta curtea era plina de LeO §ide Cazaci, pe care II vecluserhm pe dru-mul Carligafurel.

Sala s'a deschis in Iaturi pe prag:aparu d'o-data posomoratul neeunoseutdin pescera eremitului Dionisiu.

.Capul plecat nu'l tAia sabia!" mur-mur& cu umilintA Duca.

l?icatórea este romilneasca ! Numaicapul Romanului nu trebue tae Ro-mAnul ! Legati-mi-1 pe aceasta lifth .de

ArnAut ! respunse Petriceicu.Apoi intoreendu-se catre tinerelul sau

nepot George Ha§deu, carele sta alaturi,Ii Oise cu un ton de invAtAtura parintea-sea' :

Nici, o data nu te legs cu streinii,mei bdete, de cat numal flora pentru abate tot pe streni in folosul neamului ro-manes,

3

l'aii

,

XXVIII.

sa'l

I

34

XXIX.

In 2orl de di di'naintea portilor capita=niel din Soroca s'a oprit un mic carucior,Inconjurat de o cent& de caldra§I.

In bars pe o legatura de pae putrede,era culcat un osandit Imbracat In tren-tóse rama§ite dintr'o veche manta arnau-feasca.

Pe fatal se putea citi pasionata luptaIntre resbunare i cainta, Intre mandrie

ru§ine, Intre ce a fost i ce este.El §i-a ridicat fruntea, a aruncat Im-

prejur de sub sprancene o sumbra cad-tura Incruci§atfi, §i cu o voce nedecisa,pe jumatate imperiós i pe jumatatesmeritä, chiama o baba, care trecea ala-turi, purtand pe can o cofita cu lapte.

da cu drag& inima, sarmanefrate ! respunse batrana,--dar uite!jur pe Santa Cruce, ca-I duc i eu a-casa,unde copila§D mor de Rime, cad spur-catul de Duca-Voda ne-a despoiat §i penol pan'la pele!

Apol privind cu compatimire la acelace'l numia sarman frate", batrana ii in-time o masura cu lapte, dicand cu unton din ce in ce mai viguros :

NegreOt ca vel fi §i tu una din jert-

-

Ti-a*me

'mi

,

-

§i

35

fele cele multe ale paganului de ArnautNa-ti darn ! Na! Si dank in aceasta clipitveneticul cel vrama§ aineamului românescva fi benchetuind undeva cu lingaiI sat,dea Santa! Dumnecleu, ca bAutura'f sä seprefaca In otrava sa-I arcla gatlejul CUflacara Sodomel!

Osanclitul nu respunse nick o vorba,plosca cu o mama tremuranda, o atinse debuzele sale si iaca o vapae albastruta, res-pandind un mires infernal, isbucni dingura

Baba facu cruce.Calara0I. se repeilira entre carucior.Era mort...,

XXX.

Ast-fel povestise o data DomniaArnautului un mazil de langa Nistxu, cla-tind din cap si adailgand drept Inchiare:

Asia o patiau Grecil pe scaunul lufStefan cel Mare !

Numal Grecil, mo§ule ! II intrebaieu cu zambet.

Ea tote leghiónele streine, fitful meudrept dovada, o sa-ti povestesc, (ilia

data Domnia Neamtului Iancu Sasul...

FINE.

luh.

nelegiuitului.

'mt

i

.

GROAZAULTIMUL HAIDUC ROMAN

Osftm lit la' 7 August 1838 de tribunalta criminaldin Bucuresd.

Hopa se 'Area ca a Orbit ValachiaMoldova, adapostindt-se numaI dóra in

muntii Bosniel si al Albaniel, pamêntulsett de predilectiune. De clece ani tribu-nalele romane avut a judeca decat pe nisce Wharf ucigasi de a doua-Maria. Tipul de haiduc, tinclend a disparede la tractatului de la Adrianopole incOace, areinviat lush in persoana lul Nicolae Gró-za, in care -s'ad re'nascut Kirgiahi §i Ji-anil de alta data, eel mai feroci dintreteribilil muntenl al Oltuluf.

Aspectul animat al salel de audientaarata cii drama judiciara ce are sa se

-

si

n'ati

37

joace, escita cel mai via interes. 0 mul-time de burghezi 0 de militari se indea-sa in th,sordine, iar la locuri reservatestralucesc cate-va frumoase Doamne, no-bile jumetati ale boerilor.

Toate privirile se indrepteaza asuprabancel martorilor. Acolo se vede mai in-têiü saraca batrina octogenara, a cariiatitudine denota o adanca durere. Catrin-

sortul, cele-l'alte particularitäti alecostumului indica o femee de la mute.Ea poarta atarnate la gat sapte mid me-dalionurl cu Wine de Anti i sfinte. Langa&Ansa sade o femee tanara §i frumoasa,care atrage asuprtei atentiuneapublicului.Cu un prune in brate, cu ochil lasati injos, ea numai din cand in cand, ,arunca.cite o catatura plina de lacrime asupra'copila§uhil ce'i zimbeste. Portul seu este.de asemenea de la munte : o catrintascurta si de culoare mncbist, o cama0i. CUaltita alba ca zapada, un colan rasa strati-gend o talie svelta, o salba de margeanpe gat, iar la cap, in loc de acele ca-pritioase cosite ce onduleaza pe umeriifetelor, figureaza grava naframa a neves-telor, alba 0 impodobita, cu capatiile la-sate pe spate.

tal,

.

s

o

38

Langil aceste done femel sta un baiatca de sapte-spre-clece ani, purtand largiitari'f;arnautesel, un turban pe cap, o sabieturceasca la coapsai done pistóle in bran,

sprijinindn-se Cu mandrie pe varfulpuseil.

Aceste reel personage sunt tóta familiaJul Nicoiae Groaza ; betrana-este maica-sa;baiatul e fiu-seu din prima casatorie ; fe-meea cea tanara este a treia nevasta a

mama pruncului pe care '1

tine in brate.edinta se deschide. Tribunalul se cora-

pune dintr'un presedinte, doui judecatori,un procuror si un grefier. Procurorul, acarnia functiune un difera intru nimic dea ministerulut public din Francia, este d.Constantin Brailoiu. Ast-fel compus, tri-bunalul judeca farli asistenta juratilor,find totusi in drept de a rnicsora pe-deapsa. in consideratiunea circumstanteloratenuante. In cele l'alte, procedura esteaproape ideutica ea acea prescrisa de co-dui Francez, nefiind in cea mai mare par-te de cat o simpld copie.

