Preot Andrei Lorgus

Psiholog Olga Krasnikova

Bdrbqtul ;i femeia

De la EU la NOI

Traducere din limba rusd:

Diana Gutu,

0DIr[uRa eqvMsltrJa

zorS

Eolog OIga Krasnikova

F

[:.ortodocqi de a introduce

5cA su,, alte cerinle morale

Jnr dispuse de disPozllille

lmul Mdntuitorului, de a-i

Seini aneooie dePurtat (ase

hy

bturor preolilor duhovnici

i[ iEi alute Pdstorilii cu sfa-

h m.al.u totodatd libertatea

i cregtin. S5 sublinieze cd

pe care sebazeazd're1afialnistiri nu Poate fi aPlica-

de parohie, ir raPorturilet Sd atragd deosebitd atenfie

preofi de a se amestecatn

mirelui sau amiresei de cd-

cu exceptia cazurilor cAnd6

sr29128l,.htrn, arhiva site-uluipentru an:ri 1997 -2009, gedinla

1998, prezidath de Prea-(n. aut.)

Cuprins

Din partea autorilor.................. ....-..-..............7

Taina eterni a creafiei ............. X.5

Cu tofii suntem oameni ................. .................. 15

Cu tofii suntem diferili ............... ...........'.........22

Birbifla de afifeminini .......37

Care este femeia adevdrati? ...........................37

Exploatarea sexualitdfii ..............43

Alte modele de feminitate denaturatd .........52

Drumul spre realizarea feminitdlii .................. ...................64

Chemarea de afibirbat .........79

Cale supr#ireasc5 sau caricaturd? .................79

A fi bdrbat este o vocafie .................. ...............94

Bdrb5lia ca model de existenfd ..................'....99

Totul la timpul potrivit .......109

Monada ................. L09

lntAlrrirea .............. 110

Prietenia ................114

intAlnirile ..............127

$i dacd lucrurile stau invers? ........................ 131

Cum ne alegem unii pe a$ii............ .......141

Modelele alegerii ...................... 141

Motivaliile incheierii cdsdtoriei ................... 150

Relatiile care nu vor deveni cdsnicie ...... ..'.176

huI

b,

Y

t,IrI

b

H

zz4 Cuprins

Distribu;ie:S.C. Egumeni+aS.Rt.

8oo7zo Galalitel./fax oz363z6.Vo

e-mail : editura@egumenita.rowww.egumenita.ro

TAINA ETERNA A CREATIEI

Cu tofii suntem oameni

Un vegnic mister al creatiei este aceeaqi naturdumand a bdrbatului gi a femeii. Ei sunt atAt de di-ferifi gi totodatd unili ln umanitatea lor. Din punctde vedere biologic, totul pare clar: ,,CAte o perechedin fiecare soi de viet6!i"2. Majoritatea animalelortrdiesc in pereche, existd indivizi masculi gi feme-le. La fel qi la oameni exist5 sexul masculin qi cel

feminin. in ce constd deci taina? De ce nu dau ni-ciun rezultat toate strddaniile de a-l explica pe omnumai din punct de vedere biologic? Fiindcd, dinpunct de vedere umanitar, omul este un fenomencu totul special, care fiinfeazd.in doud chipuri - cel

al bdrbatului 9i al femeii. Om este gi bdrbatul, 9i fe-meia. Dar, cel mai important, el este o personalitate.Ratiunea, conqtiinja, demnitatea, vointa, credinla -toate acestea ii sunt proprii omului. $i nu conteazd'

cine este - bdrbat sau femeie. Sunt doi, sunt diferili,dar sunt gi una, qi pereche.

2 .Lluzie la pasajul din Vechiul Testament despre marelepotop, in urma cdruia a supraviefuit numai dreptul Noe im-preund cu familia. Dumnezeu i-a poruncit lui Noe, pentrupistrarea vielii pe p5mAnt, sd ia impreund cu el in corabie dintoate vietdfile cAte dou5, parte bdrb5teascd gi parte femeiascd( vezi F acerea 6, 19). (n. trad.)

t6 Preot Andrei Lorgus I lsiholog Olga Krasnikova

Din perspectiva psihologiei, diferentele dintrebdrbat gi femeie sunt evidente gi orice cercetare va luain considerare sexul celui supus cercetdrii. Chestio-narele, sondajele, sfudiile gi celelalte materiale decercetare vor fi indoielnice, dacd nu vor tine seamade particularitdtile genului. Psihologii gtiu bine cdbdrbalii gi femeile infeleg diferit, simt qi gAndesc di-ferit. Dar, in acelagi timp, mecanismele perceperii,ale viefii emolionale gi ale gAndirii sunt aceleagi!

