de dezvoltare durabilă a municipiului oradea 2009 …...municipiului în condi țiile racordării...
TRANSCRIPT
Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Oradea 2009‐ 2013Domeniul de interes: Infrastructură rutieră şi transport
Primăria Municipiului OradeaDirecția de Dezvoltare Durabilă Finanțări Externe
Structura prezentării
• Introducere
• Componentele domeniului
• Probleme strategice cu care se confruntă infrastructura rutieră şi transportul orădean
• Concluzii
• Programe operaţionale
Introducere
Documente relevante din domeniu:
• 1. Carta Alba – Politica Europeană în materie de transport – subliniază importanţa reabilitării infrastructurii rutiere şi importanţa unui transport urban sigur şi ecologic
• 2. Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european – stipulează că dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă o prioritate naţională şi evidenţiază necesitatea asigurării accesului la reţeaua europeană şi naţională pe bază nediscriminatorii.
• 3. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului
• 4. Contractul „Asistență tehnică pentru elaborarea unui Master Plan General de Transport în România”, semnat în data de 21 decembrie 2006 în cadrul măsurii ISPA 2004/RO/16/P/PA/001 „Asistenţă tehnică pentru sprijin instituţional şi elaborarea unui Master Plan General de Transport”.
• 5. Programul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
• 6. Cadrul Regional Strategic de dezvoltare a Regiunii Nord Vest 2007-2013
• 7. Planul de Dezvoltare al Judeţului Bihor 2007-2013
• 8. Planul de Organizare a Circulaţiei
Introducere
• Oradea este oraş de rangul I, fiind definit ca un centru de importanţă judeţeană cu funcţii, dotări şi echipări diversificate şi complexe. În cadrul PND a fost de asemenea identificat ca „Pol de Dezvoltare Naţional". Este nucleul Zonei Metropolitane Oradea, formată din cooperarea municipiului şi a celor 9 comune învecinate. Astfel, Oradea poate promova o zonă de dezvoltare bi-polară cu Debrecen, având puncte de convergenţă pe un radius de 150 km cu Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Nyregyhaza, Miscolc şi Szeghed.
• De asemenea, municipiul Oradea este un nod important de transport regional şi european, fiind situat la convergenţa celor două reţele trans-europene care străbat România pe direcţia est-vest, respectiv Autostrada Transilvania şi Axa 7 TEN-T, de care Oradea va fi legată prin DN 76 şi DN 79 modernizate.
Componentele domeniului
Direcţii de dezvoltare
Principalele zone de dezvoltare în curs sau planificate pentru perioada 2008-2013 sunt:■ în zona centrului istoric■ în zona de nord-vest, zona Borsului si cartierul Rogerius■ în zona de nord, cartier nou între Episcopia Bihor şi cartierul Oncea;■ zonă rezidenţială în proximitatea supermarketului Lotus;■ în zona de sud, partea de sud-vest a cartierului loşia, cartierul Europa, cartierul Grigorescu,
zona Beverly Hills" de-a lungul DN 76 către Sânmartin şi cartierul Tineretului.În spaţiul peri-urban, dezvoltări rezidenţiale substanţiale se află la Sânmartin, Sântandrei şi Paleu,
cu perspectiva de a se accelera în următorii ani.De asemenea, un număr de obiective importante de dezvoltare sunt planificate pentru zona
centrală a municipiului Oradea; o reamenajare a spaţiului central al oraşului include un mall şi un supermarket precum şi un pod nou peste râul Crişul Repede. Complementar cu acestea va avea loc şi o extindere a zonei pietonale şi măsuri de reabilitare a faţadelor clădirilor din centrul istoric, măsuri al căror efect cumulat se speră că va atrage o revitalizare a spaţiului central al oraşului.