Pe masa tribunaluluI sta o cruce deivorin Doi dorobanti introduc in mitt peNicolae Groaza. Este un om ca de cinci-

,

si

"haiduculuT,

39

zed de ani ; Matt, capul argintit de CA-runtete, barbA i mustete negre ca panacorbulul. ochi marl i aspri cu o nuantAde ferocitate, Oches, nas de soim, frunteMalta, mai pe scurt, tote träsurel6 de-nuntA, un amestec do nobletA, vitejiecruzime. Frumusetea formelor sale, de siascunsä sub lArgimea hainelor, aminteseepe un antic gladiator. El aruncA asuprajudecAtorilor i publicului o catAturA casi child ar voi sL porunceascA.

Grefierul se scoalã i dA citire urma-torulul act de acuzatinne:

Nicolae sin-Petru, poreclit Groazd,näseut in vechiul banat al Craiovel, ac-tualmente Mica Valachie, in verstä de 52ani, fin al Marie Tudoreasca si al lulPetru sin-Petru, carele fusese cdpitan laprincipele Ipsilante si a fost ucis in luptade la Tergoviste.

Dupà o viata furtunoasa in mijloculbAtiiliilor si hopilor, fiind acusat la 1828,de asasinat comis asupra tinerei sale ne-veste, GrózA a fost osandit pe clece an1

la (Jena. In Martie 1830 s'a intemplat ca.un sub-oficer rus, numit Mostenicov, voindsa viziteze salinele Valachiel, s'a pogo-rit in galerie unde Grózit era singur, cad

,

s

-

-

si

b

411

buna'i purtare de Wind atunci II procura-se din partea administratiunii aceasta fa-yore de a nu luCra la un loc cuostinditi. Pe dud sub-ofieerul &amine cuatentiune nisce cristalatiuni. Gr kg a pro-fitat de acest moment pentru a'l isbi incap cu un bloc de sare, l'a trintit jos, 't-aumplut gura cu save, pentru ca sit nupoata striga, l'a despuiat cu repeziciunede nniforma, s'a inbracat intr'insa, i .ast-fel travestit ruseste esi din salina si di-spinal fara a fi recunoscut. Abia searagardit gasira scaldat in sauge pe sub-ofi-cerul Mostenicov, carele a povestit toateamanuntele evasiunil lui Grózti. S'a cer-cetat pretutindeni, dar nu i s'a dat deulna.

Ati trecut dupe aceia duel ani, fara sase auza ce-va eespre GrOza. La 1835, inluna lui Septembrie, pe drumul cel marede la Pitescl spre Craiova, un essen din

Abl ;than], a fost atacat diva 'namiadade cane cind hoti, cari raft legat pe .el

pe surugifi, aft luat de la dênsul 40,000 lei,parte in monedit sunatoare, parte in bac-note rusesci, i apo lastindu'i pe aman-dol legati s'ati departat in directiuneaTirgovistei. Peste done' dile, un om im-

ay

cei-l'altt

fas..

41

bratat in scumpul costum de magnat ungu-resc se presinta la monastirea de la Curtea-de-Arge i scompteaza acolo de la calugaripe galbeni austriaci 20,000 de ruble inbancnote rusescl. Bogatul dilator, dupacum s'a aflat mai tarclia, nu era alt, decat Gróza. In adevar, un tigan numit Chi-tra, óre-cand spion in banda faimosuluiKirgialiu, devenind acum clopotar l mo-nastiril, recunoscu in pretinsul senior .ma-ghiar pe Gróza, alta data unul din ceimai viteji tovarasl al lui Kirgialiu ; darhotul ii arunca o ast-fel de catatura, incat bietul tigan se simti mut. La eiredin monastire, Groaal-a dat.in treacatun pumn de galbeni, dicandu'i trage clo-potele pentru sufletul, rèposatului nostrucapitan i pentiu sanatatea mea." Numaldupa cate-va clue iganul a indrasnit sa'1 denunte staretului. Administatiunea s'apus sa chute pe hot, dar tote fail in de-sert. Atata numai s'a putut constata, prinnumeril bancnotelor primite in schimb decalugari, cum ca ele sunt tocmai celesustrase de *la evreul Abraham.

Nu mai era indoiala ea Gróza a re-inceput vechia'i meserie de hot. Din a-cest moment trei7decl §i opt de crime de

',

42

aceasta natura s'air succes una dupa altape diferitele drumurl din Oltenia..."

Aci grefierul citesce amenuntele tuturoracelor both, nurnind persoane despuiate,descriind mijloacele stereotipe intrebuin-tate pentru a le prinde, i adtiogind catotalul sumelor prAdate a fost de 600,000lel.

Urtnäin inainte cu actul de acusatiune:S'a observat, cit nicl o data n'a fost

comis omor, ci numal bAtAl sadCele mai multe din victimele lui GrózArecunosc ele inset, cit dipitanul bandeiexercita toalA autoritateal asupra hotilorpentiu a nu'i litsa sk maltrateze pe eeldespuiati.

Politia i puterea armatd fost instare de a'l prinde, cad Omit, cApAtAndtot-d'auna generoase daruri de la GrózA,nu numal cit nu'l denuntati, dar Inca iiservead drept spionl, prevenindu'l desprepericolele ce'l dmenintati, sail insciintandu'ldespre ocasiunile cele favorabile de a faceo bund prada. S'apol, teranii roman! ingenere sunt dispusi a considera pe hai-duct ca pe apdrAtoril Icr firesci contraapasaril.

SAtul de a hoti nurnal in Romania.

.

Maid.

n'ad

43

Gróza intr'o cli cu o ceata de trei-clecide tovard§i trecu Dunarea, atacand peteritoriul bulgar casa lui Soliman-Kara,aga turcesc de la Karaman, pe langa, a-cesta servia ca un fel de arnaut fiul luiGróza, Ion sin-Petru. In lupta ce se in-cinse intre Turd §i Romani, mai multiaü fost uciO, aga fu ränit, locuintal dataflacari, lada cu bani cap in inainele

precum si tote femeile din harem.Dupe acest act de violenta, Gróza s'a

tutors in .RomAnia. Una din cadanelepite de la aga din Karaman, o tenärdBulgara, Maria Hagiu, ii placu pAnd lanebunia. Intrând in tergul Brancoveni,Gróza sili pe preotul Pavel, WI cununecu Maria. Dupã aceia se retrase cu Iotaprada i cu fiul sdu in muntil Olteniei,Ii schimba numele i se decise a petrecerestul vietel in linisce la locul nascerelséle, unde mai train Inca batran a sea mama.

Pe la inceputul lui Martie 1838 Grózaapare dinaintea mumei séle, pe care n'ovecluse de clece ani, de cand fusese trdmisla Ocna Intrand, el ii lice cu aer sini-stru : Mama, recunosci tu pe fiul- tau Ni-colae, singurul tett copil...? Dar pe candsermana betrâni voia inbratieze cu

ho-tilor,

.rd-

stel.

efusiune, el facu un pas indärilt, era-ands% cutitul scAldat in snge ce nu se*inchegase Inca, II striga : Nu te apro-pia, mama! Afuriseste-mn! Ed am ucispe fiul meg, pe singurul men copil! Du-tede-'I imnormânteazn. Ii vel Os: in peste-ra Ursulul... i licUnd acestea disparu.