Reiese cd suntem diferili gi suntem aceiagi! Noi,bdrbatii gi femeile, facem parte din acelagi neamde oameni. Cu totii suntem din aceeagi rdddcind,cu tofii suntem inrudili, cu tofii avem aceeagi fire,comund. Insd totodati noi, bdrbafii gi femeile, atdtde mult ne deosebim unii de alfii, atAt de diferitreactiondm la imprejurdrile vielii gi la tot felul deconditii, atAt de diferit ne exteriofizdmgi ne alegemmodul de viafd, incAt pare cd suntem de pe planetediferite3. Aici avem atAt paradoxul, cAt gi caracterulevident al diferenfelor gi al trdsdturilor comune, alasemdndrii 9i al deosebirii.

Uneori, asemdnarea intre bdrbali de pe conti-nente diferite este mai mare decAt intre un bdrbatgi o femeie din aceeagi familie. De exemplu, in ceeace privegte viteza gi tipul de reactie, stilul de gAn-dire gi altele. Suntem diferili din mai multe punctede vedere gi despre acest lucru vom vorbi in conti-nuare. In acest punct irsd pentru noi au mai multd

3 YeziJohn Gray, Bdrbayii sunt de pe Marte, femeile sunt depe Venus, Moscova, 2007. (n. aut.)

TAINA rl

insemnltate lucruriletant este cd tofi, barbasemdnarea lui Duruun individ unic. Acec

Existd cAteva ideianalizdm omul di. ptun animal, mai imprpsihologia diferenf,algen etc. Dacd analiziltrebuie sd vorbim deqde grup, iar sd refleclgi la alegere nu este nsocial gi de condifiilebertate. Numai admi,teste un dar de sus, puqi unic! De aceea omuinteles numai printr<lucru inseamnd ci osacest om, nu omu_l in gfiinfa omeneascd. Nu r

om anume, concret, uftgi un nume.

Agadar, noi suntsile. tn vegnicie ,,nu esttiascd" (aezi Galateni j, ,

td via!5 istoricd gi socibdrbat, ori femeie.

incd o conditie decu totii unii cu alfii, av

. relafia cu Dumrc ongtienti zeazd uneori

.Oga kiasnikova

d, dilerenlele dintreqke cercetare va luars cercetirii. Chestio-delalte materiale de

ct nu vor fine seama

firolopi gtiu bine cd

it simt 9i gAndesc di-uarrismele percePerii,dirii sunt aceleagi!

ismntem aceiagi! Noi,ile din acelaqi neamdin aceeagi rdddcind,

fii avem aceeagi fire,ffiaEi qi femeile, atAt

c alIii, atAt de diferit('tii 9i la tot felul de

lbrizam gi ne alegemsuntem de Pe Planetekxul, cAt gi caracterulftiturilor comune, al

e barbati de Pe conti-decat ?ntre un bdrbat

n. De exemplu, in ceea

rreactie, stilul de gAn-

din mai multe Puncteru vom vorbi in conti-rdru noi au mai multd

a itc W Marte, femeile sunt de

TAINA ETERNA A CREATIEI

insemndtate lucrurile care ne unesc. Cel mai impor-tant este cd to!i, bdrbali gi femei, suntem chipul giasemdnarea lui Dumnezel). Fiecare dintre noi esteun individ unic. Acest lucru este principial.

Existd cAteva idei despre cum este omul. Dacdanalizdm omul din punct de vedere biologic, ca peun animal, mai importante par diferenta de gen,psihologia diferenfial5, deprinderile rolurilor degen etc. Dacd analizdm omul ca pe un atom social,trebuie sd vorbim despre roluri gi despre deprinderide grup, iar sd reflectdm la demnitate, la libertategi la alegere nu este nevoie. Dependenta de mediulsocial gi de condifiile de dezvoltare nu ne lasd li-bertate. Numai admifAnd cd personalitatea omuluieste un dar de sus, putem afirma cd omul este libergi unic! De aceea omul, bdrbatul gi femeia, poate fiinfeles numai printr-o abordare individuald. Acestlucru inseamnd cd omul intotdeauna este concret:acest om, nu omul in general; bdrbatul sau femeia, nufiiolu omeneascd. Nu existd om tn general. Existd, unorn anltme, concret, unic Ai fdrd seamdru o persoandgi un nume.