Componentele domeniului
Municipiul Oradea cuprinde pe partea de infrastructură rutieră şi transport următoarele componente:
• Infrastructura rețelei stradale (auto, biciclete si pietonal)
• Sistemul parcărilor
• Sistemul de Monitorizare și semnalizare
• Traficul rutier
• Transportul public – sistemul de tramvaie și autobuze
• Legătura cu transportul de călători – Autogara
• Legătura cu transportul aerian – Aeroportul Oradea
• Legătura cu transportul pe căi feroviare
Probleme strategice
Luând în considerare planurile tematice componente ale Planului de Organizare a Circulaţiei actuale, se evidenţiază:
• Zonificarea reţelei majore de circulaţie, intersecţii semaforizate;• Traseele liniilor de transport public şi amplasamentul staţiilor;• Traseele de tranzit pentru vehicule de călători şi marfă;• Încadrarea reţelei stradale pe categorii.şi:Configuraţia reţelei stradale este influenţată semnificativ de relief în zona de nord şi de
râul Crişul Repede şi Căile ferate în zona centrală şi de sus - vest, fiecare din aceste elemente constituind obstacole în calea dezvoltării unei reţele stradale armonioase;
Circulaţia este excesiv canalizată pe anumite trasee aflate în continuarea drumurilor naţionale în traversarea lor prin municipiu şi pe cele trei poduri importante peste râul Crişul Repede aflate în continuarea străzilor General Magheru, B-dul Decebal şi Ovid Densuşianu;
Există discontinuităţi semnificative din punct de vedere a capacităţii de circulaţie respectiv categoria străzilor şi numărul de benzi, fapt ce conduce la ştrangulări de circulaţie şi congestii, în special în zona centrală a municipiului;
Probleme strategice
Traseul liniilor de tramvai alternează, fie în axul străzii, fie în lateral, fapt ce genereză la fiecare schimbare, probleme suplimentare la organizarea şi amenajarea locală (intersecţii în general) a circulaţiei;
Nu se poate vorbi de un traseu fluent şi de capacitate dedicat traficului de transport şi penetraţie al vehiculelor de transport mărfuri, fapt ce generează disfuncţii importante în desfăşurarea circulaţiei şi datorită capacităţii portante insuficiente de pe unele străzi dedicate acestui tip de trafic se produce o deteriorare accentuată a acestora;
Densitatea mare de locuinţe din zona centrală a municipiului nu are în corespondenţă şi o amenajare de capacitate de circulaţie şi de parcare/staţionare, fapt ce generează, în anumite momente din zi blocaje sau dificultăţi în traversarea anumitor zone/intersecţii;
În special în zona centrală în lungul unor axe de circulaţie (Avram Iancu - Unirii) Dimitrie Cantemir - Independenţei, B-dul Decebal majoritatea intersecţiilor sunt semaforizate, dar fără a se asigura corelarea fazelor de circulaţie între intersecţii în sistem „undă verde", fapt ce influenţează defavorabil atât capacitatea de circulaţie cât şi influenţa şi nivelul de serviciu, noxele şi timpii pierduţi la traversarea intersecţiilor.
Probleme strategice
Starea tehnică a arterelor de penetraţieExpertizarea principalelor artere de penetraţie releva o stare inegala a
acestora; majoritatea penetraţiilor importante prezintă un număr de tronsoane bune, şi de asemenea tronsoane care au nevoie de intervenţie, uneori urgenta.
Starea tehnică a reţelei de drumuri de colectare în cartiereAceeaşi gamă de condiţii, de la stare bună până la un grad avansat de
degradare se pot întâlni şi pe arterele de colectare a traficului, şi pe cele care fac legătura între zonele rezidenţiale şi funcţionale ale municipiului.
Starea tehnică a centuriiIn condiţii de trafic excepţional şi având deja capacitatea depăşită de
fluxurile de trafic practic pe întreaga sa lungime, centura Oradea este în stare bună (de fapt foarte bună) numai pe porţiunea de 5.270 ml de drum nou de pe strada Ogorului. Toate celelalte tronsoane sunt în stare de degradare rea şi foarte rea.
Probleme strategice
Sistemului de tramvaie - disfuncționalități/elemente care necesita îmbunătăţiriDintre dotările sistemului de tramvaie care necesită îmbunătăţiri, reparaţii, modernizări etc, elementele cu cel mai mare
impact asupra sistemului, necesarul cel mai mare de alocări de fonduri şi care impun cea mai atentă planificare a implementării, sunt elementele de infrastructură(parcul de tramvaie, depou, linii, rețea de contact, stații, autoutilitare de intervenție, etc.). Trebuie amintit aici și modernizarea sistemului de monitorizare GPS şi dispecerat, automatizarea macazelor (atât macaze cât şi comenzile electronice aflate la bordul tramvaielor), precum și asigurarea unui traiect dedicat, separat pentru reţeaua de tramvaie pe cea mai mare întindere posibilă şi pe eliminare zonelor de gâtuire („bottlenecks" care se formează la suprapunerea liniilor de tramvai cu carosabilul deschis traficului rutier).
