8/18/2019 De Ce Nu Te Poti Schimba Brusc Si Pe Altii

1/3

Love Blog 4 All

De ce nu te poţi schimba brusc, şi nu poţi schimba brusc pe nimeni ?

Kato : Adevărul este că nimic nu-i simplu, deşi toate par simple la suprafaţă, la prima vedere.Ceea ce nu se vede complică mult lucrurile, pe toate.Complică tocmai deoarece sunt ascunse percepţiei.Ce percepem cu simţurile e ca o pojghiţă doar.

De aceea nu putem I!"#$#"!A C%#"C! &I "'ICI"! ceea ce vedem, doar pe (a)a percepţiei, a simţurilor corporale.De aceea este a(solut necesară folosirea g*ndirii, a minţii, +n vederea cunoaşterii şi +nţelegerii realităţii ascunse simţurilor, prin procesale g*ndirii.

GT : $lus că provoacă confu)ie. im irea oric*t ar ajuta +n ghidare nu e suficientă.ț

Kato : Da, nu ajunge să simţi, să percepi, căci tre(uie să şi I!"#$#"!"I neapărat ceea ce simţi, ceea ce percepi, efectele.Căci ceea ce percepi repre)intă doar "'"C!" manifestate de o realitate impercepti(ilă simţurilor corporale.Ceea ce simţi repre)intă efecte, reacţii corporale, mentale, emoţionale.'ără o interpretare corectă, ceea ce percepi şi simţi nu are nici o valoare, sau mai (ine spus +şi pierde valoarea... Cineva a spus : %ric*t de mult am +ncerca, nu ne putem schim(a cu forţa. u putem acţiona +mpotriva dorinţelor noastre adevărate./ntr-un fel sau altul, vor reuşi să reapară +n viaţa noastră.#aţiunea singură nu poate susţine schim(area. &tim că nu este (ine pentru noi să m*ncăm nesănătos, să nu facem mişcare regulat, săducem un stil de viaţă sedentar şi eventual să avem mici 0vicii1.&i cu toate că ştim ce implicaţii negative au acţiunile noastre, nu ne schim(ăm. Deseori găsim argumente ca să facem ceva diferit, darde cele mai multe ori nu se concreti)ea)ă nimic.

"ste o chestiune de optică, de prisme şi puncte de vedere, de sisteme de referinţă. u este neapărat greşit, dar este greşit să nu preci)e)i e2act punctul de referinţă +n care te situe)i c*nd emiţi astfel de afirmaţii.Căci, pentru un om normal, o(işnuit, din punctul său de referinţă, astfel de raţionamente sunt foarte confu)orii, şi pot fi chiardemotivante, desta(ili)atoare.%mul o(işnuit tre(uie /C3#A4A!, nu descurajat, să g*ndească, să raţione)e, şi să-şi menţină mereu o atitudine po)itivă,%$!I5I!6 7$entru un om o(işnuit, orice 8I5I!A#" pe care i-o pre)inţi privind opţiunile şi capacităţile sale, poate fi vă)ută ca ceva limitativ,descurajant, demotivator, deci... negativ.Omul obişnuit trebuie spriinit s! "ob#n"easc! $ncre"ere $n el $nsuşi, energie, %orţ!, putere, cura&

'entru asta trebuie s! poţi empati(a cu el& Dacă nu scrii pentru oameni o(işnuiţi, este (ine să preci)e)i asta. Ca să nu +i confu)e)i degea(a pe cititori.Iar dacă scrii pentru toţi oamenii, atunci este necesar să pre)inţi realitatea din mai multe perspective, altfel produci inevita(ilconfu)ie.

 u te poţi adresa unui novice la fel ca şi unui iniţiat, aşa cum a te adresa unui preşcolar la fel ca unui student, este +n mod evidentgreşit.De multe ori chiar şi eu mai uit să preci)e) cui mă adrese), din ce perspectivă, sau să adapte) cele afirmate, pentru a fi +nţelese detoată lumea. Căci nu toţi oamenii au aceleaşi cunoştinţe, aceeaşi +nţelegere, acelaşi nivel intelectual şi moral.

 u tot ceea ce este posi(il unui student este posi(il şi unui preşcolar. &i, dacă mă adrese) preşcolarului, studentul care nu +nţelege cuimă adrese), va r*de de mine, afirm*nd că el poate efectua lejer ceea ce eu am afirmat preşcolarului că nu poate. Iar, dacă mă adrese)studentului privind ceea ce poate, ca om, preşcolarul care nu +nţelege cui mă adrese), va afirma că sunt ne(un că pot să cred că el ar

 putea să facă ceea ce eu spun că este posi(il... studentului..."u sunt de vină pentru confu)ia implementată altora, deoarece nu am fost destul de clar +n pre)entare şi e2primare.

8a fel şi ceilalţi pre)entatori.3n adevăr e2pus incorect, poate fi perceput foarte uşor drept o minciună, sau poate să nu fie +nţeles deloc, să fie +nţeles greşit, parţial 5odul de pre)entare al informaţiilor este crucial, esenţial, hotăr*tor.Degeaba spui a"ev!rul, "ac! nimeni nu te poate $nţelege&

 u-i aşa 9...