^Agadar, noi suntem persoane, bdrbalii qi feme-ile. in vegnicie ,,nu este parte bdrbdteascd Ei parte feme-iascd" (t:ezi Galateni 3,28).Dar pe pdmdnt, in aceas-ta via!5 istoricd gi sociald, fiecare dintre noi este oribarbat, ori femeie.

incd o condifie debazdeste aceea cd semdndmcu tojii unii cu al1ii, avem multe lucruri in comun:

. relatia cu Dumnezeu (chiar dacd omul nu ocongtientizeazd uneori);

PreotAndrei Lorgus I lsiholog Olga Krasnikova

. putinta de a iubi;o sistemul de valori;. drumul duhovnicesc al persoanei;. aptitudinea dezvoltdrii;. libertatea alegerii;. structura personalitdtii;. capacitdtile creatoare;. nevoia de a iubi gi de a fi iubit.Aici am prezentat, desigur, o listd incompletd

a ceea ce ne unegte. In primul rAnd, cu tofii suntemcopiii lui Dumnezeu. Zidirea Lui. Dumnezeu ne-acreat, El este Tat5l nostru, Domnul gi Atotliitorulnostru, Care ne gi iubegte, ne gi judecd. De aceea, inrelafiile cu Dumnezeu cu totii stdm inaintea Lui qicu tolii suntem rdspunzdtori pentru noi ingine. Aicievitdm in mod intentionat cuvAntul ,,egal\tate,,, de_oarece ,,egalitatea" intotdeauna presupune o anu_mitd interpretare forJatd,. in realitate, noi nu suntemegali, pentru cd suntem diferili. Dar, de la bun ftrce-put, trebuie sd infelegem cd ne unesc raporturile cuDumnezeu, chiar dacd omul le inlelege oarecum di-ferit, bundoard ca o raportare h uherr-ar,la dreptate.

Cu tolii avem capacitatea de a iubi. Cu aceastdaptitudine Dumnezeu ne-a inzestrat in mod egal. Eapoate sd se manifeste tr mod diferit. Nu tofi pot sd ogdseascd in sine, sd o descopere,nu toli gi-o sporesc,din cauza anumitor imprejurdri. Dar aceastd apti-tudine le-a fost ddruiti negregit tuturor, degi oditacu trecerea vietii, sub influenfa diferililor factori, eapoate fi denaturati intr-atAt, incAt sX nu mai poatdfi recunoscutd.

Apoi, berbrFi& valorl cum .rrurceptul valorilorcrG$tini (cu toateAueamne acest IlE, se referE at6tftrsi vorbim despremietateafuiei a existat giVe&iul TestamentpL, este tratatdaltfel. Aceastd ditru sexele opusepane in zilele

Lr sistemulcesc al persoanei deeste determinat dev6r9ire. Fdrddiferit, dar acest Idiferentele de gen,care individul igiafa psihologici gi idatd, drumul dfemei este unul gipe. Dacd ne vomde Sarov qi de cuviviefii duhovnicegtiSfant, nu ne va trecelucru se referd in

Chiar gihovnicegte.

Xnsnikova

o listii incomPletdcu tofii suntem

Dumnezeu ne-a

9i AtotliitorulDe aceea, in

inaintea Lui qi

noi ingine. Aici,,egalitate", de'

Presupune o anu-noi nu suntem

, de la bun ince-raporturile cu

oarecum di-adevdr,la dreptate.

a iubi. Cu aceastd

inmod egal. Ea

it. Nu toli pot sd o

nu toli gi-o sPoresc,

i. Dar aceasti aPti-tuturor, degi odatd

diferifilor factori, ea

TAINA ETERNAA CREATIE]

Apoi, bdrbafii gi femeile pot avea acelagi sistemde valori, cum ar fi cel creqtin. Dacd ne folosim deconcepful valorilor general umane in accepliune ne-cregtind (cu toate cd este foarte greu de infeles ce

inseamnd acest lucru), acest sistem unic, de aseme-nea, se referd at6t la bdrbali, cAt gi la femei. Dacdinsd vorbim despre sistemul de valori al familiei insocietatea patriarhal5, inegalitatea dintre bdrbafi gi

femei a existat gi existd, bineinleles, pAnd acum. InVechiul Testament citim: dacd femeia nagte un b[ie-jel, este tratatd intr-un fel, iar dacd nagte o fetild - inalt fel. Aceastd diferentiere de gen a ,,valorilor" pefl-tru sexele opuse s-a pistrat intr-o oarecare mdsurdpAnd in zilele noastre, in societdlile tradilionale.