Sistemului de autobuzeCondiţia generală a majorităţii autobuzelor nu este foarte bună; aceasta se reflectă în lipsa de confort pentru pasageri -
scaune tari, cu aspect degradat, lipsa instalaţiilor de aer condiţionat, slaba funcţionare a instalaţiilor de încălzire, aspectul inestetic. De asemenea, vârsta şi starea avansată de degradare a vehiculelor fac costurile de exploatare să fie mai ridicate (întreţinere, reparaţii, consumuri).
Se află în studiu posibilitatea extinderii rețelei de transport public (tramvaie și autobuze) și în Zona Metropolitană Oradea.
Probleme strategice
Transportul aerian – Aeroportul OradeaAeroportul Oradea deserveşte judeţul Bihor şi zonele limitrofe cuprinzând peste 750000 de locuitori, oraşul
Oradea cu peste 250.000 de locuitori şi încă şase oraşe aflate într-o rază de maxim 60 km cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori.
Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul Oradea a depăşit 36000 de pasageri în anul 2005 . Traficul aeroportului este în continuă creştere înregistrându-se o rată constantă de 11% total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant în ultimii doi ani cu o rată de 17% în pofida scăderii traficului intern.
Perspective de dezvoltareSe estimează menţinerea ratei de creştere menţionate atât la traficul extern cât şi per total pasageri. Proporţia se
păstrează şi la numărul de mişcări aeronave, dintre acestea 85% reprezintă curse regulate şi restul charter. Capacitatea de operare a aeroportului este în prezent ocupată 23%. Aeroportul dispune de capacitatea de
asigurare a operării unui trafic sporit cu un nivel de până la triplare.Creşterea traficului extern a fost susţinută de operarea companiei Carpatair pe 8 destinaţii Italia şi trei Germania,
precum şi de operarea companiei ClubAir pe două destinaţii Italia.Aeroportul nu dispune de facilităţi cargo. Sunt interesante operări de perspectivă pentru destinaţii ca Spania Anglia, Franţa Grecia. Modernizarea Aeroportului Oradea este o condiție esențială pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a
municipiului în condițiile racordării economiei locale la infrastructura de transport aerian, feroviar și rutier național și internațional.
Lucrările de modernizare sunt structurate pe două categorii: prima categorie privește pista de aterizare-decolare, a doua categorie privește terminalele de pasageri și infrastructura de utilități aferentă.
Probleme strategice
Transportul pe căi feroviare - CFR și transportul de călători – Autogara Intrans
Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA (CNCF „CFR” SA), înfiinţată în 1998, în urma reorganizării fostei SNCFR, CNCF „CFR” SA este compania care administrează şi întreţinere infrastructura feroviară - publică sau privată. CNCF “CFR” SA – gestionara infrastructurii – face paşi importanţi prin aplicarea strategiei naţionale şi a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate şi creşterea calităţii serviciilor. Obiectivul prioritar la nivel naţional este cel de aliniere la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene.
Intrans SA este o societate cu capital privat, cu obiectul de activitate de bază transportul de persoane în trafic intern și internațional.
In ceea ce privesc cele două posibilități de transport extraurban, punctul de legătură cu Municipiul Oradea, pe lângă transportul de marfă, ar fi sistemul integrat de transport în comun, mai exact modernizarea stațiilor de tramvai/autobuz din zona Gării și Autogării Oradea conform fluxului de călători si sincronizarea acestuia cu cel al sistemului de transport public local(in orele de sosire mai „aglomerate” sa se suplimenteze tramvaiele/autobuzele), eventual crearea unor trasee scurte și pe cale feroviară ce ar lega Oradea de localitățile limitrofe(pt trafic de tip navetă).
Concluzii
Ca în toate oraşele istorice din Europa şi din lume, infrastructura rutiera din municipiul Oradea nu a putut ţine pasul cu intensificarea traficului. Numărul de maşini a crescut în mod considerabil, numărul de străzi modernizate este insuficient, centura municipiului a fost în lucru pe două secţiuni, iar magistralele au preluat şi o parte din traficul auto de tranzit (nu camioane grele) care în condiţii normale ar fi optat să meargă pe centură.