)n %apt, O*+- ./+0BA*- -.T- D-T-*0+1AT2 D- 3O*A 51O* )0'*-65*2*+ 71imeni nu se schimb! "oar "e "ragul schimb!rii, ci se schimb! "in necesitatea "e a se ADA'TA unor situaţii noi ivite $n viaţalui&+ar aceste situaţii noi 1- OBL+G2 )1 0OD 3O*AT s! ne schimb!m, s! ne trans%orm!m& )n plus, energia alocat! schimb!rii este o 3O*2 $n mo" real, "eci $ntot"eauna ne schimb!m cu %orţa& 3!r! %orţ! nu putem s! ne schimb!m& +n"i%erent c! este e8tern! sau intern!&  

http://loveblog4all.blogspot.ro/http://loveblog4all.blogspot.ro/

8/18/2019 De Ce Nu Te Poti Schimba Brusc Si Pe Altii

2/3

*aţiunea singur! poate provoca şi susţine schimbarea& Dar nu a(soluti)e), nu afirm că +ntotdeauna se petrece aşa, doar aşa, fără e2cepţie, etc.De e2emplu c*nd facem la un moment dat comparaţii, c*nd ne fi2ăm modele, şi vrem să le urmăm. i-e (ine, eşti o;, dar ve)i un omcare are ceva ce tu nu ai, care +ţi poate părea mai +mplinit, mai fericit, şi atunci raţione)i că şi tu ai putea fi la fel de +mplinit şi fericitdacă ai do(*ndi şi tu ceea ce are el.&i astfel treci la acţiune, să schim(i ceva +n viaţa ta, fără să te +mpingă nimeni cu forţa de la spate, doar... raţionamentul tău cum că ai

 putea deveni mai fericit dacă ai o(ţine ceva +n plus.../n fapt, g*ndirea este $#"5"#psihic, a"ic! at#t corporal, %i(iologic, c#t şi mental&De aceea, instinctiv, nu a"opt!m schimb!ri bruşte "e "irecţie şi sens, $n viaţ!, nici chiar c#n" conştienti(!m e%ectele negativeale unor tipare comportamentale proprii&Trebuie bine $nţeles %aptul c! *5T+1-L- A5 A65TAT .'-+A 50A12 .2 .5'*A=+-5+A.2 9+ .2 -=OL5-:-&9i aceste rutine pot %i observate la toate speciile "e mami%ere care au supravieţuit, care au sc!pat p#n! acum "e&&& e8tincţie&Obişnuinţa este a "oua natur! a omului, se (ice&Obişnuinţele sunt rutine, mo"ele, tipare&u toţii le aplic!m (i "e (i $n practic!&9i asta ne aut!, e%ectiv, concret, in"iscutabil&

-u spun c! sunt lucruri pe care le poţi schimba, la tine, şi lucruri pe care nu le poţi schimba, $n mo" 1O*0AL, ca omobişnuit, %!r! $n"rumare speciali(at! şi control e8tern&-u spun c! TOT5L -.T- 'O.+B+L DA* 15 O*+- -.T- '-*0+.&Deci, $n principiu, ai putea schimba orice, teoretic, $ns! "oar $n A150+T- O1D+++&9i, pentru a putea $n"eplini acele con"iţii, tu "e %apt ar trebui s! a"opţi o nou! atitu"ine, ceea ce nu este posibil maorit!ţiioamenilor&9i ast%el ve"em c! oamenii sunt prinşi $ntr>un cerc vicios, "in care nu prea au sc!pare s>ar putea schimba "ac! ar putea

 $n"eplini anumite con"iţii cau(ale, "ar tocmai aceast! $n"eplinire $nseamn! "e %apt tot o schimbare, pe care nu o pot e%ectua"eoarece nu pot $n"eplini anumite con"iţii cau(ale&&&9i, ast%el, aceste schimb!ri se e%ectuea(!, $ncet, constant, progresiv, $n timp $n"elungat, %oarte $n"elungat, perceput a %i o&&&veşnicie&&&&)n timpul unei singure vieţi nici un spirit nu se schimb! ra"ical, nu evoluea(! ra"ical&&&

8/18/2019 De Ce Nu Te Poti Schimba Brusc Si Pe Altii

3/3

1u uitaţi, "eci, %aptul c! toţi oamenii reacţionea(! negativ c#n" sunt %orţaţi B*5., şi c! este %iresc şi natural s! %ie aşa& "i se protejea)ă astfel de &%C3#I, şi +ncearcă să nu-şi piardă controlul.1u uitaţi c! a ./+0BA ceva $nseamn! a A-'TA ceva, $n primul r#n"& 1--.+TAT-A schimb!rii&&&Doar asta motivea(! şi mobili(ea(! +n vederea efectuării unei schim(ări. ecesitatea, nevoia, tre(uinţa, dorinţa...Apoi apare 0A1+3-.TA*-A +1T-1+-+, şi ulterior, punerea ei +n practică.Dac! vrei s! schimbi ceva, $n mo" armonios, trebuie s! A'L++ O 3O*2 O1.TA1T, G*AD5AL, 15 B*5., 159OA1T, 9+ .2 O 0-1++ 3-*0, O1T+155& Ca apa ce erodea)ă +n timp muntele...$e moment nimeni nu vede schim(area, deşi ea se produce, continuu, treptat, pas cu pas...

