CUPRINS

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1. Sexul ºi creierul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172. Sã vorbim deschis despre sex ºi dragoste . . . . . . . 513. Ce-ºi doresc femeile cu adevãrat . . . . . . . . . . . . . . 704. Ce-ºi doresc bãrbaþii cu adevãrat . . . . . . . . . . . . . 1065. Se cautã: relaþie serioasã de o noapte —

sex pasager . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1426. Locul tãu sau al meu? Aventurile ºi

infidelitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1637. Cum sã-þi gãseºti partenerul (partenera) potrivit(ã)

— întrecerea pentru ratingul de cuplare . . . . . . . 199TEST: ratingul de cuplare — unde consideraþi cã vãeste locul pe piaþa partenerilor de cuplu . . . . . . . . . 2108. 15 mistere despre bãrbaþi pe care femeile nu le

înþeleg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2419. 12 adevãruri despre femei pe care majoritatea

bãrbaþilor nu le ºtiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26910. 13 strategii care vã pot îmbunãtãþi ratingul de

cuplare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29311. Un viitor mai fericit împreunã? . . . . . . . . . . . . . . 313

Referinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343

1SEXUL ªI CREIERUL

La carte zice aºa: „Apoi se introduce dispozitivul A în fanta B.“

Pasiune, dragoste cu nãbãdãi, idilã, „cãlduri“, obsesiiamoroase, fluturaºi prin stomac — toate aceste

cuvinte sunt folosite pentru a descrie extazul, incitarea,relaxarea, exaltarea, sentimente pe care orice om leîncearcã la un moment dat în viaþã. Împreunã cu acesteavin ºi alte trãiri, precum angoasa, neatenþia, durerea,agonia, neliniºtea, mâhnirea. De mii de ani, experþii auîncercat, cu puþin succes, sã gãseascã o definiþie pentru

SEXpentruidioþi

dragostea trupeascã, dar de regulã au ajuns la concluziacã aceasta ar fi cumva controlatã de forþe din exteriorulnostru, de niºte puteri mistice, supranaturale sau spiri-tuale. Cu toate acestea, nu avem nicio problemã în adefini precis alte emoþii umane ca depresia, anxietatea,obsesiile sau teama.

Începând cu anii ’70, oamenii au început sã resimtãun dor profund spiritual de dragoste. Acest sentiment afost provocat de ruptura de structurile sociale care neîngãduiau sã avem legãturi extrem de intime cu prie-tenii, familia, iubiþii ºi care constituiau de mii de ani onormã. Am evoluat ca o specie pentru care existã grijafaþã de cei tineri ºi în care se manifestã puternice legã-turi de interdependenþã, de dragoste ºi de protecþiereciprocã, toate acestea ducând spre o organizare încelule sociale ºi familiale. Cei mai în vârstã au grijã decei tineri, în vreme ce adulþii pleacã sã producã sau sãstrângã hranã. Seara, vârstnicii le istoriseau celor maimici felurite poveºti ºi le vorbeau despre viaþã ºi despremoºtenirea lor. Acest model de structurã familialã maiexistã acum numai în culturi primitive, în diferite pãrþiale Orientului Mijlociu, Asia, în zona Mediteranei sau înculturile statelor din Lumea a Treia. ªi cum tot maimulþi oameni sunt singuri sau aleg sã trãiascã pe contpropriu, aceastã prãpastie culturalã se adânceºte tot maimult. De milioane de ani, poate ºi mai mult de atât,societãþile au fost astfel organizate încât sã-i aducã la unloc pe bãrbaþi ºi femei; societãþile contemporane însã îiîndepãrteazã unii de alþii. Erodarea structurii de bazã afamiliei a dus la o degradare a valorilor, a fãcut posibilca numeroºi copii sã creascã fãrã tatã ºi a produs unhaos emoþional.

18 DE CE BÃRBAÞII AU NEVOIE DE SEX, IAR FEMEILE DE DRAGOSTE

Aceleaºi obiective, agende diferiteCând vine vorba despre dragoste ºi sex, bãrbaþii ºi

femeile au agende diferite, aceste deosebiri fiind adâncînrãdãcinate în vremuri strãvechi.