Un număr de elemente fundamentale influenţează calitatea serviciului şi atractivitatea acestuia ca o alternativa, pentru public, la traficul auto. trasee, număr de vehicule, intervale de succesiune, tipuri de vehicule, etc. Dintre acestea, extrem de importante sunt măsurile de întărire a funcţionarii mijloacelor de transport în comun dotate cu căi de rulare proprii (tramvai în unele secţiuni) care, spre deosebire de vehicule de transport în comun care folosesc reţeaua stradală, preferința o alternativa viabila în caz de congestie extrema a traficului auto.
Este de asemenea imperios necesară implementarea reglementărilor municipale privind interzicerea parcării pe trotuare, în special în dreptul sau în aria staţiilor de transport în comun.
Tot în scopul reducerii traficului auto în municipiu, şi în special a traficului greu, se recomandă pe termen mediu implementarea următoarelor măsuri:
• restricţionarea accesului vehiculelor grele în centrul oraşului, în special în proximitatea clădirilor istorice
• zonificarea centrului istoric în scopul de a interzice anumite tipuri de activităţi economice (activităţi manufacturiere, ateliere de reparaţii auto, etc.) Excluderea acestora va elimina şi traficul de aprovizionare, etc.
Concluzii
Introducerea sistemului de management al îmbracaminții asfalticeÎmbunătăţirea condiţiei carosabilului şi menţinerea în stare foarte bună a carosabilului pe
toate arterele cu circulaţie intensă.Aceasta va duce la schimbarea radicală a conceptului de întreţinere a drumurilor
existente, separând activităţile de întreţinere/reparaţii/reabilitări de modernizări şi de alte investiţii de capital.
Întreţinerea, înlocuirea covorului asfaltic şi alte activităţi periodice se vor face după un program strict, optimizat în timp, fără legătură cu investițiile de capital. Se va pune accent pe menţinerea la standard European a reţelelor de drumuri europene şi naţionale care traversează oraşul, a principalelor magistrale, penetraţii, etc.
Deosebit de important este realizarea inelului de centură al municipiului Oradea.
Implementarea unui sistem de semaforizare inteligentSe recomanda modernizarea sistemului de semaforizare in doua faze, începând cu
extinderea instalării de module de tip GPS, în vederea realizării sincronizării circulaţiei în regim „undă verde" pe toate axele principale de trafic, si progresând ulterior la instalarea senzorilor si a camerelor video si integrarea acestora cu aparatura GPS si cu modulul de control, rezultând intr-un sistem inteligent, integrat de management al intersecţiilor semaforizate care sa funcţioneze in timp real.
Aceasta va duce atât la creşterea capacitatea de circulaţie, cât şi la îmbunătăţirea fluenţei şi siguranţei traficului.
Concluzii
Măsurile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și de modernizare a străzilor din municipiul Oradea se referă la:
• realizarea inelului exterior de centură al municipiului Oradea ca și o condiție esențială pentru decongestionarea traficului rutier și dezvoltarea economică a Oradiei pe termen lung, din programele operaționale europene;
• reabilitarea drumului de centură interior al municipiului Oradea, susținerea acestui proiect realizat pe patru benzi este asigurată pe seama programelor elaborate de Guvernul României prin Ministerul Transporturilor;
• modernizarea unui număr de aproximativ 300 de străzi;• continuarea achiziționării unui număr de 10 tramvaie Siemens destinat
transportului public în comun de călători;• achiziționarea unui număr de 20 de autobuze tip Mercedes pentru a
asigura modernizarea aproape integrală a transportului în comun de călători;
Concluzii
• elaborarea noului Regulament de circulație în oraș care să ofere soluții referitoare la:
- mașinile cu capacitate de până la maxim cinci tone care aprovizionează magazinele alimentare zilnic;
- mașinile care fac curățenie stradală și care asigură transportul deșeurilor menajere;- utilajele care se deplasează în oraș pentru a executa diferite lucrări, disciplinarea
utilajelor din trafic care se vor deplasa la șantiere numai în cadrul orelor de permise prin regulamentul de circulație al municipiului Oradea;
- traficul greu care se va putea realiza în oraș numai pe bază de autorizație emisă de Serviciul Circulație din cadrul Primăriei și pe baza unui traseu prestabilit;
- traficul special care nu se va putea realiza decât pe baza unei taxe de autorizare ce se va elibera la punctele de intrare în oraș, și cu evitarea circulației din cadrul orelor de vârf;
- sincronizarea semafoarelor pe traseele principale de circulație;- eliminarea parcărilor pe carosabil și crearea unor locuri de parcare alternative;
• construcția de parcări supraterane între blocuri. • construcția de parcări mixte• reabilitarea podului de pontoane pentru a fi redat traficului pietonal și a podului
care asigură legătura dintre B-dul Ștefan cel Mare și Cartierul Iorga și Cartierul Oncea;
Concluzii
Oportunităţi legate de creşterea economica şi a gradului de ocupare a populaţiei
• Implementarea masurilor propuse în strategie va contribui substanţial la fluidizarea traficului urban, la reducerea timpului de transport, la eliminarea blocajelor rutiere şi va permite traversarea municipiului Oradea în condiţii de siguranţă sporita.
