De la cataloagele tradiţionale – la performanţele sistemelor informaţionale integrate de

bibliotecă

Alla Panici,

director adjunct SIBIMOL,

BNRM, 2009, Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic cu genericul

“Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate”

Tom Delsey:

“capacitatea noilor tehnologii şi viteza cu care informaţia poate fi procesată sunt de multe ori mai mari decât au fost cu numai 20 de ani în urma. Convergenţa tehnologiilor de calculator şi telecomunicaţie au deschis noi căi pentru progres şi inovaţie. Procesarea informaţiei şi comunicarea datelor nu se mai operează numai la nivel local sau sectorial. Sistemele electronice deschise devin o realitate, se pun în funcţie reţelele mondiale ce interconectează resursele de informaţie pe plan internaţional, dincolo de orice frontiera.”

Evoluţia regulilor de catalogare şi procesului de organizare a cataloagelor

1674 - Thomas Hyde, orientalist şi traducător, custode ştiinţific la Biblioteca din Oxford, Anglia, elaborează catalogul Bibliotecii Bodleiane de la Oxford, în care Hyde aplică principiul sistematizării materialelor la numele autorului –

1738 - tot în catalogul Bibliotecii Bodleiane, publicat în 1738, ediţiile aceleiaşi lucrări au fost sistematizate şi sortate întâi după limbă şi apoi cronologic

elaborarea primelor norme de catalogare, care au fost stabilite de Sir Anthony Panizzi (1839) şi Charles Ami Cutter (1876);

stabilirea setului de Principii a istoricei Conferinţe de la Paris din 1961:

elaborarea tehnologiilor şi metodelor de catalogare şi creare a cataloagelor în epoca modernă şi contemporană :

emiterea primelor ISBD şi publicarea normelor ISBD actualizate - ediţia din 2007;

publicarea formatelor MARC21 şi UNIMARC - ediţia a 3-a/ 2008;

publicarea Principiilor Internaţionale de Catalogare, varianta finală, emise de IFLA în 2009 şi bazate integral pe modelul conceptual FRBR (după publicarea primei variante a Declaraţiei Principiilor Internaţionale de catalogare de la Frankfurt, 2004),

Particularităţi comune normelor şi regulilor de catalogare:

stabilirea elementelor specifice, care dau intrarea în catalog (punctele de acces autorizate şi punctele de acces necontrolate, cota);

determinarea elementelor de identificare a documentului prin mijloace specifice, cerute de procesul de automatizare (coduri) – în actualitate

definirea conţinutului înregistrării bibliografice: descrierea bibliografică propriu-zisă a publicaţiei punctele de acces

Schimbări calitative, create de procesul informatizării

schimbarea radicală a purtătorului de informaţie: schimbarea suportului material al catalogului: de la suportul fizic – la înregistrarea bibliografică digitală,

crearea fişierelor de autoritate, care au fost gândite în scopul structurării mai eficiente a informaţiei în instituţiile, care produc mari baze de metadate, problema structurării informaţiei şi selectării formatului în care această informaţie să fie păstrată rămânând actuală în permanenţă

facilitarea proceselor de catalogare şi indexare a resurselor informaţionale

Beneficii în activitatea bibliotecilor, oferite de sistemele corporative

completarea corporativă a resurselor proprii catalogare corporativă curentă

OCLC (Online Computer Library Center), fondat în 1967 în Ohio, SUA http://www.oclc.org/global/default.htm

RLIN (Research Libraries Information Network: reţea, dezvoltată din 1974 de RLG - Research Libraries Group, SUA http://www.library.arizona.edu/help/tutorials/unionlists/rlin.html),

ABES (l’Agence Bibliographique de l’Enseignement Supérieur, care a creat SUDOC : Système Universitaire de Documentation – catalog colectiv al centrelor de documentare şi informare a instituţiilor ştiinţifice şi superioare de învăţământ din Franţa, care de asemenea îşi prezintă produsele în WorldCat, în acelaşi timp fiind parte componentă a catalogului Colectiv al Franţei http://ccfr.bnf.fr/portailccfr/servlet/LoginServlet

servirea corporativă a utilizatorilor.

Performanţe, asigurate de sistemele integrate de bibliotecă:

revizuirea politicii de completare a colecţiilor, prin distribuţia colectării şi conservării resurselor informaţionale între bibliotecile-participante la sistem, ce va crea condiţii reale de economisire a resurselor financiare;

asigurarea accesului la baza de date comună a sistemului corporativ de bibliotecă, inclusiv şi a bibliotecilor mari, chiar şi pentru utilizatorii celor mai îndepărtate raioane;

reducerea cheltuielilor de catalogare, graţie lichidării dublării proceselor de prelucrare a resurselor informaţionale, care în condiţiile aplicării tehnologiilor autonome, sunt considerabile şi au o tendinţă stabilă de creştere;

crearea condiţiilor favorabile pentru prestarea serviciilor noi de bibliotecă: executarea comenzilor şi prestarea on-line a resurselor informaţionale, extinderea ariei surselor de informare.

Concluzii:Sistemele informaţionale integrate de bibliotecă creează

condiţii reale pentru: reducerea cheltuielilor pentru completarea colecţiilor; reducerea timpului şi eforturilor de prelucrare a resurselor

informaţionale achiziţionate; prestarea operativă a informaţiei utilizatorilor la scară net

superioară celei tradiţionale.

Mulţumesc pentru atenţie.

Succese în activitate!