Speriata, biata 136tr&nd aleargn, la par-spuse cele intemplate. Mai multi

Omni ati plecat indata la locul numitpestera Ursulul i. dupti, 'ce luard toteprecautiunile dictate de superstitiune,.cacise dicea cä dracul locuesce acolo, ati in-tratat in groan. inaintand putin, eI audirade departe gethete. Warind apoi la luminafaclelor o mare lespede ce astupa o gaura,o detera jos si vnclurn in fundul pescerelo frumósn femeie pla,nglind Ifingh corpulunui timer mtiribund. Eran Maria Hagiu,nevasta lui Grózri, si Ton sib-petru, fiulhalftucului.

Rtinitul a fost dus in ora i dat peskim inediciabi." Rana era grava, dar nu

Striiptinsese ca o . frigareflirti inch a atinge .cordul

si plamitnil. FAcâmhi-se interogatorul Marielmarturisit, pe cand.se afla

Inca iii lllirermil Sbliman-aga, se iubia

calab

moVtála. Feralcorpul bliatdluT,"

Haiii, '4 i a Ca

liii

44

i

gi-'f

45

cu fiul lui .Gróza, atunci ostas in gardaarnitutiascd. Turcul, banuinci intre dIniio Intelegere, a batut pe Mat. Pentru aresbuna pe fiul säu, GrOzd veni ca skprade casa luT Soliman. Caclênd in mai-nele haiducubri, Maria nu cutez1spunk nimic despre legatura el de maiinainte cu fiul lui.. Deprinsk ca tote fe-meile turce, a se supune orbesce _stapk,nultri, ea .deveni nevasta lui Gróz, i deatunci, de si iubia ,pe fostul . situ am.tutsi era iubita de Rasa!, total( protestade a fi intrerupt cu el ori-ce relatiune.Amoral insk n'a scapat de pktrundOtorul()chid a lul Grózk. El se Met' posomoriti. bleat. Inteo di Maria si LSO sedeak

unul MAIO altul, vorbind despre timpiitrecuti ce le aduceati aminte furtivele lorintOlnirl in casa luI Soliman, child iatkinträ GrOzd cu ochif schnteind de .furieFiul sad se scold. Fara a dice un CuVent,haiducul suite cutitul si-Tintinge in :pieptulbiliatului, care cade...

Peste douk dile de la acésta catastrOffi,un óre-cine se presintd inaintea colone-lnlul Solomon, capul militiel din Oltenia.Era ,GrOzil. Intrand, el arunca jos armele

zice : SolomOne, tu estl cel maT vi-

sa-'I

pi

46

téz dintre Romani si am venit sa me dadprins.... sunt Gróza. Colonelul 11 privesceuirnit. Atunci haiducul a dause cu vigóre :Nu me cunosci ore ? Alta data, adu-ti bineamInte ne am luptat amandol unul laugh;Itul pentru rit sub stégul DomnululTudor. Asti*, eg sunt hot, ucigas, omo-rator chidr al fiulul meg 1 Ia-mo, da-mepe mane, dreptatel omenesci ; dreptatea

o va face Dumnezeii !... Inchisd'intai in 'temnita de la Craiova, Grózas'a adus acum la Bucuresci, acusat detentativa de asasinat asupra sub oficerulutrus Mostenicov, de evasiune din Ocna, decele 38 both enumerate mai sus si comisetote peste Olt, de atacul cu asasinat, in-cendiii i rapt, asupra case! lui aga Soli-man-Kara din Karaman pe teritoriul Ma-estate Sale Suzeranulul nostril, si in finede próspeta incercare de omor asuprapropriulul sea fill..

Aci se incheia actul de acusatiune.In intervalul lecturei Gróza conserva o

atitudine plina de mandrie.0 scanteie straluci in ochil haiduculul,

cand grefierul citi cuvintele prin careGrOza amintea colonelului Solomon, ca s'adlost luptat amandol unul langa altul pen-tru tara sub stégul Domnulul Tudor.

cea-l-alta

47

Se incepe acum urmatorul interogator:Prefedintele: Varsta §i numele d-tale ?Gróza: Nicoiae sin-Petru, 52 ani.Prefedintele: Meseria d-tale ?Groza: Osta fári stapan, care asculta

numal de glasul Orel.Preqedintele: Locuinta d-tale ?Gtóza : Pretutindeni unde se gasesce

un petec de parnant romanesc.Preqedintele : Esti invinovatit ch te-al

fost incercat a omori pe sub-ofiterul ru-sesc Mostenicov ?

Gróza: Nu, n'am voit omor. Dacaa§1 fi voit mórtea IA nu era grea until§oim de a sfa§ia o vrabie, am vroit nu-mal.sa fac pe muscal, sa guste sarea ro-manésca, pentru ca sa se desvete odataace§tia de a se tot incuiba pe pamantulnostru.

Prefedintele: i totu§i te-al folosit deacésta fapta pentru ca sa Atli din Ocna ?

Gróza: Apoi de, e prósta, acea pasare,care póte sa sbóre din colivie §i nu seduce.

PreFedintele : Ce al facut dupd fugad-tale din ocna ?

Gróza : am imblat cu fruntea sus pepamantul romanesc, pe cand vol, facet!

'

sil-1

.

48

temenele la muscall si le multumiati ca.-petrec cu nevestele cu fetele vóstre.Er v6 despoiati pe vol, eh it .despoiam pe

fie-care fcea ce scia.Prefedintele: Ai jefuit pe evreul Abra-

;haulGróza : Ala era un jidan I Dintat avém

pofta de a'l tra,mite pe -cela lume, dar a-pot imi luaiü séma, ca tot al dracului osa% fie, §i am lasat s i1 ia dracul lark' a -jutorill met.

Prefedintele: Nu tägaduesci cele-l-altehotii de care esti invinovätit ?..

Gróza: Negresit ca nu. Precum esteadev'erat, nit Sorele incaldeste famantul,tot ash e de adeVe'rat, ca m'am imbogatitsi 'eft din pradd. Ceia-ce v'a citit logola-tul este forte drept.

Preqedintele: Unde stint tovaräsii d-tale?Gróza : Unit pe pam'ant, altil In iad,

o sémä pote in raiü, daca se vor fi popitihainte de mOrte.

Preqedintele : Pentru folosul d-tale, dápe fatit dinaintea dreptateI numele lor.

Gróza: Nu se póte. Vol zicetl c. sunthot ; va fi ! dar meseria de tradator n'aminvätat-o.

Preqedintele : De ce at silit pe femeiaMaria Hagiu, ca sa..-11 fie nevasta ?

.

',?

.

.