• Impactul economic pe termen mediu include un impact pozitiv asupra creşterii fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a accesibilităţii spre şi în interiorul ţării determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi evident, la crearea de noi oportunităţi şi de locuri de muncă, inclusiv în spaţiul peri-urban al zonei metropolitane Oradea.
• Pe fondul ritmului dinamic de creştere al economiei din municipiul şi zona metropolitana Oradea, factorul de multiplicare al beneficiilor fluidizării traficului prin implementarea prezentului proiect este relativ ridicat.
• Desigur, aceste efecte macro-economice pot fi cuantificate numai ex post, în urma unui studiu econometric efectuat la câţiva ani după finalizarea implementării masurilor. O evaluare cantitativă ex ante nu este posibilă, sau cel puţin nu este verificabilă, ea depinzând prea mult de interpretarea subiectivă a unui număr mare de variabile.
Concluzii
Oportunităţi legate de dezvoltarea mediului de afaceri şi a turismului
• Fluidizarea traficului din municipiul Oradea va avea un puternic efect pozitiv asupra numărului de turişti atraşi în oraş şi în spaţiul peri-urban adiacent.
• Datorită poziţiei geografice a municipiului Oradea şi a proximităţii sale faţă de staţiunile Felix şi 1 Mai, un număr mare de turişti traversează zona; dintre aceştia, 81,8% călătoresc cu autoturismul. Majoritatea au ca destinaţie staţiunile balneare adiacente sau interiorul ţării.
• În măsura în care traficul din oraş este foarte congestionat, majoritatea automobiliştilor în tranzit vor prefera să ocolească Oradea pe şoseaua existentă de centură. Prin măsuri care duc la fluidizarea fluxurilor de trafic din municipiu, proiectul promovează dezvoltarea turismului local, prin faptul că face mai atrăgătoare tranzitarea prin oraş, ca alterativă la drumul de centură. Astfel, un număr mai mare de călători vor fi tentaţi să facă opriri, să viziteze, să facă cumpărături sau chiar sejururi în Oradea, în drum către destinaţiile lor.
• Evident, fluidizarea traficului şi scurtarea timpilor de călătorie pe străzile oraşului are un efect pozitiv şi asupra turiştilor care îşi aleg ca destinaţie Oradea, şi, în timp, duce la sporirea numărului acestora.
Programe operaţionalePentru problemele amintite mai sus există pârghii de rezolvare prin finanțările europene. Dintre acestea
amintim:Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăProgramul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
regionale şi locale” Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură”
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiţii.
• Obiectivul axei 2 îl reprezintă îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, in vederea stimulării dezvoltării economice durabile.
Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă, şi, prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.
Programe operaţionaleProgramul Operational Sectorial de Transport - POS Transport
• Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României.
Obiective specifice:• modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului
înconjurător • modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile • promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal • sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului,
şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.
AXE PRIORITARE TEMATICE:AXA PRIORITARA 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi
integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE 1.1 Infrastructură rutieră de-a lungul Axei Prioritare nr.7; 1.2 Infrastructură feroviară de-a lungul Axei Prioritare nr.22; 1.3 Infrastructură navală de-a lungul Axei Prioritare nr.18
AXA PRIORITARĂ 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopulcreării unui sistem naţional de transport durabil 2.1 Drumuri naţionale; 2.2 Căi ferate şi servicii; 2.3 Porturi fluviale şi maritime; 2.4 Infrastructura aeroportuară
AXA PRIORITARĂ 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor; 3.1 Promovarea transportului intermodal; 3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport; 3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului
AXA PRIORITARĂ 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementării, monitorizării şi controlului POS-T4.2 Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru POS-T