in sistemul cregtin de valori, drumul duhormi-cesc al persoanei de parte bdrbdteascd sau femeiascdeste determinat de acelagi scop: ndzuinla, spre desd-vArgire. Fdrd indoialS, acest drum se parcurge in moddiferit, dar acest lucru nu depinde in primul rAnd dediferenlele de gen, ci de cele personale: de felul incare individul igi clddeqte rela,Lile cu cei1a19i, de situ-afa psihologicd gi istoricd ir care s-a aflat etc. Toto-da@ drumul duhovnicesc pentru bdrbali, qi pentrufenrei este unul gi acelagi, trecAnd prin aceleagi eta-pe. Dacd ne vom aduce aminte de SfAntul Serafimde Sarov gi de cuvintele lui despre faptul cd scopulvie,tii duhorrnicegti este agonisirea darurilor DuhuluiSfint, nu ne va trece prin minte sd afirmdm cH acesthcru se referd in mod diferit la bdrbafi gi la femei.

Chiar gi oamenii bolnavi psihic pot spori du-hnicegte. Afirmdnd acest lucru, ne bazdm pe ex-

r9

s5 nu mai Poatd

PreotAndrei Lorgus I lsiholog Olga Krasnikova

perienla activitdfii pastorale qi psihologice pe care

o desfdgurdm la internatul psihoneurologic Ai peconsultul psihologic al oamenilor cu afecliuni psi-hice. Am constatat cd qi ei sunt capabili de dezvolta-re duhovniceasci, la fel cum sunt capabili gi copiii,desigur, in anumite limite.

Cu certitudine, atAt bdrballi, cdtgi femeile au o li-bertate de alegere care nu are leghturd cu identitateasexuald. $i, dacd vorbim despre psihologia diferenfe-lor plecAnd de la gen (care, evident, existd), acest lu-cru nu se refer5 la structura psihicului - aici diferen-

lele lipsesc. Putem vorbi despre diferenle ir ceea ce

privegte dezvoltarea unei aptitudini anume, a trdsd-

furilor de caracter, a temperamentelor etc. irse skuc-tura personalitdlii gi a psihicului este aceeagi. Funcli-iIe psihice, atAt cele firegti, cAt qi cele superioare suntaceleagi la bdrbali gi la femei - 9i gAndirea, gi ategia,gi memoria, gi emotiile. Bdrbalii gi femeilerealizeazd.in mod diferit aceste funclii, fursi ele, nu incape indo-iaH, rin de natura noastri general uman5.

Faptul de a avea multe lucruri in comun estelegat de punctul de vedere fundamental al antro-pologiei cregtine: cu tofii ne tragem din Adam, sun-tem uniti in el, ca in tatdl nosku natural. Unitateaintregului neam omenesc din punct de vedere biblicare ca temei tocmai provenienta din aceeagi rddd-cind. Antropologia biologicd actual5 confirmd acestlucru, adicd provenienta omului se considerd unicd(monogenezd), drn aceeagi rdddcind, de la acelagigenotip. Cu tofii, birbali gi femei, avem aceeagi ori-gine.In asta constd numitorul nostru comun.

TAINA ETER{l

Toli pot sd iubeascl" trcalizeze propriul potenfildea iubirii nu-l parasegetincd respird.

Dragostea poate fi trq.nefericitd" , adicd, una cqrelalie apropiatd. Dragor{imphrt5gitH. Dragostea pcnumai pentru una dintnegreciprocd, adAncd, poate Csunt multe motive pentrudpdr,tirea nepotrivirea dirdldipile religioase, aparterrlfamiliale vrdjmaqe. Se htildvind o realitate a relafiilqtdin cauza imaturitdfii parltre ei), din cauza dependdpe mama"), din cauza friCnimeni nu a fost fericit") fnu a devenit prinpl meu-)

Involuntart apar intndaga? De ce bdrbatii 9i fem{desdvArgi relafiile, nu potdrile in care s-a stabilit o rd{ce iubirea nu este atotpuH

Evident, nu putem r5qle. Totugi, vom incerca sI elCare este natura akacfiei Afemeie? Dacd aceastd atra(de fire, de ce la unii ea *nic, iar la al;ii, nu? Cum d