-ste o schimbare %!cut! @cu %orţa@, "ar nu este o schimbare brusc!, şocant!&&&& 1u spun c! nu pot %i e%ectuate schimb!ri cu %orţa, bruşte, şocante, ci "oar c! acestea sunt "estabili(atoare, "istructive, nocive,"eoarece totul scap! "e sub control, iar e%ectele secun"are pot %i "evastatoare, cu c#t mai mare este %orţa şi bruscheţea& "fectele acestor schim(ări ajung să se +nscrie de o(icei +n sfera.... patologicului....

ane Der :%amenii prietenoşi trăiesc +ntr-o lume prietenoasă.%amenii duşmănoşi trăiesc +ntr-o lume duşmănoasă.Aceeaşi lume, de altfel.An2ietatea, stresul, frica şi furia nu e2istă independent de tine +n lume.$ur şi simplu ele nu e2istă +n lumea fi)ică, deşi discutăm despre ele ca şi cum ar e2ista.5odul +n care te tratea)ă ceilalţi repre)intă ;arma lor.

5odul +n care reacţione)i tu repre)intă ;arma ta.% minte calmă, concentrată asupra sa şi nu asupra rănirii altora, este mai puternică dec*t orice forţă fi)ică din univers.implu spus, tu cre)i că oamenii sau conjuncturile repre)intă cau)a nefericirii tale, +nsă asta este eronat.De fapt, tu singur eşti cau)a nefericirii tale.A(undenţa nu este ceva ce do(*ndim."ste ceva la care ne acordăm frecvenţa.$oţi să te simţi mi)era(il. au poţi să-ţi cauţi un scop.Asta va fi mereu alegerea ta.Ai putea să +ncepi să te consideri un suflet cu trup, mai degra(ă dec*t un trup cu suflet.tarea conflictuală nu poate continua fără participarea ta.

 u-ţi foloseşte la nimic să nu ai un scop.3rmarea va fi să aştepţi o viaţă +ntreagă ca alţii să-ţi re)olve pro(lemele./nvaţă să aprecie)i ce ai, unde şi ce eşti. !otul este perfect +n univers.Chiar şi dorinţa ta de a-l +m(unătăţi.Dacă te opui, eşti mai sla(.Dacă accepţi, devii mai puternic.8i(ertatea +nseamnă că nimic nu te +mpiedica să trăieşti aşa cum alegi s-o faci.%rice altceva repre)intă o formă de sclavie.

 u am*na să o(ţii ce doreşti.Biitorul nu este o certitudine pentru nimeni.

 u pot să controle) mereu ce se petrece +n e2terior, dar pot mereu să controle) ce se petrece +n interior.Dacă +ţi trăieşti viaţa din datorie, atunci eşti un sclav.Dacă +ţi schim(i percepţia asupra lucrurilor, lucrurile pe care le priveşti se vor schim(a.

Am vor(it despre regul!, mai sus. "2istă +nsă şi e8cepţii de la regulă, (ine+n eles. &i aş dori să-şi pre)int acum una, chiar utilă şițimportantă pentru sănătatea ta.-8ist! anumite programe genetice care au ca rol a"aptarea organismului la schimb!ri bruşte "e me"iu şi "e viaţ!& 

Contrar opiniei medicale de p*nă acum, şi a credinţei populare privind efectele privării de hrană, ştiinţa a redescoperit de cur*ndvaloarea şi utilitatea postului alimentar.Ce se +nt*mplă c*nd organismul este privat (rusc de hrană 9 Ceva... deose(it, ce merită a fi cunoscut şi +nţeles, deoarece efectivcontri(uie la... vindecarea (olilor 7$entru a cunoaşte şi +nţelege cum se adaptea)ă organismul +n condiţia privării (ruşte de hrană, şi cum poate contri(ui postul alimentarla vindecare şi menţinerea unei stări de sănătate optime, citeşte acest articol d*nd clic; pe te2t : 'O.T5L > O 1O52 T-*A'+-3OA*T- -3++-1T2 *-D-.O'-*+T2 D- 9T++12

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/05/postul-o-noua-terapie-redescoperita-de.htmlhttp://loveblog4all.blogspot.com/2015/05/postul-o-noua-terapie-redescoperita-de.htmlhttp://loveblog4all.blogspot.com/2015/05/postul-o-noua-terapie-redescoperita-de.htmlhttp://loveblog4all.blogspot.com/2015/05/postul-o-noua-terapie-redescoperita-de.html