DE LA COPII PENTRU PĂRINŢINu-mi cere explicatii pentru comportările mele geresite.Cate odata nici nu ştiu de ce am procedat asa. Nu ma pedepsi prea tare. Ma sperii uşor si atunci spun minciuni. Nu uita ca îmi place sa experinentez, învat din asta, deci te rog sa te obişnuieşti. Nu ma feri de consecinte.Trebuie sa invat din experienţa. Nu baga prea mult in seama indispoziţiile mele. S-ar putea sa profit de faptul ca imi acorzi prea multa atenţie când sunt bolnav. Nu ma respinge când pun întrebări cinstite. Daca o faci, vei constata ca nu te mai întreb si imi caut informaţiile in alta parte. Nu-mi răspunde la întrebările prosteşti si lipsite de sens. Altfel, voi încerca mereu sa te agat de mine cu asenenea întrebăriNu încerca niciodată sa araţi ca eşti perfect sau infailibil. Mă faci sa simt ca nu voi putea sa te ajung niciodată. Nu te teme ca petrecem prea puţin timp impreuna. Ceea ce contează e cum il petrecem. Nu te teme daca eu sunt speriat. Voi deveni si mai speriat. Arata-te curajoş. Nu uita ca eu pot creste fara o grămada de incurajari si înţelegere, dar cate odată o apreciere,chiar câştigată cinstit, este uitata. Mustrarea batjocoritoare

nu. Poatrta-te cu mine cum te porţi cu prieteni; atunci voi deveni si eu prietenul tau.Tine minte: invat mai mult de la un model decât de la un criticSI IN AFARA DE ASTA, TE IUBESC FOARTE MULT...TE ROG, IUBESTE-NIA SI TU LA FEL.Decalogul relaţiei părinţi - copii indigo1. Tratati-i cu respect. 2. Ajutati-i sa-si creeze propriile solutii de disciplinare. 3. Oferiti-le posibilitati de alegere in toate situatiile. 4. Absolut niciodata nu-i minimalizati. 5. Totdeauna explicati-le de ce le-ati spus sa faca lucrul X sau le-ati interzis lucrul Y. Niciodata nu le spuneti: "Ca asa zic eu! Daca va schimbati tactica, va vor respecta. 6. Faceti-i partenerii vostri in procesul de educare. 7. De cand sunt bebelusi, vorbiti cu ei, explicati-le totul. Nu vor intelege chiar tot, dar simt atitudinea si respectul vostru, care vor fi o buna baza cand vor incepe sa vorbeasca. 8. Nu le dati medicamente cand au probleme serioase, fara sa-i testati. 9. Asigurati-i ca-i sprijiniti in tot ceea ce fac. Nu-i obligati sa faca ceva, nici nu-i criticati. Incurajati-i si vor realiza tot ce le propuneti. 10. Nu le spuneti cine sunt acum si ce vor fi mai tarziu. Ei stiu mai bine. Daca-i fortati sa faca ceva contra vointei lor - ca alegerea unei meserii de familie care dureaza de generatii -, ei vor refuza, pentru ca nu respecta traditiile, daca nu sunt in conformitate cu structura lor mentala.

Copiii odihnesc şi refac omul!Ei rezuma gingasia şi frumusetea, puritatea si nevinovatia şi credinta. Chiar ei sunt o refacere a omului!

“oricine va primi în numele meu pe unul din acesti prunci, pe Mine ma primeste; şi oricine Ma primeste pe Mine, îl primeste pe cel ce m-a trimis pe mine”(Marcu 9,37)

Dumnezeu şi copiii au înrudirea pe care noi, cei mari o pierdem. Sfiintii sunt niste mari copii! I ce departe ne tinem de ei!