&Lush,

pi

49

Gróza : Nici o data! N'am silit 1-am_spas curat romanesce : vrei sA fit a mea?si e s'a aruucat in bratele mele. M'amdus la popa en galbeni inteo mina i cuen cutitul in cea-l'alta. '1-am clis : alegetiuna din douë aur, sati fier." El 'sl-aales aurul i ne-a minuet.

Preqedintele ce te-ai incercat a u-cide pe fiul d-tale ?

Gróza : Da, acésta e o nelegiuire, o a-devöratA nelegiuire ! Eu nu sciam CA a-cesti doi eopii se iubesc de mult. Daea eiIni=ar fi spus-o inainte de cununia mea,ea n'as .fi asta-cli leahitea Vóstrd. Dar asaa fost se vede voia lul Dumnezed I Eacreddm ea pedepsesc o farA-de-lege, en-insumi. Nu-mi mai vorbiti de acésta,

nu mi mai vorbiti IPredintele (-dare muma lul Gróza)

D-ta ce al de clis, nevasta sin-Petru ?Bcitrdna: SA mY dati inapol pe fiul

men, atata tot. El a fost tot-d'a-unaasa de bun fia §i asa de bun Roman

inapoi, i Dumnezed o sh v6,resplateascA.

Prepdintele: (Mr& nevasta lul GrózA):Femeia, Maria Hagiu, spune dad este a-deverat, cd, Gróza te a silit la cisAtorid?

4

I

Dati-mi'l

o-sanditi-me...

Lie

50

Maria Hugiu: Nu. Ed l'am luat lathsa sciti ce fac. Imi era stapb, si am fostdeprinsä a me supune stApAnulul. L'amiubit ca pe un tata i i-am fost cu cre-dinta. Acest copilas pe care '1 vedetl inbratele mele este a Jul Gróza. Dragosteamea a fost pentru Ion, dar voI. remaneatot d'a-una credinciósa lui Nicolae.

/on (aruncându-se in bratele Jul Gróza,plangend): Tata, iarta.-me, clack am in-

drLiznit-a iubi pe Maria! 0 sit' me ducin lume, i tu vel fi fericit!

Gróza (zhnbind cu tristeta): Iubesce-o,_bane.

Prqedintile: Ion sin Petru, respunde,cum de s'a intamplat ca al lost ränit detatal d-tale?

Jon sin-Petru: Tata n'a voit sd me lo-yeas* eu singur m'am aruncat asupracutitului.

Terminându-se acest interogatoriii, pro-curorul iea cuvêntul cerend condamnareaacusatulul. Pe and el vorbesce, uevasta

fiul lui GrOza se Mead, in lacrime ;betrAna e dust pe ganduri, ca i child n'arauzi nimic; haiducul sta liniscit i man-d ru.

Junele Vakaholo, advocatul lui GrOza

,

si

si

51

aduce aminte acea parte frumósti din vieataacusatului, dud el combtitea pentru liber-tatea tärPf. Kirgialiu, Farmaki i alp ca-pitani vestip din 1821 iusesera, i. el hai-duel. Pe atunci civilisatiuneadice avo-catulnu pelrunsese inert in tail. Si nuse ulte afard de aceasta, cA prima crimla lul GrózA, omorul nevestel sale din adoua citsätoria, s'a justificat la 1828 prin-teo anchetA, constatânda-se atuncl, ca elo prinsese in flagrant delict de adulterii)cu nfl oficer rus ce era la dênsul in gaz-dd. Terminttnd, avocatul invód: clementajudecatorilor pentru acest orn in adevërculpabil, dar plin de rare. calithp i carelefäcuse servicie Orel.

Presedintele intreabä pe Gróza dadaare ce-va de adaus.

Nure-fpunse haiduculvoesc numal sa.multumesc ap6ratorului meti, cä a dat lalumina cela-ce se atinge de omorul ne-vestet mele, arätând c nu era vina mea.

Grefierul sunA clopotelu. Publicu se re-trage. Dupa doug ore de deliberatiunesedinta se redeschide i grefierul citescesentinta, care declara culpabilitateaNicolae sin-Petru asupra tuturor puntu-rilor de acusatiune, dar in vederea unor

.

.

lut

52

circumstante atenuante II condamna nu-mai la Ocna pe viata. Gróza ascalta, firaemotiune aceasta sentinta §i intreaba peavocatul sda, dad condamnatiunea rumpelegatura sa de .cisatoria. Primind un rës-puns negativ, el 'pee : atunci o voi rum-pe eft insumi, cad voesc ca acesti floutcopit sa fie fericiti cat mai sent Inca ti-neri" Inaintea de a e§i din said, Grózastringe .1a piept pe muma sa ce 'I bine-cuvênteaza, pe nevasta ,sa, pe Ion si pecopilasul cel mic. Citirea sentintei i ul-tima scena produce o profunda impresiu-ne asupra poporului, carele nu se Liaostapani de a nu simpatisa cu acest tip ca-valeresc de haiduc.

Cand Gróza fa recondus in temnita,administratiunea se pregatia a lua pre-cautiuni pentru ca sa nu pita fugi, Oaretredeti voi, ca eti a§ vrea sa scap ? çlise

el. Nu, nu, fiti lini§titi v6 giur ca deaid nu voi mai e§i". Peste cate-va minute,vözendu-se singur, i§i isbi capul cu atataputere de fearele ferestrei, muck 1-atitasnit creerii. Transportat la spital, muri...

(FINE)

1

IDISCURSULRostit de .Episcopul Chesarie-Bnz6u

in Anal 1835 child s'a instalatpe scaunul Episcopal.

Froti lor intru Christos!Firea, care' este lucrata cu drépta cea

a tot putetnica a tot saversitóreDutnnecleirel, aevea i prea deslusit..arata,cd, total acesta cat se vede §i cat secugetil, este alcatuit intru totimea sea dinnidduldri, i nu ar fi tot, de nu ar fi lii-tocmit din parti. 4cestui cuvênt stet mar-turii adeverate i netägaduitoare, chiar ce-reStile trupari; cadi, de va ridica cine-vadin ("meta ()dill la inaltime; acela va vedeamultitne du, trupur'i ratAcit,Otu e i netiatii-citoare, cu deosebite ins0r);.tu. deosehitte

cu deosebite matimi si cu deese-bite departdri. Tote aceste lyupuri,:.unu..i.fie§te-care tragand pre tote cu nepte-

_ ,

:

. .

0

-

,

.

a

mi§cati,

54

fOcuth abatere, si tote pre unul cu nedes-legata alchtuire, intocmesc pre totimeacea dintru inAltime, care nici deslegatvre o clan dintru ificeput, nici se va des-lega peen in sfirsit, pentru c asa estebuna-vointa ziditorulut totul acestaeste unirea multora Intr'una"!