Foarte simplu spus, bãrbaþii din ziua de azi suntstimulaþi de imaginile vizuale ºi de semnele care indicãfaptul cã o femeie este sãnãtoasã, fertilã ºi tânãrã, învreme ce femeile sunt stimulate de indicatorii care scotîn evidenþã puterea, statutul social, devotamentul ºiresursele materiale ale unui bãrbat — întocmai precumstrãmoºii noºtri. De fapt, când vine vorba de imboldurisexuale, mai nimic nu s-a schimbat cu adevãrat de sutede mii de ani încoace. Aceastã concluzie se poate dovediuna extrem de nepopularã într-o lume dominatã decorectitudinea politicã în care a devenit un refren lamodã sã spui cã bãrbaþii ºi femeile doresc aceleaºi lu-cruri de la viaþã, au aceleaºi motivaþii, preferinþe ºiimbolduri, dar, pe mãsurã ce veþi citi mai departe, veþivedea cã acest lucru pur ºi simplu nu este adevãrat. Defapt, în adâncul sufletului ºtiþi cã lucrurile nu stau astfel.Acest mit este în continuare susþinut de indivizi carecautã puterea, precum birocraþii, liderii religioºi, grupu-rile feministe ºi de alte persoane care au motivaþii poli-tice. O fi corect sã spunem cã bãrbaþii ºi femeile gândescla fel ºi tânjesc dupã aceleaºi lucruri, dar dacã aþi avutde-a face atât cu bãrbaþi, cât ºi cu femei, dacã aþi lucratîmpreunã cu ei sau v-au fost subalterni, cu siguranþãºtiþi cã lucrurile nu stau astfel.

SEXUL ªI CREIERUL 19

Victime ale iubirii care au apucat-o pe cãi greºite au ajuns sã umple clinicile pentru depresivi ºi sinucigaºi de pretutindeni.

Puterea dragostei David Buss, profesor de psihologie la Universitatea

din Austin, Texas, este recunoscut la nivel internaþionalpentru cercetãrile lui revoluþionare cu privire la diferen-þele între sexe când vine vorba de alegerea unui parte-ner. Alãturi de echipa lui, profesorul a cãutat doveziprivind dragostea pasionalã în 147 de culturi. Au desco-perit dovezi palpabile despre existenþa dragostei înpicturi rupestre, manuscrise, poeme, cântece ºi cãrþi.Când se gândesc la dragoste, cei mai mulþi dintre oameniau tendinþa de a vedea numai pãrþile pozitive ale senti-mentului — se imagineazã privind îndelung în ochiipersoanei iubite, þinându-se de mânã, cântând melodiide dragoste, fãcând dragoste, trãind toate acele senti-mente plãcute ºi cãlduroase, fiind convinºi de poveºtide genul „ºi au trãit fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi“ —dar dragostea are, de asemenea, ºi o parte întunecatã.Atât Buss, cât ºi alþi cercetãtori au descoperit probe de-alungul întregii istorii a umanitãþii care atestã existenþaunor poþiuni de dragoste, farmece ºi vrãji de iubire,sinucideri ºi crime motivate de împlinirea sau neîmpli-nirea în dragoste. Prin urmare, soþi, ibovnici, rivali, în-drãgostiþi urgisiþi de soartã mor la tot pasul. În aproapeorice culturã existã un echivalent pentru povestea cuRomeo ºi Julieta. Nevoia dramaticã de dragoste neumple adeseori de euforie, disperare, teamã, dorinþã derãzbunare, uneori toate în acelaºi timp.

ªi deoarece dragostea pasionalã este un sentiment uni-versal, prezent în orice culturã de pe faþa pãmântului,

20 DE CE BÃRBAÞII AU NEVOIE DE SEX, IAR FEMEILE DE DRAGOSTE

Dragostea are de-a face cu reacþiile chimice din interiorul creierului.

cu siguranþã ar trebui sã existe un fundament biologic.Cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o simplã tradiþieculturalã, precum religia sau venerarea anumitor idoli;dragostea este un lucru foarte puternic, bine înrãdãcinatîn fiecare dintre noi.

Biologia dragosteiOamenii de ºtiinþã care au fãcut cercetãri pentru a ve-

dea cum funcþioneazã creierul uman al cuiva care esteîndrãgostit au ajuns la concluzia cã în creier existã treisisteme diferite care opereazã atunci când vine vorba degãsirea unui partener ºi de reproducere — dorinþa, dra-gostea pasionalã ºi ataºamentul pe termen lung.

Fiecãruia dintre aceste sisteme i se asociazã o activi-tate hormonalã diferitã care provoacã anumite trãiri ºischimbãri comportamentale în sufletul îndrãgostiþilor.Dacã ne referim la dragostea din perspectiva acestor treisisteme distincte, ne va fi mai uºor sã pricepem în ce etapãse aflã cineva ºi de ce acþioneazã în felul în care o face.

Scopul acestui capitol este de a vã face sã înþelegeþifuncþiile de bazã ale creierului care guverneazã dorinþa,dragostea pasionalã ºi ataºamentul pe termen lung. Amîncercat, pe cât posibil, sã dãm explicaþii cât mai simpleºi cât mai succinte. Când ne vom referi la anumite zoneale creierului este important sã înþelegem faptul cãacestea fac de obicei parte dintr-o reþea cerebralã com-plexã ºi îi mulþumim pe aceastã cale profesorului GraemeJackson de la Institutul pentru Studii ale Creierului dinMelbourne, care ne-a ajutat cu sugestii folositoare despreacest subiect. Am simplificat aici lucrurile pentru a leface mai accesibile pentru cititorii noºtri; în acelaºi timp,suntem conºtienþi de pericolul de a nu simplifica mult

SEXUL ªI CREIERUL 21