Ace la§ om, de va privi la fiintele cestede jos veclute, negresit va vedea mOrireaphmentulul, multimea dobitkel or, multi-mea paserilor si a celor alte nesitntitOrefiinte, precum pietrele, lemnele, i cele-alte,si fãrã indbialil, fireste va simti, h, dinparp së alcdtueste totul, si din madulariintregimea. §i aceasti intregime, este a-nirea multora Intr,una"!

Ace last om, de va lua sOma Ia alcatui-rea trupului sett, va cunósce fdrh indoialáca, din madulart este alcktnit intru totime;fies1 care madular al trupulul omenescdupe deosebita sa in.lemanare miscandu-se,ajutorecla pre cel alt madular, i acela prealtul, si tote pre unul, i acest unul, este,totul; si de nu ar fi mAdulArt, nu ar fi

trup, ci nimic. 4 acestä intregime esteunirea multora intr'una" !

Mita, sobornicósch Biserick incePutulsfarsitul; cea intel si de apol prcinä

-

s'ae

i

gi

55

a infranäret si a mântuirei oinenesti, demulte orY, corabia saü inchipuit de purta-toriI de Dumnecleil paring. Acésta, cora-bie este alcatuita, de multe i deosebitemateril: Din lemn, din fer c. I. §i denu ar fi alcAtuita, dintru acestea nu ar fiintregime, ci nimic. east& intregimeeste unirea multora Intr'una"!

Acesta duhovnicesci corabie sa thrall"este si se porta de mult, incepAnd de lachrmaciul §4capu1 së Christos, i Vela laeel I-alp slujitori al corabiel, precum: A-postolii i alp); Miintuitorul o indreptéza.otcármuind'o, Apostolii vhslesc cu vâsleleslujbei lor, i eel l-alp sfinp bArbati lu-creza, alte trebuinte ale corablei. Top a-cestia sunt intrebuintatt intru acésta,top sunt un trup si o aldituire in trébaDumnecleestel corabil, de o aduc la man-tuit15rele limanuri. acesta alfatuireeste unirea maltora intr'una"!

Nérnul omenesc dintru inceput inmul-tindu-se cu curgerea anilor pre fataparnântului, sati despartit mai in !Irma inmulte popóre, dupe semintie i ruda,fiesi care popor de omen!, insu§indusipartea pämântuluI pe carea se die, lucuind,au numit'o patrie. acesta patrie esteanirea multora intr una"!

§.

§i

4

si

4

i

56

Cuventul acesta de Patrie" inradticioin-du-Se in inimele órnenilor,-ati ajuns a ficea mat ântêV ravna omenesca, pentru cavedem stand mrtrturit acestui adever firea,istOria cea din launtru i cea din afara.Betranul Patriarchil Ioacov, aprins findde dorul Patriei, ati rasa blestem fiilorseT, ca dupa mOrte-I, sa'i.aduca Osele in pa-mental strAinoOlor 'set, adica in Patrie.Odisefs, macar ca avea o Patrie prea mica,

.numita ltachi, dar Ursa, mat mult aft alesa fi in prósta sa Patrie, tle cat szi pritnéscanemurirea, pre carea i-o .harazea basnuitaDumnectecie. Calipso. §i city ali nenume-rap asemenea acestora aft lasat acestApilda omenirei!

Tote imperatiele, némuri le i noródelede obste i fiest care semintie in parte,ail jertfit pre fiit hir pentru unirea pa-triotilor i pentru fo'osul Patriei; mat multail ales a maui o parte dintrInsi, de catse li se desfaca unirea, Si se li se sla-besca' Patria !

Istoria, spre rusinarea celor ce nu Voescaa se uni, i spre nemuritórea slava a celorce voesca unirea spre folosul Patriei, puneinainte pre vitézul Temistocle ipre A-ristid, elinl. Acestia vrasmäsindu-se intre

'

-

57

&list unul .pre altul, Pentru deosebitele,lor dardri, so pismuhil Oita la mOrte ;dar insa, cand era vorba pentru cinstea .

si.folosul Patriel, amandoi dinteo glasuire-läsaü vrajba i rena cugetare la o parte

infratindu-se MO. fratie, ,se luptati in-protiva vrasmasilor, pana isbanda,slavith biruitori, Intorcandu-se amandot.inPatrie, dobandéti cununele vitejielor lor

apoi iarãi sii. panda pentru cde In7parte ale Mr vrasmouiri. Drept aceia né7muffle cele vecht, ca pre o firdscã aveaclisa acdsta. ,Nu este nici." uu lama maidulce de cat patria"!

Cati barbati dupa vremi ajutorati dedarurile lor cele firesti si de cele chsti-gate, séü jerttit prin versare de, sange, afthulit bogatii, aft trecut cu vederea slave,aü urit desfatart, i tote alte bunatati lea socotit de nimic in pariAnt streinti,oh ales a turn in patrie! Cap §i in vre-tnea de acum avêad pre acelasi dor alPatriei, urméza acelorasi iniiu tOte.

Putine sail mai d's spre dovada dra-gostel si a iubirei de patrie, pie laughnenurneratele duet% care arata pre acestadever. Omul, nicI prin grail mite arata,nici prin sells pote iuchipui, cat foe arde

ii

ci

. . .

§i

i ,

58

in inima sa, cand in streinatate aflandu-se,gande§te la patrie. i atata de mult bi-rueste dragostea patriel, pre cele alteplacer!, in cat tote le are de al doilea,fie patria sa cat de mica, cat de prósta,§i orI cum ar fi !

In unele popOre statornicindu-se u-nirea Omenilor, i iubirea de patrie inra-dacina,ndu-se, au crescut, ati sporit, §i sailfacut némuri nebiruite.

Intre altele kill% din neunire ineni-

bându-se iubirea de sine §i teoicinnea,care este trufi§ea mladita a iubirei desine. s'at facut in cele dupii urma, jertfaa nimicniciel, resphndind partite poporului,asternand pustiirea, §i spre pilda de ocaraiaft lasat numal urmele clidurilor ! Amarlucrn daripingtOre pricina! Unirea po-poranilor i iubirea de patrie ati interne-iat stall)) neclatiti; iar blestemata neunireaü lasat numal mormênturl 1 Unirea estepomul rasadit Fang. isvOrele apelor, ca-rele da rodent multe §i bune,iar neunirea este copaciul ticalo§ielor, ca-rele, de §i rodeste, insa rodurile lui Lianaa ajunge la copt, de crude putrezesc. 0!unire ! Maica omenirefl i 0! blestematadesghinare! i iubire de sine! organele tu-

-

-

:

59

turor amaratelor nenorociri si .ale ti calo-siilor omenesti! Cel ce defaima unirea,dragostea aprópelui, slava si cinstea pa-triel, acela este om rS, Irnpietritu, ne-simtitor, vrtismast al omenirei, protivniclul Dumneqeti, tagacluitor al firestilor sfintedatorii, lepadat de vredinta §i blesternatde olWe; cad dice gura cea nemincinósaa bisericel : Si iubim unul pa altul, cainteun gaud s. mirturisima!!! i acdstapriveste cu totul la unire, §i la Ma arnicaInchipuire prin dragoste.

Tara Româneasca, dupa nenorocire, cart-va ant Ant, de c"and au scadut din vite-jeasca sa intregime i puterei i aü sea-.-slut subt veninata asprime a grecilor, a-died a fanariotilor, i a _altora cari aü pri-begit din putria lot pentru r'eutateaprecum sit marturiseve din ranele celenu lesne de vindecat ale tarsi. Cu t6teacestea, in multe ranch's' aü avut parlejuprea indemanatic, ea sit se desgarnovéscade povara amaratelor greutati, in Millierânduri aü adus Darnnefitti in politicesculorizont al Orel, pre S6rele elesteptärei,carele ,este cea singura pricina a desradacina.rei de ne unire; de multe ori fire-§te de sines" aü venit lucrul intru indem-

'lor,

60

.nare ; dar insa, veninul cel omoritorburuiana cea otravitóre care esea din ra-sadnita cea vicléna a grecilor, adicã za-vistia, pre care protivnicul nem aft pre-sarat'o dupe. vreml in fruntasele WO. alepamentuluI lor, RomaniI nicl o data n'afiingaduit a vedea- trupul Românesc. vinde-cat de bóla neunirel, ci prin lingusitórele

fatarriicile lor mijlóce, pricinuind tareipre ciuma resvratirei, .desbinareI, si a ne-unirei, aa asternueo in cele dupe .urma.mai mórta in mormentul naprasnacii fornavelin, si in grozava grópa a anulni 1821,pre care de atatia ant adanc o sapasera,si tare o clidisera prin architectura rele-lor lor cugetarl. A cest an, cn adeveratsian aratat privelistea celor sub suflet in-cuibate ,grecest1 rele cugete. Acest an, de

eset amar la sufletul Romanescului trup,da r inse mester povetuitor Romanilor pentruvremile viitóre. Acest an, cu adeverataratat alt Apelis, zugra,vind pe de o parteinegritul suflet al grecilor, cu cele maiadeverate vepsele ale adeverului, i pe dealta, aratand Romanilor poteca desrobiellor i a dobandirel binelui lor 0! anule!Cu létul 1821! Tu, cu adeverat prin in-trarell de ai si pricinuit Romanilor ama-

E

-

,

'§i

!

s'ati

61

raciune, dar de o data si desteptarea! Lu-nile tale academii sati inchiPuit pentruRomani, césurile tale, dascalt s'a aseclatpentru Romani, iar minuturile tale, canisce sod luminatori s'aa Infipt In simti-rile Romanilor ! Drept aceia, fies'i care trupcarele_ pOrta inteensul suflet Rornânesc,este dator, Tie sa harizasca cele 1110dulci minuturi ale vietei sOle. Ndmul Ro-manesc, are sfanta datorie care in mjlo-cul Putrid lor sa ridice spre pomenireaTa un monument spre veclnica tinere deminte, pentru ca intru adever Tu estianul bundtdtei Dianna ! Tu dar precumai aratat Romanilor veninatul cuget algrecilor, it i uneste spre folosul Patrieilor ! Destépta-1 din betia duhului grecesc,

trezeste-i spre a sa Invela din cea ceai pdtirnit, cad de a greqi de data ori.intru aceia§i nu este lucru de bdrbat in-telept; iar cand nici dintru acésta nu sevor intelepti famish', si nu vor cunOterautatea ce le aü pricinuit grecii de a-tatea ani i na se vor uni spre folosulPatriei lor, atunci cu adevarat sunt vred-nici de batjocura némurilor, i grecil, cutóta Indrasnéla pot clice, Elada scótebarbap, iar Valahia roduri". 0! Mild

'ti

§i

ca:

62

nestersä 0! mine veclnid! §i o thAlo§iea räsvrätitilor Romani.

Ci dar, Romdnilor! ! ! Vol cel-ce suntetlstrAnepop al slavitilor acelora barbati, ru-sinati-ve de a mal fi bAtjocura grecilor!Vol cel-ce ati fost ore cand slvil in IS-torie, nu ye mai smerip grumazul la a-magitOrele =melt ale_grecilor! Nu maifip orbi miluitori care nemultumitoril a-ceia, cad! dupe ce vol II inpiciorogati,voesr; sh ye aducd in stare ca el se veini1uOsc pre vol dintru al vostru! Des-bracati-ve de hAina cea cu pole lungi aiubirel de sinesl, i vã imhralcati_eu_str6-lucitul vesmânt al iubirel aprOpelui, si alPatriotismului!

Privitt in oglinda anulul cu leatul 1821,aceia ye va areta ce fel ati fost pAnd

-acum si cum trebue sá fiti de acum inainte!Digit! departe de gidilitura maglisirilor

'grecesti, i iubiti-ve uuul pre altul! De-pang! de lingit voi arcurile slave! desarte,si-nu mai patrundep prin al vostri cu ve-ninatele s5gep ale märirei cel sulemenite!Toti se iubOsci 1e unul §i unul pre toti,cftei tot uil främintiitura .suntetl!

lubiti unul pre altul intru legdturadrogostel, cad cel-ce rdmdne intru dra-goste, intru Dunznedeu rdmdne, i Dum-neden integnsul!!!

(Fine)

.

. 1

pi

DISCURSPronunfat de D-nu N. lonescu directorul

qcóle1 No. 1 de Welt din Buz& la 28Iunie 1887, cu ocazia punera temelii

a doud poll comunale.

Domnule ministru,Corpul didactic din acésti urbe, nici

o-data sirrititatat de--multumit i sa-tisracut, ca este.- cli, prin onórea ce ofacet! D-vóstra, care ca cap al instructiuneipublice ye aflati In mijlocul lor, si luatiparte la o solemnitate, care pentru noieste de cea mat mare importanta. Ca re-cunoscinta, ye putem asigurai Cave vom päs-tra tot-d'a-una cel mai profund devota-ment.

Nu uita' m a aduce multumirile nóstreD-lui primar, care in cap- vs. an! nu-

mai, a pus tote silintele §i Vita inteligentaD-Sale in serviciul instructiunei, facêndu-nea ne afla la punerea temeliilor a douewolf, de call de mult se simtea trebuinta.

§i

't

64

Domnilor,

Acurn 23 de gift, and s'a pus teme-liile oodles, pe care o avem Or, cliceam:Dea ea in curend, sa Arad aseme-nea edificil la tate trele Unghiurile ora-§ului; Ei bine! sunt vesel c dorinta expri-math attend 41 se realizézã.

Era un timp, nu departe de nol, andin tinda bisericii se vedea seclênd unullânga altul, pe ni§te lavite, forte primi-tive, nisce copila§i de arnbe sexe, tinendin maul cate-va foi legate intr'un fel descórte de lemn lipite pe easupra cu Pie le,carora ort-ce descriere 1e-a§1. face, nuv'ati putea face o idee despre danselepima ce n'ar fi veclute. Acesta carte senumia ori buck Mt, ori cOslov. Aláturl cufie-care se mai vedea o scandurica lacutamai in forma unei mici lopeti, care sesmolea pe crasupra cu cent i printr'osunak in forma until cutit se graver li-tern, acesta se nurnia panachida.

In mijlocul acestor copil se plimba, unom, mai adesea batrin, care, and serviain biserica, avea numele de cantaret, iarir a-colea in mijlocul copiilor, purta numele dedascal, §i dad, invata pe copii sa .citésd,bucOvna, ceslovul i psaltirea, la care nu

.

D-deti,

65

ajungeaft top, se socoteat (intent sciutorlpe carte, si la eel ce stia carte tote lumea

lua caciula, clicea ca el are patru achy.Asta-c11, negresit, child s'ar mai vedea

asemenea iucrur1, ar provoca risul. Dartrebue sh ne descoperim capetele §i särespectäm cu cea mai mare veneratiuneacest tabloü, chrtiI Liana 41, nu s'a gäsitun singur pictor, sh,'1 dea coloritul. Aceste

aceste lavite, aü dat pe Tudor, Da-dun, Vitch'resci, Filipesci, Golesci, EliadT,Bratienl, R.osetI, KonghlnicenT, Negri iaiLIn fine a dat o Romanie, a dat indepen-denta i Regatul.

Pentru prima OrA in acest ora§ se des-chide o sail& romiln6sch la anUl 1832.Nu am putut gasi cliva inceperii i solem-nitatea facula cu deschiderea sceoleI, darla 1833, gasesc o otnoSenie a ilustrului,regretatului i mult iubitulul episcop Dio-nisie, catre cinstitul magistrat de atunci.

lath cc scria Dieconasul Dionisie pri-mul daschl in Buzeti: Dragostea catrenémul meg, si placer . r1,1 a lucra spreluminarea nevinovatei tinerinii, acesteam'aft indemnat, s fac intrebare cinstitu-lul magistrat, ca ce chibzuiro i punerela cale salt fAcut de scUlk pentru viitor

5

scoll,

.

17

1§1

66

cad dad, pand la 15 de August viitornu se va face nici o punere la cale, voidinsciinta pe cinstita eforie spre a memuta la alt judet, unde orasenii pretuindinvatatura ail case gata mai de multavreme."

De atunci pAnA asii, a trecut o jumA-tate de secol i Buzeul abia, abia laanul 1865, instaldza pentru prima Oraintr'un local propriii, o singura scOlA pri-mail de baeti. La anul 1833 o scoUt pri-mara, la anul 1865 tot o scóla primara,asta dad nu este o retrogradare, apoieste starea in loc, este talantul din evan-gelie ingropat in pamant.

Causa bast nu trebue departe cantata.Caci pe cAnd scolile incepuse lua aven-tul, i ajnnsese pana in crestetul muntilor,vine ocupatiunea rusdsca si turcdsca,la anul 1848 se inchid tote scolile dintOra. Nu se vede nici un ordin, nici :odispositiune mall pentru inchiderea lor,cAci cea din urma hirt;e data in dosarulacelui an, care 'Arta data de 6 Septembre,este subscrisa pentru ministru de repo-satul P. Poenaru si este ralalativ la le-furile invätatorilor.

De aci 'naite nu se mai vede nimic, ci

a'51

si

67

tocruai in anul 1851, Octombre 13, sevede un raport al suplinitorului claseI III,cerênd instructiuni de la eforie pentrudeschiderea scóleI.- A fost destul 3 anI ca totul sa indpade la inceput. In acésta perióda a scó-lelor lucrurile merg cu incetul, Incep ia-ra§i a se deschi le scóle satesci, se In-fiintéza scóle de fete din fondurile Bran-covenesci, carl mai tarcelitl tree la Stat.A§a merg lucrurile palm la anul 1866.De aci incolo incepe o era noua pentruinstructiune, scóla care se cladise §i carese parea mare, avea nevoe sa fie locuita.Se infiintéza in anul 1867, o singura clasagimnasiala i incetul cu incetul se adaogacite una una, cite patru clasele. Pe rindse mai infiintéza trei scoli de baetl §i

douë de fete.Au fost destul cum am clis, trei ant

nenorociti, ca instructiunea sa lamina ia-cast de undo incepuse la 1832, dou6-clecide an! de inapoere.

Asta-OI insa maltumita guvernului, mul-tumita sistemului de administrare, mergemcu past uria§i. De o-data dou6 scoli incepsa'§i arate crestele temeliilor lor §i pareca spun, D-le ministru i D-le primar, ca

68

la anti! o sh ma! avem asemenea serbh-tore.

Indienil In intelepciunea lor clic: ch a-cela care a plantat un arbore a bine me-ritat de la omenire.

Aft mare dreptate. Tenet., te athipostescede arsita sórelni, bAtrhn, inchlciesce ma-nusitele i piciorusele until copil cu crh-pile sale uscate, i chnd un mester II

trantesce la phment, face o band, pecare un iscusit invetator asez4 un copil,II Inv* a adora pe D-cled, cunóscedatoriile clitre patrie si a iubi pe apró .pele sett.

Cel ce a plantat arborele a bine me-ritat de la omenire, cel ce a fault banca,a bine meritat de la onienire, dar cel cea pus copilul pe band de o mie de oria bine meritat de la omenire.

Noi acli serbätorim punerea pietril dincapul ungbilui la done' edificiT, In carI milde elevI vor lua cunoscintele necesariipentru a face pe om sa'si Implinesa sco-.pul, pentru care'l-a aruncat D-cleti pe pa-mant. De ate ori dar trebue sh bine me-rite de la omenire in genere, si de la na-tiune in particular, aceia carI pun piatrain capul ungblulul!

_

-

:

a'st

60

Copii, generatiune tear:, care avetla succedea acestel generatiunl, Nett aminte, ministru, episcop, prefect -. primal',profesorl, yin §i pun temelia acestor edi-ficil In carl vol avetl sA cApetatl luminilenecesarif omulul sociabil. Si liti-ve a yearAta demni de a§teptiirile bor. Cu dtitgreutate, cu câtã anevohitti generatiuneamisted a putut cdpAta bunurile instruetiu-nil I Trebuia sit trecem printre tunurile,§i pe sub spangile rusesci, turcescinemtescl," ca sit putem ajunge la scólaVol avetl scóla mal la usea fie-chruia,cu totul la IndemAnA, siliti-ve dar a e§iInaintea a§tepttirilor nóstre. Invetatl arespecta pe D-cleft, a iubi patria. §i atuncifitl sigurl, ca generatiunea care deja de-dina, din scorburile pämentulul, printrecrapaturile mormintelor, ye va trirnite binecuvintArile cerulul.

(Monitorul Oficial din Julie 1887)

§i

s cost' 1 odici 111 ligiscilTinut inaintea elevilor liceului, cu

ocazia zilei de 10 Mufti 1897,in piidurea crdngu

elevi,Viva de 10 Main, despre a careia in-

semntAtate istorica am avut ocasiunevorbesc putin mai nainte, devenind acumsi o cli de serbare scolara i serbatorind-o,ca atare, pentru prima OrA in acéstä fru-'wish padure, numitä Crdngu", crede bine a ye face cunoscut, in putine cu-vinte, istoricul acestui loc de escursiune,acestui mic paradis al orasuluI nostru,.care,nu numai voë, dar aprópe tuturor, e ne-cunoscut pAnd

Inainte cu 400 ani se afla pe aci, intreriul Buz Ou i comunele Maxenu i Scur-tesci, un vast masiv de padure, numitFrasinetu si care nume II mai piistrécld si

s

lubiasa ye

cit

acum.

-

71

acJi pAlcul de pAdure din comuna Simi-ldsca, numit-Frasinu.

Radu cel mare, infiintand episcopia Bu-zOulul in 1496, gAsesce cu cale a-I däruidin acest mare masiv, o portiune de 600

pogóne, ce forma un ,corp separat, numitpe atunci Braniscea i cAruia nol acum Iichum crAngu.

Paisie, consacrat Episcop al acestel die-cese de sfintul Patriarch Nifon i care opbstoresce de la 1496-1526, primind a-cdstii donatiune, nu o putu poseda in modlinistit, cad locuitoril din tirgul Buzdului

satele vecine II alma hotarele i II

täiati tufele.Proba despre acdsta avem condica Epis-

copii Buzdu, infiintatA de episcopul Dosof-tell"' i unde sunt trecute mai tote actelede danie i procesele acestel sfinte Episcopil

In acdsta condicA, la fila 79, étA cegäsim:

Episcopul Paisie, neputênd stapAni inpace acéstä pAdure, se plAnge D-lui tarii,Radu de la Afumati, care in anul 1524Aprilie 7, dä unnatural chrisov:

Cu mila Io Radu VoevodDomn scrie Domnia mea judetului

celor 12 Pirgari, din orasul Domniermele

.

§i

.

-

:

§i

lui Dile%

72

.de la tirgul Buthilut §i a§a ye graescDomnia mea, ch in ceas ce yeti vedea a-césta carte a Domniei mele, voI in acelceas sit mergetI impreuna cu ParinteleEpiscop,.chir Paisie, in Brani§ce, s chutattver pe unde a dat reposatul Radu Voevod,a0§derea i acum sit umblatI prin Bra-nisce, sit insemnatI ver pe unde a tinutPhrintele Episcop inainte i acum sa fievolnic Parintele Episcop sh'0 apere Bra-niseeo niminea sit nu fie volnic a intrain Branisce de a taia, pentru eh, acel oni,ce va thia, Parintele Episcop sa fie volnica-I face lui dojana i pedépsa i intr'altchip sit nu fie, dopa visa DomnieI niele."

Ispravnicul Vlaicu, mare Logan, a fostin specie insarcinat en aducerea la lade-plinire a acestul chrisov.

Episcopia acum, de 0 imputernicith indrepturile sale; dar thiatul pe furi§ nu seostia, reclamele nu incetail §i chiar depe atunci ómenil Domniel considerati pelocuitorii circumvecini al acestel Whirlde cei Mal marl hop, de óre.ce nu ascul-tail de nici o porunch domnéscii. De acestponos, pe drept sati pe nedrept, se bucurailnu numal locuitoril shtenI, ba §i unit dinboerl, cad iata ce gasim intern crhrsovdin 1571 Februarie.

.

7-,

73

Alexandru Voda pune pe Stan Logofatulsit scrie, chiar in scheiul ostei, ispravni-cului din Buzeu, Radu logofatul, sit' bagede sdina ca nu numal tirgovetii, dar nicichiar Clucerii sit nu se atingh de acelcling cu tufe. Totusi acésta posesiune aEpiscopiel nu inceta de a fi calcata.

In fine Constantin vornicul, in 1706scrie Caloian capitan ot

ceausilor i tuturor calaretilor(personalul politienesc de pe atuncr?) casit privigheze i sit inceteze de a se maitaia tufele Episcopi?1. din Branisce.

Dar acésta porunca este intampinata deo reclama a tirgovetilor data DonmuluiConstantin Brancoveanu, prin care eel.. catufele sa fie taiate sail 'lute, de ore cese ascund hotit in acesta Branisce i nimeninu pate fi sigur pe vidta sa in localitatiledin imprejurime. Acésta reclama face peConstantin Brancoveanu sa dca tot in acelan, 1706, un alt chrisov, fie pentru a punecapet plangerilor Episcopilor, fie ca peri-colul indicat era real, prin care ordoualasa iu pace pe tirgoveti de a taia, insanumai sit riirdsca, dar nu sa exteiminepadurea. Din aceste vremi i Omit 41,laud din mijlocul crAngului pOrtA numelede Lacul hotiior.

_mai

lui guzeu, Ius-ba§ilur;

a

74

De aci inainte reclame nu se mai ved,ceea ce probéza ct intre oräseni i Epis-copie se stabilise un fel de intelegere,iar hotiile mai incetaserL

Ceva mai mult, dup. 1828 crangul de7vine si un mic loc de petrecere, iar intimpul Domniei lui Stirbeit, Municipali-tatea orastlni incepe facii ore careinfruniusethri, dar subrede, ca tot,. ce seface pe locul attain SA nu nitilm ca tot

_aci, in anul 1853 a fost .o mica lupta,intre Turd si

Vedeti dar, iubiti elevi cit tendinteleorlisenilor de a 's1 apropria acesta paduresi a o utilisa, fie pentru trebuintele, fiepentru placerile lor, aü lost vecln, insa ean'a putut deveni proprietatea orasului decat in anul 1884, cand gratie mareluiRoman, I. Bratianu, care era pe atunci incapul guvernului Orel, gratie i celor ceSe aflaii in capul coinunei-si car! insistand,printeun vot al corpurilor legiuitóre, aüobtinut in dar acésta padure in intinderede 178 hectare.

.EternA lie dar memoria lui I. Bratianu,care prin influenta i buna vointa sa, afacut ca orasul sit dobandésca acest plomun

7

;sit-I '

Rust.

75

de yield si al carul nume cu drept s'adat bu,levarduluI pe care venim aci.

Multumire i recunostintil tutuor acelo-ra, earl ati lucrat, lucrdza i vor lucra pen-

- tru asanarea i infrumusetarea Cangu1u1.

B. Iorgulescu1897 Maiii 10.

Buz Ou

-

'

.

_